1.Pregatirea inginereasca a santierului.

Scopul si componenta lucrarilor

pregatitoare.Ingradirea provizorie a santierului, crearea cailor de acces, devierea retelelor,
crearea retelelor topometrice de santier, defrisarea stratului vegetal.
Scopul si componenta lucrarilor pregatitoare:
n componena procesului de pregtire inginereasc a terenului intr un ir de procese aa ca:
- curirea i nivelarea terenului,
- ndeprtarea apelor provenite din precipitaia atmosferice,
- lucrri de epuismente,
- mbuntirea proprietilor pmnturilor,
- efectuarea lucrrilor topometrice,
- permutarea reelelor existente .a.
Ingradirea provizorie a santierului:
1
III

II

III

III

III

III
III

2..3 m

1-ingradire
2-schindura
3-par

II

Conform planului de organizare de

antier, pentru care se obine autorizaie de construcie, investitorul va pune la dispoziia
antreprenorului, suprafaa de teren prevzut, liber de orice sarcin.Antreprenorul are obligaia
de a-l mprejmui provizoriu, pe durata executiei santierului, cu scopul de a impiedica
accesul publicului,circulatia autovehiculelor sau vagabondajul animalelor. Se prefer
folosirea panourilor pline inscripionate cu antetul firmei.
mprejmuirea va avea de regul o singur poart de acces n scopul asigurrii unui
control eficient.n scopuri bine justificate se admit i dou intrri.
Antreprenorul este obligat s construiasc podee provizorii acolo unde sunt ntrerupte cile de
acces,in caz de necessitate ingradirile pot fi dotate cu copertine.
La terminarea lucrrilor, terenurile folosite provizoriu pentru organizare deantier se vor
preda curate i-n starea n care au fost luate n primire.
Crearea cailor de acces:
Accesul se va face prin cile si drumurile existente. Accesul la punctul de lucru este asigurat prin
strzile existente din zon.De aceea n calitate de drumuri provizorii este de preferat s se
foloseasc cele concepute ca drumuri permanente, exploatndu-se raional. Dac ns acestea
lipsesc se proiecteaz drumuri provizorii. Limea drumurilor provizorii de antier depinde de
tipurile mijloacelor de transport care circul pe aceste drumuri i de categoria drumurilor.
Dac circulaia se va executa ntr-o singur direcie limea carosabil a drumurilor va fi de 3,5
m n dou direcii 6 m . iar la folosirea camioanelor grele 8 m . limea cilor de acces pentru
persoanele fr sarcin 1 m cele cu sarcin 2 m.
Curbele drumurilor provizorii trebuie s fie numai puin de 12 m. ntre drumuri provizorii i
spaiile de depozitare se prevd spaii de 0,5 1 m. Distana ntre drumuri i cile de rulare a
macaralei de la 6,5 125 m (n dependen de tipul macaralei i suprafaa depozitului). Distana
1

dintre drum i gard 1,5 m, drum i marginea anului 0,5 1,5 m (n dependen de categoria
solului).

Se interzice amplasarea drumurilor provizorii peste conducte, comunicaiile subterane sau n

imediata apropiere a lor, deoarece pot aprea fenomene neprevzute ca, tasarea lor, a bazei a
stratului de rezisten, deformaia n plan a lor.
n planul general de organizare a antierului trebuie s fie redate clar i explicit precum i
materializarea lor cu semne convenionale a ntririlor i ieirilor de pe antierul de construcie , de
asemenea direcia de circulaie ,parcrile la descrcarea prefabricatelor, blocurile de amplasare a
semnelor de circulaie care asigur o circulaie bine gndit din punct de vedere a tehnicii
securitii.
Zonele periculoase ale drumurilor provizorii se stabilesc conform normelor i cerinelor n
vigoare de tehnica securitii i activitii vitale. Zonele periculoase ale drumurilor provizorii sunt
acele poriuni de drum ce se afl n raza de aciune a macaralelor ce execut lucrri de construcie
montaj.
Devierea retelelor:
Retelele exterioare - pot fi executate atit in perioada pregatitoare cit si in perioada de baza.
Retelele interioare apa,canalizarea,caldura,de regula se executa in 2 cicluri:
- Ciclul 1 - dupa realizarea structurii de rezistenta,inainte de finisarea interioara.
- Ciclul 2 - dupa realizarea lucrarilor de finisare.
In caz de necesitati,stramutarea retelelor care nimeresc in baza constructiei sau
alaturat,stramutarea lor se face in baza proiectelor elaborate in conformitate cu intreprinderile si
coordonate cu antreprenorul in gestiunea caror se afla aceste retele.
Crearea retelelor topometrice de santier:
Crearea retelelor topometrice de santier este necesara pentru a putea amplasa pe santier
constructia,in conformitate cu proiectul(conform coordonatelor x;y;z).
Reteau topometrica a santierului creaza sistemul geodezic de santier care este determinat din:
- Retea planimetrica - serveste pentru punctele in plan.
- Retea altimetrica - serveste pentru determinarea elementelor constructiei pe inaltime.
La elaborarea proiectului reelei topometrice se determin coordonatele punctelor reelei pe
planul general de construcie,se aleg n prealabil metodele de trasare i ntrire pe teren a acestor
puncte.n rezultatul lucrrii topometrice pe teren sunt amplasai reperi ce formeaz linii roii sau
reele geodezice de construcie. Reeaua geodezic(topometrica) a construciei const din axe
longitudionale i transversale ce sunt paralele cu axele cldirii amplasate n interiorul lor, liniile
rosii prezint o reea ce coincide cu reeaua de strzi.
Amplasarea pe teren a liniilor roii se efectuiaz conform retelei planimetrice folosind
coordonatele punctelor de intersecie, ungiurilor de orientare i distanei dintre puncte. Reeaua
geodezic este prezentat printr-un sistem geometric format din ptrate i dreptunghiuri care pot fi
de baz i auxiliare, dimensiunile figurilor de baz sunt de 200-400m, iar a celor auxiliare 20-40m.
Reeaua geodezic este proiectat pe planul general de construcie, mai rar pe planul topografic al
antierului.
Trasarea reelei geodezice de construcie ncepe cu stabilirea pe teren a direciei de baz. n acest
scop sunt folosite punctele reelei geodezice de stat ce se afl pe terenul antierului. Dup
coordonatele dreptunghiulare ale punctelor geodezice i ale punctelor proiectate ale reelei
geodezice de construcie se determin coordonatele polare c 1, c2, c3 i ungiurile b1, b2, b3, dup care
2

pe teren sunt situate direciile de baz (AB, AC) de la aceste direcii pe tot terenul se traseaz
punctele reelei geodezice de construcie care sunt ntrite pe teren ca repere de referin. Semnele
se confectioneaza, de regul, din evi ntrite bine n sol i umplute cu amestec de beton sau de
grinzi, din enile de la ci ferate betonate bine.
Nivelul bazei reperului trebuie situat la adncimea nu mai mic de 1m de la linia de nge a
solului.
Defrisarea stratului vegetal:
Defriarea stratului vegetal a terenului const n inlaturarea a 10-20 cm din stratul de
pamant,ndeprtarea de pe amplasament a tufiurilor, arbutilor, arborilor, precum i a rdcinilor,
cioatelor sau alte materiale lemnoase.
Se deosebesc dou procedee tehnologice de defrisare a stratului vegetal:
1. sparea cu deplasarea stratului pentru formarea depozitelor. Procesul se realizeaz cu buldozere,
screpere i autoscrepere.
2. sparea stratului vegetal i strngerea n depozite provizorii de unde se ncarc n transport i se
transport de la antier.
Procesul tehnologic de defriare a terenului se executa mecanizat,concomitent se pot executa
una sau mai multe din activiti tehnologice:
1.defriarea mecanizat a tufiurilor i arbutilor;
2.doborrea arborilor, cu sau fr scoaterea rdcinilor acestora;
3.scoaterea rdcinilor i cioatelor existente.
n procesul tehnologic de curire mecanizat a terenului pot interveni urmtoarele activiti:
1.ndeprtarea crengilor, cioatelor i rdcinilor scoase, precum i a pietrelor de dimensiuni mici
aflate la suprafaa terenului;
2.sparea i ndeprtarea vegetaiei de balt;
3.ndeprtarea deeurilor.
Sparea i ndeprtarea stratului vegetal este necesar din considerente tehnologice,
caracteristicile fizico-mecanice ale pmntului vegetal fiind improprii utilizrii lui n procese de
construcie, dar este necesar i din considerente economice, deoarece stratul vegetal constituie o
valoare funciar.
Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrri se introduc n preul de cost a obiectului
construciei.

2. Prigatirea ingenereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivilarea

pinzei friatice. Epuizmente directe si indirecte.
Evacuarea apelor de suprafata:
Protejarea santierului de ape straine ce se scurg de
pe alte terene se face prin constuirea in partea superioara
a santierului un canal de garda sau o rigola sau un
transeu pe conturul santierului p/u ca canalul de garda sa
nu sa se namoleasca, panta i =0.003.

1.terenulantier
2.canal de gard
In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului se formeaza o panta nu prea mare de
0.001-0.002 si se construeste canalul p/u colectarea apelor sau un sistem de drenaj p/u indepartarea
apelor proprii .
In cazul cind cota apelor subterane este inalta evacuarea apelor poate fi executata pin
sistemele de drenaj inchis sau deschis.
Drenajul deschis se face prin saparea unei transee de 1.5m, taluzuri oblice cu panta 0.5 si cu o
panta longitudinala necesara p/u scurgerea apei.
Drenajul inchis se face sub forma de transeu cu panta in directia scurgerii apei si se umpla cu
prundis,nisip,sau pietris.
Drenajele inchise in timpul darii in exploatare a constructiei se proiecteaza prin instalarea
la fundul transeului a unei teavi perforate din asbociment sau beton si se instaleaza mai jos de cota
de inghet a solului.Aceste tipuri de drenaj trebue sa aiba aerisiri pentru asigurarea curgerii libere a
apelor.

1.pmint local
2.nisip fin
3.nisip grosier
4.pietri
5.teava perforata din material poros
6.argila compactata
Epuismente directe si indirecte:
n cazul spturilor adnci situate sub nivelul apelor subterane, ndeprtarea apelor se
poate efectua prin :
1.epuismente directe
2.epuismente indirecte
Modul de efectuare a epuismentelor depinde de:
1.parametrul geometrici a sapaturii ,
2.metodei de sapare, de excavare ,
3.desituatia hidrogeologica din zona constructiei mai cu seama permiabilitatea terenului.
Daca:
Kf =10-9m/s - fluxul de apa este neglijabil ,
Kf =10-9.10-7m/s - epuism.direct prin pompre interminenta,
Kf =10-4.10-1m/s - epuism direct,ejectoare aciculare sau sonde dotate co pompe de adincime. Kf
=10-1m/s - evacuarea apei nu este posibila decit p/u denivilari mici sunt necesare alte masuri de
creare a zonei impermiabile.
Epuismente directe:
Prin epuisment direct se subintelege evacuarea apelor din precipitaii, precum i a celor care se
infiltreaz prin pereii sau parte inferioar a spturii din groapa de fundare prin pompare direct i
continu, si se foloseste atunci cnd fluxul de ap subterana este mic.
Evacuarea direct a apelor din incinta spturii se aplic cnd afluxul apelor nu este prea mare,
iar pmntul este coeziv. Pentru evacuarea apele se colecteaz n anuri deschise amplasate la
nivelul cel mai jos al spturii.
Sanurile se execut n afar suprafeei lucrrilor de baz. n cazul spturilor sprijinite anurile
de scurgere se fac n incinta acestora. Adncimea anurilor de drenaj - colectare este de obicei de
0.5-1 m.Apele sunt dirijate de pantele fundurilor gropilor i de unde sunt evacuate prin pomparea n
afar incintei spturii.
Adncimea puurilor colectoare va fi de cel puin 1 m, sub fundul spturii.
n cazul unui aflux important de ap n spturi executate n terenuri cu particule fine,
antrenabile, se va cptui puul de colectare cu un filtru invers.
La pregtirea lucrrilor de pompare a apei trebuie avute n vedere urmtoarele:
- se va stabili numrul i tipul de pompe
- este preferabil utilizarea mai multor pompe cu debite mici dect o singur pomp cu debit mare.
Pentru asigurarea evacurii continue a apei din sptur trebuie luate urmtoarele msuri :
- staia de pompare trebuie prevzut cu agregate de rezerv
- nlimea coloanei de aspiraie s nu fie mai mare de 6m, n cazul n care groapa de fundaie
este mai adnc de 6m, pompele trebuie s fie coborte pe platforma de lucru, fie nlocuite cu
pompe electrice submersibile etajate cu motorul capsulat, instalate sub ap.
Apa pompat trebuie evacuat ct mai departe de sptur pua nu fi infiltrat din nou.
Pentru pompare direct se folosesc:
- pompe centrifuge absorbante-refulate,
- monoetajate i de joas presiune.
Pompele submersibile funcioneaz total sau parial sub nivelul apei.
5

1.fntn pt colectarea apei

2.eav de absorbire a apei
3.pompa
4.canalul de evacuare a apei

1.furtun elastic
2.eav perforat
3.coloan
4.pnz din srm de cupru
5.capt inferior al filtrului.

Epuismente indirecte,denivelarea pinzei freatice:

Epuismente indirecte gravitaionale (drenuri) intercepteaz apa subteran din stratul freatic
permeabil la nivelul de separaie cu stratul inferior impermeabil. Drenarea apei subterane se
recomand cnd stratul impermeabil este nclinat, debitul de ap este relativ mic, iar coborrea
nivelului este necesar att n timpul execuiei ct i a exploatrii construciei.Se execut cu
ajutorul puurilor filtrante sau a filtrilor aciculare care se amplaseaz n afara conturului excavaiei.
Sprijinirea pereilor spturii de fundaie se face cu palplane metalice de inventar.
Pentru lucrri deosebite, executarea spturilor n terenuri cu ap subteran, se poate realiza n
incinte,etane nchise, utiliznd ecrane de etanare.
In cazul sprijinirilor cu palplane se vor lua urmtoarele msuri:
- ghidarea palplanelor
- palplanele vor avea lungimea egal cu adncimea gropii plus adncimea de
nfigere n teren a fiei.
Filtrele aciculare se folosesc atunci cnd nivelul apei subterane e pn la 5m, n nisipuri fine,
prfoase.
Filtrele aciculare sunt alctuite dintr-o coloan de evi cu d 7-15cm, avnd in partea inferioar a
evii de vrf o poriune de 1-1,5m nfurat i perforat nto pnz de srm de cupru.
Filtru e nzestrat la vrf cu un dispozitiv special, avnd o bul nvelit n cauciuc ce lucreaz ca
un ventil.nfigerea lui se face cu un get de ap sub presiune pn la 0,3MPa ajungnd la adncimea
stabilit getul de ap se oprete, bula se ridic iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale a
filtrului.
Filtrele cu conducte se conecteaz la o pomp cu vacum construit n aa mod nct s poat
absoarb i apa i aerul. Distana ntre filt-le aciculare depinde de flux apei, de proprietatea
pmntului i se determ prin calculul afluxul de ap catre un contur nchis de filtre aciculare:
Q=(KfS(2H-S)/lnR-lnr)
Kf - coeficient de filtrare a solului
S - cota de depresionare a apei
H - nl strat de ap subter,
R - raza de aciune a instalatiei de filtrare
(R=1,95SHKf)
nr - necesar de filtre aciculare:
n=Q/Ql
Ql - productivitatea pompei,
l=2(a+b+4c)/n
6

a,b - lungimea i limea spturii

c - dist de la marginea spturii pn la filtru

Denivelarea pinzei freatice cu instalatii cu filtre aciculare:

Ejectoarele aciculare i pompele de adncime se folosesc n cazul spturilor de volum i

adncimi mari la depresionarea nivelului apei cu 20-30m.
Partea interioara a filtrului ejector e asemntoare cu cea a filtrului acicular, iar partea superioar
e compus din 2 evi: una extern i intern,cea intern e dotat cu un filtru ejector.
In cazul necesitii micorrii nivelului apei mai jos de 20m se folosesc sondele de apuismente
dotate cu pompe de adncime.Sondele se execut n foraje tubulare de 200-600mm i se echipeaz
cu filtre, apa din sonde este absobit cu pompe de adncime de nivel nalt.
Pentru coborrea temporar a nivelului pnzei freatice se utilizeaz dou sisteme de lucru:
- puuri filtrante de diametru mare, cnd terenuri sunt coezive i cu permeabilitate mare;
- puuri filtrante de diametru mic sau filtre aciculare, cnd terenuri sunt necoezive i cu
permeabilitate redus.
Coborrea general a nivelului pnzei freatice se face n felul urmtor:
- se execut sptur pn la nivelul apelor subterane;
- n jurul gropii de fundaie se execut puuri filtrante de diametru mare sau filtre aciculare;
- se pompeaz apa cobornd nivelul apelor subterane cu circa 50 cm. sub cota de fundare;
- se continue sptura i se execut lucrrile de fundaii n uscat.
n cazul pmnturilor prfoase i argiloase care cedeaz greu apa, eficacitatea filtrelor aciculare
poate fi mrit utiliznd drenarea electroosmotic. n acest scop n dreptul filtrelor aciculare se
7

infing bare metalice care se leag la catodul unei surse de curent continue, filtrele aciculare servind
drept anod.

3.Executarea mecanizata a sapaturilor cu excavatoare dotate cu diferit echipament de

lucru(cupa inversa,cupa dreapta,draglina,graifer),screpere si buldozere in functie de
conditiile hidrogeologice ale amplasamentului si parametrii constructiilor.
Excavaror dotat cu cupa inversa:
Excavatorul echipat cu cup invers - este folosit la executarea spturii cu descrcarea
pmntului ndeosebi n mijloace de transport dar i n depozite.
Sunt utilizate la:
- executarea debleelor,
- a gropilor de fundaie pentru cldiri civile i industriale,
- a anurilor pentru conducte,
- a canalelor etc.
Excavatorul cu cup invers se utilizeaz n special cnd
condiiile locale impun ca execuia spturii s fie realizat cu
utilajul amplasat la partea superioar a spturii.
Excavatorul echipat cu cup invers executa sptur n
abatajul lateral sau frontal.
Un ciclu de sapare const din:
1.Coborrea sgeii i mpingerea cupei la o distan ct mai mare
de excavator.
2.Infigerea dinilor cupei n pmnt,
3.Coborrea i rotirea braului n jurul articulaiei cu care este
prins de axa; pmntul este tiat i introdus n cup. Concomitent,
cupa este rotit n jurul articulaiei cu care este prins de bra
pentru a o aduce ntr-o poziie n care materialul spat i ncrcat
s nu cad.
4.Ridicarea cupei i rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra
mijlocului de transport sau depozitului;
5.Descrcarea realizata prin ndeprtarea braului i rotirea cupei n sens invers fa de ncrcare.
6.Platforma se rotete n sens invers pentru revenirea n poziia de spare, dup care ciclul se reia.
Excavaror dotat cu cupa dreapta:
8

Excavatorul cu cupa dreapt sap din poziie fix staionnd la partea inferioar a spturii;
frontul de lucru (sptura) se afl deasupra nivelului de staionare-deplasare a excavatorului.
Lungimea relativ redus a braului i a mnerului cupei, limiteaz folosirea excavatorului cu
cup dreapt, n special la executarea spturii cu descrcarea pmntului n mijloace de transport
i mai puin n depozite.Excavatorul cu cup dreapt sap toate categoriile de pmnturi (I ... IV),
terenurile ngheate i ncarc materialul derocat din categoriile superioare de teren.
Dup direcia de naintare a excavatorului, n raport cu frontul de lucru, se deosebesc:
- abataje laterale;
- abataje frontale.
n abatajul lateral, excavatorul nainteaz paralel cu direcia frontului de spare (lucru).
Abatajele laterale sunt recomandate la lucrrile de sptur de lungime mare i cnd excavaia se
face n terenuri de categoria I i II.
In abatajele frontale,excavatorul nainteaz dup o direcie normal pe frontul de lucru, axa
principal a abatajului suprapunndu-se cu direcia de naintare a excavatorului. Schema de abataj
frontal se adopt frecvent la excavri de pmnturi din categoria III i IV.
La rndul lor abatajele laterale sau frontale pot fi nguste i largi.
Pentru abatajele compuse, la excavatoarele echipate
cu cupa dreapt se realizeaz schemele, unde abatajul
s-a mprit n mai multe abataje nguste.
n cazul abatajelor adnci se organizeaz
divizarea amplasamentului n abataje nguste dispuse,
n trepte, cu stabilirea exact a succesiunii de spare
i a succesiunii de circulaie a mijlocului de transport
corespunztor abatajului.
Un ciclu de spare const din:
1.coborrea cupei pn la baza spturii i nfigerea
dinilor cupei n pmnt;
2.tierea pmntului i umplerea cupei prin micri
simultane de mpingere i ridicare a cupei;
3.continuarea micrii de ridicare a cupei concomitent
cu micarea de retragere a ei;

4.rotirea
i
pn deasupra
care
se
5.prin
revenirea prin
lucru.
Excavaror
Excavatoru
general
sub
excavatorului

coborrea cupei, prin rotirea platformei,

mijlocului de transport (sau a depozitului) n
descrcat,
deschiderea capacului de la baza cupei;
rotire a platformei pentru reluarea ciclului de

cu echipament de lucru draglina:

l echipat cu draglin sap din poziie fix, n
nivelul la care se deplaseaz, asemntor
cu cup invers.
Echipamentul draglin prezint avantajul
unei lungimi
mari a braului, ceea ce permite sparea i
descrcarea la
raze mari de lucru. Cnd capacitatea cupei
este sub 3,0
m3 draglinele sunt folosite att pentru lucru
cu
descrcarea n depozit, ct i pentru
descrcarea n
mijloace de transport. Draglinele de
capacitate mai
mare de 3 m3 lucreaz de obicei cu
descrcarea n
depozit.
Sunt
utilizate la spturi de anuri, gropi,
executarea de ramblee, canale, excavaii de balast din albia rurilor, cupa lucrnd sub nivelul apei.
Din punct de vedere al naturii terenului domeniul de utilizare al excavatorului echipat cu
draglin este mai redus, fiind limitat la categoriile I i II i la o parte din terenurile care se
ncadreaz n categoria III.
Procesul de spare al excavatorului echipat cu draglin este asemntor cu cel al excavatorului
echipat cu cup invers i n consecin deosebim: sparea n abataj lateral i sparea n abataj
frontal (abataj lateral ngust, abataj frontal ngust). Schemele de spare n abataje largi i compuse
sunt similare celor prezentate la excavatoarele cu cup invers.
Un ciclu de sapare consta din:
1.La nceput cupa este tras (apropiat) cu ajutorul cablurilor de ridicare i de traciune, spre
mijlocul sgeii.
2.Se d apoi drumul cablului de traciune astfel nct cupa rmnnd suspendat de cablul de
ridicare, penduleaz; n momentul n care cupa a atins amplitudinea maxim, se slbete brusc
cablul de ridicare, cupa cade liber pe teren nfigndu-se cu dinii n pmnt.
3.Cupa este tras apoi (cu cablul de traciune) i efectueaz sparea prin raclare pn se
umple,apropiindu-se de excavator,
4.Se ridic la nlimea de descrcare; platforma excavatorului mpreun cu braul i cupa se rotete
spre punctul de descrcare, unde, prin slbirea cablului de traciune cupa basculeaz i se descarc.
Excavator cu echipament de lucru graifer(bleadi):
Echipamentul de graifer este ntlnit, n principal, la excavatoarele hidraulice pentru cupe cu
capaciti mici, unde cupa se nchide i se deschide hidraulic, precum i excavatoarele mecanice,
pentru cupe cu capaciti mari, care sunt manevrate prin cabluri.
Raza de spare a excavatorului este constant pentru aceeai nclinare a sgeii i poate fi
modificat numai atunci cnd excavatorul nu lucreaz.
Excavatorul echipat cu graifer sap din poziie fix sub nivelul de deplasare, pe aceeai vertical
sau descriind n plan o circumferin de raz constant.
La excavatorul cu comenzi hidraulice operaiile de nchidere i deschidere a cupei se efectueaz
cu ajutorul unor cilindrii de presiune.
Graiferele sunt folosite ntr-o msur mai mic la sparea pmntului n spaii largi, ns sunt
indicate pentru spaii restrnse i nguste att pentru spare (gropi de fundaii pentru silozuri, couri
10

de fum, stlpi prefabricai etc.), ct i pentru aezarea pmntului n straturi la lucrrile de

umplutur. Graiferele mari sunt folosite la lucrri de ncrcare n mijloace de transport, cu preluarea
materialului din depozite.
Din punct de vedere al naturii terenului,domeniul de utilizare al excavatorulu se utilizeaz la
sparea n pmnturi de categoriile I i II n cazul pmnturilor lipicioase cu umiditate mare sau la
sparea sub ap. Nu pot fi folosite la sparea pmnturilor n terenuri de categoriile III i IV.
Pentru a reduce efectul suprasarcinii pe care o constituie prezena excavatorului pe marginea
gropii, se urmrete ca acesta s fie amplasat, n timpul lucrului, n dreptul unui col. Este de
asemenea important s se sape nti conturul i apoi mijlocul seciunii pentru a mpiedica
alunecarea cupei spre centru.
Excavatoarele echipate cu cup graifer execut spturi n abataje laterale sau frontale.
Un ciclu de sapare consta din:
1.prin slbirea cablului de ridicare cupa reazem n cablul de traciune i se deschide; n aceast
situaie, se deruleaz simultan ambele cabluri iar cupa este lsat s cad pe vertical i s se nfig
cu dinii n pmnt;
2.Prin manevrarea concomitent a cablurilor de ridicare i de traciune, cupa se nchide executnd
sparea pmntului i umplerea ei;
3.Cupa plin este ridicat cu ajutorul cablului de ridicare i de traciune care ine nchis cupa;
4.Prin rotirea excavatorului cupa este adus deasupra locului de descrcare, operaie care se
produce prin slbirea cablului de ridicare, ceea ce are drept efect deschiderea cupei rmas agat
n cablul de traciune.
Screperele:
Sunt utilaje pentru lucrri de pmnt, care efectueaz procesele de spare-ncrcare, transport i
descrcare.n principiu, sparea cu screpere se poate executa n terenuri de categoriile I i II, iar n
cele de categorii mai mari (III, IV) numai dup scarificare.
Clasificarea:
1.dup sistemul de traciune:a) autoscrepere (autopropulsate);b) screpere tractate.
2.dup capacitatea cupei: a) screpere de capacitate mic 3 ... 5 m 3; b) screpere de capacitate
mijlocie 6 ... 12 m3; c) screpere de capacitate mare peste 12 m3.
3.dup modul de ncrcare a cupei:a) screpere cu oblon;b) screpere cu elevator.
Screperele tractate i autotractate sap pmntul sub form de brazde succesive, grosimea
stratului de pmnt spat - n funcie de caracteristicile la tiere a acestuia i de tipul constructiv al
utilajului, variaz ntre 10 ... 25 cm, iar a stratului de pmnt descrcat, ntre 20 ... 30 cm. Umplerea
cupei are loc pe distane de aproximativ 8 ... 35 m, iar descrcarea pe distane de 15 ... 40 m.
- Screperele tractate avnd capacitatea de pn la 6,0 m 3 uzual (eficient economic), transport
pmntul spat pn la distana de 300 m;
- Screperele tractate(dac tractoarele sunt pe enile)avnd capacitatea de 6,0 m 3 i mai mari
transport pmntul spat pn la distana de 500 m
- Screperele tractate(dac tractoarele sunt pe pneuri)avnd capacitatea de 6,0 m 3 , transport Autoscreperele cu capacitate de pn la 15,0 m 3 transport pmntul spat la distane de 500 ...
2000 m,
- Autoscreperele cu capacitatea de peste 15,0 m3 la distane de 1000 ... 5000 m.
Cu ajutorul screperelor se pot executa lucrri de spare (debleuri) i lucrri de umplutur
(rambleuri) avnd adncimi, respectiv nlimi de maximum 6,0 m. Cnd adncimea sau nlimea
lucrrii depete 1,5 m se realizeaz rampe respectiv pante pentru accesul utilajelor la punctele de
spare i descrcare.
Screperele se folosesc la executarea mecanizat a urmtoarelor lucrri de pmnt:
- spturi (deblee), cu transportul pmntului n ramblee sau depozite;
- ramblee cu transportul pmntului din gropi de mprumut sau din depozite;
11

- lucrri de compensri la platforme de pmnt, prin sparea supranlrilor (movilelor) i

umplerea adnciturilor (gropilor);
- lucrri de decopertare, prin ndeprtarea stratului vegetal i de steril, la zcminte de balast,
piatr, nisip, crbune .a.;
- spri de tranee i gropi de fundaie de mari dimensiuni, la construcii industriale i de locuine;
- terasamente de drumuri i ci ferate.
Sparea pmntului cu screpere se recomand s se execute n linie dreapt cu tierea
fiilor de pmnt n pant de 8 ... 10%, n trepte de lungime i adncime descresctoare pe
msura avansrii sprii sau n ah, prin tierea pmntului n fii distanate ntre ele cu
aproximativ o jumtate din limea cupei (i dispuse n form de ah).
Schemele tehnologice de deplasare a screperului n timpul lucrului se alctuiesc n funcie de:
- amplasarea debleelor n raport cu depozitele de pmnt, sau a rambleelor n raport cu gropile de
mprumut, amplasare ce determin distana de transport a pmntului;
- adncimea (nlimea) debleelor, care determin i modul de realizare a declivitilor;
- lungimea frontului de lucru i volumul de pmnt.
Se pot adopta dou tipuri mari de scheme tehnologice de
baz:
1.scheme eliptice;
2.scheme n opt,fiecare cu mai multe variante.
Schema tehnologic de deplasare n elips(a), - se
utilizeaz la executarea rambleelor cu nlimi de 1,0 ... 1,5 m
din
gropile de mprumut laterale, executarea debleelor cu
descrcarea lui n depozite, executarea lucrrilor de
compensri pentru platforme industriale etc.
Schema tehnologic de deplasare n spiral(b), - se
folosete la executarea de ramblee largi, cnd:
- gropile de mprumut sunt situate pe ambele pri ale
acestora;
- exist posibilitatea de a descrca pmntul perpendicular pe
axa
longitudinal a rambleului;
- lungimea parcursului de descrcare este egal sau mai mic
dect limea rambleului:
- diferena de nivel ntre groapa de mprumut i rambleu nu
depete 3,0 m.
Avantaje:
- distana de transport a pmntului poate varia pe msura deplasrii frontului de lucru.
Dezavantaje - screperul execut ntoarceri ntotdeauna pe aceeai parte, ceea ce provoac uzura
rapid a unei singure pri a pieselor ce compun mecanismul de deplasare.
Schema tehnologic de deplasare n opt (c), - se folosete
pentru compensri de pmnt la platforme industriale, pentru
executarea rambleelor nalte (mai mari dect 1.5 m) i a debleelor
adnci, la care sunt necesare ci de acces speciale pentru screper.
Rotirea screperului (n partea din mijloc a optului, respectiv n
dreptul rampei) este de 30 - 40 astfel c rmn anumite poriuni
de
pmnt care trebuie spate ulterior. Avantajele acestei scheme
tehnologice de deplasare n comparaie cu cele eliptice sunt
urmtoarele:
- n timpul unui ciclu de lucru, screperul execut dou operaii de
ncrcare i dou de descrcare a cupei, realiznd o economie de
timp
12

i reducnd distana de mers n gol pe fluxul de deplasare fa de schema n spiral (unde pentru o
singur descrcare screperul efectueaz dou ntoarceri);
- screperul execut viraje mai line, cu ntoarceri alternative de 180 pe o parte i pe cealalt.
Grupa schemelor tehnologice de deplasare n opt cuprinde i variantele n zig-zag, n suveic
zig-zag, n bucl dubl .a.
Schema tehnologic de deplasare n zig-zag - se utilizeaz la executarea rambleelor (nalte i
de lungime mare) din gropi de mprumut amplasate pe ambele pri ale acestora. Schema de
lucru asigur o economie la ntoarceri fa de schema de lucru n opt, dar necesit mai multe
drumuri de acces care trebuie ntreinute continuu.
Schema tehnologic de deplasare n suveic zig-zag - se realizeaz prin micarea transversal de
dute-vino cu deplasarea continu a frontului de lucru, prin ntoarceri cu raze de viraj minime. Se
aplic acolo unde rambleul, i n special debleul, are limi mari.
Schema tehnologic de deplasare n bucl dubl - este indicat la executarea spturilor i
umpluturilor la platforme industriale i cnd pmntul se transport pe distane mai mari de 200 m.
Screperul execut parcursuri n form de bucle independente att la ncrcare ct i la descrcare.
Buldozerul:
Distana de transport a pmntului cu buldozerul pe enile este cuprins frecvent ntre 5 ... 100
m. i cu cel pe pneuri, ntre 5 ... 200 m, innd cont de faptul c n timpul transportului o parte din
pmnt se pierde pe la extremitile laterale ale lamei.
Buldozerul are o utilizare complex, fie ca utilaj independent, fie ca utilaj de completare ntr-o
sistem de maini, la urmtoarele lucrri:
a) sparea pamatului:1- din gropi de mprumut laterale pentru executarea rambleelor de 1,5 ... 2,5
m nlime;2- pentru executarea debleelor de 1,5 ... 2,5 m adncime cu deplasarea pmntului n
depozite (pe distane sub 100 m);3- pe terenuri cu decliviti;4- pentru realizarea gropilor de
fundaii (n spaii largi).
b) nivelarea:- umpluturilor n straturi uniforme i a terenurilor ondulate;
- curirea i defriarea terenurilor naturale, inclusiv decaparea stratului vegetal;
- terenului la platforme, sau la cota inferioar a gropilor de fundaii sau de mprumut;
- pmntului descrcat de excavator sau de mijloace de transport.
c) executarea umpluturilor:1-generale;2- pentru acoperirea gropilor de fundaii i a conductelor
aezare n tranee.
d) deplasarea pmntului:1- spat i de alte utilaje, cu formarea depozitelor;2- la locul de ncrcare
sau din depozite provizorii.
e) formarea grmezilor (de regul cu nlimi mai mici dect 2,5 m i pante sub 20%).
Sparea cu formarea prismei de pmnt n faa lamei folosete cea 30% din durata total a
ciclului de lucru a buldozerului, consumnd cea mai mare parte din energia necesar efecturii unui
ciclu. Se disting mai multe procedeea de sapare a pamintului in dependenta de capacitatea
motorului,suprasolicitarii lui si sporirea prodictivitatii.
- n pant crete fora de traciune a buldozerului, scade rezistena la deplasare a utilajului i a
prismei de pmnt etc;
- n trepte cu variante de tiere: n form de pan, dini de ferstru i dreptunghiular.
Rezistena de deplasare crete progresiv pe msura formrii prismei de pmnt n faa lamei; o
reducere a acestei rezistente i deci o cretere a productivitii se poate obine aplicnd procedeul
de spare n form de pan sau dini de ferstru avnd timpul de tiere de 60% i respectiv 70%
din timpul necesar tierii dreptunghiulare.
n funcie de caracterul lucrrilor, de condiiile de lucru, de dimensiunile frontului de lucru etc,
distingem tehnologii de umplere a anurilor, nivelare, defriare, scoaterea buturugilor, scarificare,
mprtierea pmntului cu buldozere.
Scheme tehnologice de spare
13

Schema tehnologic eliptic - se folosete cnd sunt de executat mai multe ramblee i deblee
succesive; buldozerul sap i transport jumtate din pmnt ntr-unul din ramblee. cealalt
jumtate transportnd-o la ntoarcere n rambleul anterior.
Schema tehnologica de lucru n suveic zig-zag,- buldozerul sap fii paralele (1,3,5 ...) i
deplaseaz pmntul perpendicular pe frontul de lucru, efectund cursa util. Dup descrcarea
lamei, utilajul efectueaz un viraj (rotire pe loc), cu un unghi ascuit fa de direcia cursei utile i,
prin mersul napoi, execut cursa n gol; dup un nou viraj, cu acelai unghi, reia sparea i
deplasarea pmntului de la locul de ncrcare.
Schema tehnologic de lucru n zig-zag cu depozitarea lateral a pmntului spat, buldozerul avnd o deplasare paralel cu latura scurt a gropii de fundaie, se folosete n cazul
sprii gropilor de fundaii cu adncimea de pn la 1,50 m.
Scheme tehnologice de umplere a anurilor:
Aceste scheme tehnologice depind, n principal, de tipul buldozerului i limea anurilor.
Pentru anurile nguste, cnd, de regul, depozitul de pmnt se afl n imediata apropiere, se
recomand adoptarea tehnologiei fiilor longitudinale, folosind angledozere i a fiilor
transversale, utiliznd buldozere cu lam standard.
Pentru cazul anurilor largi, la care depozitul de pmnt este mai mare i amplasat la o oarecare
distan fa de an, se recomand:
- tehnologia fiilor paralele; buldozerul se deplaseaz, la cursa activ, nclinat sau perpendicular
fa de axul longitudinal al anului;
-tehnologia fiilor ncruciate; buldozerul se deplaseaz dup dou direcii oblice ncruciate
(alternative) pe an. Este o variant superioar a primei, deoarece conduce la o cretere a
productivitii, prin micorarea distanei parcurse de buldozer.
Scheme tehnologice de nivelare
Nivelarea se execut prin curse circulare succesive ale buldozerului, pmntul tiat (pe
dmburi), adunndu-se n faa lamei care-l deplaseaz n vederea umplerii gropilor. Toate cursele cu
excepia cursei a cincea se execut prin deplasarea nainte, cu vitez mic. A cincea curs se
execut prin deplasarea buldozerului napoi cu viteza a doua. Cursele se execut astfel nct lama s
se suprapun pe precedenta sa urm, cel puin cu 30 cm.
Tehnologia de nivelare cu buldozerul se recomand pentru profilarea definitiv la cotele din
proiect a terenurilor care nu prezint pante mai mari de 30%.

4.Executarea umpluturilor (in spatii largi si inguste). Compactarea

pamanturilor
umpluturilor. Sprijinirea malurilor sapaturilor (in spatii largi inguste).
Compactarea pmntului n spaii largi.
Utilajele de compactare prin rulare realizeaz compactarea prin presiune static sau prin
vibrare. Ele pot fi grupate dup urmtoarele criterii principale:
- suprafaa de acionare a utilajului: cu fee netede (linse): cu proeminene de tipul celor
cu crampoane (picior de oaie), tamping, segmeni, gril; cu pneuri (anvelope); mixte sau combinate
(pneuri i fee netede, pneuri i crampoane);
- modul de deplasare al utilajului, utilaje tractate (remorcate), numite i tvlugi;
utilaje autopropulsate;
- masa utilajului: masa proprie; masa lestat, adic masa mrit prin lestare cu ap, balast sau prin
adugarea unei mase suplimentare (agle, plci de font).
14

Compactarea cu utilaje cu fee netede. Utilajele folosite sunt: ruloul tractat; utilajul
autopropulsat tandem, cu dou rulouri i dou osii; utilajul autopropulsat triplex, cu trei rulouri i
trei osii.
Utilajele de compactat cu fee netede acioneaz prin rulare i presiune.
Cele tractate (tvlugii) necesit un front de lucru mai mare i locuri pentru ntoarcere; pot
fi cuplate dou sau trei rulouri la un tractor.
Utilajele autopropulsate se pot deplasa nainte i napoi; sunt destinate cu precdere
lucrrilor rutiere.
Pentru compactarea pmnturilor la drumurile interioare de antier, platforme de lucru, sau
chiar n interiorul halelor industriale, se folosesc frecvent rulourile tandem.
Rulourile trijant se utilizeaz la executarea umpluturilor la fundaii, platforme, diguri,
drumuri etc. Rulourile sunt dispuse astfel nct suprafeele clcate de cele dou rulouri din spate s
se suprapun parial peste suprafaa clcat de ruloul din fa.
Ruloul triplex asigur o suprafa fr denivelri.
Utilajele de compactat cu fee netede se folosesc, n general, la compactarea de finisare a
umpluturilor, dup compactarea primar realizat cu celelalte utilaje. Ele compacteaz straturi
relativ subiri de 10 ... 20 cm i necesit un numr mare de treceri.
Parametrii tehnologici importani la compactarea pmntului sunt: greutatea, grosimea
stratului de pmnt compactat i numrul de treceri.
Fiecare strat elementar orizontal se compacteaz separat i numai dup compactarea
complet a stratului respectiv se procedeaz la mprtierea stratului urmtor.
Pentru realizarea gradului de compactare prescris, fiecare strat se compacteaz prin trecerea
de mai multe ori a utilajelor pe acelai loc.
Compactarea cu utilaje cu crampoane. Compactoarele cu crampoane acioneaz prin rulare,
presiune, frmntare, avnd fixate pe rulouri proeminene: crampoane (picior de oaie), tamping
(tampoane), segmente (bare), gril (grtare). Forma optim, dedus teoretic i confirmat
experimental, este a cramponului tamping. Din punct de vedere constructiv, pot fi: rulou cu
crampoane tractat, compactor tandem, autopropulsat, cu un singur rulou cu crampoane, sau cu
ambele rulouri cu crampoane; compactor mixt, avnd puntea din spate pe pneuri i un rulou cu
crampon.
Compactorul cu crampoane tamping tandem este un utilaj modern; fiecare rulou este
acionat de un motor independent i sunt legate ntre ele printr-o articulaie central. Comanda
dubl i dou posturi de conducere, amplasate simetric, permit lucrul identic n mers nainte i
napoi, compactarea efectundu-se fr ntoarcerea utilajului.
Pentru mrirea productivitii la compactare, tvlugii se cupleaz cte doi, trei, sau chiar
mai muli, ocupnd poziii de lucru n serie, n paralel, n triunghi etc.
Realiznd o presiune mare, compactoarele cu crampoane sunt indicate pentru compactarea
primar (de adncime), n special al pmnturilor coezive (argile plastice) cu umiditate mare, a
celor sub form de bulgri. Ele favorizeaz compactarea n profunzime a stratului i legtura dintre
straturi . Se utilizeaz pentru executarea lucrrilor de umpluturi la diguri, baraje, fundaii de
drumuri etc.
Compactarea se face n straturi de grosime mare, 20 - 50 cm i chiar de 80 cm. Numrul de
treceri este de 10 ... 15 ori pentru cei de mas mic i medie i de 5 ... 10 treceri pentru cei de mas
mare.
n cazul compactrii straturilor de grosime mare, se recomand ca primele treceri s se
realizeze cu compactoare uoare, iar ultimele treceri, cu compactoare grele.
Compactoarele cu crampoane au tendina de a afna stratul de la suprafa pe o grosime a =
4 ... 6 cm; din acest motiv se lucreaz cu sisteme de maini: compactor cu crampoane pentru
compactarea primar i compactor neted pentru finisare.
15

Compactarea cu utilaje pe pneuri. Compactoarele pe pneuri acioneaz prin rulare,

presiune, frmntare. Profilul adnc al pneurilor este utilizat pentru compactarea pmntului, n
timp ce profilul plat, la compactarea mbrcminilor asfaltice.
Compactoarele pe pneuri pot fi tractate sau autopropulsate: ultimele sunt cele mai
rspndite. In scopul acoperirii ntregii limi de lucru, pneurile se dispun decalat, n plan pe cele
dou osii. Numrul lor poate fi impar, fa/spate (3/4; 5/6). dar poate fi i par.
Compactoarele pe pneuri asigur o repartiie mai uniform a presiunilor, meninnd un timp
mai ndelungat presiunile maxime asupra pmntului; de aceea necesit un numr mai mic de
treceri dect compactoarele cu rulou neted i compacteaz straturi de pmnt mai mari: 15 ... 25 cm
cele de tip uor i mediu i 30 ... 50 cm cele de tip greu. Numrul de treceri este de n t = 4 ... 6
pentru pmnturi necoezive i nt = 8 ... 12 pentru pmnturi coezive. Aceste compactoare au o
mobilitate mare, efectueaz compactarea prin mers nainte-napoi, fr ntoarceri la captul
sectorului de lucru, compactnd toate tipurile de materiale, pmnturi necoezive sau slab coezive,
pmnturi coezive cu umiditate ridicat.
Compactarea cu utilaje vibratoare. Utilajele vibratoare acioneaz la suprafaa terenului
transmindu-i acestuia, sub form de impacturi, oscilaiile organului de lucru. De la suprafaa
terenului undele de presiune se transmit n sol i, ca urmare, particulele solide ale pmntului sunt
supuse strii de micare oscilatorie i presiunii, ceea ce determin deplasarea, respectiv apropierea
particulelor, astfel c n final volumul pmntului compactat va fi mai mic. Efectul de vibrare va fi
cu att mai mare cu ct forele de coeziune sunt mai mici i cu ct gradul de neuniformitate al
particulelor este mai mare. Prin vibrare se compacteaz foarte bine: pmnturile necoezive,
loessoide, stabilizate, umplutura din piatr spart, betonul asfaltic.
Compactarea prin vibrare, n comparaie cu cele cu aciune static sau prin batere, asigur
o adncime de compactare mai mare, iar utilajele au puteri instalate i mase proprii specifice mai
mici.
Utilajele de compactare vibratoare pot fi prevzute i cu crampoane sau pot fi combinate cu
compactoarele pe pneuri, rezultnd o gam larg de tipuri de utilaje, tractate sau autopropulsate.
Utilajele de
compactare prin vibrare sunt: ruloul vibrator tractat, neted sau cu crampoane,
compactorul vibrator tandem, compactorul mixt autopropulsat cu pneuri-rulou.
Compactarea sectoarelor de lucru, a straturilor elementare i a fiilor de lucru.
mprtierea i udarea pmntului se efectueaz alternativ cu operaia de compactare pe perechi de
sectoare de lucru. Tronsoanele de lucru adiacente se suprapun ntre ele, la compactare cu o lime, d
= 2,0 ... 3,0 m. Lungimea sectorului de lucru (L > 100 m) va fi mai redus n perioadele de nsorire
puternic sau de ploi astfel nct s fie mpiedicat evaporarea apei din pmnt n timpul nsoririi
sau ptrunderea excesiv a apei n timpul ploios.
Utilajele de compactare se coreleaz cu cele de spare, transport i mprtiere; ntr-o zi pe
un sector se mprtie un strat orizontal elementar, iar n ziua urmtoare se compacteaz.
Urma lsat de utilaje la o trecere este o fie de lucru de lime corespunztoare limii
utilajului. La fiecare trecere utilajul realizeaz o suprapunere a fiilor adiacente pe o lime s =
10 ... 25 cm, n funcie de tipul utilajului i de limea de trecere a acestuia. n acest fel se asigur o
uniformitate a compactrii, deoarece acoperirea suprafeei stratului se face n mod succesiv fr a
se lsa zone parial, sau deloc compactate, care ulterior ar putea produce deformaii.
Schemele tehnologice. Schemele de mecanizare se alctuiesc n funcie de destinaia
construciei, de dimensiunile frontului de lucru i de tipul i de tipul constructiv al utilajului.
Schema de mecanizare circular se aplic la compactare rambleelor largi care permit
ntoarcerea convoiului de utilaje pe limea sa.
Cnd nlimea total a umpluturii este mai mic de 1,5 m, compactarea se ncepe de la una
din marginile sectorului de lucru spre interior, terminndu-se la mijlocul sectorului. Pentru nlimi
mai mari, n vederea prevenirii unor eventuale accidente, prin rsturnarea compresorului, prima
16

trecere nu se face chiar de la margine, ci la o distan egal cu nlimea umpluturii fa de muchia

platformei: la trecerile urmtoare compresorul se apropie treptat de muchia platformei, dup care
urmeaz compactarea prii centrale.
Schema de mecanizare n zig-zag se aplic la compactarea rambleelor nguste, unde nu se
poate efectua ntoarcerea utilajului i unde este indicat folosirea compactoarelor autopropulsate
care efectueaz deplasarea prin mersul nainte-napoi cu viraje sub un unghi mai mic de 90.
Trecerile ncep de la una din marginile rambleelor i se termin la cealalt margine.
Schema de mecanizare mixt circular zig-zag realizeaz compactarea longitudinal a
sectorului de la margini ctre interior; este indicat la lucrri rutiere unde compactoare
autopropulsate efectueaz compactarea prin mersul nainte-napoi.
La toate schemele de mecanizare trebuie avut n vedere ca, n procesul de compactare
efectiv, utilajul s se deplaseze numai n linie dreapt, n prima trecere utilajul trebuie s acopere
ntreaga suprafa a stratului supus compactrii, dup care operaia se reia pn la efectuarea
numrului de treceri stabilit prin proiect.
Compactarea prin batere se realizeaz prin ocul repetat produs de o mas relativ mare,
lsat s cad de la o anumit nlime.
Principalele utilaje folosite sunt maiurile i plcile (bttoare) grele, suspendate i acionate
de utilaje de ridicare (excavatoare cu bra de macara, macarale pe pneuri sau pe senile,
automacarale etc.).
Maiurile sau plcile bttoare grele (l ... 4 tone) sunt confecionate din oel, font sau beton
armat, au forma unor blocuri tronconice sau tronco-piramidale cu scopul ca centrul de greutate s
fie ct mai jos, pentru a se asigura o cdere vertical. Suprafaa de batere (baza) este circular sau
ptrat.
Plcile bttoare grele realizate din beton armat, au suprafaa de contact cu pmntul
prevzut cu nite came care au rolul de a sfrma bulgrii de pmnt i a transmite ocul n
adncime.
Capacitatea de ridicare a macaralei trebuie s fie mai mare de 1,5 ... 2,0 ori masa maiului
sau a plcii.
Maiurile i plcile bttoare grele sunt utilizate n special pentru lucrri de consolidare a
terenurilor de adncime sau de suprafa i n mai mic msur pentru compactarea umpluturilor
propriu-zise; se recomand pentru r pmnturi stncoase (blocuri de piatr, bolovani) i pentru
prafuri nisipoase, argiloase cu plasticitate redus.
Domeniul de folosire al compactrii prin batere este limitat la spaii unde nu pot fi folosite
utilajele care lucreaz prin rulare, cum sunt fundaiile adnci ale silozurilor, turnurilor de rcire,
compactarea fundului spturilor la construcii civile etc.
Parametrii tehnologici sunt: nlimea de cdere (H = 1,5 ... 4,0 m): grosimea stratului de
pmnt dup compactare (hc = 0,3 ... 1,2 m); numrul de lovituri pe aceeai urm (n = 4 ... 6).
Pentru executarea compactrii prin batere cu placa sau maiul acionat de excavator,
pmntul se aeaz n straturi i se niveleaz cu buldozerul. Grosimea stratului se stabilete n
funcie de dimensiunile plcii sau maiului, de umiditatea pmntului i regimul de batere
(frecvena, nlimea de cdere, numrul de lovituri pe aceeai urm).
Compactarea se execut pn la atingerea refuzului de compactare, care este de 1 ... 2 cm
pentru pmnturi coezive i 0,5 ... 1,0 cm pentru pmnturi necoezive.
Dup stabilirea nlimii de cdere i a numrului de lovituri, se execut operaia de
compactare; se face n fii de arc de cerc, dup circumferina de rotire a braului de macara, de la
marginea taluzului spre axa rambleului. n vederea asigurrii unei compactri uniforme, unghiul de
rotire a sgeii este limitat la 40... 60 n fiecare sens, pentru a se putea pstra paralelismul fiilor
compactate.
17

Pentru realizarea compactrii strat cu strat, urmele plcii sau maiului greu sunt decalate
astfel nct prin suprapunerea urmelor pe ambele direcii s se cumuleze numrul necesar de
lovituri pe acelai loc.
O schem de mecanizare simpl la compactarea prin batere cu mai suspendat la excavator,
pentru un numr de patru lovituri pe acelai loc, este ilustrat n fig. 5.6.13. Excavatorul lucreaz
prin retragere, cu un pas de 0,5 d (d - diametrul sau latura suprafeei de batere a maiului).
Metodele de compactare prin batere prezint i unele dezavantaje: compactare neuniform
n adncime; suprafaa rmne denivelat i necesit o compactare de finisare: producerea de ocuri
care duneaz construciilor i taluzurilor din apropiere.
Compactarea pmntului n spaii nguste. Atunci cnd dimensiunile suprafeei de
compactare nu permit circulaia utilajelor, compactarea se efectueaz astfel:
- prin batere, folosind maiuri mecanice cu explozie, de tip broasc, sau maluri
electromecanice;
- prin vibrare, folosind maiuri sau plci compactoare vibratoare.
Maiurile mecanice sunt utilaje cu greuti cuprinse ntre 200 i 1200 daN, care la explozia
unui amestec de benzin i aer n corpul maiului provoac un salt de 15 40 mm ntregului
ansamblu. La maiurile grele de tip broasc, avansul utilajului se obine prin nclinarea axului fa
de suprafaa de baz, n timp ce la maiurile uoare, avansul este dat de ctre muncitor, care la
fiecare salt i imprim o uoar mpingere. Att nlimea saltului ct i deplasarea utilajului depind
de gradul de compactare al pmntului. Pmntul foarte afnat poate produce o amortizare a
ocului care poate determina imposibilitatea funcionrii maiului; n aceste cazuri se recomand
realizarea unei compactri preliminare cu ajutorul mijloacelor de transport i mprtiere.
Malurile electromecanice au greuti cuprinse ntre 30-200 daN. Sunt alctuite dintr-un
cilindru metalic prevzut la partea inferioar cu o talp metalic, curbat. Procesul de lucru se
realizeaz prin transformarea micrii de rotaie a axului maiului ntr-o micare de dute-vino pe
vertical, astfel nct n momentul cderii se obine o micare de naintare de 0,15 - 0,40 m.
Frecvena acestor salturi este de cteva ori mai mare dect cea a maiurilor mecanice i, de aceea, pe
lng efectul de batere, se produce i un efect de vibrare, deinnd astfel o poziie intermediar ntre
utilajele de batere i cele de vibrare.
Aceste maiuri compacteaz straturi de 15 - 50 cm grosime, prin 2-5 treceri succesive, n
funcie de natura terenului i greutatea utilajului. Se folosesc la lucrri de volume mici. n tocuri
nguste, lng lucrrile de beton, conducte, la umplerea anurilor etc.
Plcile vibratoare dup greutatea proprie, se deosebesc urmtoarele tipuri: uoare, mijlocii,
grele.
Se compun, n principal, dintr-o plac de baz pe care este fixat un generator de vibraii.
Vibratorul se poate nclina fa de talp, asigurnd astfel autodeplasarea plcii pe distane mici.
Pentru deplasarea pe distane mari, se folosesc roile pe pneuri.
Plcile vibratoare sunt destinate compactrii pmnturilor necoezive i slab coezive, cu un
coninut redus de umiditate, la amenajri de ramblee, platforme sau pentru umpleri de anuri, n
funcie de plasticitatea i uniformitatea terenului, adncimea de compactare variaz ntre: 0,1 - 0,2
m la plcile vibratoare uoare; 0,2 - 0,4 m la cele mijlocii i 0,8 - 1,5 m la plcile vibratoare grele.
Viteza de deplasare este cuprins ntre 6 - 10 m/min, iar numrul de treceri, de 4 - 8 pe aceeai
suprafa.
n cazul n care aceste utilaje sunt folosite pentru compactarea terenurilor afnate i cu
denivelri, randamentul lor este redus. De aceea, se recomand ca nainte de compactare, fiecare
strat s fie nivelat cu ajutorul buldozerului, operaie n timpul creia se realizeaz i o compactare a
stratului superficial.
Ruloul vibrator condus se folosete n cazul compactrii n spaii nguste cu fronturi de lucru de
lungime mare (anuri).
18

5. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane adinci din beton armat monolit prin
metoda pereti mulati
Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de
condiiile geologice i hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a
acestor construcii.
n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz urmtoarele
metode de execuie a construciilor subterane:
1) Prin spturi deschise
19

1)
2)
3)
4)
5)

2) Metoda perei mulai

3) Metoda cheson deschis
Metoda spturilor deschise se utilizez n cazuri cnd fundaia construciei se amplaseaz pn la
adncimea 6-7m i condiiile hidrogeologice permit acest lucru.
Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri:
constructia este adincita in stratul impermiabil
terenul este dens constituit
Nivelul apelor subterane este ridicat
Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente
Cnd adncimea amplasat depete 8-10m de la suprafaa liber.
Cind peretii mulati au de preluat impingeri mari orizontale sau cind groapa pentru constructie
trebuie mentinuta liber pentru accesul utilajelor de excavat si evacuat (de exemplu, statiile metri)
acestea se ancoreaza la exterior in terenul de baza adiacent.
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea
transeei.
Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,2m cu adncimea h=8-10m. i perei
verticali ntr-un mediu noroios-betonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele,
a pereilor construciei subterane din beton armat monolit. Realizarea pereilor mulai din beton
armat monolit cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectuiaz trasarea geodezic
2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la
cota suprafeei solului pe tot perimetrul
construciei.
Lucrrile de baz se efectuiaz pe
sectoare cu lungimea egal cu 4-6m.
Mai nti se execut poriunile de perete
pe sectoarele impare i dup ntinderea
suficient a betonului pe sectoarele pare.
Tehnologia:
1)Se sap traneul pn la cota de proiect
cu ajutorul graiferului n mediul
betonitic (nivelul noroiului se va
menine la cota inferioar a grinzii de
ghidaj, introdus prin pompare.
2) Cu ajutorul macaralei n traneu se introduc carcasele de armtur i se fixeaz n conformitate
cu proiectul.
3) Se execut betonarea pereilor prin metoda evii extrase vertical n sus avnd lucrabilitate beton
de 16-18cm. Pe msura introducerii betonului n incint noroiul betonitic deslocat se extrage in
traneu cu ajutorul pompei i se depoziteaz.
4) Se efectuiaz recepia lucrrilor pe sectoare la care se prezint toate procesele verbale de
constatare a lucrrilor ascunse i se verific poziia construciei n plan i n spaiu. Avantajele
metodei constau n micorarea volumelor spturilor i duratei executrii lucrrilor.
Durata de turnare a betonului intr-un sector de lucru poate fi max 6-8h.Pentru aceasta in reteta
betonului se prevad intirzieri de priza care ii confera o lucrabilitate pe min. 6h,timp in care betonul
turnat in sector nu face priza, evitind astfel crearea de rosturi de separatie intre betoanele turnate la
diferite ore din cadrul intervalului de turnare maxim stabilit.
20

Pe timp friguros se vor intreprinde urmatoarele masuri:

- se termoizoleaza instalatiile pentru prepararea, transportarea si reciclarea noroiului bentonitic
- protejarea cu scuturi termoizolante a sectoarelor transeei
- se termoizoleaza sectoarele betonate
- utilajul se va instala in incaperi cu incalzire
- temperatura betonului turnat nu trebuie sa fie mai mic de +5C
Fig. 6.4.Schema tehnologica de
efectuare a peretilor mulati
monoliti:
a)excavarea solului din transee sub
protectia noroiului bentonitic
b)montarea carcaselor de armatura
c)betonarea sectorului de lucru cu
tubul de betonare
d)o portiune de perete terminata
1-pretranseea cu grinzile de
ghidaj,2-instalatia de excavare a
solului,3-noroiul bentonitic,4-teava
de ghidaj5-carcasa de armature 6tubul de betonare cu burlan, 7-portiune de perete terminata, 8-rostul dintre sectoarele de lucru.

6. Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din elemente prefabricate prin

metoda ,,Pereti mulati
Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de
condiiile hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a acestor
construcii.
21

1)
2)
3)
4)
5)

n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz urmtoarele

metode de execuie a construciilor subterane:
1) Prin spturi deschise
2) Metoda perei mulai
3) Metoda cheson deschis
Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri:
constructia este adincita in stratul impermiabil
terenul este dens constituit
Nivelul apelor subterane este ridicat
Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente
Cnd adncimea amplasat depete 8-10m de la suprafaa liber.
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati din elemente prefabricate permite:
Industrializarea maximal a lucrarilor
Confectionarea elementelor prefabricatecu detalii inglobate, goluri si dopuri cu o exactitate
maximala
Efectuarea peretilor din elemente prefabricate de forme rationale (cu grosimea mai mica decit a
transeei sapate, cu goluri in forma T si I)
Realizarea peretilor de o calitate inalta.
Tehnologie efecturii pereilor mulai din elemente prefabricate poate fi de doua sau de o etapa.
La efectuarea ncarrilor dup tehnologia de dou etape (flg. 6.5) in traneea excavat aub
noroiul bentonitic se inglobeaz utiliznd grinzi directoare, panourile de perete, apoi n spaiul
dintre ele i peretele exterior al traneei se toarn cu ajutorul tuburilor sau ale pompelor mortar din
nisip si ciment cu o densitate ce depete de circa 2 ori densitatea noroiului bentonitic pe care i1
substituie. Este posibil i tehnologie "Prefasif" ce" prevede substituirea in sectorul de lucru al
noroiului bentonitic cu gel-beton si nglobarea n el a panourilor de perete. Aceesta permite o
etanar mai bun a rosturilor dintre panouri i dintre ele i solul nconjurtor. Densitatea gelbetonului nu trebuie s fie mai mic de 1,5-1,6 g/cm3, iar durittea nu mai mic decit a rocilor
nconjurtoare.
Fig. 6.5.Efectuarea peretilor mulati din elemente
prefabricate dupa tehnologia de doua etape:
a-excavarea transeei
b-inglobarea elementelor prefabricate si
suspendarea lor pe grinzile de ghidaj
c-substituirea noroiului bentonitic cu mortar de
ciment de nisip
d-portiunea de perete monolita
1-grinzile de ghidaj
2-instalatia de excavare
3-noroiul bentonitic
4-teava de ghidaj
5-elementul prefabricat
6-tubul de pilnie
7-mortar de ciment cu nisip
Fig. 6.6.Efectuarea peretilor mulati din elemente prefabricate dupa tehnologia Ponosol:

22

a-excavarea sub protectia gel-betonului

b-inglobarea elementelor prefabricate in gelbeton si suspendarea lor pe grinzile de ghidaj
c-portiunea de perete finit
1-drinzile de ghidaj
2-instalatia de excavare
3-gel-beton
4-teava de ghidaj
5-elementul prefabricat
Conform tehnologiei de o etap (fig. 6.6)
excaverea solului este efectuat sub protecia
gel-betonului ce are un timp al prizei mrit
(pin la 24 h in dependen de aditivii
folositi). Panourile de perete se nglobeaz n
gel-beton pin la nceperea prizei. Dupa intrire
gel-betonul etaneaz bine rosturile ntre
panouri i creaza un ecran impermeabil ntre ele
i pmnturi inconjuratoare. Aceast tehnologie,
ce a fost elaborat de firma Ponosol exclude
etapa de substituire a noroiului bentonitic cu
mortare de ciment i nisip, ce permite de a
micore termenii de efectuare, manopera
lucrrilor i costul construciei.
Dup schemele constructive pereii din elemente
prefabricate pot fi de dou tipuri (fig. 6.7)
Fig.6.7.Schemele constructive a peretilor mulatidin panouri prefabricate
a-panouri de rost si de cimp
b-p anouri plate

1-talpa fundatiei; 2-panouri plate; 3panouri de rost; 4-ancore sau

distantiere; 5-cota terenului; 6pretranseea; 7-mortar din transee; 8mortar de tamponaj; 9-mortar ce se
inlatura de la excavarea gropii de
fundatie.
Primul tip const din panouri de
"rost" si de "cimp" . acest tip
folosit n cazul sarcinilor verticale
mari care se solicit de panourile
de rost ce snt nglobate ntr-un
strat de sol dur. Intre panourile de "rost" se monteaz panourile de cimp" ce snt adincite numai
pn la nivelul de jos al gropii fundaie.

23

Tipul al doilea const din panouri plate, ce se monteaz pin la adinei mea de proiect.
Dimensiunile panourilor, de obicei, nu depesc lungimea de 10-12 m, iar limea - 1,5-3 m
avnd grosimea 0.2-0.3m. mbinrile ntre ele pot fi de diferite tipuri (fig. 6.8).
Fig.6.8. Schemele constructive ale imbinarii panourilor peretilor mulati
a-imbinarile elaborate de firma Soletanche
b-imbinare deschisa
c-imbinare inchisa
1-panoul ce se monteaza ; 2-cornier de fixare
3-panoul montat anterior ; 4-directoare demontabila
5-element de sprijin ; 6-directoare nedemontabila
Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,1m cu adncimea h=8-10m. i perei
verticali ntr-un mediu noroios-betonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele,
a pereilor construciei subterane din elemente prefabricate. Realizarea pereilor mulai din
elemente prefabricate cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectuiaz trasarea geodezic
2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului pe tot perimetrul construciei.
Lucrrile de baz au loc n urmtoarea ordine:
1) Se sap traneul pentru amplasarea
elementelor prefabricate (plci din beton armat
cu =0,3-0,6m). Se pompeaz noroiul n
incint.
2) Se execut un pat de prundi (0,3-0,4m).
3) Se monteaz elementul prefabricat al
peretelui.Panourile se fixeaz unul dup altul cu
ajutorul barelor de ghidaj. Se fixeaz n partea
de sus prin sudarea capetelor de armtur dintre
panouri i grinzile de ghidaj. Pentru fixarea n
partea inferioar n incint prin metoda evii
extrase vertical n sus se introduce un strat de
beton cu h=1m n ambele pri ale panoului,
spaiile dintre panouri i peretele planeului se umpl cu prundi. Barele de ghidaj dup fixarea
panourilor se extrage cu macaraua. Rosturile dintre panouri se monolitizeaz.
4) Dup realizarea pereilor se execut radierii monolii.

24

7.Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate (cheson

dechis si cheson inchis).
(metoda chesonului inchis, omul trebuie sa treaca o anumita procedura pentru a se adapta
presiunii).
Esenta metodei cheson deschis si inchis se utilizeaza la edificarea edificiilor adinci de forma
circulara sau elipsoidala. Esenta metodei consta in faptul ca structura de rezistenta a constructiei
subterane se realizeaza in trpte fiecare din acestea fiind executate la cota solului si apoi prin
extragerea pamintului din interiorul inelului lansat sub actiunea greutatii proprii a elementului.
Peste primul inel la cota solului se realizeaza al doilea care analogic ca primul inel este lansat in
jos. Ciclu se repeat pina la atingerea cotei de proiect. Metoda cheson inchis este analogical cu cea a
chesonului deschis diferenta fiind in faptul ca lucrarile de sapare se executa intro camera de lucru in
care se creaza o presiune mai mare decit presiunea apei din afara chesonului. Metoda se realizeaza
la executarea constructiilor subterane cu adincimi mai mari de 20m.
Avantajele metodei:
-lucrarile structurii de rezistenta se executa la sol si calitatea poate fi determinate
-siguranta in executie (in cazul respectarii tehnicii securitatii)
Dezavantaje:
-utilaj special de pompare a aerului si tilaj de compresie depresie
-muncitorii trebuie sa lucreze sub presiune
Structurile de rezistenta a constructiilor subterane a metodei date de regula se executa din
prefabricate din B.A. sau din elemente monolite.
Tehnologia realizarii chesonului deschis(varianta monolit):
1. Se traseaza axele constructiei.
2. Se realizeaza cutitul.
3. Pe cutit se realizeaza primul inel.
(daca e necesar se poate de facut si hidroizolarea inelului)

Saparea se face de la centru spre margin ape sectoare reciproc perpendicular. Dupa lansarea
primului inel ciclu se repeta. Sapatura poate fi efectuata sau cu mecanisme clasice(excavatoare cu
diferite cupe cu bene cu transportare) sau prin metoda de hidromonitorizare (get de apa) cu
evacuarea noroiului. In cazul cind nivelul apelor freatice este mica pa se evacueaza prin pompare
(epuismente directe) In cazul cind presiunea apelor freatice este mare se poate de evacuate apa cu
filtrele aciculare.In cazult cind presiunea este foarte mare se utilizeaza metoda chesonului inchis.
Dupa atingerea cotei de proiect se realizeaza pardoselele si constructiile interioare prin metode
traditionale cu efectuarea ancorarii .
Chesonul inchis consta din 2 parti:
25

Presiunea de lucru maxima pu om este de 0,4 MPa. P>0,4 MPa este nevoie de roboti
Q >T Ps.c Sc 100 Pa S p

T-forta lateral de frecare a chesonului

Ps.c
Sc

-presiunea sub cutit

-aria cutitului

Sp

-suprafata lateral a peretelui chesonului 100Pa-presiunea

Dat fiind faptul ca in camera de lucru avem muncitori cu chesonul inchis putem sapa pina la 36m.
Regimul de lucru in functie de presiunea in camera de lucru se micsoreaza pina la 5,2 ore pu
P=0,1MPa si 2,4 ore pu P=0,4MPa. In cazul cind presiunea este pina la 0,2MPa temperature aerului
tre sa fie de la 16-20
de la 16-20
sa fie de 25

C
m

In cazul cind presiunea este pina la 0,2MPa temperature aerului tre sa fie

In cazul cind P=0,4MPa temperature 18-24

pe ora

26

Fluxul de aer pu fiecare muncitor tre

8. Clasificarea zidariilor.Reguli de baza de alcatuirea a zidariilor. Executarea zidariilor

din materiale natural si artificiale si a zidariilor complexe. Particularitatile executarii
zidariilor pe timp friguros si metode de executie.
Zidaria este un element de constructie alcatuit din pietre naturale de orice forma sau din pietre
artificiale de forma regulata asezata dupa anumite reguli, nelegate sau solidarizate intre ele cu un
material sau cu pietre de legatura capabile sa preia si sa transmita incarcari.
Clasificarea:
1) Dupa provonoenta materialelor
- naturale
- artificiale
2) Dupa functia pe care o indeplineste in constructie
- zidarii portante (stalpi, arce, bolti, pereti portanti)
- zidarii neportante (pereti despartitori, de protectie, pereti izolatori, umplutura)
3) Dupa structura zidariei
- zidarie simpla (un singur material de baza)
- zidarie combinata (doua sau mai multe materiale de baza + un material de legatura)
- zidarie armata (material de baza + material de legatura + armatura)
- zidarie mixta (material de baza + material de legetura + beton simplu)
- zidarie complexa (material de baza + material de legetura + element din beton armat)

Elemente din piatra arsa:

a-caramida plina
b-caramida cu goluri verticale
c-caramida cu lamda si uluc
d-bloc ceramic cu goluri orizontale
27

e-caramida de placaj
Avantaje: 1) durabilitate mare; 2) rezistenta mare la foc; 3) posibilitati largi de tratare arhitecturala,
4)aspect arhitectural placut
Dezavantaje: 1) greutate proprie mare; 2) volumul mare de materiale; 3) consumul important de
manopera calificata.
Principalele metode de organizare a executiei zidariei:
1) Metoda de lucru in succesiune consta in impartirea obiectului in doua sau mai multe sectoare
de lucru orizontale la fiecare nivel. Sectorul poate fi realizat pe inaltimea intregului nivel sau pe
fractiuni din inaltimea acestuia. Dupa terminarea unui sector de lucru pe toata inaltimea nivelului
formatia de lucru se deplaseaza la alt sector.
2) Metoda in lant consta in executia zidariei cu mai multe formatiuni de lucru, care executa
zidaria succesiv in fiecare sector pe o inaltime de 0.8-1.2m se foloseste pentru zidarii groase (2
caramizi)
Materialele zidariei se clasifica dupa rolul pe care ele il au in cadrul ei: 1) materiale de baza; 2)
materiale de legatura; 3) materiale auxiliare.
Materiale de baza:
a) piatra naturala (carieire balastiere) dupa gradul de prelucrare poate fi: brute sau prelucrate
b) caramizi si blocuri artificiale din pamant nears (pamant argilos amestecat cu nisip si paie sau
rumegus, stabilizate cu adaos de var sau ciment)
c) caramizi si blocuri artificiale arse sunt produse ceramice realizate din argila presata arsa, avand
diferite forme si marimi (pline, cu goluri) desen
d) blocuri sau placi artificiale nearse: blocuri din beton cu agregate usoare, placi sau blocuri din
beton celular, placi sau blocuri din ipsos sau fosfogips, cu sectiunea plina sau cu miez metalic.
e) materiale din sticle: piese presate de forma unor placi patrate sau circulare sau a unor caramizi cu
goluri.
2:Materialele si piesele de legatura sunt asezate in rosturi.
a) piese metalice (scoabe, agrafe)
b) Mortare amestecuri de liant, agregat fin, apa si in unele cazuri aditivi. Tipuri de mortare
utilizati: mortare cu var hidratat, mortare de var ciment, mortare de ipsos-var, mortare de ipsos,
mortare de var, mortarul argila-ciment. In calitate de agregate nisip natural <3mm. Se utilizeaza si
adezivi sintetici pentru zidarii din blocuri mici sau din placi de beton celular.
3: materiale auxiliare.
a) pene din lemn pentru prinderea tamplariei;
b) ancore, agrafe
c) pene metalice sau din lemn cu care se impaneaza zidaiile la partea superioara
d) armaturile locale 6mm dispuse in rosturile orizontale, langa stalp, diafragma si 6-10mm pantru
zidarie armata.

Grosimea zidariilor de caramida: a) caramida b)1/2 caramida c) 1 caramida d)1 caramida e) 2

caramizi
Timp friguros se considera momentul cind temperatura mrdie timp de 24 ore este mai mica de +5C.
La temperaturi negative faza lichida din mortar ingheata, la temperatura -10 mortarul ingheata dupa
10 ore de la punerea in opera. La inghetare rezistentele finale ale materialelor scad pana la 70%. Se
28

reduce foarte mult aderenta lui la piesele de zidarie. Cand inghetarea mortarului se produce
timpuriu acesta nu mai are tipm sa se taseze complect, iar la dezghetare se produc tasari care pot fi
periculoase pentru constructii. Principalele masuri care se iau la executarea zidariei pe timp friguros
1) Amenajarea cailor de acces cu scopul reducerii la min. a timpului de transport a mortarului.
2) Depozitarea cimentului in incaperi uscate ferite de umezeala si inghet la temperatura minima de
+3.
3) Piesele de zidarie se recomanda protejate contra intemperiei.
4) Mijloacele de transport a mortarului trebuie termoizolate
5) Folosirea mortarului de marca M25 preparat la cald.
6) Temperatura mortarului la iesire din malaxor sa nu depaseasca +50
7) Executarea zidariei in spatii incalzite unde temperatura este mai mare de +5.
Metode de baza utilizate la executarea zidariei pe timp friguros:
1) Metoda inghetarii mortarului se realizeaza la aier liber din pietre neincalzite, curatite de zapada
si gheata amplasate pe un mortar incalzit. Sub actiunea temperaturilor negative mortarul ingheata
si se afla in aceasta stare pana la incalzire (artificiala sau nu). Mortarul dezghetat treptat isi mareste
rezistenta. Neajunsuri : limitarea inaltimii zidului, tasari neuniforme in partea de sud a zidariei.
2) Utilizarea adaosurilor chimice substantele antigel micsoreaza temperatura de inghet a apei
(saruri, NaCl, CaCl). Se utilizeaza pentru marci a mortarului >50, nu se recomanda pentru zidarii
armate pentru a evita oxidarea armaturii.
3) Metoda incalzirii artificiale a zidariei cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la
220-380V, cu ajutorul caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din
interior (unde s-au desfasurat masurile de incalzire) este uscat iar cel de la exterior isi continua
priza. Dezavantajul cheltuieli mari de energie.

29

9.Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter cu carcasa din elementele prefabricate de
beton armat si a halelor cu carcasa din elemente prefabricate din otel.
Infrastructura:
Defrisarea stratului vegetal, executarea sapaturii pentru fundatie(in cazul cind pasul stilpului si
deschiderea este l<12m se efectuiaza sapatura comuna pentru intregul sir de fundatie.

In cazul cind l>12m se face gropi separate pentru fiecare fundatie.

2. Se infaptuieste receptia sapaturilor si se efectuiaza un proces verbal al fazei determinante. La

acesta executie se invita inginerul geotehnician la groapa de fundatie. La receptie se prezinta:
a) avizul inginerului geotehnician
b) schema de executie

Procesul verbal al acestei faze determinante semneaza si stampileaza de catre toti care au participat
la receptia acestei faze determinante. In cazul cind lucrarile corespund proiectului si normat in
vigoare se mentioneaza permisiunea de a executa urmatoarele lucrari.
3. Montarea paharelor de fundatie.

30

Dupa montarea paharelor de fundatiese efectuiaza ridicarea de executie la care se verifica

pozitionarea paharelor in plan si pe inaltimi, deasemenea se determina cotele fundului fiecarui
pahar, ca cota de reper a fundatiei paharului se ia cota cea mai inalta, celelalte funduri se aduc la
cota de reper prin turnarea mortarului de ciment cu tasarea conului 8-10cm cu marca cimentului
M100.
4. Montarea grinzilor de fundatie
Se intocmeste procesul verbal a lucrarilor ce devin ascunse(montarea paharelor de fundatie si
grinzile de fundatie).
Executarea umpluturii cu respectarea regulilor de executie a umpluturilor. Umplutura se executa
din sol cu umiditatea optima asezat strat cu strat (0,3-0,5m) si compactarea fiecarui strat pina la
densitatea minima la 1,6 g/cm3.
Se intocmeste proces verbal a lucrarilor fazelor determinante pentru infrastructura, la receptie se
prezinta:
-schema de executie a fundatiilor si grinzilor de fundatie
-certificatul de calitate ale prefabricatelor a paharelor de fundatie si grinzi de fundatie
-buletinul de incercari a pamintului umpluturii.
Se semneaza de inspectorul de stat in constructie, dirigintele de santier, responsabilul tehnic,
proiectantul.
Executarea suprastructurii
1. Montarea stilpilor in paharele de fundatie.
-metoda libera ( fixarea liberera cu pene)
-metoda libera constrinsa (fixarea provizorie cu bucse)
In cazul cind H a stilpului este mai mare de 8m stilpul se fixeaza suplimentar cu contravintuiri in
planuti de rigiditate minim.

31

Din punct de vedere a organizarii stilpii se monteaza prin asa numita metoda numita metoda
diferentiala.

Monolitizarea imbinarilor stilp, pahar, fundatie se efectuiaza cu beton clasa C15, C20.
Incarcarea stilpilor (adica montarea elementelor urmatoare poate fi executata cind valoarea
rezistentei betonului la intrare este 0,5-0,7 R28
Conditii normale 95% umiditatea, t=20+-2
R28=clasa de proiect
-se monteaza grinzile de rulare: in cazul cind cladirea este prevazuta cu pod rulant grinzile de rulare
se monteaza prin metoda diferentiala de regula tot cu automacarale.

Este posibila montarea grinzilor de rulare si prin metoda complexa, adica din aceiasi statie a
macaralei concomitent cu alte elemente, grinzi jug, ferme de acoperie, chesoane; totusi metoda
diferentiala este cea mai optimala fiind ca se utilizeaza capacitatea portanta maximala. Concomitent
cu grinzile de rulare in locurile prevazute de proiect se instaleaza contravintuirile tip portant.
-montarea elementelor de acoperis:
1. fermele jug daca este cazul
2. grinzi cu zabrele
3. chesoane de acoperie
Montarea acestor elemente se efectuaza prin metoda complexa, adica dintro statie a macaralei se
monteaza mai multe elemente.

32

Elementele de inchidere
Montarea panourilor si elementelor de inchidere.
Se efectuaza prin metoda diferentiala din exteriorul cladirii, executarea procesului cu automacarale
sau macarale pe pneuri.
In cazul lucrarilor ascunse se intocmesc procese
verbale, dupa terminarea fiecarui proces se alcatuiesc
scheme de executie.

halele cu carcasa din elemente prefabricate de otel.

Dezvoltarea tehnico-stiintifica si tehnologica in
domeniul studiului materialelor (inclusive metalele) a
industriei siderurgice progresul metodelor de calcul
avansarea tehnologiilor de executie a permis de a utilize pe scara larga in constructii cladiri cu
structure de rezistenta din otel.
Avanataje:
-rezistenta sporita la diferite tipuri de solicitare
-masa mica comparativ cu structurile din alte materiale si sporirea rezistentei la actiunea seismic
-posibilitatea de realizare a diferitor tipuri de constructie
-costul redus comparativ cu structurile din BA mai ales la deschideri mari pu confectionarea unei
ferme metalice se foloseste tot atita metal ca pu armarea aceeasi ferme din BA
Dezavantaje:
-rezistenta scazuta la foc, necesitind unele protectii suplimentare
-rigidizarea elementelor plane
Schema de montare a elementelor cladirilor
industriale cu macaraua dintr-o parte a
cladirii:

Schema de montare a elementelor

halei industriale cu 2 macarale:

33

10.Tehnologii de realizare a edificiilor inginereti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul

articulatiilor, liftarea constructiilor; edificarea constructiilor de jos in sus).
Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televisiune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii
ai retelelor electrice. Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile
compacte in plan, masa proprie mare si inaltime sporita. In dependenta de masa constructiei,
schema constructiva se utilizeaza pentru edificare urmatoarele metode:
1) Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in
pozitie de proiect a intregului edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala
si rotirea lui in jurul unei articulatii (sau a mai multor de pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota
stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de fum h<120m. Ridicarea se efectueaza prin tractarea
constructiei agatate cu cabluri metalice cu diferite masini si mecanisme (tractoare, trolii. Macarale,
34

helicoptere). Pentru evitarea caderii bruste a constructiei, din pozitia de echilibru nestabil, se
utilizeaza dispozitivele de franare, care asigura asezarea lenta a constructiiei.
Succesiunea tehnologica :
a) Se realizeaza fundatia viitoarei constructii. In partea unde va fi depozitata constructia, pe
fundatie se fixeaza rigid una sau cateva articulatii (pe o axa).
b) Se aseaza constructia in pozitia de montare orizontala in asa mod, ca extremitatea inferioara a ei
sa fie amplasata pe fundatie, contactand cu articulatia.
c) Se executa fixarea rigida a extremitatii constructiei de articulatii
d) Se efectueaza agatarea constructiei cu cablurile de tractare si franare, acestea fixandu-se
corespunzator de mecanismele de tractare si franare.
e) Se ridica constructia in pozitie de proiect prin tractare. In momentul cand constructia se apropie
de pozitia de echilibru nestabil mecanismul de franre intinde cablul de franare. Mentinandu-l intins
pana cand a doua extremitate inferioara a constructiei se aseaza pe punctul de sprigin pe fundatie.
Franarea evita caderea brusca a constructiei si in consecinta deteriorarea fundatiei sau deformarea
neadmisibila a constructiei. Dupa instalarea constructiei in pozitie de proiect cablurile se inlatura.
Se efectueaza imbinarea finala a constructiei su fundatiile in conformitate cu prevederile
proiectului.

1,2 dispozitive de tractare; 3 cablu de tractare

4 cablu de franare; 5 grinda de ghidaj; 6 constructia; 7 articulatii; 8 fundatia; 9 suport
2) Metoda liftarii constructiilor. Esenta metodei consta in edificarea constructiilor speciale inalte
din elemente sau blocuri spatiale. Procesul desfasurandu-se de jos in sus. Daca avem inaltimi de la
50-60m montarea se efectueaza cu macaraua pe sinile inalta sau turn. La cote mai mari montarea se
efectueaza cu macarale cataratoare care se fixeaza rigid de constructie si se deplaseaza in sus cu
ajutorul verinilor.Prin aceasta metoda se realizeaza h=100-160m (turnurile de televiziune,
s.a.)Neajunsul este ca un volum mare de lucrari se executa la inaltimi mari ceea ce duce la
micsorarea productivitatii muncii, majorarea duratei executarii lucrarilor si creaza conditii
periculoase de munca pentru muncitori. Avantajul metodei este ca nu este nevoie de arii mari pentru
constructii.

1 partea inferioara a constructiei; 2 partea superioara a constructiei;

3 fundatii; 4 macara pe senile; 5 macara cataratoare; 6 contravantuiri; 7 ancore
35

Succesiunea tehnologica:
a) Montarea partii inferioare. In cazul amplasarii in exterior a macaralei cataratoare pentru
montarea partii superioare, partea inferioara se monteaza cu o macara pe sinile adecvata. In cazul
cand macaraua cataratoare se amplaseaza in interiorul constructiei, se fixeaza de fundatie, partea
inferioara se monteaza folosind metoda rotatiei.
b) Montarea partii superioare. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in exteriorul constructiei
inainte de inceputul montarii ea se fixeaza de constructie prin intermediul dispozitivelor de catarare
trolii si verine, se deplaseaza la cota de montare si se fixeaza rigid de constructie. In cazul
amplasarii macaralei cataratoare in interiorul constructiei inainte de deplasarea ei la urmatoarea
statie de montare macaraua se fixeaza rigid de elementele constructiei, se desprinde de fundatie si
se deplaseaza la cota respectiva de montare si se fixeaza rigid.Dupa instalarea macaralei in pozitie
de lucru se amenajeaza locul de munca (schele, ingradiri), se efectueaza montarea pe un sector cu
inaltimea egala cu inaltimea turnului macaralei. Ciclul se repeta deplasand macaraua pana la
atingerea cotei de proiect. Pe masura desfasurarii procesului de montare pe verticala, la cotele
prevazute de proiect se instaleaza contravantuiri, ele se fixeaza cu o extremitate in constructii si cu
cealalta in sol.
c) Cu ajutorul troliilor se efectueaza demontarea macaralei, succesiunea operatiilor de demontare
depinde de tipul macaralei.
3) Metoda edificarii constructiilor de sus in jos. Esenta metodei date consta in asamblarea la sol
a partii superioare a constructiilor si ridicarea ulterioara a ei cu ajutorul dispozitivelor speciale la
inaltimea suficienta pentru montarea blocului inferior. Procesul se repeta pana cand partea
superioara a constructiei atinge cota de proiect. Prin aceasta metoda se realizeaza edificiile de tip
turn cu h=350-400m, masa 400-450g. Pentru ridicare de regula se utilizeaza verine hidraulice si
elicoidale. Metoda data permite de executa lucrarile in spatii restranse, reconstructii.
Succesiunea tehnologica:
a) Dupa realizarea fundatiei in zona de montare se instaleaza dispozitivul de ridicare care consta
din 4 8 grinzi de aceeasi lungime, care pot fi tevi sau diferite profile laminate, la extremitatea
fiecarei din ele este amplasata o verina hidraulica sau elicoidala. Pentru deplasarea reversibila a
verinelor pe orizontala la sol se instaleaza cai de ghidaj pentru fiecare din ele. Caile se amplaseaza
radial, simetric fata de axa centrala de simetrie a constructiilor.
b) Pe fundatie se asambleaza sau se instaleaza partea superioara deja asamblata a edificiului.
c) Se efectueaza fixarea articulata a grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial al
partii superioare a constructiei.
d) Se efectueaza ridicarea blocului spatial pentru asigurarea ridicarii uniforme, fara devieri de la
verticala, verinele pe caile de ghidaj se deplaseaza cu o viteza constanta spre centrul constructiei,
cand blocul superior atinge inaltimea suficienta pentru montarea blocului spatial inferior deplasarea
verinelor inceteaza si in punctul de stationare a lor se efectueaza fixarea rigida a extremitatilor
grinzii de sol.
e) In spatiul dintre fundatie si blocul deja ridicat se pozitioneaza blocul inferior al constructiei care
se aseaza pe fundatie. Pozitionarea in plan al blocului inferior fata de cel superior se efectueaza cu
ajutorul bucselor. Dupa pozitionarea blocului inferior ghidat de bucsa este ridicat cu verine
elicoidale instalate pe fundatie si cuplati cu cei superiori. Dupa cuplare se efectueaza fixarea finala
a blocurilor (sudare, buloane).
f) Se inlatura dispozitivul de fixare a capetelor inferioare a grinzilor, capetele superioare se
desprind de corpul blocului spatial si dispozitivul de ridicare se deplaseaza cu verinele in pozitia
initiala.
g) Se fixeaza articulat capetele grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial inferior
si ciclul se repeta pana cand blocul superior va atinge cota de proiect.
36

h) Dupa ridicarea constructiei la cota de proiect se efectueaza fixarea rigida a extremitatilor

inferioare si grinzilor de sol. Grinzile servind ulterior ca element de asigurare a stabilitatii
constructiei.

1 bloc spatial al partii superioare a constructiei; 2

bloc intermediar;
3 bloc inferior; 4 fundatie; 5 cale de ghidaj; 6 verina hidraulica; 7 verina elicoidala; 8
ancora definitiva
9 fixarea definitiva; 10 ancorarea provizorie;

37

11.Tehnologii de realizare a rezervoarelor cilindrice din otel

. Realizarea rezervoarelor cilindrice se utilizeaza pentru pastrarea substantelor lichide, diametru de
42m cu h<10-12m viteza maxima egala cu 100120t, grosimea foii mai mica de 22mm.
Exista 3 metode de realizare a rezervoarelor cilindrice:
I. Din foi mari de metal ambalate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie
verticala
II. Din foi mari de metal ambalate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie
orizontala
III. Traditionala din foi mici sudate la santier
Prima metoda consta in asamblarea pe deplin in conditii de uzina din foi standard sudate automat
sau semiautomat in foi, cu inaltimea foii egala cu inaltimea rezervorului, iar lungimea foii egala cu
lungimea bazei rezervorului. Foaia se asambleaza in rulou si se prinde cu benzi din foi de metal
pentru a evita desfasurarea si se aduce la santierul feroviar. Fiind adus la santier, ruloul se desface
in pozitie verticala astfel obtinind pozitia de proiect a peretelui.
La metoda a doua desfacerea are loc in pozitie orizontala, foaia fiind fixate de niste bucle rigide, ce
urmeaza a fi ridicate, si foaia obtinind astfel locul de proiect.
Avantajul ambelor metode:
1. Calitatea cusaturii
2. Timp optimal de executie

38

3. Volum mic de sudare la santier

1

Dezavantaje:Calea ferata linga santier

capac
grinda

foi de
metal

1m
1

rulou
1-1

articulatie

nisip
grinda
corniere de ghidaj
stilp

1.
Metoda a III consta in faptul ca rezervorul se asambleaza totalmente in conditii de santier ceea ce
necesita o manopera sporita cu termen lung de realizare, conditii incommode de lucru si respective
calitate indoielnica. Aceasta metoda are loc cind e imposibila transportarea ruloului sau lipseste
uzina de asamblare.
Tehnologia
1. Se realizeaza baza din nisip prelucrata cu substanta unguienta2. Se realizeaza fundul rezervorului
din foi mari si se asambleaza prin sudura de la centru spre extremitati, se verifica calitatea cu
ultrasunetul
3. Se instaleaza pe bucsa si se ridica cu tractorul. La desfasurare foaia se opreste in corniere fiind
tinuta pe parcurs de 2 tractoare si spriginita de contravintuiri pentru a nu permite flambajul.
Se instaleaza stilpii si se prind de foaie, se sudeaza foaia de baza rezervorului inlaturindu-se
cornierele, se verifica calitatea.
4. Se instaleaza grinzile si se scoate stilpul central din rezervor.
5. Se instaleaza inelul de contur si central
6. Se executa acoperisul din foi de metal
7. Se efectuiaza incercarea hidraulica cu apa timp de 24 ore, se verifica nivelul apei
8. Se scurge apa, se usuca, se vopseste.
39

inel central

T1

sudarea rosturil
or scurte
(I etapa)

T2
sudarea rosturilor pe
toata lungimea
(II etapa)

12.Tehnologii de realizare a rezervoarelor sferice din otel.

Realizarea rezervoarelor sferice din metal sunt executate din petale aparte. Petalele din metal sunt
executate la uzin a cror laturi sunt prelucrate ca s avem o mbinare ct mai calitativa la sudare,
dup care cu ajutorul valurilor ei se face o curbur a ntregii suprafee cptnd forma viitoare a
rezervorului, care poate fi corectat la montare (sudare) cu petalele vecine. Pentru sudarea mai
calitativ a petalelor, care se afl n partea de jos a rezervorului se sudeaz n partea interioar iar
cele din partea superioar la exterior.
La executarea rezervoarelor din elemente meridionale (petale) ca baz se ia un inel bine suspendat
care va menine pe viitor echilibrul rezerv. Pe acest inel se monteaz fundul rezervorului.
Elementele se monteaz cu ajutorul macaralelor. n timpul montrii petalele se sudeaz provizoriu.
Dup ce rezervorul este executat se face sudura complet. n centrul fundului se fixeaz o eav de
ghidaj dup care se sudeaz petalele

40

3
2
1

1-fundaie din beton; 2-inel de metal; 3-eav de ghidaj; 4-disp. de

rigidizare; 5-element meridional (petal); 6-fereastr cupol
Pentru de o capacitate mare se folosete metoda elementelor spaiale
montate vertical. Aparte se execut partea inferioar i superioar a
rezervorului. Astfel executnd 2 jumti de sfer este mai comod s
observm defectele sudurii. Apoi la procesul de montare se fixeaz
partea de jos pe o construcie cu reazime. dup care se monteaz
partea de sus, n aa fel ca rosturile s nu
corespund cu meridiana.

4
3
2

1-construcie cu reazeme; 2-reazeme; 3-jumtatea sferei de jos, care se monteaz mai nti
; 4jumtatea superioar a sferei direcia de micare a elementului de construcie.
P-u sfera de o capacitate de 2 mii metri cubi cu diametrul 16m folosim metoda de montare pe
orizontal a elem. spaiale care const din 3 petale sudate care poate fi i din jumti de petale.
Elementele se execut pe suporturi speciale executate la uzin.Element.se instaleaz pe o
construcie cu reazime nzestrate cu roi. Cu autorul macaralei se aduce urmtorul element spaial
ce se sudeaz pe precedentul. Dup montarea a 5 elemente spaiale se sudeaz fundul. Dup care
celilalte.
6
2

7
8

1-constr. cu reazeme mobile; 2-rezervoar direcii de rotire

P-u meninerea stabilitii rezervorului n interior se monteaz
bine ca s previn deformaiile de la greutatea proprie

4
2
1
1

13.Tehnologia realizarii cladirilor si edificiilor din beton armat monolit in cofraje glisante
Tehnologia de executie a constructiilor din beton armat monolit se bazeaza pe metodele traditionale
si anume cele aprobate in practica de constructie.
La baza acestor metode se afla utilizarea urmatoarelor tipuri de cofraje:
cofraje glisante din panouri mici si mari, tunnel vertical si orizontal. Cofrajele glisante sunt folosite
la executia caselor de locuit de inaltime mare si altor edificii de inaltime mare. Peretii glisanti pot fi
verticali sau inclinati, avind grosime constanta sau variabila pe inaltime.

41

a)

c)

b)

2
2
1

10-12
cm

a)
1

b)
3

6
5

a) turnarea betonului cu bena

b)turnarea betonului cu pompa de beton
1- macara turn ; 2- cofraj glisant ; 3- manipulator ; 4- conducta de beton ; 5- pompa de beton ; 6automalaxor
Betonarea peretilor in cofraje glisante se efectuiaza neintrerupt. Deasemenea toate procesele si
operatiile tehnologice (montarea armaturii, amplasarea materialelor termoizolante, punerea in opera
a betonului, glisarea cofrajului ) se indeplineste fara intrerupere si stationari. Aceasta permite de a
efectua lucrarile intr-un ritm stabilit si de o calitate inalta. Inainte de montarea cofrajelor se curata
si se spala suprafetele pe care se vor efectua lucrarile de montare. Apoi se verifica corectitudinea
axelor cu teodolitul, iar cu nivelmetrul se verifica cotele fundatiei ( cota maxima a fundatiei trebuie
sa fie cu 2-3 cm mai joasa decit cota muchiei inferioare cofrajului)
Montarea cofrajelor poate fi efectuata direct pe locul de betonare, sau se executa preasamblarea ei
in blocuri mari pe standuri speciale apoi aceste blocuri se monteaza pe locul de betonare. Distanta
42

dintre blocorile montate trebuie sa corespunda grosimii peretilor, determinate la jumatatea inaltimii
panourilor de cofraj. Dupa montarea si verificarea pozitiei tuturor blocurilor se asambleaza jugurile,
platforma de lucru superioara, inferioara si cea exterioara cu ingradire de protectie a varinelor.
1- panou de cofraj ; 2- jug ; 3- carcasa de armatura ; 4- plasa de otel
Masuri tehnologice contra scurgerii betonului din cofrajele glisante la etapa initiala de glisare:
Instalarea hidraulica de glisare a cofrajelor inainte de montare se curata de murdarie si unsoare de
fabrica. Armaturile orizontale se instaleaza manual. Pentru usurarea instalarii armaturii orizontale
in pozitie de proiect ea se instaleaza dupa scaritele de reper instalate anterior pe armaturile
verticale. Avind in vedere ca betonarea in cofrajele glisante trebuie efectuate neintrerupt e necesar
de a respecta strict graficul de aprovizionare cu beton, de aceea e de dorit de a prepara amestecul de
beton in instalatii mobile direct la santier. La prepararea betonului se utilizeaza ciment Portland
M400. In compozitia betonului trebuie sa se introduca aditivi plastifianti pentru ai mari
lucrabilitatea. Betonarea se efectuiaza in straturi uniforme de grosime 20-25cm. Betonarea
urmatorului strat se va efectua in directie inversa pina la atingerea prizei de stratul de beton pus in
opera anterior. Nu este permisa turnarea urmatorului strat pina nu s-a terminat betonarea stratului
precedent. Repaosurile intre glisari nu trebuie sa depaseasca 8 ore. In cazul repaosurilor mai
indelungate glisarea se trece in regimul pas pe loc, daca permite echipamentul sau cofrajele se
ridica incet pina se creaza un gol vizibil intre cofraj si beton. Compactarea betonului se efectuiaza
cu previbratorul, iar in cazul armaturii dese se va efectua compactarea mecanica cu sipci sau cu
vergele. Pentru formarea golurilor se utilizeaza cutii metalice de inventar, de inaltimea respectiva
cu grosimea de 10-15 mm mai mica decit grosimea peretelui glisant. Pet imp friguros la betonarea
in cofraje glisante poate fi utilizata metoda termos si incalzirea betonului cu instalatii de aburi.
I

II

Schema betonarii planseelor concomitent cu peretii betonati in cofraje glisante

I glisarea cofraului peretilor pina la cota planseelor
II montarea cofrajelor planseelor
Demontarea cofrajelor glisante:
1) se demonteaza podinele superioare, se demonteaza elementele de fixare a rosturilor dintre
cofraje
2) se agata un bloc de cofraje, se demonteaza elementul de fixare si blocul se coboara la pamint
3) se demonteaza jugurile, se demonteaza cofrajul interior si podinele inferioare
43

14.Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje spatiale mobile (tunel
orizontal).
Cldirile monolite executate n cofraje spaiale au o alctuire celular distinct, ce este format din
planee i perei interiori monolii. Pereii exteriori n procesul betonrii pereilor interiori i a
planeelor, de regul, snt lsai deschii pentru a se putea extrage cofrajele spaiale. Apoi se
execut pereii exteriori din panouri prefabricate sau din zidrii.
Pentru a mri precizia montrii cofrajelor spaiale, mai ntai se execut grinzile-reper(egale dup
grosime cu grosimea pereilor corespunztori i nlimea de 15-20cm) .

4
2

2
3

Pn la montarea seciilor cofrajului e necesar

de a monta platformele de lucru ce se fixeaz de pereii nivelului inferior.
Schema constructiv a cofrajului spaial tunel orizontal
1-suport vertical al cofrajului; 2- contravntuire; 3-suport pe role; 4- panou superior flexibil; 5montant telescopic; 6- grind reper.
Seciile cofrajului se instaleaz pe cile de rulare n poziia de proiect i se fixeaz de ele. Panourile
laterale i cele orizontale se poziioneaz dup proiect cu ajutorul cricurilor. Analogic se instaleaz
i celelalte secii.
Dup verificarea poziiei de proiect , seciile cofrajului se fixeaz ntre ele formnd un cofraj tunel.
Dup instalarea n poziia de proiect a nui cofraj spaial pe suprafaa panourilor cofrajului se aplic
prin pulverizare un strat de lubrifiant, pentru a micora adghezia betonului la cofraj.
Dup montarea unui cofraj spaial se monteaz carcasa de armtur , piesele nglobate, cofrajele
golurilor, reiaua electric .a., ce se fixeaz de armturi prin legare lor cu srm sau clame. Apoi n
gurile cofrajului se instaleaz buloane cu evi distaniere a cror lungime corespunde grosimii
peretelui respectiv. Apoi se instaleaz cofrajul spaial vecin, montarea lui efectundu-se pe secii
ncepnd cu cea marginal.
Dup instalarea seciei n poziia de proiect i fixarea ei de calea rulant, cu ajutorul cricurilor se
poziioneaz panourile verticale i cel orizontal. Apoi cu ajutorul buloanelor distanierului secia
44

cofrajului se fixeaz de cofrajul spaial instalat. Dup montarea tuturor cofrajelor spaiale se
instaleaz cofrajele pereilor exteriori transversali i platformele de lucru cu mprejmuiri.
La transportarea betonului ctre punctul de punere n oper n bene, el se toarn din ele direct n
cofraj. n cazul volumurilor mari de betonare betonul ctre punctul de turnare se transport cu
pompe de beton.
Betonul se toarn pe straturi, uniform pe lungimea peretelui, cu compactarea fiecrui strat turnat.
Grosimea stratului nu trebuie s depeasc mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de
regul grosimea stratului este de 40-50 cm.
La betonarea pereilor se utilizeaz plastic cu tasarea conului de 6-8 cm. Compactarea e de dorit a o
efectua cu previbratoare, deoarece la folosirea vibratoarelor de exterior cresc considerabil sarcinile
asupra cofrajului.
Betonarea peretelui se va efectua nentrerupt pe toat nlimea lui. n cazul pauzelor ndelungate
ntre betonri se formeaz rosturi orizontale i neregulariti, rezultate de modificarea schemei
sarcinilor de la presiunea lateral a betonului i deformaiilor neuneforme ale cofrajului pe nlime
ceea ce duce la nrutirea calitii suprafeelor pereilor. Nu este admis turnarea neuniform a
betonului pe nlimea i limea peretelui, deoarece aceasta duce la deformri neuniforme a
cofrajului; de aici rezult rosturi i umflturi ce nrutesc calitatea suprafeelor betonate.
a)

b)

d)

4
V1

V2

V1

V1

2
1

V1< V2

c)

l
Deformatiile cofrajului
a)la betonarea pereilor cu viteze difereite V1 i V2; 1-4numerotarea pereilor; b)la turnarea
neuniform a betonului pe lungimea peretelui sub aciunea sarcinilor orizontale; 1-4locurile de
instalare a contravntuirilor; c)la turnarea neuniform a betonului pe lungimea pereilor sub
aciunea sarcinilor verticale; d)modificarea sarcinilor i caracterului deformaiilor n cazul
ntreruperilor ndelungate la betonarea pereilor;
Betonarea planeelor se efectueaz la 2 ore dup terminarea betonrii pereilor, timp n care se
termin tasarea betonului pereilor. n acest rstimp e necesar de a prelucra cu lubrifiani cofrajul
orizontal, de a monta armturile planeului i de a instala reelele i piesele nglobate. Apoi se
instaleaz cofrajul grinzilor reper al nivelului urmtor. Pentru deplasarea muncitorilor pe cofraj se
amplasaz podine de lucru. Turnarea betonului se efectuiaz n fii cu lungimea ncperii ncepnd
de la unul din perei. Betonul se toarn uniform pe suprafaa planeului i se compacteaz cu
previbratorul, apoi adugtor cu vibratoare de suprafa.
Dup punerea n oper a betonului este necesar de ai crea condiiile necesare pentru ntrire.
Decofrarea construciilor betonate n cofraje spaiale se va efectua la atingerea de betonul
planeului a duritii, ce constituie 70% din duritatea de proiect la deschideri pn la 6m, i 80% la
deschideri mai mari de 6m.
45

Demontarea cofrajelor spaiale ncepe cu decofrarea cofrajelor exterioare a pereilor exteriori. Apoi
se trece la demontarea cofrajelor spaiale.
Decofrarea ncepe cu demontarea cofrajului grinzii-reper. Cofrajele spaiale decofrate se extrag din
ncperea betonat dup una din variantele examinate mai sus. Cofrajele demontate se amplaseaz
la nivelul pmntului pentru a fi curite de rmiele de beton i pentru a fi refolosite

15.Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje din blocuri spatiale
(tunel vertical).
Realizarea cofrajelor spatiale de tip tunel vertical permite de a executa cladiri de locuit si
administrative cu un numr sporit de nivele,monolite integral sau prefabricate monolite.Cofrajele
de tip tunel vertical sunt folosite atit la edificarea cladirilor nedesfurate in plan (punctiforme),cit
si a cladirilor cu suprafete mari in plan. Pentru montarea cofrajelor si a prefabricatelor se utilizeaza
macaraua turn cu capacitatea portanta de 10t.

2
1

6
7

Betonarea pereilor se efectuiaz dup terminarea

montarii tuturor cofrajelor pe sectoarele de lucru,montarii armturii i a pieselor inglobate.Betonul
se toarna pe straturi uniforme pe lungimea peretelui cu compactarea fiecarui strat turnat.Grosimea
stratului nu trebuie s depiasc mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regul
grosimea stratului este de 40-50cm.La betonarea pereilor se utilizeaza beton plastic cu tasarea
conului de 6-8cm. Compactarea se va efectua cu compactor de exterior. Betonarea peretilor se va
efectua neintrerupt pe toata inaltimea lui. Demontarea cofrajului se efectuiaza la atingerea de catre
betonul peretilor a duritatii de 1Mpa. Aceasta duritate se atinge dupa 24h la utilizarea betonului de
clasa B12 din ciment Portland cu intarire rapid. Elementele demontate se amplaseaza pe terenul de
depozitari pentru curatirea si prelucrarea cu lubrifiani.

Planul general al antierului la executarea unei cldiri de locuit n cofraje tunele verticale:
1- cldirea; 26-terene pentru depozitarea armturii, cherestelei, prefabricatelor, cofrajelor;
46

7-macaraua turn; 8- raza de lucru a macaralei; 9-teren de rezerv pentru depozitri.

Toate lucarile se efectuiaza in flux. Tehnologia si organizarea lucrarilor prevede armarea si
montarea cofrajului peretilor pe I-ul sector,montarea elementelor prefabricate(scrile,blocurile
sanitare,conducta de gunoi) pe sectorul II, instalarea cofrajului planseului si armarea lui pe sectorul
III
I
C4

II
C4
C1

C1

C2

C3

C5

C2

C3

C6

IV

III

Succesivitatea tehnologic la montarea cofrajelor tunel-vertical pe sectoarele de lucru a cldirii

I-V-sectoare de lucru; C1-C6-cofraje tunel-vertical ; 1-direcia de deplasare a cofrajelor dup
decofrarea de pe sectoarele de lucru precedente.
Cofrajul planseelor constructiv e executat in forma de bloc cu valvele.Extragerea cofrajului se
efectuiaza prin golul din planseu special prevazut.Dimensiunea valvelelor trebuie sa fie de 2-4 ori
mai mica decit inaltimea etajului Montarea cofrajului planseului incepe cu istalarea meselor cu
reazem sau a montantilor telescopici. Mai I-i se monteaz mesele cu 4 montani , apoi cele cu 2
montani. Mesele se fixeaz ntre ele cu contravntuiri cu dispozitive de tensionare. Cu ajutorul
cricurilor mesele de reazem se poziioneaz n poziia de proiect, iar apoi se monteaz blocul
cofrajului. Pe perimetrul cofrajului se etaneaz cu plci de azbociment.

II

III

3
4

IV

VI

2
Pn la betonarea planeelor, de
centura betonat se fixeaz platforma de lucru. La betonarea planeului se prevedede a lsa golul
47

pentru extragerea blocului cu valve. n acest scop n centrul planeului pe toat lungimea lui se
fixeaz un cofraj de gol de limea de 400mm.
Schema tehnologic de executare a cldirilor monolite n cofraje tunel vertical cu planeu monolit:
I-instalarea cofrajului planeului; II-betonarea planeului; III-montarea cofrajului tunel-vertical i
betonarea pereilor; IV-decofrarea cofrajului pereilor; V-decofrarea cofrajului planeului; VIinstalarea cofrajului planeului urmtorului nivel;
1- montani telescopici; 2- cofrajul planeului; 3- cofraj tunel-vertical pentru betonarea pereilor;
4- gol pentru extragerea cofrajului planeului.
Demonterea cofrajului se efectuiaz dupa atingerea de ctre beton a 70% din duritatea de
proiect.Pentru coborrea uniform a valvelor cofrajului se utilizeaz trolii manuale i montani de
siguran. Blocul mpturit se extrage prin golul de montaj i se amplaseaz n yona de pregtire
unde cofrajul se readuce n poziia de lucru i ciclul se repet. Dup decofrare golul se
monolitizeaz.
Consecutivitatea demontarii e urmatoarea:
-se demonteaza panourile plane exterioare si interioare
-se demonteaza panourile de capat si cornierele
-se demonteaza cofrajul tunel-vertical
Cofrajul pereilor se monteaz dup betonarea planeelor, nainte de extragerea cofrajului.
Montajul ncepe cu montarea cofrajului puului ascensoarelor , celelalte blocuri se monteaz n ah,
ce crez comoditi la montarea armturilor.
Armturile se recomand a le fixa prin legarea cu srm, deoarece la sudare picturile de metal topit
cad pe suprafaa cofrajelor, arznd stratul lubrifiant i nrutind astfel calitatea suprafeelor.
Construcia tunelului urmtor se monteaz de pe blocurile montate ulterior i de pe planeu. Ele se
amplaseaz pe grinzile-reper betonate anterior, suprafaa crora are aceiai cot. Blocurile se
fixeaz ntre ele cu distanieri conici peste 1,5m.
Cofrajele panourilor exterioare se instaleaz pe centura de reazem din cofraje, fapt ce permite de a
poziiona precis fixarea prii inferioare a cofrajului. Montarea panourilor ncepe de la colul
cldirii treptat instalnd urmtoarele panouri. Verificarea poziiei prii superioare a cofrajelor se
efectuiaz cu instrumente geodezice.
Pereii se betoneaz n straturi cu grosimea de 50-60cm. Pereii exteriori din beton cu agregate
uoare se betoneaz cu avans de un strat fa de pereii interiori din beton cu agregate grele. Dup
atingerea de betonul peretelui a duritii de decofrare se demonteaz cofrajul i ciclul tehnologic se
repet.
16.Tehnologia realizarii cladirilor multietajate cu schema constructive cu schelet din
elemente prefabricate (seriile IIS).
Cladirile multietajate au cheltuieli de material si forta de munca la montarea unui 1m2 de
1,5tF/m2.Astfel structura de rezisten a cladirilor multietajate este executat din fundaii
prefabricate, coloane, n unele cazuri grinzi de rulare, ferme sau grinzi cu deschideri pn la 24m
din beton armat, iar deschiderele > 24m din ferme de metal.
Elementul principal de rigidizare a cldirilor multietajate de seria IIS constituie carcasa din beton
armat care const din stlp, grind sau cadre unite. Caracteristic pentru serii sunt dimensiunile
elementelor din beton armat prefabricat i poziia lor n plan. Stlpii n plan se monteaz dup o
reea de 6x6 sau 6x9 m.Carcasul n direcia riglelor este rigidizat dup reeaua care a fost proiectat.
Stlpii carcasului au seciune dreptunghiular 400x400 i 400x600 mm. Coloanele primului etaj
sunt ncastrate n paharul fundaiei 600 mm cnd panourile reazem pe treapta riglei i 1000 mm
cnd reazem pe suprafaa superioar a riglei. Riglele pot fi de urmtoarele forme:
48

Dac nlimea etajelor este 3,6 i 4,8 m putem folosi stlpi pe dou nivele.

700

720

Pentru case cu mai multe etaje cu nlime de 3,6 m vom folosi stlpii
Rosturile dintre coloane se afl la nlimea de 1 m de la panou, i constituie o mbinare rigid.
Rostul dintre dou coloane este 40 mm. La mbinarea grinzii cu
stlpul armatura care este scoas din stlp i rigl se sudeaz cu
sudur n baie, de asemenea se sudeaz i elementele nglobate de
3600

4800

Stilp-stilp
Sudura in baie

3600

Garnitura
Etrier

3450

4650

Armatura

metal.
Panourile intermediare au urmtoarele dimensiuni 1,5x6 i pe
rndurile coloanelor marginale de 0,75x6. Panourile se fixeaz de rigle prin sudarea pieselor
nglobate n patru locuri. Panourile care se afl ntre coloane la capete se sudeaz de un cornier care
este prins de stlp la nivelul treptei grinzii.

49

Imbinarile stilp-rigla transfersala

A-A

A
beton monolit
armatura de rezistenta

rigla RT-1
A

sudura in baie
stilp SM-I

Rosturile dintre panouri dup montare i nodurile de mbinare stlp-stlp i stlp-rigl se

monolitizeaz cu beton B15.

planseu
cornier
consola

rigla

stilp

Pereii se execut din panouri. Panourile de perete ce

se afl la soclu, reazem pe grinzile amplasate pe fundaie.
La construcia caselor se folosesc panourile de acoperi cu nervuri.

50

Stilp-pahar de fundatie
panou

Stilp

grinda
Pahar de fundatie

pahar de fundatie

grinda
B

17.Prepararea, transportarea si punerea in opera a amestecului de beton la realizarea

diferitelor tipuri de elemente monolite. Metodele traditionale de compactare a amestecurilor
de beton. Executarea rosturilor de lucru. Masuri de protejare si intretinere a betonului in
curs de priza. Decofrarea elementelor monolite.
Procesul de punere n oper a amestecului de beton include urmtoarele operaii:pregtirea bazei,
livrarea amestecului de beton n construcia betonat, distribuirea (nivelarea) lui i
compactarea.nainte de betonare cofrajul trebuie s fie curit de murdrii i impuriti. Suprafaa
cofrajului de inventar, care vine n contact cu betonul, trebuie s fie acoperit cu soluia de ungere,
care nu trebuie s diminuieze calitatea betonului i s las urme pe suprafaa construciilor din
beton armat, iar suprafaa betonului vechi se va curi de pelicula de lapte de ciment cu ajutorul
periei metalice, se va spla si se va nltura apa. Pn la nceperea punerii n oper a amestecului de
beton minuios se verific corectitudinea instalrii armturii, existena garniturilor din beton i altor
dispozitive, care asigur grosimea necesar a stratului de protecie a armturii.Pe cofraj se
instaleaz scuturi de lemn nguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor.
Betonul se toarn n cofraj i se distribuie n straturi orizontale de aceai grosime, executate ntr-o
direcie. nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s depeasc 3m pentru construcii
masive-stlpi i 1m pentru planee, pentru evitarea efectului de segregare. Acoperirea stratului
51

precedent cu urmtorul strat de amestec de beton trebuie s fie executat pn la nceperea prizei n
stratul precedent.
Rosturi de lucru se formeaz ca urmare a ntreruperilor la betonare. Ele pot fi amplasate n locurile ,
unde racordarea dintre betonul precedent i nou turnat nu vor influiena negativ asupra rezistenei
construciei i de regul se amplaseaz n locurile unde n timpul exploatrii construciei n ea vor
aprea eforturi minimale.
Deosebim 2- categorii de rosturi de lucru:
-impuse prin proiect pentru comportarea corect a elementului n timp;
-impuse de posibilitile organizatorice ale constructorului;
La betonarea coloanelor rosturi de lucru se organizeaz la nivelul superior al fundaiilor,nivelului
inferior al grinzilor,riglelor.
Betonarea grinzilor i panourilor se execut concomitent.Dac grinda are seciuni de dimensiuni
mari i betonarea ei concomitent cu panoul este imposibil, atunci grinda se betoneaz separat.
Rostul de lucru se organizeaz la 20-30mm mai jos de nivelul marginei de jos a panoului. n
procesul de betonare a grinzii separate nu se permite organizarea rostului de lucru n treimea din
mijloc a deschiderii grinzei.
Rosturile se amplaseaz:
n plci, paralel cu armtura de rezisten, la 1/3-1/5 din deschidere;
la planee cu nervuri, pe direcia nervurilor, la 1/3-1/5 din deschiderea nervurii;
la planee cu nervuri ,cnd betonarea se face perpendicular pe direcia nervurilor, n zona cuprins
ntre 1/5 i 1/3 din deschiderea grinzii principale, cutndu-se ca n plac s fie la 1/5 i 1/3 din
deschiderea acesteia;
la boli i arce se admit rosturi numai perpendicular pe directoare;
n perei mulai nu se admit rosturi orizontale.
Rosturile n stlpi, grinzi, arce etc. se execut perpendicular pe axa acestor elemente, iar la plci,
boli, perei, perpendicular pe suprafaa lor.
Betonul trebuie de compactat cu scopul de a elimina golurile de aer pe care le conine i pentru
umplerea complet a cofrajului. Fiind compactat betonul i mrete densitatea cu 200-500kg/m 3.
Datorit acesteea se mrete rezistena mecanic, la nghe, impermiabilitatea i alte preprieti ale
betonului.
. Dup modul de aciune asupra amestecului de beton se cunosc 3 tipuri de vibratori:
+ interioare (de adncime) cu amorsarea n amestecul, acionnd prin intermediul vibrrii corpului
vibratorului;
+ exterioare instalate pe cofraj,
+ de suprafa instalate pe suprafaa amestecului turnat;
Cunoatem urmtoarele metode de compactare:
1)metode manuale; 2)metode mecanice; 3)vacuumare;
Procedeele manuale se aplic acolo unde nu pot fi aplicate procedeele mecanizate sau ele nu dau
rezultatele dorite
1. Compactarea cu ipca sau vergile metalice

52

3. Compactarea cu ciocanele din lemnse ciocnesc cofrajele la stlpi, diafragme .a.

Pentru obinerea unor rezultate bune se face vibrocompactarea cu vibratoarele electrice

18.Particularitatile betonarii contructiilor monolite si metodele de protejare si intretinere a

betonului in curs de priza pe timp friguros.
Zi friguroasa este ziua in care temperatura aerului exterior este inferioara valorii de +5 0 C si nu are
tendinte de uscare.Viteza hidratarii mineralelor cimentului cu apa depinde de temperatura mediului
inconjurator , odata cu ridicarea temperaturii viteza de hidratare creste , iar la micsorarea
temperaturii viteza scade. La tempeaturi negative apa din amestecul de beton trece in stare
solida(gheata) si reatiile de hidratare se incetinesc brusc pina la zero la temperaturi de -5-10 0 C .In
afara de aceata la inghetare volumul ocupat de cristalele de gheata depaseste cu 9% volumul apei
53

din care s-a format. In asa fel in interiorul betonului proaspat intarit apar tensiuni considerabile ce
duc la distrugerea structurii lui .Dupa dezghetare procesul de hidratare se reinnoieste ,dar structurile
cristaline distruse la inghetare nu se restabilesc complet.Totodata la inghetare agregatele si
armaturile se invaluie cu o pelicula de gheata care influenteaza negativ adeziuneaa acestora cu
pasta de ciment. Dup dezgheare betonul i continu priza ns rezistenele finale sunt reduse, de
aceea pentru ca s nu aib loc aceste urmri negative a ngheului n practica de construcie se
utilizeaz diferite metode de executare a lucrrilor, scopul lor constnd n protejarea betonului de
nghe, de la momentul punerii n oper pn la atingerea aa numitei rezistene critice. Rezistena
critic este rezistena minim la atingerea creia nghearea betonului nu mai are urmri negative,
mrimea acestei rezistene depinde de clasa betonului i tipul elementului betonat.Rezistenta critica
la rindul ei nu arata posibilitatea decofrarii integrale a elementului.Ea indica doar ca prin atingerea
elementului rezistentei cerute nu vor fi abateri de la rezistenta proiectata.Metodele de intretinere a
betonului pe timp friguros trebuie sa asigure obtinerea rezistentei critice sau rezistentei de inghet in
termenii indicati in proiect ,de aceea toate lucrarile vor fi executate cu stricta respectare a cerintelor
din proiect.
Calitatea betonului pus in opera in mare masura depinde de starea temeliei pe care el se toarna.E
necesar de a exclude inghetarea prematura a betonului la imbinarea lui cu temelia.Inainte de
betonarea fundatiilor e necesar de a curati talpa fundatiei de impuritati si de a o incalzi cu una din
metodele accesibile (flacara, incalzire electrica etc.) in asa fel ca temperatura ei sa fie de cel mult
cu 10 C mai mica decit temperatura betonului pus in opera. Pentru betonul cu aditivi antigel acest
lucru poate fi neglijat.In cazul punerii in opera a betonului pe o temelie de beton inghetat, ultimul
trebuie incalzit pe o adincime de cel putin 400 mm si se protejaza contra inghetarii pina cind
betonul proaspat turnat nu va capata rezistenta critica. In cazul betonului cu adaos de antigeli
aceasta operatie poate fi indeplinita. Cofrajul inainte de betonare se curata de gheata si zapada, in
acest scop el se acopera cu prelata si in incinta creata se injecteaza aburi fierbinti, dupa ce gheata si
zapada s-au topit incinta cofrajului se ventileaza cu aer comprimat. In loc de aburi poate fi utilizat
aerul fierbinte obtinut de la calorifere sau gazele motoarelor.La temperaturi mai joase de -15C
armatura rigida si cea cu diametrul mai mare de 25 mm e necesar de a o incalzi pina la temperatura
de minimum 5 0C, pentru a asigura aderenta suficienta a betonului catre armatura. In acest scop e
necesar de a termoizola elementele metalice ce ies din incinta cofrajului incalzit la o distanta de
pina la 1,5 m.Pentru a micsora pierderile de caldura, betonul se toarna in sectoare mici, ca straturile
inferioare sa fie mai repede acoperite de urmatoarele straturi in asa fel ca temperatura betonului sa
nu coboare mai jos de cea prevazuta. In acest scop grosimea straturilor se va stabili maximala, din
conditiile de compactare. Inaltimea caderii libere a betonului se va limita in valorile 1-1.5
m.Lucrarile de betonare e necesar a le efectua fara intreruperi, pentru a preveni necesitatea incalzirii
imbinarilor si rosturilor de lucru, ce duce la cresterea manoperei si a cheltuielilor.Vibrocompactarea
betonului se va efectua in mod traditional atragind o atentie sporita compactarii betonului in rosturile
de lucru, ungherele blocurilor si a cofrajelor.Suprafetele deschise ale betonului proaspat pus in opera
se protejeaza de inghet, prin acoperirea lor cu materiale termeizolante ,rogojini, vata minerala,
rumegus de lemn pe o folie de material rulonat .
Metoda conservarii caldurii sau metoda termos se bazeaza pe utilizarea la tratarea betonului a caldurii
conservate ce se degaja la hidratarea cimentului cit si a caldurii introduse in beton la prepararea lui
sau la incalzirea lui inainte de a fi pus in opera (25-45 C). Cantitatea de caldura ce a fost
transmisa betonului si cea ce se degaja la hidratare trebuia si fie mai mare sau cel putin egala cu
pierderile de caldura la racirea constructiei pina sa va obtine rezistenta proiectata. Pentru a micsora
pierderile de energie termica cofrajele se termizoleaza adaugator in corespundere cu calculul
termotehnic.La raza acestui calcul e pusa ipoteza ca cantitatea totala a energiei termice din beton
54

trebuie sa fie egala cu pierderile totale de caldura la racirea in decursul timpului tratarii constructiei pina la
temperatura 0 C. In acest rastimp temperatura betonului trebuie sa fie pozitiva, in asa fel ca sa se
atinga rezistenta de proiect.Acestui criteriu ii corespunde formulei echilibrului termic propusa de B.
Skramtaev:
M s (tbmed tae ) K Cb db (tbi tbf ) CE

De unde reiese ca durata tratarii betonului (ore) de la temperatura initiala pina la cea finala pentru
constructii cu modulul suprafetei
constructiei) va fi:

M s 3( M s S / V ,

unde S-suprafata constructiei, V-volumul

Cb d b (tbi tbf ) CE / K M S (tbmed tae ), unde :

Cb
db
tbi

-capacitatea termica specifica a betonului, kcal/m3

-densitatea aparenta a betonului, kg/m3;

-temperatura initiala a betonului pus in opera;

tbf

-temperatura finala a betonului constructiei(nu mai jos de 278K;

C-dozajul cimentului la 1 m3 de beton,kg;
E-exotermia , cantitatea de caldura degajata la hidratarea 1 kg de ciment in decursul duratei de
intarire a betonului, Kj/kg;
Ms-modulul suprafetei ,m-1;
K-coeficientul pierderilor termice de catre cofraj si invelisul termoizolant;
tae

-temperatura medie a aerului exterior in decursul tratarii betonului,K;

tbmed

-temperatura medie a betonului in decursul tratarii,K:

tbmed tbf (tbi tbf ) / 1.03 0.181M s 0.006(tbi tbf )
sau aproximativ

tbmed (tb.i 5) / 2 pentru M s 4 si tbmed tb.i / 2

pentru M s 5 8.
M s 4 6,

Formula lui Scramtaev are erori minimale pentru

Ms

Ms

de aceea utilizarea ei pentru <3 si >12 nu se recomanda.

Alegerea variantei optime de betonare se face dupa urmatoarele criterii:
-temperatura mediului ambiant in urmatoarele zile
-forma si dimensiunile elementului (modulul de suprafata)
-rezistenta betonului necesara
-asigurarea santierului cu resurse,energie si utilaje.
Metoda termosului are urmatoarele derivate:
-metoda termos
-metoda termos cu utilizarea solutiilor antigel sau acceleratori de priza
-metoda termos cu incalzirea preventiva a amestecului de beton
Intretinerea betonului prin metoda termos scoate in evidenta urmatoarele probleme:
-determinarea duratei de racire a elementului de beton si rezistenta critica obtinuta cunoscind
conductibilitatea cofrajelor
55

-alegerea tipului de cofraj si a termoizolatiei acestuia stiind

durata de racire si rezistenta critica necesara

Cnd modulul de suprafa Ms6 se utilizeaz:

termosul cu substane antigel (sau acceleratoare a prizei),
const n aceea c n amestecul de beton , la preparare, se
introduc adaosuri care accelereaz priza betonului (CaCl2,
KCO3) n proporii de pn la 2% din masa cimentului. Astfel
timpul prizei se micoreaz de 1,5-1,8 ori.
- Termos fierbinte const n nclzirea amestecului de beton pn la temperatura de 70-80C cu
ajutorul curentului electric, n bene sau autobasculante

1 uzina de beton 2.betoniera 3.bena electroincalzita 4. sursa de curent electric 5.macara 6.

punerea in opera a betonului

56

19.Tehnologiile placarii suprafetelor verticale si orizontale ale elementelor constructive din

interiorul si exteriorul cladirilor cu materiale naturale si artificiale (granit, piatra de
Cosauti, gresie, faianta ,etc)
. Tehnologia lucrrilor de placaj. Plajele se utilizeaz pentru finisarea suprafeei exterioare a cldirii
i interioare. n funcie de materialele utilizate placajele pot fi: din materiale naturale (piatr de
csui, granit, marmor, labrodorit) i din materiale artificiale.
nainte de executare a lucrrilor de placare se pregtete suprafaa, se rostuiesc plcile, se verific
orizontalitatea i verticalitatea suprafeelor; se cur suprafaa de praf, ulei i alte impuriti;
suprafeele netede se zimuiesc i se traseaz poziia plcilor.
Exist dou metode de prindere a plcilor de suprafaa finisat: metoda umed i metoda uscat.
Conform metodei umede plcile se fixeaz de suprafaa finisat cu ajutorul scoabelor de prindere
de o anumit lungime (20 40 mm). Un capt al scoabei se introduce n gaura perforat n plac,
celalalt capt se prinde de plas fixat de suprafaa finisat cu dibluri. Astfel scoabele servesc
totodat ca i distaniere. Spaiul dintre suprafaa interioar a plcii i peretele se umple cu mortar.
Metoda uscat prevede prinderea plcilor de suprafaa finisat cu ajutorul elementelor de prindere.
Pentru placarea cu pietre artificiale se utilizeaz plcile de teracot, sticl, foi de PAL, mas
plastic. Plcile n form de plci mari se execut prin prinderea lor cu cuie sau uruburi de carcas
de suport din rigle de lemn. Carcasa este fixat de suprafa placat cu elemente metalice mpucate
cu pistolul de montaj, sau cu dopurile de lemn introduse n gurile perforate n prealabil n locurile
respective.
Teracota se instaleaz pe suprafaa finisat pe mortar de ciment, pe mortar de ciment cu clei PVA,
suprafaa nefiind tencuit n prealabil sau se ncleie cu PVA pe suprafaa tencuit. nainte de
executare a placajului pereii se ncreteaz, se verific poziia n plan. Pentru a obine o suprafaa
plan a placajului nainte de placare propriu zis se instaleaz rndurile de reper, la ncperile mici,
de obicei, la coluri.
Placajul se ncepe de la trasarea rndurilor de plci. Primul rnd se sprijina pe o grind de lemn,
instalat orizontal. Placarea se efectueaz pe rnduri de jos n sus. n caz de necesitate de asigurare
a rostului de aceeai dimensiune dintre plcile nvecinate se utilizeaz distaniere speciale (n
form de cruce). Dup ntrirea suficient a mortarului n unele cazuri rosturile se chituiesc cu
ciment Portland sau ciment alb

57

20.Tencuieli. Claificarea si tehnologiile de executare a tencuielilor. Verificarea calitatii

tencuielilor.
Tencuial este un strat de finisare a suprafeelor diferitor construcii, cldiri i edificii, care
niveleaz acestea suprafee sau atribuie lor anumit form i textur, dar, n unele cazuri, i
proprieti speciale.
Toate tipurile de tencuieli se mpart n cele monolite i cele uscate. Tencuial monolit se realizeaz
prin aplicarea pe suprafa prelucrat a mortarului de tencuial, tencuial uscat prin placarea
suprafeelor cu foi de tencuial uscate prefabricate.
n dependen de modul de prelucrare a stratului aparent tencuieli monolite se divizeaz n
obinuite i decorative. Tencuieli obinuite sunt destinate pentru aplicarea ulterioar pe suprafaa
lor a tapetelor i vopselelor; tencuieli decorative prezint straturi prelucrate colorate sau textuale.
n dependen de destinaia cldirii fa de tencuial obinuit sunt prezentate diferite exigene
privind calitatea ei, i se deosebete: tencuial simpl, ameliorat i de calitate superioar.
Pn la nceperea lucrrilor de tencuial trebuie s fie montate blocurile de fereastr i u,
monolitizate rosturile dintre perei, instalate elementele de fixare a utilajului sanitar. Suprafeele
destinate tencuirii sunt verificate la orizontalitatea i la verticalitatea planurilor. Pentru
determinarea grosimii optimale a stratului de tencuire i respectarea strict a lui se instaleaz repere
grosimea crora este egal cu grosimea tencuielii.
Toate tipurile de construcii se tencuiesc numai dup tasarea complet a lor. Mortarul pe suprafaa
prelucrat se aplic prin metoda mecanizat i manual (n cazul unor volume mici de lucru).
Straturile de tencuial se aplic pe suprafa cu anumite intervale de timp (de la 7 15 min pn la
2 6 ore n dependen de componena mortarului).
Stratul de priuire se aplic pe suprafaa n strat continuu egal pe grosime i, de obicei, nu se
niveleaz. Grundul se aplic pe stratul de priuire n unul sau mai multe straturi. Fiecare strat se
niveleaz. Mai ales minuios se niveleaz ultimul strat a grundului, ca s fie mai uor de aplicat
stratul de acoperire. La executarea tencuielii obinuite stratul de acoperire lipsete i de aceea
ultimul strat a grundului se execut cu mortar din nisip fin. n cazul tencuielii ameliorate, care are
stratul de acoperire, ultimul strat a grundului se niveleaz cu dric n raport cu repere instalate
anterior.
Procesul de finalizare a lucrrilor de tencuire const n aplicarea stratului de acoperire. Pentru
stratul de acoperire se utilizeaz mortarul de aceeai componen ca i grundul, numai pe baza
nisipului fin. Peste 30 40 min. dup aplicarea i nivelarea stratului de acoperire suprafaa lui se
netezete cu dric fin. Netezirea se efectueaz pn la dispariia fisurilor, caviti i zgrieturi.
Tencuielile decorative, materialele utilizate. Controlul calitii. Stratul de acoperire decorativ se
aplic pe grundul din mortarul obinuit anterior umezit, curit, ntrit i zgriat. La prelucrarea
ulterioar a tencuielii suprafaa ei se tronsoneaz i se rzuirete cu ajutorul diferitor instrumente de
finisare. Prin tronsonare cu ajutorul periilor i pensule se realizeaz diferite grade de rugozitate. Cu
ajutorul ruloului reflat se obine suprafaa cu desenul repetat.
La executarea tencuielii de piatr se utilizeaz mortare n componena crora intr ciment Portland,
past de var, fin de marmor, pigmeni, pulbere de roci stncoase (marmor, granit, calcar,
dolomit, etc.) cu dimensiunile 0,3 0,5 mm, nisip de cuar, mic. Grosimea stratului decorativ
depinde de dimensiunile agregatelor i modul de prelucrare a lui.
Tencuieli decorative se execut pe sectoare limitate, de regul, de coluri, stlpi cu scopul dea evita
diferena de culoare sau relief. Cantitatea de mortar pregtit trebuie s fie suficient pentru
tencuirea minimum unui sector.
58

Calitatea tencuielilor este n funcie de tipul tencuielii. Poziia n plan a suprafeelor se verific cu
rigla de lungime de 2 m. Abaterile au valori de 3 mm pentru tencuieli ameliorate i de 1 mm pentru
tencuieli de calitate superioar. Stratul de tencuire trebuie s aib o aderen suficient cu suprafaa
tencuit. Acest lucru se face prin plirea uoar a tencuielii i ascultarea sunetului produs.
Exteriorul tencuielii decorative trebuie s aib o culoare uniform fr pete i scurgeri.
n cazul executrii mecanizate a tencuielilor personalul trebuie s treac instructajul. n cazul
executrii lucrrilor pe timp friguros, cnd pentru nclzire ncperilor se utilizeaz calorifere
electrice trebuie s fie respectate regulile antiincendiare. n cazul executrii lucrrilor de tencuire la
nlime mare nainte de executare a lucrrilor schelele se ncearc la stabilitate i durabilitate.

59

21.Tehnologii de executare a pardoselilor turnate (din beton, mozaice), din materiale

lemnoase (cherestea, parchet) si din linoleum.
Pardoseli i tehnologia de execuie. Pardoseli sunt partea cldirii care suport i contravine cu
majoritatea aciunilor tehnologice i funcionale. Pardoseli constau din elemente funcionale i
constructive: acoperire, strat intermediar, ap, fonoizolaie, hidroizolaie i baz.
Pardoseli finite monolite se execut din beton, mortar, mozaic. Pardoseli din beton se execut pe
suprafa curat i grunduit cu lapte de ciment. Tehnologia de executare a acestor pardoseli difer
de tehnologia de executare a straturilor de suport din beton prin operaiile adugtoare care au scop
de a mri rezistena mecanic a suprafeei i de a finisa aceast suprafa. n caz de necesitatea
ameliorrii rezistenii mecanice se execut lefuirea ei i mbibarea stratului cu sticla solubil, iar
peste o zi cu alt substan chimic clorur de calciu. lefuirea se execut cu maini electrice cu
pietre abrazive.
Pardoseli din mortar de ciment se execut din mortar cu marca nu mai mic de M200. Grosimea
pardoselii este de 20 30 mm i consistena mortarului 4 5 cm. n cazul cnd pardoseal este
solicitat de sarcini mecanice mari se recomand de a executa sclivisirea suprafeei proaspt turnate
cu praf de ciment sau piliturii de oel. Tehnologia de executare este identic cu cea de executare a
pardoselii din beton (n fii de limea de 2 m).
Pardoseli din mozaic se execut n dou straturi: stratul inferior din mortar de ciment cu grosimea
de 40 50 mm i stratul superior cu grosimea de 20 25 mm din amestec de mozaic. Amestecul de
mozaic const din ciment alb, pigmeni minerali n cantitate nu mai mic de 15% din masa
cimentului i pulbere de roci cu dimensiuni de 2,5 15 mm care se introduc n amestecul n
proporii egale. Amestecul de mozaic nu se compacteaz i de aceea pentru mbuntirea
lucrabilitii n el se introduc plastifiani. La executarea pardoselilor multicolore sectoarele de
diferite culori se difereniaz cu panglici din sticl sau metale inoxidante.
n construcii civile se utilizeaz urmtoarele tipuri de pardoseli din lemn: pardoseli din scnduri;
din scuturi de parchet; din parchet.
Pardoseli din scndur se execut din scnduri de grosime de 29 sau 37 mm cu faluri i muchii.
Pardoseli la parter se instaleaz pe stlpuori de crmid. ntre stlpuor i grinda de suport se
execut hidroizolaia din carton bitumat.
Tehnologia executrii pardoselii din scnduri: se pregtete suprafaa de suport; se instaleaz
grinzile de suport la distanele indicate n proiect (pe foi de fibr de lemn). Grinzile se instaleaz
perpendicular pe direcie razelor solare. Dup instalarea grinzilor cu rigl de verificare se verific
poziia n plan a lor; se execut pardoseala finit din scnduri. Fixarea scndurilor se ncepe din
colul cel mai ndeprtat i merge spre ieire (fixarea se execut cu cuie). Prima scndur este
instalat cu 15-20 mm de la perete. Urmtoarele scnduri se instaleaz compact lng cea
precedent.
Strngerea scndurilor una de alta se efectueaz cu pan. Dup executarea pardoselii la perei se
fixeaz plinta.
Pardoseli din scuturi de parchet. Scutul de parchet este confecionat n condiii de uzin i const
din dou straturi: stratul inferior din scnduri (strat de suport) i stratul superior din parchet. Aceste
pardoseli se execut ca i cele din scnduri. Scuturile se fixeaz de grinzile de suport cu cuie. n caz
de necesitate suprafaa finit se lefuiete cu maina de lefuit parchet.
60

Pardoseli din parchet. Pardoseli din parchet se instaleaz pe suprafaa superioar a pardoselii i se
fixeaz cu cuie (n caz cnd aceasta este executat din lemn) sau se instaleaz pe mastic bituminos
fierbinte sau rece sau clei PVA pe suprafaa executat din mortar. n cazul ncleierii pe mastic
suprafaa se grunduiete.
Pardoseli din parchet pot avea diferit form a desenului. Mai des sunt utilizate urmtoarele scheme
de amplasare: n spic, n ptrate i de-a lungul. Cnd parchetul se amplaseaz n ptrate i de-a
lungul lucrrile pentru instalarea lui se ncep de la peretele cel mai ndeprtat de la ieire i merge
spre ieire. n cazul amplasrii parchetului n spic instalarea se ncepe de la mijloc. Pentru aceasta
se traseaz longitudinala de simetrie i de-a lungul ei se ntinde aa.
Pardoseli din placi. Aceste pardoseli se execut din plci de ceramic, plci de polivinil-clorit,
plci din piatr natural i din beton. Teracota se amplaseaz pe un strat de mortar cu grosimea de
10 15 mm. Mai nti se traseaz rndurile repere. Plcile din polivinil-clorit se execut ca i cele
din parchet prin ncleierea plcilor pe ap de mortar prealabil grunduit, pe mastic bituminos sau
pe clei PVA. Pardoseli din plci de piatr natural se execut pe un strat de mortar cu grosimea de
20 30 mm.
Pardoseli din materiale sintetice n suluri. Cele mai rspndite materiale n suluri utilizate pentru
acoperirea pardoselilor sunt linoliumuri sintetice. Procesul de instalare a linoliumului include
urmtoarele operaii: croire, fixarea marginilor i ncleierea. nainte de executare a lucrrilor baza
se cur de praf i impuriti; apoi pe suprafaa ei se aplic soluia de grunduire. Dup uscarea
grundului pe suprafaa bazei se aterne linolium i se instaleaz n poziia de proiect. Apoi
jumtate din rulou se rostogolete, se aplic mastic n locul amplasrii lui i se aterne napoi cu
ndesarea concomitent. Apoi se repet aceleai operaii cu a doua jumtate. Dup ncleierea
linoliumului pe ntreag suprafa se fixeaz plint pe perimetrul ncperii.

61

22.Tehnologii de realizare a acoperisurilor de tip terasa cu invelitori tumate si din membrane

rulante. Verificarea calitatii lucrarilor.
1. Destinaia de baz a nvelitorii este protejarea cldirilor i edificiilor de intemperii, vnt, aciunii
razelor solare i temperaturii.
nvelitorile trebuie s fie impermeabile, rezistente la ap, nghe-dezghe, ermetice i rezistente,
pentru a prelua eforturile de la greutatea zpezii i aciunii mecanice n timpul reparaiilor.
nvelitoarea se instaleaz pe astereal de podin, susinut de construciile portante (ferme, cpriori,
etc.) sau pe podin continue, numit partea portant inferioar a acoperiului.
Dup tipul materialelor nvelitoarele se clasific pe rulante, din materiale n buci, din foi de
metal, mastici, complexe (prefabricate) i mas plastic.
nvelitoarele din materialele rulante sunt executate din ruberoid, carton bitumat, pergamin, isol i
alte materiale.
nvelitoarele din mastici sunt executate din mastici asfaltice reci n form de nvelitoare turnat
(fr rosturi).
Cele mai rspndite sunt nvelitoarele din materialele rulante i panouri i plci din azbociment.
nvelitoarele din materialele rulante au o manoper mic la executare, au un numr de rosturi
comparativ mic, dar nu sunt durabile, inflamabile, i n procesul de exploatare necesit vopsire cu
mastic odat n trei ani.
2. nvelitoarele din materialele rulante au cptat o rspndire larg n construcii industriale,
civile, de locuit i agricole. Aceste acoperiuri posed un ir de avantaje: masa proprie mic,
impermeabile la ap, conductibilitate sczut, posibilitatea utilizrii la pante maximale i nule
(orizontale), i de asemenea forma materialelor comod pentru executarea rapid a lucrrilor (fii
lungi nfurate n rulou).
Dezavantajele de baz a nvelitoarelor din materiale rulante pot fi numite inflamabilitatea i
rezistena mecanic sczut.
n componena lucrrilor de acoperi a cldirilor industriale sunt incluse executarea termoizolaiei
i barierei de vapori, bazei sub nvelitoare, stratului de hidroizolare i stratului de protecie. Pentru
cldirile de locuit, civile i alte tipuri cu acoperiul arpant se execut nvelitoarea din materialele
rulante pe podin continue sau pe plci uoare.
n calitate de baz sub nvelitoare pot servi ap din mortar de ciment-nisip, asfaltul monolit turnat,
panouri prefabricate din beton sau asfalt-beton i podin din lemn. ap trebuie s fie executa din
mortar de ciment-nisip cu componena 1:3 de marca nu mai mic de 50 i grosimea de 1 3 cm.
nainte de ncleiere a materialului rulant baza se grunduiete cu soluie de grunduire rece cu
ajutorul instalaiei cu presiune.
Baza din asfalt-beton se admite la pante pn la 20%; peste fiecare 4 m n ambele direcii se execut
rost de dilatare-tasare cu limea de 0,5 1 cm, grosimea 1,5 2,5 cm.
Baza din lemn din ipci cu seciunea 1950 mm i umiditate nu mai mare de 23% se execut sub
unghi de 45 pe podin de lucru (portant) din scnduri cu aceiai umiditate. Nu se admit fisuri
dintre ipci mai mari de 0,2 cm.
62

Baza sub nvelitoare trebuie s fie rigid; nainte de executare a stratului rulant baza se cur de
murdrii i colb.
Pentru excluderea formrii undelor la ncleiere, toate materialele rulante se cur de material
presrat mineral i sunt pstrate n forma desfurat nu mai puin de 20 ore.
Executarea stratului hidroizolant rulant, de obicei, se ncepe cu ncleierea streinii corniei, doliei,
racordrile cu jgheaburile de scurgere a apei i se dezvolt n direcia de jos n sus.
Direcia de desfurare a rulourilor se efectueaz paralel cu coama acoperiului n cazul pantei pn
la 15%, dar la pante mai mari de 15% perpendicular. Materialele rulante sunt ncleiate pe mastici
fierbinte i rece prin metoda mecanizat. Pentru aceasta se utilizeaz mainile autopropulsate. n
procesul de executare a nvelitorii pe mastic fierbinte toate straturile a covrului rulant sunt
ncleiate concomitent, dar pe mastic rece pe straturi separate. Prin metoda mecanizat
considerabil se mrete productivitatea muncii, se micoreaz consumul masticii i timpul de
executare a lucrrilor.
La executarea pe straturi a acoperiurilor plane valoarea suprapunerii fiilor pe lime se stabilete
10 cm pentru nvelitoarele cu panta mai mic de 5%; pentru nvelitoarele cu panta mai mare de 5%
suprapunerea straturilor inferioare constituie 7 cm, dar celor superioare 10 cm. ncleierea
nvelitoarei din patru straturi se ncepe de la corni (n cazul pantei pn la 15%) sau de la
frontonul (n cazul pantei mai mare de 20%). Cu ajutorul ruloului-desfurtor se ncleie fii cu
limea de 25 cm, apoi 50, 7, 100 cm (fia plin). ncleierea ulterioar se execut cu fii ntregi cu
decalarea de 22 cm de la muchie longitudinal.
n ultimii ani au aprut mainile pentru ncleierea materialelor rulante cu productivitate sporit.
Metoda ncleierii materialelor rulante prin arderea gazului cu instalaie constituit din dispozitiv
pneumatic, compresor i mbutelia cu gaz lichefiat. Aceasta metod practic complect exclude
prepararea i livrarea masticii bituminoase pe acoperi. Stratul inferior se lipete cu arztor cu gaze,
dar cu flacra gazului ars parial se topete substan mbibat bituminoas din materialul rulant i
concomitent se lipete al doilea strat cu ajutorul ruloului. n rezultat materialele rulante se sudeaz.
Executarea nvelitoarelor din mastici permit mecanizarea lor complet. Emulsii i mastici se
pregtesc centralizat i se livreaz la antier n ambalaje speciale. Manopera executrii
nvelitoarelor din mastici este mai mic i costul lor este mai mic, ca celor rulante.
nvelitoarele din mastici pot fi nearmate, armate cu steclo-materiale sau fibre de sticl i combinate
cu stratul de protejare din materiale rulante.
Pentru executarea nvelitoarelor din mastici se utilizeaz emulsii bitum-polimerice, bituminoase i
mastici bitum-cauciuc, rezistena termic i la nghe-dezghe a crora este asigurat prin adausuri
de cauciucuri sintetice. Tipul emulsiilor , numrul straturilor hidroizolrii i armarea ei se
determin de proiectul.
nvelitoarele din mastici nearmate se execut emulsii bitum-latex, care joac rolul hidroizolaiei pe
baza din ape din ciment-nisip. nvelitoarele sunt executate pe acoperiuri din beton armat monolit
i prefabricat cu panta mai mare de 15%. Rosturile dintre panourile de acoperi se lipesc cu fii
din materiale rulante cu limea de 15 20 cm. Plniile, doliile, jgheaburi i alte racordri ale
acoperiului se execut la fel ca i n cazul nvelitoarelor din materiale rulante, utiliznd n acest
scop ruberoid, estur sticloas i plase din sticl. Dup executarea stratului de hidroizolare se
aplic stratul de protecie cu grosimea de 1 cm din mastic fierbinte cu prundi cufundat.
nvelitoarele din mastici armate se execut din emulsii bitum-polimerice, armate cu plas de sticl,
din mastici bituminoase i bitum-cauciuc, armate cu estur sticloas. nainte de aplicare a
stratului de mastic baza se grunduiete cu emulsie bituminoas sau bitum-polimerice. Stratul de
hidroizolare se execut din trei patru straturi de emulsie. Fiecare strat de mastic dup ntrire se
armeaz cu plas de sticl.
63

nvelitoarele combinate se execut pe acoperiuri cu panta mai mare de 10%. Straturile inferioare
se execut din mastic, dar cele superioare din materiale rulante.

Verificarea calitii i recepia lucrrilor de executare a acoperiurilor

La executarea nvelitoarelor din materialele rulante i din mastici este necesar de efectuat recepie
intermediar a elementelor finalizate i recepie final a nvelitorii n integral. Rezultatele
controlului sistematic se introduc n registrul executrii lucrrilor. n procesul de recepie a
nvelitorii este necesar de stabilit corespunderea lucrrilor executate cu desenele tehnice i pantele
prescrise. La recepia nvelitorii finalizate este necesar minuios de verificat racordrile acoperiului
cu prile cldirii.
La recepie final a lucrrilor se verific calitatea montrii i rezistena materialelor, aderena de
stratul inferior, corectitudinea racordrii cu pereii, innd cont de datele controlului de laborator
privind calitatea materialelor primare, pastelor i masticilor.
Recepia nvelitorii finalizate se autentific prin actul, n care obligatoriu se indic calitatea
lucrrilor executate.

64

23.Tehnologii de realizare a acoperisurilor sarpante cu invelitori din tigla, foi ondulate sau
tabla cutata si din sindrila bitumata. Verificarea calitatii lucrarilor.
Acoperiurile din igl sunt trainice n timp, rezistente la foc i la nghe-dezghe; nu necesit
cheltuieli mari la pstrare i exploatare. i totui aceste acoperiuri se deosebesc prin pante cu
nclinare mare i greutate proprie mare. Din aceast cauz este important de a tras o deosebit
atenie construciilor portante a acoperiului (cpriorilor).
Durabilitatea acoperiului din igl depinde, n mare parte, de la corectitudinea executrii
cpriorilor i asterelii. Cpriorii se aeaz la distana de 1 1,5 m unul fa de altul; astereala se
realizeaz din grinzioare (ipci) 5050 mm i 6060 mm, aezate pe cpriori la distana egal cu
lungimea de acoperire a iglei. La aezarea asterelii trebuie de inut cont de faptul c pe pant n
direciile ct transversal aa i longitudinal se ncap un numr ntreg de igle. Aezarea asterelii
se ncepe de la coam. Prima grind (ipc) se fixeaz n aa mod ca iglele pantelor nvecinate s
nu se ating la coam. Ultima ipc se fixeaz cu 50 60 mm mai aproape ca celelalte, pentru a
forma consola de corni. Distribuirea i fixarea ipcilor se realizeaz dup ablon.
Pe pantele acoperiurilor igla se aeaz n rnduri orizontale de jos n sus cu suprapunerea
rndurilor dup direcia scurgerii apei.
Dup finisarea lucrrilor pe pantele principale se trece la realizarea coamei i muchiilor nvelitorii.
Dup terminarea tasrilor cldirii, rosturile acoperiului, indiferent de tipul iglei folosite, este
necesar de astupat cu mortar de var i nisip cu raportul 1:3. Tehnologia executrii acoperiurilor din
foi ondulate cu profil obinuit de marca BO. Acoperiurile cldirilor proiectate se adopt de o
form simpl cu o pant sau dou. Acoperiurile arpante pentru cldirile de locuit i
administrative se execut cu o pant minim admisibil (33%).
Executarea asterelei din ipci. Ca baz pentru nvelitorii din foi ondulate BO servete astereala din
ipci de lemn 6060 mm. n calitate de grind de corni se ipc obinuit 6060 mm cu instalarea
la reazeme a garniturilor cu grosimea de 6 mm. Grinzile se distribuie i se fixeaz n direcia de la
corni la coama acoperiului.
Ca urmare a profilului ondulatoriu foile din azbociment au o rigiditate mare, de aceea ele sunt
montate pe o astereal rar, ceea ce permite de a micora costul nvelitorii.
Astereala se execut n aa fel, ca pe ea s se monteze un numr ntreg de foi ct n direcia
perpendicular aa i n direcia longitudinal. Dac aceasta nu este posibil , se utilizeaz bucile
de foi, care se monteaz n direcia transversal pe-n ultimul rnd, dar n cea longitudinal lng
coam.
Margina de jos a nvelitorii primului rnd trebuie s fie ridicat faa de celelalte cu 6 mm i se
formeze o consol de corni de 100 mm pentru acoperiuri fr organizarea scurgerii apei i 50
mm n cazul montrii jgheaburilor pentru colectarea apei.
Foile de azbociment cu profilul obinuit sunt montate dup schema de rezemare n dou deschideri,
dup care fiecare foaie trebuie s se reazeme pe trei grinzi (ipci).
n direcia transversal foile sunt montate n rnduri paralele de la dreapta la stnga cu
suprapunerea unei foi peste alta cu o und, dar n direcia longitudinal - de jos n sus cu
suprapunerea rndului superior cu cel inferior cu 140 mm n cazul pantei pn la 58%.
Acoperiul din foi din azbociment BO sunt montate prin dou metode :

cu suprapunerea muchiilor longitudinale n toate rndurile a pantei;

cu decalarea muchiilor longitudinale a foilor cu o und fa de muchiile foilor

rndului precedent.
65

Dup prim metod la foile sunt tiate colurile atunci linia longitudinal de racordare o s fie
dreapt. Acoperiurile din foi cu coluri tiate se recomand pentru pantele cu lungimi mari n
direcia longitudinal i scurte n direcia cealalt. Interspaiu dintre colurile racordate trebuie s fie
de 3 4 mm.
n locurile de racordare a patru foi se execut etanarea. Muchia foii de col 1 se suprapune cu o
und peste muchia foii de scurgere 2. Foaia de fronton 3 se suprapune peste foile racordate 1 i 2 n
aa fel ca punctele c i d tieturii unghiulare din foaia 3 s coincid cu punctele c 1 i d1. Deasupra
nodului format se instaleaz foaia obinuit 5, acoperind cu colul ei fisura unghiular a foilor
racordate 2 i 3.
Dup metoda a doua rndul urmtor montat se decaleaz n raport cu rndul precedent cu o und.
Pentru aceasta se pregtete numrul necesar de foi, tiate cu una, dou, trei i patru unde. n
aceste caz linia longitudinal de racordare a foilor va fi n trepte.
Panta acoperiului se recomand de acoperit cu foi n direcia de la dreapta la stnga.
Fiecare foaie se fixeaz de astereal cu cuie sau uruburi (se recomand ultimele). Gurile necesare
pentru fixare se execut cu maina de gurit manual. n acest caz diametrul burghiului trebuie s
fie cu 2 mm mai mare ca diametrul cuiului sau urubului.
Acoperiul din foi ondulate nu ntotdeauna se obine etanat, din cauza obinerii n locurile de
racordare a foilor rosturilor de mbinare, prin care n pod ptrunde zpada sau apa atmosferic. De
aceea la montarea foilor rosturile cu dimensiuni mai mare de 5 6 mm este necesar de etanat cu
mastic.
nvelitoarele din tabl zincat. Dup regulile tehnice de utilizare econoam a metalului n
construcii se interzice utilizarea tablei de oel pentru acoperirea cldirilor industriale,
administrative i de locuit.
Permisul de a utiliza tabla zincat pentru executarea elementelor sus numite se lmurete prin
faptul, c acest material de nvelire este durabil i rezistent la aciunile fizico-chimice.
Tabla zincat se utilizeaz pentru nvelirea acoperiurilor cldirilor istorice i unicale n timpul
reparaiilor capitale. n celelalte cazuri, tabla zincat se utilizeaz pentru reparaia instalaiilor de
scurgere a apelor atmosferice, proeminenilor arhitectonice i cldirilor de faad, executarea
diferitor aprtoare, cptuelilor consolelor de corni i fronton.
Acoperiuri executate din tabl zincat sunt, de obicei, cu pod. Formele de baz a acestor
acoperiuri cu o pant u cu dou pante. Sunt rspndite, de asemenea, acoperiuri cu patru pante,
cu multe pante, de form conic, bolt i cupol.
Acoperiuri sunt nvelite cu tabl zincat peste astereal. Astereala sub tabl zincat se execut din
scnduri cu seciunea 50120 150 mm i grinzi (ipci) cu seciunea 5050 mm. Distana dintre
cpriori se adopt de 1,2 1,5 m.
Executarea asterelii se ncepe de la corni i se dezvolt n direcia coamei. Cornia pe tot
perimetrul cldirii se execut n form de podin continue din lemn de limea nu mai mic de 700
mm. Apoi paralel cu cornia se aeaz ipcile cu deschidere interioar nu mai mare de 200 mm.
Dup fiecare 4 ipci se instaleaz o scndur (distana dintre axele scndurilor se stabilete de 1390
mm). Pe aceste scnduri se amplaseaz faluri orizontale a panourilor de tabl. Jgheaburile i
doliile, de asemenea, se execut n form de podin continue din lemn pe lime de 500 mm pe
fiecare pant.
Pentru economisirea lemnului podinile continue se execut din scnduri cu grosimea de 30 40
mm, n timp ce grosimea ipcilor este de 50 mm.
Astereala trebuie s fie rigid fixat de cpriori; capurile cuielor s fie necate n lemn cu 2 3 mm.
Suprafaa asterelii nu trebuie s aib ieituri evideniate.
66

Pentru nvelirea acoperiului este necesar de pregtit 85 90% de panouri de tabl duble i 10
15% de panouri simple, care sunt necesare pentru completarea fiilor obinuite. Dup finalizarea
lucrrilor de aezare a corniei i jgheaburilor de perete se acoper pantele acoperiurilor. n primul
rnd se acoper pantele opuse celor de faad i apoi - cele de faad.
n dependen de forma acoperiului, aezarea nvelitoarei obinuite se ncepe diferit: pe
acoperiuri de fronton prima fie se aeaz de-a lungul frontonului sau peretelui antifoc; n cazul
acoperiurilor de coam de la nceputul coamei. De regul, n fii panourile de tabl se aeaz n
direcia de la coam spre jgheabul. ndoirea muchiilor n faluri verticale n limitele unei pante
trebuie s fie ndreptat ntr-o direcie. La primul panou de tabl primei fii obinuite se aeaz al
doilea, care cu cantul superior se prinde de cantul inferior a panoului precedent.
Panourile se leag ntre ei cu ajutorul falurilor orizontale, la presarea crora n calitate de garnitur
se utilizeaz fii de metal (seciunea 5060 mm). La fia finalizat, n locurile de racordare a
panourilor se execut ndreptarea muchiilor pentru faluri verticale. Toate fiile obinuite a pantei
se prelungesc peste coam cu aa mrime , ca dup tiere s-ar putea ndoi muchia de coam pe o
pant cu nlimea de 30 mm, iar pe alta 50 mm. Toate falurile verticale, care ies la coama
acoperiului sunt ndoite n partea cantului mic pe lungimea de 80 100 mm; falurile verticale
care ies la muchiile acoperiului, de asemenea, se ndoie pe suprafaa pantei cu aceeai lungime.
Fixnd fia cu cui de cantul mic (la coam), cu ajutorul funiei se verific poziia ei. Apoi fia
obinuit de-a lungul cantului mic se fixeaz strns de ipci cu ajutorul agrafelor. Agrafe se
poziioneaz din calculul: cel puin dou agrafe pe fiecare latur a panoului (aproximativ peste 600
mm) i se fixeaz cu cuie de marginile laterale a grinzilor asterelii; apoi se ndoie peste muchiile
mici a panoului.
Fiile nvecinate pe o pant este necesar de amplasat n aa mod, ca decalarea reciproc a falurilor
orizontale n limitele pantei i decalarea reciproc a falurilor verticale pe pantele nvecinate s fie
nu mai puin de 50 mm. Se obine acest lucru prin scurtarea fiecrei fii pare la coam cu 50 mm;
n al doilea caz prima fie pe pantele nvecinate se scurteaz n direcia transversal cu 50 mm.
A doua fia obinuit se asambleaz n acelai mod; apoi ea se apropie din partea cantului mare de
cantul mic a primei fii. Mai apoi cantul mic a fiei a doua se fixeaz de astereal cu agrafe, dup
care se trece la mbinarea fiilor cu falul vertical.
Dup aezarea tuturor fiilor i mbinarea lor cu faluri verticale, se trece la pregtirea cantului
longitudinal inferior pentru mbinarea lui cu jgheabul de perete.
Acoperiurile din tabl zincat se caracterizeaz prin durabilitate i rezisten la aciunile fizicochimice. i din punct de vedere ecologic tabl zincat este pur i nu prezint pericol nici n timpul
montrii, nici n timpul exploatrii. Acoperiurile din tabl zincat sunt uoare n comparaie cu
cele din argil ars sau din foi ondulate de azbociment. Dar din cauza rigiditii sczute i
flexibilitii, apare necesitate n cheltuieli suplimentare la executarea asterelii din lemn. Un
dezavantaj prezint i manopera mrit la executarea acoperiurilor de acest tip. i nu n ultimul
rnd, ba chiar cel mai important, este costul mare a materialului (a tablei zincate), ceea ce
condiioneaz utilizarea mrginit al lui. Acoperiuri din tabl zincat sunt costisitoare i, de obicei,
tabla este folosit la reparaia acoperiurilor deja existente sau la racordrile acoperiurilor
nemetalice.
Lund n consideraie flexibilitatea tablei zincate putem spune, ca acoperiurile din tabl zincat pot
avea cele mai diferite forme (ncepnd cu pantele simple i terminnd cu cupole, sfere, cilindri),
ceea ce nu poate fi realizat cu alte materiale (foi ondulate din azbociment, igl . a.).
Sindrila bituminoasa
Una din tendintele interesante in acoperisurile cu pante il constituie sindrila bituminoasa.
O serie de avantaje distinge materialul utilizat de cele deja existente cum ar fi tigla metalica,
sindrila ceramica, ardezia:

Procentul minim de deseuri chiar si la acoperisurile de complexitate inalta;

67

Simplitatea instalarii chiar si la temperaturi reduse;

Gama coloristica larga;
O selectie larga de forme - exista forme atat clasice cat si moderne;
Rezistenta la factorii fizici si climaterici datorita stratului armat din granule de roca naturala;
Rezistenta la spectrul UV al razelor solare datorita stratului protector ce permite metinerea
functionalitatii si culorii pe intreaga perioada de exploatare.
Greutatea relativ mica a sindrilei bituminoase si simplitatea instalarii permite crearea celor mai
sofisticate forme de acoperisuri si la crearea mansardelor, oferind noi posibilitati si oportunitati
pentru casa dumneavoastra. In asa mod cu cat este mai complexa forma acoperisului cu atat mai
mult se evidentiaza beneficiile acoperamantului din sindrila bituminoasa datorita structurii speciale,
oferind o hidroizolare generala excelenta si ermetizarea fisurilor.
Izolarea acustica excelenta permite formarea unui mediu confortabil pentru viata dumneavoastra.
Varietatea formelor si culorilor permite proiectantilor si designerilor un domeniu larg de aplicare.
Acest material poate fi folosit atat pentru acoperisurile caselor cat si pentru fatade inscriindu-se
armonios in conceptia structurii obiectului arhitectural.
Pe o perioada lunga de timp nu necesita ingrijire suplimentara, ce va scuti grijile pentru intretinerea
acoperisului pe viitor.
Nu este surprinzator faptul ca multi clienti au optat pentru folosirea acetui material, oferindu-ne
posibilitatea crearii obiectelor ce se evidentiaza prin perfectiuea estetica si functionala.
La executarea nvelitorii din materialele n buci se efectueaz numai recepie final. Rezultatele
controlului sistematic se introduc n registrul executrii lucrrilor. n procesul de recepie a
nvelitorii este necesar de stabilit corespunderea lucrrilor executate cu desenele tehnice i pantele
prescrise. La recepia nvelitorii finalizate este necesar minuios de verificat racordrile acoperiului
cu prile cldirii.
La recepie final a lucrrilor se verific calitatea montrii i rezistena materialelor, aderena de
stratul inferior, corectitudinea racordrii cu pereii, innd cont de datele controlului de laborator
privind calitatea materialelor primare, pastelor i masticilor.
Recepia nvelitorii finalizate se autentific prin actul, n care obligatoriu se indic calitatea
lucrrilor executate.

68

24.Clasificarea hidroizolatilor. Executarea hidroizolatilor: prin vopsire, prin incleiere, prin

tencuire, din foi de masa plastica si foi de metal. Verificarea calitatii lucrarilor.
1. Construciile cldirilor i edificiile din materiale poroase (beton, crmid, etc.), aflate sub
aciunea umiditii, sunt protejate prin acoperiri din materiale hidrofuge. Aceste acoperiri se
numesc hidroizolaii, dar executarea lor lucrrile de hidroizolare.
Volumul lucrrilor de hidroizolare poate fi micorat prin organizarea drenajelor, coborrea nivelului
apelor subterane i, de asemenea, prin consolidarea solului, silicatizare, cimentare, bitumizare i
alte msuri.
Hidroizolaiile sunt clasificate dup urmtoarele criterii:
dup locul amplasrii: n spaiu n aer liber, subteran i submersat; n plan vertical,
orizontal i nclinat; n corpul construciei exterioar i exterioar;
dup destinaie mpotriva infiltrrii apei, termo- i hidroizolaie;
dup modul de executare prin vopsire (grosimea de 5 mm); prin tencuire (prin lipire),
include torcretul, acoperiri cu ciment, asfaltice, etc., prin ncleiere (din materiale n soluri i
pelicule), monolite, impregnate, prin injectare, de umplutur (din nisipuri i prafuri hidrofobe), din
prefabricate (din foi i elemente profilate);
dup tipul materialului din ciment, asfaltice, bitum, din polimeri i metalic;
dup construcia ntr-un strat i n multe straturi, armat i nearmat, cu strat de protecie i
fr, n pan sau de compensare; de ventilare.
La executarea lucrrilor de hidroizolare se utilizeaz materiale bituminoase (ruberoid, pergamin),
gudronate (carton gudronat, carton gudronat fr strat de protecie), n baza de bitum i cauciuc
(isol, brisol, hidroisol), de mastic, sintetice i polimerice sub form de mortare, emulsii, rini,
lacuri, paste, pelicule, foi de viniplast, polietilen, estur de sticl, foi metalic i, de asemenea,
betoane i mortare impermiabile, izolaie metalic.
n calitate de materiale de armare se utilizeaz carton, fibre de azbest, plase metalice, plase din
sticl, esturi din sticl, fibre artificiale, sintetice i din sticl.
Hidroizolaiile pot fi rigide i plastice. La cele plastice se ataeaz izolaii prin lipire, prin vopsire,
ncleiere i monolite, la cele rigide acoperiri din ciment-nisip, asfaltice, prin tencuire i din foi.
Hidroizolaiile plastice se caracterizeaz prin impermiabilitate sporit, aderen, siguran i
simplicitate relativ la executare. Particularitatea acoperirilor rigide este rezisten i siguran
major la presiuni hidrostatice a apelor freatice i n medii agresive, dar cu toate acestea, costul i
manopera considerabile la realizarea acestor izolaii. Acoperiri prin tencuire se utilizeaz pentru
protecia construciilor neacionate de sarcini dinamice i sunt executate dup finalizarea tasrilor a
cldirilor i edificiilor. Acoperiri din foi sunt executate n condiii dificile de exploatare i la
aciunea sarcinilor dinamice asupra construciilor.
2. Hidroizolarea prin vopsire se utilizeaz, n principal, pentru protecia construciilor de
umiditate capilar. Stratul de baza pentru izolaie trebuie s fie continuu, nivelat i rigid.
Hodroizolarea se realizeaz prin aplicare uniform a masticului bituminos rece sau fierbinte pe
suprafaa izolat n, cel puin, dou straturi i, de asemenea, masticurilor preparare n baza
69

gudroanelor sintetice. Mastica se aplic n modul mecanizat cu ajutorul duzelor i pulverizatoarelor

n straturi cu grosimea aproximativ 2 mm (fiecare ulterior strat pe stratul anterior dup ntrirea
lui).
Executarea hidroizolaiei prin vopsire include urmtoarele operaii tehnologice: pregtirea
suprafeilor, aplicarea hidroizolaiei prin vopsire, formarea acoperirii (uscarea, ntrirea, finisarea
decorativ).
n procesul de pregtire a suprafeelor urmele mortarului, produsele coroziunii i a altor substane
fr grsimi se nltur cu rzuitoare, discuri de rectificat de mirghel, apoi suprafeele se spal cu
get de ap se usuc. Impuritile cu grsime pot fi nlturate cu soluie de acid ? 2%, dup care
suprafaa, de asemenea, se spal i se usuc.
La aplicarea hidroizolaiei prin vopsire prin metoda pneumatic este necesar de a menine presiunea
aerului comprimat n limitele 0,3 0,4 Mpa; de asigurat distan constant de la duza
pulverizatorului pn la suprafaa izolat (250 300 mm); de a deplasa pulverizatorul uniform cu
viteza de 14 18 m/min; de a menine pulverizatorul perpendicular pe suprafa.
La executarea hidroizolaiei prin ncleiere se utilizeaz hidroisol, isol, brisol, esturi din sticl,
materiale gudron-bituminoase, realizate n form de pnze n suluri, materialele polimerice n suluri
i foi, pelicule de polietilen, poliamid. Numrul de straturi se determin n dependen de
categoria construciei de ngrdire i mrimii presiunii hidrostatice. Masticile pentru ncleiere se
utilizeaz n corespundere cu structura materialului: bituminoase pentru materiale n baza
bitumului, cleiuri speciale n baza rinii epoxidice pentru materialele polimerice.
Suprapunerea pnzelor n mbinrile longitudinale i transversale trebuie s constituie 100 mm, dar
nsi mbinarea s se amplaseze alternativ la distana nu mai mic de 300 mm unul fa de altul.
Pe suprafeele verticale si nclinate (unghiul > 25) materialele n suluri se ncleie de jos n sus pe
sectoare cu limea de 1,5 2 m. Mastica se aplic nti pe suprafaa izolat, apoi pe materialele n
suluri cu grosimea 1 2 mm.
Cu dezvoltarea producerii materialelor n suluri cu stratul de ncleiere, a fost introdus tehnologia
executrii hidroizolaiei prin ncleiere cu stratul de ncleiere topit cu focul deschis la arderea
combustibilului gazos i lichid sau radierii infraroii de la radiatoare din ceramic sau font
nclzite, i, de asemenea, prin diluarea acestui strat cu dizolvant organic.
Hidroizolarea prin tencuire cu mortar de ciment-nisip se utilizeaz pentru protecia
construciilor rigide, rezistente la fisurare, asupra crora n procesul de exploatare nu acioneaz
sarcini dinamice. Izolarea se execut dup tasarea complet a edificiului.
Pentru prepararea mortarului de ciment-nisip se utilizeaz cimentul rezistent la ap fr contracie,
ciment rezistent la ap expansiv sau ciment Portland cu adausuri hidraulice i compresiune.
nainte de ncepere a lucrrilor de izolare suprafaa se umezete, dar cea din beton, n afar de
aceast, se buciardeaz. Mortarul se aplic n straturi separate cu grosimea 6 10 mm prin metoda
de torcretare. Numrul de straturi se stabilete n dependen de mrimea presiunii hidrostatice.
Fiecare strat urmtor se aplic dup ntrirea celui precedent, dar nu mai trziu de 30 min n cazul
utilizrii cimentului expansiv sau fr contracie. Suprafaa stratului aplicat anterior nainte de
aplicare a celui ulterior se cur prin suflare cu get de aer comprimat i se umezete cu ap.
Hidroizolaie din mortar de ciment-nisip n perioada de ntrire este necesar de protejat de
deteriorri mecanice i timp de dou sptmni de umezit de 2 3 ori pe zi (24 ore) cu get de ap
pulverizat.
Hidroizolarea prin tencuire asfaltic se execut din mastici i mortare asfaltice fierbini sau reci prin
aplicarea lor n straturi pe suprafaa izolat.
Pe suprafee orizontale izolarea se execut n straturi cu grosimea 7 10 mm pe sectoare cu
lungimea pn la 20 m, limea 2 2,5 m. La izolarea suprafeelor verticale amestecuri asfaltice se
aplic de jos n sus pe nlimea 1,4 1,8 m, n straturi cu grosimea 5 7 mm. Fiecare strat urmtor
trebuie de aplicat dup rcirea celui precedent. Racordrile dintre sectoarele de lucru se efectueaz
70

prin suprapunerea lor n fiecare strat pe limea 200 mm, dar locurile racordrilor n straturi
nvecinate alternativ la distan nu mai mic de 300 mm.
Masticuri i mortare se aplic prin metoda mecanizat cu ajutorul utilajului specializat.
Hidroizolarea din foi de mas plastic i din metal se realizeaz n forma de acoperire continue din
foi metalice sau mas plastic.
Hidroizolarea metalic se utilizeaz la edificii de importan major i se realizeaz din foi
metalice, fixate ntre ele prin sudare. n cazul, cnd construcia izolat se execut din betonul
moolit, hidroizolarea metalic este utilizat n calitate de cofraj.
Hidroizolarea se execut, de obicei, pe suprafee interioare a construciilor i edificiilor i se fixeaz
cu ajutorul ancorelor sau prin sudare. ntre foile izolaiei i suprafaa izolat se las un rost de 25
30 mm, care se umple cu mortar de ciment sub presiune. Suprafaa deschis a hidroizolaiei
metalice se protejeaz contra coroziune, vopsind cu substane anticorozive.
Acoperirile din mas plastic sunt utilizate, n principal, pentru protecia construciilor de apele
agresive. Foile sunt croite dup forma suprafeei izolate i fixate de ea cu ajutorul cleiului. ntre ele
foile se unesc sau cap la cap sau prin suprapunere. n primul caz foile sunt sudat, dar n al doilea
nclzite cu aer fierbinte la temperatura 200 220 C.
Formele de baz a controlului calitii lucrrilor de hidroizolare sunt urmtoarele: controlul calitii
de laborator a materiei prime, controlul calitii a suprafeei izolate i controlul hidroizolaiilor
realizate i, de asemenea, verificarea impermeabilitii hidroizolaiei edificiului integral sau prilor
lui separate.
Pregtirea suprafeelor pentru izolare este supus recepiei intermediare n prezena beneficiarului
i completarea procesului verbal de lucrri ascunse.
Recepia intermediar a hidroizolaiilor cu completarea proceselor verbale de lucrri ascunse se
desfoar dup controlul calitii fiecrui strat a hidroizolaiei cu multe straturi, hidroizolaiei
rosturilor de deformaie, rosturilor elementelor prefabricate.
Etanitatea rosturilor poate fi verificat prin metoda electrostatic sau dispozitiv cu vacuum, dar
rezistena prin ncercri cu epruvetele. Permeabilitatea hidroizolaiei edificiului (rezervorului) se
verific prin metoda hidraulic.
La recepia termoizolaiilor se verific grosimea i uniformitatea stratului termoizolant, aderena lui
fa de suprafaa izolat, corectitudinea amplasrii rosturilor, aspectul exterior a construciei
termoizolante. Despre calitatea termoizolaiei exploatate se judec dup mrimea pierderilor de
cldur de pe suprafaa ei.

71

25.Clasificarea termoizolatiilor. Executarea termoizolatiilor: din prefabricate, monolite, de

umplutura, prin infasurare.
3. Izolaie termic n form final, numit construcie termoizolant, include n sine stratul de
termoizolare, acoperire de protecie, elementele de fixare, dar n caz de necesitate hidroizolare i
acoperire anticoroziv. De obicei, construcia termoizolant ea denumirea dup tipul materialul
stratului de baz de izolare.
Stratul de termoizolare se execut din materiale poroase organice i neorganice, avnd densitate
mic i rezisten termic sporit. Ei se clasific dup tipul i structura materiei prime, densitate,
temperatur i domeniul de aplicare, valorii coeficientului rezistenei termice. Industria produce
materialele termoizolante n form de produse de diferit form: n buci (panouri, blocuri,
crmizi, cilindri, segmente); n suluri (saltele, fii); n nururi (nur, toron); pulverulente.
Stratul de acoperire a construciei termoizolante se execut pentru protejarea stratului de
termoizolare de deteriorri mecanice, umezirii, aciunii razelor solare i, de asemenea, pentru
redarea izolaiei formei finite. La materialele de protecie sunt atribuite foi de oel subire sau foi
din aliajele de aluminiu, foi din azbociment, materialele hidroizolante n suluri, tencuieli din
mastici. n scopul protecei suplimentare a construciei termoizolante i pentru redarea formei
estetice a ei, uneori, stratul de acoperire se finiseaz cu soluii de ulei sau lacuri.
Elementele de fixare servesc pentru racordarea construciei termoizolante cu suprafaa izolat. La
aceast categorie se atribuie: fii de oel, bandaje, crlige, aibe, prezone, urube cu autofiletare,
srm i alte piese.
Construcia termoizolaiei se stabilete de proiectul. n dependen de tipul i tehnologia de
executare se deosebesc urmtoarele construcii termoizolante: de umplutur, monolite, prefabricate
n buci de diferit form. La determinarea formei raionale a construciei termoizolante o
importan major are forma geometric i dimensiunile suprafeei izolate.
4. La momentul nceperii lucrrilor de izolare trebuie s fie finalizate lucrrile de montaj, ? i de
sudare. n afar de aceasta, este necesar de instalat echipamentul de proiect (console, mufe de
cuplare, suporturi . a.), sprijinire pentru termoizolare. Suprafeele metalice trebuie de uscat, curit
de rugin i impuriti, dar n caz necesar i de protejat de corozie. n procesul de pregtire a
suprafeelor din beton armat monolit sau prefabricat se monolitezeaz rosturile, se niveleaz
suprafeele, se fixeaz echipamentul pentru montarea utilajului tehnologic.
Termoizolarea din panouri rigide (prefabricate) se utilizeaz pentru elemente de construcii,
utilajul tehnologic de dimensiuni mari, rezervoare. Panourile se instaleaz n rnduri de jos n sus
cu acoperirea rosturilor; pentru trecerea barelor de fixare n panouri se strpung sau se taie guri.
Fixarea se realizeaz cu strune din srm i tirani de bare de fixare ndoite. Panourile alese dup
grosime sunt instalate pe uscat, dac pot fi compact amplasate unul fa de altul, sau ncleiate de
suprafaa cu mastic de izolare, umplnd rosturile cu aceeai mastic.
72

La termoizolarea aparatelor verticale, n afar de barele de fixare, peste 3 4 m pe nlime se

sudeaz polie inelare de descrcare din foi de oel.
Acoperirea stratului de izolare finit din panouri se efectueaz din foi metalice, panouri speciale cu
nervuri de rigidizare. Cea mai efectiv este utilizarea construciilor produse la uzin, compuse din
panouri termoizolante i acoperire metalic cuplat de ele.
Termoizolarea monolit n prezent capt tot mai larg rspndire n construcie. Aceasta se
datoreaz posibilitii mecanizrii procesului de executare, utilizrii lor pentru diferite suprafee,
utilizarea materiei prime neorganice de toxicitate redus.
Unul din procedee mecanizate de executare a termoizolaiei monolite este pulverizarea suprafeei
protejate amestecului de azbest sau azbest-perlit. Prepararea i pulverizarea amestecului se
realizeaz pe instalaii speciale, care const din main de dezagregare a azbestului, pulverizator,
rezervoare i furtuni. Amestecul uscat de perlit i azbest dezagregat prin furtun se pompeaz ctre
pulverizator. La ieirea din pulverizator amestecul se umezete cu soluie de sticl lichid.
Cantitatea sticlei solubile, viteza amestecului la ieire, presiunea aerului, lungimea jetului se
reguleaz n dependen de densitate necesar a stratului de termoizolare (200 220 kg/m).
Termoizolarea monolit poate fi obinut prin turnarea (acoperirea) suprafeelor cu poliuretan
expandat. Pentru executarea lucrrilor se utilizeaz instalaiile speciale, care formeaz presiunea de
0,5 MPa, cu productivitatea de 1,5 10 l/min. Instalaia const din dispozitivul de dozare a
componentelor lichide i pompe pentru livrarea lor prin furtuni de presiune ctre camera de
amestecare. Timpul de formare a spumei amestecului este 60 90 s, dar timpul de ntrire din
momentul de turnare 100 180 s. innd cont de acest fapt, n cazul volumelor mari de lucru
turnarea straturilor se execut continuu, dar la volume mici cu ntreruperi. Densitatea spumei
ntrite este 35 45 kg/m3.
Turnarea se realizeaz n urmtoare succesiune. Pe suprafaa destinat izolrii se aeaz acoperire
metalic, pentru fixarea creia n poziia necesar se instaleaz montani de fixare din lemn. Spaiul
format are dimensiuni egale cu grosimea stratului de izolare. Amestecul se introduce prin guri
sfredelite n acoperire metalic; gradul de umplere a spaiului se verific prin guri de control.
Termoizolarea de umplutur deseori se utilizeaz n construcie la zidirea pereilor din crmid, la
termoizolarea pardoselii etajului parter, planeelor i acoperiurilor. Executarea ei const n
descrcarea pe straturi, nivelarea i compactarea uoar a materialului. Ca dezavantajele izolaiei de
umplutur pot fi menionate manopera ridicat a lucrrilor, necesitatea n stratul de protecie
rezistent, dificultatea atingerii densitii uniforme a materialului pe toat suprafa izolat,
predominarea proceselor manuale i tasarea termoizolaiei n procesul de exploatare.
Termoizolarea suprafeelor cu temperaturi negative se deosebete considerabil de termoizolarea
suprafeelor calde. La temperaturi pozitive termoizolarea mpiedic transmiterea cldurii de la
suprafeele nclzite ctre mediul nconjurtor, dar la suprafee rece se dezvolt procesul de
transmitere a aerului exterior nclzit n interiorul construciei termoizolate. n legtur cu aceasta,
stratul de termoizolare din exterior trebuie s fie protejat cu barier de vapori. Pentru termoizolarea
suprafeelor reci se utilizeaz materialele cu conductibilitate termic micorat i pore nchise.
Deoarece dispozitivele de fixare metalice formeaz puni de trecere a cldurii, piesele de fixare nu
trebuie s uneasc acoperire metalic cu suprafaa izolat.
Termoizolarea prin nfurare din saltele perforate, fii se utilizeaz pentru construcii supuse
vibraiilor i deformaiilor i, de asemenea, pentru izolarea suprafeelor de form complicat, la
izolaii frecvent montate i demontate. Acest tip de izolaii are nevoie n asigurarea rigiditii i
protecie prin acoperire.
Construciile termoizolante prefabricate se utilizeaz pentru conductele cu diametru pn la 1020
mm. La antier construcia termoizolant se livreaz asamblat, de aceea la locul de lucru ea parial
de dezasambleaz, se monteaz pe conducte n poziia de proiect, se contracteaz cu dispozitiv de
73

strngere i se fixeaz. Stratul de termoizolare se confecioneaz din semicilindre rigide sau

segmente cu acoperire metalic.

26. Demolarea constructiilor: cauzele demolarii constructiilor, particularitatile executarii

lucrarilor de demolari, etapele demolarii unei constructii. Tehnologii de demolare a diferitor
tipuri de constructii.
Cauzele:
1. Uzura fizica are loc distrugerea constructiilor sub actiunea mediului ambiant in timp, se atinge
limita de exploatare.
2. Uzura morala cladirea este distrusa din punct de vedere estetic si functional.
3. Accedentare in urma unor factori externi ( cutremure s.a. ).
Faza de post utilizare prevede urmatoarele etape:
1. Initierea actiunii de desfiintare dupa caz.
a) de proprietar.
b) de autorizatia publica locala.
2. Autorizarea lucrarilor de desfiintare este sarchina proprietarului.
3. Executarea lucrarilor de demolare obligatiunea proprietarului, se efectuiaza in baza autorizatiei
de desfiintare si a unui proiect de demolare, elaborate in conformitate cu legislatia in vigoare de
catre firme autorizate.
Executarea lucrarilor de demolare.
Faza 1 dezafectarea
1. Incetarea lucrarilor din interiorul cladirii.
2. Suspendarea utilitatilor.
3. Evacuarea din constructive a inventarului si echipamentului.
Faza 2 demolarea constructiei prevede:
1. Demolarea elementelor de timplarie si a altor elemente.
2. Demolarea sau demontarea elementelor structural prin diferite metode.
Faza 3 eliberarea santierului de gunoiul de constructie provenite din demolari.
Particularitatile lucrarilor de demolari:
1. De regula aceste lucrari se executa in spatii inguste, aceste lucrari impun elaborarea unor masuri
minutioase in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si a masurilor de securitate a muncii.
2. Din demolari rezulta cantitati mari de gunoi si deseuri comparative cu alte activitati, acest lucru
poate avea un impact negativ asupra mediului ambiant si vecinatatilor. Acest lucru impune
proiectarea unor masuri adecvate pentru protectia vecinatatilor in timpul demolarii, evacuarea
operativa a gunoiului din santier si utilizarea si depozitarea acestuia fara folosuri majore ale
mediului ambiant.
74

3. In cazul executarii demolarilor partiale in cadrul lucrarilor de reconstructie a obiectivelor este

necesar corelarea in timp cu regimul de activitate a intreprinderii.
4. Lucrarile de demolari mecesita de multe ori utilizarea unor echipamente specific si special.
Autorizarea orice lucrare de demolare a imobililor capital trebuie sa fie executate conform unei
proceduri autorizate, se elaboreaza de catre autoritatile publice locale autoritati de desfiintare.
Procedura desfasurarii legale obiectivelor este reflectata in legea #163 din 09.07.2010 in capitolul
6.
Pentru obtinerea autorizatiei de desfiintare, proprietarul depune la primarie urmatoarele documente:
1. Cerere privind decizia de demolare a constructiei.
2. Extras din registru organul cadastral privind imbilul ce urmeaza a fi desfiintat.
3. Proiectul organizarii lucrarilor de demolare acordat cu arhitectorul sef.
4. Buletin de identitate pentru persoane fizice, sau certificate de inregistrare pentru persoane
juridice.
5. Expertiza tehnica.
6. Acordul notarial al vecinilor.
7. Dovada de achitare a taxei de demolare.
In baza acestor documente autoritatea publica locala elibereaza autorizatia de desfiintare timp de 10
zile de la depunerea cererii.
Tehnologii de demolare.
In practica se utilizeaza o gama larga a tehnologiilor de demolare. Tehnologia se allege in functie
de :
1. Conditiile amplasamentului.
2. Schema constructiva, forma in plan, materialele constructiei.
3. Dotarile antreprenorilor cu echipament, utilaje de demolare.
4. Eficienta economica.
Cele mai raspindite sunt:
1. Prin desfacere manuala.
2. Demolarea prin metoda element cu element in ordinea inversa montarii.
3. Demolarea mecanizata a constructiei.
4. Demolarea prin implozii dirijate.
5. Metoda de jos in sus.
Reciclarea.
Reciclarea deseurilor provenite din demolari poate fi efectuata sau direct in santier sau la depozite
in afara santierului. Alegerea metodei de reciclare depinde de natura deseurilor, distanta de
transport si termenii de eliberare a santierului. In cazul cind din desfiintare rezulta o cantitate mare
de materiale reciclante acestea se transmit din santier la depozitele beneficiarului, iar deseurile
inrecuperabile la depozitele de deseuri indicate de autoritatile publice locale.
Ciclul de reciclare consta din:
1. Separarea si sortarea materialelor pe tipuri ( metal, piatra, mase plastice s.a.)
2. Prelucrarea deseurilor in linii tehnologice de producere a materialelor de constructie.
3. Evacuarea deseurilor ce nu pot fi folosite la locurile de depozitare si coonservare in scopul
diminuarii impactului negativ asupra mediului ambiant.

75

27. Cartea tehnica a contructiei: destinatia, continut, modul de completare si pastrare.

Cartea tehnic a construciei - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,
execuia, recepia, exploatarea i urmrirea comportrii n exploatare a construciei,cuprinznd toate
datele necesare pentru identificarea i determinarea strii tehnice (fizice) a construciei respective
i a evoluiei acesteia n timp;
Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru obiectele noi de ctre investitor mpreun cu
unitile de proiectare, executantul i unitatea de exploatare.
Proiectantul obiectului de construcie ntocmete i pred investitorului, pe msura elaborrii,
ns cel trziu cu 3 zile nainte de data admiterii recepiei la terminarea lucrrilor,documentaia
prevzut n capitolul A.
Cartea tehnic a construciei se prezint comisiilor de recepie la terminarea lucrrilor dup
efectuarea recepiei finale a obiectului de construcie, apoi se pred pentru pstrare investitorului
(n cazul cnd investitorul este n acelai timp i unitatea de exploatare) sau unitii de
exploatare.Dup recepia final a obiectului, Cartea tehnic a construciei se pstreaz la investitor
Conductorul unitii investitorului sau conductorul unitii de exploatare este persoana
responsabil de Cartea tehnic a construciei.
Cartea tehnic a construciei se pstreaz pe toat durata existenei construciei, pn la
demolarea ei
Cartea tehnic construciei (C.T.C.) cuprinde toat documentaia tehnic privind realizarea
construciei ncepnd cu etapa de proiectare i pn la punerea n funciune a obiectului, oglindind,
totodat, i exploatarea ulterioar a o biectului, inclusiv toate modificrile ce se vor opera n
procesul exploatrii lui.
Cartea tehnic a construciei are ca scop reflectarea documentar a mersului execuiei
construciei. Ea ofer posibilitatea de a urmri i cunoate calitatea lucrrilor de construcie,
principalele caracteristici i parametri ai obiect ului, precum i evoluia lor dup predarea lui n
exploatare i, nemijlocit, n timpul exploatrii lui.
Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru toate obiectele de construcie, indiferent de
natura proprietii lor.
4. Cartea tehnic a construciei se elaboreaz pentru fiecare obiect de construcie i este eliberat
mpreun cu documentaia de proiect i de deviz ca parte integrant a proiectului.
Cartea tehnic a construciei este alctuit din 4 capitole:
Capitolul A: Documentaia tehnic privind proiectarea construciei,
Capitolul B: Documentaia tehnic privind execuia construciei,
76

Capitolul C: Documentaia tehnic privind recepia construciei,

Capitolul D: Documentaia tehnic privind exploatarea, repararea, ntreinerea i urmrirea
comportrii n timp a obiectului construit.
Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaiei unde se va consemna
denumirea documentului, numrul mapei sau a dosarului, numrul de file i cuprinsul fiecrei
mape.
Documentaia tehnic privind proiectarea construciei din capitolul A va cuprinde:
a) actele privind atribuirea terenului pentru construcie;
b) studii i avize geotehnice, hidrologice, hidrogeologice, climatologice i ecologice, documente
privind gradul de intensitate seismic i de alt natur care au stat la baza proiectrii obiectului;
c) lista obiectelor ce urmeaz a fi date n exploatare, etapele acesteia cu indicarea datelor
eseniale;
d) lista i seturile desenelor de execuie, de deviz i alt documentaie de proiect;
e) procesele-verbale de coordonare, aprobare i de transmitere a documentaiei de proiect;
f) documentaia privind argumentarea modificrilor i executarea lor, dac acestea au avut loc n
proiect;
g) rezultatele calculelor parametrilor de baz i ale sarcinilor;
h) caietele de sarcini privind executarea lucrrilor (acolo unde este cazul);
i) alte documente viznd obiectul n cauz.
Documentaia tehnic privind executarea construciei din capitolul B va cuprinde:
a) autorizaia de executare a lucrrilor de construcie-montaj;
b) autorizaia privind dreptul de folosin special a apei (cnd este cazul);
c) acte privind trasarea geodezic a amplasamentului i a lucrrilor geodezice efectuate pe
parcursul executrii construciei;
d) procesele-verbale de examinare a lucrrilor ascunse i de recepie intermediar a construciilor
responsabile;
e) jurnalele de execuie a lucrrilor;
f) jurnalul de supraveghere a construciei inut de autorul proiectului;
g) jurnalele de execuie a lucrrilor pe specialitate;
h) actele i procesele-verbale privind controlul i verificarea calitii lucrrilor de construciemontaj, efectuate de organele de control;
i) lista schemelor de execuie privind montarea construciilor i comunicaiilor;
k) procesul-verbal de ncercare a elementelor de construcii;
l) procesul-verbal de recepie a utilajului n urma ncercrii individuale;
m) procesele-verbale de ncercare a conductelor tehnologice, sistemelor, comunicaiilor;
n) alte documente.
Documentaia tehnic privind recepia construciei, specificat la capitolul C, va cuprinde:
a) procesul-verbal de recepie la terminarea lucrrilor;
b) procesul-verbal de recepie final;
c) procesul-verbal de recepie a utilajului n urma ncercrii n ansamblu;
d) procesele-verbale privind efectuarea diverselor ncercri ale instalaiilor, sistemelor, utilajului;
e) adeverinele i lista adeverinelor privind preluarea spre deservire de ctre unitile oreneti
a reelelor inginereti exterioare care vor asigura exploatarea normal a obiectului;
f) evidena defectelor i nefinisrilor scoase la iveal pe parcursul lucrului comisiei de recepie;
g) adeverina Biroului de inventariere tehnic;
h) lista materialelor, utilajelor, construciilor nsoite de certificate sau fie tehnice care oglindesc
calitatea lor;
i) fia tehnic a obiectului;
k) adeverina privind efectuarea lucrrilor de amenajare;
77

l) adeverina privind corespunderea n natur a construciilor i faadelor cldirii cu soluia din

proiect;
m) procesul-verbal al adunrii consiliului cooperativei de construcie locativ (pentru atare
cooperative) privind hotrrea de recepie a cldirii;
n) documentele centralizate ale comisiei de recepie la terminarea lucrrilor;
o) documentele centralizate ale comisiei de recepie final.
Documentaia tehnic privind exploatarea, repararea, ntreinerea i urmrirea comportrii
n timp, specificat la capitolul D, va cuprinde:
a) indicaiile scrise ale proiectantului privind urmrirea comportrii obiectului n timpul exploatrii
lui, instruciunile de exploatare i ntreinere, lista prescripiilor de baz care trebuie respectate n
timpul exploatrii obiectului;
b) documentaia privind urmrirea comportrii obiectului n timpul exploatrii (acolo
unde este cazul); proiectul de urmrire special a obiectului (urmrire n timp);
c) proiectele conform crora au fost efectuate modificrile n execuia construciei dup recepia
obiectului n exploatare;

d) procesele-verbale de constatare a deficienelor n execuia proiectului i/sau n execuia

construciei dup recepia obiectului i n timpul exploatrii, msurile
de intervenie pentru remedierea lor;
e) procesele-verbale de constatare a consecinelor aprute n timpul exploatrii (inclusiv
proiectele i lucrrile de remediere);
f) procesele-verbale de predare-primire a obiectului n cazul schimbrii unitii de exploatare;
g) jurnalul evenimentelor din perioada urmririi comportrii obiectului n timpul exploatrii lui;
h) alte documente.

78

28.Receptia constructiilor:receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala.

Recepia constructiilor constituie o component a sistemului calitii n construcii i este actul prin
care comisia de recepie declar c accept i preia lucrarea definitivat de construcie
i instalaiile aferente acesteia, cu sau fr rezerve, i c aceasta poate fi dat n folosin.
Prin actul de recepie se certific faptul c executantul i-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu
prevederile contractului i ale documentaiei de execuie, asumndu-i, totodat, pentru lucrrile
executate rspunderea prevzut de lege.
Receptia constructiilor se realizeaz n dou etape:
1) recepia la terminarea lucrrilor;
2) recepia final la expirarea perioadei de garanie.
1)RECEPIA LA TERMINAREA LUCRRILOR
1. Executantul este dator s notifice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute
n contract
2. Comisiile de recepie a construciilor i a instalaiilor aferente acestora vor fi desemnate
de ctre investitor ntr-o component de cel puin 5 persoane.
Preedinte al comisiei de recepie a lucrrilor de construcie la obiectele social-culturale i
blocurile locative, finanate din surse bugetare sau extrabugetare, va fi desemnat reprezentantul
organelor administraiei publice locale.
Preedinte al comisiei de recepie a construciilor situate pe teritoriul municipiului Chiinu,
indifferent de sursa lor de finanare, va fi reprezentantul administraiei publice locale.
La lucrrile comisiei va fi prezent, n calitate de executant al lucrrilor de construcie,
reprezentantul executantului (al organizaiei respective de antrepriz).
3. Investitorul va fixa data nceperii recepiei n maximum 15 zile calendaristice de la notificarea
terminrii lucrrilor i o va comunica:
- membrilor comisiei de recepie;
- executantului;
- proiectantului.
Reprezentanii executantului i ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepie, ei au
calitatea de invitai.
79

4. Proiectantul, n calitate de autor al proiectului construciei, va ntocmi i va prezenta n faa

comisiei de recepie punctul su de vedere privind execuia de facto a construciei.
5. Investitorul prezint comisiei de recepie avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al
Departamentului Proteciei Mediului nconjurtor i ale altor organe de control cu punctul de
vedere privind execuia de facto a construciei.
6. Comisia de recepie poate funciona n componen deplin sau fiecare membru al
comisiei va lucra separat n cadrul termenului stabilit de preedintele acesteia care este numit
de investitor.
7. La terminarea examinrii, comisia i va consemna obieciile i concluziile n procesulverbal de recepie, care se va ntocmi dup modelul prezentat n anexa nr. 1 la prezentul
Regulament i l va nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu
recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea sau respingerea ei.
8. Comisia de recepie recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obiecii sau n
situaiile cnd cele care s-au consemnat nu snt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform
destinaiei sale.
9. Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac constat vicii care nu pot fi
nlturate i care, prin natura lor, mpiedic realizarea uneia sau a mai multor exigene eseniale,
caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc.
10. Absena executantului de la recepie nu constituie motiv pentru amnarea i/sau anularea
actului de recepie. n cazul n care executantul nu se prezint la recepie, investitorul poate
solicita asistena pentru recepie unui expert tehnic independent atestat care va consemna, separat
de procesul-verbal, starea de fapt constatat.
11. Situaiile de absen a unor persoane sau delegai convocai vor fi consemnate n procesulverbal de recepie.
12. Preedintele comisiei de recepie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepie cu
observaiile sau obieciile participanilor i cu recomandarea comisiei.
2)RECEPIA FINAL (la expirarea perioadei de garantie)
Recepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de
garanie. Perioada de garanie este cea prevzut n contract.
1. La recepia final particip:
- investitorul;
- comisia de recepie desemnat de investitor;
- proiectantul lucrrii;
- executantul.
2. Comisia de recepie final se ntrunete la data, ora i locul fixate i examineaz urmtoarele:
- procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor;
- lichidarea viciilor depistate n cadrul recepiei dup terminarealucrrilor;
- concluzia investitorului privind comportarea construciilor i instalaiilor aferente acestora n
exploatare n perioada de garanie, incluznd viciile depistate i remedierea lor.
3. Comisia de recepie poate cere, n cazuri foarte bine justificate i/sau n cazul apariiei
unor vicii, executarea de ncercri i expertize.
4. La terminarea recepiei, comisia de recepie i va consemna observaiile i concluziile n
procesul-verbal de recepie final, ntocmit conform modelului prevzut n anexa nr. 2 la
prezentul Regulament, pe care l va nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare mpreun
cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, de amnare sau de respingere a ei.
5. n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea recepiei cu obiecii,
amnarea sau respingerea ei, ea va trebui s propun msuri pentru nlturarea neregulilor
semnalate.
80

a)

b)

c)
d)
e)

f)

Comisia de recepie final recomand respingerea recepiei finale n cazul n care nu au fost
respectate una sau mai multe din exigenele eseniale.
6. Lucrarea, a crei recepie final a fost respins, va fi pus n stare de conservare prin grija i
pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzis. n atare situaii, investitorul este n
drept s pretind recuperarea pagubelor factorilor implicai n executarea construciei,
vinovai de viciile constatate cu ocazia recepiei, ct i a prejudiciului decurgnd din
nefuncionarea construciilor i/sau a instalaiilor aferente acestora.
Investitorul hotrte admiterea recepiei pe baza recomandrii comisiei de recepie final i
notific executantului hotrrea sa n termen de 3 zile de la primirea procesului-verbal de recepie
final.
7. Data recepiei finale este data notificrii de ctre investitor a hotrrii sale.

29.Sistemul calitatii in constructii (destinatie si continut).

Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure organizatorice
,raspunsuri,regulamente,preceduri si mijloace care concureaza la realizareaa calitatii constructiei in
toate etapele de concepere,proiectare,realizare,exploatare si postutilizare acestora si este compus
din:
Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in constructii prin
aceste documente se stabilesc conditiile minime de calitate ,precum si modul de verificare a
acestora
Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului sau a
furnizorului
Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de INCERCOM
Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiarului
Licentierea societatilor comerciale-orice firma cu activitatea in domeniu constructiilor trebuie
licentiate in domeniile respective de activitate
Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp tehnic,experti
tehnici,laborantii)
g.) conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus
inspectia de stat in constructive
h.) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in
conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare
Asigurarea activitatii metrologice in constructive.
Se realizeaza conform prevederilor legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de
masurare si control utilizate in constructive.
j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta proiectantului si
executantului, precum si a specialistilor notari din domeniu constructiei. Receptia constructiei se
face in doua etape
81

1.Receptia la terminarea lucrarilor

2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract)
Membrii comisiei de receptive
1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale)
2. Responsabilul ethnic
3. Specialist notorii
k.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii,
se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic.
l)Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare a
constructiilor,de reconditionare si refolosirea a elementelor si produselor recuperabile,precum si de
reciclare a deseurilor neutilizabile,asigurind protectia mediului ambient si poluarea aerului
m) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in constructii

30.Criteriile de asigurare a calitatii constructiilor pe durata vietii (exigentele esentiale

A,B,C,D,E,F).
Criteriile de asigurare a calitatii se verifica si se receptioneaza comform prezentelor Instructiuni,
lucrarile ascunse in faze determinante care conditioneaza respectarea urmatoarelor exigente
esentiale:
A-Rezistenta si stabilatate
Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca la prabusiri partiale
sau integrale a structurii de rezistent,deformatii inadmisibile.
B Siguranta in exploatare
Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateaza
C-Siguranta la foc
Construct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de incendiu structura de
rezistenta sa reziste o perioada de timp.Extinderea focului spre cladiri adiacente trebuie limitat
D-Igiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjurator
Construc nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi poluarea mediului
inconjurator
E- Izolatie termica,hidrofuga si economie de energie
Prevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in asa mod incit
consumul de energies a ramina moderat fara ca prin aceasta sa se prejudecieza confortul omului
F- Protectia impotriva zgomotului
Prevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit zgomotul perceput de
persoanle care exploateaza constructia sa le permita sa activeze sis a se odihneasca in conditii
satisfacatoare
Verificarea se face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si de calitate, prevazute in
documente normative in constructii, precum si in proiecte si prescriptii tehnice specifice.
82

Pentru lucrarile care nu intra in categoria celor definite, verificarea conditiilor de calitate se
efectuiaza permanent de catre responsabili tehnici atestati din partea beneficiarului,si de catre
diriginti de santier atestati din partea antreprenorului in conformitate cu reglamentarile in viguare.

31.Obligatiile si responsabilitatile benificiarului (investitorului) si ale antreprenorului.

Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii lucrarilor cu
respecatarea drepturilor Antreprenorului.
Trasarea axelor principale , bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita terenului pus la
dispozitia antreprenorului ,precum si materializarea cotelor de nivelin imediata apropiere a
terenului sunt in sarcina investitorului.
Investitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege.

Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris;

1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare.
2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor.

Investitorul trebuie sa puna la dispozitie antreprenorului fara plata urmatoarele:

1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor
2. Caile de acces rutiere
3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului
Antreprenorul- are obliagie sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile cu
subantreprenorii de specialitate, este raspunzator fata de investitor, penru respectarea de catre
subantreprenori a prevederilor din contract.
In caz ca antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la calitatea
materialelor, trebuie sa comunice obiectiile in scris, Investitorului.
In timpul executiei lucrarilor antreprenorul aer obligtatia sa mentina caile de acces libere, sa retraga
utilajele sa indeparteze surplusul de material deseuri.
Lucrarile ce devin ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si
83

inspectiei de stat in constructive.

Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in constructie data
inceperii effective a lucrarilor. Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul e obligat sa respecte
prevederile legii calitatii in constructii,trebuie sa respecte urmatoarele regulamente:
Regulament privind calitatea produselor in constructie.
Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a constructiilor
Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii
Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente
Regulament privind post utilizarea constructiilor
Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.

32.Asigurarea calitatii de catre diriginte de santier. Obligatiile si responsabilitatile

dirigintelui de santier.
Executia oricaror lucrari de constructive si verificarea calitatii lor, care se efectuiaza in baza uni
proiect verificat, in mod obligatoriu sa se efectueze de catre executant prin personae de specialitate,
denumite diriginti de santier atestati.
Functia de diriginte de santier atestat poate fi indeplinita numai de persoanele atestate prin
comisiile de atestare specializate si organizate de Departamentul Arhitecturii si Constructiilor.
Atributiile dirigintelui de santier atestat se exercita:
1. Perioada premergatoare inceperii executiei
2. Perioada executiei lucrarilor
3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor

Per. Premergatoare
1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi
executate corespund cu cele mentionate in autorizatie
2) Sa preia amplasamentul(cota 0.000, reperele, axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de
organizare de santier
3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se
intimpla cu acestea; masurile pe care trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul
de depozitare a stratului fertile
4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi
5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier
6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa
84

7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului
pentru solutionarea neconcordantelor
8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive
9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
10)
Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate
11)
Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare
pentru documentatia de executie
Perioada Executiei Lucrarilor
1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului,
documentelor normative in vigoare
2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T.
un proces verbal, prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si
ca se poate trece la executia fundatiilor(probe de laborator)
3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse
4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate
5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice
6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa
demoleze daca e posibil cu avizul proiectantului pe cheltuiala proprie
7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca
acesta sa dea solutii pentru continuarea lucrarilor
8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constructii despre producerea unor accidente tehnice in
termen de 24 ore
9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata
10)
Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B al
Cartii Tehnice)
11)
Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze
conditiile optime de lucru
12)
Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza
determinante
13)
Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante
14)
Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control

In perioada de executie a remedierilor stabilite la receptia lucrarilor. D.S. are obligatia sa

execute in termenii stabiliti remedierile, completarile si neajunsurile cerute de comisia de receptive
(nu mai mult de 90 zile)

85

33.Verificarea calitatii de catre responsabilul tehnic. Obligatiile si responsabilitatile

responsabilului tehnic.
Executia oricaror lucrari de constructii,care se efectuiaza in baza unui proiect verificat si stampilat
trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin persoanele de specialitate numite
responsabili tehnici atestati .
Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita :
1.perioada premergatoare inceperii constructiei
2.perioada de executie a lucrarilor
3.perioada de receptie la terminarea lucrarilor
4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor
5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic.
Perioada 1:
-sa verifice existent autorizatiei de contructie,sa verifice daca AC coincide cu constructia care
urmeaza a fi consruita
- sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier .
-obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare
-obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi
-trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor
-sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre
verifocatorii de proiect
-sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte
86

proiectantul de despre eventualele neconformitati

-sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari)
-sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii
-sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
Perioada 2 :
-urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si
prescriptiilor tehnice
-la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant
un process verbal prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect .
-intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse
-urmaareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau
agrement tehnic
-la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile
pina la rezolvarea situatie aparute
-transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra
neconformitatilor din proiect sau aparute pe parcursul executiei lucrarilor
-verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executants
-urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al
contructie
-la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru
receptia lucrarilor in faze determinante
-urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei
determinante
-urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control
-complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica
-semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor
Perioada 3:
-Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund
cerintelor de calitate si celor 6 exigente esentiale ,intocmeste actele pentru receptia si convoaca
membrii comisiei de receptie.
Perioada 4:
-Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile complectarile si masurile date de
comisia de receptie , indeplineste procesele verbale care dovedesc indeplinirea acestora.
Perioada V:
-Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de
comisia de receptie,organizeaza receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie,
pune in
ordine toata documentatia referitoare la constructie si incheie situatia financiara.
-Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie.
-preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare.
-Asigura transmiterea actelor de receptive finala a organelor administratiei publice locale comform
reglementarilor in vigoare,(inregistrarea imibolului la oficiul cadastral).

87

34.Planul general de constructie (PGC): destinatie, tipuri de PGC, principii de proectare si

continutul PGC.
Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint
trasate santierele si cladirile existente, depozitele si cladirile mobile sau provizorii, drumurile
permanente si provizorii, retelele de aprovizionare cu apa, energie si de canalizare, caile rulante a
macaralelor, punctele de stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a elementelor de
constructie s.a.
Destinatia PGC este sa prevada o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa
creeze conditii necesare pentru depozitarea constructiilor si miscarea nestingherita a masinilor de
constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse tehnico-materiale si respectarea securitatii
muncii.
Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si
este actul de baza ce reglementeaza organizarea santierului de constructie, precum si volumul de
lucrari provizorii.
Tipuri de PGC
Se deosebesc doua tipuri de planuri generale de constructie:
- plan general de organizare a santierului de constructie
- plan general de organizare a obiectului de constructie
Planul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a
gospodaririi integrale a santierului de constructie si se elaboreaza de catre institutia de proiectare
88

Planul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului

din imediata apropiere a lui. Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de
catre o institutie de proiectare specializata.
Principii generale de proiectare a PGC:
- solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie sa tina cont
si de tehnica securitatii
- cladirile, edificiile si instalatiile provizorii (in afara celor mobile) se amplaseaza pe terenurile care
nu sunt menite pentru executia constructiilor capitale
- solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier, sa fie
micsorata manipularea si numarul de incarcari-descarcari
Cerintele respective se refera mai ales la materialele voluminoase si de dimensiuni mari:
- amplasarea reusita a mecanismele de ridicare
- amplasarea statiilor de producere a betoanelor si mortarelor in raza de actiune a macaralelor (dupa
caz)
- planul general de constructie trebuie sa asigure personalului muncitor conditii sanitare de munca
si o amplasare cit mai riguroasa a unitatilor provizorii si drumurilor de acces
- costurile de realizare a constructiilor provizorii trebuie sa fie redus la minim.
Continutul PGC
Planul general de constructie trebuie sa contina toate datele necesare pentru redarea in realitate a
proiectului.
Memoriul tehnico-explicativ contine:
- calculele definitivate a necesarului de resurse
- unitati provizorii
- piese de executie
- solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare,
apa, caldura, telecomunicatii, etc.
La selectarea acestor elemente se iau in consideratie posibilitatile antreprenorului.
Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie
achitat de catre beneficiar.
Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori, dupa acest numar se
calculeaza necesarul de unitati administrative, sociale si de deservire.
Din graficele de
aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile de materiale si a suprafetei
depozitelor.
In primul rind se efectueaza racordarea mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in
cauza, echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de miscare a lor, gabaritele, zonele de lucru,
imprejmuirile, etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii care trebuie
sa se pozitioneze in imediata apropiere a obiectului.
Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si
activitatii vitale. Se pozitioneaza imprejmuirile zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a
retelelor de tensiune inalta. Se mai precizeaza si ale elemente necesare gospodaririi de santier.

89

35Proiectul de organizare a constructiilor (POC): destinatie, date initiale pentru

elaborare,continutul si indici tehnico-economici.
Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii
constructiilor (POC), elaborat de catre organizatiile specializate de proiectare. POC este un
document obligatoriu pentru beneficiar, executor si pentru organizatiile ce finanteaza si furnizeaza
resursele tehnico-materiale necesare constructiei.
POC este destinat pentru stabilirea duratei construcie integrale, urgenelor de construcii a
complexelor i a obiectelor mari aparte n corespundere cu normele duratei de construcie. n POC
sunt determinate volumele de lucrri pregtitoare pentru toat construcia, iar pentru obiectele
principale este prevzut lista lor.
Este stabilit
consecutivitatea, ritmurile i metodele de execuie a lucrrilor, este determinat necesitatea cadrelor
de munc, lucrrilor tehnico-inginereti, sunt determinate resursele tehnico-materiale i sursele de
asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru alctuirea capitolelor divizului general i pentru
elaborarea PEL.
Pentru realizarea unei investiii concret determinat, n general, beneficiarul, pn la ncheierea
(semnarea) contractului cu antreprenorul general, organizeaz n prealabil lucrrile de proiectare a
obiectivului.
Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde:
90

- documentatia de argumentare
- fundamentarea tehnico-economica
- piese scrise si desenate
- memorii
- instructiuni si alte documente normative.
Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale:
- studiul tehnico-economic
- rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni
- solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de
transport si mecanizmelor
- conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj
- divizarea obiectivului in sectoare
- informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa
- alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.)
- termenii directivi si normati de executie a lucrarilor.
Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnico-materiale si
energetice sint efectuate printr-o metoda simplificata folosind:
- proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare
- indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor
- devizele normative marite pentru constructii
- indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.
Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele
pentru o suma determinata de resurse banesti de lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar
de muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca efectuat in decursul unui an de un
muncitor.
POC trebuie sa contina:
- planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala
- planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de
aprovizionare cu materiale si prefabricate
- nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele
de executie, calcule, argumentari si indicii tehnico-economici.
Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice:
- PC al diferitor obiecte
- schemele organizational-tehnologice ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii
efectuarii lucrarilor
- volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale
- cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj
- graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului
- graficul utilizarii bratelor de munca
- memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea
metodelor de efectuare a lucrarilor de baza, calculele necesare, justificarea si indicii tehnicoeconomici (ITE).

91

36.Proiectul executarii lucrarilor (PEL): destinatie, date initiale pentru elaborare, continutul
si indici tehnico-economici.
Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de
constructie sau la cerinta lui de catre organizatiile specializate de proiectare tehnologica. Plata
pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ.
PEL este baza pentru planificarea operativ, control, reglarea i evidena produciei de construcie.
PEL se ntrete de ctre inginerul ef al organizaiei antreprenorului general, iar compartimentele
de montare i specializate se ntresc de ctre inginerul ef al organizaiilor subantreprenorii.
Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale:
- proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat;
- devizele
- date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj
- date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate
- date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si
posibilitatea sporirii numarului lor
- documentele normative in vigoare.
PEL consta din urmatoarele parti componente:
92

1
2
3
4
5
6

1)planuri calendaristice 2)-planuri generale de constructive 3) harti tehnologice.

In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi mai
mult sau mai putin detaliate.
Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor felurilor
de resurse este efectuat dupa normele de productie.
In componenta PEL pentru instruirea santierului intra:
- planul calendaristic al santierului
- planul general de constructie
- graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj
- graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza
- harti (fise) tehnologice
- schemele geodezice
- masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier
- hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a.
- lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor
- memoriul explicativ cu justificarea hotarrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor
si ITE, care contine:
argumentarea soluiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se ndeplinesc n perioada de iarn
necesitatea de resurse energetice i soluiile pentru asigurarea lor
calculul necesitaii de edificii i instalaii temporare, descrierea condiiilor de reperare a lor n plan
masurile pentru pstrarea bunurilor materiale
msurile pentru protecia cldirilor existente i mediul ambiant
indicii tehnico-economici de baz adoptai pentru msurarea productivitii muncii i eficienii
producerii
PEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar intr-o
componenta mai restrinsa. Pentru santierele tehnice simple PEL poate contine numai planul
calendaristic, planul general de constructie si un memoriu explicativ laconic.
Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza
ale efectuarii lucrarilor de constructie si montare.
37.Principiile si succesiunea elaborarii planului calindaristic in componenta POC si PEL.
Graficile de aprovizionare a santierului cu materiale, masini si utilaje de constructii si cu
forta de munca.
Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza
cantitatilor lucrarilor de constructie si instalatii a solutiilor organizatorice si tehnologice va
determina consecutivitatea si durata proceselor de constructii necesarul de resurse umane,
materiale, mecanisme.
Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructive
si este un document principal in component POC si PEL .
El se anexeaza la contractul incheiat intre beneficiar si antreprenor.
Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind in mare masura de destinatia lui.
-PC poate fi realizat pentru construirea unui complex de obiecte
-PC pe obiecte
-PC pentru perioada de pregatire
-PC pentru executia infrastructurii
In planul calendaristic trebuie sa fie incluse toate procesele de punere in opera, corespunzator
articolelor de deviz, care recomanda si ordinea includerii lor.
Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp.
93

Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza
conform desenelor tehnice. In el este determinat termenul construirii obiectului, termenii si
succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si constructie.
Planul calendaristic
elaborat corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor.
De asemenea PC este folosit la planificarea operativa a lucrarilor de constructie si montare. La
elaborarea PC este necesar de a tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca
termenul normativ. Termenii de executie a lucrarilor se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale
in timp a lucrarilor, la fel se iau in consideratie si conditiile specifice ale santierului.
In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la
valorificarea terenului de constructie (lucrarile pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de
dare a obiectelor in exploatare.
La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii
moderne, o maximala economie a resurselor tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa.
Metodele elaborate trebuie sa contribuie la efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea muncii.
Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o
face posibila tehnologia constructiilor si conditiile de securitate a muncii.
Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si
montare. In primul rind trebuie indeplinite lucrarile de constructie care precedeaza lucrarile
complicate si care necesita un termen indelungat de indeplinire.
Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele:
- proiectul de organizare a constructiei
- durata directiva de executie
- contractul de executie a lucrarilor
- fisele tehnologice de executie
- documentatia de proiect, inclusiv devizele
- informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile.

Graficul calendaristic de executie a lucrarilor pe obiect

Volu
Mecanisme
Denum Volum de lucru
mul
irea
de
denu volumul
lucraril unitatea cantit
mun mire de masde
or
Numru
atea ca
Termen Numaru
msur
a
ore
l
de Compo Graficu
ul
l
de
1
2
3
4
5
6
muncito nena
l (zile,
executi schimb
ri
pe echipei saptami
e
uri
Consecutivitatea intocmiri planului calendaristic:
schimb
ni, luni)
- se determina nomenclatura si consecutivitatea
tehnologica a lucrarilor
- se determina volumul de munca
7
8
9
10
11
- se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele
- se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor
- se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se
fac corectiile necesare
94

- pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu

resurse umane si tehnico-materiale.
Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform
antemasuratorii. Perioada de timp in care se programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie.
Cu alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza printr-un segment de dreapta care
reprezinta perioada dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a lucrarilor in
cauza. Se incepe elaborarea partii grafice cu procesele cheie (critice), de care depinde toata durata
de executie a obiectului.
Planul calendaristic de executare a lucrarilor

Graficul miscarii fortei de munca

Graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate

Graficul de aprovizionare cu masini, utilaje si echipamente

95

38.Procedura legala de concepere a unei constructii. Certificatul de urbanism pentru

proiectare (CUP): destinatie, procedura de emitere si continutul certificatului de urbanism
pentru proectare CUP.
In procedura legala de concepere a unei constructii intra o lista de documente,unul din ele ar fi:
-certificatul de urbanism pentru proiectare
Destinatie:certificat de urbanism pentru proiectare act cu caracter reglementator, eliberat de ctre
primaria localitatii,fara de care nu este posibila elaborarea documentatiei de proiect-situarea
terenului, dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului,folosinta actuala,echipaea cu retele
edilitare, s.a.
Creintele pentru obtinerea certificatului de urbanism pentru proiectare sunt:
96

Pentru a obtine certificatului de urbanism pentru proiectare beneficiarul depune o cerere la

primaria localitatii.In afara de cerere beneficiarul prezinta,in original si in copii,urmatoarele
documente:
-extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, nsoit de
planul cadastral i/sau planul imobilului;
- buletinul de identitate (pentru persoan fizic) sau certificatul de nregistrare (pentru persoan
juridic);
-raportul de expertiz tehnic, n caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a
imobilului existent, elaborat de ctre experi tehnici atestai;
-acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale cror interese pot fi
afectate nemijlocit n procesul executrii lucrrilor de construcie i n perioada exploatrii
obiectului construit;
-schia de proiect avizat de arhitectul-ef, n cazul amplasrii construciei n zon cu regim
special stabilit prin documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului.
Solicitarea altor documente dect cele prevzute nu se admite.
n cazul n care nu au fost anexate toate documentele prevzute , primaria va refuza primirea
setului de documente la momentul depunerii cererii.
Dup verificarea copiilor de pe documentele prevzute , originalele se restituie beneficiarului.
Dovada privind achitarea plii se prezint n momentul eliberrii certificatului de urbanism
pentru proiectare.
Elaborarea CUP:Toate activitatle si responsabilitatile pentru a elabora CUP revin doar
primariei,indifferent de faptul daca exista sau nu documentatia de urbanism si amenajare a
teritoriului.
Durata obtinerii:Primaria elaboreaza si elibereaza solisitantului CUP in cel mult 20 zile lucratoare
de la data inregistrarii cererii. In cazuri exceptionale (in lipsa documentatiei de urbanism,terenuri
cu regim special)termenul de emitere a CUP nu va depasi 30 de zile lucratoare.
Toate semnaturila de pe CUP,inclusive ale arhitectului-sef al autoritatii administratiei publice
locale,vor fi realizate de primarie,fara implicarea solicitantului.
La CUP, primaria la momentul eliberarii,va anexa:
-planul de amplasare a imobilului/terenului,cu indicarea dimensiunilor/hotarele acestuia.
-avizul sanitar.
-avizul ecologic.
-avizul serviciul pompieri si salvatori
Solicitantul nu trebue sa fie implicat sub nici o forma in obtinerea acestor
documente.Organele supravegherii de stat elibereaza gratuit primariei, in termen de pina la 5
zile lucratoare ,avizile respective.
39.Procedura legala de executare a unei constructii. Autorizatia de construire (AC):
destinatie, procedura de emitere si continutul AC.
In procedura legala de executare a unei constructii intra o lista de documente,unul din ele ar fi:
-Autorizatia de constructie
Autorizaia de construcie este un document, eliberat de ctre primria localitii, prin care se
permite executarea lucrrilor de construcie n temeiul i cu respectarea certificatului de urbanism
pentru proiectare i a documentaiei de proiect elaborate, avizate, verificate i aprobate.
Cerintele pentru obtinerea autorizatiei de constructive sunt:
Pentru obtinerea AC,solicitantul depune o cerere la primaria localitatii,anexind urmatoarele
documente:
- extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, cu anexarea
97

planului cadastral i/sau a planului imobilului;

- certificatul de urbanism pentru proiectare;
- extrasul din documentaia de proiect care cuprinde compartimentele:
memoriu explicativ,
plan general,faade,
soluii cromatice,
proiect de organizare a executrii lucrrilor de construcie, avizate de ctre arhitectul-ef;
- avizele de verificare a documentaiei de proiect (compartimentele: plan general, arhitectur,
rezisten) sau raportul unic de verificare a documentaiei de proiect;
- buletinul de identitate (pentru persoane fizice) sau certificatul de nregistrare (pentru persoane
juridice);
- contractul privind supravegherea de autor, semnat de ctre beneficiar i proiectant.
Solicitarea altor documente dect cele prevzute nu se admite.
Documentele prevzute se prezint n original i n copii
Dup verificarea copiilor de pe documentele prevzute , originalele se restituie beneficiarului.
n cazul n care nu au fost anexate toate documentele prevzute , primaria va refuza primirea
setului de documente la momentul depunerii cererii.
Dac primaria nu a respectat termenul stabilit i nu a informat n scris beneficiarul despre refuz,
autorizaia de construire se consider eliberat. n acest caz, beneficiarul este n drept s nceap
executarea lucrrilor, informnd n scris emitentul i Inspecia de Stat n Construcii.
Primaria elibereaz necondiionat autorizaia de construire n cel mult 3 zile lucrtoare de la
data primirii informaiei despre nceperea executrii lucrrilor.
Lucrrile de intervenie urgent, n cazuri de for major, se autorizeaz imediat, urmnd ca
documentaia de proiect s fie definitivat pe parcursul executrii lucrrilor.
Inregistrarea AC va fi realizata de primarie fara implicarea solicitantului.
Primaria este obligat s transmit pentru nregistrare autorizaia de construire la Inspecia de Stat
n Construcii, care va efectua, n cel mult 3 zile lucrtoare, nregistrarea prin aplicarea semnturii
i tampilei.
AC va fi semnata de catre primar,secretarul consiliului local si architect-sef, respectindu-se
termenul mentionat.
AC contine urmatoarele date:
- locul amplasarii imobilului/terenului
- conditiile special de executare a lucrarilor de constructive
- institutia de proiectare
- termenul de incepere a lucrarilor de constructive
- durata executarii lucrarilor de executie
Primaria, la eliberarea AC, poate impune conditii speciale pentru perioada executarii lucrarilor
autorizate cum ar fi:
.
- domeniului public (devieri a
circulatiei,inchiderea de drumuri publice,etc.)
.
- protectia prorietatilor din vecinatate
.
- protectia mediului
Termenul de incepere a lucrarilor de constructie:
In AC este stabilit termenul de incepere a lucrarilor de constructie pina la 6 luni din data eliberarii
acestia. Neinceperea lucrarilor in termen stabilit prin AC aduce la pierderea valabilitatii acestia,
fiind necesara emiterea unei noi autorizatii.
In conditii motivate,
daca lucrarile de constructive nu pot fi incepute in termenul stabilit, se poate solicita, se poate
solicita, cu cel putin 10 zile lucratoare inaintea expirarii AC,prelungirea termenului de incepere a
lucrarilor de constructive, care poate fi efectuata o singura data sip e un termen de pina la 6 luni.
98

Durata de executie a lucrarilor de constructive:

In AC se stabileste se stabileste si durata executarii lucrarilor.In cazul unor motive argumentate
,durata executarii lucrarilor poate fi prelungita pe un termen calculate in functie de volumul
lucrarilor de constructive,executata la momentul solicitarii prelungirii, si de interesul public.
In cazul cind lucrarileincep in termen stability,autorizatia de constructive se considera valabila
pentru toata durata executarii lucrarilor.
Fara autorizatie de construire se pot executa urmatoarele lucrari:reparatii,lucrari de finisare
interioare si exterioare,etc.

40.Procedura legala de demolare a unei constructii. Autorizatia de desfiintare (AD):

procedura de emitere si continutul AD.
Procedura legala de demolare a unei constructii
TITULARUL AUTORIZATIEI LUCRARILOR ESTE OBLIGAT:
1. Sa anunte comitetului executiv raional sau primariei, dupa caz, data inceperii lucrarilor
autorizate, prin trimiterea cu cel putin 5 zile inainte a formularului anexat la autorizatie.
2. Sa anunte inspectiei zonale a Inspectiei de Stat in Constructii data inceperii lucrarilor autorizate,
99

prin trimiterea cu cel putin 30 zile inainte a formularului anexat la autorizatie.

3. Sa pastreze pe santier in stare perfecta autorizatia de desfiintare si documentatia vizata spre
neschimbare, pe care le va prezenta la cerere, pe toata durata executarii lucrarilor, organelor
insarcinate cu executarea
controlului, potrivit legislatiei in vigoare.
4. In cazul in care pe parcursul lucrarilor se descopera vestigii arheologice (fragmente de
ziduri,ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar,
ceramic etc.), sa sisteze lucrarile, sa ia masuri de paza si sa anunte imediat emitentul autorizatiei.
Reluarea lucrarilor se va face numai cu acordul organismului de specialitate.
5. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, monumentelor,
ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a mediului, potrivit normelor generale si locale.
6. Sa transporte la materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma desfiintarii, in
limita
termenului stabilit prin autorizatia de desfiintare.
Autorizatia de desfiintare (AD): procedura de emitere si continutul AD.
(1) Autorizaia de desfiinare se emite n baza cererii, n cel mult 10 zile lucrtoare de la data
nregistrrii acesteia. La cerere se anexeaz urmtoarele documente:
a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, cu
anexarea planului cadastral i/sau a planului imobilului;
b) proiectul de organizare a executrii lucrrilor de desfiinare, avizat de ctre arhitectul-ef;
c) buletinul de identitate (pentru persoan fizic) sau certificatul de nregistrare (pentru persoan
juridic);
d) expertiza tehnic, n cazul desfiinrii pariale a imobilului;
e) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren, ale cror interese pot fi afectate
nemijlocit n procesul executrii lucrrilor de desfiinare total sau parial a imobilului.
(2) Solicitarea altor documente dect cele prevzute nu se admite.
(3)Documentele prevzute se prezint n original i n copii, cu excepia documentului prevzut
la lit. b), care se prezint doar n original.
(4) Dup verificarea copiilor de pe documentele prevzute la alin. (1), originalele se restituie
solicitantului (beneficiarului).
(5) n cazul n care nu au fost anexate toate documentele prevzute la alin. (1), emitentul va
refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii.
(6) Dac emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) i nu a informat n scris
solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizaia de desfiinare se consider eliberat. n acest caz,
solicitantul (beneficiarul) este n drept s nceap executarea lucrrilor, informnd n scris
emitentul i Inspecia de Stat n Construcii.
(7) La survenirea situaiei prevzute la alin. (6), emitentul elibereaz necondiionat autorizaia
de desfiinare n termen de cel mult 3 zile lucrtoare de la data primirii informaiei despre
nceperea executrii lucrrilor.

100