PROCEDURA TEHNICĂ DE EXECUȚIE

FUNDAȚII DE BALAST ȘI BALAST OPTIMAL

PTE-004 -C
Rev.2

PTE-004-C
Page 1 of 12
1. SCOP

Stabilirea condiţiilor tehnice şi de calitate ce trebuiesc îndeplinite la

executarea fundaţiilor şi straturilor de bază din balast pentru lucrări
de drumuri şi platforme executate de catre personalul tehnic și de
execuție din cadrul Diviziei de Construcții

2. DOMENIU DE APLICARE

2.1. Prevederile prezentei proceduri cuprinde : ranforsarea,

modernizarea,construcţia drumurilor şi stabileşte
responsabilităţile , condiţiile tehnice de execuţie şi calitate
precum şi criteriile de recepţie şi înregistrările calităţii ce
trebuiesc menţinute şi gestionate.
2.2 Procedura descrie tehnologia de execuţie a straturilor de
fundaţie din balast prin compactarea acestuia la umidităţi cuprinse
în domeniul optim, corespunzător consumului minim de energie de
compactare.

3. TERMINOLOGIE, DEFINIŢII, ABREVIERI

3.1 Abrevieri
MC - Managementul Calităţii
CQ - Controlul Calităţii
CT (PTE) - Procedură Tehnică de Execuţie
SMC - Sistemul de Management al Calităţii
MMC - Manual de Management al Calităţii

3.2 Definiţii
Balast – Agregat natural de balastieră constituit dintr-un amestec
de nisip şi pietriş cu granulaţii 0-71 mm.
Capacitatea portantă a drumului – Caracteristică de bază a
sistemului rutier de a prelua încărcările din trafic în condiţiile
date în limita deformaţiilor admisibile.
Compactare – Operaţie de îndesare a materialului din straturile
rutiere cu mijloace mecanice pentru reducerea volumului de goluri
şi respectiv creşterea densităţii aparente.
Acostament – Fâşie laterală situată între marginea părţii
carosabile şi cea a platformei drumului.
Consolidarea patului drumului – Acţiune de înbunătăţire a
capacităţii portante a terasamentelor la nivelul patului drumului.
Fundaţia drumului – Strat sau ansamblu de straturi din sistemul
rutier care primeşte, transmite şi repartizează patului drumului,
eforturile verticale provenite din trafic astfel încât acesta să nu
depăşească portanţa patului drumului în condiţiile cele mai
defavorabile care pot surveni în perioada de perspectivă
considerată la dimensionarea drumului.
Ranforsare – Sporirea capacităţii portante a sistemelor rutiere
ezistente în principal prin ezecutarea unor straturi rutiere.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 Hotarârea Guvernului României Nr. 1231/ 2008 – Anexa nr. 2 –
Regulamentul privind asigurarea și conducerea calității în construcții;
PTE-004-C
Page 2 of 12
 Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea în construcţii, republicata in
M.O. 765/2016 (30.09.2016);
 Hotararea de Guvern nr. 343/2017 – Regulament pentru verificarea
calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;
 Norme Metodologice – Legea 241/2016 al Ministerului de Interne și
Ministerul Transporturilor publicat în Monitorul Oficial, nr. 974 din
06.12.2016;
 Ordin nr. 1558/ 2004 – pentru aprobarea Regulamentului privind
atestarea conformităţii produselor pentru construcţii;
 Legea nr. 319/ 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă;
 HG 1425/ 2006 – Norme metodologice de aplicare a prevederilor legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006;
 H.G. 300/ 2006 – Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantiere temporare şi mobile;
 Legea nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, include
modificarile aduse prin urmatoarele acte: Rectificare 2006; OUG 70/2009;
OUG 70/2009; OUG 89/2014; OUG 52/2015; cu ultimul amendament in 25 martie
2016.
 Ordinul 712/ 2005 privind pentru aprobarea Dispoziţiilor generale
privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
 OMAI 163/ 2007 – Normele generale de apărare împotriva incendiilor;
 Legea 226/2013 privind modificarea si completarea O.U.G. 195/ 2005
privind protecţia mediului
 Proiectul de execuţie, cu detaliile de execuţie aferente;
 Caietele de sarcini ale lucrării;
 Standardele menţionate în caietele de sarcini;
 STAS 1243/ 88 – Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea
pământurilor.
 STAS 662/02 – Agregate naturale de balastiere
 STAS1913/13 –83- Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor.
 STAS 2914 – 84 – Terasamente pentru drumuri
 STAS 6400 – 84 Straturi de bază şi de fundaţii
 STAS 9850 – 89 – Verificarea compactării terassamentelor
 STAS 8840 – 83 – Straturi de fundaţii din pământuri stabilizate
mecanic
 STAS 12254 – 84 –Straturi de formă
 C56 – 85-Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor
 CD31–01–Instrucţiuni tehnice departamentale pentru determinarea
deformalităţii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie.
 C16 – 84–Lucrări de construcţii în anotimpul rece.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1 Director General

 Aprobă prezenta procedură, dispune difuzarea spre şantiere şi
aplicarea ei.
 Asigură condiţiile necesare implementării şi aplicării condiţiilor
necesare pentru execuţia lucrărilor.
 Verifică înainte de începerea lucrărilor dacă sunt satisfăcute
condiţiile tehnico-organizatorice şi de calitate pentru realizarea
lucrărilor.

5.2 Șef șantier

PTE-004-C
Page 3 of 12
 Asigură condițiile necesare implementării și aplicării prezentei
proceduri.
 Asigură înainte de începerea lucrărilor documentaţia necesară
(inclusiv detaliile de execuţie, piese scrise şi desenate, etc.) şi
urmăreşte respectarea prevederilor din aceste documentaţii.
 Preia frontul de lucru împreună cu topometristul, organizează şi
urmăreşte execuţia lucrărilor şi semnează procesele verbale respective.
 Răspunde de verificările pe faze executive și urmărește întocmirea
înregistrărilor de calitate.
 Convoacă factorii implicaţi (beneficiar, proiectant, reprezentant
ISC) pentru verificarea lucrărilor ajunse în fază determinantă cu 10 zile
înainte şi participă la aceasta.
 Participă la fazele determinante de execuție și semnează procesele
verbale aferente.

5.3 Șef punct de lucru

 Preia frontul de lucru şi semnează procesele verbale respective.
 Primeşte documentaţia de execuţie, procedura tehnică de executie şi
planul de verificări și control, asigură condiţiile şi instruieşte şefii
de formaţii pentru organizarea realizării tuturor condiţiilor de
calitate.
 Asigură condițiile de lucru necesare și înstruiește șefii de
formații în vederea îndeplinirii tuturor condiţiilor de calitate.
 Instruieste personalul implicat în execuția lucrării, pentru
însușirea activităților ce le revin, în scopul realizării cantitative și
calitative a acesteia conform caietului de sarcini, a proiectului tehnic
de execuție (dacă este cazul), a reglementărilor tehnice în vigoare și a
prezentei proceduri tehnice de execuție.
 Organizează şi menţine trasarea în teren a lucrării, împreună cu
topometristul conform planului de trasare şi caietului de sarcini.
 Derulează toate operaţiunile prevăzute în prezenta procedură,
verificând împreună cu topometristul toţi parametrii calitativi înscrişi
în procedura tehnică de lucru şi de control.
 Verifică existența documentelor de transport (aviz sau bon de
transport) și a certificatelor de calitate/declarații de conformitate
care însoțesc materialele. Instruiește șefii de echipă să efectueze
aceste verificări în lipsa lui.
 Verifică calitativ și cantitativ toate materialele care sosesc pe
șantier.
 Emite comenzi către laborator în timpul execuției lucrărilor conform
planului de control calitate verificări și încercări.
 Întocmește documentele pe parcursul execuției lucrărilor necesare
dosarului de calitate.
 Anunţă responsabil cu controlul tehnic de calitate în construcții
(CQ) în vederea verificării stadiilor fizice atinse.
 Participă la fazele determinante de execuție și semnează procesele
verbale aferente.

5.4 Responsabil cu Controlul Tehnic de calitate în construcții

 Urmărește întocmirea corectă a înregistrărilor de calitate și ţine
evidența acestora pe parcursul execuției lucrărilor conform prezentei
proceduri, proiectului tehnic și caietului de sarcini.
 Propune conducerii, dacă este cazul, luarea de măsuri corective
referitoare la calitatea lucrărilor, urmărește remedierea
neconformităților la termenele stabilite.

PTE-004-C
Page 4 of 12
 Participă la fazele determinante de execuție și semnează procesele
verbale aferente.

5.5 Responsabil tehnic cu execuția atestat

 Admite execuția lucrărilor de construcții numai pe baza proiectelor
și a detaliilor de execuție verificate de specialiști verificatori de
proiecte atestați (dacă este cazul).
 Verifică și avizează fișele și proiectele tehnologice de execuție,
procedurile tehnice de execuție a lucrărilor, planurile de verificare a
execuției, proiectele de organizare a execuției lucrărilor, precum și
programele de realizare a construcțiilor.
 Întocmește și ține la zi registrul de evidență a lucrărilor de
construcții pe care le coordonează tehnic și de care răspunde.
 Pune la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare
pentru verificarea respectării prevederilor legale.
 Participă împreună cu organele de control la efecuarea fazelor
determinante și avizează, împreună cu acestea, procesul verbal în faza
determinantă.
 Oprește execuția lucrărilor de construcții în cazul în care s-au
produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile
proiectului tehnic și permite reluarea lucrărilor numai după remedierea
acestora.
 Participă împreună cu organele de control la efecuarea fazelor
determinante și avizează, împreună cu acestea, procesul verbal în faza
determinantă.
 Are toate obligaţiile şi drepturile conform HGR 925/ 1995.

5.6 Topometrist
 Participă la preluarea amplasamentului (preluarea bornelor topografice
de reper, elementele de trasare necesare trasării, respectiv
materializării picheților în teren pe baza procesului verbal întocmit
cu proiectantul şi beneficiarul lucrării).
 Execută, verifică şi materializează în teren, împreună cu şeful
punctului de lucru, picheţii, bornele, axele, etc.
 Întocmeşte şi semnează procesul verbal de trasare.
 Verifică, restabilește și rematerializează (dacă este cazul) în teren
picheții, bornele, axele etc. pentru realizarea lucrărilor conform
proiectului tehnic.
 Participă şi verifică prin sondaj sau ori de câte ori este solicitat,
la verificarea cotelor şi dimensiunilor elementelor de construcţii
sau restabilirea traseelor cu elementele de trasare componente.
 Verifică lucrările executate (elemente geometrice, cote etc.) prin
măsurători topo pe tot parcursul execuției lucrărilor.
 Execută măsurătorile ce stau la baza întocmirii proceselor verbale de
recepție calitativă.
 Execută măsuratorile necesare în vederea realizării situaţiilor de
lucrări.

6. PROCEDURA DE EXECUTIE
6.1 CONDITII TEHNICE
6.1.1 Materiale
 Agregate naturale
La execuţia straturilor de fundaţii se va utiliza balast sau balast
amestec optimal cu granula maximă de 71 mm.
Roca de provenienţă a balastului trebuie să fie stabilă,
nealterabilă la apă şi îngheţ şi să nu conţină corpuri străine vizibile (

PTE-004-C
Page 5 of 12
bulgări de pământ, lemn, resturi vegetale etc.),sau diverse componente
alterate.
Aprovizionarea balastului sau a balastului optimal se va face din
timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii.
Punerea în operă a balastului se va face numai după efectuarea analizelor
de laborator care certifică calitatea acestuia.
Depozitele de agregate din balast şi balast optimal vor fi situate
în spaţii deschise, corespunzător dimensionate în funcţie de cantitatea
necesară şi eşalonarea lucrărilor.
In cazul utilizării de balast din mai multe surse se va evita
amestecarea acestuia pe timpul depozitării.
In funcţie de compoziţia granulometrică se deosebesc următoarele
tipuri de balast:

TABEL 1
Tip Compoziţia
Balast granulometrică
Fracţiuni sub Fracţiuni între 0- Fracţiuni între
0,2 mm% 7,1mm% 31-71 mm%
1……...5 15……20 35……50
1
1……...7 20……30 25……50
2
1……...9 30……40 15……40
3
2…….10 40……50 10……35
4
2…….15 50……50 5…….25
5
2…….18 60……70 2…….20
6
In vederea unei bune comportări la compactare a balasturilor şi a
asigurării coeziunii minime necesare a materialelor, se recomandă
utilizarea unor balasturi cu un conţinut de 4 –6 % fracţiuni fine sub
0,09 mm.
Umiditatea balasturilor determinată înainte de compactare trebuie să
fie cuprinsă în domeniul optim de umidităţi de compactare conform
tabelului 2. În funcţie de tipul de balast.

TABEL 2
Tip balast Domeniul optim de compactere %
3,0 –
1,2,3 5,5
3,5 –
4 6,0
5,0 –
5,6 8,0

Balastul şi balastul optimal pentru a fi folosite în strturi de

fundaţie trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în
Tabelul 3.

TABEL 3
Caracteristici Condiţii de admisibilitate Metode de

PTE-004-C
Page 6 of 12
 sort. Balast 0 Balast 0
– verificare
-71 71 conform
STAS
Granulozitate Continuă Conform tabel 4606
4 - 80
Coef.de 15 730
neuniformitate – 89
. Echivalent de nisip 30 30 730
E.N.min – 89
Uzura cu maşina 30 30 730
Tip Los Angeles(LA)% - 89
max

Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0

– 7, 7 –16, 16 – 31, 31 – 71 fie direct din balast dacă îndeplineşte
condiţiile de granulozitate.
Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului
optimal sunt arătate în tabelul 4.
TABELUL 4
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele
granulozitat sau ciururile de diametre de:
e
0,02 0,2 7,1 31,5 71,0

0 –71 Inferioară 0 4 30 60 100

Superioară 3 10 45 75 100

6.2. Punerea în operă a balastului

Măsuri preliminare
La execuţia stratului de balast se va trece numai după recepţionarea
lucrărilor de terasamente şi a patului drumului.
Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele
şi dispozitivele punerii în operă a balastului sau a balastului optimal.
Premergător aşternerii balastului se vor executa lucrările pentru
drenarea apelor din fundaţii:
 drenuri transversale de acostament cu lăţimea de 25-30 cm şi
adâncimea de 30-50 cm, situate la distanţă de 10-20 mm în funcţie de
panta longitudinală a drumului, vor avea panta de 4-5 % şi se vor
executa normal pe axa drumului când declivitatea în profil
longitudinal este mai mică de 2% sau cu înclinarea de cca 60º în
direcţia pantei când declivitatea este mai mare de 2%.
 în cazul în care drumul este situat în debleu sau la nivelul
terenului şi nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanţuri,
se prevăd drenuri longitudinale sub acostament sau rigole cu panta
minimă de 0,3%.
Evacuarea prin taluzurile drumului a apei din stratul drenat sau din
drenurile transversale de acostament se face la cel puţin 15 cm deasupra
fundului şanţurilor sau în cazul rambleelor deasupra terenului sau a
nivelului maxim al apelor stagnate în zonă. În cazul rambleelor executate
din pământuri necoezive sau permeabile nu se prevăd măsuri de evacuare a
apei din fundaţie. Prin proiectele de execuţie se pot stabili şi alte
măsuri de evacuare a apei.

Experimentarea punerii în operă a balastului

PTE-004-C
Page 7 of 12
Înainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să execute un
tronson de probă în lungime de minim 30 m. şi o lăţime de cel puţin 3,40
m( dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe şantier în condiţiile de
execuţie curente, componenţa atelierului de compactare şi modul de
acţionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut şi
reglarea utilajelor de răspundere-împrăştiere-nivelare pentru realizarea
grosimii din proiect şi suprafaţarea corectă.
Compactarea de probă pe terasamentul experimental se va face în
prezenţa dirigintelui, efectuând controlul compactării prin încercările
de laborator,stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de
specialitate autorizat.
În cazul când gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut,
executantul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea
grosimii stratului sau parametrii utilajelor de compactare. Aceste
încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactori şi anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă,
- condiţiile de compactare şi determinarea energiei de compactare a
utilajului.
În cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip
suprafeţele călcate de fiecare utilaj se cumulează.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi
ca sector de referinţă pentru restul lucrării .
Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris
pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor.

Execuţia stratului de fundaţie

Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau
balastul optimal într-unul sau mai multe straturi în funcţie de grosimea
prevăzută în proiect şi grosimea optimă de compactare stabilită pe
tronsonul experimental.Aşternerea şi nivelarea se face la şablon cu
respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de
compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de
umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire uniformă evitându-se
supraumezirea locală.
Compactarea straturilor de fundaţie se face în atelierul de
compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa
şi ceilalţi parametrii care caracterizează atelierul de compactare
(viteza de compactare,tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare).
Deplasarea utilajelor să fie liniară fără şerpuiri iar întoarcerea lor să
nu aibă loc pe porţiunile care se compactează sau care sunt de curând
compactate iar fâşiile succesive de compactare să se suprapună pe minim
20 cm lăţime.
Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe
întreaga lăţime a platformei , acostamentele se completează şi se
compactează odată cu straturile de fundaţie astfel ca straturile de
fundaţie să fie permanent încadrate de acostamente asigurându-se şi
măsurile de avacuare a apelor. Pentru o compactare uniformă pe toată
lăţimea stratului de fundaţie nu este indicată montarea bordurilor sau a
benzilor de încadrare anticipat.
Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de
fundaţie sau rămân după compactare se corectează cu materiale de aport de
acelaşi tip şi se recompactează.
Este interzisă execuţia straturilor de fundaţie cu balast îngheţat.

PTE-004-C
Page 8 of 12
 Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat
de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
Executarea straturilor de fundaţie trebuie făcută de preferinţă în
anotimpul călduros, pentru a avea posibilitatea aşternerii de straturi de
protecţie, consolidare şi rulare, înainte de a interveni sezonul umed şi
friguros. Lucrările trebuiesc întrerupte pe timp de ploaie sau la
temperaturi ale aerului sub +5ºC.

Controlul calităţii compactării balastului

În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se va face

verificarea compactării prin încercări şi determinante arătate în tabelul
6.

TABELUL 6
Nr. Determinarea, procedeul de Frecvenţe minime Metode de
crt verificare sau caracteristica la locul de verificare
. care se verifică punere în operă conform STAS
1 Încercarea Proctor - modificat 1913/13 – 83
2 Determinarea umudităţii de Minim 3 probe la 4606 – 80
compactare o
suprafaţă de
2000 mp
de strat
3 Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la
compactat o
suprafaţă de
2000 mp

de strat
4 Verificarea realizării ZILNIC
intensităţii de compactare Q/S.
5 Determinarea gradului de Minim 3 puncte 1913/15 – 75
compactare pentru suprafeţe
prin determinarea greutăţii <2000 mp de
volumice în stare uscată strat
6 Determinarea capacităţii portante În câte două Normativ
la nivelul puncte CD 31 – 2002
superior al stratului de situate în
fundaţie profiluri
transversale la
distanţe
de 10m unul de
altul
pentru fiecare
bandă cu lăţimea
de 7,5 m.

Măsurători cu deflectometrul cu pârghie Benkelman conform

“Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru determinarea
deformabilităţii drumurilor –indicativ CD.31 – 94.
Laboratorul executantului va ţine următoarele evidenţe pentru
calitatea stratului executat:
 compoziţia granulometrică a balastului utilizat,
 caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor
modificat (umiditate optimă,densitate maximă în stare uscată),

PTE-004-C
Page 9 of 12
  caracteristicile efective a stratului executat ( umiditate,
densitate,capacitate portantă).

6.3 Reguli şi metode de verificare

6.3.1 Elemente geometrice şi abateri limită

Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast optimal
este cea din proiect
( de regulă 15 – 30 cm.).
Abaterea limită la grosime poate fi de maxim ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice
gradate cu care se străpunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe
fiecare sector de drum prezentat recepţiei.
Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast optimizat este
prevăzută în proiect. Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5cm.
Verificarea lăţimii se face în dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast optimal este
cea a îmbrăcăminţii.
Abaterea limită la pantă este ± 0,4 % faţă de valoarea pantei
indicată în proiect.
Declivităţile de profil longitudinal sunt conform proiectului .
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast faţă de cotele din
proiect pot fi de ±10 mm.

6.3.2 Condiţii de compactare

Straturile de fundaţie din balast sau balast optimal trebuie

compactate astfel:
-pentru drumurile din clasele tehnice I,Işi III până la realizarea unui
grad de compactare de minimum 100 % din densitatea în stare uscată
maximă determinată prin încercarea Proctor modificat conform STAS
1913/13 – 83 în cel puţin 95% din punctele de măsurare şi de minim 98%
în toate punctele de măsurare a tabelului 7.

TABELUL 7
Clasa tehnică a Gradul de compactare al balastului
drumului În 95 % din punctele În toate punctele
de măsurare de măsurare
I,II, III min 100% min 98%
IV, V min 98% min 95%

Densitatea efectivă a materialului din stratul compactat se face

conform STAS 12.228-85 şi STAS 1913/ 15 – 75 cu dispozitivul cu con şi
nisip.
Umiditatea se determină conform STAS 1913/ 1 – 82.
Verificările se vor face în cel puţin un punct la 250 m lungime
de bandă de drum.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast se
consideră realizată dacă valoarea înregistrată este mai mică decât
valoarea admisibilă care este 250(1/100mm).

6.3.3 Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

Verificările denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu
ajutorul latei de 3.00 m lungime astfel:

PTE-004-C
Page 10 of 12
 în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axul fiecărei
benzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de ± 20mm.
 în profil transversal verificarea se face în dreptul profilelor şi nu
poate fi mai mare de ± 5mm.

6.4 Recepţia lucrărilor

a.) Recepţia pe faze

Recepţia pe faze se efectuează la terminarea execuţiei unui
strat component şi înainte de executarea unui strat component imediat
superior. Cu această ocazie se verifică respectarea proceselor
tehnologice aplicate în execuţie: lăţimi, grosimi,pante transversale şi
capacitatea portantă la nivelul stratului executat.
Se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în
registrul de laborator.
Se încheie proces verbal de recepţie calitativă conform
reglementărilor legale în vigoare specificându-se eventualele remedieri
necesare. Nu se trece la execuţia stratului următor până când nu se
execută aceste remedieri.

b.) Recepţia preliminară

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea
condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de
sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de
către organele de control.
Se încheie “Proces verbal de recepţie calitativă” cu specificarea
fazei lucrărilor.

c.) Recepţie finală

Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se
va face în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare precum
şi a prevederilor precizate în proiectul de execuţie.

7. ANEXE, FORMULARE ȘI ÎNREGISTRĂRI

Nr. Crt. Cod Denumire Formular Responsabilitatea

Formular completarii
1. OP-01-14 PV Predare/Primire amplasament Conf. Matricei de
și a bornelor de repere Responsabilităţi
2. OP-01-09 Registru de recepţie Conf. Matricei de
calitativă a materialelor / Responsabilităţi
echipamentelor
3. OP-01-10 Nota de refuz la receptia Conf. Matricei de
calitativa a materialelor / Responsabilităţi
echipamentelor
4. OP-01-17 PV de recepţie calitativă Conf. Matricei de
Responsabilităţi
5. OP-01-06 Programul de Control al Conf. Matricei de
PCCVI Calităţii, şi Verificării și Responsabilităţi
Încercărilor
6. OP-01-07 Jurnal de şantier Conf. Matricei de
Responsabilităţi
7. OP-01-12 Matricea responsabilitatilor Conf. Matricei de
Responsabilităţi
8. Înştiinţare începere de Conf. Matricei de
PTE-004-C
Page 11 of 12
 lucrări Responsabilităţi
9. OP-01-14 PV Predare-Primire amplasament Conf. Matricei de
Responsabilităţi
10. OP-01-15 Condică de betoane şi Borderou Conf. Matricei de
prelevare probe Responsabilităţi

PTE-004-C
Page 12 of 12