CS Executia Retelelor de Canalizare Din Conducte Din Beton

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara
J40/14684/02.08.07 ; CIF: RO22202620 Aleea Ciceu nr.11, bl.E14, ap.15 Tel/Fax 021 4603281
Proiect 151/2009
Supratraversare Apeduct Arcuda-Bucuresti cu canal de evacuare ape uzate epurate Faza: PT + DE + CS
6. CAIET DE SARCINI pentru executia retelelor de canalizare din conducte din beton
Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si cuprinde instruciunile tehnice si procedurile minime pentru tehnologia de executie a retelelor exterioare subterane din conducte din beton simplu cu muf, pentru canalizare menajera cu diametrul Dn 100 - 1000 mm. 1. NOTE IMPORTANTE a) Prezentul caiet de sarcini se va citi mpreun cu instruciunile date de furnizorul conductelor pentru: - Transportul conductelor i pieselor de legtur din beton - Stocarea i manipularea lor, la locul de punere n oper - Pregtirea conductelor, pieselor de legtur i garniturilor de cauciuc pentru montare - Lansarea n an i montarea propriu-zis a conductelor, etc. - Proba de etaneitate - Instruciuni pentru condiii speciale (de calitate a terenului de fundaie, de pante accentuate, etc.) b) Se recomand specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistena direct a unor specialiti de la firma furnizoare. Domenii de aplicare Prezentele proceduri se aplica conductelor de tip beton simplu prevazute in prezentul proiect pentru transportul apelor uzate de tip menajer si pluvial epurate. Nu fac obiectul Caietului de sarcini toate lucrarile aferente dezafectarii retelelor existente de canalizare, indiferent de materialul din care sunt realizate. Responsabilitati Proiectantul raspunde de conceptia corecta a solutiilor tehnice si constructive, de alegerea materialelor, de de stabilirea caracteristicilor conductelor potrivit conditiilor de functionare ale retelei de canalizare Este obligatoriu ca executia lucrarilor pentru canalizarea din conducte din beton, sa se faca de catre unitati de constructii profilate si specializate in astfel de lucrari, avand dotarea corespunzatoare cu utilaje, echipamente si personal calificat. Unitatea de constructii care va asigura montajul, raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile de protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de materiale-canale din beton simplu. In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instructiuni, unitatea de constructii, cu avizul prealabil al proiectantului, va putea stabili solutii compensatoare motivate corespunzator din punct de vedere tehnic, care sa nu afecteze siguranta de functionare a lucrarilor.
Pagina

Proiect 151/2009
2.1. Canale din beton simplu 2.1. Produse Canalul de serviciu proiectat va fi alctuit din tuburi din beton simplu tip GRANITUL avnd Dn 100 cm, etanarea fiind de tip uscat cu inel de cauciuc. Tuburile din beton vor trebui s respecte prevederile STAS 816-80. Cminele de vizitare se vor executa din tuburi din beton simplu cu muf avnd Dn 100 cm, pentru camera de lucru i Dn 80 cm pentru coul de acces, conform STAS 244882. Capacele i ramele aferente, cu care se vor acoperi cminele de vizitare vor fi din font de tipul IV carosabil, respectnd STAS 2308-82. 2.2. Materiale Nisipul pentru realizarea patului de pozare al canalului va avea granulaia 1 7 mm i va fi compactat cu mijloace manuale sau mecanice (plac vibratoare). Betonul ce urmeaz a fi turnat pentru realizarea fundaiilor cminelor de vizitare, va avea marca Bc. 10. Betonul ce se va folosi pentru realizarea plcilor suport armate va avea marca Bc. 20. Mortarul folosit pentru monolitizri, va avea marca M.100-T. Cimentul ce va intra n compoziia betoanelor sau mortarului va fi de tipul M.30, livrat n saci. Nisipul pentru mortar va avea granulaia 17 mm. Materialele i reetele folosite la fabricarea betoanelor i mortarului vor trebui s respecte normativul 140/1979 i instruciunile tehnice nr. 225/1989 i nr. 195/1979. Garnitura de cauciuc pentru etanarea mbinrii tuburilor va respecta prevederile STAS 6701-82. Treptele de acces n cmine se vor confeciona din oel beton 20 mm. Transportul, depozitarea i manipularea produselor i materialelor in de abilitatea i mijloacele antreprenorului, dar n nici un caz nu vor fi admise abateri de la normele de realizare a lucrrilor la solicitarea beneficiarului sau proiectantului lucrrilor. n timpul transportului, tuburile din beton vor trebui aezate pe supori (calaje) de lemn, fasonai corespunztor Dn. supori ce vor fi ancorai cu oel beton 85-6 mm. Descrcarea tuburilor la punctul de lucru se va face cu mijloace mecanice, iar depozitarea se va face de-a lungul traneei n ordinea montajului. n zona de descrcare nu vor avea acces dect cei doi manipulani, macaragiul i eful de echip ce va dirija ntreaga operaiune de ncrcare- descrcare. 3. Descrierea execuiei lucrrilor Lucrrile necesare pentru executarea canalului, vor parcurge trei etape, dup cum urmeaz: a) Faze premergtoare: a.1. Pregtirea traseului conductei (eliberarea terenului i amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea i manipularea materialelor) a.2. Marcarea traseului i fixarea de reperi n afara amprizei lucrrilor, n vederea execuiei lucrrilor. a.3. Recepia, sortarea i transportul evilor i a celorlalte materiale legate de execuia lucrrilor.
Pagina 2

Proiect 151/2009
b) Faza de execuie: b.1. Sparea traneelor manual, sau mecanizat, conform indicaiilor din proiect. b.2. Pregtirea patului de pozare a tuburilor. b.3. Lansarea cu atenie, cu utilaje specializate a tuburilor i fitingurilor, etc. necesare. b.4. Curirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicaiilor furnizorilor de tuburi. b.5. mbinarea tuburilor din beton, cu muf i inel de cauciuc. b.6. Umplerea parial a traneei cu pmnt (lsnd mufele sau zonele de lipitur descoperite). b.7. Execuia cminelor de vizitare i montarea pieselor speciale. c) Faza de probe i punere n funciune c.1. Dup terminarea lucrrilor de montaj, dup ce betonul i mortarul utilizate au ajuns la rezistena proiectat, nainte de execuia final a umpluturilor se execut ncercarea de etaneitate a canalelor, nchise pe poriuni. c.2. Prevederea lucrrilor pregtitoare pentru proba de etaneitate. c.3. Efectuarea probei de etaneitate, executat n conformitate cu normativele n vigoare. c.4. nlturarea defeciunilor (n caz c exist pierderi de ap) i refacerea probei. c.5. Executarea umpluturilor i refacerea terenului i a mbrcminii rutiere (conform destinaiei iniiale). c.6. Punerea n funciune. c.7. Recepia general a canalului. n timpul realizrii canalului se va desfura o activitate de urmrire a calitii execuiei ce va fi detaliat n capitolul PROGRAM DE URMRIRE TEHNIC A EXECUIEI I CALITII LUCRRILOR I STABILIREA FAZELOR DETERMINANTE din prezentul caiet de sarcini. 3.1. Trasarea i nivelmentul Inainte de inceperea lucrarifor constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor din proiect, marcand punctele caracteristice (varfuri de unghi, camine, etc) prin borne sau tarusi. In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificari din partea proiectantului. Operatiile de trasare permit: - sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor; - sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente cum ar fi retelele de alimentare cu apa,termoficare,cabluri electrice si telefonice, onducte de gaze, etc. Trasarea pe teren a retelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 1924/5. Se vor respecta planurile cu coordonatele punctelor caracteristice din cadrul proiectului. Executantul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si conditiile de executie ale lucrarifor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul general.
Pagina

Proiect 151/2009
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte). Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei. Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect. Avnd n vedere c realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importan deosebit n asigurarea funcionalitii acestuia, se va da o atenie sporit trasrii i stabilirii cotelor de nivel de referin. Operaia de trasare se execut n urmtoarea ordine: 1) se picheteaz axul canalului; 2) se execut un nivelment de precizie n raport cu reperele topografice permanente (capace, cmine, construcii, etc). 3) se traseaz marginile traneelor pentru executarea canalului. 4) se monteaz o scndur aezat pe muchie i orizontal, deasupra fiecrui cmin. Scndura numit i rigl se fixeaz pe doi stlpi de lemn, fixai n pmnt, prin nivelment de precizie i se verific din timp n timp, i n special nainte de turnarea fundaiei canalului. Dup montarea riglelor, se materializeaz pe acestea axul canalului printr-un cui btut. n cazul n care sptura traneelor se face mecanizat, fixarea riglelor se execut dup terminarea lucrrilor cu utilaje, dar naintea nceperii finisajului spturii, care se face manual. Tot n cadrul operaiunii de trasare se va materializa prin rui i poziia interseciilor canalului ce se execut cu alte reele existente n zon. Pentru identificarea traseelor exacte ale reelelor existente se vor executa sondaje n prezena delegailor deintorilor de reele, conform avizelor. n timpul execuiei canalului se vor respecta ntocmai de ctre antreprenor condiiile prevzute n avizele deintorilor de reele edilitare din zona lucrrilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de accidente. 3.2. Desfacerea i refacerea pavajelor Starea, natura i caracteristicile pavajului se stabilesc de ctre constructor mpreun cu dirigintele i reprezentantul Administratiei sectorului in lucru; de asemenea se stabilesc msurile care trebuie luate pentru a fi refcut. Refacerea pavajului se va face conform proiectului de specialitate. 3.3. Execuia spturilor Saparea transeelor se va incepe numai dupa completa organizere a santierului, aprovizionarea cu tevi si celelalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise numai pe timpul strict necesar. Saparea santului se va face conform unui grafic detailat al executiei retelei,intocmit de constructor pe baza posibilitatilor de lucru ale santierului.
Pagina

Proiect 151/2009
Determinarea exacta a adancimii se va face cu rigle de nivel si cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si panta continua. Transeele vor fi executate cu ajutorul masinilor de excavat sau manual in functie de zona amplasarii, conform prevederilor proiectului. Atunci cand trebuie sapata transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in primul rand, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale pentru a nu degrada zonele invecinate. Dimensiunile santului influenteaza marimea si distributia solicitarilor produse de pamant si de circulatia rutiera, in consecinta, capacitatea portanta a conductei. Talpa/fundul santului va avea o latime egala cu diametrul exterior al tevii, plus spatiul de lucru eventual necesar. In principal se va adopts metoda santurilor inguste, in locurile in care exista cele mai bune conditii de prestatii tub/economicitate; se recomanda ca latimea transeei sa fie egala cu diametrul exterior al conductei la care se adauga 100 mm, dar nu mai mica de 300 mm. In acest caz, toate operatiile pregatitoare se vor desfasura pe marginea transeei. Santurile trebuie sapate pana la nivelul cerut prin proiect, astfel incat sa se respecte acoperirea minima a conductei la inghet si totodata sa corespunda profilului hidraulic proiectat. Fundul santului nu trebuie afanat. Solul afanat sau coeziv de pe fund trebuie indepartat si inlocuit cu un strat de sol necoeziv sau chiar cu un pat de asezare. Solul eventual afanat din greseala trebuie reparat prin compactare. Daca solul este pietros sau stancos, fundul santului trebuie adancit cu cel putin cu 0,1 m sub nivelul prevazut in proiect, iar stratul astfel indepartat trebuie inlocuit cu pamant fara pietre. Daca fundul santului este din sol instabil cu continut mare de apa, sau la trecerea prin zone de soluri cu caracteristici portente diferite, trebuie luate masuri pentru fixarea si consolidarea conductei, de exempla prin depunerea unui strat de pietris marunt pentru sustinerea tevii. Note importante - saparea ultimului strat de 20-30 cm de deasupra cotei de pozare va fi executata numai manual si in cazul sapaturii mecanizate, imediat inainte de pozarea conductei - santul poate fi sapat inainte sau dupa asamblarea tevilor. Prin saparea ulterioara a santurilor se pot obtine economii insemnate - in dreptul imbinarilor care se execute in sant se vor execute adanciri si largiri locale ale transeei - spturile se execut n tranee deschise, taluzrile verticale se vor sprijini. Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat, daca este posibil, pentru lucrarile de umplutura. In timpul executiei transeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor prin sprijiniri daca este cazul. In plus, se vor indeparta pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe conductele deja pozate. Dupa terminarea sapaturii se va realiza un pat de pozare din nisip necernut cu granulozitatea maxima de 20 mm. Acest material va avea o grosime 10 cm sub conducta si 30 cm deasupra. anurile spturilor vor fi mprejmuite cu panouri de protecie, de inventar, iar din loc n loc se vor prevedea podee metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dup caz). i n cazul canalelor din beton, profilul spturii este similar celui pentru alte materiale. Patul de egalizare de la fundul spturii este obligatoriu. Acesta are 10 cm
Pagina 5

Proiect 151/2009
nlime i se realizeaz din material de sptur, din nisip i pietri sau din beton cu agregate de ru 0-16 mm. Nu se utilizeaz agregate de concasare.
Fig. 3. Profil tip pentru pozarea conductelor ngropate
3.4. Execuia canalului Tuburile din beton, depozitate de-a lungul tronsonului de tranee pregtit pentru montaj, se vor cobor n an, unul cte unul, pe msur ce se mbin ntre ele. Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor aezndu-se spre amonte, n contra sensului de scurgere al apei. mbinarea tuburilor din beton cu muf se execut introducnd captul drept al tubului n mufa tubului deja pozat. Etanarea mbinrii se va realiza cu inel de cauciuc conform STAS 6907-79 a spaiului dintre tub i muf n mod uniform pe toat circumferina tubului. Respectarea (realizarea) pantei de pozare, prevzute n proiect se poate obine prin folosirea unui vizor mobil i a riglelor de trasare sau pentru tranee mai scurte, prin folosirea scndurii cu cui i a nivelei cu bul de aer (boloboc). 3.5. Execuia cminelor de vizitare Construcia cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regul din aval spre amonte. Ordinea operaiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi urmtoarea: - turnarea parial a fundaiei cminului; respectiv pn la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi nglobate parial n fundaie; - pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu avnd Dn 100 cm. i a coului de acces din tuburi de beton simplu (cu cep i buz) avnd Dn 80 cm, monolitizarea i rostuirea tuburilor se va face cu mortar M.100, inclusiv a plcii de trasare (poz. 7 STAS 2448). - montarea plcii suport din beton armat Bc. 20 (vezi anexele A.3 sau A.4 din STAS 2448-82) i monolitizarea acesteia de corpul cminului (co acces) cu mortar de ciment M.100;
Pagina

Proiect 151/2009
pozarea ramei i a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, carosabile i monolitizarea ramei cu mortar de ciment M.100;
montarea scrilor de acces n cmin, executate din oel beton 20 mm, prima treapt urmnd a fi fixat la max. 50 cm. distan de capac, iar ultima la max. 30 cm. distan fa de bancheta de lucru; - curirea rigolei din cmin, de eventualele materiale czute n timpul execuiei cminului i sclivisirea acesteia cu mortar de ciment. Verificarea calitii cminelor de vizitare i proba de etaneitate se va face concomitent cu verificarea i probarea tronsoanelor de canal realizate, innd cont de condiiile de exploatare a acestora. 3.6. Execuia umpluturilor Dup montajul canalului i realizarea cminelor de vizitare de la capetele tronsonului, execuia umpluturilor se va efectua n dou etape dup cum urmeaz: - etapa (1): umpluturi pariale n straturi de 15-20 cm. grosime compactate cu grij pentru a nu produce deplasri ale corpului canalului, pn la o nlime de 50 cm. deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lsarea descoperit a mufelor de mbinare, n vederea efecturii probei de etaneitate. - etapa (2): dup efectuarea probei de etaneitate se execut umplerea total a traneei, n straturi de 20 30 cm. grosime bine compactate pn la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier iniial al strzii. Umpluturile traneei se vor face cu pmnt mrunit neadmindu-se bulgri de pmnt sau bolovani. 3.7. Proba de etaneitate Dup terminarea lucrrilor de montaj, dup ce betonul i mortarul utilizate au ajuns la rezistena proiectat, nainte de execuia umpluturilor, se execut ncercarea de etaneitate a canalului, pe poriuni. n vederea ncercrii care se face cu ap, se prevd urmtoarele lucrri pregtitoare: - umpluturi de pmnt pariale, lsnd mbinrile libere - nchiderea etan a tuturor orificiilor - blocarea extremitilor canalului i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare n timpul probei Proba de etaneitate se efectueaz ntre dou cmine consecutive, dup realizarea umpluturilor pariale din etapa (1) i dup ce betonul i mortarul puse n oper au ajuns la rezistena proiectat. Umplerea cu ap a canalului se face de la captul aval, aerul evacundu-se pe la captul amonte. Dup umplere, canalul va sta plin cu ap minimum 24 ore pentru a permite absorbia apei i evacuarea aerului rmas. Presiunea de prob va fi de 5 N/cmp., iar durata probei va fi de 15 minute. n timpul probei se completeaz permanent apa pierdut, msurndu-se cantitile adugate. Pierderea admisibil la un canal circular avnd Dn. 100 cm. se consider a fi de 0,30 l/mp, conform STAS 3051.
Pagina 7

Proiect 151/2009
n cazul detectrii unor pierderi evidente de ap pe la mbinri sau a unor rezultate peste norma admis se va proceda la remedierea situaiei i apoi se reface proba. Rezultatele probei de etaneitate se vor consemna n cadrul unui proces-verbal ce va fi anexat la documentele recepiei preliminare i finale. Proba de etaneitate la cmine Etapele probei de etaneitate pentru cminele de canalizare sunt: - conductele racordate la cmin se obtureaz, i racordul lor n peretele beton este complet etan - cminul se umple cu ap cu cel puin 24 de ore nainte de proba etaneitate - proba de etaneitate const n msurarea pierderilor de ap, pe o durat mai multe ore (sau chiar 1 zi). Valoarea pierderilor admisibile de ap, V w1, este funcie de presiunea probei i suprafaa orizontal a cminului. Formula de calcul este: P1 Vw1 Vw . [l/m2.h] P unde: Vw - cantitatea de ap pierdut pe durata unei ore, la presiunea P=0,5bar. Vw1 - pierderile de ap la o presiune P1 > P (=0,5 bar) P1 - presiunea probei (msurat in punctul cel mai de jos al cminului) P - presiunea de etaneitate, P = 0,5 bar.
de de de de
Valorile recomandate pentru pierderile admisibile, V w, sunt funcie de clasa de protecie a stratului freatic din zona n care se execut canalizarea, i sunt cuprinse, n general , ntre 0,05 i 0,2 l/m2.h. n figura urmatoare sunt redate schematic, elementele probei de etaneitate la cminele de canalizare.
Pagina

Proiect 151/2009
a - nivel msurat; b capac de obturare; c nlimea de gard Proba de etaneitate la cmine
n cazul cnd rezultatele ncercrii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau msuri de remediere, dup care se reface proba. 3.8. Recepia lucrrilor Receptia reprezinta actiunea prin care Investitorul accepta si preia lucrarile executate, in scopul de a incepe exploatarea lor, certificand faptul ca Antreprenorul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu contractul si cu documentatia de executie. Receptia se realizeaza in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii "Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" (HG 273/1994) si cu alte norme aferente acestui domeniu. Stadiile receptiei sunt: Receptia la terminarea lucrdrilor contractate. Receptia finala - la sfarsitul perioadei de garantie, stipulate in contract.
Receptia lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora care implica in mod obligatoriu urmatoarele verificari: Respectarea dimensiunilor si cotelor prevazute in desenele de executie Respectarea prescriptiilor de amplasare pentru alte dispozitivele prevazute pe retea Asigurarea etanseitatii conductei Asigurarea capacitatii de transport Punerea in functiune a sistemului de canalizare din care face parte si reteaua de canalizare menajera necesita luarea in prealabil a urmatoarelor masuri obligatorii: Intocmirea regulamentului de exploatare si intretinere,cu respectarea Instructiunilor tehnice" Instruirea personalului de exploatare si verificarea masurii in care acestia si-au insusit prevederile regulamentului de exploatare Organizarea evidentelor de exploatare Asigurarea unui sistem corespunzator de prelucrare si transmitere a datelor Instituirea zonelor de protectie sanitara Obtinerea autorizatiei sanitare La punerea in functiune a lucrarilor, care se face de catre Antreprenor, va participa in mod obligatoriu si personalul de exploatare permanent al beneficiarului. 3.9. Standarde de referin Cele mai importante standarde ale cror prevederi ghideaz att proiectarea, ct i execuia lucrrilor de reele de canalizare sunt urmtoarele: - STAS 816-80 - Tuburi i piese de canalizare din beton simplu; - STAS 1846-90 -Canalizri exterioare.Determinarea debitelor de ap de canalizare - STAS 2308-81- Capace i rame pentru cmine de vizitare - STAS 2448-82 - Canalizri. Cmine de vizitare
Pagina 9

Proiect 151/2009
STAS 3051-91 - Canale ale reelelor exterioare de canalizare. Prescripii de proiectare. STAS 3272-80 - Canalizri. Grtare cu rama din font pentru guri de scurgere. STAS 6701-82 - Canalizri. Guri de scurgere cu sifon i depozit. STAS 8591-1-91 - Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate n sptur. STAS 1846-1/06 - Determinrea debitelor de apa de canalizare-prescriptii de proiectare STAS 9470/73 - Ploi maxime, intesitati, durate, frecvente Retele de alimentare cu apa si de canalizare din polietilena si policlorura de vinil STAS 6054 - 77 - Teren de fundare. Adincimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului SR 7335 - 6/95 - Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate si la treceri prin camine SR 8591 - 91 - Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii SR EN 752 Retele exterioare in exteriorul cladirilor" SIREN 752 reprezinta Standardul european de referinta, adoptat ca standard romanesc cu urmatoarele componente: Generalitati si definitii; Conditii de performanta; Prescriptii generale de proiectare; Dimensionarea hidraulica si consideratii referitoare la mediu; Reabilitare; Instalatii de pompare; intretinere si exploatare. Legea 326/2001 - Legea serviciilor publics de gospodarie comunala; P 1 0 0 - 9 2 - N o r ma ti v p e n tr u p r o i e c ta re a a n t i s e i s mi c a a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale P73 - 78 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide; P7/92 - Normativ pentru proiectarea executarea si exploatarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire; NE 012 99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din betn, beton armat si beton precomprimat; 122/99 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor; NTPA 002 2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelelor de canalizare a localitatilor; NTPA 001 2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in emisari; C56 85 Normativ privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente. Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare; Legea Mediului nr. 137 /1995 cu modificarile si completarile ulterioare. STAS 1478 - 90 - Instalatii sanitare; STAS 1461 - 86 - Canalizari - Retele exterioare - Criterii generale si studii de proiectare.
4. Lucrari din beton si beton armat Aceste tipuri de lucrri se refer la: - Cminele de vizitare pentru canalizri (fundaia cminului din beton simplu), cutii de racord din beton simplu, acoperite cu plci prefabricate de B.A. - Monolitizri la tuburi, cmine existente cu beton sau mortar de ciment, etc. Execuia lucrrilor de beton i beton armat se va face conform prezentelor specificaii tehnice, cuprinznd completri i particulariti ale prevederilor la tipul de construcii din prezentul proiect.
Pagina 10

Proiect 151/2009
4.1. Conceptie de baza Prepararea betoanelor se va face de regul n staii de betoane specializate. Se permite pentru volume foarte mici (monolitizri la cmine existente) s se prepare betoane pe antier (cu acordul consultantului), respectndu-se toate prevederile normative n vigoare. CLASA I COMPOZIIA BETOANELOR - Clasa betonului pentru fiecare categorie de elemente n parte este cea specificat n piesele desenate respective ale proiectantului. Echivalena ntre clasele i mrcile de beton este:
Clasa Bc. 3,5 Bc 5 Bc 7,5 Bc 10 Marca B 50 B 75 B 100 B 150 Clasa Bc 15 Bc 20 Bc 25 Marca B 200 B 250 B 300
MOSTRE I TESTRI Calitatea betoanelor puse n oper se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate i a rezultatelor aprecierii calitii betonului consemnate ntr-un proces-verbal ncheiat ntre Antreprenor i Consultant. Antreprenorul este obligat, n laboratorul propriu specializat (sau la alte laboratoare) s fac determinri privind calitatea betonului proaspt.
Caracteristicile betonului proaspt - lucrabilitate - tasare medie 1-4 cm. - tasare medie 5-12 cm. - tasare medie 12 cm. - grad de compactare mediu - temperatura - t. max. - t. min. - densitate aparent - coninut de aer inclus - granulozitatea agregatelor (sort. 03 mm) Limitele admise de variaie 1 cm 2 cm 3 cm 0,5 cm + 20C - 10C 40 kg/ml 1 + 2
Dac repetarea primei determinri nu se nscrie n limitele menionate, se vor executa nc dou determinri. Dac valoarea medie a celor trei determinri nu se nscrie n limitele admise, betonul nu se va pune n oper. Pentru determinarea rezistenei la compresiune se vor face, ca medie pe trei serii de cuburi, urmtoarele ncercri pe betonul ntrit la 28 zile.
Tipul de ciment utilizat Temperatura medie (0C) din primele 7 zile Coeficient de majorare a rezistenei determinat la n zile de la turnare 3 zile 7 zile 28 zile
Pagina 11

Proiect 151/2009
H.30; H.35; Hz.35; SRA 35
+5 +10 +20 +30
6,66 4,00 2,80 2,33
3,33 2,33 1,82 1,59
1,39 1,11 1,00 0,97
Probele vor fi prelevate, confecionate, pstrate i ncercate n concordan cu prevederile STAS 1275-84. Se poate considera c este asigurat realizarea clasei de beton, prevzut, dac rezistena evaluat pentru vrsta de 28 zile pe baza mediei cuburilor confecionate n cadrul unui schimb i majorat cu 20 este cel puin egal cu rezistena betonului prevzut n proiect. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN - STAS 7009 79 i 8600 79 Tolerana n construcii. - STAS 1759 80 ncercri pe betonul proaspt. - STAS 1275 81 ncercri pe betonul ntrit. - STAS 388 80 Ciment PORTLAND. - STAS 3011 83 Cimenturi hidrotehnice. - C. 140 86 - C. 56 85 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat. Normativ pentru verificarea calitii i receia lucrrilor de construcii i instalaii.
MATERIALE I PRODUSE - Cimenturi: Ciment PORTLAND (P.0; P.45; P.50; P.55) Cimenturi cu adaosuri (F.25; H.30; Pa.35) Ciment PORTLAND ALB (PA.25; PA.35) - Agregate: - Nisip cu granulaia 0 . 7 mm - Pietri i piatr spart cu granulaia 7 15 mm - Pietrii piatr spart cu granulaia 15 30 mm - Agregate mari la betoane simple cu granulaia 30 70 mm Adaosuri: - Apa pentru prepararea betoanelor nu trebuie s conin ingrediente ca produse chimice, resturi vegetale, argil, praf. TURNAREA BETONULUI Turnarea betonului se realizeaz, datorit volumelor mici, manual din roab sau depozit intermediar, unde s-a adus cu autobetoniera, sau direct din autobetoniera cu jgheab. ARMTURI PENTRU BETONUL ARMAT (din pereii, placa i radierul cminelor de vizitare). n planurile de armare se dau tipul i calitatea armturilor folosite, ca i distribuia lor i legarea lor cu srm moale STAS 889 76. Oelul prevzut este oel beton rotund sau cu profil periodic conform STAS 438/11980. Standardele i normativele de referin:
Pagina 12

Proiect 151/2009
STAS 438/1-80 - oel beton rotund sau cu profil periodic; STAS 438/3-80 - plase sudate pentru B.A. STPB; STAS 889-78 - srm moale de oel; C. 28 83 - instruciuni tehnice privind sudarea armturilor de OB.
EXECUTAREA LUCRRILOR Confecionarea armturilor se poate realiza pe antier; este preferabil confecionarea lor i montarea n plase n ateliere, datorit specificului de lucrri n domeniul public. RECEPIA LUCRRILOR Armtura din elemente de beton pentru a conlucra cu betonul, trebuie s realizeze o carcas spaial (la elementele liniare-grinzi) i o plas sau seria de plase plane (la placa cminului sau perei i radier). COFRAJE Trebuie s satisfac urmtoarele cerine: - Rezistena i rigiditatea necesar la ncrcrile ce-i revin din greutatea i mpingerea betonului; - Exactitatea n privina redrii corecte a geometriei elementelor din beton i B.A. conform cu proiectul. - Sigurana d.p.d.v. al respectrii normelor de protecie a muncii. - Etaneitatea pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi. MATERIALE I PRODUSE - Placaj de 8 mm sau 15 mm grosime cf. STAS 7004-79. - Scnduri de 38 mm de lemn. - Dulapi de 38 mm (la placa cminului). - eav 48,3 x 2,9 (la sudarea plcii). - Cofraje metalice pentru plci prefabricate.
Intocmit Dr.Ing. C.Ptru
Pagina
13

CS Executia Retelelor de Canalizare Din Conducte Din Beton

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS Executia Retelelor de Canalizare Din Conducte Din Beton

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

Fig. 3. Profil tip pentru pozarea conductelor ngropate

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

a - nivel msurat; b capac de obturare; c nlimea de gard Proba de etaneitate la cmine

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

H.30; H.35; Hz.35; SRA 35

+5 +10 +20 +30

6,66 4,00 2,80 2,33

3,33 2,33 1,82 1,59

1,39 1,11 1,00 0,97

CPIE srl Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara

Intocmit Dr.Ing. C.Ptru

S-ar putea să vă placă și