TEMA 8 - RIM Reabilitare Strazi Si Retea Apa RM Sarat

1
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

REABILITARE/MODERNIZARE STRZI ORENETI I REABILITARE REELE DE
AP N ZONA DE INTERVENIE URBAN
A MUNICIPIULUI RMNICU SRAT

JUDEUL BUZU

- STUDIU DE CAZ PENTRU UZ DIDACTIC -

2

CUPRINS

1. Informaii generale ....................................................................................................................................................4
1.1. Informaii despre titularul proiectului ................................................................................................................................... 4
1.2. Informaii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului i al raportului la acest studiu...... 4
1.3. Denumirea proiectului ........................................................................................................................................................ 4
1.4. Descrierea proiectului i descrierea etapelor acestuia ....................................................................................................... 4
1.4.1. Scop i necesitate ........................................................................................................................................................... 5
1.4.2. Situaia actual a amplasamentului analizat ................................................................................................................... 5
1.5. Durata de funcionare......................................................................................................................................................... 5
1.6. Informaii despre poluani fizici i biologici care afecteaz mediul, generai de activitatea propus................................... 6
1.7. Alte tipuri de poluare fizic i biologic............................................................................................................................... 6
1.8. Localizarea geografic i administrativ a amplasamentelor ............................................................................................. 6
1.9. Utilizarea curent a terenului, infrastructura existent, obiective istorice, culturale, arheologice, valori naturale, arii
naturale protejate/zone protejate, zone de protecie sanitar etc.............................................................................................. 7
1.10. Informaii despre documente/reglementrile existente privind planificarea/amenajarea teritorial n zona
amplasamentului proiectului ...................................................................................................................................................... 8
1.11. Informaii despre modalitile propuse pentru accesul la infrastructura existent ............................................................ 8
2. Procese tehnologice..................................................................................................................................................8
2.1. Procese tehnologice folosite n timpul construciei: ............................................................................................................ 8
2.1.1 Materiale necesare realizrii lucrrilor de pmnt........................................................................................................ 13
2.1.2. Materiale necesare realizrii supra - structurii drumurilor ........................................................................................... 13
2.1.3. Materiale necesare realizrii drumurilor laterale ......................................................................................................... 13
2.1.4. Materiale necesare realizrii anturilor si canalelor de scurgere ................................................................................ 13
3. Deeuri....................................................................................................................................................................13
3.1. Deeuri menajere............................................................................................................................................................. 14
3.2. Deeuri tehnologice.......................................................................................................................................................... 14
3.2.1. Deeuri inerte.............................................................................................................................................................. 14
3.2.2. Deseuri toxice si periculoase ...................................................................................................................................... 15
3.2.3. Deeuri metalice ......................................................................................................................................................... 15
3.2.4. Managementul deeurilor............................................................................................................................................ 15
4. Impactul potenial, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului i msuri de reducere a acestora ..16
4.1. Hidrografia........................................................................................................................................................................ 16
4.1.1. Prognozarea impactului .............................................................................................................................................. 17
4.1.2 Msuri de diminuare a impactului ................................................................................................................................ 18
4.2. Aerul ................................................................................................................................................................................. 19
4.2.1. Surse i poluani generai............................................................................................................................................ 19
4.2.3. Msuri de diminuare a impactului ............................................................................................................................... 21
4.3. Zgomot i vibraii .............................................................................................................................................................. 21
4.3.1. Sursele de zgomot ...................................................................................................................................................... 21
4.3.2. Determinarea nivelului de zgomot............................................................................................................................... 23
4.3.3. Sursele de generatoare de vibraii .............................................................................................................................. 23
4.3.4. Msuri de diminuare a zgomotului .............................................................................................................................. 23
4.3.5. Msuri de diminuare a vibraiilor ................................................................................................................................. 24
4.4 Solul .................................................................................................................................................................................. 25
4.4.1. Caracteristicile solurilor ............................................................................................................................................... 25
4.4.2. Surse de poluare/degradare a solurilor....................................................................................................................... 25
4.4.3. Prognozarea polurii/degradrii solului ....................................................................................................................... 26
4.5. Subsolul............................................................................................................................................................................ 27
4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus ................................................................................................. 27

3
4.5.2. Impactul prognozat ..................................................................................................................................................... 27
4.6. Biodiversitatea.................................................................................................................................................................. 27
4.6.1. Surse de poluare/degradare ....................................................................................................................................... 28
4.7. Peisajul ............................................................................................................................................................................. 29
4.7.1. Informaii despre peisaj ............................................................................................................................................... 29
4.8. Mediul social i economic din Municipiul Rmnicu Srat ................................................................................................. 31
4.8.1. Impact potenial........................................................................................................................................................... 32
4.9. Condiii culturale i etnice................................................................................................................................................. 33
4.9.1. Impact potenial asupra condiiilor etnice i culturale.................................................................................................. 33
4.9.2. Impact potenial asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice............... 33
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR..................................................................................................................................................... 34
5.1. Alegerea amplasamentului ............................................................................................................................................... 34
5.1.1. Descrierea alternativelor ............................................................................................................................................. 34
5.1.2. Strzile asupra crora se va interveni ......................................................................................................................... 35
5.1.3. Reabilitare reea ap................................................................................................................................................... 36
5.1.4. Alegerea modului de realizare a mobilierului urban/spaiilor publice .......................................................................... 36
5.2. Evaluarea impactului ........................................................................................................................................................ 37
6. MONITORIZAREA ................................................................................................................................................................... 40
6.1. Monitorizarea n perioada de execuie a proiectului ......................................................................................................... 40
6.2. Monitorizarea n perioada de activitate............................................................................................................................. 41
6.3. Monitorizarea la nchiderea obiectivului ........................................................................................................................... 42
7. SITUAII DE RISC ................................................................................................................................................................... 42
7.1. Riscuri naturale ................................................................................................................................................................ 42
7.1.1. Cutremure................................................................................................................................................................... 42
7.1.2. Inundaii ...................................................................................................................................................................... 42
7.1.3. Secet......................................................................................................................................................................... 42
7.1.4. Alunecri de teren....................................................................................................................................................... 42
7.2. Accidente poteniale......................................................................................................................................................... 42
7.3. Posibilitatea apariiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului transfrontier. ........................... 43
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR ................................................................................................................................................ 43

4

INTRODUCERE
Prezenta documentaie este obligatoriu a se ntocmi pentru a respecta prevederile Legii 265 din 2006 privind
protecia mediului. La redactarea Raportului la studiu de evaluare a impactului a fost respectat structura
recomandat de Hotrrea nr. 1213 din 2006, privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice i private i Ordinul nr. 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.
Prezenta documentaie Raport la studiu de evaluare a impactului produs asupra mediului de aciunea de
reabilitare/modernizare strzi oreneti i reabilitare reele de ap n zona de intervenie urban a municipiului
Rmnicu Srat, a fost ntocmit pe baza observaiilor directe din teren, a documentaiilor existente i informaiilor
puse la dispoziie de titularul de activitate.

1. INFORMAII GENERALE
1.1. Informaii despre titularul proiectului
Titularul proiectului: Consiliul Local al Municipiului Rmnicu Srat
Numr de nregistrare 2406871
Cont bancar Trezorerie :RO35TREZ1675006XXX0010005.
Persoane de contact: Tatiana SOLCANU

1.2. Informaii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului i al
raportului la acest studiu
S.C. TTT UTILITIES S.R.L., Bucuresti.

1.3. Denumirea proiectului
Reabilitare/modernizare strzi oreneti i reabilitare reele de ap n zona de intervenie urban a
municipiului Rmnicu Srat.

1.4. Descrierea proiectului i descrierea etapelor acestuia
Prezenta lucrare Reabilitare/modernizare strzi oreneti i reabilitare reele de ap n zona de
intervenie urban a municipiului Rmnicu Srat s-a ntocmit respectnd
Ordinul 1.213 din 2006, privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
pentru anumite proiecte publice i private;
Ordinul 860 din 2002, privind aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere
a acordului de mediu;
Ordinul 863 din 2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului;
Legea 10/1995, privind calitatea n construcii;
OUG nr. 195 din 2005, privind protecia mediului.
Consiliul Local al municipiului Rmnicu Srat, dorete implementarea unui proiect integrat i atragerea de
fonduri prin Programului Operaional Regional 2007-2013, axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a
oraelor - poli urbani de cretere, domeniul de intervenie 1 Planuri integrate de dezvoltare urban, sub-
domeniul: centre urbane.
Acest proiect integrat presupune ntocmirea unui plan integrat pentru o zon de intervenie urban delimitat
clar pe teritoriul municipiului Rmnicu Srat, care va deveni prin implementarea acestui plan integrat un centru
urban.
Zona de intervenie urban a fost delimitat prin strategia municipiului Rmnicu Srat, strategie ce a rezultat
n urma analizei potenialului de dezvoltare economic a municipiului.
n acest zon de dezvoltare urban, autoritatea local dorete implementarea unui plan integrat de
dezvoltare urban care s cuprind 2 proiecte individuale :
Proiect individual Reabilitare/modernizarea strzi oreneti i reabilitare reele de ap n zona de
intervenie urban a municipiului Rmnicu Srat i
Proiect individual Cresterea sigurantei i prevenirea criminalitii n unitile de nvmnt din
Municipiul Rmnicu Srat.

5
1.4.1. Scop i necesitate
Scopul investiiei este creterea gradului de siguran n exploatare a unor strzi din Municipiul Rmnicu
Srat, fluidizarea traficului n centrul municipiului i dirijarea acestuia, n special a traficului de maini grele, ctre
periferia acestuia, creterea siguranei pietenonilor i a conducatorilor auto.
De asemenea, se dorete mbuntirea aspectului vizual general al municipiului, prin montarea unor obiecte
de mobilier urban, prevederea strazilor asupra crora se va interveni cu rigole pentru scurgerea apelor pluviale i cu
aliniamente stradale.
Reabilitarea reelelor de ap mai vechi de 30 de ani va crete sigurana n exploatare a acestora, precum i
calitatea apei livrat populaiei.

1.4.2. Situaia actual a amplasamentului analizat
Amplasamentul este situat in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu Sarat si cuprinde cartiere
cu functiune preponderent rezidentiala.
Zona de Interventie Urbana se invecineza la Vest si la Sud cu Valea Ramnicului ,la Nord cu drumul spre
Focsani si Podgoria ,iar la Est cu Calea Ferata si cu drumurile care duc spre Braila si spre Colibasi.
Fata de punctele cardinale Zona de interventie este situata pe axa lunga pe directia Nord-Sud,cu o insorire
optima Sud-Est_Sud-Vest.
Categoria de functionalitate a strzilor din municipiul Rmnicu Srat a fost stabilit prin Hotrrea Consiliului
Local nr.135 din 13.01.2007 i cuprinde un total de 338 strzi clasificate dup cum urmeaz :
10 strzi de categoria a II-a;
245 strzi de categoria a III-a;
83 strzi de ccategoria a IV-a.
Dezvoltarea reelei de drumuri este stabilit din 1995. Reeaua total de drumuri n Rmnicu Srat msoar
145 Km. n urma analizei situaiei existente s-a constatat o serie ntreag de probleme n cadrul infrastructurii
stradale ce trebuie rezolvate. Acestea ar fi:
gradul avansat de uzura i de deteriorare a prii carosabile;
lipsa sau degradarea avansat a bordurilor;
trotuare fisurate sau distruse din cauza rdcinilor copacilor;
borduri sparte, lipsa sau dislocate cu neuniformiti n lungul strzilor;
spaii verzi nengrijite, alei pietonale degradate;
lipsa refugiilor pentru transportul n comun;
marcaje rutiere insuficiente i lipsa panourilor de informare a cetenilor;
aglomerri ale traficului auto n zonele de interes ale Municipiului (cazul Cartier Halelor);
rezolvarea deficitar a circulatiei in intersecia de la intrarea n Municipiul Rmnicu Srat;
insuficiena locurilor de parcare n zone de interes cetenesc ale Municipiului;
fluxuri auto sau pietonale improprii sau greoaie n divese pri ale Zonei de Intervenie Urban;
zone din reeaua de alimentare cu ap care sunt n stadiu avansat de uzur i care ar trebui nlocuite pe
strzile pe care se intervine, astfel nct s mai funcioneze n parametrii, fr reparaii, cel putin 5 ani.

1.5. Durata de funcionare
Durata de execuie a lucrrilor este de 12 luni lucratoare de la data nceperii lucrrilor (care se estimeaz c
va fi la sfaritul semestrului al III-lea al anului 2010 - nceputul semestrului al IV lea al anului 2010).
Durata de funcionare a investiiilor care fac obiectul prezentului raport este de 10 ani - pentru reeaua de
drumuri, respectiv de 5 ani fr reparaii - pentru reeaua de alimentare cu ap.

6

1.6. Informaii despre poluani fizici i biologici care afecteaz mediul, generai de activitatea propus

TABEL NR. 1
Poluare calculat produs de activitate i msuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezideniale, de
recreere sau alte zone
protejate; Creterea
estimat fa de poluarea
de fond
Tipul
polurii
Sursa de
poluare/
durata de
manifestare
N
u
m
r

s
u
r
s
e

d
e

p
o
l
u
a
r
e

P
o
l
u
a
r
e

m
a
x
i
m

p
e
r
m
i
s

(
l
i
m
i
t
a

m
a
x
i
m

a
d
m
i
s

p
e
n
t
r
u

o
m

i

m
e
d
i
u
)

Poluare
de fond
(dB)
P
e

z
o
n
e

d
e

p
r
o
t
e
c
i
e

/
r
e
s
t
r
i
c
i
e

a
f
e
r
e
n
t
e

o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i

,

c
o
n
f
o
r
m

l
e
g
i
s
l
a
i
e
i

n

v
i
g
o
a
r
e

Pe zona
obiectivului
(la surs)

dB(A)
F
s
u
r
i

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e

a

p
o
l
u
r
i
i

C
u

i
m
p
l
e
m
e
n
t
a
r
e
a

m
s
u
r
i
l
o
r

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e

a

p
o
l
u
r
i
i

Msuri de
eliminare/reducere a polurii

A) Etapele de
mobilizare /
demo-bilizare
(excavator,
autobasculante)
10-15

65 dB(A) la
limita zonei
funcionale

45

14 dB

85 - 103

15 dB

5 dB

Sunt surse cu aciune limitat la perioada
de mobilizare/demobilizare, active numai
pe timpul zilei, cu impact mediu asupra
receptorilor nvecinai, avnd n vedere
situaia real din teren ( distana sursa
receptor) i morfologia acestuia.
Zgomot
B) n faza de
execuie
(forez, grup
generator,
autoutilitare,
excavator,
grup generator)

10-15

65 dB(A) la
limita zonei
funcionale
45

19 dB 103

20 dB

10 dB

Sunt surse exterioare de zgomot cu
aciune numai pe timpul zilei
In situaia dat necesit msuri speciale de
protecie la zgomot, avnd n vedere
distana surs receptori.
Se vor efectua msurtori ale nivelului de
zgomot n timpul activitilor generatoare de
zgomote ridicate i daca nivelul de zgomot
nregistrat se va situa peste limita admis
se vor folosi panouri fonoabsorbante
Radiaie Electro-magnetic Nu este cazul
Radiaie ionizant Nu este cazul
Poluare biologic Nu este cazul

1.7. Alte tipuri de poluare fizic i biologic
Surse de vibraii
O alt surs de poluare fizic o reprezint vibraiile, care pot fi identificate n timpul lucrrilor de pregtire,
precum i n timpul executrii lucrrilor, ca fiind datorate:
instalaiilor de decapare, frezare, scarificare;
utilajelor prezente la anumite faze de execuie;
Utilajele mobile utilate cu pneuri, nu pot fi considerate ca surse majore de vibraii, n aceast categorie
intrnd mijloacele de transport auto.
n cadrul zonei de intervenie urban, exist construcii sau alte obiective care ar putea fi influenate de
nivelul vibraiilor. Acestea sunt imobilele sau obiectivele declarate n PUG-ul Municipiului Rmnicu Srat drept
monumente istorice.
De asemena, vibraiile ar putea fi o surs de disconfort pentru pentru populaia aflat n vecintatea locului
unde se desfoar lucrrile

1.8. Localizarea geografic i administrativ a amplasamentelor
Municipiul Rmnicu Srat este situat n estul judeului Buzu, n zona de contact ntre subcarpai i cmpie.
Mai exact, Municipiul Rmnicu Srat s-a dezvoltat pe terasele inferioar i medie ale rului Rmnicu Srat, la ieirea
acestuia din zona subcarpatic.
n cadrul Municipiului Rmnicu Srat s-a delimitat o zona de interventie urbana ce cuprinde cartiere cu
funciune preponderant rezidenial. Din suprafaa total a Municipiului 800 ha, conform PUG-ului, zona urban va
cuprinde cca. 550 ha.
Zona de Interventie Urbana se nvecinez la Vest i la Sud cu Valea Rmnicului, la Nord cu drumul spre
Focani i Podgoria, iar la Est cu Calea Ferata i cu drumurile care duc spre Brila i spre Colibai.

7
1.9. Utilizarea curent a terenului, infrastructura existent, obiective istorice, culturale, arheologice,
valori naturale, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecie sanitar etc.

a. Utilizarea curent a terenurilor
n proporie de 90% Zona de intervenie urban, se ncadreaz n zona de locuine i funcii complementare,
conform PUG-ului Municipiului Rmnicu Srat. Restul procentelor pn la 100%, sunt ocupate de:
zona central i alte zone cu funciuni complexe de interes public;
zon uniti industriale/uniti agricole;
zona de parcuri/complexe sportive;
zona gospodrire comunal/cimitire;
zona cu valoare istoric;

b. Infrastructura existent-starea actual
n urma analizei situaiei existente s-au constatat o serie ntreag de probleme n cadrul infrastructurii
stradale ce trebuie rezolvate. Acestea ar fi:
gradul avansat de uzur i de deteriorare a prii carosabile;
borduri sparte, lips sau dislocate cu neuniformiti n lungul strzilor;
rezolvarea deficitar a interseciei de la intrarea n Municipiul Rmnicu Srat;
Insuficiena locurilor de parcare n zone de interes cetenesc ale Municipiului;
strzile pe care se intervine, astfel ncat s mai funcioeze n parametrii, fr reparaii cel putin 5 ani.

c. Valori istorice, culturale, arheologice
Conform PUG-ului Municipiului Rmnicu Srat, n cadrul localitaii sunt prezente 28 de obiective cu
importan istoric i arheologic, dintre acestea n zona de intervenie urban a proiectului sunt prezente 12 astfel
de obiective, pe urmtoarele strzi:
Strada Aleea Primverii;
Strada Mihai Eminescu nr.1;
Strada Constantin Brncoveanu nr.39;
Strada Nicolae Blcescu;
Strada Tudor Vladimirescu nr.10;
Strada Matei Basarab nr.91;
Strada Drgaicii nr.5;
Strada Unirii nr. 23 A;
Strada Nicolae Blcescu nr.1;
Strada Tudor Vladimirescu nr. 17.
n Municipiul Rmnicu Srat nu exist monumente istorice aflate n Repertoriului Arheologic al Romniei sau
n Lista Monumentelor Istorice avizat de Ministerul Culturii i Cultelor n 2004.

d. Valori naturale, arii naturale protejate
n amplasamentului analizat nu exist, arii protejate sau situri incluse n reeaua NATURA 2000.
n zona rului Rmnicu Srat, n vecintatea Zonei de intervenie urban, a fost declarat, de ctre Consiliul
Local al Municipiului Rmnicu Srat i marcat ca atare n PUG, o zon cu valoare peisagistic.

8
e. Zone de protecie sanitar
n cadrul i n vecintatea amplasamentului analizat nu exist zone de protecie hidrogeologic sau zone de
protecie sanitar.

1.10. Informaii despre documente/reglementrile existente privind planificarea/amenajarea teritorial
n zona amplasamentului proiectului
La baza elaborarii acestei lucrari au stat:
o Tema de Proiectare enuntata de catre Beneficiar;
o PUG ul Municipiului Ramnicu Sarat;
o Norme,STAS-uri si prescriptii de proiectare si de constructie.

1.11. Informaii despre modalitile propuse pentru accesul la infrastructura existent
Accesul la infrastructura rutier existent se va face pe dumurile existente. Nu vor fi create drumuri de acces
noi.
n ceea ce privete retele de ap, vor fi reabilitate retelele de ap cu o vechime mai mare de 30 de ani.
Nu se vor face extinderi ale reelei de ap.

2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice folosite n timpul construciei:
SOLUTII PRIVIND STRUCTURA RUTIERA
Pe baza datelor culese din teren, pentru fiecare traseu de strada analizat, se va stabili capacitatea portanta
prin utilizarea metodelor si programului de calcul CALDEROM prevazute de Instructiunile tehnice CD 31-93 si de
Normativul AND 550.
Solutiile vor fi stabilite in functie de clasa starii tehnice, definita de calificativele caracteristicilor fiecarui traseu
de strada, conform Instructiunilor CD 155-2000.
In cazul in care se va stabili necesitatea ranforsarii structurilor rutiere existente, va fi calculata grosimea
totala a straturilor de ranforsare prin calcul de dimensionare conform normativelor in vigoare.
Solutiile stabilite vor fi astfel alese incat sa ateste rezistenta la solicitarile dinamice datorita traficului, sa
asigure siguranta in exploatare si protectia impotriva zgomotelor pe toata durata de serviciu a strazii, estimata la 10
ani, conform Normativului 550. Se vor avea in vedere imbracaminti din mixturi asfaltice rugoase, mixturi asfaltice
drenante, mixturi asfaltice cu fibre, imbracaminti din beton de ciment, etc.
Durata de viata reziduala a structurilor rutiere noi, va fi stabilita in cadrul calculului de dimensionare, pe baza
volumelor de trafic de calcul si trafic admisibil pentru fiecare sector de strada luat in studiu.
In vederea verificarii structurilor rutiere reabilitate se va utiliza metoda analitica de dimensionare, conform
Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide
(metoda analitica) indicativ AND 550-99.
Datele necesare sunt urmatoarele:
alcatuirea structurii existente din studiul geotehnic;
tipul de imbracaminte actual ;
tipul de pamant;
tipul climatic;
regim hidrologic;
parametrii de degradare ai imbracamintii bituminoase .
In vederea dimensionarii se va determina traficul de calcul, conform cap. 4 din Normativul pentru
dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide ( metoda analitica )
AND 550-99.
Prin corelarea rezultatelor dimensionarii sistemului rutier si a verificarii comportarii acestuia sub trafic, se vor
adopta solutiile optime. Solutiile vor tine seama de sistemele rutiere adoptate in situatii similare si verificate in timp.
O deosebita atentie se va acorda la zonele de stationare din intersectii, unde se vor prevedea solutii speciale
de ranforsare prin utilizarea materialelor de tip geocompozit si a fundatiilor de beton de ciment.
Se va prevedea in caietele de sarcini folosirea unor mixturi asfaltice care sa permita drenarea si evacuarea
rapida a apelor de suprafata.
ORGANIZAREA DE ANTIER SE VA FACE N ZONA N CARE SE DESFOAR LUCRRILE. NU VOR EXISTA PLATFORME
SPECIAL AMENAJATE PENTRU REALIZAREA CIMENTULUI. ACESTA VA FI ADUS N AUTOBETONIERE LA LOCUL DE EXECUIE AL
LUCRRILOR.

9

LUCRRILE LA REELE DE AP SE VOR EXECUTA NAINTEA REALIZRII STRZILOR.

REZISTENTA SI STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE SI SEISMICE
Solutiile de intretinere, reconstructie, consolidare, extindere, rezultate in urma analizelor si evaluarilor
efectuate in cadrul lucrarilor, vor fi astfel stabilite incat sa ateste rezistenta la solicitarile dinamice datorita traficului,
sa asigure siguranta in exploatare si protectia impotriva zgomotelor pe toata durata de serviciu a strazilor luate in
studiu.
Vor fi luate in considerare solutii in conformitate cu prevederile celor mai recente normative din domeniu,
care garanteaza indeplinirea tuturor cerintelor privind functionarea, securitatea si fiabilitatea lucrarilor proiectate,
normative avizate de Administratia Nationala a Drumurilor, cum sunt: AND 540, AND 550, AND 554, AND 565,
ORD.MT 45.
Avem in vedere reabilitarea drumurilor cu imbracaminti din mixturi asfaltice rugoase, mixturi asfaltice
drenante, mixturi asfaltice cu fibre, caracterizate prin schelet mineral puternic, rezistenta si stabilitate sporite, care
vor fi realizate in conformitate cu SR 174, Normativ AND 539.
Aceste solutii sunt in conformitate cu Normele Europene si vor asigura rezistenta si stabilitatea lucrarilor atat
la sarcini statice cat si la cele dinamice si imbunatatirea caracteristicilor de suprafata prin:
sporirea stabilitatii la deformatii permanente;
rezistente sporite la fagasuire,
rezistente la alunecare sporite,
evacuarea mai rapida a apelor,
diminuarea fenomenului de acvaplanare,
rezistenta la inghet - dezghet sporita.
Structurile rutiere realizate cu aceste mixturi conduc la cresterea durabilitatii prin:
cresterea rezistentei la oboseala si imbatranire;
imbunatatirea caracteristicilor de stabilitate.

ORDINEA ETAPELOR DE EXECUTIE
Lucrrile de execuie vor fi etapizate astfel nct traficul sa fie perturbat cat mai puin posibil si pe o perioada
de timp redusa. In principal etapele de execuie vor fi:
Etapa 1 Desfacerea bordurilor degradate si nlocuirea acestora cu borduri noi, refacerea pavajului la
trotuare, amenajarea bordurilor in intersectii.
Etapa 2 Frezarea sau desfacerea imbracamintilor degradate, repararea si colmatarea fisurilor.
Operaiunea de frezare sau desfacere imbracaminte deteriorata se va executa pe cate o
banda de circulaie in cazul strzilor cu mai mult de o banda pe sens. Materialul rezultat
va fi transportat, in vederea reciclrii.
Etapa 3 Realizarea insulelor de dirijare, aternerea covoarelor asfaltice de ranforsare si ridicarea
capacelor.
Etapa 4 Realizarea marcajelor, montarea indicatoarelor, a semafoarelor, a balustradelor pietonale.
Pe parcursul execuiei se vor prevedea lucrari specifice de presemnalizare si semnalizare in vederea evitarii
accidentelor.
Zonele frezate sau decapate vor fi racordate la sistemul rutier existent prin pene de racordare.
Se va avea in vedere semnalizarea corespunzatoare a gropilor si astuparea lor in maxim 24 de ore de la
desfacerea acestora.

SISTEMATIZAREA IN PLAN VERTICAL
Proiectarea in plan vertical, atat in profil longitudinal cat si in profil transversal, va tine cont de gurile de
scurgere existente in vederea asigurarii scurgerii apelor in bune conditiuni.
In urma ridicarii topografice de detaliu se va realiza un model digital tridimensional cu ajutorul caruia se va
analiza scurgerea apelor prin intermediul sagetilor de scurgere. Racordarile imbracamintii proiectate la bordura, atat
la intersectie cat si in zona gurilor de scurgere vor fi realizate tinand cont de aceste directii de scurgere.
Dupa analiza scurgerii apelor si stabilirea punctelor de minim se va trece la stabilirea liniei rosii. Linia rosie
se proiecteaza in doua etape:

10
Etapa 1 Optimizarea unei linii rosii preliminare ce rezulta din aplicarea pantelor transversale
predefinite de-a lungul axei strazii. Aceasta optimizare se face automat si urmareste realizarea unor volume
de lucrari minime. In urma acestei optimizari rezulta marcate pe planul de situatie zonele de frezari si
plombari pe grosime de straturi.
Etapa 2 Dupa optimizare se trece la geometrizarea liniei rosii conform pasului de proiectare
adoptat. Dupa stabilirea linei rosii finale se ruleaza profilele transversale tip generandu-se profile
transversale de executie, cu precizarea distincta a cotelor existente, a celor propuse, a diferentelor de nivel
atat in ax cat si la delimitarea benzilor si la margini.

SISTEMUL DE LUCRU PERMITE ADAPTAREA DESENELOR SI A DETALIILOR DE EXECUTIE LA TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A
ANTREPRENORULUI DESEMNAT PRIN LICITATIE.

Asfaltul si betonul vor fi aduse cu mijloace de transport adecvate (autobetoniere) la locul de execuie al
lucrrii.
Organizarea de santier se va face n zona de execuie a lucrrilor.
La alegerea locaiei organizrii de antier s-au avut n vedere urmtoarele aspecte:
s fie plasat aproape de zona de lucru pentru a se putea ajunge usor la zona de lucru, cu scopul de a
reduce pe cat posibil problemele generate de traficul mijloacelor de transport;
posibilitatea conectarii usoare la reteaua existent de utiliti (electricitate, sistemul de conducte pentru
drenarea apei)
strbaterea unor distante ct mai mici ale transportului de livrari de materiale.

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA A SOLUIILOR PROPUSE
Solutia tehnica pentru reabilitarea si modernizarea infrasturcturii aferente amplasamentului, va fi bazata pe
recomandarile si reglementarile urbanistice prevazute in PUG-ul aprobat.
Din punct de vedere constructiv se va urmari respectarea tramei stradale existente cu interventii locale
acolo unde acest lucru este posibil si justificabil din punct de vedere al fluidizarii traficului, cresterii gradului de confort
al cetatenilor, etc.

STRZI
In cadrul modernizarii si reabilitarii tramei stradale se va urmari sistematizarea zonei de circulatie auto, care
consta din materializarea pe planul de situatie pus la dispozitie de catre Beneficiarul lucrarii, a sistematizarii
orizontale in plan, cat si prin propunerea de structuri rutiere adecvate, verificarea acestora la sarcinile comunicate de
catre beneficiarul de dotare si la actiunea repetata a inghet-dezghetului. La realizarea proiectului tehnic s-a inut cont
de:
datele de trafic;
situatia existent a infrastructurii rutiere cu evidentierea tipurilor de parti carosabile;
structurile rutiere proiectate se vor alege in functie de natura si frecventa traficului si vor rezulta si in
urma stabilirii unei solutii unitare de colectare si evacuare a apelor pluviale;
structurile rutiere vor fi alese astfel incat sa corespunda traficului de perspectiva si actiunii repetate a
inghet-dezghetului. In acest sens s-a realizat un studiu de trafic pe baza unor date primite de la Politia Municipiului
Ramnicu Sarat departamentul Circulatie.
Se vor prevedea pentru delimitarea spatiilor cu diverse functiuni borduri prefabricate din beton de ciment
10x15cm sau 20x25cm.

TABEL NR.2

Nr Denumire strada
Categoria
strazii
Tipul de lucrari propuse
1. 22 DECEMBRIE III
Asfaltare/ Mobilier urban

2.
9 MAI (DE LA INTERSECTIA CU BISOCA PANA LA
INTERSECTIA CU DOROBANTI )
III Asfaltare/ Mobilier urban
3. Jideni III Asfaltare/ Mobilier urban

11
4. Oratia III Asfaltare/ Mobilier urban
5. Unirii III Asfaltare/ Mobilier urban
6. Dorobanti III Asfaltare/ Mobilier urban
7. Topliceni III Asfaltare/ Mobilier urban
8. Patriei III Asfaltare/ Mobilier urban
9.
Bisoca (de la intersectia cu strada Unirii pana la
intersectia cu strada Dorobanti)
10. Pantazescu III Asfaltare/ Mobilier urban
11. Dragaicii III Asfaltare/ Mobilier urban
12. Dreptii III Asfaltare/ Mobilier urban
13. D. Cantemir III Asfaltare/ Mobilier urban
14. Florica Cristoforeanu III Mobilier urban
15. Poiana marului III Asfaltare/ Mobilier urban
16. Muchiei III Asfaltare/ Mobilier urban
17. Capitan Zaganescu III Asfaltare/ Mobilier urban
18. Dealului III Asfaltare
19. Matei Basarab III Mobilier urban(exemplu cosuri de gunoi,etc.)
20. Domneasca III Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi
21. Gh Lupescu III Mobilier urban
22. Principile Ferdinand III Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi
23. Tudor Vladimirescu III Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi
24.
Bulevardul Digului (din Dorobanti pana in strada
Eminescu)
II Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi
25. Mihai Eminescu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
26. Constantin Brancoveanu III Mobilier urban/ spatii verzi
27.
Ion Mihalache (de la Principele Ferdinand la
Matei Basarab)
III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
28. Nicolae Balcescu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
29. Alexandru Sihleanu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
30. Strada Lalelelor din Tudor Vladimirescu cu Pacii III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
31. Strada Pacii (din Lalelelor pana in Elena Cuza) III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
32. Crangu Meiului III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
33. Horia (de la strada Balta Alba pana la Gara) III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
34. Aleea Intrarea Teiului IV Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
35. Aleea Livezilor IV Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
36. Aleea Mioritei IV Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
37. Aleea Primaverii III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
38. Colonel Buzoianu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
39. Fdt. Mihai Eminescu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
40. Piata Halelor III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
41. Pietei III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

Prin prezentul proiect se va urmari in permanenta ca prin solutiile recomandate sa se realizeze siguranta in
exploatare a lucrarilor, obiectiv prioritar in activitatea de administrare a retelei de strazi.
Astfel, noile tipuri de imbracaminti bituminoase asigura imbunatatirea caracteristicilor de suprafata prin:
imbunatatirea vizibilitatii pe timp de ploaie datorita reducerii efectului de orbire prin reflectie prin dispersia
mai buna a luminii primite;
evacuarea mai rapida a apelor pluviale;
diminuarea fenomenului de acvaplanare.

12
La proiectare se va recomanda utilizarea numai a materialelor agrementate tehnic si cu termene de garantie
care sa se incadreze in durata de viata estimata.

INSTALATII ELECTRICE
Prezentul studiu va trata urmatoarele categorii de instalatii electrice care vor fi realizate doar pe strazile ce
fac obiectul prezentei documentatii tehnice:
alimentarea cu energie electrica a panourilor electronice de informare a cetatenilor(post de transformare
curenti slabi,pentru bransarea in reteaua existenta,retea de cabluri tip network,etc);
Alimentarea cu energie electrica a statiilor de autobus tip refugiu,a semnalelor luminoase si a
semafoarelor in cazul in care se vor propune semafoare noi,suplimentare fata de cele existente.
La baza elaborarii acestei lucrari vor sta:
o Tema de Proiectare enuntata de catre Beneficiar
o PUG ul Municipiului Ramnicu Sarat
o Norme, STAS-uri si prescriptii de proiectare si de constructie

REABILITARE RETELE DE APA
Se vor prevedea in documentatia tehnica de avizare prin planse desenate,schite,date tehnice de principiu si
devize urmatoarele categorii de lucrari de baza:
inlocuirea retelelor de alimentare cu apa aflate in stare de degradare,sau care sunt mai vechi de 30 ani;
TABEL NR.3

Nr.
crt.
Denumire strad
Categoria
strzii
Lungime reea de ap
(m)
Vechime
Diametre
reea de ap
1 Jideni III 280 36 ani 50 mm
2 Unirii III 380 52 ani 100 mm
3 Oratia III 120 33 ani 1
1/2
4 Muchiei III 120 32 ani 50 mm
5 Poiana Marului III 150 33 ani 50 mm
6 Mihai Eminescu III 425 44 ani
219
100 mm
7 Crangul Meiului III 875 55 ani 100 mm
8 Pacii III 600 54 ani 70 mm
9 Aleea Intrarea Teiului IV 75 38 ani 50 mm
10 Aleea Livezilor IV 75 38 ani 50 mm
11 Aleea Mioritei IV 140 38 ani 70 mm
12 Strada Primaverii III 200 38 ani 200 mm
13 Colonel Buzoianu III 110 38 ani 70 mm
14
Fundatura Mihai
Eminescu
III 215 38 ani 100 mm
15 Piata Halelor III 240 38 ani 100 mm
16 Lt. Pantazescu III 115 38 ani 70 mm
17 Str Patriei III 250 38 ani 100 mm
18 Str Bisoca III 70 38 ani 100mm
Total
4440

MOBILIER URBAN,SPATII PUBLICE
Se vor prevede in documentatia tehnica de avizare prin planse desenate,schite,date tehnice de principiu
si devize urmatoarele categorii de lucrari de baza:
Se va realiza un proiect tip de statie de autobus tip refugiu si se vor gasi locuri in care acesta sa fie
amplasat de-a lungul traseelor existente in Municipiu.
Se vor realiza elemente de mobilier urban, jardinire, bancue, garduri, semnale luminoase, etc.

13
Se vor gasi solutii de imbunatatire a aspectului general al orasului din Zona de Interventie Urbana, acolo
unde acest lucru este posibil.

2.1.1 Materiale necesare realizrii lucrrilor de pmnt
Prima operaie consta in ndeprtarea stratului superior de pamant prin excavare cu buldozerul, a
depunerilor de materiale, ncrcarea acestora in mijloace de transport si depozitarea lor departe de antier.
Procedeul de excavare in pamantul foarte tare se realizeaz cu excavatorul, cu ncrcare directa in
vagonete tip si apoi se transporta ctre zonele de umplere. Excavarea in pamantul mediu ca taiere se realizeaz prin
aceeai metoda.
Prin umplerea cu pamant se cere sa se niveleze cu buldozerul pamantul descrcat din vagonetele tip, apoi
sa se compacteze cu cilindru indreptor tras de un buldozer.
Acoperirea terasamentelor cu iarba consta in aternerea unui strat de pamant vegetal cu ajutorul cupei
excavatorului, urmata de nivelarea cu buldozerul.

2.1.2. Materiale necesare realizrii supra - structurii drumurilor
Aternerea balastului (stratului superior) consta in descrcarea acestuia din camioane, nivelarea cu ajutorul
buldozerului si compactarea acestuia cu cilindru compactor. Stratul alctuit din pietri pentru fundaie va urma
aceeai procedura. Stratul alctuit din agregate stabilizate cu ciment se obine din amestecul realizat in instalaia de
dozare a cimentului, depozitarea si apoi plasarea acestuia, prin folosirea aceleiai metode
Protecia zonelor cu emulsie cationica poate fi realizata prin ataarea unui recipient sau pulverizator.
Stratul de baza turnat fierbinte este alctuit din mixtura asfaltica cu bitumum si agregate concasate.
Amestecul va fi pregtit departe de antier si adus la fata locului cu ajutorul camioanelor echipate cu sisteme de
nclzire, descrcat in distribuitori si apoi compactat cu cilindrii compactori speciali pentru asfalt. Materialul de baza
neprelucrat format din adaos de adeziv si agregate concasate va urma acelai procedeu. De asemenea, stratul de
uzura alctuit din ciment bituminos neprelucrat va urma acelai procedeu.

2.1.3. Materiale necesare realizrii drumurilor laterale
Stratul alctuit din piatra sparta din fundaii, este executat prin nivelare cu buldozerul si este compactat cu un
cilindru compactor tras de ctre un buldozer. Amorsarea suprafeelor cu emulsie cationica va fi realizata de ctre un
rezervor sau pulverizator.
Stratului de baza format din mixtura asfaltica i se va aplica o tehnologie specifica prezentata mai sus. Acesta
se va aplica in interseciile cu drumurile laterale.

2.1.4. Materiale necesare realizrii anturilor si canalelor de scurgere
Canalele de scurgere din prefabricate vor fi realizate cu ajutorul unei macarale instalata pe un excavator.
Santurile care nu sunt poziionate in linie dreapta solicita folosirea utilajelor de excavaie.
Santurile cu imbracaminte realizata din elemente prefabricate solicita montarea unei macarale echipata cu
un excavator.
Ape pluviale vor fi evacuate prin rigole prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu scurgere
naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul unitar
existent.

2.2. Activiti de dezafectare
Activitile de dezafectare se rezum la retragerea utilajelor din amplasament folosite la executarea lucrrii.

3. DEEURI
Pe amplasamentul supus analizei, vor rezulta n principal deeuri tehnologice (deeuri inerte steril provenit
din excavaii), deeuri metalice i deeuri menajere n timpul executrii lucrrilor .
Temporar, pot fi generate depozitri necontrolate de deseuri. De asemenea, accidental, pot fi scurgeri de
pasta de ciment si suspensii din autobetoniere sau din locurile unde este turnat acesta in cadrul lucrarii.

14
TABEL NR. 4

Nr.
crt
Lucrare Deeuri
1
Lucrri de ameliorare a neregularitilor
suprafeei de teren
Deeuri solide pulverulente
2 Reparaii curente ale echipamentului Uleiuri uzate, anvelope uzate, deseuri metalice
3 Organizarea antierului Deseuri menajere, hartie, ambalaje

3.1. Deeuri menajere
Deeurile menajere se vor colecta i se vor depozita temporar ntr-un loc special amenajat, n
tomberoane/containere cu capac i vor fi transportate i depozitate la groapa de gunoi a localiti, ori de cate ori
este nevoie.
Muncitorii pot aduna deseurile solide provenite din activitatile de constructie. Acest fel de deeuri menajere
pot fi colectate de firmele specializate cu care Consiliul Local al Municipiului Rmnicu Srat are ncheiat contract de
prestri servicii.
Deseurile menajere produse de pesonalul santierului, cum ar fi: hartie, plase, plastic, sticle, desuri
alimentare, vor fi depozitate in containere, fiind evaluate la 0,3 kg/persoana/zi, asa ca 100 de persoane vor produce
30 kg/zi de deseuri. Persoanele care se ocupa de rampa de gunoi o vor goli periodic. La sfarsitul saptamanii, locurile
de munca vor fi curatate timp de 2 ore si deseurile vor fi indepartate.
Deseurile toxice si periculoase sunt carburantii (benzina), lubrifiantii si acidul sulfuric, necesare unei bune
functionari a utilajelor. Alimentarea utilajelor se va face cu o cisterna, cand este necesar. Utilajele vor fi aduse pe
santier in stare buna, cu revizia tehnica efectuata. Realimentarea cu carburanti se va face dupa fiecare sesiune de
lucru in ateliere autorizate, unde se vor schimba, de asemenea, uleiurile hidraulice si de transmisie.

3.2. Deeuri tehnologice
Se estimeaz c vor rezulta urmtoarele tipuri de deeuri tehnologice:
deeuri inerte reprezentate de materialul rezultat n urma excavaiilor efectuate pentru realizarea reelelor
edilitare i a strzilor;
deeuri metalice constituite din piese de schimb etc. rezultate din activitatea de ntreinere.

3.2.1. Deeuri inerte
Deeurile inerte sunt constituite din sol vegetal, nisipuri i pietriuri.
Din operaiunea de frezare sau din desfacerea imbracamintilor degradate, repararea si colmatarea fisurilor
vor rezulta deeuri care va refolosite.

Caracterizarea deeurilor i reziduurilor generate pe amplasamentul analizat
Conform H.G. nr. 856 din 2002, deeurile rezultate de la obiectivul analizat se clasific astfel:

TABEL NR. 5

Codul
deeului
Denumirea deeului
17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamnt excavat din amplasamente contaminate)
17 01 beton, caramizi, tigle si materiale ceramice
17 01 01 Beton
17 01 02 Caramizi
17 04 metale (inclusiv aliajele lor)
17 04 01 cupru, bronz, alama
17 04 02 Aluminiu
17 04 03 Plumb
17 04 04 Zinc
17 04 05 fier si hotel

15
17 04 06 Staniu
17 04 07 amestecuri metalice
17 04 11 cabluri, altele dect cele specificate la 17 04 10
17 05 04 pamnt si pietre, altele dect cele specificate la 17 05 03
17 06 04 materiale izolante, altele dect cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03

Conform Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
426/2001 i art. 18 din HG 856/2002, materialul rezultat din activitatea de decapare / excavare se ncadreaz n
categoria deeurilor nepericuloase.

3.2.2. Deseuri toxice si periculoase
Operatiunile de intretinere a sectorului de drum implica unele materiale care pot fi considerate toxice si
periculoase. Cele mai folosite produse sunt:
gaz, petrol, combustibil folosit pentru echipament si vehicole de transport;
benzina;
lubrifianti (uleiuri, parafina);
vopsele, diluant folosite pentru lucrarile de intretinere si protectie a marcajelor rutiere.
Pot aparea unele probleme in timpul manevrarii si utilizarii acestor produse din partea unitatilor specializate
in lucrarile de intretinere a drumurilor. Personalul va respecta normele specifice ale lucrarilor pentru a asigura conditii
de siguranta deplina a lucrarilor relationate. Pregatirile periodice de personal vor fi asigurate pentru interventia
operativa a situatiei cand aceste evenimente apar.

3.2.3. Deeuri metalice
n cadrul amplasamentului analizat, orice deeu metalic provenit de la montarea i/sau reabilitarea reelei de
ap existente va fi depozitat n locuri special amenajate n acest sens, container transportabil sau platfom.
Nu vor fi depozitate deeuri metalice provenite de la reparaiile utilajelor, acestea urmnd a se efectua la
sediul firmei, n locuri special amenajate, destinate activitii de ntreinere a instalaiilor, utilajelor.
Titularul are n vedere valorificarea periodic a acestora, la uniti specializate n recuperarea i reciclarea
deeurilor metalice.

3.2.4. Managementul deeurilor
n tabelul urmtor este prezentat modul de gospodrire al deeurilor rezultate de pe amplasament:

TABEL NR. 6

Managementul deeurilor
cantitatea prevzut a fi generat Denumirea
deeului
Cantitatea
prevzut a fi
generat
Starea fizic
( solid S
lichid L
Semisolid SS )
Codul
deeului
Codul privind
principala
proprietate
periculoas
Codul
Clasificrii
statistice
valorificat eliminat
Rmas n
stoc
Deeuri de la
excavare (sol
vegetal i
material de
decopert)
100 mii m
3
S 01.01.02 - - 100 mii m
3
- -
Metale feroase 100 Kg S 16.01.17 - - 100 kg -
beton,
caramizi, tigle
si materiale
ceramice
100 Kg S 17.01 70Kg 30 Kg
Deeuri
menajere
200 Kg S 20.03.01 - - - 200 Kg -

Nu vor rezulta depozite de material steril (pmnt), surplusul va fi folosit la lucrrile de reabilitare a spaiilor
verzi.
Solul vegetal va fi depozitat separat i utilizat la reabilitarea spaiilor verzi sau la crearea altora noi (jardiniere
sau aliniamente stradale).
Deeurile reciclabile se vor colecta i valorifica conform prevederilor Ordonanei nr.33/1995.

16
Recomandarile din perioada de constructie referitoare la managementul deseurilor solide provenite din
activitatile de lucru sunt:
deseurile de la constructia terasamentelor trebuie refolosite dupa o sortare corespunzatoare;
deseurile inerte ramase vor fi transportate catre terenurile existente unde se vor asigura lucrari de
fertilizare. Ca alternativa, deseurile pot fi folosite ca material de acoperire in depozitele de reziduuri urbane
(municipale) pentru a reduce emisiile in atmosfera si pentru a impiedica accesul oamenilor si al animalelor;
deseurile metalice trebuie refolosite pe cat posibil;
solutiile electrolite folosite vor fi mai intai neutralizate si apoi puse la dispozitia celor mai apropiate facilitati
de reziduuri municipale;
reziduurile petroliere vor fi recuperate si preluate de ramurile PETROM.
Singurele deeuri rezultate care necesit un program special de gospodrire, n acord cu reglementrile n
vigoare i pe principiile unui management ecologic, sunt cele rezultate din activitile de ntreinere i reparaii a
mijloacelor auto i utilitarelor. Aceste tipuri de deeuri se materializeaz n:
anvelope uzate,
acumulatori uzai,
uleiuri de motor,
piese metalice uzate i nlocuite,
filtre de ulei.
Activitatea de ntreinere a utilajelor (piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat etc) nu se va executa
pe amplasamentul analizat, ci numai la sediul titularului de activitate, n spaii special amenajate. Toate utilajle,
autoutilitarele vor fi aduse n amplasamentul analizat n stare normal de funcionare, avand efectuate reviziile
tehnice.
Depozitarea deeurilor tehnologice se va face numai la sediul unitii pe platforme betonate pentru
recuperarea tuturor scurgerilor susceptibile a produce poluarea solului.
Materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrrile de montare instalaii, vor fi valorificate prin uniti abilitate
pentru reciclarea materialelor.
Grupul social destinat personalului care i desfoar activitatea n amplasamentul
analizat va fi fos septic sau toalet ecologic.
BENEFICIARUL VA NCHEIA CONTRACTE CU SERVICII AUTORIZATE PENTRU COLECTAREA DEEURILOR, PE CATEGORII,
REZULTATE N CADRUL AMPLASAMENTULUI ANALIZAT.

4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL DE TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I
MSURI DE REDUCERE A ACESTORA
Activitatea din amplasament nu va avea impact transfrontalier, avnd n vedere distana considerabil fa
de grani, peste. 100 km.

4.1. Hidrografia
APE DE SUPRAFA
Reeaua hidrografica din aria administrativ a Municipiului Rmnicu Srat este format doar de rul Rmnicu
Srat i afluenii acestuia.
n ceea ce privete zona de intervenie urban, aceasta este lipsita de cursuri de apa cu caracter permanent
si izvoare la zi.
Rmnicul Srat izvorte de sub varful Furu si se vars n Siret. Izvoarele lui sunt socotite Mluel, Martin,
Curcubata care se unesc la poalele muntelui unde datorit confluentei cu alte praie (Furul, Rmnicelul,
Moldoveanul, Srel, Sritoarea, toate aflueni de stnga), a format o depresiune eroziva numita Intre Ramnice. In
aria dealurilor inalte estice a creat un defileu (la cota 410 m), datorita cursului sau transversal ce se continua pana in
dreptul localitatii Bicestii de Jos. In acest sector primeste un important afluent tot pe stanga, Motnul (18 km lungime
si un bazin de 56 km2 ), si unul mai mic pe dreapta Cul.
Daca in aria deluroasa directia rului este predominant nord-vest sud-est (in forma de S intors) la contactul
glacisului cu Piemontul, direcia sa se schimb brusc spre nord-est datorit subsidenei din cmpia Siretului inferior.
In acest sector de curs inferior primeste un alt afluent important tot pe stnga, Coatcu cu afluentul Slimnicul, avnd
un bazin de 300 km
2
cu izvoarele in aria deluroas

17
Reeaua hidrografica prezinta o alimentatie mixta, pluvionivala, cu o participare a componentei subterane in
proportie de 10 35% si cu cel mai mare procent al scurgerii primavara (43.9% Rmnicul Srat la Ttaru) si cel mai
mic in sezonul de vara toamna si iarna.
Debitul rului este de cca. 1,95 m
3
/s, dar in anumite conditii poate sa ajunga la valori exceptionale (282 m
3
/s
in noiembrie 1966).
Debitele minime sunt atinse n general la sfritul verii i toamna i duc cteodata la secare. Mai trebuie
menionat si debitul solid care are cele mai mari valori din ar n aceasta zona 7,8 kg/m3/s.

HIDROGEOLOGIA
Adancimea la care se gaseste nivelul freatic variaza de la 40 m in campia inalta, datorita prezentei
pietrisurilor de Candesti, pn la 10 20 m n cmpia joas.
In ceea ce priveste chimismul, acesta este clorurat in campia joasa si in zonele deluroase in care afloreaza
depozite salifere. Mineralizarea este in general mare, peste 5g/l in estul campiei Rmnicului si in zonele cu depozite
salifere.
La contactul glacisului cu aria subcarpatica apar izolat ape arteziene alimentate din zona montan
nvecinat.

4.1.1. Prognozarea impactului
Avnd n vedere slaba reprezentare a apelor de suprafa precum i adncimea considerabil la care se afl
apa freatic n zona de dezvoltare urban, impactul asupra acestora se estimeaz c va fi minim.
n prezent Municipiul Rmnicu Srat nu dispune de o retea de canalizare proiectata si executata in sistem
divizor, prin urmare nu exist un sistem de colectare a apelor pluviale.
n acest sens, pentru mbuntirea scurgerii pluviale, se vor monta borduri prefabricate cu rigole pentru
preluarea apei pluviale.
Astfel, apele pluviale vor fi evacuate prin rigole prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu
scurgere naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul
unitar existent.
Activitatea de pe amplasamentul analizat nu necesit deversarea unor deeuri sau produse secundare n
acviferele de suprafa sau subterane.
Poluanii ce pot fi transportai de apele pluviale ce spal amplasamentul i care pot afecta calitatea apelor de
suprafa, subterane i a solului, sunt:
produse petroliere i lubrifiani scurse accidental; produsele petroliere pot veni n contact cu apele
pluviale numai n urma unor scurgeri accidentale din rezervoarele mjloacelor de transport. n cadrul amplasamentului
nu exist depozit de produse petroliere.
materii n suspensie; n general suspensiile antrenate de apele pluviale nu se constituie, prin natura lor,
n substane poluante, ele fiind compuse n majoritate din substane inerte chimic (particule de roc) sau
biodegradabile (vegetaie uscat antrenat de vnt, insecte, etc).
Singura surs potenial de poluare a acviferelor este reprezentat de scurgerile accidentale de combustibili
sau lubrifiani de la utilajele care vor fi folosite pentru execuia lucrrilor (excavatoare, buldozere, autocamioane etc).
Pentru reducerea riscurilor unor astfel de accidente, reviziile i reparaiile utilajelor se vor face periodic
conform graficelor i specificaiilor tehnice la sediul societii, iar alimentarea cu combustibil se va face numai n zone
special amenajate acestui scop.
Se apreciaz c emisiile de substane poluante splate de pe suprafaa de lucru nu vor fi n cantiti
importante pentru a modifica semnificativ calitatea receptorilor naturali.
Din activitatea desfurat pe amplasamentul analizat nu rezult ape uzate industriale, care s fie evacuate.
Apa folosit n sistemul de umectare a drumurilor, se pierde prin evaporare.
Se estimeaz c principala surs de poluare a apelor de suprafata cauzata de operarea drumurilor apare in
perioadele ploioase prin spalarea particulelor solide si a altor compsi solubili asezati temporar pe drum. Substantele
poluante transportate de apa de ploaie se scurg apoi in canalele/santurile situate de-a lungul drumurilor si deversate
in ape neutre, respectiv in apa de suprafata traversata de drumuri.
Surse de poluare a apelor acumulate n rigolele de pe marginea drumurilor proiectate, n perioada de
funcionare:
reziduri de combustibil nears, rezultate din gazele de esapament;
reziduri produse de uzura anvelopelor (in special la franarea putenica);
reziduri metalice produse de uzura autovehiculului,

18
scurgeri de uleiuri si grasimi minerale si reziduri produse de uzura carosabilului.
Scurgerile pot fi nsemnate mai ales la ploi toreniale, si directionarea acestora in afara drumului ridica
probleme speciale. Dupa cum rezulta din descrierea liniei drumurilor analizate, nu sunt multe cursuri de apa care vor
fi traversate. In aceste conditii, se presupune ca o mare parte din aceasta apa va fi decantata inainte de a fi dusa
catre apele de suprafata. Aceasta poluare, atat timp cat nu vor fi deversate accidental pe platforma de drum
substante periculoase, nu este semnificativa si nu vor fi necesare masuri speciale de micsorare a acesteia, ci doar
acelea mentionate mai jos in raport.

n cadrul i n vecintatea amplasamentului nu exist zone de protecie hidrogeologic sau zone de
protecie sanitar.

4.1.2 Msuri de diminuare a impactului
Pentru asigurarea unor condiii normale de lucru, sub aspectul proteciei mediului, precum i pentru
reducerea la minimum a posibilitilor de poluare a acviferelor, se vor adopta urmtoarele msuri:
rezolvarea scurgerii apelor pluviale prin rigole prefabricate prevazute in profilul bordurilor prefabricate, cu
scurgere naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector de ape pluviale in sistemul
unitar existent.
ntreinerea utilajelor, schimbul de ulei i alimentarea cu motorin a acestora nu se va face niciodat n
amplasament; operaiile se vor face numai de ctre personal instruit astfel nct s previn mprtierea produselor
petroliere;
alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei i reparaiile curente se vor efectua numai n
zone special amenajate n acest scop; sub rezervorul acestora se va ntinde o folie din material plastic. Dac,
accidental, vor aprea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la ndeprtarea acestora prin folosirea unor
materiale absorbante (nisip, rumegu, etc) i ndeprtarea lor, acestea fiind depozitate temporar n locuri special
amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat s vin n contact cu apele meteorice;
reviziile i reparaiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor i specificaiilor tehnice la service-uri
autorizate;
respectarea strict a sistemului de gestionare a deeurilor.
Se considera ca emisiile de substante poluante (produse de traficul auto caracteristic unui santier,
manipularea si executia materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu
vor fi in cantitati semnificative si nu vor modifica incadrarea in categoriile de calitate ale apei.
In general, cantitatile de poluanti care vor ajunge in cursurile de apa in timpul perioadei de constructie nu vor
afecta ecosistemele acvatice sau facilitatile de apa. Mediul acvatic ar putea fi afectat doar prin varsarea accidentala
a unor cantitati mari de carburanti, uleiuri sau materiale de constructie. In ceea ce priveste posibilitatea de poluarea
panzei freatice, se considera ca si acestea va fi relativ redusa. Va fi impusa depozitarea carburantior in rezervoare
inchise ermetic, iar intretinerea utilajelor (spalare, reparare, schimbari de piese si ulei, alimentare cu carburanti) se
va face doar in locuri special amenajate (platforme de ciment, cu decantori care sa retina pierderile).
n procesul de execuie al obiectivului, apa folosita pe santier, limitele de incarcare cu poluanti vor fi impuse
conform NTPA 001, in cazul in care aceasta apa este evacuata, dupa curatare, intr-un curs de apa din apropiere.
Daca apa va fi evacuata in sistemul de canalizare al unei localitati invecinate, concentratile maxime admise vor fi
cele din NTPA 002 Normative cu privire la conditiile de evacuare a apelor folosite in sistemul de canalizare al
localitatilor. Daca apele folosite vor fi deversate, dupa curatare, pe terenurile invecinate, limitele ce trebuie
respectate sunt cele din STAS 9450 88 Conditii tehnice de calitate a apei pentru irigarea culturilor agricole.
n faza de funcionare apa de ploaie poate fi deversata n urmtoarele condiii:
n cursurile naturale de apa cu conditia ca prevederile NTPA-001 si conditiile impusede CN Apele
Romane sa fie respectate;
n sol in zonele joase, respectand prevederile STAS 4706/88: conditii de calitate pentru a treia
categorie de folosinta.
n aceste condiii, deversarea apei uzate nu va ridica probleme speciale in ceea ce priveste distributia
substantelor poluante in mediul acvatic.

19
4.2. Aerul
Specificul climei acestei regiuni este dat de pozitia regiunii in proximitatea curburii Carpatilor si a orogenului
nord Dobrogean, dispozitia in trepte a reliefului si de principalii centri barici care actioneaza peste Sud estul
Europei.
Pozitia in proximitatea celor doua obstacole orgrafice determina:
canalizarea maselor de aer rece, polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european si scandinav (si
devierea acestora coform efectului Coanda, Nicolaie Ion-Bordei,1988) si producerea unor vanturi cu directie
predominanta nordica (21.2 %) sau nord-estica (15.9%) la Ramnicu Sarat ;
generarea efectelor foehnale la coborarea maselor de aer cu circulatie vestica pe versantul extern al
curburii carpatice. Aceste efecte de foehn se concretizeaza in radiatia solara cu 2,5 kcal/cm
2
/an mai mare decat in
zonele neafectate (120 kcal/cm
2
/an in aria subcarpatica, 121 122 kcal/cm
2
/an la Ramnicu Sarat si peste 125
kcal/cm
2
/an in extremitatea estica), temperaturi medii anuale cu 0,5
o
C mai mari, nebulozitate mai mica cu 0,5
zecimi, umezeala velativa mai mica cu 2%, precipitati usor diminuate si fenomene de iarna mai putin frecvente si mai
putin intense.

4.2.1. Surse i poluani generai
n zona supus analizei sursele de poluare sunt punctiforme i dispersate, influena lor asupra calitii
atmosferei fiind redus.
Sursele de poluare atmosferica specifice zonei analizate sunt urmatoarele:
activitatea fabricilor i ntreprinderilor din zonele industriale i agricole;
circulaia rutiera cotidian;
lucrrile specifice de modernizare a infrastructurii i a reelei de ap. Aceste apot fi:
o surse de sol,
o surse aflate in apropierea solului (emisii la o inaltime de pana la 4m fata de nivelul solului),
o surse deschise (manevrarea pamantului);
o surse mobile.
Caracteristicele sursei si geometria zonei plaseaza santierul in categoria de sursa poluanta lineara. Emisiile
poluante atmosferice cauzate de lucrarile aferente sunt neregulate.
Emisia poluanta atmosferica dureaza o perioada de timp egala cu aceea a programului de lucru (in general,
8-10 ore pe zi), dar poate varia de la ora la ora sau de la zi la zi.
De asemenea, emisia poluanta va varia in timpul perioadei de munca datorita diferitelor operatii indeplinite la
un moment dat si diferitelor conditii atmosferice.
Emisia de particule produse de eroziunea vantului poate avea loc continuu, in timpul intregii perioade de
constructie; cantitatile pot varia in functie de viteza vantului.
Emisia de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului este direct proportionala cu continutul de
particule mici (d < 75 m), invers proportionala cu umiditatea solului si, unde este cazul, cu greutatea
echipamentului.
Calculul cantitatilor de particule eliberate in aer a fost facut pe baza spectrului de emisie a particulelor
eliberate si a materialelor folosite la fiecare activitate. Cantitatea de particule pentru activitatile/sursele mai sus
mentionate a fost calculata la baza diametrul urmatoarelor particule:
Particule cu diametrul: d 30 m;
Particule cu diametrul: d 2,5 m (particule care ajung in plamani, asa-numitele particule respirabile)
Particulele din gazele de esapament de obicei apartin categoriei de particule respirabile.
Particulele cu diametrul 30 m sunt particule in suspensie. Particulele cu diametru mai mare se depun
rapid pe sol.
Tabelul de mai jos contine rezultatele privitoare la cantitatile de masa poluanta.

20
TABEL NR. 7
MASA PARTICULELOR ELIBERATE IN ATMOSFERA IN TIMPUL LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE.
EMISIE/LUNGIME MAXIMA SI UNITATI DE TIMP

Masa/ spectrul de emisii(kg / (km*ora) Nr.
crt
Operaie
d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m
1 Excavare sol vegetal 3,648 0,833 0,631 0,243
2 Nivelare i compactare 0,038 0,009 0,007 0,002
3
lucrari de pamant umplere,
compactare
1,208 0,226 0,207 0,087
4 Stratul de balast 0,111 0,026 0,018 0,012
TOTAL 5,005 1,094 0,863 0,344
5 Eroziune (kg/ km* ora) 0,025 0,017 0,013 0,0003

Valorile maxime de emisie a particulelor reprezinta cantitati maxime orare, care ar aparea daca intreaga
gama de lucrari ar fi executate simultan, dar acest lucru este foarte putin probabil.
Marcarea drumului poate fi o sursa de emisie de poluanti aditionala. Marcarea drumului implica folosirea
vopselurilor intr-o cantitate de 100 kg/km pentru un drum de 2 benzi, cu o banda pe sens.
Vopsirea propriu-zisa implica emisie atmosferica de compusi organici volatili, rezultati din evaporarea
fractiunilor volatile de vopsea.
Vopselurile pe baza de apa pot contine 2-10% solventi organici.
Gradul de emisie scade in functie de continutul mai mare sau mai mic al solventilor organici din vopsea.
In ceea ce priveste linia asfaltata, cantitati mai mici sau mai mari de compusi organici volatili sunt eliberate in
aer de pe suprafata aflata in constructie.
Traficul rutier, surs mobil de poluare, d, n general, o poluare de fond zonelor n care se desfoar
aceste activiti.
n perioada de execuie, se estimeaz c traficul n zon se va intensifica, ducnd la creterea pulberilor n
suspensie din aer, dar i a noxelor.
i n perioada de funcionare traficul va fi intens, ns avnd n vedere c traficul greu va fi dirijat spre
marginea Municipiului, se estimeaz c se va realiza o redistribuire a concentraiilor de COV i pulberi n suspensii.
Astfel, se estimeaz o cretere a acestora spre zona periferic Municipiului i o scdere n zona central central,
rezidenial.
Ca urmare a activitii utilajelor de extracie, manevr i transport din dotare, va rezulta un consum de
motorin care nu va depi valoarea de 400 l / zi, lund n considerare faptul c aceste utilaje nu funcioneaz
continuu i nici concomitent.

TABEL NR. 8
EMISII GAZE DE EAPAMENT

Nr.
crt

Specificatie
CMA
zilnica
(mg/m
3
)
Concentratie
estimata (mg/m
3
)
1 Oxid de carbon 2,0 1,180
2 Oxizi de azot (NO
x
), exprimat n NO
2
0,1 0,050
3 Particule solide 0,15 0,08
4 Oxizi de sulf (SO
x
), exprimat n SO
2
0,25 0,100

Impactul asupra atmosferei, a emisiilor rezultate din arderea carburanilor, este moderat, afirmaie susinut de
urmtoarele argumente:
pentru toi agenii poluani provenii din arderea carburanilor, valorile emisiilor calculate au valori sub
valorile maxime admise prin STAS 12574/87, privind condiiile de calitate a aerului din zonele protejate;
indicii de poluare ai atmosferei (IPA) au valori pozitive, cuprinse n intervalul 26-43%;

21
notele de bonitate au valoarea 4 ceea ce relev faptul c emisiile generate de procesul de combustie al
carburanilor se ncadreaz n parametrii stabilii de STAS 12574/87, privind condiiile de calitate a aerului din zonele
protejate. La acordarea acestei note s-au luat n considerare:
o distana sursei generatoare de emisii fa de receptori (populaia Municipiului Rmnicu Srat, flora,
fauna i microorganismele);
o sensibilitatea receptorilor la o eventual cretere a concentraiei vreunui parametru;
pentru cei patru parametrii analizai intervalul de variaie a notelor rezultate indic domeniul bun, avnd
n vedere faptul c lucrrile se desfoar n intravilanul Municipiului, n imediata apropiere a locuinelor, dar cu
respectarea normelor tehnice ale utilajelor i cu respectarea normativelor n vigoare n ceea ce privete protecia
atmosferei.

4.2.3. Msuri de diminuare a impactului
Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfurrii activitilor specifice, s-au prevzut
urmtoarele msuri :
asigurarea funcionrii motoarelor utilajelor i autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de
vitez i ncrctur);
supravegherea manipulrii corespunzroare a materialelor excavate pentru a se evita creterea emisiilor
de pulberi n atmosfer;
respectarea riguroas a normelor de lucru pentru a nu crete concentraia pulberilor n aer;
umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenrii prafului;
utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, n acord cu reglementrile UE n domeniul
proteciei mediului;
adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcie de calitatea suprafeei de rulare.

Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particule pe durata lucrarilor de constructie, sau de trafic.
Se recomanda ca, pe parcursul lucrarilor, sa se foloseasca numai echipament si mijloace de transport care
au motor Diesel, ce produce foarte putin monoxid de carbon si nu produce emisii de Pb. Masinile si utilajele de
constructii trebuie sa fie bine intretinute pentru a minimaliza emisiunile excesive de gaze.
Viteza de circulatie pe drumurile n lucru trebuie redusa, iar aplicarea de apa sau de alte mijloace de
indepartare a prafului trebuie s se fac la intervale regulate. Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra
sanatatii oamenilor si descreste riscul de accidente; pentru a reduce praful in zonele urbane, se recomanda in
special folosirea pietrisului.
Camioanele care transporta materiale fine care pot fi usor imprastiate de vant trebuie acoperite cu prelate
corespunzatoare.
Procesele tehnologice care produc mult praf, cum ar fi realizarea umpluturilor, se vor reduce atunci cand
bate vant puternic si trebuie folosita udarea permanenta pentru suprafetele nepavate.
Pentru a controla pulberile din zonele siturilor de constructie, in prezenta receptorilor umani, se pot adopta in
plus panouri continue de h = 2.00/2.50 m.

4.3. Zgomot i vibraii
4.3.1. Sursele de zgomot
A. Surse de poluani existente
Sursele de poluare fonic zonal sunt reprezentate de circulaia rutier, dar i de activitile cu caracter
industrial din Municipiul Rmnicu Srat.

B. Surse posibile de poluani
Posibilitile de creare a unor stri de disconfort pentru populaia din zon din cauza zgomotelor i vibraiilor
produse de activitatea proiectat sunt reale, avnd n vedere faptul ca lucrrile se vor desfura n proporie de 90%
n zona ce are funciune de locuine i funcii complementare.
Din punct de vedere al amplasrii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate n:
surse de zgomot din fixe;
surse de zgomot mobile.

a. Sursele de zgomot i vibraii fixe

22
Sunt reprezentate de activitile curente desfurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate
activitii utilajelor de excavare/decapare, rambleiere, manevr i transport.
Se estimeaz c sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat avnd n vedere faptul c lucrrile se
vor desfura pe o perioad scurt de timp.

b. Sursele de zgomot i vibraii mobile
Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele
necesare realizrii obiectivului i materialele excavate, se va nscrie n nivelul de zgomot datorat traficului rutier,
crescnd ns frecvena de apariie a acestuia, datorit creterii intensitii traficului.
Observatiile privind zgomotele in general se refera la intregul obiectiv analizat. Obiectivul analizat implica
folosirea masinilor cu masa mare, care cauzeaza vibratii din cauza miscarilor. Aceste masini vor fi echipate cu
amortizoare, deoarece acestea au masa mare si atunci cand sunt goale.
Utilajele de constructie si autovehiculele sunt principalele surse de zgomot si vibratii in timpul perioadei de
constructie a proiectului. Aceste surse sunt dispersate n zona de intervenie urban a Municipiului, au caracter
discontinuu i fluctuaii ale intensitii. Urmatorul tabel arata intensitatea generala a zgomotului produs de utilajele de
constructie folosite in mod obisnuit.

Echipamente folosite la constructie - Nivel de zgomot (dbA)

TABEL NR. 9

Utilaj (dbA)
Excavator 80 100
Buldozer 80 100
Basculanta 75 95
Masina de piloni 90 110
Betoniera 75 90
Troliu 95 105
Compresor pentru drumuri 75 90
Camion greu 70 80
Pistol de nituire 85 100

Zgomotul de la sursa si cel din zona invecinata au caracteristice acustice corespunzatoare naturii
echipamentului si pozitiei acestuia in timpul perioadei de constructie.
n general zgomotul, este influentat de factori precum:
viteza si directia vantului;
efectul pamant/sol;
absorbtia aerului (in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa);
altitudinea reliefului;
tipul de vegetatie.
Echipamentul mentionat mai sus produce intre 70 dB (A) si 110 dB(A) in conditii de functionare normala.
Limita de toleranta impusa de legislatia romaneasca 65dB(A) pentru zgomotul produs de fabricile de
ciment/asfalt, fabricile de sortare/macinare.
n consecin activitatea desfurat prin proiect va crea disconfort populaiei, tinnd cont i de faptul c
lucrrile se desfoar n intravilanul oraului, n zona de locuine i funcii complementare, ns disconfortul va fi pe
termen scurt i discontinuu.
Altfel, nivelul de zgomot la fatadele si in interiorul caselor va trebui sa fie monitorizat periodic, pentru a se lua
masurile necesare pentru limitarea nivelului de zgomot.
In ceea ce priveste traficul de lucru prin strzile traversate, se estimeaza ca nivelurile de zgomot la marginea
drumului pot atinge Leq.24h mai mare de 80dB(A), valoare maxim admisibil impusa de STAS 10009/ 88, acustica
urban, pentru drumurile folosite categoria II, ca urmare a suprapunerii traficului generat de lucrri cu traficul
cotidian.

23
4.3.2. Determinarea nivelului de zgomot
Riscurile de creare a unor stri de disconfort pentru populaia din zon ca urmare a zgomotelor i vibraiilor
produse de activitatea proiectat sunt medii, avnd n vedere amplasarea lucrrilor n interiorul localitaii.
Trebuie luat n considerare totui, contribuia substanial, la zgomotul i vibraiile de fond produse n zona
n care se vor desfura lucrrile, de traficul auto cotidian i activitile industriale locale.
De asemena, trebuie menionat c eventualele depiri ale nivelului de zgomot pe strazile pe care se vor
desfura lucrrile, nu vor avea intensitate constant pe tot parcursul zilei de lucru, funcie de faza de lucru n care
se afl strada respectiv. Prin urmare vor exista intervale orare, n cursul unei zile de lucru, cnd nivelul de zgomot
va fi puin influenat de lucrrile din cadrul prezentului proiect.

4.3.3. Sursele de generatoare de vibraii
Formele poteniale de impact generate de zgomot i vibraii aferente proiectului vor cuprinde n general:
operarea vehiculelor grele i uoare pentru transportul personalului, materialelor i echipamentelor
ctre, de la i n perimetrul proiectului;
operarea utilajelor mobile i staionare, inclusiv camioane de transport, excavatoare, ncrctoare,
macarale etc.
Sensibilitatea uman la vibraii este cea mai acut la frecvene cu valorile ntre 8 Hz pn la 80 Hz.

4.3.4. Msuri de diminuare a zgomotului
n vederea reducerii nivelului de zgomot, se vor lua urmtoarele msuri:
planificarea activitilor generatoare de zgomote ridicate, astfel nct s se evite o suprapunere a
acestora;
pentru cazul n care nivelul de zgomot la limita amplasamentului, stabilit prin msurtori, va fi mai mare
decat cel prognozat i zgomotele produse se vor resimi n zonele rezideniale, activitatea va fi sistat, reluarea
acesteia urmnd a se face dup montarea unor ecrane antifonice alctuite din panouri detaabile, construite din
structuri metalice uoare cu umplutur de materiale fonic izolante (spum poliuretanic, vat de sticl etc),
amplasate n vecintatea zonelor maxime de emisii, pe direcia surs-receptor;
toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaiei nvigoare (H.G. 1.756 din
06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot n mediu, produs de echipamente destinate utilizrii n
exteriorul cldirilor);
se recomand ca activitile ce se desfoar pentru realizarea obiectivului analizat s sa ncadreze n
STAS 10009/88, unde sunt specificate:
o valorile admisibile ale nivelului zgomotului extern pe strazi, masurate la bordurile trotuarelor care
limiteaza partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv a intensitatii
traficului);
o precum i valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul
urban.Acestea sunt redate i n tabele de mai jos.

TABEL NR. 10

VALORILE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT EXTERIOR PE STRAZI, MASURATE LA BORDURA TROTUARULUI CE MARGINESTE
PARTEA CAROSABILA CONFORM STAS 10009/88
Nr. crt.
Tipul de strada
(conform STAS 10144/1 - 80)
Nivel de zgomot
echivalent Lech *)
dB(A)
Valoarea curbei de
zgomot, Cz,
dB **)
Nivel de zgomot de
varf, L10,
dB (A)
1
Strada de categorie tehnica IV,
de deservire locala
60 55 70
2
Strada de categorie tehnica III,
de colectare
65 60 75
3
Strada de categorie tehnica II,
de legatura
70 65 80
4
Strada de categorie tehnica I,
magistrala
75...85 ***) 70...80 ***) 85...95 ***)
*echivalentul nivelului zgomotului este calculat diferit pentru perioada de ziua si cea de noapte conform STAS 6161/1-79.

24
** evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste doar in cazul zgomotului cu pronuntat caracter static.
*** pentru proiectul lucrarilor trebuie sa se adopte masurile necesare pentru a obtine nivelele echivalente (masurate actual), pe cat
de aproape posibil de valorile minime din tabel, fara a fi aceptata depasirea valorilor maxime.

TABEL NR. 11

VALORILE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
LA LIMITA ZONELOR FUNCTIONALE DIN MEDIUL URBAN CONFORM STAS 10009/88
Nr. crt. Spatiul considerat
Nivel de zgomot echivalent
Lech
dB(A)
Valoarea curbei de
zgomot, Cz,
dB
1
Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament
balneo-climatic
45 40
2 Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii 75 70
3 Stadioane, cinematografe in aer liber 90 *) 85
4 Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 65 60
5 Incinta industriala 65 60
6 Parcaje auto 90 *) 85
7 Parcaje auto cu statii service subterane 90 85
8 Zone feroviare **) 70 65
9 Aeroporturi ***) 90 85
*Timpul care se ia in consideratie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzator duratei de serviciu.
** Limita zonei feroviare se considera la o distanta de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de masurare.
***Valorile au fost stabilite tinand seama de prevederile STAS 10183/3-75.

n general aceste activitile de excavare i umplere sunt dominate de spectrul de frecvente joase, dificil la
ecran si vibratii, care nu se fac simtite decat daca ating valori neglijabile.

4.3.5. Msuri de diminuare a vibraiilor
Se recomand ca activitile ce se desfoar pentru realizarea obiectivului analizat s sa ncadreze n
STAS SR 12025/1-94, unde sunt specificate efectele vibraiilor produse de traficul rutier asupra cldirilor
sau prilor de cldiri.
STAS 12025/- 94 stabilete metodele de msurare a parametrilor vibraiilor afereni produse de traficul
rutier, propagate prin strzi i care afecteaz cldiri sau pri de cldiri.
Standardul romnesc SR 12025/2-94 - acustica n construcii unde sunt specificate efectele vibraiilor
asupra cldirilor sau prilor de cldiri; stabilete, de asemenea, limitele admisibile pentru locuine i cldiri socio-
culturale precum i pentru ocupanii acestora, care pot fi afectate de vibraii produse de utilaje interne/externe sau de vibraii
propagate ca urmare a traficului rutier de pe strzile din apropiere.

In ceea ce priveste vibratiile, chiar daca sunt motive ca acestea sa apara in cadrul lucrarilor de pamant, in special in
cazul echipamentelor grele, drumurile analizate nu au o fundatie pe baza de roci, si in sistemul drumului sunt
inserate straturi care au rolul sa sparga vibratiile.
Totui, ocazional, pot fi nregistrate depiri ale nivelurilor admisibile de vibraii n condiiile n care traficul
rutier nu va fi oprit definitiv pe strzile n lucru. Se estimeaz c aceste depiri nu vor avea aceeai intensitate pe
parcursul unei zile de lucru sau pe parcursul unei sptmni, acestea variind funcie de utilajele folosite i de
complexitatea lucrrilor.
Receptorii pentru zgomotul i vibraiile asociate executrii acestui proiect sunt:
personalul care execut lucrrile;
locuitorii zonei n care se execut lucrrile;
cldirile sau structurile cu valoare cultural sau istoric, dup cum au fost identificate n Planul Urbanistic
General, care pot fi sensibile la efectele vibraiilor i sunt situate n amplasament sau lng limitele amplasamentului
proiectului.

25
4.4 Solul
4.4.1. Caracteristicile solurilor
Solurile predominante din Campia Rmnicului sunt cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile
levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire). Ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in
humus de mare fertilitate.
n lungul rului Rmnicu Srat i afluenii acestuia s-au format soluri higromorfe i salsodisolurile.

4.4.2. Surse de poluare/degradare a solurilor
a. Surse de poluare/degradare existente
Prin poluarea solului se nelege orice aciune care produce afectarea capacitii bioreproductive. Geneza i
evoluia tipurilor de sol sunt legate n mod direct de substratul geologic, condiiile de clim i vegetaie, de etajarea
reliefului, de influena apelor freatice precum i de intervenia omului.
Avnd n vedere gradul mare de antropizare i complexitatea activitilor desfurate n amplasamentul
analizat, de la activiti industriale i agricole, la cele de recreere i spaii cu valoare peisagistic, solul prezint
profunde transformri fa de starea iniial.
In zona de interes sunt prezente:
0,00-0,70 m sol vegetal
0,70-20,00 m stratul de loess (argile prafoase si prafuri argiloase) cu o adancime fluctuanta situata la 18-
20m.
Din punct de vedere al folosinei, solurile din cadrul amplasamentului se ncadreaz n categoria sensibile
conform OMAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea polurii mediului.

b. Surse de poluare/degradare posibile
Activitile propuse prin prezentul proiect nu vor afecta solul ntr-o msur mai mare dect au facut-o, n
trecut, activitile antropice de dezvoltare urban.
Pe amplasamentul analizat, datorit activitilor specifice de excavare structura solului i subsolului va fi
afectat.
Sursele posibile de poluare a solului, sunt n principal urmtoarele:
scurgerile accidentale de combustibili i lubrifiani la alimentarea utilajelor sau la execuia lucrrilor de
revizii, reparaii;
excavaiile/decaprile, frezri, scarificri, rambleierile realizate pentru executarea infrastructurii rutiere i
a reeleleor urilitare;
infiltrarea n sol a pulberilor i a SO
2
i NO
x

i reaciile chimice n contact cu apa;
deeurile solide.

POLUAREA CU PARTICULE DE PRAF
Se iau in considerare pulberile fine rezultate din manevrarea solului si a materialelor de constructie si cele
din arderea combustibilor.
Suprafetele de sol pe care se depoziteaza 300 1000 g praf /m2/ an, pot fi afectate de modificarea pH-ului
si sunt susceptibile de modificari structurale.

POLUAREA CU SO
2
SI NO
X

Acesti oxizi sunt considerati substantele cele mai responsabile pentru depunerile acide. Procesul formarii de
depozite acide incepe prin intrarea substantelor poluante in atmposfera, iar in contact cu lumina solara si vaporii de
apa, formeaza compusi acizi. In alte cazuri gazele pot atrage praf sau alte particule care ajung pe sol in forma
uscata. Depunerile acide pot aparea la distante variabile si in general este dificil sa se identifice sursa exacta si sa
se cuantifice concentratiile la nivelul solului.
Efectul acestor depuneri, in special al ploilor acide, este acidificarea solului, care determina saracirea
microfaunei acestuia, crearea conditiilor de anabioza pentru mai multe plante si reducerea capacitatii productive a
solului.
Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punctul de vedere al protectiei mediului reprezinta
obligatia factorilor implicati in limitarea efetelor adverse asupra solului si subsolului in timpul fazei de constructie.
Materialele care urmeaza sa fie folosite in timpul lucrarilor de constructie nu prezinta un mare risc de
poluare a solului.

26
Cel mai important aspect este reprezentat totusi, de masa de pamant ce va suferi diverse procese. Acest
aspect se refera la lucrarile de pamant care duc la degradarea solului in zona de lucru, prin determinarea unor
modificari structurale in profilul solului. In zonele afectate, refacerea completa a vegetatiei are loc intre 5 si 15 ani.

4.4.3. Prognozarea polurii/degradrii solului
Impactul activitilor pe amplasamentul analizat, asupra solului i subsolului, va fi unul negativ ca urmare a
faptului c principala activitate este cea de excavare/decapare n urma creia stratul de sol vegetal va fi ndeprtat i
se va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaii i rambleieri.
Solul, a crei decapare este necesar, va fi depozitat separat n amplasamentul analizat. El urmeaz a fi
reutilizat la lucrrile de reabilitare a spaiilor verzi degradate sau la realizarea aliniamentelor stradale. Depozitarea
solului vegetal se va face prin nivelare cu buldozerul ntr-un singur strat de maxim 1,0 m.
Execuia lucrrilor de descopertare se va face prin tiere mecanic cu buldozerul sau excavatorul.
Pe amplasamentul analizat, din cauza activitilor de excavare, structura solului i subsolului va fi afectat.
Se prognozeaz manifestarea urmtoarelor impacturi asupra solului zonal:
deranjarea orizonturilor de sol; lucrrile de decopertare vor consta din excavarea, evacuarea i
transportul surplusului de pmnt (loess i sol fertil);
pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de exploatare etc.
Din cauza excavrilor, pe aceste suprafee este afectat flora i microfauna i are loc o modificare
geochimic natural a elementelor solurilor.
Titularul de activitate are n vedere amenajri care s pstreze calitatea solului de pe suprafeele imediat
nvecinate celor care vor fi direct afectate prin lucrrile de excavare i rambleiere.
Solul nlturat de pe aceste suprafee, va fi depozitat temporar n amplasament, urmnd a fi folosit ulterior
pentru reabilitarea spaiilor verzi sau pentru realizarea unora noi (jardiniere, aliniamente stradale).
Operarea prezenta si viitoare a drumurilor va avea ca rezultat, in timpul intregii perioade de functionare a
acestuia, concentratii mai mici de pulberi n suspensii i concentraii similare cu a celor din prezent de Pb SO
2
, NO
x
,
CO.
Efectele acestor substante poluante la nivelul solurilor sunt variate, cele mai importante fiind:
Modificarea pH-ului solului din cauza depunerilor acide;
Acumularea metalelor grele in sol, urmata de contaminarea biotei.
Din totalul de emisii poluante produse de trafic, se considera ca 40 % se vor depune la distante de pana la
100 m pe solul de pe ambele parti ale drumului. In acelasi timp, va fi posibil sa se delimiteze o zona sensibila care
include o sectiune larga de 30 m pe ambele parti ale drumului si pe intreaga sa lungime (aproape intreaga cantitate
de poluanti se va depune aici).
Solubilitatea si liantii metalelor grele in soluri sunt influentati de conditiile de oxidare, in special de reactiile de
absorbtie si desabsorbtie, precum si de procesele de formare a compusilor complecsi organici si minerali.
In cazul unei reactii acide a solului, absorbtia de metale grele reprezinta un mecanism de tampon.
Ploile au un rol important in incarcarea solului cu diverse substante poluante. Se mentioneaza ca ploile, pe
langa faptul ca "spala" atmosfera de substante poluante si le depun in sol, le transporta catre afluenti. Trebuie
mentionat de asemenea ca ploile faciliteaza poluare adanca a solului, iar acest fenomen nu poate fi evitat.

Se vor lua urmtoarele msuri de diminuare a impactului:
reducerea impactului n aceast faz se va face prin limitarea pe ct posibil a timpului de execuie i
managementul adecvat al aprovizionrii cu materiale/utilaje;
se recomand ndeprtarea solului impurificat n momentul n care se identific deversri accidentale de
produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;
n momentul n care se identific deversri accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la
utilajele de exploatare i mijloacele de transport se trece la ndeprtarea imediat a scursorilor prin folosirea de
materiale absorbante care au fost depozitate n locuri special amenajate; solul impurificat cu produse petroliere sau
uleiuri minerale va fi ndeprtat.
solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul vegetal va fi reutilizat la lucrrile de
reabilitare ecologic a spaiilor verzi (aliniamente stradale).
Pentru depozitarea solului se vor respecta urmtoarele condiii:
suprafaa de teren ocupat s fie ct mai redus i neproductiv;

27
amplasamentul depozitului s fie ct mai aproape de locul de folosire pentru reducerea consumurilor de
combustibili i implicit a emisiilor;
precipitaiile atmosferice s nu-l degradeze, impurifice, mprtie sau altereze prin depunerea de
substane nocive;
depunerea se va face astfel nct s se asigure stabilitatea materialului.
Titularul de activitate va avea n vedere amenajri care s pstreze calitatea solului la standardele
terenurilor sensibile.
Prin msurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanial diminuate. Lucrrile de
reconstrucie ecologic constau n acoperirea cu sol vegetal n aa fel nct suprafeele afectate s se ncadreze n
ambientul natural al zonei.
Pe toat perioada executrii obiectivului sunt interzise urmtoarele activiti:
depozitarea materiilor prime i materialelor auxiliare pe suprafee neprotejate, destinate altor funciuni
dect depozitare;
depozitarea deeurilor menajere/tehnologice n zone destinate altor funciuni dect depozitare,
orice depozitare necontrolat n zone destinate altor funciuni;
deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru mijloacele de transport se
va efecua n afara amplasamentului, la sediul unitii, n spaii speciale, destinate ntreinerilor i reparaiilor auto, iar
dac acest lucru nu este posibil se vor lua msuri de protecie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de
plastic, vase metalice etc).

4.5. Subsolul
4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus
Din punct de vedere tectonic, amplasamentul analizat este situat n Platforma Moesic.
Fundamentul Campiei Romne i implicit i al Cmpiei Rmnicului este situat la adancimi variabile, adncimi
ce cresc in fata arcului carpatic. Acesta este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi, proterozoice si paleozoice.
Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul
carpatic.
Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare,
spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Rmnicului s-a facut relativ continuu.
La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri, argile si loess care au dus la
transformarea lacului pontic (ce acoperea ntreaga suprafa a Cmpiei Romne) in uscat, de la vest spre est si de la
nord spre sud.
Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile, peste 35 m
grosime.
Suprafata Cmpiei Romne inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est,
cum s-au retras apele lacului Cuaternar.

n cadrul amplasamentului analizat i n vecintatea acestuia nu sunt obiective geologice protejate.

4.5.2. Impactul prognozat
Nu va exista un impact deosebit asupra subsolului, avnd n vedere faptul ca proiectul se desfoar ntr-un
amplasament unde exist intervenie antropic similar.

La proiectarea i execuia lucrrilor de construcii civile i industriale, ct i a reelelor edilitare se vor
respecta prescripiile normativului P7-2000, privind fundarea pe pmnturi sensibile la umezire (PSU).
Adancimea de inghet conform STAS 6054 / 1997 este de - 0.90 m de la cota terenului natural sau decapat.
Potrivit "Normativului P 100 / 2006" terenului ii corespunde urmatorii coeficienti seismici: ag = 0,32 g si Tc=1,6 s.

4.6. Biodiversitatea
Corespunznd etajului altitudinal de 100-200 m, elementele de ecologie sunt caracteristice acestui interval,
specifice zonelor de step ce caracterizeaz estul Cmpiei Romne.

28
Vegetaia
Vegetatia din zona Municipiului Rmnicu Srat apartine silvostepei in ariile din vest cu altitudini mai mari de
100 m, foarte puternic modificata de agricultura. In acest etaj apar izolat palcuri de stejar pedunculat, amestecuri de
stejar brumariu si stejar pufos (la nord de Ramnicu Sarat) iar pe interfluviile dintre Ramnicu Sarat si Focsani se
evidentiaza si ulmul.
Arbustii sunt reprezentati de paducel, porumbar, maces, soc, sanger etc. iar etajul ierbaceu polygonatum
latifolium, geum urbanum, valeriana officinalis.
Stepa se intalneste intre altitudinile de 20 100 m. Stepa desi foarte puternic modificata de catre activitatile
economice se mai pastreaza pe versantii improprii agriculturii sau pe pasunile din apropierea satelor si este
reprezentata de asociatii secundare sau derivate din cele initiale cu pelinita (Artemisia austrica), firita (Poa bulbosa)
si barboasa iar pe ternuri intelenite specii de pir (Agropyrum sp.) sau ceapa ciorii (Gagea pusilla).
Elemente intrazonale apar in lungul principalilor colectori reprezentate de plop (Populus sp.), salcie (salix
sp.), Agrostis alba, Trifolium repens, unde s-au format soluri higromorfe, iar pe salsodisolurile formate in estul si in
nord-estul orasului Ramnicu Sarat cresc balanica, Sueda maritima, Artemisia marina, saracica (Salicornia europae).

Fauna
Fauna concorda cu tipul de vegetatie in care este prezenta. Astfel n zona de cmpie domina rozatoarele
mici (popandau, harciog, orbete, cartita, dihor, diferite specii de soareci) dar si iepuri, vulpi si multe specii de pasari.
Ihtiofauna este slab reprezentata datorita mineralizarii accentuata a apelor de suprafata, putand doar sa
mentionam unele populari cu peste in apele din aria mai inalta.

Arii protejate
n amplasamentului analizat nu exist arii protejate sau situri incluse n reeaua NATURA 2000.
n Planul de Amenajare al Teritoriului, s-a marcat o zon cu valoare peisagistic n apropierea zonei de
intervenie urban a proiectului, mai exact n lungul Rului Rmnicu Srat, de-o parte i de alta a DN 2.

4.6.1. Surse de poluare/degradare
Vegetaia din apropierea zonelor n care se vor executa lucrrile poate fi afectat de poluarea cauzata de
pulberile antrenate de mijloacele mecanice utilizate in timpul lucrarilor.
Intensitatea unor poluri/degradri ale biodiversitii este diminuat din urmtoarele considerente:
modificare antropic accentuat a amplasamentului;
valoarea biotopurilor i biocenezelor foarte redus;
existena imobilelor, reelelor edilitare care traverseaz amplasamentul i care au determinat modicri ale
componenei floristice i faunistice iniiale;
inexistena unor arii protejate sau a unor situri incluse n Reeaua NATURA 2000.

Diversitatea speciilor de plante i animale, n amplasamentul analizat, este foarte redus.
Gradul ridicat de antropizare a amplasamentului face ca lucrrile proiecate s nu aibe impact semnificativ
asupra biodiversitii.
Lucrrile nu vor deteriora spaiile verzi existente, dimpotriv, ele vor fi reamenjate i chiar vor fi create spaii
verzi noi.
Impuritile din aer au diverse consecine nocive asupra plantelor cum sunt:
lezarea frunzelor pe poriuni sau n totalitate;
modificri de culoare a frunzelor care se usuc;
distrugerea plantei.
Cele mai multe efecte nocive se exercit asupra frunzelor, fie direct, prin ptrunderea substanelor toxice
prin stomate, fie prin depunerea pe suprafaa lor.
Impactul din timpul fazei de constructie apare in orice caz cu o intensitate redusa, pentru ca se provoaca
alterari temporare ale functionarii fiziologice a vegetatiei.
Prin splarea atmosferei de ctre precipitaii i prin sedimentarea particulelor i gazelor toxice se poate
produce modificarea compoziiei apei i solului, precum i creterea capacitii toxice.
Impactul substantelor poluante existente in perimetrul de lucru asupra vegetatiei si microfaunei este cauzat
de particule. Intr-un sens mai larg, particulele sunt responsabile de acoperirea partilor aeriene ale plantelor, dandu-le

29
un aspect si culoare specifice. Aceasta caracteristica este insotita de fenomeme de nanism si cloroza, prezenta
leziunilor si lipsa rodului la plantele poluate. Stratul de particule de praf contribuie la inchiderea stomatei, reducerea
cantitatii de clorofila si la diminuarea procesului de fotosinteza, ducand la asfixierea si apoi moartea plantelor.
Fauna, dei puin reprezentat n cadrul amplasamentului analizat, chiar dac va fi relativ perturbat, exist
habitate asemntoare n apropiere. Prin urmare, nu se poate vorbi de un impact major din acest punct de vedere.
Microfauna de pe zona decopertat va dispare aproape n totalitate ea putnd fi refcut prin refolosire
stratului vegetal existent anterior i depozitat separat.
Pentru macrofauna protejat din zona studiat principalul factor perturbator l poate constitui stressul cauzat
n mare msur de zgomotul produs de activitatea de excavare.
Dei poluanii eliberai n atmosfer pot avea efecte nocive asupra vegetaiei i faunei, datorit cantitilor
mici i a concentraiilor acestora, care se vor situa sub limita maxim admis de normativele n vigoare, se poate
aprecia c nu vor avea efecte negative majore asupra strii de sntate a vegetaiei i faunei din zon.
Lucrrile proiecate nu vor avea un impact semnificativ asupra speciilor de plante/animale existente n zona
amlasamentului analizat, avnd n vedere interveniile antropice anterioare care au dus la modificarea vegetaiei
iniiale.

Pentru diminuarea impactului produs de activitatea din amplasamentul analizat, titularul de activitate va avea
n vedere urmtoarele:
utilizarea combustibililor cu coninut redus de sulf;
meninerea n stare bun de funcionare a utilajelor folosite n timpul lucrrilor de excavare;
folosirea utilajelor n limita strictului necesar;
gestionarea corespunztoare a deeurilor;
msurile prezentate pe larg n capitolele anterioare, privind reducerea emisiilor de zgomot i pulberi n
suspensie;
refacerea terenurilor prin nierbri.
De asemenea, se vor respecta, prevederile art 9 din Legea 24 din 2007, privind reglementarea si
administrarea spatiilor verzi din zonele urbane.

4.7. Peisajul
4.7.1. Informaii despre peisaj
Geomorfologic, Municipiul Rmnicu Srat se ncadreaz n unitatea geografic Cmpia Rmnicului,
subunitate a Cmpiei Romne.
Din punct de vedere genetic, Cmpia Rmnicului este o cmpie piemontan, format la ieirea rului
Rmnicu Srat din Subcarpaii Curburii unde, datorita nivelului de baza local si rupturii de panta, are loc o depunere
brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte
continentale) cu aspect piemontan.
Din punctul de vedere al genezei, altimetriei si formelor de relief, Campia Ramnicului a fost divizata de catre
geomorfologi in:
campia de glacis (glacisul Ramnicului) sectorul mai inalt, fragmentat de catre reteaua hidrografica,
alcatuit din campuri asimetrice despartite de vaile raurilor; este cosiderata o treapta de tranzitie, de interferenta intre
dealurile subcarpatice si campie;
campia piemontana joasa (Piemontul Ramnicului) aproape nefragmentat, cu campuri intinse,
cvasiorizontale, strabatute de vaile inguste ale raurilor care isi pierd terasele sub cuvertura groasa sedimentara.
Specificul climei acestei regiuni este dat de pozitia regiunii in proximitatea curburii Carpatilor si a orogenului
nord Dobrogean, dispozitia in trepte a reliefului si de principalii centri barici care actioneaza peste Sud estul
Europei.
Pozitia in proximitatea celor doua obstacole orgrafice determina:
canalizarea maselor de aer rece, polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european si scandinav (si
devierea acestora coform efectului Coanda, Nicolaie Ion-Bordei,1988) si producerea unor vanturi cu directie
predominanta nordica (21,2 %) sau nord-estica (15,9%) la Ramnicu Sarat;
generarea efectelor foehnale la coborarea maselor de aer cu circulatie vestica pe versantul extern al
curburii carpatice. Aceste efecte de foehn se concretizeaza in radiatia solara cu 2,5 kcal/cm
2
/an mai mare decat in
zonele neafectate (120 kcal/cm2/an in aria subcarpatica, 121 122 kcal/cm
2
/an la Ramnicu Sarat si peste 125

30
kcal/cm2/an in extremitatea estica), temperaturi medii anuale cu 0,5
o
C mai mari, nebulozitate mai mica cu 0,5
zecimi, umezeala velativa mai mica cu 2%, precipitati usor diminuate si fenomene de iarna mai putin frecvente si mai
putin intense.
Reeaua hidrografica Cmpiei Rmnicului este format de rul Rmnicul Srat i afluenii acestuia.
Rmnicul Srat izvorte de sub varful Furu si se vars n Siret. Izvoarele lui sunt socotite Mluel, Martin,
Curcubata care se unesc la poalele muntelui unde datorit confluentei cu alte praie (Furul, Rmnicelul,
Moldoveanul, Srel, Sritoarea, toate aflueni de stnga), a format o depresiune eroziva numita Intre Ramnice. In
aria dealurilor inalte estice a creat un defileu (la cota 410 m), datorita cursului sau transversal ce se continua pana in
dreptul localitatii Bicestii de Jos. In acest sector primeste un important afluent tot pe stanga, Motnul (18 km lungime
si un bazin de 56 km2 ), si unul mai mic pe dreapta Cul.
Daca in aria deluroasa directia rului este predominant nord-vest sud-est (in forma de S intors) la contactul
glacisului cu Piemontul, direcia sa se schimb brusc spre nord-est datorit subsidenei din cmpia Siretului inferior.
In acest sector de curs inferior primeste un alt afluent important tot pe stnga, Coatcu cu afluentul Slimnicul, avnd
un bazin de 300 km
2
cu izvoarele in aria deluroas
Reeaua hidrografica prezinta o alimentatie mixta, pluvionivala, cu o participare a componentei subterane in
proportie de 10 35% si cu cel mai mare procent al scurgerii primavara (43.9% Rmnicul Srat la Ttaru) si cel mai
mic in sezonul de vara toamna si iarna.
Debitul rului este de cca. 1,95 m
3
/s, dar in anumite conditii pot sa ajunga la valori exceptionale, 282 m
3
/s in
noiembrie 1966.
Debitele minime sunt atinse n general la sfritul verii i toamna i duc cteodata la secare. Mai trebuie
menionat si debitul solid care are cele mai mari valori din ar n aceasta zona 7,8 kg/m3/s.
Adancimea la care se gaseste nivelul freatic variaza de la 40 m in campia inalta, datorita prezentei
pietrisurilor de Candesti, pn la 10 20 m n cmpia joas.
In ceea ce priveste chimismul, acesta este clorurat in campia joasa si in zonele deluroase in care afloreaza
depozite salifere. Mineralizarea este in general mare, peste 5g/l in estul campiei Rmnicului si in zonele cu depozite
salifere.
La contactul glacisului cu aria subcarpatica apar izolat ape arteziene alimentate din zona montan
nvecinat.
n amplasamentul analizat suprafeele plantate sunt reprezentate de:
parcuri i zonele de recreere;
aliniamentele stradale;
gardurile vii de protecie.
n zona de intervenie urban sunt prezente urmtoarele zone funcionale, conform Planul Urbanistic
General al Municipiului Rmnicu Srat:
zona de locuine i funcii complementare;
zona central i alte zone cu funciuni complexe de interes public;
zon uniti industriale/uniti agricole;
zona de parcuri/complexe sportive;
zona gospodrire comunal/cimitire;
zona cu valoare istoric.

Implementarea proiectului va avea urmtoarle efecte imediate:
creterea siguranei n exploatare a infrastructurii rutiere i a reelei de ap
fluidizarea circulaiei prin:
o crearea unor sensuri giratorii (acolo unde acest lucru este posibil) si prin stabilirea unor sensuri
unice, interdictii de stationare, etc,in masura in care nu se impun masuri de exproprieri.
intersectia b-dul Digului cu strada M. Kogalniceanu
sistematizarea rutiera a zonei aferente sediului Primariei Municipiului Ramnicu Sarat
sistematizarea rutiera a zonei aferente Garii.
o realizarea unei rute de iesire spre Focsani pentru autovehiculele mai grele de 3,5 tone, prin
refacerea structurii rutiere a b-dului Digului (pe partea stanga a accesului spre Ramnicu Sarat) si a
strazii Dorobanti.

31
creterea siguranei participanilor la trafic prin amplasare unor camere video n principalele zone de
interes.
Lucrrile propuse a se realiza se ncadreaz n peisajul de ansamblu al zonei. Prin acest proiect se dorete
i mbuntarea aspectului general al peisajului urban din Municipiului Rmnicu Srat. Totui, se estimeaz c, n
perioada de execuie, n amplasamentul analizat se vor genera cantiti importante de pulberi sedimentabile, din
urmtoarele motive: excavaiilor necesare realizri sau extinderii infrastructurii rutiere, a reelelor edilitare i a
sistemului de gospodrire a apelor proiectate; manipulrii solului vegetal.

STRZI
In cadrul lucrarilor de modernizare si reabilitare se va ine cont de:
structurile rutiere proiectate; acestea se vor alege in functie de natura si frecventa traficului si vor rezulta
si in urma stabilirii unei solutii unitare de colectare si evacuare a apelor pluviale;
caracteristicile traficului de perspectiva si actiunii repetate ale inghet-dezghetului.
La proiectare se va urmari in permanenta ca prin solutiile recomandate sa se realizeze siguranta in
exploatare a lucrarilor, obiectiv prioritar in activitatea de administrare a retelei de strazi.
Astfel, noile tipuri de imbracaminti bituminoase asigura imbunatatirea caracteristicilor de suprafata prin:
imbunatatirea vizibilitatii pe timp de ploaie datorita reducerii efectului de orbire prin reflectie prin dispersia
mai buna a luminii primite;
evacuarea mai rapida a apelor pluviale;
diminuarea fenomenului de acvaplanare.
La proiectare se va recomanda utilizarea numai a materialelor agrementate tehnic si cu termene de garantie
care sa se incadreze in durata de viata estimata.

INSTALATII ELECTRICE
lucrrile se vor efectua cu respectarea normelor de protecie a muncii. Nu este o masura de reducere a
impactului asupra peisajului

REABILITARE RETELE DE APA
se vor nlocui retelele de alimentare cu apa aflate in stare de degradare sau care sunt mai vechi de 30
ani.

MOBILIER URBAN, SPATII PUBLICE
se va realiza un proiect tip de statie de autobus tip refugiu si se vor gasi locuri in care acesta sa fie
amplasat de-a lungul traseelor existente in Municipiu;
se vor realiza elemente de mobilier urban, jardiniere, bancute, garduri, semnale luminoase, etc.;
se vor gasi solutii de imbunatatire a aspectului general al orasului din Zona de Interventie Urbana, acolo
La alegerea speciilor vegetale se va ine cont de:
caracteristicile climatice ale zonei;
coerenta cu vegetatia si flora locala;
dezvoltarea bio-diversitatii;
capacitate de fixare rapid;
existena pe piata;
intretinere nepretentioasa;
valoare estetica si naturalistica.
Se recomand evitarea speciilor arborescente invazive, fie ele alohtone sau autohtone i utilizarea speciilor
autohtone noninvazive.
De asemena, se recomand consultarea unui specialist silvic pentru alegera speciilor floristice ce vor intra n
componea spaiilor verzi i a speciilor arboricole ce vor forma aliniamentele stradale.

4.8. Mediul social i economic din Municipiul Rmnicu Srat
Orasul Rmnicu Sarat a cunoscut o continua crestere a populatiei in ultimii 30 de ani Aceasta se datoreaz
att migratiei dinspre rural spre urban cat si sporului natural pozitiv.

32
Intreaga dezvoltare economica se reflecta in cresterea continua a nivelului de trai si al populatiei, constructii
numeroase de locuinte in cartiere nou proiectate, extinderea de retele edilitare inclusiv gaze, construirea de dotari
comerciale si prestari servicii.
Dinamica ultimilor 10 ani indica o crestere de 20%, adica o crestere mai mare fata de media pe tara.
Populaia Rmnicului Srat a evoluat de la aproximativ 1000 de locuitori, n 1652, la 40123 n 2007.
ncepnd cu anul 1999, Rmnicu Srat, s-a confruntat cu migraia populaiei. Aceasta evoluie demografic
nu a fost uniform, dup cum arat statisticile, dar exist discrepane ntre diversele surse oficiale. La recensmntul
din 2002 populaia era de 38828.
Densitatea populaiei n Rmnicu Srat este de 76 locuitori pe Km ptrat, conform calculelor din 2005.
Evoluia densitii populaiei reflect reducerea numrului acesteia, n principal din cauza migraiei. Rata
net de migraie a fost negativ n majoritatea timpului n ultimii 15 ani, n special perioada dintre 1996 i 2000.
Rata anual de cretere a populaiei a fost n general slab, 1,7 la mia de locuitori n 2005. Rata de cretere
a populaiei a fost negativ n anii 90, dar a devenit pozitiv n ultimii 5 - 6 ani.

4.8.1. Impact potenial
Se estimeaz c prin implementarea prezentul proiect nu se vor nregistra efecte deosebite n ceea ce
privete migraia populaiei, distribuia populaiei pe sexe sau grupe de vrsta la nivelul Municipiului Rmnicu Srat.
n schimb se estimeaz o cretere a gradului de siguran a populaiei i de informare a acesteia, ca urmare
a instalrii unor camere video n principalele intersecii i respectiv a crerii unor puncte de informare plasate in
zonele de interes ale Municipiului Ramnicu Sarat. Acestea vor fi de tip panouri cu monitoare touch-screen si vor
putea furniza cetatenilor Municipiului informatii referitoare la temperatura, documentatii si acte necesare pentru
obtinerea diverselor autorizatii de la autoritatile locale, etc.
Puncte de informare vor fi realizate n:
Cartier Centru_1bucata
Cartier Halelor_1 bucata
B-dul Digului intersectie cu Mihail Kogalniceanu_2 bucati
Zona Garii CFR_1 bucata
In acest sens se vor realiza racordari la o retea de tip network aflata in zona cu legatura pana in zona in care
se va amenaja serverul, in cladirea Primariei Municipiului Ramnicu Sarat. Se vor asigura:
Panoul propriuzis cu ecran touch-screen
Bransamentul la reteaua network
Serverul amplasat in Sediul Primariei,software,etc.
Ca urmare a realizarii lucrarilor de modernizare si reabilitare care fac obiectul prezentului studiu, pretul
unitar al serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, pentru locuitorii strazilor precizate in raport, se va majora cu
10%.

Activitati economice principale n cadrul Municipiului Rmnicu Srat
Industria este principala activitate economic a municipiului Rmnicu Srat cu o pondere de 66,9 % la
venitul local. Municipiul dispune de o industrie cu ramuri diversificate:
industria energiei electrice
industria constructoare de maini i prelucrarea metalelor
industria chimic
industria materialelelor de construcii
industria alimentar
industria de confecii

Mica industrie reprezint 2,5 % din economia local, principalele domenii acoperite sunt acoperite de
prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei i producia de palei.
Agricultura - sectorul agricol are o pondere de 2,5 % din economia local. Din suprafaa total de 5285 ha,
3807 sunt terenuri agricole i 1479 sunt terenuri neagricole. Terenurile agricole au urmtoarea structur:
terenuri arabile 3543 ha;
puni 217 ha;
fnee 7 ha;
vii 40 ha.

33
Componena terenurilor neagricole este urmtoarea:
pduri 312 ha;
ape 44 ha;
terenuri neproductive 166 ha.
Se cultiv n special gru, porumb, orz, floarea soarelui, plante de nutre, legume i leguminoase pentru
boabe. Cele 40 ha de vie se afl n propietatea privat i sunt cultivate cu soiuri hibride. n Rmnicu Srat se cresc
489 de bovine, 1.200 porcine, 1.215 ovine, 222 caprine, toate animalele sunt crescute n sectorul privat.

Pentru diminuarea impactului pe care activitatea desfurat n amplasamentul analizat o poate avea asupra
aezrilor umane, asupra populaiei, sintetizm, n continuare, cteva din msurile eseniale pe care titularul de
activitate le va avea n vedere:
folosirea utilajelor n limita timpilor de funcionare necesari pentru activitatea proiectat;
meninerea caracteristicilor tuturor utilajelor indicai de firmele constructoare;
utilizarea de echipamente i autobasculante performante, care s nu produc un impact semnificativ
asupra mediului prin noxele emise;
angajaii vor fi supui unor examene medicale periodice;
pentru evitarea accidentelor de munc se vor respecta cu strictee normele de protecie a muncii, se vor
efectua instructajele specifice generale la locul de munc.
respectarea Ordinului nr. 536 din 1997 al Ministrului Sntii privind respectarea limitelor maxime pentru
nivelurile de zgomot (Leq) n cartierele de locuine;
respectarea STAS 10009-88, privind limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban.

4.9. Condiii culturale i etnice
Rmnicu Srat are o structur etnic omogen. Aproape 95% dintre locuitori sunt nativ romni, 4,6% - rromi.
Restul de 0,4% din populaie este constituit din etnii variate.
n ceea ce privete orientarea religioas a oamenilor, mai mult de 99% din totalul populaiei este cretin
ortodox iar restul aparine variatelor grupuri religioase.

4.9.1. Impact potenial asupra condiiilor etnice i culturale
Nu este cazul

4.9.2. Impact potenial asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra
monumentelor istorice
Conform PUG-ului Municipiului Rmnicu Srat, n cadrul localitaii sunt prezente 28 de obiective cu
importan istoric i arheologic conform PUG+ului Municipiului, dintre acestea, n zona de intervenie urban a
proiectului sunt prezente12 astfel de obiective, pe urmtoarele strzi:
Strada Aleea Primverii;
Strada Mihai Eminescu nr.1;
Strada Constantin Brncoveanu nr.39;
Strada Matei Basarab nr.91;
Strada Drgaicii nr.5;
Strada Unirii nr. 23 A;
Strada Nicolae Blcescu nr.1;
Strada Tudor Vladimirescu nr. 17.
n zona de intervenie urban a proiectului nu exist monumente istorice aflate n Repertoriului Arheologic al
Romniei sau n Lista Monumentelor Istorice avizat de Ministerul Culturii i Cultelor n 2004.

34
respectarea standardul romnesc SR 12025/1-94 privind efectele vibraiilor produse de traficul rutier
asupra cldirilor sau prilor de cldiri;
respectarea standardul romnesc SR 12025/2-94 privind acustica n construcii efectele vibraiilor
asupra cldirilor sau prilor de cldiri. (Limite admisibile).
n cazul n care un obiectiv din cele enumerate mai sus se afl ntr-o stare precar i se constat c lucrrile
ar putea afecta structura de rezisten sau aspectul su, lucrrile se vor efectua sub supravegherea unui
reprezentant al administraiei publice locale n condiiile stabilite de comun acord ntre executantul lucrrilor,
beneficiar i reprezentantul administraiei publice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Alegerea amplasamentului
Alegerea dimensiunilor amplasamentului i poziionarea acestuia n cadrul Municipiului s-au fcut funcie de
gradul avansat de degradare al mobilierului urban, disfuncionalitile traficului auto i de bugetul alocat acestor
lucrri de investiii.
n urma analizei situaiei existente s-au constatat o serie ntreag de probleme cum ar fi:
gradul avansat de uzura i de deteriorare a prii carosabile;
rezolvarea deficitar a interseciei de la intrarea n Municipiul Rmnicu Srat;
insuficiena locurilor de parcare n zone de interes cetenesc ale Municipiului;
strzile pe care se intervine, astfel nct s mai funcioeze n parametrii, fr reparaii, cel putin 5 ani.
Amplasamentul este situat in Zona de Interventie Urbana a Municipiului Ramnicu Sarat si cuprinde cartiere
cu functiune preponderant rezidentiala.
Zona de Interventie Urbana se invecineza la Vest si la Sud cu Valea Ramnicului ,la Nord cu drumul spre
Focsani si Podgoria ,iar la Est cu Calea Ferata si cu drumurile care duc spre Braila si spre Colibasi.
Fata de punctele cardinale Zona de interventie este situate pe axa lunga pe directia Nord-Sud,cu o insorire
optima Sud-Est_Sud-Vest.

5.1.1. Descrierea alternativelor
S-a mers pe scenariul prefigurat in Tema de Proiectare, ca solutie initiala pentru modernizarea carosabilului
si reabilitarea retelelor de apa care sunt in stare avansata de uzura. Astfel :
1. In prima varianta s-a optat pentru realizarea modernizarii si reabilitarii strazilor si a reabilitarii
retelelor de apa, conform tabel, cu rezolvarea scurgerii apelor pluviale prin rigole prefabricate prevazute in profilul
bordurilor prefabricate, cu scurgere naturala prin panta terenului sistematizata pana in zonele in care exista colector
de ape pluviale in sistemul unitar existent. In acest caz, costurile de realizare ale lucrarilor sunt minime, folosesc
intelligent pantele naturale ale terenului si rezolva local problemele rezultate din stadiul avansat de degradare al
strazilor si a retelelor de apa.
2. In a doua varianta s-a conceput un sistem divizor de colectare a apelor pluviale care sa deverseze
intr-o statie de epurare prin intermediul unui tampon format dintr-un bazin de retentie dimensionat pentru acoperirea
necesarului de acumulare a apelor pluviale. In aceasta varianta, pe langa costurile legate strict de continutul temei
de proiectare vor aparea costruri suplimentare legate de construirea unor bazine de retentie, extinderea statiei de
epurare a orasului si lucrari de infrastructura, pentru realizarea colectarii apelor pluviale, prin devieri posibile de
retele existente in trama stradala (cablaje, retea de gaze, termoficare, electricitate, apa, etc). Aceasta a doua
varianta este extrem de scumpa (de cca 3 ori mai scumpa) si presupune pe langa lucrarile de asigurare a
colectoarelor in sistem divizor si repararea tuturor strazilor afectate de aceste lucrari. Aceasta este o solutie tehnica
proasta, deoarece refacerea portiunilor de asfalt in acele zone nu rezista in timp, ducand la aparitia unor fisuri,
discontinuitati in covorul asfaltic sau chiar afectari ale structurii rutiere existente prin infiltratii de apa. O astfel de

35
solutie este posibila doar in cazul in care se reface in intregime structura rutiera a strazilor care colecteaza apele
pluviale in sistemul divizor, solutie care ar fi si mai scumpa decat cea descrisa mai sus.

IN URMA ANALIZEI A REIESIT CA VARIANTA CEA MAI FEZABILA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNICOECONOMIC ESTE
VARIANTA LUCRARILOR LOCALE PRIN UTILIZAREA JUDICIOASA A TERENULUI, CU SOLUTII DE REFACERE A STRUCTURII RUTIERE
IN FUNCTIE DE REZULTATELE STUDIULUI DE TRAFIC SI CU INLOCUIREA UNOR TRONSOANE DE ALIMENTARE CU APA , UZATE,
ADIACENTE ACESTOR DRUMURI CE SE VOR MODERNIZA VARIANTA I.

Astfel, in varianta studiata in prezenta documentatie, in baza solicitarilor beneficiarului, s-a optat pentru
varianta I, cu refacerea structurii carosabile, a bordurilor si trotuarelor si inlocuirea unor tronsoane de apa, acolo
unde acestea se pot inlocui prin refacerea strazilor.
Celelalte lucrari de imbunatatire a calitatii vietii se vor realiza in Zona de Interventie Urbana, in acele locuri
ce vor fi stabilite ca strategice, astfel incat rezultatul final al acestei Documentatii Tehnice sa duca la imbunatatirea
unor aspecte negative din functionarea actuala a orasului. Ne referim la masuri de fluidizare a traficului, la cresterea
sigurantei cetatenilor, informarea cetatenilor si cresterea calitatii vietii.

5.1.2. Strzile asupra crora se va interveni
TABEL NR. 12

Nr Denumire strada
Categoria
strazii
Tipul de lucrari propuse
1 22 Decembrie III Asfaltare/ Mobilier urban
2
9 Mai (de la intersectia cu Bisoca pana la
intersectia cu Dorobanti )
3 Jideni III Asfaltare/ Mobilier urban
4 Oratia III Asfaltare/ Mobilier urban
5 Unirii III Asfaltare/ Mobilier urban
6 Dorobanti III Asfaltare/ Mobilier urban
7 Topliceni III Asfaltare/ Mobilier urban
8 Patriei III Asfaltare/ Mobilier urban
9
Bisoca (de la intersectia cu strada Unirii pana
la intersectia cu strada Dorobanti)
10 Pantazescu III Asfaltare/ Mobilier urban
11 Dragaicii III Asfaltare/ Mobilier urban
12 Dreptii III Asfaltare/ Mobilier urban
13 D. Cantemir III Asfaltare/ Mobilier urban
14 Florica Cristoforeanu III Mobilier urban
15 Poiana marului III Asfaltare/ Mobilier urban
16 Muchiei III Asfaltare/ Mobilier urban
17 Capitan Zaganescu III Asfaltare/ Mobilier urban
18 Dealului III Asfaltare
19 Matei Basarab III Mobilier urban (exemplu cosuri de gunoi,etc.)
20 Domneasca III Asfaltare/Mobilier urban/spatii verzi
21 Gh Lupescu III Mobilier urban
22 Principile Ferdinand III Asfaltare/ Mobilier urban/spatii verzi
23 Tudor Vladimirescu III Asfaltare/Mobilier urban/spatii verzi
24
Bulevardul Digului (din Dorobanti pana in
strada Eminescu)
II Asfaltare/Mobilier urban/spatii verzi
25 Mihai Eminescu III Asfaltare/Mobilier urban/ spatii verzi
26 Constantin Brancoveanu III Mobilier urban/ spatii verzi
27
Ion Mihalache (de la Principele Ferdinand la
Matei Basarab)
III Asfaltare/Mobilier urban/ spatii verzi
28 Nicolae Balcescu III Asfaltare/Mobilier urban/ spatii verzi
29 Alexandru Sihleanu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

36
30
Strada Lalelelor din Tudor Vladimirescu cu
Pacii
31
Strada Pacii (din Lalelelor pana in Elena
Cuza)
32 Crangu Meiului III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
33 Horia (de la strada Balta Alba pana la Gara) III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
34 Aleea Intrarea Teiului IV Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
35 Aleea Livezilor IV Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
36 Aleea Mioritei IV Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
37 Aleea Primaverii III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
38 Colonel Buzoianu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
39 Fdt. Mihai Eminescu III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi
40 Piata Halelor III Asfaltare/Mobilier urban / spatii verzi
41 Pietei III Asfaltare/ Mobilier urban/ spatii verzi

5.1.3. Reabilitare reea ap
S-au prevazut in Documentatia Tehnica de Avizare prin planse desenate, schite, date tehnice de principiu si
devize urmatoarele categorii de lucrari de baza:
inlocuirea retelelor de alimentare cu apa aflate in stare de degradare, sau care sunt mai vechi de 30 ani;

TABEL NR. 13

Nr.
crt.
Denumire strad
Categoria
strzii
Lungime reea
de ap
Vechime
Diametre
reea de ap
1 Jideni III 280 36 ani 50 mm
3 Unirii III 380 52 ani 100 mm
4 Oratia III 120 33 ani 1
1/2
5 Muchiei III 120 32 ani 50 mm
6 Poiana Marului III 150 33 ani 50 mm
7 Mihai Eminescu III 425 44 ani
219
100 mm
8 Crangul Meiului III 875 55 ani 100 mm
9 Pacii III 600 54 ani 70 metri
10 Aleea Intrarea Teiului IV 75 38 ani 50 mm
11 Aleea Livezilor IV 75 38 ani 50 mm
12 Aleea Mioritei IV 140 38 ani 70 mm
13 Strada Primaverii III 200 38 ani 200 mm
14 Colonel Buzoianu III 110 38 ani 70 mm
15 Fundatura Mihai Eminescu III 215 38 ani 100 mm
16 Piata Halelor III 240 38 ani 100 mm
17 Lt. Pantazescu III 115 38 ani 70 mm
18 Str Patriei III 250 38 ani 100 mm
19 Str Bisoca III 70 38 ani 100mm

5.1.4. Alegerea modului de realizare a mobilierului urban/spaiilor publice
Se va realiza un proiect tip de statie de autobus tip refugiu si se vor gasi locuri in care acesta sa fie amplasat
de-a lungul traseelor existente in Municipiul Ramnicu Sarat, in Zona de Interventie Urbana a acestuia.
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A REFUGIULUI
Va fi confectionat din profile metalice prevopsite tip HEEB sau IPE 12cm. Ca si invelitoare se va realiza o
copertina usoara din plastic sau policarbonat compact mat pe o structura realizata din profil metallic curbat la cald cu
fixare prin chedere din cauciuc.
Panourile perimetrale de inchidere vor fi realizate din Plexiglas sau policarbonat compact,fixate cu elemente
din aluminiu si cu chedere din cauciuc sau silicon.

37
Cabina de bilete de dimensiune 1,20 x 1,50, va fi inglobata in structura statiei si va fi inchisa cu panouri
termoizolante tip sandwich de 8-10 cm. Va avea record pentru o priza de curenti slabi pentru casa de marcat si un
calorifer electric pentru incalzirea spatiului pe timpul iernii.Geamurile vor fi termoizolante cu folie antiefractie
inglobate in tamplarie din aluminiu prevopsita.
Pardoselile vor fi din dale din beton prefabricate fixate pe platforma betonata prevazuta in prealabil inainte
de montarea refugiului. Fixarea refugiului pe aceasta platforma se va realiza cu placute metalice si cu suruburi
prevazute in acestea. Panourile laterale ale refugiului vor fi realizate in sistem cutie cu fata exterioara mobile si cu
support la interior pentru afisarea diverselor panouri publicitare.Acestea vor fi illuminate cu corpuri fluorescente fixate
in spatele panoului. Refugiul va fi prevazut cu 5 -7 scaune din fibra de sticla, fixate cu prinderi metalice de structura
acestuia.Evacuarea apelor pluviale se va face prin intermediul unui jgheab mascat in profilul metallic al copertinei si
prin burlan mascat in stalpul din profil metallic.
Se vor realiza elemente de mobilier urban, jardinire, bancute, garduri, semnale luminoase, cosuri de
gunoi din fibra de sticla, etc.
Se vor gasi solutii de imbunatatire a aspectului general al orasului din Zona de Interventie Urbana, acolo

5.2. Evaluarea impactului
Avnd n vedere faptul c activitatea propus prin proiectul Reabilitare/modernizare strzi oreneti i
reabilitare reele de ap n zona de intervenie urban a Municipiului Rmnicu Srat poate avea efecte potenial
semnificative asupra elementelor componente ale mediului, desfurarea acesteia trebuie corelat cu principiul
dezvoltrii durabile, innd cont de etapele urmtoare de dezvoltare ale proiectului, dar i durata de execuie a acestuia.
Estimarea efectelor asupra mediului are la baz o mrime care se determin lund n consideraie nivelul
unor indicatori de calitate ce caracterizeaz efectele.
Transformarea aspectelor calitative n mrimi cuantificabile se face printr-o metod care permite agregarea
i medierea lor pe o scar de tipul:
+ influen pozitiv;
0 fr influen;
- influen negativ.
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprim prin indici de calitate I
C
, care
caracterizeaz efectele sub form de mrimi cantitative E.
Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculeaz cu relaia:
E
I
I
C

Semnul i mrimea indicilor de calitate calculai au urmtoarele semnificaii:

+1

0

-1
Ic = (0;+1], influene pozitive, mediul este afectat n limite admisibile;
Ic = 0, mediul nu este afectat;
Ic = [-1;0), influene negative, mediul este afectat n limite admisibile.

38
TABEL NR. 14

Efecte asupra factorilor de mediu
SURSE GENERATOARE
Ap Aer
Biodi-
versitate
Aezri
umane
Sol i
subsol
A. Amplasament i modul de ocupare a terenului
1. Distana de amplasare
-arii protejate + + + + +
-elemente de importan istoric i arheologic 0 0 0 - -
2. Utilizarea terenurilor
- decapri i rambleieri necesare 0 - 0 - -
- dezvoltarea reelelei de ap 0 - 0 + -
- spaii verzi + 0 0 + +
3. Igienizarea incintei
- colectarea deeurilor (lichide, solide) + + + + +
- depozitarea de deeurilor + + + + +
B. Tehnologii aplicate
- n scopul realizrii infrastructurii + - 0 + 0
- n scopul reelelor edilitare + - 0 + 0
C. ncadrarea proiectului n peisaj
-existena infrastructurii n zona de intervenie 0 - - + 0
-existena altor activai industriale n apropierea
amplasamentului analizat
- - - - -
-posibilitatea dirijrii traficului ctre artere de legtur din afara
Municipiului
0 + 0 + 0
MRIMEA EFECTELOR ( E ) (+4) (-2) (+1) (+6) (0)

Mrimile efectelor (E) sunt reprezentate n figura urmtoare:

Valoarea indicelui de calitate I
C
este dat de relaia I
C
= 1 / E.

indice de calitate pentru ap, I
C
= + 4;
indice de calitate pentru aer, I
C
= - 2;
indice de calitate pentru biodiversitate, I
c
=+1;
indice de calitate pentru aezri umane, I
C
= + 6;
indice de calitate pentru sol i subsol, I
C
= 0.
Valorile indicelui de calitate au urmtoarele semnificaii:
apele de suprafa i acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, avnd n vedere dezvoltarea redus a
acesteia; singura surs de poluare posibil este reprezentat de scurgerile accidentale de produse petroliere;
aerul, va fi afectat, nivel 2, n principal de particulele degajate de activitile de manevrare a solului,
precum i de activitatea utilajelor, necesare realizrii infrastructurii i reelelei de ap;
biodiversitatea nu va suferii un impact deosebit, avnd n vedere valoarea natural sczut a
amplasamentului analizat, i antropizarea ridicat; totui trebuie remarcat faptul c numrul spaiilor verzi va crete,
iar unle din cele existente vor fi reamenjate;

39
aezri umane vor fi favorizat de proiect; realizarea investiiei va crete sigurana traficului, va crete
calitatea apei potabile, va decongestiona traficul din centrul Municipiului; gradul de informare al cetenilor va crete
datorit numrului mai mare al punctelor de informare;
solul i subsolul, nu vor suferii un impact deosebit, nivel 0, avnd n vedere faptul c pe amplasamentul
analizat presiunea antropic a fost exercitat anterior prin activiti similare cu cele propuse prin prezentul proiect.

O alt posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a aprecia, n baza unor indicatori sintetici,
starea de sntate sau de poluare a elementelor componente ale mediului.
Se consider mediul, n ansamblul lui ca o suprafa definit vectorial de un numr de factori de mediu din
cei mai relevani care prin unirea vrfurilor definesc un spaiu poligonal. Fiecare vector are o mrime egal i
definete starea iniial n arealul analizat. Fiecare din aceti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare care n
final i poate deteriora parial, ntr-un anume grad sau total calitatea.
Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marcheaz pe vectorul respectiv. Prin unirea acestor
valori se definete n interiorul poligonului de stare iniial a mediului, un alt poligon de stare afectat a mediului. Prin
raportarea ariilor celor 2 suprafae, se obine o valoare scalat care definete nivelul global de afectare a mediului i
n acelai timp permite s se depisteze elementele componente ale mediului afectate i deci s se stabileasc
msurile de eliminare, reducere sau diminuare asupra mediului.
Pentru obiectivul analizat, n condiiile variantei raionale definite sau luat n considerare ca factori de mediu
ce pot fi afectai urmtorii: aerul; apa; solul i subsolul; fauna; flora; sntatea populaiei; peisajul.
Pentru analizarea tuturor situaiilor i ntocmirii unei scri a indicelui de poluare global s-au calculat valorile
acestuia pentru cazurile posibile i a fost ntocmit o scar de la 1 la 6 cu urmtoarea semnificaie:

IPG 1 mediul natural neafectat de activitile umane;
1 IPG 2 mediul supus efectelor activitii umane n limite admisibile;
2 IPG 3 mediu supus activitii umane, provocnd stare de disconfort formelor de via;
3 IPG 4 mediu supus activitilor umane, provocnd tulburri formelor de via;
4 IPG 6 mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de via;
IPG 6 mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de via.

Astfel, s-au acordat urmtoarele note de afectare a elementelor componente ale mediului de realizarea
activitilor n amplasamentul analizat, dac nu se iau msuri de evaluare i reducere a impactului:
AER nota 2,5 pentru ca activitile propuse vor degaja pulberi n suspensie i noxe ca urmare a
interveniilor asupra solului i subsolului a utilajelor specializate;
AP nota 1,5 pentru ca prezena apelor de suprafa n incinta amplasamentului i n vecintate este
redus, iar acviferele sunt situate la adncimi considerabile;
SOLUL I SUBSOLUL nota 2,5 pentru c activitile propuse vor avea impact direct asupra acestor elemente,
ca urmare a decaprilor solului vegetal, excavaiilor i rambleierilor, unde este cazul.
FAUNA nota 1,5 deoarece n amplasamentul analizat starea iniial a fost modificat antropic ca urmare a
interveniilor anterioare, iar fauna este redus att ca numr de specii ct i ca numar al populaiilor. Dar, din cauza
zgomotelor, fauna nc prezent poate fi afectat, de activitatea desfurat ce presupune zgomote i vibraii;
FLORA nota 2, pentru c dei n amplasamentul analizat starea iniial a fost modificat antropic ca urmare
a interveniilor anterioare, iar n prezent, spaiile verzi ocup suprafee reduse.
SNTATEA POPULAIEI nota 2,5 pentru c n etapa de executare a proiectului populaia poate fi deranjat
de zgomote i vibraii, avnd n vedere faptul ca lucrrile se vor executa n intravilanul Municipiului; n perioada de
exploatare populaia va avea multe beneficii de pe urma proiectului;
PEISAJUL nota 1,5 pentru c interveniile propuse nu vor modifica peisajul; vor fi respectate funciunile
fiecrei zone stabilite prin PUG-ul Municipiului Rmnicu Srat.
Poligonul ce desemneaz elementele componente ale mediului afectate dac nu se iau msuri de reducere
a impactului a fost numerotat litere mari de la A la G. n aceast situaie, elementele componente ale mediului vor fi
afectate de activitile din proiect ntr-o proporie de 43 % i i s-a atribuit culoarea portocaliu.
Poligonul ce desemneaz elementele componente ale mediului afectate dac se iau msuri de reducere a
impactului a fost numerotat litere mici de la a la g. n aceast situaie, elementele componente ale mediului vor fi

40
afectate de activitile din proiect ntr-o proporie de 34%, iar suprafeei i s-a atribuit culoarea verde, dup cum se
observ i din imaginea grafic de mai jos:
Considerndu-se c starea ideal (S
I
) are o valoare de 200, starea real viitoare (S
r
) rezultat prin
modernizarea infrastructurii rutiere i a reelei de ap, fr msuri de reducere a impactului va fi de 114,5.
Indicele de poluare global IPG va fi de:
IPG = S
I
/ S
r
= 200 / 114,5 = 1,74
Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia c activitatea de modernizare a infrastructurii
rutiere i a reelei de alimentare cu ap ar provoca stare de disconfort formelor de via, indicele de poluare global
fiind de 1,74 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitii umane n limite admisibile.
Aplicnd acceai relaie activitilor din amplasament, lunnd de data aceasta n considerare msuri de
reducere a impactului, reiese un punctaj de 133,4. Ceea ce nseamn c indicele de poluare global IPG va fi de:
IPG = S
I
/ S
r
= 200 / 133,4 = 1,49
Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia c activitatea de realizare a infrastructurii
rutiere i feroviare precum i a reelelor edilitare nu va avea un impact major asupra mediului, indicele de poluare
global fiind de 1,49 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitii umane n limite admisibile.

NTR-ADEVR, ACTIVITATEA PROPUS PRIN PROIECT NU ARE UN IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA ELEMENTELOR
COMPONENTE ALE MEDIULUI, TOTUI O ATENIE DEOSEBIT TREBUIE ACORDAT EFECTELOR ZGOMOTELOR I VIBRAIILOR
ASUPRA POPULAIEI I ASUPRA OBIECTIVELOR ISTORICE, PRECUM I POLURII AERULUI, OBIECTIVE LUATE N CONSIDERARE N
VARIANTA CARE A OBINUT PUNCTAJUL CEL MAI MIC (1,49).

6. MONITORIZAREA
Beneficiarul trebuie s cunoasc din timp i s i asume responsabilitile privind respectarea normelor
legale privind nivelul emisiilor de poluani, obligativitatea monitorizrii acestora i ntocmirea planului de management
de mediu, cu proceduri conforme standardelor Uniunii Europene. Asumarea acestor responsabiliti nclude n final
achiziia echipamentelor i utilajelor care s permit aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) i implicit
asigurarea conformrii cu legislaia n vigoare, garania proteciei factorilor de mediu.
Pentru limitarea polurii i ameliorarea calitii mediului n scopul evitrii efectelor negative asupra sntii
omului i a degradrii mediului nconjurtor propunem urmtorul plan de monitorizare:

6.1. Monitorizarea n perioada de execuie a proiectului
Propunem urmtoarele msurri/determinri efectuate de firme/loboratoare acreditate:

Aer
urmrirea nivelului de antrenare a pulberilor pe drumurile circulate de utilajele implicate n procesul de
execuie a proiectului, n principal n zilele i umectarea periodic a acestora;
reducerea vitezei de deplasare a utilajelor;

41
acoperirea remorcilor camioanelor care transporta materiale fine;
urmrirea bunei funcionri a mainilor i utilajelor n cadrul parametrilor prevzui de fabricant i
utilizarea n principal a mainilor echipate cu dispozitive cu catalizator;
urmrirea nivelului pulberilor n zona organizrii de antier i a funcionrii instalaiei de umectare pe
timpul execuiei proiectului.
monitorizarea emisiilor de pulberi n suspensie, precum, a compuilor de NOx i SOx i COx.

Ap
determinarea indicatorilor privind calitatea apelor pluviale (n special materii totale n suspensie i
produse petroliere ) in scopul verificarii incadrarii lor n limitele impuse de NTPA 001/2002.
evacuarea corespunztoare a resturilor de ulei si alte lichide;
evacuarea corespunztoare a apei folosit pe antier.

Sol
determinri periodice privind calitatea solului vegetal din depozitul de sol i pstrarea acestuia la
standardele terenurilor din categoria de folosin sensibile;
urmrirea activitii utilajelor din dotare n aa fel nct s se evite scurgerile de produse petroliere care ar
afecta proprietile solului, iar n cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substane neutralizante pentru
reducerea efectelor negative;
urmrirea randamentului i a efectelor la operaia de excavare i rambleiere;
monitorizarea funcionrii autobetonierelor, precum i a celorlalte utilaje din antier pentru prevenirea
scurgerilor accidentale de ciment i a altor materiale folosite la execuia investiiei; monitorizarea acestor
echipamente in timpul fazei de constructie este obligatorie.

Zomot i vibraii
monitorizarea periodic a nivelului de zgomot produs de utiliaje n amplasament (locaiile pentru
msurarea nivelului de zgomot vor fi alese la limita amplasamentului pe direcia surs-receptor).
monitorizarea echipamentului implicat n procesul tehnologic, precum i activitatea utilajelor, ce pot
provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizai aproape de
axa drumului, prin depirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 i vibraii stabilite prin SR
12025/1994.

Biodiversitate
monitorizarea spaiilor verzi aflate la 50 - 100 m distan de locul de execuie a lucrrilor.

6.2. Monitorizarea n perioada de activitate
Perioada post execuie a investiiei nu presupune efecte adverse n plus fa de situaia de dinaintea
executrii investiiei. Dinmpotriv, se ateapt o scdere a cantitii de pulberi solide din aer, creterea suprafeelelor
ocupate de spaiile verzi, creterea calitii peisajului urban, creterea siguranei circulaiei, creterea siguranei n
exploatare a reelei de ap potabil.

Monitorizarea factorilor de mediu n amplasamentul analizat presupune adoptarea urmtoarelor masuri:

Aer
monitorizarea emisiilor de pulberi n suspensie, precum si a compuilor de NOx , SOx i COx i a
emisiilor de metale grele dup finalizarea etapei I a proiectului pe drumurile proiectate, n condiiile reorganizrii la
nivelul Municipiului Rmnicu Srat a traficului auto.

Ap
drenarea corespunztoare a apelor pluviale (n special materii totale n suspensie i produse
petroliere ) scurse n rigolele ce mrginesc drumurile proiectate impotriva polurii apelor subterane i ncadrarea lor
n limitele impuse de NTPA 001/2002.

42
Sol i subsol
urmrirea eliberrii suprafeelor din vecintatea lucrrilor de orice tip de deeu generat de execuia
lucrrilor;
depozitarea deeurilor n locurile stabilite i preluarea acestora de ctre societii autorizate s execute
astfel de servicii.

Zgomot i vibraii
monitorizarea echipamentului implicat n procesul tehnologic, precum i activitatea utilajelor, ce pot
provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizai aproape de
axa drumului, prin depirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 i vibraii stabilite prin SR
12025/1994.
crearea unor zone verzi cu arbusti si copaci dac se constat depiri ale legislaiei n vigoare privind
zgomotul i vibraiile produse de intensitatea traficului pe drumurile realizate;
monitorizarea periodic a traficului drumurile realizate.

Biodiversitatea
se va urmri ca lucrrile s se desfoare pe o suprafa ct mai redus posibil, astfel nct afectarea
ecosistemul zonei s fie diminuat ct mai mult i redus n limitele stabilite prin proiect;
urmrirea dezvoltrii corespunztoare a speciilor floristice i arboricole ce intr n componena spaiilor
verzi

6.3. Monitorizarea la nchiderea obiectivului
Nu este cazul.

MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU SE REALIZEAZ FOLOSIND ATAT MIJLOACE TEORETICE CT I PRIN
FOLOSIREA APARATURII CORESPUNZTOARE MSURRII/DETERMINRII DIFERIILOR POLUANI EMII N MEDIU.

7. SITUAII DE RISC
7.1. Riscuri naturale
7.1.1. Cutremure
Avnd n vedre faptul c Municipiul Rmnicu Srat este situat ntr-o regiune de platform stabil din punct
de vedere al activitii seismice, riscul producerii unor cutremure ca urmare a caracteristicilor tectonice, locale sunt
minime.

7.1.2. Inundaii
Climatul arid cu precipitaii reduse de-a lungul ntregului an, corelat cu morfologia zonei, reduc la minim orice
risc de inundaii.

7.1.3. Secet
Avnd n vedere natura proiectului, nu se poate spune c seceta ar putea crea situaii de risc.

7.1.4. Alunecri de teren
Morfologia reliefului (platform) reduce la minim orice probabilitate de apariie a vreunei alunecri de teren.

7.2. Accidente poteniale
Accidente de munc pot aprea izolat, n perioada de execuie a proiectului. Totui, probabilitatea apariiei
unor situaii de risc va fi diminuat ca urmare a utilizrii unor utilaje conforme cu normele UE, a respectrii
regulamentelor de utilizare prevzute n crtea tehnic, precum i ca urmare a respectrii legislaiei privind protecia
muncii.
Se vor folosi sisteme de avertizare vizuale i/sau acustice, dup caz, pentru avertizarea executrii lucrrilor
la obiectivul analizat.
n perioada de funcionare pe drumurile proiectate pot aprea, izolat, accidente ca urmare a deversarii mai
multor substante toxice sau hidrocarburi, dar care se estimeaz c nu pot genera situaii de risc.

43
Emisiile de metale grele generate de traficului auto n atmosfer nu vor genera o supraexpunere a
poplulatiei la substante cancerigene, avnd n vedere morfologia reliefului (platform) care favorizeaz dispersia
rapid a substanelor cu potenial cancerigen i nu numai.
In cazul in care traficul atinge intensitatea prevazuta, nu vor aparea situatii de risc pentru populatia din
zonele adiacente amplasamentului analizat.
n ceea ce privete vegetaia, n faza de executie se vor ivi situatii pe termen scurt de presiune chimica
asupra vegetatiei din cauza expunerii la impurificarea cu NOx.
Nu se pune problema unui risc de contaminare a solului ca urmare a noxelor emise de vehicule.

7.3. Posibilitatea apariiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului
transfrontier.
Avnd n vedere distana obiectivului de grani, peste 100 km, precum i natura proiectului, nu se poate
vorbi de situaii de risc transfrontier.

8. DESCRIEREA DIFICULTILOR

S-au utilizat sursele de informare scrise precum i informarea la faa locului (discuii cu autoritile locale) i
deplasri n teren pe amplasamentul analizat. Nu au fost ntmpinate dificulti n obinerea informaiilor dorite, astfel
se consider c realizarea prezentei documentaii s-a fcut n cele mai bune condiii.

TEMA 8 - RIM Reabilitare Strazi Si Retea Apa RM Sarat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 8 - RIM Reabilitare Strazi Si Retea Apa RM Sarat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE

S-ar putea să vă placă și