PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE

FUNDATII DIN BALAST

Cod document: S - PTE – 05

Exemplar nr.: 1

Copie:
þ Controlatǎ
¨ Necontrolatǎ

Ed. 3 Rev.0 pag.1/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

CUPRINS

1. SCOP
2. DOMENIUL DE APLICARE
3. DEFINIŢII
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
5. RESPONSABILITĂŢI
6. PROCEDURA
7. MĂSURI SECURITATE SANATATE IN MUNCA
8. MONITORIZAREA POLUARILOR
9. ÎNREGISTRĂRI

1. SCOP

Ed. 3 Rev.0 pag.2/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Executarea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal pentru,
constructia drumurilor publice si cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie
indeplinite la executarea straturilor de fundatie , transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie

2. DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentei proceduri se aplică la execuţia stratului de fundatie din balast sau
balast optimal din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a stratului de
forma a drumurilor publice

2. DEFINITII
Cota de execuţie : diferenţa măsurată pe verticală între cota căii proiectate şi cota
terenului natural în axa drumului.
Grad de compactare : raportul procentual dintre densitatea aparentă, efectivă a
pământului în stare uscată şi densitatea maximă obţinută în condiţii standard de laborator.
Patul drumului : suprafaţa amenajată a terasamentelor care constituie suportul
structurii rutiere.
Terasament: totalitatea lucrărilor de pamânturi executate în scopul realizării
infrastructurii drumului.
Stratul de formă : strat superior al terasamentelor, amenajat pentru uniformizarea şi
sporirea capacităţii portante la nivelul patului drumului.
Strat de fundatie: stratul superior al stratului de forma, amenajat pentru sporirea
capacitatii portante al nivelul stratului de fundatie.

3. REFERINTE
Aceasta procedura se bazeaza pe urmatoarele documente tehnice:
Caiet de Sarcini
Proiect de execuţie cu detaliile de executie aferente
Liste de cantitati.
Aceasta procedura se bazeaza pe urmatoarele standarde si acte normative:
 Legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii
 Caiet de Sarcini
 Proiect de execuţie
 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 – Norme metodologice privind conditiile de inchidere a
circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
 NGPM/1996 – Norme generale de protectia muncii.
 Ordin MI nr. 775/1998 – Norme de prevenire si stingerea incendiilor si dotarea cu
mijloace tehnice de stingere.
 NSPM nr. 79/1998 – Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.
 SR 662-2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
 STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice
generale.

Ed. 3 Rev.0 pag.3/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

 STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

încercarea Proctor.
 STAS 2914-84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale.
 STAS 9348-80 Masini si utilaje pentru lucrari terasiere. Compactor static, autopropulsat,
cu rulouri metalice. Parametri principali.
 CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
 STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
 STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
 C 56-85 ~ Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.
 C 16-84 ~ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a
instalaţiilor aferente
 STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
Metode de incercare.
 STAS 12288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con si nisip.

5. RESPONSABILITĂŢI

5.5.1. Coordonatorul de proiect

 coordoneaza execuţia lucrărilor pe şantier
 controlează modul de respectare a planificării lucrărilor
 identifică eventualele modificări necesare la execuţia lucrărilor
 menţine legătura cu conducerea proiectului

5.5.2. Sef de santier

 coordonarea permanentă a executanţilor (subantreprenorilor)
 emite propuneri de necesare de materiale de aprovizionat

5.5.3. Responsabil tehnic cu execuţia – RTE

 admite execuţia lucrărilor numai pe baza proiectului şi a detaliilor de execuţie verifi-
cate de verificatori de proiecte atestaţi
 verifică şi avizează procedurile tehnice de execuţie (P.T.E.), planurile de calitate,
programe de realizare a construcţiilor precum şi înregistrările de atestare calitativa
emise în timpul execuţiei
 opreşte execuţia lucrărilor în cazul abaterilor grave privind calitatea sau în cazul ne-
respectării prevederilor proiectului
 urmăreşte activitatea de control calitate şi încercări de laborator, conform planului
de verificări, inspecţii, încercări (P.C.C.V.I)
 urmăreşte soluţionarea neconformităţilor la termenele stabilite
 participă la efectuarea fazelor determinante

Ed. 3 Rev.0 pag.4/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

5.5.4. Responsabil cu asigurarea calitătii

 răspunde de efectuarea sistematică a controlului extern al calităţii în toate fazele de
execuţie în vederea atestării calitative a acestora
 întocmeste P.T. şi P.C.C.V.I. efectuând în baza acestora controalele aferente
 întocmeşte rapoarte de neconformitate (R.N.C.) acolo unde constată abateri calita-
tive, stabileşte măsuri de tratare a neconformităţilor, acţiuni corective şi preventive
informând conducerea organizaţiei
 analizează rezultatele încercărilor de laborator

5.5.5. Responsabil securitatea şi sănătatea muncii

 instruieşte personalul de execuţie privind normele generale şi specifice de protecţia
muncii si de pază şi stingerea incendiilor

5.5.6. Responsabil punct de lucru / şef echipă

 execută lucrările numai în baza prevederilor proiectului tehnic, detaliilor de execuţie
şi procedurilor tehnice
 răspunde de calitatea lucrărilor executate încadrându-se în termenele prevăzute de
graficul de execuţie
 raspunde de organizarea programului de lucru
 răspunde de convocarea factorilor implicaţi în inspecţii, incercări, verificări ale lucră-
rilor
 întocmeşte documentele de atestare calitativă a lucrărilor pe faze de execuţie, evi-
denţa materialelor, completând la zi înregistrările în planul calităţii
 răspunde de controlul intern – autocontrolul tuturor activităţilor prestate de perso-
nalul de execuţie
 instruieşte personalul din subordine

5.5.7. Mecanicii formatiei

 răspund de buna functionare a utilajelor necesare pentru executarea lucrărilor de
turnare a betonului de ciment

6. PROCEDURA
6.1. Condiţii prealabile
6.1.1. Asigurarea ca pe şantier se găsesc detaliile tehnice de executie şi prezenta
procedură.
6.1.2. Instruirea personalului deservent în scopul însuşirii prevederilor proiectului de
execuţie, a caietului de sarcini, a prevederilor normative, a modului de exploatare şi
întreţinere a utilajelor specifice acestui gen de lucrări şi a prezentei proceduri tehnice de
execuţie.
6.1.3. Se vor identifica, înainte de începerea lucrărilor, reţelele subterane şi se vor
proteja, dacă este cazul.
6.1.4. Executarea semnalizării rutiere conform planului de management al traficului
aprobat.

6.2. Măsuri preventive

Ed. 3 Rev.0 pag.5/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

6.2.1. Se va urmări instruirea şi apoi respectarea de către personalul executant a

utilizării echipamentului de protecţie din dotare (salopetă, cască de protecţie, bocanci, etc.)
conform normelor de tehnica securităţii muncii în vigoare.
6.2.2. Se va verifica cunoaşterea de către personalul executant a normelor de
tehnica securităţii muncii, a normelor P.S.I., precum şi a normelor pentru execuţia lucrărilor
sub circulaţie, atât în incinta organizării de santier, cât şi pe lucrare.
6.2.3. Înainte de începerea lucrărilor de montare a armaturilor, se verifică
corectitudinea semnalizării rutiere pentru circulatia publică si traficul de santier, conform
Planului de Management al Traficului aprobat.

6.3. Stabilirea caracteristicilor de compactare

6.3.1. înainte de începerea lucrarilor de executie se vor stabili de catre un laborator
de specialitate, caracteristicile optime de compactare ale balastului, prin încercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13-83.
6.3.2. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului
de probe provenite din lucrare, în vederea stabilirii gradului de compactare.
6.3.3. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec
optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea
lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
6.3.4. Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare
aratat la punctual 6.3.4
6.4. Conditii tehnice - elemente geometrice si abateri limita
6.4.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime
poate fi de maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei fise metalice gradate cu care se
strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
6.4.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta în proiect.
Abaterile limita pot fi ± 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face în dreptul profilurilor transversale ale
proiectului.
6.4.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a îmbracamintei prevazuta
în proiect.

Ed. 3 Rev.0 pag.6/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Abaterea limita la panta este de ± 4% fata de valoarea pantei indicate în proiect.

6.4.4. Declivitatile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect, pot fi de ± 10 mm.

6.5. Conditii de compactare

6.5.1. Straturile de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactate pâna la
realizarea gradului de compactare 95 ¸ 98% Proctor modificat, pentru drumurile tehnice IV
si V si 98 ¸ 100% Proctor modificat, pentru drumurile din clasele tehnice I - III.
6.5.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiilor elastice, masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor
elastice admisibile care sunt de 250 sutimi de mm.

6.6. Lucrări pregătitoare

La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu
prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat
drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al
traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa
folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe
straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS
6400, intre 15 si 30 cm.

6.7. Materiale folosite la realizarea stratului de fundatie din balast

6.7.1. Agregate naturale
Pentru executia fundatiei se utilizeaza balast sau balast amestec optimal, cu granula
maxima de 71 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer,
apa sau înghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face în conformitate cu
prevederile SR 662-2002 si a STAS 730-89.
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.

Ed. 3 Rev.0 pag.7/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal,

pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative
aratate in tabelul 1.

Tabel 1
CARACTERISTICI CONDITII DE METODE DE
ADMISIBILITATE VERIFICARE CONFORM
AMESTEC OPTIM FUNDATII RUTIERE COMPLETAREA
SISTEMULUI RUTIER LA
INGHET-DEZGHET
-STRAT DE FORMA-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni % STAS 1913/5
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 STAS
4606
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de - 15 15 STAS
neuniformitate 730
(Un) minim
Echivalent de nisip 30 30 30
(EN) minim
Uzura cu masina 30 50 50
tip Los Angeles
(LA) % max.

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de
laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele
prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.

Ed. 3 Rev.0 pag.8/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din
surse diferite.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.

6.7.2. Apa
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar, în acest caz nu sa contina nici un fel de particule în suspensie,
trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile, etc.

6.8. Executarea straturilor de fundatie

Executarea straturilor de fundatie se începe numai dupa receptia patului drumului,
conform prevederilor din STAS 2914-84.
Înainte de începerea executiei lucrarilor executantul va experimenta pe un tronson
de proba de minimum 30 m lungime si de cel putin 3.40 m latime, componenta atelierului
de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
si a grosimii cerute prin proiect.
Executarea straturilor de fundatie din balast necesita urmatoarele operatiuni:
- balastul se asterne si se niveleaza la sablon, într-unul sau mai multe straturi
în functie de grosimea prevazuta în proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental
- cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
se stabileste de laboratorul de santier si se adauga prin stropire.

- 6.9. Compactarea straturilor de fundatie

- Compactarea straturilor de fundatie se face cu utilaje ale caror caracteristici
tehnice sunt dupa cum urmeaza:
- viteza de compactare va fi constanta si egala cu cea prevazuta de STAS
9348-80, precum si de prescriptiile tehnice în vigoare
- deplasarea utilajelor va fi liniara, fara serpuiri
- fâsiile succesive de compactare trebuie sa se suprapuna pe minimum 20 cm
latime
- nu este permisa întoarcerea utilajelor pe portiuni care se compacteaza (sau
sunt de curând compactate)
- numarul trecerilor pentru realizarea gradului de compactare prevazut se
stabileste conform prescriptiilor tehnice

6.10. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m
lungime, astfel:
        - în profil longitudinal masuratorile se efectueaza în axul fiecarei benzi de circulatie si
nu pot fi mai mari de ± 9 mm

Ed. 3 Rev.0 pag.9/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- în profil transversal, verificarea se efectueaza în dreptul profilurilor aratate în

proiect si nu pot fi mai mari de ± 9 mm.
În cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute în prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

6.11. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de

realizarea stratului de fundatie
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate
cu prevederile cuprinse in tabelul 3. La executia stratului de fundatie din balast sau balast
amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de
strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest
scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este
cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un
strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct
al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra
terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa
folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. Tabel 3
Actiunea, procedeul Frecventa minima Metoda de
de verificare sau determinare
caracteristici ce se verifica conform
La aprovizionare La locul de punere in opera
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - -
in certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garantie
2 Determinarea O proba la fiecare lot - STAS
granulometrica. aprovizionat, de 500 4606
Echivalentul de nisip. tone, pentru fiecare STAS 730
Neomogenitatea balastului sursa (daca este
cazul pentru fiecare
sort)
3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) ST
inainte de inceperea AS
lucrarilor si ori de cate ori 4606
se observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
4 Rezistente la uzura cu O roba la fiecare lot - STAS 730
masina tip Los Angeles (LA) aprovizionat pentru
fiecare sursa (sort)
la fiecare 5000 tone

Ed. 3 Rev.0 pag.10/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Tabel 3

6.12. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul
amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect
si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor
prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga
prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta
atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie,
astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si
masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care
raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.
Este interzisa folosirea balastului inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.

6.13. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal

In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor
face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.

Tabel 4
NR. CRT DETERMINAREA, FRECVENTE MINIME METODE DE
PROCEDEUL DE LA LOCUL DE VERIFICARE
VERIFICARE SAU PUNERE IN OPERA CONFORM
CARACTERISTICA,
CARE SE VERIFICA
1 Incercare Proctor - STAS 1913/13
modificata
2 Determinarea umiditatii zilnic, dar cel putin un STAS
de compactare si test la fiecare 250 m de 4606
corelatia umiditatii banda de circulatie
3 Determinarea grosimii minim 3 probe la o -
stratului compactat suprafata de 2.000 mp
de strat
4 Verificarea realizarii zilnic -
intensitatii de
compactare Q/S
5 Determinarea gradului zilnic in minim 3 puncte STAS
de compactare prin pentru suprafete < 1913/15

Ed. 3 Rev.0 pag.11/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

determinarea greutatii 2.000 mp si minim 5 STAS

volumice in stare puncte pentru 12.288
uscata suprafete > 2.000 mp
de strat
6 Determinarea In cate doua puncte Normativ
capacitatii portante la situate in profiluri CD 31
nivelul superior al transversale la distante
stratului de fundatie de 10 m unul de altul
pentru fiecare banda
cu latime de 7,5 m

6.14.Conditii tehnice, reguli si metode de verificare a balastului optimal

6.14. 1.Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din
proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge
stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in
proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/-
0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare
25 m distanta.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

6.14.2 Conditii de compactare

Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
100%, in cel putin 95% din punctele de masurare;
98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare
la drumurile de clasa tehnica II si III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
98%, in cel putin 93% din punctele de masurare;
95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in
tabelul 5 (conform CD 31).
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din
SR 662 si STAS 6400. Tabel. 5

Ed. 3 Rev.0 pag.12/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Grosimea Valorile deflexiunii admisibile

stratului de
fundatie din Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
balast sau balast
amestec optimal Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243)
h (cm) Conform Nisip prafos, Praf nisipos, Argila prafoasa,
STAS 12.253 nisip argilos praf argilos-nisipos, argila nisipoasa,
(P3) praf argilos (P4) argila prafoasa
nisipoasa (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
50 95 165 190 213
89 156 179 201

Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile

Normativului CD 31.
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul
calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la
suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu
sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie,
valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

6.14.4. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de + 2,0 cm;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de + 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

6.15. Receptia lucrarii

6.15.1. Receptia pe faze de executie
Receptia pe faza a stratului de fundatie se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute
in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentei proceduri
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
recomandari cu privire la modul tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au

Ed. 3 Rev.0 pag.13/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

constatat abateri fata de prevederile prezentei porceduri, respectiv de continuare a

lucrarilor.
Receptia se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in
constructii si conform procedurii privind controlul statului in faze de executie determinante ,
si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului
si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de caietul de sarcini.
Receptia pe faze se efectueaza de catre “Beneficiar” si Antreprenor, iar documentul
ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor
de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

6.15.2. Receptia pe faza determinanta

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii
privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si
publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentei proceduri.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control
In urma verificari concordantei lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si
a proiectului de executie se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma
posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare la fiecare nivel de strat in parte (atestate de
procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea stratului de fundatie;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in stratul de fundatie,
etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul stratului de fundatie.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si
modul si termenele de remediere..
In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” in registrul de lucrari ascunse.

6.15.3. Receptia preliminara

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
Regulamentului de receptive a lucrarilor de constructii aprobat cu HGR 273/94.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si
procesele verbale de reeceptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .
6.15.4. Receptia finala
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile , si daca acestea au fost intretinute corespunzator.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

Ed. 3 Rev.0 pag.14/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

6.16. Utilaje
- incarcator frontal
- autogreder
- cilindru compactor
- placa vibratoare
- autobasculante

6.17. Personal
- sef santier
- sef punct de lucru
- topograf
- mecanici utilaje
- soferi autocamion
- muncitori

7. MĂSURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

7.1. Asigurarea condiţiillor ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi
adecvată în domeniul SSM, specifice locului de muncă şi postului ocupat.
7.2. Instructajul periodic la locul de muncă se face de către şeful punctului de lucru.
7.3. Echipamentele individuale de protecţie (EIP) sunt:
 cască
 salopetă
 bocanci cu bombeu metalic
 vestă reflectorizantă
 pelerină de ploaie reflectorizantă
 cisme de cauciuc
7.4. Riscuri evaluate:
 neasiguarea utilajelor impotriva rasturnarii
 prindere de catre elementele utilajelor
 rostogolirea accidentala a utilajelor
 lovire de catre mijloacele de transport
 prinderea, lovirea sau stirivirea personalului
 zgomot generat de echipamentele in functiune
 Neverificarea starea technica a sculelor si dispozitivelor iainte de inceperea
lucrului
7.5. Masuri preventive
 se va circula cu atentie respectand viteza limita legala si adaptand viteza la
conditiile de vreme si stare a dumului
 utilajele trebuie folosite numai cand poate actiona pe teren plan si rezistent
 se interzice stationare in raza de actiune a utilajelor
 este interzis transortul persoanelor in cabina, transportul persoanelor pe platforma
excavatorului sau in cupa cu materialele transportate.
 nu se va urca sau cobori pe/de pe utilaj in miscare
 zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de siguranta corespunzatoare

Ed. 3 Rev.0 pag.15/16

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

 Controlarea starea sculelor si dispozitivelor inainte de inceperea lucrului iar daca

nu corespund se anunta conducatorul locului de munca ,solicitand
inlocuirea ,respectiv repararea acestora
 Nu se executa alta operatie decat cele prevazute in technologie

8. MONITORIZAREA POLUARILOR
 Pamantul rezultat din sapaturi se ,neexistand poluarea mediului.
 Pamantul va fi valorificat ca material de umplutura la alte lucrari.

9. ÎNREGISTRĂRI
 P.V. predare – primire amplasament
 P.V. de trasare lucrare
 P.V. de receptie calitativa a lucrarii ce devin ascunse

Ed. 3 Rev.0 pag.16/16