Sunteți pe pagina 1din 13

1.

GENERALITI

CAIET DE SARCINI - MONTARE BORDURI

1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea lucrrilor de montare borduri utilizate in scopul incadrarii imbracamintilor pentru trotuare, alei de pietoni, carosabile din cadrul lucrrilor de modernizare/ranforsare strzi in mediul urban. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea si controlul lucrrilor de montare borduri ce trebuiesc a fi executate conform prevederilor proiectului tehnic. 1.2. PREVEDERI GENERALE Executantul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2. MATERIALE

Bordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment dispuse in lungul drumului la marginea imbracamintei, respectnd proiectele de execuie aferente si prevederile tehnice: SR 4032-1:2001, SR EN 1340:2004, SR EN 197-1:2011, SR 662:2002, SfggEN 12620+A1:2008, indicativ NE 012. Beton pentru montarea bordurilor C8/10 Borduri pentru carosabil tip Al Borduri pentru trotuar tip Bl Borduri rampa Nisipul natural spalat sort 0...4 mm Ciment Portland Apa 3. EXECUIA LUCRRILOR Se sapa pamantul manual in vederea creerii spaiului necesar executrii fundaiei.Latimea spturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20m. Fundul spturii va fi adus cu grija la cotele prevzute in proiect si va fi compactata pentru a avea 95% din densitatea optima Proctor normal. In cazul unei spturi mai adanci fata de cota prescrisa, executantul trebuie sa compenseze diferena de cota prin creterea grosimii fundaiei bordurii. In cazul in care exista bordura se desface bordura existenta si se reface . Se picheteaza traseul bordurii cu tarusi de lemn sau metal drepi, se intinde sfoara pentru stabilirea liniei bordurii si se alineaza bordura in lungul sforii . Se toarna betonul fundaiei C 16/20 manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus dect cota necesara, pentru ca atunci cand se aseaza bordura sa nu mai fie nevoie de completri cu mortar de ciment dect in mica masura. Betonul se toarna in asa fel incat suprafaa lui sa asigure o aezare corecta a bordurii. Bordurile se aseaza manual in funcie de greutatea acestora de unul sau doi muncitori astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializeaza linia bordurii. Bordurile de incadrare se aseaza cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul marginii imbracamintilor asfaltice si cu 10 mm sub nivelul imbracamintilor de piatra cioplita. In profil longitudinal nu se admit denivelri mai mari dect ale imbracamintii asfaltice . Bordurile de trotuar se aseaza cu fata superiora la 10 - 15 cm deasupra nivelului marginii imbracamintii, in funcie de cantitatea de apa ce curge pe rigola. In acest caz nu

se admit denivelri mai mari dect panta longitudinala a rigolei si imbracamintii trotuarului. Pentru curbe se folosesc borduri de trotuar de aceeai seciune ca si bordurile din aliniament dar de lungime mai mica spre a se realiza o cat mai uoara inscriere in curbe. Corecturile de poziie se fac prin ciocanire cu ciocan de lemn sau fier, punandu-se mai intai pe locul unde va fi lovita bordura o scandurica de protectie . Rosturile bordurilor implica colmatarea cu mortar de ciment M50 a spaiului ce ramane intre doua borduri alaturate. Rosturile vor avea maxim 2cm. La bordurile de trotuar se traseaza pe mortarul de rostuire o linie care marcheaza in relief rostul.Tolerantele admise la montarea bordurilor vor fi mai mici de 5mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunztoare si in profilul in lung. 4. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Se va urmri instruirea si respectarea de ctre personalul executant a utilizrii echipamentelor de protectie din dotare, conform Normelor de tehnica securitatii in vigoare cu privire la lucrrile de intretinere si reparaii drumuri. Se va verifica cunoaterea de ctre personalul executant a Normelor pentru protectia muncii, Normelor PSI, precum si a Normelor pentru execuia lucrrilor sub circulaie.

NOT IMPORTANT

Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS-uri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.

1. PREVEDERI GENERALE

CAIET DE SARCINI - DISPOZITIVE DE SCURGERE I EVACUARE A APELOR DE SUPRAFA

Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea lucrrilor de: canalizare pluviala, infiintare, montare, ridicare la cota cmine de vizitare, guri de scurgere prevzute in cadrul dispozitivelor de scurgere i evacuare a apelor de suprafa. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor dispozitive, controlul calitii materialelor i a lucrrilor executate conform prevederilor proiectului tehnic. Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrrile de modernizri strzi din municipiul Cluj-Napoca. Executantul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2. MATERIALE FOLOSITE 2.1. Capace carosabile sau necarosabile si grtare de scurgere pentru cminele de vizitare si gurile de scurgere utilizate vor fi din tipurile prevzute n STAS 2308-81, respectiv STAS 3272-80. 2.2. Cmine de vizitare ale canalelor pentru evacuarea apelor meteorice vor fi in conformitate cu prevederile STAS 2448 - 82. 2.3. Guri de scurgere cu sifon si depozit pentru ape meteorice vor fi conformitate cu detaliile din proiectul tehnic si se vor amplasa conform prevederi STAS 6701-82. 2.4. evile si ftinguri din PVC pentru instalatii de canalizare si drenare utilizate vor fi in conformitate cu normativele I 22-99, NP 084-2003 si GP 043-99. 2.5. Beton de ciment C20/25, C35/45 conform NE 012-1:2007, NE 012-2:2009 2.6. Mortar de ciment M100 2.7. Agregate: nisip, balast, piatra sparta conform SR 662/2002, SR 667/2001 3. MODUL DE EXECUIE AL LUCRRILOR

3.1. OPERAIUNI PREGTITOARE Pentru realizarea n bune condiii a tuturor lucrrilor care fac obiectul prezentei investiii, executantul va avea in vedere urmatoarele: - studierea proiectului pe baza pieselor scrise i desenate din documentaie, precum i a legislaiei, standardelor i instruciunilor tehnice de execuie la care se refer, astfel ca la nceperea execuiei s poat fi clarificate toate lucrrile ce urmeaz a fi executate; - aducerea la cunostinta proiectantului a eventualele neconcordane ntre situatia proiectata si situatia din teren. nainte de nceperea lucrrilor se va stabili cu exactitate existena instalaiilor subterane, natura lor i felul cum sunt amplasate sub pmnt. Pentru aceasta se va solicita prezena unor delegai competeni ai administratorilor reelelor edilitare existente pe amplasamentul strzii care s indice poziia acestor reele i s indice msurile necesare pentru protejarea integritii i funcionalitii acestora. Pentru depistarea

gospodriilor subterane a cror poziie nu se cunoate cu exactitate se vor face sondaje manuale n prezena delegatului unitii ce administreaz instalaia respectiv. Pentru orice modificare a prevederilor din proiect, care intervine n timpul execuiei i care afecteaz traseul, nivelele, pantele sau stabilitatea canalelor se va obine acordul proiectantului. 3.2. FAZA PREMERGTOARE cuprinde urmatoarele lucrri: - Marcarea traseului si fixarea reperilor in vederea execuiei lucrrilor - Manipularea, transportul si depozitarea evilor din PVC si a materialelor pentru execuie - Stabilirea amplasamentelor cminelor de vizitare, a gurilor de scurgere la care urmeaza sa se execute lucrri - Materializarea si verificarea cotelor proiectate la cminele de vizitare, gurile de scurgere. nainte de inceperea lucrrilor, executantul va materializa pe teren traseul reelelor si racordurilor de canalizare, marcand punctele caracteristice (amplasament cmine, guri de scurgere, schimbri de direcie etc.) prin tarusi. In cazul in care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiectul tehnic, se vor solicita clarificari din partea proiectantului. Manipularea si transportul evilor din PVC se va face cu grija pentru a le feri de lovituri si zgrieturi. Pentru transport, evile vor fi aezate orizontal. La manipularea evilor, se foloseste frnghie de canepa sau din material plastic, fiind interzise utilizarea crligelor si a cablurilor metalice. Garniturile de cauciuc se depoziteaza in ambalajul de fabricaie. In perioade reci sunt necesare masuri speciale deoarece la temperaturi sczute materialul devine casant. Materialele se vor depozita in magazii inchise sau locuri acoperite, ferite de soare. Locul de depozitare va fi curat si uscat, fixat la cel puin 2,0 m distanta de orice sursa de cldur. Pe durata depozitarii evile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor pentru a se evita defectarea capetelor datorita vibraiilor si loviturilor. Trebuie evitate curbrile excesive ale evilor si contactele suprafeei conductelor cu corpuri ascutite sau abrazive si de asemenea cu substante agresive pentru PVC. Nu se recomanda depozitarea peste tevi a altor materiale care pot duce la deformarea lor in timpul transportului. evile se vor aranja in rastele orizontale, pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inaltimi de maxim 0,75 m. Fitingurile se vor aranja pe rafturi pe sortimente si dimensiuni. nainte de punerea in opera a evilor si fitingurilor acestea se vor verifica daca corespund din punct de vedere calitativ. La examinarea cu ochiul liber, evile trebuie sa fie drepte, culoare uniforma si de aceeai nuana, suprafaa interioara si exterioara trebuie sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli. Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in seciunea transversala a evii. Suprafaa interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelri, arsuri, zgirieturi, incluziuni, crpturi. Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor evilor se va face in depozit la recepia mrfii, cat si inainte de punerea in opera. La execuia cminelor de vizitare si a gurilor de scurgere se va respecta poziia acestora indicata n proiect, cota radierului i cota de racordare.

3.3. FAZA DE EXECUIE 3.3.1. Canalizare pluviala 3.3.1.1. Saparea transeelor 3.3.1.2. Lansarea si mbinarea evilor 3.3.1.3. Umplerea transeei 3.3.1.4. Faza de probe i punerea n funciune

3.3.1.1. Sptur si sprijinirea transeei La efectuarea spturilor se vor respecta prevederile tehnice in vigoare privind execuia terasamentelor. Sptur se va incepe numai dupa completa organizare a antierului si aprovizionarea conductelor/tevilor si a celorlalte materiale necesare astfel ca anurile sa ramana deschise un timp cat mai scurt. Lucrrile de sptur vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Spturile se vor executa dinspre aval ctre amonte, pentru evacuarea apelor de infiltraie din spturi n mod natural, i doar n cazuri bine determinate se va apela la epuizarea apelor cu motopompe. Spturile se vor executa cu perei verticali, traneea avnd limea egal cu diametrul exterior al tubului, mrit cu o supralrgire de o parte i de alta. Executarea spturilor se poate face manual sau mecanic. Metodele de executare a spturilor sunt determinate de volumul lucrrilor, de caracteristicile solului, precum i de adncimea i forma traneelor. Spturile manuale se vor executa cu perei verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de: l,00m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata; 1,5Om in pamanturi tari. Cand adancimea spturilor depete aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu taluze. Conform STAS 3051-91 patul de fundare trebuie astfel amenajat incit sa asigure un contact intre baza evii si patul de fundare pe o suprafaa corespunztoare unui unghi la centru de min.90 grade. Pmntul n surplus se ncarc imediat n mijloace de transport i se evacueaz din zon, pentru a nu stnjeni lucrrile. Umpluturile in tranee vor fi compactate pe straturi, grosimea maxim a fiecrui strat nu va depi dup compactare 20 cm. 3.3.1.2. Lansarea, pozarea si imbinarea evilor nainte de montaj se vor verifica evile din PVC i celelalte componente ale reelei de canalizare pentru a descoperi eventualele deteriorri aprute n timpul transportului i depozitrii. Nu sunt admise n montaj tevi i alte componente cu deteriorri ale suprafeei peretelui, cum ar fi tieturi, zgrieturi, cojiri etc., cauzate de obiecte ascuite. Datorita greutii mici, manipularea i pozarea tuburile n an se face manual. Se interzice aruncarea evilor n an. In cazul anului cu adncime mai mare coborrea evilor se face cu ajutorul unor chingi textile de pe marginea anului unde nu este depozitat pmntul. Dup executarea excavaiilor n conformitate cu indicaiile proiectului, se recomand nivelarea fundului anului cu un strat de nisip. Fundul anului nu trebuie afnat, solul afnat sau coeziv de pe fund trebuie ndeprtat i nlocuit cu un strat de sol necoeziv sau cu un pat de aezare. Solul afnat din greeal trebuie reparat prin compactare. Dac solul este pietros sau stncos fundul anului trebuie adncit cu cel puin 0,1 Om sub nivelul prevzut n proiect, iar stratul astfel ndeprtat trebuie nlocuit cu pmnt far pietre. Realizarea patului de pozare constituie o faz a operaiei de montaj. Modul n care eava se sprijin pe pat are o mare influen asupra capacitii portante a conductei. De aceea nu se admite

sprijinirea evii pe reazeme lineare sau punctiforme. Patul de pozare nu trebuie s nghee vreodat. Pentru patul de aezare se poate folosi nisip, cu o grosime corespunztoare avnd cel puin 20cm i apoi compactat. Rolul patului de nisip este de a asigura o rezemare uniform att transversal pe lungimea determinat de unghiul la centru ct i longitudinal. evile trebuie coborte cu grij n tranee unele n prelungirea celorlalte, facilitnd alinierea lor cu ajutorul calelor provizorii constituite din buci de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzis. evile sunt pozate ncepnd din aval, bine aliniate i cu o pant regulat. evile se pozeaza in patul de fundaie sau pe fundul pregtit al sntului. Executarea imbinarilor incepe prin curatirea eventualelor impuritati a mufei si a capatului conductei.Decalarea axiala este interzisa. mbinarea evilor se realizeaza uor, manual, fara echipamente mecanice. Pentru schimbri de direcie, se vor utiliza coturile sau daca poziia permite, curbe din eava uzinata. Pentru ramificaii si reducii, se vor folosi numai teuri si reducii uzinate. Dup pozarea evilor, spaiile libere rmase ntre eava i peretele anului vor fi umplute cu nisip si balast.Zona de protecie din jurul evii avnd cel puin 20cm sub conduct i de cel puin 20 cm deasupra generatoarei conductei se va realiza din nisip. O pozare corect a evilor permite obinerea celor mai bune rezultate n exploatare. Reelele de canalizare din PVC se vor racorda la cmine de vizitare realizate prefabricate din beton cu diametrul de 800mm.

Umplerea transeei Umplerea cu material a traneei se va face dup efectuarea controlului de nivelment al cotelor de fund i panta canalului, dup verificarea calitii execuiei i dup efectuarea primei probe de etaneitate. Umplerea trebuie efectuat ntr-o singur direcie.Dac conducta a stat n btaia soarelui i temperatura ei este mult mai mare dct temperatura anului, umplerea anului se va face n etape: mai nti se aterne un strat subire de nisip, dup care se face umlerea anului. Umplerea se face n straturi succesive avd grosimi alese astfel ca, pe de o parte s nu compromit stabilitatea poziiei conductei, iar pe de alt parte materialul din strat s poat fi bine compactat. Umplerea n jurul tuburilor se va efectua manual de 12-15cm grosime, bine compactate prin udare i batere cu maiul de mn pn la acoperirea crestei canalului cu un strat de miniumum 20cm. Deasupra stratului superior de nisip se va umple traneea cu un strat de balast bine compactat. Este indicat lsarea liber a extremitilor tubului pentru a putea executa cu uurin operaiile ulterioare de montare. Este interzis ngroparea lemnriei provenite din cofraje, sprijiniri, podee. La execuia lucrrilor de umpluturi se vor verifica : calitatea materialului utilizat pentru umplutur, coninutul n materiale organice i impuriti, respectarea tehnologic de compactare, realizarea gradului de compactare. Pentru umpluturi n jurul construciilor i traneele evilor din afara zonelor carosabile trebuie sa existe un grad de compactare de 80% Proctor iar pentru umpluturi n jurul construciilor i traneele conductelor din zone carosabile un grad de compactare de 95% Proctor. n cazul conductelor pozate n zone carosabile umplutura se va executa pn la nivelul stratului mbrcminii rutiere. La terminarea lucrrilor se vor ndeprta toate materialele de construcie rmase precum i surplusul de pmnt lsndu-se amplasamentul lucrrilor n stare curat. 3.3.1.3. 3.1.1.4. Faza de probe i punerea n funciune La verificarea traneei i a patului de nisip a conductei se va urmri adncimea traneei, aliniamentul, panta prii inferioare a traneei i natura terenului de fundare. Se admit urmtoarele abateri limit: la pante 10% fa de proiect; la cote 5cm fa de cote proiectate. Dup efectuarea lucrrilor de montaj, nainte de execuia final a umpluturilor se execut ncercarea de etaneitate a evilor pe poriuni, conform STAS 3051-91.

Probarea reelei de canalizare Faza de probare cuprinde: Prevederea lucrrilor pregtitoare pentru proba de etaneitate; Efectuarea probei de etaneitate n confomiitate cu normativele n vigoare ; nlturarea eventualelor defeciuni i refacerea probei de etaneitate; Executarea umpluturilor, refacerea terenului i mbrcminii rutiere unde este cazul; Legarea tronsoanelor; Punerea n funciune; Recepia general a lucrrilor. In vederea realizrii probei de etaneitate cu ap, se vor executa urmtoarele lucrri pregtitoare: umplutur parial de pmnt cu lsarea mbinrilor libere; inchiderea etan a orificiilor; blocarea extremitilor conductei i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare n timpul executrii probei. Probele de etaneitate se fac pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de ncercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5,IO2N/mm2. Pierderile de apa admise in canale inchise sunt conform tabelului 3 din STAS 3051-91. In cazul cand rezultatele incercarii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau masuri de remediere, stabilite cu consultarea proiectantului. Rezultatele probei de etaneitate se menioneaz ntr-un proces verbal care face parte integrant din documentaia necesar la recepia preliminar i definitiv a lucrrii. 3.3.2. nfiinare cmine de vizitare Cminele de vizitare se amplaseaza pe reele de canalizare, conform STAS 3051-91. Cminele de vizitare permit accesul n canale pentru supraveghere, ntreinere, curirea i evacuarea depunerilor, precum i cuplarea a dou sau trei canale. Un cmin de vizitare se compune din: fundaie camer de lucru co de acces inclusiv centura de rezemare a ramei capacului capac i ram scar de acces. Cminele de vizitare se vor executa conform STAS 2448-82. Fundaia cminelor de vizitare se va executa din beton simplu C35/45. Cota radierului cminului va fi egal cu cota radierului canalului avnd cota de nivel conform profilului longitudinal. Racordarea conductelor de PVC, la cminele de vizitare din beton se face prin intermediul unor garnituri speciale care asigur o etaneitate corespunztoare. Suprafaa exterioar de acces la cmin face priz cu betonul, iar ntre suprafeele interioare ale piesei i tubului, etaneitatea se asigur cu inel de cauciuc. La montare captul interior al piesei trebuie s fie n acelai plan cu peretele interior al cminului iar depirea s fie permis doar la captul exterior. mbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment Ml00 i rostuite n interiorul cminelor de vizitare. Prima treapt a scrii de acces n cminele de vizitare va fi fixat la max. 50cm distan fa de capac iar ultima va fi la max. 30cm deasupra radierului. Treptele vor fi confecionate din OB 37, 02Omm i se vor dispune pe dou rnduri avnd limea (paralel cu zidul) 20cm. Gurile pentru fixarea treptelor n tuburile de beton vor fi executate cu ngrijire pe toat grosimea peretelui acestuia. n cazul cnd exist diferen de pn la 0,50m de la coul de acces pn la cota terenului unde va fi cota capac cmin, se va efectua aducerea la cot din beton monolit. La cmin se va folosi capac i ram din font de tip carosabil i se vor monta la cotele din proiect profile longitudinale si transversale.

Toate prile componente ale cminului de vizitare se vor executa respectnd prescripiile din STAS 2448-82. Amplasamentul cotei radier i cot capac ale cminelor va fi conform planurilor de situaie i a profilelor longitudinale anexate prezentei documentaii. Verificarea calitii cminelor de vizitare i proba de etaneitate se vor face concomitent cu verificarea i proba canalelor. 3.3.3. nfiinare gura de scurgere Gurile de scurgere au drept scop colectarea apelor pluviale i conducerea acestora n reeaua de canalizare. Gurile de scurgere se vor executa conform detaliului din partea desenata. Gurile de scurgere vor fi cu depozit i sifon, astfel realizndu-se reinerea nisipului i a produselor petroliere, mai uoare dect apa. De asemenea se va mpiedica ieirea mirosurilor neplcute din canalizare prin grtarele gurilor de scurgere. Execuia gurii de scurgere cuprinde urmtoarele operaiuni: -sptura de pmnt la cota stabilita; -asternerea patului de pozare; -coborrea i aezarea n poziie vertical a corpului din PVC O 400 cu element de fiind, cu direcia ieirii spre cminul de vizitare la care se va racorda; -racordarea la cminul de vizitare mai apropiat prin tuburi PVC O 200; -montarea la cota a plcii suport din beton armat cu rama cu grtar de font pe un pat de mortar de ciment; grtarele cu ram de font pentru guri de scurgere sunt executate n conformitate cu STAS 3272/82. Spturile se vor executa cu perei verticali, traneea avnd limea egal cu diametrul exterior al tubului, mrit cu o supralrgire de 0,3 m de o parte i de alta. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect i este compactat, dac este cazul, de aa manier nct densitatea uscat a solului s ating 95% din densitatea uscat optim Proctor normal. Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat i pus n depozitul stabilit de Beneficiar. Cnd n tranee se ntlnesc bancuri stncoase, ele trebuie s fie derocate i aduse la o cot cu cel puin 10 cm sub fundul spturii i nlocuite pe aceast grosime cu pmnt fin, nisip sau balast. La execuia gurilor de scurgere se va respecta poziia acestora indicata n proiect. Corpul gurii de scurgere se va aeza pe un pat din balast/piatra sparta compactat in grosime de 20 cm peste care se aterne un strat de 10 cm de nisip care deasemenea se compacteza. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticala incat oglinda apei retinuta de sifon sa fie la o adancime H cel puin egala cu adancimea de inghet conform STAS 6054. Dupa pozarea corpului gurii de scurgere se va trece la umplerea cu balast/piatra sparta si nisip in jurul tubului astfel: se va umple cu nisip pe o raza de 10 cm si balast /piatra sparta pe o raza de 20 cm in prima faza pana la partea inferioara a cotului de racordare din PVC 200, urmata de compactare si montarea cotului de racordare si a tubului PVC 200, dupa care se va trece la umplerea in straturi succesive de cate 15 cm urmate de compactare pana la atingerea cotei la care trebuie montata placa prefabricata de beton care are inglobat gratarul de fonta. Placa prefabricata de beton se va monta pe un pat de nisip pilonat in grosime de 5 cm, la cota indicata in proiectul tehnic. Placa de beton va rezema pe straturile compactate din nisip si balast/piatra sparta, si nu pe corpul gurii de scurgere confecionat din PVC. Etanseizarea dintre corpul gurii de scurgere realizat din tub PVC 400 si placa prefabricata din beton armat se va face cu mortar M 100. Calitatea gurilor de scurgere se verific pentru fiecare gur de scurgere n parte. Verificarea calitii const din: - verificarea etaneitii; - verificarea legrii racordului la canalizare.

Verificarea etaneitii se face dup ce gura de scurgere inclusiv racordul au fost umplute cu ap i meninute astfel timp de cel puin 24h. Dup aceea, gura de scurgere inclusiv racordul se umplu din nou cu ap pn la nuvelul feei inferioare a ramei grtarului, dup trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie s scad cu mai mult de 4cm. Verificarea legrii racordului gurii de scurgere la canalizare se face turnnd apa n gura de scurgere i urmrind scurgerea apei la canal. 3.3.4. Ridicarea capacelor cminelor de vizitare si gratarelor gurilor de scurgere Ridicarea la cota a cminelor si gurilor de scurgere se va executa conform detaliilor de execuie. Masurile recomandate a fi luate pentru demontare- montare capac cmin de vizitare sunt urmatoarele: - se va examina capacul si se vor ndeprta impuritile de pe suprafaa sa i din jur; - capacul, dac e demontabil, se va ridica i nmagazina ntr-un loc apropiat, far a ncurca circulaia sau lucrrile. Cu aceast ocazie se va verifica integritatea sa (lipsa de ciobituri i crpturi); - se va spa cu mijloace mecanice n jurul ramei capacului, pn la placa prefabricata. - cu ajutorul unei rngi metalice, cu for dar far izbituri se va cuta s se desprind rama de pe suportul pe care este fixat, far a se produce degradri ale ramei (spargeri, crpturi, ciobiri); pentru aceasta se va lucra cu atenie, sprgndu-se betonul, far spargerea, ciobirea sau crparea fontei. - dup extragerea betonului care a fixat rama de piesa suport se va cuta, cu captul lat i ncovoiat al rngii s se desprind rama de pe plac sau zidria de crmid. Dup curarea i verificarea cu ochiul liber a integritii ramei, aceasta va fi depozitat n apropiere, ntr-un loc sigur. - suprafaa stratului suport (plac prefabricat, zidrie de crmid) va fi prelucrat sau, dupa caz, placa suport va fi total inlocuita; - n cazul tuturor lucrrilor se va mpiedica cderea molozului n cmin; - realizarea elementului de completare din beton de ciment pentru aducerea la cota necesara; - turnarea betonului C20/25 pentru aducerea la cota proiectata (finala a imbracamintei) - fixarea ramei si capacului cu mortar de'ciment Ml00 Partea superioara a cminului de vizitare este alcatuita dintr-o placa de rezemare din beton armat prevzut cu rama si capac din fonta, conform detaliului de execuie. Ridicarea la cota a gurilor de scurgere cuprinde urmatoarele etape: - demontarea si montarea gurii de scurgere si fixarea acesteia la cota; - prepararea/procurarea betonului simplu C20/25 pentru aducerea la cota sau montarea elementului prefabricat. - incarcarea si transportul materialului rezultat din desfacere intr-un depozit autorizat. 4. RECEPIA LUCRRILOR La terminarea lucrrilor sau a unor pri din acestea se va proceda la efectuarea recepiei preliminare a lucrrilor verificndu-se: -concordana cu prevederile caietului de sarcini i a detaliilor de execuie; -daca verificrile prevzute n caietul de sarcini au fost efectuate n totalitate; -daca au fost efectuate recepiile pe faze i rezultatul acestora In urma acestei recepii se incheie Procesul verbal de recepie preliminar n care se consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de execuie a acestora i recomandri cu privire la modul de inere sub observaie unde s-au constatat unele abateri fa de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cadrul recepiei pe faze (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrri ce se recepioneaz ( marcarea terenului si fixare de repere n vederea execuiei lucrrilor la cotele din proiect, verificarea traneei i a patului conductelor, pozarea conductelor la cotele din proiect, probarea canalelor, executarea umpluturilor i refacerea terenului, montare cmine de vizitare, nfiinare gura de scurgere

etc.) s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaii i de prezentul caiet de sarcini. Recepia final a reelei de canalizare cuprinde examinarea amnunit a fiecrei pri componente a reelei i a funcionrii ntregii reele recepionate. La recepie executantul va prezenta certificatele de calitate ale materialelor puse n oper precum i procesele verbale de lucrri ascunse, nsuite de beneficiar. n urma verificrilor se ncheie "Proces verbal de recepie calitativa pe faza", n care se confirm posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare si care va face parte integranta din Cartea Construciei - "Documentaie privind execuia", conform Regulamentului numrul 273/1994 modificat prin H 940/2006. NOT IMPORTANT Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS- uri, Normative, Instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.

CAIET DE SARCINI - SEMNALIZARE RUTIERA PE TIMPUL EXECUIEI 1. SEMNALIZARE RUTIER PE VERTICAL - INDICATOARE DE CIRCULAIE IN TIMPUL EXECUIEI LUCRRILOR Pe toat durata execuiei lucrrilor se vor amplasa panourile de semnalizare vertical, impuse de desfurarea lucrrilor pe un drum aflat sub circulaie: drum ngustat (circulaie pe o singur band), restricii de vitez, reglementarea accesului utilizatorilor drumului in zona de drum unde se efectueaz lucrri (eventual semaforizare, circulaie pe timp de noapte, etc.) Pentru semnalizarea pe vertical se utilizeaz indicatoare rutiere cu tabl reflectorizant montate pe stlpi metalici. Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrrile de modernizri strzi din municipiul Cluj Napoca. Forme, culori, semnificaii ale indicatoarelor Indicatoare de avertizare a pericolului Acest tip de indicatoare se prezint in urmatoarele doua forme: - triunghiurile echilaterale au chenar rou prezentnd o figura desenata in culoarea neagra pe fond alb. - dreptunghiurile sunt de mrimi diferite prezentnd pe fond alb sagetf roii )care indica sensul virajului sau benzii nclinate descendente spre partea carosabila. Indicatoare de reglementare De prioritate: Formele cele mai variante sunt intlnite la acest tip de indicatoare: - triunghiuri echilaterale albe cu chenar rou - octogon de culoare roie avnd nscrisa inscripia STOP De interzicere sau restricie: Cu singura excepie care se prezint sub forma patrata, toate celelalte figuri au forma circulara cu chenar rou in marea lor majoritate afind diverse inscripii, desene pe fond alb sau albastru. De obligaie Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentnd sageti albe, reprezentri schematice, valori pentru viteze de circulaie. Indicatoare de orientare si informare Indicatoare de orientare Forma in care se prezint acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata, majoritatea avnd fond albastru, pe care sunt inscrise cu diverse caractere denumiri de localitati cu culoare alba. Indicatoare de informare Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere. Semne adiionale Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cteva excepii si pe cea patrata, sunt montate sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conductorii autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de drum.

Controlul calitii panourilor Verificrile ce se efectueaza sunt: - forma i dimensiunile, n conformitate cu SR 1848-1 : 2008 - planeitatea feei - verificarea rezistenei i nedeformabilitai ale dispozitivelor de prindere pe stlpi - aspectul i exactitatea executrii simbolului - aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderena, sa nu aiba ncreituri i umflturi - aspectul i exactitatea inscripiilor Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta n: - respectarea prescripiilor de instalare, innd seama de distanele i nlimile prevzute modul de prindere pe stlpi - este interzisa montarea reclamelor i a altor panouri pe suprafaa de teren cuprinsa ntre marginea platformei drumului i linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora i a nu distrage atentia conductorilor de autovehicule. Dimensiunile indicatoarelor Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementrile Comunitatii Europene. Condiii de montare Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade). Foliile care aparin acestei clase dein o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, ncapsulate de ctre o suprafaa plana la exterior. Foliile retroreflectorizante sunt marcate de ctre productorul lor. Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricaiei si nu pot fi indepartate prin metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie. Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea productorului si numrul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cnd suprafaa foliei reflectorizante este iluminata perpendicular. Controlul calitii materialelor nainte de punerea lor n oper se face de ctre Antreprenor. Condiii tehnice, reguli i metode de verificare La dimensiuni se admit tolerane de + 1 % pentru indicatoarele metalice. Tolerane admise: + 1 mm pentru nlimi ale literelor pna la 130 mm + 2 mm pentru nlimi mai mari de 130mm + 0,5mm la grosimi ale literelor pna la 18 mm + 1 mm pentru grosimi mai mari de 18mm Recepia lucrrilor Recepia final se face odat cu mbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia, conform normelor legale in vigoare.

2. ANEX - DOCUMENTE DE REFERIN - STANDARDE -SR 1848/7 - 2004 Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere. -SR 1848-2:2008 Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera. Partea 2: Prescripii tehnice -STAS 1848/5-82 Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulaie. Condiii tehnice de calitate. -SR 1848-3:2008 Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera. Partea 3: Scriere, mod de alcatuire. -SR 1848-4:1995 Sigurana circulaiei. Semafoare pentru dirijarea circulaiei. Amplasare si funcionare.

NOT IMPORTANT Caietul de sarcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (stas-uri, normative, instruciuni tehnice, etc.) n vigoare la data elaborrii proiectului.