PRO – INV - 01 – Imbracaminti rutiere din beton de ciment

Difuzare

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Munteanu Dorin Andrei Director General 1
Ing. Neacsu Maria Responsabil management 2
calitate - RMQ

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQ, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
 A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a imbracamintilor din beton
de ciment rutier (rigide) precum si a responsabilitatilor care revin pentru
efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si
SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie, in standardele si
normativele specifice in vigoare.

A. DOMENIU
Se aplica la executia imbracamintilor rutiere din beton de ciment, a
pistelor aeroportuare si la repararea acestora in cazul aparitiei de degradari.

B. TERMINOLOGIE
- Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta
apei cu ciment, pritr-o tehnologie adecvata;
- Rosturi: spatii realizate pe intreaga grosime sau numai pe o portiune din
aceasta, a imbracamintii din beton de ciment in vederea evitarii aparitiei
necontrolate a fisurilor si crapaturilor in imbracaminte, datorate contractiilor,
dilatatiilor si diferitelor solicitari la care este expusa;
- Beton de ciment rutier tixotropic: beton de ciment rutier virtos care
are in stare proaspata o astfel de compozitie incit ii permite sa ia orice forma
impusa de cofrajul masinii care il pune in opera si isi mentine verticale fetele
laterale ale benzii de beton dupa trecerea masinii, pina la completa sa intarire;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

C. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 183 – 1 : 1995 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de
ciment executate in cofraje fixe;
- SR 183 – 2 : 1998 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de
ciment executate in cofraje glisante;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.
D. RESPONSABILITATI
Director general:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei asternere betoane
rutiere (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si
supravegherea traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si
modul de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util,
atunci cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei
reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute
specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot
determina aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene
de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces asternere betoane rutiere :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a
executa lucrarea, dotate cu echipament de avertizare si protectie;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si
asigura realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu
documentatia tehnica si standardele in vigoare;
- coreleaza consumurile specifice de produse cu graficul de
aprovizionare al acestora;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste
calitatea produselor puse in opera si a produsului final in conformitate
cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele specifice in
vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei
lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice
referitoare la executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre
reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate si de efectuarea
inregistrarilor in jurnalul de activitate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor
componente ale trusei de asternere a betoanelor rutiere;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de
schimb cu graficul de aprovizionare al acestora.
Sef de laborator :
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor
asupra tuturor produselor componente ale betoanelor si asupra
produsului final;
 - instiinteaza in timp util seful formatiei si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la
produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile
efectuate.

Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul trusei de asternere a betoanelor
rutiere si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia
susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate, in PCCV – uri si intocmeste, atunci
cind este cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si
termenul de implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

E. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de executie a imbracamintilor
din beton de ciment, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si
procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu
Imbracamintile din beton de ciment se executa in intervalul de temperaturi
atmosferice +5….+35°C iar temperatura betonului la punerea in opera nu va fi
mai mare de 30°C. In mod exceptional, in intervalul de temperaturi 0….+5°C
lucrarile se pot executa numai cu avizul consultantului, cu luarea masurilor
speciale prescrise in ceea ce priveste prepararea, asternerea si protejarea
betoanelor, conform prevederilor documentatiilor tehnico-normative in vigoare.
Deasemeni, conditiile de mediu afecteaza si durata de transport a betonului.
Astfel, atunci cind se utilizeaza aditivi intirzietori de priza, recomandati de catre
laborator, durata maxima de transport este de 45 min. pentru o temperatura
ambianta situata in intervalul +15….+35°C si 60 min. pentru temperaturi sub
+15°C. Mijloacele de transport sunt dotate cu prelate astfel incit sa nu fie
favorizata pierderea de apa din masa betonului prin evaporare la contactul direct
cu razele solare sau spalarea betonului in caz de precipitatii.
Imbracamintile din beton de ciment rutier se clasifica, in functie de
tehnologia de executie adoptata, astfel:
- imbracaminti din beton de ciment executate in cofraje fixe;
- imbracaminti din beton de ciment executate in cofraje glisante.
II a. Conditii tehnice la executia imbracamintilor din beton de ciment
in cofraje fixe
Trusa de asternere a betoanelor rutiere in cofraje fixe este compusa, in
ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului tehnologic, din:
- autobasculante pentru transportul betonului rutier;
 - repartizatorul de beton;
- vibrofinisorul dotat cu echipament de nivelare a betonului proaspat si
dispozitiv de vibrare interna si/sau de suprafata a betonului;
- utilaj de realizare a rosturilor transversale de contractie prin vibrare
(atunci cind acesta lipseste rosturile se taie mecanizat);
- grinda finisoare oscilanta cu miscare oblica care asigura uniformitatea
suprafetei in profil longitudinal (atunci cind aceasta lipseste finisarea
se executa manual cu ajutorul ruloului metalic);
- utilaj de realizare a rugozitatii suprafetei de rulare (atunci cind acesta
lipseste rugozitatea suprafetei de rulare se realizeaza manual);
- placi vibratoare pentru suprafete mici la care asternerea se face manual
si suprafetele adiacente longrinelor;
- dispozitiv de protejare a betonului impotriva actiunii soarelui sau a
ploii – acoperisuri extensibile mobile (atunci cind acesta lipseste
protejarea betonului se executa cu acoperisuri fixe);
- dispozitiv de taiere a rosturilor;
- echipament de preparare a masticului bituminos;
- cisterna pentru apa;
- longrine metalice cu sine de rulare, avind dimensiunile L = 3 m, h = 20
cm, l = 25 cm, unde L este lungimea, h inaltimea si l latimea talpii
longrinei.
Pentru a se putea realiza in conditii optime procesul de executie a
imbracamintilor din beton de ciment in cofraje fixe, este necesara buna
functionare a tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei bune functionari se
realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii a modului de
functionare, a:
- autobasculantelor de transport si a dispozitivelor de protejare a betonului pe
durata transportului (prelate);
- sistemului de autopropulsare si sistemului de distributie transversala a
betonului proaspat, la repartizator;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare, la vibrofinisor;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare a cutitului, la utilajul de
realizare a rosturilor de contractie;
- sistemului de vibrare a grinzii finisoare;
- dispozitivului de realizare a rugozitatii;
- sistemului de vibrare a placilor vibratoare;
- etanseitatii dispozitivului de protejare a betonului;
- instalatiei de umectare si discului echipamentului de taiat rosturi;
- instalatiei de incalzire a bitumului si dispozitivului de distributie a masticului
bituminos;
- longrinelor si sinelor de rulare.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere
permanenta a modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate
precum si o curatare temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si
subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu
betonul rutier. Deasemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care
cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si
dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- betoane de ciment rutiere, conform SR 183 – 1, SR 183 – 2; NE 014;
- mortar de ciment;
- nisip de riu;
- hirtie Kraft sau folie de polietilena;
- carton asfaltat;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida care sa respecte cerintele de
calitate stipulate in caietele de sarcini sau in STAS 8877 – 72 si Normativ AND
nr. 552 / 1999;
- substante pulverizante pentru realizarea peliculelor de protejare a betonului;
- scinduri din lemn de esenta moale;
- tuburi din cauciuc sau alte materiale de colmatare elastice;
- mastic bituminos;
- ancore din otel-beton.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
III a. Procese premergatoare la executia imbracamintilor din beton
de ciment in cofraje fixe
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de
asternere a betoanelor de ciment rutiere, dupa stabilirea furnizorilor de
produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului “
Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea dispune inceperea efectiva
a lucrarii;
- in cazul in care asternerea betoanelor de ciment rutiere conduce la
realizarea unui drum nou, nu este necesara amplasarea unui set de
semnalizare a lucrarii respective;
- atunci cind asternerea betoanelor de ciment rutiere se executa in
vederea modernizarii unui drum existent, se impune semnalizarea
rutiera a restrictiilor de circulatie instituite. Deasemeni, prin
documentatia de executie, se stabileste o etapizare a procesului, tinind
cont ca darea in circulatie a tronsoanelor executate se poate face numai
dupa minim 10 zile de la turnare, precum si modul de desfasurare a
traficului;
- seful formatiei asternere betoane rutiere convoaca, in prealabil,
reprezentantul clientului in vederea verificarii si aprobarii setului de
semnalizare si dirijare a traficului si modul de amplasare al acestuia
 precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii pe baza
de proces verbal;
- daca stratul suport pentru betonul de ciment este alcatuit din fundatie
de balast sau piatra sparta, aceasta se acopera cu un strat de nisip de riu
in grosime de 2 cm dupa compactare. Denivelarile admise sunt de ±5
mm in profil transversal si maxim 20 mm sub dreptarul de 3 m;
- in situatiile in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate
cu ciment, mixturi asfaltice sau betoane de ciment, nu se mai asterne
nisip de riu, suprafetele fiind aduse la planeitate prin reparatii,
respectiv completari sau plombari din acelasi material, denivelarile
admise fiind aceleasi ca in cazul asternerii stratului de nisip. Stratul
suport, in aceste situatii, se umezeste inainte de betonare pentru a
preveni pierderile de apa din masa betonului;
- se traseaza liniile axului drumului si a marginii partii carosabile care
coincid cu fetele interioare ale longrinelor si se materializeaza cu tarusi
metalici, plantati la maxim 50 m distanta intre ei si sfoara (in curbe,
distanta dintre tarusi se va micsora in functie de raza lor si de
necesitatea realizarii unei trasari corecte). Capetele tarusilor reprezinta
cotele in profil longitudinal a viitoarei imbracaminte de beton;
- se sapa in exteriorul liniilor trasate un santulet cu adincimea de 5 cm si
latimea de minim 25 cm si se materializeaza pe tarusii plantati cota de
-20 cm fata de capetele lor, aceasta reprezentind cota talpii longrinelor;
- se toarna mortar de ciment (dozaj 160 kg ciment/mc) in santurile
executate, pina la cotele de -20 cm materializate si se niveleaza astfel
incit sa se asigure sprijinirea longrinelor pe toata suprafata talpilor lor;
- in cazul in care grosimea imbracamintei din beton este mai mare de 20
cm, mortarul se toarna in cofraje a caror inaltime adaugata la inaltimea
longrinelor sa asigure grosimea proiectata a imbracamintei;
- dupa intarirea mortarului (minim 7 zile) se monteaza longrinele cu
sina, care joaca rol de cofraj, prin crampoane de otel si eclise,
abaterile de montaj inscriindu-se in abaterile limita admise la
imbracamintile din beton de ciment;
- in curbe, se utilizeaza longrine de lemn sau borduri din beton, bine
fixate, pentru a asigura realizarea dimensiunilor proiectate ale
imbracamintei si stabilitatea utilajelor care ruleaza pe sine;
- pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment si unirea betonului cu
stratul de fundatie, dar numai in cazul stratului suport tratat cu nisip de
riu, acesta se acopera cu hirtie Kraft sau folie de polietilena intr-un
singur strat, petrecerile fiind de 10 cm in sens longitudinal si 20 cm in
sens transversal;
- se asigura numarul optim necesar de mijloace de transport a betonului,
astfel incit procesul de asternere sa se desfasoare neintrerupt;
 - se aduc si se monteaza pe calea de rulare utilajele componente ale
trusei de asternere iar longrinele se ung cu ulei pentru a preveni
aderenta betonului turnat la acestea.
IV a. Procese curente la executia imbracamintilor din beton de ciment
in cofraje fixe
- in cazul in care stratul suport a fost tratat cu nisip de riu si acoperit cu
hirtie Kraft sau folie de polietilena, bascularea betonului se face din
lateral intre longrine, cu ajutorul unui plan inclinat mobil, astfel incit
betonul sa fie dirijat cit mai departe de longrina apropiata de
autobasculanta. Deasemeni, tinind cont ca prin tehnologia de executie
cu cofraje fixe imbracamintea din beton de ciment se poate executa si
in doua straturi, respectiv strat de rezistenta si strat de uzura, la
realizarea celui de al doilea strat modul de basculare va fi acelasi cu
cel mentionat anterior;
- in cazul in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu
ciment, mixturi asfaltice sau betoane de ciment, bascularea betonului
se poate face direct in fata repartizatorului, intr-unul sau mai multe
locuri, functie de capacitatea de transport a autobasculantei si in asa fel
incit dupa asternerea betonului cu repartizatorul, grosimea acestuia
inainte de vibrare sa fie cu aproximativ 25% mai mare decit grosimea
ceruta in proiect a imbracamintei (procentul de 25% este orientativ,
determinarea lui reala facindu-se prin incercari la inceperea lucrarii);
- compactarea betonului se realizeaza cu vibrofinisorul a carui grinda
vibratoare are o latime de 40 – 50 cm, cu o viteza de inaintare de 0,75
m/mim. Betonul se vibreaza cel putin prin doua treceri ale
vibrofinisorului, durata de vibrare intr-un punct fiind de circa 30 s.
Intre cele doua vibrari se efectueaza controlul calitatii stratului de
beton, efectuindu-se corectiile sau remedierile necesare;
- marginile dinspre longrine precum si spatiile inguste care sau turnat
manual (supralargiri, refugii), se compacteaza cu ajutorul placilor
vibratoare;
- atunci cind imbracamintea rutiera este alcatuita din doua straturi,
stratul superior de uzura se asterne peste cel de rezistenta imediat dupa
executarea acestuia (maxim 60 min). Pentru asternerea si compactarea
stratului de uzura se utilizeaza alta trusa de asternere, executia fiind la
fel cu cea a stratului de rezistenta;
- in lungul rosturilor de contact (de constructie, tehnologice)
longitudinale, imbracamintea se armeaza cu ancore din otel-beton OB
37, cu diametrul de 10 mm si lungimea de 1 m, pozitionate la 1 m
distanta intre ele si asezate la jumatatea grosimii dalelor, indiferent
daca acestea sunt compuse din unul sau doua straturi. Jumatatea
ancorei care va fi inclusa in betonul ce se va turna pentru realizarea
benzii adiacente celei ce se executa, se indoaie la 90°, se protejeaza
 prin invelire cu doua straturi de hirtie pentru a preveni aderenta
betonului si se lipeste de longrina, astfel incit, dupa decofrare, sa se
poata indrepta si intinde fara inflexiuni;
- dupa compactare si pozarea ancorelor, se realizeaza rosturile de
contractie transversale prin prinderea unei fisii de carton asfaltat pe
cutitul utilajului si introducerea acestuia prin vibrare in masa
betonului. Daca acest utilaj lipseste, rosturile se executa prin taierea
betonului intr-un interval de timp de 6 – 24 h de la betonare, in functie
de caracteristicile betonului turnat si temperatura atmosferica;
- finisarea betonului se executa cu grinda oscilanta cu miscare oblica
care asigura uniformitatea suprafetei in profil longitudinal;
- rugozitatea suprafetei caii de rulare se realizeaza mecanizat, cu un
dispozitiv dotat cu perii pentru maturarea si eliminarea mortarului de
ciment in exces de la suprafata imbracamintei sau cu un dispozitiv de
striere transversala a betonului proaspat;
- atunci cind din componenta trusei de asternere a betoanelor rutiere
lipseste grinda finisoare cu miscare oblica care actioneaza la 6 m in
urma vibrofinisorului, finisarea suprafetei betonului proaspat, respectiv
eliminarea denivelarilor longitudinale, se realizeaza manual, cu
ajutorul unui rulou metalic cu lungimea de 4 m, diametrul de 20 – 25
cm si o masa de 200 kg care se rostogoleste pe suprafata betonului
proaspat, in sens perpendicular axului drumului, fara a lovi longrinele.
Operatia se considera terminata atunci cind ruloul este in contact direct
cu suprafata betonului, pe toata lungimea lui;
- dupa executarea acestei operatii, se finiseaza manual, cu drisca,
suprafetele marginale adiacente longrinelor, unde posibilitatea aparitiei
unor denivelari este mai mare si se asigura eliminarea bavurilor din
beton de peste longrine care pot conduce la rupturi in muchiile dalelor
dupa decofrarea longrinelor;
- atunci cind din componenta trusei de asternere a betoanelor rutiere
lipseste utilajul de realizare a rugozitatii, aceasta se realizeaza manual
prin perierea, cu ajutorul periilor piassava si indepartarea mortarului in
exces de la suprafata betonului. Perierea se face in directie
perpendiculara pe axul drumului, utilizind in acest scop podine mobile
montate intre sinele de rulare ale longrinelor
II b. Conditii tehnice la executia imbracamintilor din beton de ciment
in cofraje glisante
Trusa de asternere a betoanelor rutiere in cofraje glisante este compusa, in
ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului tehnologic, din:
- autobasculante pentru transportul betonului rutier;
- utilaj complex care asigura raspindirea betonului tixotropic intre
cofrajele glisante ale utilajului, nivelarea primara a betonului, vibrarea
in masa a acestuia cu ajutorul unei baterii de pervibratoare,
 implantarea in masa betonului a ancorelor din otel-beton la rostul
longitudinal de contact, nivelarea secundara a betonului, realizarea
planeitatii suprafetei betonului proaspat cu ajutorul a 1 sau 2 grinzi
oscilante transversal si finisarea efectuata de o placa finisoare
suspendata;
- utilaj de realizare a rosturilor transversale de contractie prin vibrare
(atunci cind acesta lipseste rosturile se taie mecanizat);
- grinda finisoare oscilanta cu miscare oblica care asigura uniformitatea
suprafetei in profil longitudinal;
- utilaj de realizare a rugozitatii suprafetei de rulare;
- placi vibratoare pentru suprafete mici la care asternerea se face manual
si suprafetele adiacente cofrajelor glisante;
- dispozitiv de protejare a betonului impotriva actiunii soarelui sau a
ploii – acoperisuri extensibile mobile (atunci cind acesta lipseste
protejarea betonului se executa cu acoperisuri fixe);
- dispozitiv de taiere a rosturilor;
- echipament de preparare a masticului bituminos;
- cisterna pentru apa;
- cofraje usoare si tarusi pentru sustinerea marginilor betonului proaspat
turnat dupa glisarea cofrajelor initiale (numai atunci cind este cazul).
Pentru a se putea executa in conditii optime procesul de executie a
imbracamintilor din beton de ciment in cofraje glisante, este necesara buna
functionare a tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei bune functionari se
realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a modului de
functionare a:
- autobasculantelor de transport si a dispozitivelor de protejare a betonului pe
durata transportului (prelate);
- sistemului de autopropulsare, sistemului de distributie transversala a betonului
proaspat, sistemului hidraulic, sistemului de ghidare electronic, sistemului de
vibrare si sistemului de nivelare ale utilajului complex de asternere;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare a cutitului, la utilajul de
realizare a rosturilor de contractie;
- sistemului de vibrare a placii finisoare;
- dispozitivelor de finisare si realizare a rugozitatii;
- sistemului de vibrare a placilor vibratoare;
- etanseitatii dispozitivului de protejare a betonului;
- instalatiei de umectare si discului echipamentului de taiat rosturi;
- instalatiei de incalzire a bitumului si dispozitivului de distributie a masticului
bituminos;
- cofrajelor glisante.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere
permanenta a modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate
precum si o curatare temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si
subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu
betonul rutier. Deasemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care
cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si
dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- betoane de ciment rutiere tixotropice, conform SR 183 – 1, SR 183 – 2;
NE014;
- nisip de riu;
- hirtie Kraft sau folie de polietilena;
- carton asfaltat;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida care sa respecte cerintele de
calitate stipulate in caietele de sarcini sau in STAS 8877 – 72 si Normativ AND
nr. 552 / 1999;
- substante pulverizante pentru realizarea peliculelor de protejare a betonului;
- scinduri din lemn de esenta moale;
- tuburi din cauciuc sau alte materiale de colmatare elastice;
- mastic bituminos;
- ancore din otel-beton.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
III b. Procese premergatoare la executia imbracamintilor din beton
de ciment in cofraje glisante
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de
asternere a betoanelor de ciment rutiere, dupa stabilirea furnizorilor de
produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului
“Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea dispune inceperea
efectiva a lucrarii;
- in cazul in care asternerea betoanelor de ciment rutiere conduce la
realizarea unui drum nou, nu este necesara amplasarea unui set de
semnalizare a lucrarii respective;
- atunci cind asternerea betoanelor de ciment rutiere se executa in
vederea modernizarii unui drum existent, se impune semnalizarea
rutiera a restrictiilor de circulatie instituite. Deasemeni, prin
documentatia de executie, se stabileste o etapizare a procesului, tinind
cont ca darea in circulatie a tronsoanelor executate se poate face numai
dupa minim 10 zile de la turnare, precum si modul de desfasurare a
traficului;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare
documentatia tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura
trusa de asternere cu setul de semnalizare si dirijare a traficului
necesar, in conformitate cu schemele de semnalizare adoptate;
 - seful formatiei asternere betoane rutiere convoaca, in prealabil,
reprezentantul clientului in vederea verificarii si aprobarii setului de
semnalizare si dirijare a traficului si modul de amplasare al acestuia
precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii pe baza
de proces verbal;
- daca stratul suport pentru betonul de ciment este alcatuit din fundatie
de balast sau piatra sparta, aceasta se acopera cu un strat de nisip de riu
in grosime de 2 cm dupa compactare. Denivelarile admise sunt de ±5
mm in profil transversal si maxim 20 mm sub dreptarul de 3 m;
- in situatiile in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate
cu ciment, mixturi asfaltice sau betoane de ciment, nu se mai asterne
nisip de riu, suprafetele fiind aduse la planeitate prin reparatii,
respectiv completari sau plombari din acelasi material, denivelarile
admise fiind aceleasi ca in cazul asternerii stratului de nisip. Stratul
suport, in aceste situatii, se umezeste inainte de betonare pentru a
preveni pierderile de apa din masa betonului;
- se traseaza linia axului drumului si linia marginii partii carosabile care
coincid cu fetele interioare ale cofrajelor glisante;
- se realizeaza sistemul de referinta pentru ghidare electronica a
utilajului prin intinderea puternica a doua fire sustinute de stilpi
metalici infipti in teren la distanta de 10 m in aliniament si de de la 1 la
5 m in curbe. Fixarea stilpilor se face topometric si inafara gabaritului
utilajului, tinind cont ca cofrajele glisante sunt pozate in interiorul
senilelor, firele intinse reprezentind cotele in profil longitudinal ale
axului si marginii partii carosabile ce vor fi “citite” de palpatorii
utilajului in timpul deplasarii;
- pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment si unirea betonului cu
stratul de fundatie, dar numai in cazul stratului suport tratat cu nisip de
riu, acesta se acopera cu hirtie Kraft sau folie de polietilena intr-un
singur strat, petrecerile fiind de 10 cm in sens longitudinal si 20 cm in
sens transversal;
- se asigura numarul optim necesar de mijloace de transport a betonului,
astfel incit procesul de asternere sa se desfasoare neintrerupt;
- se aduc si se pun pe pozitie utilajele de asternere iar cofrajele glisante
se ung cu ulei pentru a preveni aderenta betonului turnat la acestea.
IV b. Procese curente la executia imbracamintilor din beton de
ciment in cofraje glisante
- in cazul in care stratul suport a fost tratat cu nisip de riu si acoperit cu
hirtie Kraft sau folie de polietilena, bascularea betonului se face din
lateral intre longrine, cu ajutorul unui plan inclinat mobil, astfel incit
betonul sa fie dirijat cit mai departe de longrina apropiata de
autobasculanta;
- in cazul in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu
ciment, mixturi asfaltice sau betoane de ciment, bascularea betonului
se poate face direct in fata repartizatorului, intr-unul sau mai multe
locuri, functie de capacitatea de transport a autobasculantei;
- asternerea betonului se asigura pe intreg spatiul dintre cofrajele
glisante cu ajutorul repartizatorului cu snec elicoidal dupa care utilajul
efectueaza nivelarea primara cu prima placa de nivelare;
- compactarea se bazeaza pe fenomenul de tixotropie a betonului generat
prin intermediul pervibratoarelor care lichefiaza masa betonului, ceea
ce ii permite sa ia forma cofrajului;
- dupa compactare se introduc ancorele din otel-beton la rostul
longitudinal de contact, se efectueaza nivelarea secundara cu ajutorul
celei de a doua placi de nivelare, se realizeaza rosturile transversale de
contractie prin vibrare si finisarea suprafetei betonului cu grinda
oscilanta cu miscare oblica;
- in urma compactarii, nivelarii si finisarii betonului, dupa inaintarea
cofrajelor odata cu masina, banda de beton prezinta suprafetele laterale
verticale, fara a mai necesita sustinerea lor. Este totusi necesara
existenta unor cofraje usoare si a tarusilor pentru a sustine sau recofra
la nevoie marginile stratului de beton dupa trecerea masinii;
- asigurarea rugozitatii suprafetei betonului turnat se realizeaza
mecanizat, cu ajutorul unei masini montate pe roti si ghidata prin fir ca
directie si nivel, dotata cu un echipament de striere transversala.
V. Protejarea betonului de ciment rutier si realizarea rosturilor
- protejarea betonului proaspat turnat se efectueaza, in prima faza,
considerata de la terminarea procesului de asigurare a rugozitatii si
pina la inceperea prizei, prin acoperisuri extensibile mobile sau, cind
acestea nu sunt disponibile, prin acoperisuri fixe, realizate din
materiale rezistente, deschise la culoare;
- in cea de a doua faza, considerata de la inceperea prizei si pina la darea
in exploatare, protejarea betonului se face prin pulverizarea unor
substante (fluid de protectie P 45, polisol, etc.) care formeaza o
pelicula protectoare la suprafata betonului ce nu permite evaporarea
apei din masa acestuia;
- darea in circulatie a imbracamintei din beton de ciment rutier se face in
functie de temperatura mediului ambiant si tipul de beton utilizat,
variind in intervalul de 10 – 24 zile;
- pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor necontrolate datorate
variatiilor de temperatura si umiditate, tasarilor inegale si tehnologiei
de executie, imbracamintile din beton de ciment se executa cu rosturi
transversale si longitudinale care pot fi de contact (tehnologice), de
dilatatie sau de contractie;
- rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile de beton,
pe toata grosimea imbracamintei. Aceste rosturi se armeaza, in
conformitate cu specificatiile din prezenta procedura, fiind exceptate
platformele cu panta transversala sub 2%, unde armarea nu este
necesara. In acest caz, pe suprafetele laterale ale dalelor turnate
anterior, se aplica o pelicula de bitum prin stropire cu emulsie
bituminoasa;
- rosturile de contact transversale se realizeaza pri aplicarea pe suprafata
laterala a dalei turnate anterior, a unei pelicule de bitum obtinuta prin
stropire cu emulsie bituminoasa;
- rosturile de contact, atit cele longitudinale cit si cele transversale, se
taie in partea superioara a lor, pe o adincime de 30 mm din grosimea
dalei si pe o latime de 8 – 10 mm, pentru a se permite o usoara
introducere a produsului de colmatare;
- rosturile de dilatatie longitudinale se executa pe toata lungimea si
grosimea imbracamintei atunci cind aceasta este mai lata de 100 m, la
jumatate din latime, in locul unui rost de contact. Rosturile de dilatatie
transversale se executa perpendicular pe axul caii din beton, pe toata
latimea si grosimea benzii, in urmatoarele situatii: din 100 in 100 m de
banda executata, la capetele tablierelor, viaductelor, podurilor,
podetelor, la capetele curbelor cu raza mai mica de 300 m, in punctele
de tangenta sau in punctele de schimbare a declivitatii, atunci cind
proiectul nu prevede racordari convexe;
- rosturile de dilatatie se realizeaza prin introducerea unei scinduri din
lemn de esenta moale, de 20 – 25 mm grosime si tinuta in apa 24 h in
prealabil, la partea inferioara a imbracamintei, pina la 30 mm de la
suprafata dalei in cazul imbracamintilor executate dintr-un singur strat
sau pina la nivelul superior al stratului de rezistenta in cazul
imbracamintilor ce se executa din doua straturi. Aceasta scindura
ramine in lucrare. Ulterior, betonul existent deasupra scindurii este
indepartat prin executia a doua taieturi paralele, la o distanta mai mare
cu 1 – 2 mm decit grosimea scindurii, pina la nivelul acesteia. In
spatiul obtinut se introduc produsele de colmatare;
- rosturile de contractie longitudinale se executa atunci cind banda de
beton are o latime mai mare de 5 m, realizindu-se in axul acesteia.
Rosturile de contractie transversale se executa la distante de 4 – 6 m,
perpendicular pe axul drumului sau cu o inclinare de 1/6 fata de acesta,
pe toata latimea benzii. Rosturile transversale perpendiculare pe axul
drumului sunt continue pe ambele benzi sau simetrice in cazul celor
inclinate. Rosturile de contractie se realizeaza pe adincimea de ¼ - 1/5
din grosimea dalei la imbracamintile executate dintr-un singur strat sau
pe 1/3 – ¼ din grosimea totala a dalei la imbracamintile executate din
 doua straturi, cu ajutorul unui disc avind grosimea de 8 mm, pentru a
permite o usoara introducere a produsului de colmatare;
- rosturile de contractie transversale taiate se executa atunci cind nu au
fost realizate mecanizat, prin introducerea in masa betonului, pe
adincimile mentionate, a unei fisii de carton bitumat prinsa de lama
vibratoare a utilajului de executie a rosturilor transversale de
contractie;
- taierea betonului se face in functie de temperatura mediului ambiant si
tipul cimentului utilizat, in intervalul de 6 – 24 h de la punerea in opera
a betonului;
- toate rosturile longitudinale sau transversale ale unei benzi se executa
in linie continua, fara frinturi;
- golurile rezultate la partea superioara o rosturilor se umplu cu
produsele de colmatare specificate in documentatia de executie
- denivelarile admise ale suprafetei imbracamintei in sens transversal sau
longitudinal sub dreptarul de 3 m sunt de 4 mm;
- intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale de
contractie nu se admit denivelari;
- denivelarile admise intre dale la rosturile de contact sunt de 2 mm;
- abaterea admisa la latimea proiectata a benzii de beton sunt de ±15
mm;
- abaterea admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei din
beton este de – 10 mm sau + 15 mm.
VI. Reparatii ale imbracamintilor din beton de ciment rutier
- in cazul gropilor izolate aparute in imbracamintea din beton de ciment
rutier, remedierea se executa prin plombare cu mortar de ciment cu
rasini epoxidice, dupa o curatare temeinica si o preumezire a spatiului
de plombat;
- in cazul rupturilor locale in profunzime ale unei dale, zona respectiva
se demoleaza dupa o forma patrulatera, cu laturile paralele si
perpendiculare pe axul drumului, pe intreaga grosime a dalei, dupa
care se trateaza stratul suport in conformitate cu specificatiile prezentei
proceduri si se betoneaza cu beton rutier fluidifiat, compactarea
acestuia executindu-se cu placi sau maiuri vibratoare;
- in cazul distrugerii totale a unei dale sau tasarii unei dale care prezinta
si alte defecte (faiantari, crapaturi, rupturi) se demoleaza intreaga dala,
se asaneaza stratul suport si se trateaza in conformitate cu specificatiile
prezentei proceduri. Se executa un cofraj la marginea dinspre
acostament a benzii din beton iar fetele laterale ale dalelor adiacente se
trateaza ca la rosturile de contact. Betonarea se face cu beton de ciment
rutier fluidifiat, asigurindu-se o vibrare corespunzatoare vu placa
vibratoare, o nivelare si o finisare executata cu dreptarul. Asigurarea
 rugozitatii suprafetei, termenul de dare in folosinta si conditiile de
calitate sunt aceleasi cu cele specificate in prezenta procedura.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de
transport;
- respectarea capacitatii maxime de transport a autotransportorului de
beton;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme
amenajate (parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de
transport auto pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.