PRO – INV - 10 – Fundatii directe

Difuzare

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Munteanu Dorin Andrei Director General 1
Neacsu Maria RMQ 2

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQ, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
 A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a fundatiilor directe precum si
a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea
satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile
tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia fundatiilor constructiilor anexe ale drumului, ale
lucrarilor de arta precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor
rutiere, considerind ca sapaturile si pregatirea terenului de fundare au fost
efectuate conform PRO – INV - 03 : Terasamente.

A. TERMINOLOGIE
- Fundatie: elementul constructiei care se afla in contact direct cu terenul
bun de fundare, servind la preluarea incarcarilor care actioneaza asupra
constructiei, repartizindu-le astfel incit sa nu fie depasita capacitatea portanta a
terenului iar tasarile care rezulta sa fie cit mai uniforme si sa poata fi suportate
de constructie fara repercursiuni daunatoare;
- Fundatie directa: fundatii care transmit incarcarile numai prin suprafata
bazei lor si se utilizeaza atunci cind terenul bun de fundare se gaseste la
adincimea de maxim 4 – 5 m fata de nivelul terenului natural.

A. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Cod de practica NE 012/1999.
A. RESPONSABILITATI
Director general:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de
proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si
supravegherea traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci
cind executia ei impune instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si
modul de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util,
atunci cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei
reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute
specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot
determina aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene
de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
aceste procese, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este
cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si
asigura realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu
documentatia tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste
calitatea produselor puse in opera si a produsului final in conformitate
cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele specifice in
vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei
lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice
referitoare la executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre
reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de
schimb cu graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de
sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produselor componente sau la
produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile
efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV - uri, intocmeste, atunci
cind este cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si
termenul de implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.
 B. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei fundatiilor directe, este alcatuit
din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :

I. Conditii de mediu si tehnice

Deoarece fundatiile directe se realizeaza din beton de ciment, conditiile de
mediu se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului
turnat, unei temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa
turnare;
- pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului
turnat, unei temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa
betonare si apoi, dupa intarirea betonuluoi, tratarea lui prin udare la
intervale de 2 – 6 ore, timp de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina
mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau
folii de polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia fundatiilor directe, sunt:
- autotransportoare de beton;
- autopompe de beton (atunci cind este cazul);
- vibratoare de beton;
- scule si unelte de mina: lopata, mistrie, dreptar, vergele metalice, roaba, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a
tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se
realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice
a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de
lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere
permanenta a modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate
precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor pieselor si
subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu
betonul turnat. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care
cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si
dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de
diferitele tipuri de beton care sunt inglobate in lucrarile de fundatii.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
 II. Procese premergatoare
- se stabileste tehnologia de executie a fundatiilor directe, avind in
vedere criterii tehnico – economice care privesc pozitia lucrarii fata de
nivelul terenului natural, relief, distanta de transport, costuri unitare,
necesar de manopera, termen de executie, astfel incit sa fie obtinut un
proces tehnologic unitar, realizat cu scule si utilaje dependente intre
ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a productivitatii;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in
vederea verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor
anterioare betonarii, respectiv, sapatura, cofrare, armare.
III. Procese curente
- nu se admite executarea fundatiilor infrastructurilor fara existenta
studiilor geotehnice adecvate sistemului de fundare adoptat;
- betonarea elementelor de fundatii din beton armat se face pe un strat
de beton de egalizare realizat anterior, in conformitate cu cerintele
documentatiei tehnice de executie;
- suprafetele de beton turnate anterior si intarit care vin in contact cu
betonul proaspat, se curata de pojghita de lapte de ciment, de betonul
necompact sau segregat in vederea asigurarii rugozitatii necesare
obtinerii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
- se iau masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel
incit acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona;
- betonarea se incepe numai daca nu se intrevede posibilitatea
interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna, etc.);
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vin in contact cu
betonul proaspat, se uda cu apa cu 2 – 3 ore inainte si imediat inainte
de turnare iar apa ramasa in denivelari se evacueaza;
- daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in
limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari, este refuzat sau
utilizat in alte scopuri (strat de egalizare, organizare de santier, etc.),
fiind interzisa punerea lui in lucrarea propriuzisa;
- betonul se va pune in lucrare in maxim 15 minute de la aducerea lui;
- la betonarea fundatiilor inaltimea de cadere libera a betonului nu este
mai mare de 1,5 m, in caz contrar utilizindu-se pompa de beton,
jgheaburi, benzi transportoare, etc.;
- betonul se toarna uniform in lungul elementului, urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm grosime si turnarea
noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat
anterior;
- se urmareste cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, in
special a celor din zonele cu armatura deasa, prin indesarea laterala a
betonului cu vergele metalice, concomitent cu vibrarea lui;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii
si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;
- se urmareste comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luindu-se masuri imediate de remediere in cazul
constatarii unor deplasari sau caderi;
- circulatia muncitorilor, in timpul betonarii, se face pe podine, astfel
rezemate incit sa nu modifice pozitia armaturii;
- nu este permisa circulatia direct pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat turnat;
- betonarea se face continuu pina la rosturile de lucru prevazute in
documentatia tehnica de executie;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu depaseste timpul
de incepere a prizei betonului care este de 2 ore la cimenturile cu adaos
si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos;
- in cazul in care, din motive obiective, s-a produs o intrerupere de
betonare mai mare, reluarea turnarii se face numai dupa pregatirea
suprafetelor prin cioplire, curatare si spalare abundenta;
- betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai
mica dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m, se face in straturi
continui fie in trepte care nu depasesc grosimea de 50 cm;
- durata de timp maxima admisa pentru acoperirea unui strat sau a unei
trepte de beton este Ta = T – Tt – Ts , unde T este durata de timp pina la
inceperea prizei, Tt este durata de transport si T s este durata de
stationare pina la punerea in opera;
- daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, se
utilizeaza mai multe pilnii, astfel incit sa se asigure omogenitatea
betonului si evitarea stratificarii;
- compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare, vibratoarele
fiind dimensionate astfel incit sa poata penetra cu usurinta si, tinind
cont de raza de actiune, sa poata actiona asupra intregii cantitati de
beton turnate;
- alegerea tipului de vibrare se face in functie de tipul si dimensiunile
elementului de betonat si posibilitatea de introducere printre barele de
armatura;
- procedeele de vibrare care se pot utiliza sunt: vibrarea interna, folosind
vibratoare de interior, vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de
cofraj si vibrare de suprafata, cu vibratoare placa sau rigle vibrante;
- compactarea manuala cu maiuri, vergele metalice sau prin ciocanirea
cofragului, se admite numai in cazuri accidentale de intrerupere a
functionarii vibratorului, betonarea continuand pina la pozitia
corespunzatoare unui rost;
- grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu
depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator;
- durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 si 30 de secunde, in
functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat;
- distanta dintre doua locuri succesive de introducere a vibratorului este
de maxim 1 m, reducindu-se in functie de caracteristicile sectiunii
elementului si desimea armaturilor;
- caietul de sarcini fixeaza, tinind cont de situatia lucrarilor, de grosimea
lor sau de natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
betoanelor nu este autorizata sau este intrerupta in cazul in care nu se
dispune de mijloace sau procedee de prevenire a efectelor frigului;
- atunci cind se poate relua o betonare intrerupta din cauza frigului,
betonul compromis se demoleaza si apoi se procedeaza ca in cazul
unei intreruperi accidentale;
- atunci cind prin documentatia tehnica de executie se prevad fundatii
din beton ciclopian, inainte de betonare se aprovizioneaza bolovanii
care se vor ingloba in beton si care indeplinesc urmatoarele conditii: sa
nu aiba fisuri, sa nu depaseasca, ca dimensiuni, 1/6 din dimensiunea
minima a elementului de betonat, raportul dintre dimensiunea maxima
si cea minima sa nu depaseasca 2,5, roca din care provin sa nu fie
geliva, sa fie curati si spalati;
- proportia de bolovani inglobati este de maxim 50% din volumul
elementului de betonat;
- la executia fundatiilor din beton ciclopian se toarna un prim strat de 25
cm care se compacteaza mecanic;
- peste acesta se toarna un al doilea strat, de circa 15 cm grosime, in care
se indeasa, prin batere cu maiul de mina, bolovanii pozitionati la
minim 20 cm de margini si cu rosturi intre ei care sa permita
introducerea lancii vibratorului;
- dupa vibrare, se continua executia, in acelasi mod, a straturilor
urmatoare, ultimul strat, fara sa contina bolovani, asigurind o acoperire
cu beton de minim 20 cm;
- in rosturile de lucru orizontale, se lasa bolovanii iesiti in afara cu cel
putin jumatate din volumul lor, pentru asigurarea unei legaturi bune
intre straturi;
- la reluarea betonarii, intreaga suprafata, inclusiv bolovanii, se curata,
spala abundent si, daca se prevede in documentatia de executie, se
asterne un strat de circa 2 – 3 cm de mortar cu un continut de ciment
ca al betonului turnat;
- nu este permisa inglobarea bolovanilor in betonul care a inceput
reactia de priza si nici contactul direct dintre bolovani si eventualele
armaturi sau mustati de armaturi din fundatie;
- abaterile maxime admisibile la executia lucrarilor din beton monolit
sunt: ± 1 cm fata de axul in plan si ± 1 cm fata de cota de nivel.
 G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI
1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de
transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este
posibil) sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile
de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme
amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de
transport auto pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate.