PRO – INV - 27 – Tratarea rosturilor de dilatatie

Difuzare

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Munteanu Dorin Andrei Director General 1
Neacsu Maria RMQ 2

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQ, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
 A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a rosturilor de dilatatie
precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor procese, in
vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

A. DOMENIU
Se aplica la executia rosturilor de dilatatie.

B. TERMINOLOGIE
- Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta
apei cu ciment, pritr-o tehnologie adecvata;
- Rosturi: spatii realizate pe intreaga grosime sau numai pe o portiune din
aceasta, a imbracamintii din beton de ciment in vederea evitarii aparitiei
necontrolate a fisurilor si crapaturilor in imbracaminte, datorate contractiilor,
dilatatiilor si diferitelor solicitari la care este expusa;
- RTE: responsabil tehnic cu executia;
- Utilaje: aparate, masini, vehicule si altele asemenea necesare pentru
executia si terminarea lucrarilor;
- Bunuri: utilajele antreprenorului, materialele, echipamentele si lucrarile
provizorii;
- Materiale: produse de orice tip (altele decat echipamente) care vor face
sau fac parte din lucrarile permanente;
- Echipamente: aparatele, masinile, instalatiile si vehiculele care vor face
sau fac parte din lucrarile permanente
- Lucrari permanente: lucrari permanente necesare a fi executate de
catre antreprenor conform contract;
- Sector: o parte din lucrarile specificate in anexa la oferta.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- SR 667/2001 Agregate naturale de piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri. Conditii tehnice de calitate
- SR EN 196-1/1995 Metode de incercare a cimenturilor.
Determinarea rezistentelor mecanice
- SR EN 196-3/1995 Metode de incercare a cimenturilor.
Determinarea timpului de priza si a constantei de volum
- SR EN 196-6/1995 Metode de incercare a cimenturilor.
Determinarea finetei
- SR EN 196-7/1995 Metode de incercare a cimenturilor. Metode de
prelevare si pregatirea probelor de ciment
 - SR 227-5/1996 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii de
hidratare
- SR EN 197-1/2002 Ciment. Partea I: Compozitie, specificatii si
criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale
- SR 662/2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera
- SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru
prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor
recuperate din procese ale industriei de beton, apa de preparare pentru beton
- SR EN 12390-6/2002 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta
la intindere prin despicare a epruvetelor
- STAS 1667 / 1976 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
cu lianti minerali
- STAS 1759/1988 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine
si a inceputului de priza
- STAS 2414/1991 Incercari pe betoane. Determinarea densitatii,
compactitatii si porozitatii betonului intarit
- STAS 3622/1986 Betoane de ciment. Clasificare
- STAS 5479/1988 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
Determinarea continutului de aer oclus.
- STAS 8625/1990 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane
- NE 012 / 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat. Partea A: Beton, Beton armat

E. RESPONSABILITATI
Director general:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de
proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu disciplina, siguranta
si securitatea pe santier;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si
modul de intocmire a inregistrarilor; opreste procesul tehnologic si
informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice sau
datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei
tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot
determina aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene
de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al protectiei muncii si
sigurantei desfasurarii lucrarilor si admite la lucru numai persoane
odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de
avertizare;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si
asigura realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu
documentatia tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste
calitatea produselor puse in opera si a produsului final in conformitate
cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele specifice in
vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea lucrarilor in executie, a
partilor de lucrare executate;
- coordoneaza transporul materialelor, echipamentelor si utilajelor in
santier, repartizarea lor cu respectarea masurilor de siguranta si
securitate impuse de procedura interna a aeroportului;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice
referitoare la executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre
reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil cu disciplina, securitatea si siguranta pe santier:
- intocmeste, impreuna cu responsabilul de proces, planul de organizare
al santierului si stabileste strict tehnologiile de lucru aplicabile in
conformitate cu proiectul tehnic si cu normele proprii de siguranta si
securitate ale aeroportului pe care le propune aprobarii Dirigintelui;
- urmăreste respectarea normelor de securitate si siguranta impuse,
instruieste personalul relativ la aceste norme, asigura conditiile pentru
indeplinirea acestor dispozitii;
- raspunde direct pentru orice abatere de la normele de siguranta si
securitate impuse;
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a echipamentelor
necesare efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de
schimb cu graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de
sarcini;
 - instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la
produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile
efectuate.
Responsabil CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci
cind este cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si
termenul de implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei rosturilor, este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii,
astfel incit, deoarece se utilizeaza materiale speciale si masticuri , procesele nu
se pot executa la temperaturi negative; deasemeni, nu se pot executa pe timp de
ploaie sau atunci cind stratul suport, respectiv suprafata rezultata in urma
efectuarii sapaturilor, a fost afectata de precipitatii.
Deoarece executia acestor lucrari se face de regula manual, uneltele
utilizate sunt: lopata, ciocan de zidarie, mistrie, drisca, roaba, tăietor de rosturi
etc.
Imbracamintile din beton de ciment se realizeaza din dale dreptunghiulare
separate intre ele prin rosturi careb se amenajeaza la executia lucrarilor.
Scopul principal al acestor rosturi este de a evita aparitia necontrolata a
fisurilor si crapaturilor din imbracaminte, in special datorita contractiei din
timpul intaririi betonului precum si datorita diferitelor solicitari la care sunt
supuse imbracamintile rutiere in timpul exploatarii.
Rosturile de dilatatie permit deplasarea dalelor sub efectul variatiilor
sezoniere ale temperaturii, evitand eforturile de compresiune ridicate si
posibilitatea flambarii dalelor.
Se prevad executia de rosturi transversale de dilatatie la distante de 100 m
si rosturi longitudinale de dilatatie in cazul pietelor, intersectiilor si platformelor
cu latimi mari de peste 100 m situatie in care rostul de dilatatie se executa la
mijlocul latimii, in locul unui rost de contact.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie, dupa stabilirea furnizorilor de
produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului “
Ordin de incepere a lucrarilor “, se stabileste tehnologia de executie a
lucrarilor de reparatii, avind in vedere normele de securitate si
siguranta pe aeroport şi criterii tehnico – economice care privesc
complexitatea lucrarii, drumuri de acces, distane de transport, costuri
unitare, necesar de manopera, termene de executie, astfel incit sa fie
 obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule si utilaje
dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a
productivitatii;
- responsabilul de proces convoaca, in prealabil, reprezentantul
beneficiarului in vederea predarii – primirii amplasamentului lucrarii si
demarcarii zonei efective de lucru;
- deasemenea, responsabilul de proces convoaca, inainte de inceperea
efectiva a lucrarilor, reprezentantul clientului in vederea verificarii si
aprobarii utilajelor, echipamentelor si a zonelor de amplasare ale
acestora;
III. Procese curente
Remedierea rosturilor de dilataţie constă în îndepărtarea materialului de
colmatare existent din rosturi, curăţirea şi suflarea cu aer comprimat a locaşului
rostului (dalele nerostuite se taie pe adâncimea de 1/4 - 1/5 din grosimea dalei
existente), colmaterea rosturilor cu mastic bituminos.
Colmatarea rosturilor de dilataţie se realizează prin umplerea lor până
la suprafaţa îmbrăcămintei cu materiale elastice şi adezive la suprafaţa
betonului, care să permită dilatarea şi contracţia betonului şi să asigure
impermeabilitatea rostului. Tehnologia diferă de la produs la produs funcţie de
prevederile din agrementul tehnic al acestuia.
Tehnologia şi materialul pentru colmatarea rosturilor de contracţie este
cu mastic bituminos turnat la cald. Prepararea masticului se face în instalaţii
mobile, încălzindu-se mai întâi bitumul la 180-200ºC după care se introduce
treptat celelalte componente ale masticului, operaţia durând 3-4 h.
Rosturile de dilataţie permit deplasarea dalelor sub efectul variaţiilor
sezoniere ale temperaturii, evitând eforturile de compresiune ridicate şi
posibilitatea flambării dalelor.
Rosturile de dilataţie se execută pe toată lăţimea căii şi pe întreaga
grosime a
îmbrăcămintei, lăţimea rostului şi materialele folosite trebuind să permită
dilatarea betonului din dale în lungul drumului.
Lăţimea rostului de dilataţie este prevăzută 18-20 mm sau chiar mai
mare.
Rosturile de dilataţie amenajate cu gujoane sau fără acestea se pot
executa în două feluri:
a) - prin introducerea pe grosimea stratuui de rezistenţă a unei
scânduri din lemn de esenţă moale sau a unui înlocuitor (PFL sau PAL), care
rămâne în lucrare, având rolul de a prelua eforturile din dilatarea termică a
betonului. Înainte de introducerea în operă a scândurii, aceasta se păstrează în
apă timp de 10-24 h.
Amenajarea rostului în stratul de uzură pe grosimea acestuia se poate
realize prin introducerea în prealabil în rost a unei garniture metalice de 18-20
mm grosime care se extrage după aşternerea, compactarea şi priza betonului sau
prin executarea rostului în stratul de uzură prin tăierea ulterioară a betonului
întărit în stratul de uzură pe o lăţime cu 2 mm mai mare decât grosimea
scândurii. Golul realizat în stratul de uzură se colmatează cu mastic bituminous,
sau cu alte materiale de colmatare elastice (neopren, tuburi flexibile din
cauciuc);
b) - prin folosirea unui rost integral prefabricat care se aşează înainte
de betonare pe locul respectiv, eliminând operaţia de colmatare ulterioară a
rostului. Se foloseşte o scândură având la partea superioară o reţea de sârmă
arsă, fixată cu ajutorul unor cuie, care constituie armătura de susţinere a
masticului bituminos.
c) – cu gujoane având lungimea de 500-600 mm şi diametrul 25 mm,
dispuse perpendicular pe rost, la jumătatea grosimii dalei şi echidistanţe de 300
mm, conform detaliilor anexate.
În exploatarea îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment se va acorda
o atenţie deosebită întreţinerii corespunzătoare a rosturilor de dilataţie, având în
vedere că existenţa în acestea a unor materiale dure, ce pot fi introduce
accidental în rosturi sub circulaţie, blochează funcţionarea lor, nepermiţând
dilatarea normală a dalelor, aspect ce poate provoca spargerea sau fisurarea
dalelor.
Masuri de securitate si protectia muncii:
Se vor respecta normele specifice de protectia muncii pentru
executie lucrarilor de drumuri.
Se vor respecta normele proprii de siguranta si securitate de pe
aeroport si se vor semnaliza lucrarile conform reglemetarilor specifice
activitatilor aeronautice.
Personalul executant va fi dotat obligatoriu cu echipament de
protectie reflectorizant si va avea acces doar in zona de lucru.
Se va asigura curatirea permanenta a zonei de lucru, eliminarea
imediata a eventualelor deseuri, organizarea de filtre pentru impiedicarea
raspandirii de materiale in afara zonei de lucru care va fi delimitata foarte strict.
Se va respecta ordinea si disciplina impuse de normele de securitate
de pe aeroport.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de
transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este
posibil) sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile
de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme
amenajate;
 - colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de
transport auto pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
jurnal de activitate; bon de transpo