Sectiunea II Caiet de Sarcini Inchideri Depozite Celula 2 Bacau

Constructia Celulei 2 a Depozitului conform depozitelor municipale neconforme
de deseuri din Bacau si inchiderea
Consiliul Judetean Bacau
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Sectiunea II: Caiet de sarcini
CONSILIUL JUDETEAN BACAU ROMANIA
pentru contractul de proiectare si executie;
CONSTRUCTIA CELULEI 2 A DEPOZITULUI CONFORM DE DESEURI DIN BACAU SI INCHIDEREA DEPOZITELOR MUNICIPALE NECONFORME
SECTIUNEA II CAIET DE SARCINI Specificatii tehnice
APRILIE 2011
CONTINUTUL DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE Sectiunea I Sectiunea II Sectiunea III Sectiunea IV Formulare Conditii contractuale Caiet de sarcini Cantitati de lucrari Fise tehnice Celula 2 Desene Studiu geotehnic si hidrogeologic Celula 2 Fisa de date a achizitiei
CUPRINS
CONTINUTUL DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE......................................................... 2 1

1.1 1.2
ELEMENTE GENERALE ....................................................................................... 12

DESCRIEREA GENERALA A PROIECTULUI.............................................................................. 12 NORME SI REGULAMENTE ROMANESTI ................................................................................. 12
2 3
3.1 3.2
SCOPUL SPECIFICATIILOR................................................................................. 13 STANDARDE ......................................................................................................... 14

STANDARDE DE NATURA TEHNICA........................................................................................ 14 ABREVIERI........................................................................................................................... 15
4
4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9
CONTROLUL LUCRARILOR................................................................................. 16
ECHIPAMENTELE ANTREPRENORULUI .................................................................................. 16 PROTEJAREA STRUCTURILOR SI UTILITATILOR EXISTENTE .................................................... 16 SIGURANTA SI SECURITATE PE AMPLASAMENT ..................................................................... 16 MANIPULAREA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR SI UTILAJELOR ........................................... 16 NOTIFICAREA OPERATIUNILOR ............................................................................................. 16 NU EXISTA DISPOZITII SPECIFICE .......................................................................................... 16 APROBAREA SURSELOR, MATERIALELOR SI UTILAJELOR ..................................................... 17 CURATENIA ......................................................................................................................... 17 RESPONSABILITATEA ANTREPRENORULUI ........................................................................... 17
5
5.1
SPECIFICATII ADMINISTRATIVE ......................................................................... 18

JURNALUL DE SANTIER ........................................................................................................ 18
3
5.2 5.3 5.4 5.5
PROGRAMUL (GRAFICUL DE EXECUTIE) ............................................................................... 18 RAPOARTE DE EXECUTIE ..................................................................................................... 18 SEDINTE OPERATIVE ........................................................................................................ 19 ASIGURAREA CALITATII........................................................................................................ 19
6
6.1 6.2 6.3
SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII.................................................................. 22

SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII ........................................................................................ 22 MANIPULAREA CONTROLATA A DESEURILOR. ...................................................................... 22 PROTECTIA MEDIULUI .......................................................................................................... 24
7
7.1 7.2
PROIECTARE........................................................................................................ 25
PRINCIPII DE PROIECTARE .................................................................................................... 25 PLANSE SI BREVIAR DE CALCULE ......................................................................................... 26
Planse ........................................................................................................................................26 Planse si Oferta pentru licitatie..............................................................................................26 Oferta de proiectare .................................................................................................................27 Oferta de executie ....................................................................................................................27
Detalii de executie si breviare de calcule ............................................................................. 27
7.2.1 7.2.2 7.2.3 7.2.4 7.2.5 7.2.6
7.2.4.1
Desene conforme cu executia As built as drawing.........................................................28 Proceduri de aplicat cu referire la detaliile de executie si la breviarele de calcul .........29
8
8.1
LUCRARI DE CONSTRUCTII - GENERALITATI................................................... 30
ORGANIZAREA DE SANTIER: BIROURILE DIN INCINTA SANTIERULUI, DOTARI, RACORDARE LA UTILITATI .......................................................................................................................................... 30
8.1.1 8.1.2 8.1.3 Sediu temporar al Antreprenorului - birouri.........................................................................30 Facilitati pentru consultanta...................................................................................................30 Organizarea si utilitatile de santier........................................................................................31
Generalitati .............................................................................................................................. 31 Laboratorul de santier ............................................................................................................ 31 Furnizarea de servicii ............................................................................................................. 32 Primul ajutor............................................................................................................................ 32 Generalitati .............................................................................................................................. 32 Personal................................................................................................................................... 33 Echipamente topo................................................................................................................... 33 Echipament de testare............................................................................................................ 33 Echipament de protectie ........................................................................................................ 34 Transport ................................................................................................................................. 34
8.1.3.1 8.1.3.2 8.1.3.3 8.1.3.4
8.1.4
Asistenta acordata consultantului.........................................................................................32
8.1.4.1 8.1.4.2 8.1.4.3 8.1.4.4 8.1.4.5 8.1.4.6
8.1.5
Alimentarea cu utilitati generale ............................................................................................34 4
8.1.5.1 8.1.5.2 8.1.5.3
Instalatii sanitare..................................................................................................................... 34 Alimentare cu apa................................................................................................................... 35 Alimentare cu energie electrica............................................................................................. 35 Cote de nivel si borne topografice ........................................................................................ 35 Date referitoare la lucrari ....................................................................................................... 36 Dimensiuni............................................................................................................................... 36
8.1.6
Partea desenata........................................................................................................................35
8.1.6.1 8.1.6.2 8.1.6.3
9
9.1 9.2
EXECUTIA LUCRARILOR..................................................................................... 37
GENERALITATI ..................................................................................................................... 37 LUCRARI PREMERGATOARE ................................................................................................. 37
Trasarea lucrarilor....................................................................................................................37
Generalitati .............................................................................................................................. 37 Trasarea amplasamentului..................................................................................................... 37 9.2.1.1 9.2.1.2
9.2.1 9.2.2 9.2.3
Studii geologice........................................................................................................................38 Utilitati cu caracter temporar..................................................................................................38
9.3
9.3.1 9.3.2 9.3.3 9.3.4
CAIET DE SARCINI TERASAMENTE ........................................................................................ 39

Generalitati................................................................................................................................39 Definitii.......................................................................................................................................40 Lucrari pregatitoare .................................................................................................................40
Indepartarea Stratului Vegetal ............................................................................................... 41 Trasarea Lucrarilor ................................................................................................................. 41 Generalitati .............................................................................................................................. 41 Surse pentru materialele de umplutura ................................................................................ 42 Materiale provenite din excavatii........................................................................................... 42 Controlul apei.......................................................................................................................... 43 Excavarea in terenuri moi ...................................................................................................... 43 Excavarea in stanca................................................................................................................ 43 Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros ................................................................. 44 Generalitati .............................................................................................................................. 45 Asezarea materialului de umplutura ..................................................................................... 46 Pregatirea fundatiilor pentru structuri .................................................................................. 46 Executarea umpluturilor pe timp friguros ............................................................................ 47 Grad de toleranta .................................................................................................................... 49
9.3.3.1 9.3.3.2 9.3.4.1 9.3.4.2 9.3.4.3 9.3.4.4 9.3.4.5 9.3.4.6 9.3.4.7
Excavatii ....................................................................................................................................41
9.3.5
Umpluturi...................................................................................................................................45
9.3.5.1 9.3.5.2 9.3.5.3 9.3.5.4
9.3.6
Compactarea.............................................................................................................................47
9.3.6.1
9.4
9.4.1
CAIETE DE SARCINI STRUCTURA .......................................................................................... 50

Caiet de sarcini sapatura si umplutura.................................................................................50
Date generale .......................................................................................................................... 50 Materiale / Materiale de umplutura in interiorul limitelor cladirii ........................................ 51 Conditii de executie................................................................................................................ 51 Lucrari de sapaturi.................................................................................................................. 52 Lucrari de umplutura .............................................................................................................. 53 Date generale .......................................................................................................................... 54 9.4.1.1 9.4.1.2 9.4.1.3 9.4.1.4 9.4.1.5
9.4.2
Caiet de sarcini cofraj..............................................................................................................54
9.4.2.1
9.4.2.2 9.4.2.3
Materiale .................................................................................................................................. 55 Conditii de executie................................................................................................................ 58 Date generale .......................................................................................................................... 59 Materiale .................................................................................................................................. 61 Livrare, depozitare, manipulare si protejare......................................................................... 61 Conditii de executie................................................................................................................ 62 Date generale .......................................................................................................................... 65 Probe si testare materiale pentru lucrarile de beton ........................................................... 68 Materiale .................................................................................................................................. 70 Livrare, manipulare si depozitarea materialelor pentru betoane........................................ 75 Conditii de executie................................................................................................................ 76 Rosturi ..................................................................................................................................... 86 Protejarea si tratamentul betonului monolit......................................................................... 87 Date generale .......................................................................................................................... 90 Materiale si produse ............................................................................................................... 91 Montajul confectiilor metalice ............................................................................................... 92
9.4.3
Caiet de sarcini armaturi .........................................................................................................59
9.4.3.1 9.4.3.2 9.4.3.3 9.4.3.4
9.4.4
Caiet de sarcini betoane..........................................................................................................65
9.4.4.1 9.4.4.2 9.4.4.3 9.4.4.4 9.4.4.5 9.4.4.6 9.4.4.7
9.4.5
Caiet de sarcini pentru lucrari de confectii metalice ..........................................................90
9.4.5.1 9.4.5.2 9.4.5.3
9.4.6 9.4.7 9.4.8
Masuri de Protectia muncii si PSI..........................................................................................93 Tehnica securitatii muncii : ....................................................................................................93 Dispozitii finale :.......................................................................................................................94
9.5
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE COLECTARE SI TRANSPORT A LEVIGATULUI ............. 95

Consideratii generale...............................................................................................................95 Domeniul de aplicare...............................................................................................................96 Responsabilitati........................................................................................................................96 Transport, depozitare si manipulare .....................................................................................96 Lucrari preliminare montajului...............................................................................................98 Trasarea.....................................................................................................................................98 Executia transeei......................................................................................................................98 Punerea in opera ......................................................................................................................99 Verificarea tevilor si componentei conductei ....................................................................100 Realizarea patului de pozare............................................................................................100 Pozarea conductelor .........................................................................................................102 Imbinarea conductelor......................................................................................................103 Realizarea umpluturilor.....................................................................................................107 Probe de etanseitate a retelei de conducte ...................................................................107 Proba de etanseitate a caminelor de vizitare ................................................................108 Receptia si punerea in functiune.....................................................................................109 Masuri de protectia muncii...............................................................................................109
9.5.1 9.5.2 9.5.3 9.5.4 9.5.5 9.5.6 9.5.7 9.5.8 9.5.9 9.5.10 9.5.11 9.5.12 9.5.13 9.5.14 9.5.15 9.5.16 9.5.17
9.6
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA SISTEMULUI DE INCHIDERE A DEPOZITELOR URBANE NECONFORME ................................................................................................................................ 110
9.6.1 9.6.2 9.6.3 9.6.4 9.6.5 Generalitati..............................................................................................................................110 Standarde si Normative.........................................................................................................111 Ordinea de executie a lucrarilor...........................................................................................112 Stratul de sustinere................................................................................................................112 Strat de drenaj al biogazului.................................................................................................113 6
9.6.6
Strat de argila geosintetica...................................................................................................113

Colectare, Transport, Manipulare si depozitare pe Santier................................................114 Instalarea ................................................................................................................................114 Inspectia si Reparatii .............................................................................................................115 Caracteristici tehnice.............................................................................................................116 Instalarea ................................................................................................................................116 Controlul punerii in opera .....................................................................................................116
9.6.6.1 9.6.6.2 9.6.6.3
9.6.7
Geosintetic drenant ...............................................................................................................116
9.6.7.1 9.6.7.2 9.6.7.3
9.7
CAIET DE SARCINI PRIVIND FOLOSIREA MATERIALELOR GEOSINTETICE PENTRU IMPERMEABILIZAREA CELULEI 2..................................................................................................... 117
9.7.1 Geocompozit bentonitic ........................................................................................................117
Caracteristici tehnice.............................................................................................................117 Pregatirea stratului suport ....................................................................................................117 Instalarea geocompozitelor bentonitice ..............................................................................118 Exigente referitoare la stratul din geomembrana ...............................................................119 Materia prima si modul de confectionare al Geomembranei ............................................119 Livrare.....................................................................................................................................120 Transport si Manipulare ........................................................................................................121 Depozitare...............................................................................................................................121 Asternere PEID.......................................................................................................................121 Planul campurilor de asternere ............................................................................................122 Pregatirea stratului suport in vederea asternerii Geomembranei .....................................122 Localizarea campurilor de asternere....................................................................................122 Indentificarea campurilor de asternere................................................................................122 GraficuI de asternere .............................................................................................................122 Metoda de asternere ..............................................................................................................123 Deteriorari...............................................................................................................................123 Imbinarea campurilor din PEHD in vederea realizarii sistemului de etansare .................124 Echipamente si produse pentru realizarea imbinarilor ......................................................124 Conditii atmosferice pentru realizarea imbinarilor .............................................................125 Imbinari de incercare.............................................................................................................125 Procedura Generala de realizare a imbinarilor....................................................................125 Incercari de continuitate nedistructive pentru imbinari .....................................................126 Incercarea cu Vacuum...........................................................................................................126 Incercarea prin scintilatie......................................................................................................127 Incercarea prin Presiune de aer (Numai pentru imbinari duble prin topire).....................127 Incercari distructive...............................................................................................................128 Localizare si frecventa ..........................................................................................................128 Procedura de esantionare.....................................................................................................128 Dimensiunile esantioanelor ..................................................................................................129 Incercari in conditii de exploatare........................................................................................129 Proceduri de urmat in cazul neconformarii la cerintele incercarilor distructive..............130 Defecte si repararea acestora la sistemul de etansare PEHD............................................130 Procedura de reparare a Geomembranei.............................................................................131 Verificarea Reparatiilor la Geomembrane............................................................................131 Aprobarea sistemului de etansare .......................................................................................132 Specificatiile referitoare la Materiale de Protectie Geotextile............................................132 Instalare ..................................................................................................................................133 Inspectii si Reparatii ..............................................................................................................133 9.7.1.1 9.7.1.2 9.7.1.3
9.7.2
Geomembrana din PEID ........................................................................................................119
9.7.2.1 9.7.2.2 9.7.2.3 9.7.2.4 9.7.2.5 9.7.2.6 9.7.2.7 9.7.2.8 9.7.2.9 9.7.2.10 9.7.2.11 9.7.2.12 9.7.2.13 9.7.2.14 9.7.2.15 9.7.2.16 9.7.2.17 9.7.2.18 9.7.2.19 9.7.2.20 9.7.2.21 9.7.2.22 9.7.2.23 9.7.2.24 9.7.2.25 9.7.2.26 9.7.2.27 9.7.2.28 9.7.2.29 9.7.2.30 9.7.2.31 9.7.2.32
9.7.3
Geotextile de protectie ..........................................................................................................132
9.7.3.1 9.7.3.2 9.7.3.3
9.8
9.8.1
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE DRUMURI.............................................................. 134

Lucrari de terasamente .........................................................................................................134
Generalitati .............................................................................................................................134 Materiale folosite....................................................................................................................135 Verificarea calitatii paminturilor ...........................................................................................137 Executarea terasamentelor ...................................................................................................137 Lucrari pregatitoare ...............................................................................................................138 Miscarea pamintului ..............................................................................................................139 Lucrari de excavatii ...............................................................................................................139 Controlul compactarii............................................................................................................140 Controlul executiei lucrarilor ................................................................................................142 Receptia lucrarii .....................................................................................................................144 Anexa - documente de referinta ...........................................................................................145 Generalitati .............................................................................................................................147 Materiale folosite....................................................................................................................147 Stabilirea caracteristicilor de compactare...........................................................................149 Executia stratului de balast ..................................................................................................149 Conditii tehnice, reguli sl metode de verificare ..................................................................152 Receptia lucrarii .....................................................................................................................154 9.8.1.1 9.8.1.2 9.8.1.3 9.8.1.4 9.8.1.5 9.8.1.6 9.8.1.7 9.8.1.8 9.8.1.9 9.8.1.10 9.8.1.11
9.8.2
Strat de balast.........................................................................................................................147
9.8.2.1 9.8.2.2 9.8.2.3 9.8.2.4 9.8.2.5 9.8.2.6
9.9
9.9.1 9.9.2 9.9.3 9.9.4 9.9.5
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DIN GABIOANE ........................................................... 154

Generalit i..............................................................................................................................154 Descrierea opera iunilor........................................................................................................155
Execu ia spturii ..................................................................................................................155 Confec ionarea gabioanelor .................................................................................................155 Cutii pentru gabioane ............................................................................................................156 Piatra.......................................................................................................................................156 9.9.2.1 9.9.2.2 9.9.3.1 9.9.3.2
Materiale utilizate condi ii de calitate...............................................................................156 Zidria uscat din piatr brut n interiorul courilor din gabioane ............................156 Controlul calit ii lucrrilor...................................................................................................157
9.10
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE DEGAZARE A DEPOZITELOR DE DESEURI NECONFORME 157

Puturile de degazare .........................................................................................................158 Statiile de colectare a gazului..........................................................................................159 Conducta principala de eliminare a gazului ..................................................................160 Separatorul de condensat ................................................................................................161 Sistemul de ardere controlata a gazului.........................................................................161
9.10.1 9.10.2 9.10.3 9.10.4 9.10.5
10
10.1 10.2
CONSTRUCTIA CELULEI NR. 2...................................................................... 162

AMPLASAMENTUL.............................................................................................................. 162 LUCRARI DE TERASAMENTE ............................................................................................... 162
Constructia digurilor .........................................................................................................162 Constructia bazei celulei ..................................................................................................163
10.2.1 10.2.2
10.3
SISTEMUL DE IMPERMEABILIZARE A BAZEI CELULEI............................................................ 163

8
10.4 10.5 10.6 10.7
SISTEMUL DE COLECTARE SI TRANSPORT AL LEVIGATULUI ................................................. 164 DRUMUL DE INSPECTIE ...................................................................................................... 166 CANALUL PERIMETRAL ...................................................................................................... 166 SISTEMUL DE COLECTARE SI TRANSPORT AL BIOGAZULUI .................................................. 166
11
11.1
INCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME.............................................. 168

INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA ONESTI .............................................. 168
Date generale .....................................................................................................................168 Amplasamentul depozitului neconform ........................................................................168 Conditii de mediu pe amplasament ................................................................................170 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Onesti...............................................171
Sistematizarea depozitului....................................................................................................171 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului......................................................172
11.1.1 11.1.2 11.1.3 11.1.4

11.1.4.1 11.1.4.2
11.1.5 11.1.6 11.1.7 11.1.8 11.1.9
Sistemul de colectare a gazului.......................................................................................173 Sistemul de colectare a apelor pluviale .........................................................................174 Instalatii de monitorizare ..................................................................................................174 Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului...................................................175 Masuri de protectie impotriva inundatiilor.....................................................................175 Date generale .....................................................................................................................176 Amplasamentul depozitului neconform .........................................................................176 Conditii de mediu pe ampasament .................................................................................178 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Targul Ocna ....................................179
11.2
INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEATARGU OCNA..................................... 176
11.2.1 11.2.2 11.2.3 11.2.4

11.2.4.1 11.2.4.2
11.2.5 11.2.6 11.2.7 11.2.8
Sistemul de colectare a gazului.......................................................................................182 Sistemul de colectare a apelor pluviale .........................................................................183 Instalatii de monitorizare ..................................................................................................184 Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului...................................................184 Date generale .....................................................................................................................185 Amplasamentul depozitului neconform .........................................................................185 Conditii de mediu pe amplasament ................................................................................187 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Darmanesti......................................189
11.3
INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA DARMANESTI ..................................... 185
11.3.1 11.3.2 11.3.3 11.3.4

11.3.4.1 11.3.4.2
11.3.5 11.3.6 11.3.7 11.3.8 11.3.9
Sistemul de colectare a gazului.......................................................................................193 Sistemul de colectare a apelor pluviale .........................................................................193 Instalatii de monitorizare ..................................................................................................194 Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului...................................................194 Masuri de protectie impotriva inundatiilor.....................................................................195
11.4
INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA COMANESTI ....................................... 196

Date generale .....................................................................................................................196 Amplasamentul depozitului neconform .........................................................................196 Conditii de mediu pe amplasament ................................................................................198 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Comanesti .......................................199
11.4.1 11.4.2 11.4.3 11.4.4

11.4.4.1 11.4.4.2
11.4.5 11.4.6 11.4.7 11.4.8 11.4.9
Sistemul de colectare a gazului de depozit ...................................................................201 Sistemul de colectare a apelor pluviale .........................................................................202 Monitorizarea apei freatice...............................................................................................202 Drumuri de acces si imprejmuirea depozitului .............................................................203 Masuri de protectie impotriva inundatiilor.....................................................................203 Date generale .....................................................................................................................204 Amplasamentul depozitului neconform .........................................................................204 Conditii de mediu pe amplasament ................................................................................206 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Moinesti ...........................................207
11.5
INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA MOINESTI ........................................... 204
11.5.1 11.5.2 11.5.3 11.5.4

11.5.4.1 11.5.4.2
11.5.5 11.5.6 11.5.7 11.5.8 11.5.9
Sistemul de colectare a gazului de depozit ...................................................................209 Sistemul de colectare a apelor pluviale .........................................................................210 Monitorizarea apei freatice...............................................................................................210 Drumuri de acces si imprejmuirea depozitului .............................................................211 Masuri de protectie impotriva inundatiilor.....................................................................211 Date generale .....................................................................................................................212 Amplasamentul depozitului neconform .........................................................................212 Conditii de mediu pe amplasament ................................................................................214 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Buhusi..............................................217
11.6
INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA BUHUSI .............................................. 212
11.6.1 11.6.2 11.6.3 11.6.4

11.6.4.1 11.6.4.2
11.6.5 11.6.6 11.6.7 11.6.8
Sistemul de colectare a gazului de depozit ...................................................................221 Sistemul de colectare a apelor pluviale .........................................................................222 Monitorizarea apei freatice...............................................................................................222 Drumuri de acces si imprejmuirea depozitului .............................................................223
12
12.1 12.2 12.3 12.4
ANEXE ............................................................................................................. 224

ANEXA A LEGISLATIA ROMANA PENTRU ACTIVITATI DE CONSTRUCTII .............................. 224
ANEXA B STANDARDELE ROMANESTI PENTRU ACTIVITATILE SI MATERIALELE DE CONSTRUCTII ................................................................................................................................. 225 ANEXA C STANDARDE ROMANESTI ARMONIZATE CU REGULAMENTELE UE ..................... 238 ANEXA D DOTARI PENTRU BIROURILE CONSULTANTULUI................................................. 244
10
12.5 12.6
ANEXA E STUDIU HIDROLOGIC ........................................................................................ 245 ANEXA F COMUNICARE TRANSELECTRICA BACAU........................................................... 245
11
1
1.1
ELEMENTE GENERALE
DESCRIEREA GENERALA A PROIECTULUI
Contractul presupune realizarea unor obiective de investitii aferente Sistemului Integrat de Gestionare a Deseurilor la nivelul judetului Bacau si cuprinde urmatoarele obiective:
Constructia Celulei 2 a Depozitului municipal de deseuri nepericuloase Bacau. conform Proiectului tehnic de executie. Proiectarea si realizarea inchiderilor depozitelor de deseuri neconforme urbane din localitatile: Onesti Targu Ocna Darmanesti Comanesti Moinesti Buhusi
Obiectivul global al proiectului este acela de a imbunatati infrastructura de deseuri existenta in judetul Bacau, astfel incat sistemul nou creat sa asigure indeplinirea tuturor cerintelor legislative in conditii de impact minim asupra mediului si sanatatii populatiei. Contractul de proiectare si executie se va supune Conditiilor de Contract pentru Echipamente si Constructii inclusiv Proiectare pentru echipamente electrice si mecanice, si pentru cladiri si lucrari ingineresti proiectate de catre antreprenor FIDIC Galben (editia intai, 1999). Autoritatea Contractanta, care va juca rolul de Angajator, in cadrul acestor Conditii Contractuale (FIDIC), este Consiliul Judetean Bacau. Proiectul este co-finantat de Comisia Europeana prin programul POS Mediu. Tara beneficiara este Romania, judetul Bacau. In prezenta Documentatie de atribuire a contractului de lucrari, Antreprenorul are obligatia ca toate dotarile, utilajele, echipamentele tehnologice si functionale si echipamentele de transport sa fie noi, excluzandu-se in totalitate procurarea lor second hand.
1.2
NORME SI REGULAMENTE ROMANESTI
Specificatiile tehnice generale fac referire la standardele de proiectare, standarde pentru materiale precum si pentru lucrarile ce trebuie executate de catre Antreprenor. Solutiile tehnice care se vor stabili prin proiect precum si solutiile tehnice de executie ale lucrarilor de constructie sunt definite in conformitate cu Regulamentele, Normele si Standardele romanesti in vigoare, pentru fiecare categorie de lucrari. 12
In Anexa A este prezentat un rezumat al Regulamentelor ce sunt considerate de referinta pentru executia de lucrari de constructii si instalatii. Rezumatul nu este limitativ si Antreprenorul va trebui sa faca dovada ca a inteles si se va conforma tuturor regulamentelor, normelor si standardelor aplicabile acestui contract. Acolo unde vor fi prezentate specificatii detaliate, in alte capitole ale Specificatiilor sau vor fi inscrise ca note pe plansele de executie, aceste specificatii detaliate vor prevala asupra Specificatiilor Tehnice Generale prezente.
SCOPUL SPECIFICATIILOR
Aceste Specificatii tehnice vin in completarea Conditiilor Generale si Particulare de Contract, adica a Sectiunii IV a acestei Documentatii de Atribuire. Orice lucrare descrisa intr-un capitol si nu si in alte capitole, va fi interpretata ca fiind stipulata in toate capitolele, astfel incat lucrarile sa fie finalizate in totalitate, in conformitate cu scopul Documentatiei de Atribuire. Daca din specificatii sau alte Documente Contractuale lipseste ceva ce este considerat a fi necesar in intelegerea pe deplin a lucrarilor de executat, sau daca pare ca unele dintre specificatii sunt in conflict, Antreprenorul, inainte de a continua executia lucrarilor afectate de aceste omisiuni sau discrepante, va cere si va obtine, din partea Consultantului, instructiuni scrise cuprinzand modalitatile de reazolvare a celor de mai sus. Este subanteles si s-a incuviintat ca lucrarile vor fi executate si finalizate in conformitate cu spiritul, in intelesul si in scopul reale ale Documentelor Contractuale. Sectiunea Specificatii Tehnice Volumul II acopera totalitatea lucrarilor de executat, in principal a partilor semnificative si general valabile pentru realizarea acestor lucrari precum si sub-sectiunile care fac referinta la particularitati care trebuie avute in vedere la proiectarea si executia fiecarui obiectiv de investitie mentionat, particularitati rezultate in urma si datorate conditiilor impuse proiectarii, sau care fac referinta la un numar restrans de activitati.
13
3
3.1
STANDARDE
STANDARDE DE NATURA TEHNICA
Conditia minima de indeplinit este satisfacerea intotdeauna a standardelor, normelor si regulamentelor romanesti in vigoare in domeniu. Pot fi folosite oricare standarde si coduri acceptate international numai daca: sunt la fel de restrictive sau mai restrictive, prin comparatie, decat standardele si codurile romanesti respective, sau, nu exista coduri sau standarde romanesti aplicabile pentru cazul/lucrarea respectiv/a. Anexa B Standarde romanesti considerate aplicabile lucrarilor de executat si Anexa C Standarde romaanesti armonizate cu directivele UE sunt doar indicative, Antreprenorul fiind obligat sa se conformeze tuturor standardelor, normelor si regulamentelor romanesti aplicabile lucrarilor de executat si care sunt in vigoare. Folosirea altor standarde oficiale, care conduc la lucrari de calitate mai buna sau cel putin egala cu cea prevazuta de standardele si codurile specificate prin Contract, poate fi acceptata doar dupaa ce Consultantul a revizuit aceste standarde, si si-a dat acordul in scris pentru folosirea lor. In acest caz, Antreprenorul va inainta Consultantului toate informatiile necesare, in conformitate cu instructiunile primite de la acesta din urma. Consultantul va face cunoscuta decizia sa, in termen de o luna de la data primirii pachetului de informatii solicitat. In cazul in care Consultantul ia decizia ca standardele si codurile astfel propuse de Antreprenor nu garanteaza realizarea unor lucrari de calitate mai buna sau cel putin egala cu standardele initiale, Antreprenorul este obligat sa se conformeze standardelor si codurilor specificate in Contract. Pentru cazurile cand standardele si normele romanesti nu sunt obligatorii sau nu sunt aplicabile, lucrarile se vor conforma cerintelor ultimelor editii si modificari sau actualizari ale standardelor ISO- EN-, DIN IEC, sau daca nu sunt aplicabile nici unul dintre cele mentionate, cu standardele de buna practica si cu Specificatiile prezente. In cazul in care exista discrepante intre cerintele mentionate anterior Antreprenorul va solicita instructiuni de la Consultanta. Daca Antreprenorul va dori sa procure materiale sau sa execute lucrari in conformitate cu un standard national alternativ sau cu o specificatie internationala, el va inainta, in scris, Consultantului propunerea sa detaliata, insotita de o traducere autorizata, in limba engleza. Pentru conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica, Antreprenorul se va conforma regulamentelor proprii ale furnizorului respectiv.
14
3.2
ABREVIERI
Abreviere AC AISI ASTM BEP BS CE Explicatie Curent alternativ Institutul American pentru siderurgie Societatea Americana pentru Incercari si Materiale Punctul de eficienta maxima Standard Englez Comunitatea Europeana (marcajul "European Community" A cerifica conformitatea cu Standardele) CEE Comisia Europeana de Electrotehnica (Comisie Internationala de Standardizare a Regulamentelor de Certificare a Echipamentelor electrice) CENELEC Comitetul European de Standardizare in domeniul Electrotehnic DC Curent continuu DIN Normative Industriale Germane DN Diametru nominal e.g. Exempli gratia (de exemplu) EC Comunitatea Europeana EN Norma Europeana EU Uniunea Europeana FIDIC Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti GRP Poliester armat cu fibra de sticla HD Document armonizat PEHD Polietilena de inalta desitate i.e. Id est (de exemplu/asta este) ID Identificare IEC Comisia Internationala pentru Electrotehnica IP Clasa Internationala de protectie ISO Organizatia internationala pentru standardizare ISPA Instrumente pentru Politicile Structurale de Pre-Aderare KEMA-KEUR Autoritate olandeza pentru incercare mcb Intrerupator miniatural de circuit MCCB Intrerupator de circuit in carcasa TMB Statie de tratare mecano-biologica MIG Tehnici de sudura a metalelor in medii de gaz inert N/A Neaplicabil NDT Teste nedistructive ND Diametru Nominal PC Computer Personal PE Impamantare PELV Protectie suplimentara joasa tensiune PLC Sistem logic de control programabil PN Clasa de presiune PP Polipropilena PPP Parteaneriat- Public-Privat prEN Norma Europeana Preliminara (draft) PSD Distributie granulometrica PTTA Tip de ansamblu testat Parteaial PVC Policlorura de vinil RAM Memorie volatila Rcb Disjunctor de protectie actionat de curentul rezidual S/D start Star / Delta start
Mai jos sunt detaliate abrevierile folosite in text
15
Abreviere TIG TN-S TTA UL UPS UV VDE WPS
Explicatie Tehnica de sudura Tungsten in mediu de gaz (tehnica de sudura cu arc cu electrod de wolfram in mediu de gaz inert) Terra - neutral - separate Conductor de protectie si separare de nul Tip de ansamblu testat Laboratorul subsemnatului Autoritatea de testare a Statelor Unite Sursa de alimentare neintreruptibila Radiatii Ultraviolete Verbandes Deutscher Elektrotechniker Specificatie pentru procedura de sudura
4
4.1
CONTROLUL LUCRARILOR
ECHIPAMENTELE ANTREPRENORULUI
Antreprenorul va folosi echipamente eficiente si corespunzatoare executiei lucrarilor la nivelul de calitate asteptat si intr-un ritm care sa asigure finalizarea acestora la data mentionata in oferta. Daca, oricand pe durata executiei lucrarilor, echipamentele sunt insuficiente, ineficiente sau nepotrivite pentru a asigura, la executia lucrarilor, nivelul de calitate cerut, sau nu pot asigura ritmul stabilit de realizare a lucrarilor, Consultantul ii poate cere Antreprenorului sa-si mareasca eficienta, sa schimbe tipul, sau sa inchirieze echipament suplimentar, si Antreprenorul se va conforma unui asemenea ordin. In cazul in care Consultantul ar fi omis sa emita un astfel de ordin, nu-l va exonera in nici un fel pe Antreprenor de obligatiile sale de asigurare a calitatii lucrarilor ce le executa si nici de mentinerea ritmului de executie cerut.
4.2
PROTEJAREA STRUCTURILOR SI UTILITATILOR EXISTENTE
Antreprenorul isi va asuma deplina responsabilitate in ceea ce priveste protectia cladirilor, structurilor si drumurilor existente in zona amplasamentului, fie ele publice sau private, indiferent ca ele sunt sau nu prezentate in desenele de ansamblu. Orice paguba provocata sau rezultata din operatiunile executate de Antreprenor se vor repara pe spezele acestuia din urma.
4.3 4.4
SIGURANTA SI SECURITATE PE AMPLASAMENT MANIPULAREA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR SI UTILAJELOR
Acestei sectiuni se aplica prevederile Sub-Clauzelor 4.8 si 4.22 din Conditiile de Contract. Toate materialele si utilajele ce vor fi inglobate in lucrari se vor manipula si depozita astfel incat sa se evite orice fel de accidente. Orice materiale sau utilaje care, in opinia Consultantului, au devenit prea uzate pentru a fi corespunzatoare folosirii lor in scopul pentru care au fost procurate, vor fi inlaturate imediat de pe amplasament, si Antreprenorul nu va fi despagubit nici pentru materialul/utilajul considerat necorespunzator si nici pentru indepartarea acestuia.
4.5 4.6
NOTIFICAREA OPERATIUNILOR NU EXISTA DISPOZITII SPECIFICE
Acestei sectiuni se aplica Sub-Clauza 7.3 din Conditiile de Contract. Acolo unde nu exista dispozitii specifice in Lista de lucrari pentru lucrarile temporare, acestea se considera a fi cuprinse in preturile unitare ale articolelor de deviz din Lista respectiva.
16
4.7
APROBAREA SURSELOR, MATERIALELOR SI UTILAJELOR
Materialele si utilajele incorporate in lucrarile permanente vor fi aprovizionate in conformitate cu specificatiile Sectiunii III Conditii Particulare de Contract. Furnizorii de materiale vor fi selectionati si Consultantului i se vor inainta mostre semnificative ale acestor materiale, pentru ca acestea sa poata fi testate inainte de a fi inglobate in lucrari. In executia lucrarilor nu pot fi folosite materiale provenite din surse neaprobate de Consultanta . Nu toate materialele provenind din aceeasi sursa sunt aprobate doar prin faptul ca sursa respectiva a fost aprobata. Antreprenorul trebuie sa faca dovada, prin incercari continue, ca in lucrari sunt folosite numai materialele ce sunt conforme cu specificatiile tehnice respective.
4.8 4.9
CURATENIA RESPONSABILITATEA ANTREPRENORULUI
Acestei sectiuni i se aplica prevederile Sub-Clauzei 4.23 din Conditiile de Contract. Aprobarile primite din partea Consultantului nu-l exonereaza pe Antreprenor de responsabilitatile si obligatiile ce-i revin prin prin prevederile Contractuale.
17
5
5.1
SPECIFICATII ADMINISTRATIVE
JURNALUL DE SANTIER
In conformitate cu specificatiile continute in Volumul II al Conditiilor Contractuale, Antreprenorul va tine un jurnal de santier. Acest jurnal va fi intotdeauna disponibil, la biroul Antreprenorului, pentru a fi pus la dispozitia Consultantului sau a reprezentantilor Angajatorului, precum si a operatorului PPP al depozitului, dupa ce acesta va fi facut o cerere justificata in acest sens. Peste tot, in cuprinsul acestui jurnal, unde notele sunt scrise in limba romana, in cazul in care Antreprenorul nu este roman isi va asigura singur traducerea lor. In fiecare saptamana Antreprenorul si Consultantul vor verifica si aviza notele zilnice consemnate pe parcursul saptamanii anterioare, Antreprenorul urmand a pune la dispozitia Consultantului o copie a tuturor notelor avizate. Antreprenorul se va asigura ca originalele acestor jurnale sunt pastrate in siguranta.
5.2
PROGRAMUL (GRAFICUL DE EXECUTIE)
In cazul in care Consultantul nu emite o alta instructiune, programul/graficul de executie ce va fi trimis spre aprobare acestuia se va intocmi, detaliat si in conformitate cu Sub-Clauza 8.3 din Conditiile de Contract. Programul va fi prezentat in format de grafic cu coloane, cuprinzand toate activitatile importante (majore) pornind de la etapele majore ale activitatii de proiectare. In acest context, vor fi considerate activitati importante, majore, toate acele activitati, care, chiar daca nu sunt activitati de proiectare si/sauconstructie, pot avea un impact asupra acestora din urma in cazul in care nu sunt executate in timp util cum ar fi activitatile de proiectare a detaliilor de executie, lansarea comenzilor si fabricarea utilajelor, etc. Antreprenorul va inainta Consultantului, in termen de cinci zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni, un grafic de executie actualizat, care va contine si explicitarea intarzierilor de orice natura, precum si mentionarea masurilor preconizate a fi luate in vederea recuperarii acestor intarzieri. Acest grafic va contine date referitoare la cel putin: Progresul realizat pe parcursul lunii anterioare, in comparatie cu programarea initiala a lucrarilor Activitatile planificate a fi executate in urmatoarele trei luni.
Prezentarea acestui grafic in fiecare luna este suplimentara oricarei alte actualizari a graficului de executie ce poate fi ceruta de catre Consultanta in conformitate cu Sub-Clauza 8.3 din Conditiile de Contract.
5.3
RAPOARTE DE EXECUTIE
Antreprenorul va conveni cu Consultantul datele la care trebuiesc inaintate Rapoartele saptamanale sau lunare care vor descrie ritmul de executie, in conformitate cu Sub-Clauza 4.21 din Conditiile de Contract.
18
5.4
SEDINTE OPERATIVE
Antreprenorul va conveni cu Consultantul asupra datelor la care se vor desfasura in mod sistematic sedintele operative. Aceste sedinte vor avea loc, in mod normal, la intervale lunare, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni, si, in orice caz, in termen de cel putin 2 zile de la data la care Antreprenorul si-a depus Raportul lunar de executie. Atat Angajatorul cat si Beneficiarul au dreptul de a asista la aceste sedinte operative. In cazul in care Antreprenorul nu este roman,, aceste sedinte operative vor fi conduse in limba romana iar Antreprenorul va asigura traducere simultana in limba romana. Consultantului ii revine obligatia de a intocmi procesele-verbale de sedinta, schitele acestor procese verbale vor fi apoi inantate Antreprenorului, in termen de 3 zile de la data fiecarei sedinte, pentru comentarii. Dupa ce Consultantul a revizuit schitele in conformitate cu comentariile primite, acesta va trimite copiile proceselor-verbale, in forma lor finala, tuturor acelora care au fost prezenti la respectivele sedinte. Antreprenorul se va prezenta la sedintele operative saptamanale, daca activitatile din santier impun acest lucru, cu o agenda prescurata pentru ca activitatile respective sa fie convenite impreuna cu Consultantul.
5.5
ASIGURAREA CALITATII
Sectiunea de fata este suplimentara prevederilor cuprinse in Volumul II - Conditii de Contract. Antreprenorul este obligat sa intocmeasca, sa implementeze si sa urmareasca un sistem de asigurare si control al calitatii care sa acopere toate aspectele Contractului, pe toata durata Contractului si, de asemenea sa acopere toate Lucrarile care trebuie executate. Sistemul se va conforma cu un standard international de asigurare a calitatii, recunoscut, precum si cu cerintele legislatiei romanesti. Sistemul de asigurare al calitatii propriu Companiei va prezenta intreaga organigrama a departamentului de asigurarea calitatii precum si alocarea responsabilitatilor, monitorizarea si liniile de actiune. Mai mult, se vor preciza principiile directoare generale si procedurile de implementare a planurilor de asigurarea calitatii, planurile insele de asigurare a calitatii, organigrama departamentului, etc. pentru fiecare parte specifica de lucrari si pentru contracte specifice, pentru furnizori si subcontractori. Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor care au un sistem eficient de asigurare a calitatii. Documentatia de asigurare a calitatii intocmita de Antreprenor va acoperi cel putin urmatoarele elemente: Sistemul de menagement al calitatii ( conform standardului ISO 9001 sau echivalent) Sistemul de management al mediului (conform standardului ISO 14001 sau echivalent) Sistemul de management al securitatii si sanatatii n munc (conform standardului ISO 18001 sau echivalent) Sistemul de responsabilitate social (conform standardului ISO 8000 sau echivalent) Personalul Antreprenorului si organizarea managementului de proiect, planul de management, si organizatia responsabila cu asigurarea calitatii. -Managementul documentelor -Managementul achizitiilor -Managementul subcontractorilor si furnizorilor, si specificatiile proprii sistemelor acestora de asigurare a calitatii 19
Persoanele, din partea Antreprenorului, responsabile pentru sistemul de asigurare al calitatii vor fi persoane autorizate si calificate sa ia decizii referitoare la problemele respective, si pentru acestea, vor fi indicate in mod clar, responsabilitatile precise precum si liniile ierarhice de comunicare si responsabilitate in cadrul general al departamentului responsabil cu asigurarea calitatii. Persoanele care efectueaza controalele de calitate si incercarile vor fi altele decat persoanele care executa sau supervizeaza executia lucrarilor. Sistemul de management al Antreprenorului cu referire la prezenta documentatie de executie a lucrarilor ii va include pe toti sub-contratorii si furnizorii acestuia. Vor fi indicate: modul in care sunt asigurate conditiile ca numai documentatia in vigoare si aprobata sa fie folosita pentru executia lucrarilor si metoda de inregistrare a variatiilor si amendamentelor la documentatie. Planul de Control propus initial de Antreprenor, care va contine descrierea tuturor activitatilor de verificare importante si critice, va avea la baza Documentele de Ofertare si consideratiile proprii ale Antreprenorului cu privire la executia lucrarilor. Antreprenorul va inainta Consultantului pentru aprobare Planul sau detaliat de Control (CP) cu privire la toate activitatile sau masurile ce trebuie intreprinse cu referire la asigurarea calitatii pentru toate lucrarile de executat sau pentru parti din aceste lucrari. Acest CP va fi inaintat spre aprobare Consultantului nu mai tarziu de o saptamana inainte de inceperea lucrarilor sau a unei parti aprobate din acestea. CP va include activitatile de control asa cum au fost acestea specificate in Contract precum si orice alt tip de control normal sau special pe care Antreprenorul il considera a fi necesar pentru a se asigura calitatea lucrarilor sale. CP va descrie pentru fiecare activitate de control: tipul de control, metoda de control, criteriile de aprobare si documentatia respectiva si cine este responsabil sa efectueze aceasta activitate. In cazul in care Consultantul nu aproba acest CP in forma in care a fost acesta inaintat, atunci CP va fi amendat in consecinta si retrimis spre aprobare. Schimbarile ulterioare din punct de vedere al activitatilor de asigurare a calitatii nu vor conduce la modificarea datelor de finalizare convenite si nici a valorilor de contract. Pe perioada de derulare a Contractului, Antreprenorul va face dovada, atat in fata Consultantului cat si al Organismului de Stat pentru Controlul Calitatii, ca lucrarile executate sunt conforme cu cerintele de calitate stipulate in Contract sau cu acelea aprobate pentru perioada de derulare a Contractului. Ca urmare, pe baza Documentelor din Sistemul de asigurare al calitatii si pe baza Planului Calitatii aprobate, Antreprenorul va conduce si va inregistra, pe durata executiei lucrarilor, documentele referitoare la controlul calitatii executiei precum si conformitatea acestora cu nivelul de calitate cerut. Activitatile realizate de Antreprenor cu privire la controlul calitatii lucrarilor nu-i limiteaza acestuia responsabilitatile ce-i revin din Contract cu privire la executia lucrarilor. Daca, pe perioada de derulare a Contractului, Consultantul, poate demonstra ca documentatia si/sau activitatile de control ale Antreprenorului trebuiesc extinse, Antreprenorul se va conforma instructiunilor scrise ale Consultantului si le va indeplini pe spezele sale si in perioada convenita de executie a lucrarilor. Toate activitatile mentionate in Planul de Control vor fi documentate in consecinta. Planul de Control si toate celelalte documente referitoare la sistemul de asigurare al calitatii vor fi inregistrate si pastrate de Antreprenor, intr-un sistem propriu aprobat de arhivare, care se va afla in permanenta in santier, pe toata durata de executie a Proiectului. 20
Pe baza Planurilor de Asigurarea calitatii si de Control, Antreprenorul va intocmi toate formele de inregistrare necesare, registre, liste de verificare, etc. inca inainte de inceperea lucrarilor. Intreaga documentatia va fi inaintata purtand marcaje de identificare precum data emiterii si semnatura persoanelor responsabile pentru documentatia respectiva. Marcajele de identificare vor cuprinde cel putin: numele proiectului, numarul activitatii asa cum este el definit in Planul de Control, ora si locul unde se desfasoara activitatea de control. Consultantul va avea acces nelimitat la sistemul de arhivare si el poate, fara a fi nevoit sa emita o notificare preliminara, autoriza un audit al calitatii. Antreprenorul va intocmi pe spezele sale Cartea Constructiei in conformitate cu legislatia romana si o va inainta Consultantului spre aprobare . La momentul aprovizionarii cu materiale si bunuri, Antreprenorul va inainta Consultantului, intr-un original si doua copii conforme cu originalul: toate certificatele, documentatiile de incercare etc. pentru materialele si bunurile ce vor fi folosite in Lucrari: Toate documentele ce demonstreaza ca incercarile si testele s-au efectuat si rezultatele acestora sunt in conformitate cu Specificatiile. Listele de identificare cu referinte incrucisate intre documente si respectivele materiale si bunuri. Lucrarile de remediere realizate de Antreprenor dupa finalizarea lucrarilor fac obiectul acelorasi conditii de control ca si restul lucrarilor executate in cadrul contractului.
Sistemul de arhivare, inclusiv documentatia de asigurare a calitatii, va fi pastrata de catre Antreprenor pentru o perioada de inca minimum 5 ani de la expirarea perioadei de garantie.
21
6
6.1
SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII

SIGURANTA SI PROTECTIA MUNCII
Acestui proiect ii sunt aplicabile toate regulamentele, instructiunile si oricare alte prescriptii legale din domeniul protectiei muncii care fac referire la lucrarile specifice ce se vor executa prin contract. Prevederile acestei sectiuni vin in complectarea cerintelor cuprinse in Volumul II - Conditiile de Contract. Se atrage atentia Antreprenorului asupra unui numar de pericole care se pot intalni in timpul executarii lucrarilor proiectate, pericole ce pot afecta sanatatea si siguranta personalului propriu din santier, a angajatilor beneficiarului precum si a publicului, in general. Lucrarile care implica un risc major de accidentare si pentru care se vor lua masurile de siguranta necesare, in masura in care acest lucru este posibil, in vederea prevenirii oricaror riscuri, sunt: excavatiile (e.g. sprijinirea peretilor sapaturii pentru a preveni prabusirea acestora, pentru a preveni contactul cu retelele din sub sau supra-teran, montarea de bariere pentru a impiedica accesul auto, montarea de indicatoare de avertizare pentru pietoni, etc.) lucrul la inaltime (e.g. caderi, caderi de materiale) lucrul in vecinatatea si sub liniile de alimentare cu energie electrica sub tensiune lucrul cu deseul menajer sau alte deseuri materiale spatii inchise (e.g. lipsa de oxigen, prezenta gazelor nocive, prezenta vaporilor, aburilor, a gazelor explozibile) canalizarile, namol in rezervoare, camine si retele de conducte (e.g. leptospiroza/boala Weil, innec, gaze toxice) lucrarile pe drumuri(e.g. traficul, pietonii) ridicarea de materiale grele (e.g. utilaje specifice si potrivite, teren stabil, operator calificat, operator de sarcina, semnalizator) Suprapunerea cu operatorul (e.g. utilaje si echipamente existente si operationale) Depozitarea de substante periculoase, manipularea si folosirea acestora (e.g. chimicale, explozive)
6.2
MANIPULAREA CONTROLATA A DESEURILOR.
Inainte de inceperea oricarei operatiuni potential periculoase, Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului o Metodologie de executie a lucrarilor, in conditii de siguranta si de protectia muncii. Acolo unde Consultantul considera a fi necesar, Antreprenorul va efectua, inainte de a pregati Metodologia de executie, un studiu HAZCON care va fi aprobat de comun acord cu Consultantul. Inainte de inceperea oricarui tip de lucrari, operatorii de echipament si utilaje vor fi instruiti si vor fi supravegheati corespunzator pe durata executiei acestor operatiuni.
22
Toate echipamentele si utilajele vor fi cele corespunzatoare tipului de operatiune ce urmeaza a fi executata, si toate aceste echipamente si utilaje vor fi verificate corespunzator inainte ca ele sa fie lansate in executie Antreprenorul il va informa pe Consultanta, in detaliu, in legatura cu orice fel de accident intamplat, intrun interval de timp cat mai scurt dupa producerea acestuia. Antreprenorul va intocmi rapoarte si va inregistra documentele referitoare la siguranta si protectia muncii persoanelor, la eventualele pagube provocate proprietatii, etc., dupa cum Consultantul considera ca este necesar. Consultantul ii va cere Antreprenorului sa indeparteze (sau sa ordone indepartarea) oricarei persoane angajate pe lucrare care persista intr-un comportament care aduce prejudicii sigurantei, sanatatii persoanelor sau mediului. In mod similar se va proceda cu orice echipament care este periculos sau nesigur si care va fi inlaturat din santier. In orice zona din santier desemnata a fi Zona restrictionata nu se poate intra decat pe baza unui Permis de lucru. Vor fi marcate si semnalizate corespunzator toate zonele in care actioneaza echipamente mecanice, electrice, sau unde sunt folosite echipamente chimice, acolo unde se afla camine si camere de vizitare pentru retele, operationale. Antreprenorul nu va permite nici unuia dintre angajatii sai sau ai subcontractorilor sai sa patrunda intr-o astfel de zona fara un permis corespunzator. Atunci cand Antreprenorul cere emiterea unui astfel de permis, el o va face notificandu-si intentia Consultantului cu 7 zile de executare (zile de executare = zile intregi) inainte datei preconizate, Consultantul urmand a face diligentele necesare pe langa autoritatile competente pentru emiterea acestui permis. La primirea unui asemenea permis, Antreprenorul se va conforma oricaror cerinte preventive mentionate in permisul respectiv, si va pastra permisul pe toata perioada de valabilitate a acestuia, dupa care il va returna Consultantului. Conformarea la cerintele inscrise pe permis nu-l absolva pe Antreprenor de oricare dintre responsabilitatile ce-I revin prin Contract. Antreprenorul va asigura echipamentul de monitorizare necesar in cazul lucrului in medii cu atmosfera periculoasa sau potential periculoasa. Antreprenorul va executa si va inregistra in mod corespunzator monitorizarea tuturor acestor tipuri de medii atmosferice. Se vor face aranjamentele necesare pentru a putea face fata urgentelor, incluzand: Echipamente de prim ajutor (pansamente, etc.) Persoana (persoanele) instruite in acordarea de prim ajutor Linie de comunicatie cu, si transportul la cel mai apropiat spital care are sectie de urgenta sau traumatologie Echipament de monitorizare Echipament de salvare Echipament de stingere a incendiilor Linie de comunicatie cu cea mai apropiata statie de pompieri.
Antreprenorul va asigura tot echipamentul de salvare necesar preocupandu-se si de permanenta sa verificare si intretinere. Pe santier se va gasi si un registru pentru inregistrarea constatarilor facute la verificarea acestor echipamente. Antreprenorul se va asigura ca un numar suficient dintre angajatii sai este pe deplin instruit sa foloseasca aparatura de ventilare si sa posede cunostinte de prim ajutor.
23
Se vor asigura spatii adecvate dotate cu un minim de utilitati, inclusiv apa potabila, grupuri sanitare, lavoare cu apa calda, sapun, prosoape precum si spatii curate/uscate/incalzite dotate cu mese si scaune, pentru servit masa. Atunci cand se executa lucrarile la depozitele necontrolate trebuie avuta o atentie deosebita la conformarea cu cerintele de protectia muncii si a sanatatii lucratorilor. Din moment ce toate lucrarile ce urmeaza a fi executate pe depozitele existente implica deseurile exista si un potential risc de infectare a muncitorilor care executa aceste lucrari. Astfel Antreprenorul trebuie sa intocmeasca proceduri pentru lucrarile pe care personalul le va executa executa, sa instruiasca personalul respectiv si sa se asigure ca acest personal este dotat si poarta echipamentele de protectie necesare. De acord cu Consultantul, acestor muncitori li se vor pune la dispozitie instalatii cu dus si produse de spalare a ochilor. Mai mult, pe depozitul existent se produce gaz (metan) care fie poate fi ars, fie poate sa explodeze. Metanul in amestec cu aerul atmosferic va fi explozibil intr-o proportie de amestec de 5 - 15 % metan si 85 - 95 % aerul atmosferic. La concentratii mai mari de metan in aerul atmosferic amestecul poate lua foc. De aceea, Antreprenorul va pune la dispozitia personalului de aci, un echipament mobil pentru masurarea concentratiei de metan si pe durata executiei lucrarilor la depozitul veche - va lua masuri de diminuare a riscurilor de aprindere sau explozie a amestecului de metan cu aerul atmosferic. Daca masuratorile indica o concentratie de metan apropiata de aceea la care exista riscul exploziei, Antreprenorul va opri lucrul pe amplasament si il va informa pe Consultant, prezentandu-i masurile de siguranta ce trebuiesc luate.
6.3
PROTECTIA MEDIULUI
Proiectul are la baza Studiul de Fezabilitate, precum si Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului. Studiul de Fezabilitate este disponibil si Antreprenorul poate cere sa i se permita accesul la studierea lui in vederea stangerii de informatii. Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului este pentru Contract fundamentul planului de management al mediului. Antreprenorul va pregati, pentru a putea raspunde eventualelor efecte de impact asupra mediului, provenite sau generate de executia lucrarilor, un Plan de Management al Mediului (EMP) care va cuprinde toate actiunile de remediere considerate a fi necesar de implementat pe durata executiei lucrarilor. Acest plan va cuprinde printre altele informatii referitoare la programul de lucru, controlul apelor uzate, nivelul de zgomot, mirosurile neplacute, curatenia drumurilor exterioare in zonele de intersectie cu cele de pe amplasament, curatenia pe amplasament etc.
24
7
7.1
PROIECTARE
PRINCIPII DE PROIECTARE
Antreprenorul va proiecta la nivel de Proiect tehnic si Detalii de executie in vederea executarii ulterioare urmatoarele obiecte: Inchiderea depozitului neconform de deseuri din localitatea Onesti . Inchiderea depozitului neconform de deseuri din localitatea Targu Ocna. Inchiderea depozitului neconform de deseuri din localitatea.Darmanesti Inchiderea depozitului neconform de deseuri din localitatea Comanesti Inchiderea depozitului neconform de deseuri din localitatea Moinesti Inchiderea depozitului neconform de deseuri din localitatea Buhusi
Antreprenorul va dispune proiectarea si executia obiectivului de investitie, din cadrul contractului, de catre persoane autorizate si utilizand tehnologii noi, agrementate tehnic, conform prevederilor legislatiei romane in vigoare privind calitatea in constructii si materiale agrementate (legea 10/1995, HG 766/1997, etc). Antreprenorul va proiecta in detaliu sistematizarea pe verticala a depozitelor ce urmeaza a fi inchise, sistemul de etanseizare a depozitului, sistemul de drenare si evacuare a apei de precipitatii, lucrarile de aparare impotriva apelor mari, drumul perimetral si imprejmuirea depozitelor. Proiectul detaliat, de executie, va fi intocmit utilizandu-se cele mai bune practici si va corespunde cerintelor legislatiei romanesti privitoare la proiectare si constructie, precum si prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor cerute in constructii, de legislatia in vigoare din Romania. Contractantul va raspunde de verificarea oricarui parametru din proiect si de asemenea de asigurarea tuturor avizelor necesare. Traseele retelelor de utilitati subterane si supraterane existente vor trebui verificate pe teren, prin sondaje si masuratori, iar eventualele neconcordante vor fi corelate la faza intocmirii detaliilor de executie. Se vor elabora piese scrise (inclusiv date si breviare de calcul) si piese desenate (cuprinzand profile longitudinale, sectiuni transversale si planuri de situatii) conform cerintelor normelor de proiectare si ale legislatiei in vigoare. Antreprenorul va asigura toate resursele materiale, tehnice si umane pentru organizarea si exercitarea controlului propriu privind disciplina in constructii, realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale: rezistenta mecanica si stabilitate; siguranta in exploatare; securitate la incendiu; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;; protectie impotriva zgomotului. 25
Antreprenorul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea si siguranta tuturor operatiunilor executate pe santier, precum si pentru procedeele de executie utilizate, cu respectarea prevederilor si a reglementarilor legii privind calitatea in constructii. Antreprenorul va avea obligatia : sa intocmeasca documentatia de obtinere/prelungire a certificatului de urbanism, precum si documentatiile necesare pentru obtinerea avizelor si acordurilor cerute in aceasta. sa intocmeasca documentatia pentru obtinerea autorizatiei de construire pentru executia obiectivului de investitii si sa verifice indeplinirea conditiilor legale cu privire la incadrarea in termenele de valabilitate si a concordantei intre prevederile autorizatiei si ale proiectului. sa obtina certificatul de urbanism si autorizatia de construire pentru organizarea de santier, precum si toate avizele si acordurile cerute in acestea. sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate, prin responsabilul cu asistenta tehnica a lucrarilor, angajat de Beneficiar. sa asigure, impreuna cu proiectantul si reprezentantul Beneficiarului, trasarea generala a lucrarilor si stabilirea bornelor de reper si a reperelor de nivelment;
7.2
PLANSE SI BREVIAR DE CALCULE

7.2.1 Planse
Plansele prezentate in Documentatia de atribuire precizeaza obiectele precum si propunerea de amplasare a acestora, pentru care se intocmeste oferta de proiectare si executie, si fac referire la cerintele minime de indeplinit de catre Antreprenor in intocmirea proiectului si executia lucrarilor respective. 7.2.2 Planse si Oferta pentru licitatie Plansele si oferta pentru licitatie vor fi cele depuse de catre Ofertant in Oferta sa si vor cuprinde, pentru fiecare obiect in parte: Plansele generale de amplasament; Plansele generale de retele si instalatii; Planse generale de sistematizare verticala.
Ofertantul va prezenta informatii privind planificarea executiei ce vor cuprinde: a) Prezentarea graficului de execu ie a lucrrilor, descriind succesiunea activit ilor i programul propus pentru execu ia Lucrrilor cuprinse n Caietul de sarcini . Graficul va detalia toate activit ile de proiectare i lucrrile de execu ie (temporare i permanente) care vor fi executate n scopul realizrii contractului, durata n care Ofertantul i propune s le desfoare.
26
Ofertantul trebuie s ia n calcul condi iile meteorologice probabile i obliga ia de a ntocmi detalii de execu ie. De asemenea, Ofertantul va ntocmi i prezenta o Metodologie de Execu ie complet, inclusiv plane i desene, n care s descrie metodele pe care inten ioneaz s le aplice n execu ia Lucrrilor. Ofertantul va preciza numrul, tipurile i capacit ile echipamentelor i personalului pe care inten ioneaz s le utilizeze pentru execu ia lucrrilor n termenul propus. O reprezentare grafic a Planului de Execu ie (sub forma unui grafic Gantt) care s indice perioadele de lucru alocate i ndatoririle personalului implicat n derularea contractului. 7.2.3 Oferta de proiectare
Oferta scrisa va contine principiile de baza ce vor fi folosite in proiectare, si va da o atentie deosebita standardelor si codurilor de buna practica in vigoare in domeniu. De asemenea se va face referire si la sistemul de management al coordonarii intre diferitele specialitati, atat in proiectarea de principiu cat si in cea de detaliu. 7.2.4 Oferta de executie Oferta scrisa referitoare la activitatile de constructie propriu-zise va contine descrierea generala a tehnologiilor de executie a lucrarilor proiectate, si va da o atentie deosebita particularitatilor referitoare la materialele si tehnologiile folosite in executia obiectivelor. Sistemului de management al traficului in cazul executiei lucrarilor de drumuri, sau in cazul realizarii de racorduri. Metodologiilor si tehnologiilor de realizare a lucrarilor de: terasamente, retele si instalatii, etc. Sistemul de coordonare si colaborare intre eventualii subantreprenori. 7.2.4.1 Detalii de executie si breviare de calcule Antreprenorul va pregati si va inainta spre aprobare Consultantului toate plansele de ansamblu si detaliile de executie precum si toate breviarele de calcul intocmite in vederea executiei si finalizarii lucrarilor. Aceste planse si breviare se vor referi si vor cuprinde, dar nu se vor limita, la: Calcule hidraulice si planse de retele; Planuri de situatie si de sistematizare generala Planuri si profile retele Planse si grafice prezentand toate retelele de alimentare, fitinguri, detalii de camine, santuri, blocuri de ancoraj, etc; Planse de armare elemente beton si breviarele de calcul aferente; Planse, breviare de calcul si proceduri de executie pentru toate tipurile de lucrari ce urmeaza a fi executate noi sau in conexiune cu lucrarile existente; Planse cuprinzand lucrarile suplimentare prevazute a fi executate in conexiune cu lucrarile noi; Planuri generale elemente de structura, detalii decofraj, armari; Breviare de calcul structuri, armari, elemente structurale; Breviare si detalii de executie elemente prefabricate fie in situ fie in ateliere; 27
Detalii de executie si asamblare constructii si confectii metalice; Adaptarea la teren a detaliilor de proiect standard si breviare de calcul aferente; Toate detaliile si plansele de ansamblu generale care sunt necesare pentru executia obiectivului respectiv, insotite de breviarele de calcul si datele generale si/sau particulare folosite in aceste calcule: Procedurile de executie a lucrarilor pe diferitele specialitati, detalierea eventualelor utilaje, unelte sau scule speciale ce urmeaza a fi folosite in realizarea respectivei activitati; Elemenete de arhitectura peisagistica si de sistematizare a obiectivelor finalizate in conformitate cu legislatia specifica in vigoare. 7.2.5 Desene conforme cu executia As built as drawing
Aceste documente reprezinta de fapt Detaliile de executie realizate de catre Antreprenor, in conformitate cu lista ne-exhaustiva prezentata mai sus, si in conformitate cu modul real de executie al respectivei parti de lucrare. Proceduri de aplicat cu referire la detaliile de executie si la breviarele de calcul Aceste documente vor fi intocmite de catre Antreprenor, si vor fi prezentate Consultantului in conformitate cu urmatoarele cerinte: Dimensiuni planse: In cazul in care nu s-a convenit altfel cu Consultantul, plansele se vor intocmi la dimensiuni corespunzatoare si in conformitate cu standardele internationale. Plansele cuprinzand toate partile componente ale lucrarilor vor fi clare si complete, avand inscrise toate cotele si dimensiunile, precum si toate notele proiectantului referitoare la modul de citire/executie al respectivei lucrari/parte de lucrare, calitatea materialelor, mentiuni referitoare la constrangeri legislative sau de ordin tehnic, etc. Scara la care se vor intocmi aceste planse depinde de continutul planselor si/sau a detaliilor de prezentat.
Antreprenorul va inainta Consultantului spre aprobare, in 3 copii, atat plansele cat si breviarele de calcul, tehnologiile de executie, etc. Consultantul va retrimite Antreprenorului una dintre aceste copii a fiecaruia dintre documente, impreuna cu comentariile sale. Modificarile si/sau comentariile facute de Consultant vor fi inglobate in respectivele breviare si/sau planse, si Antreprenorul va retrimite, tot in 3 exemplare, documentele modificate spre aprobare Consultantului, pana cand acesta din urma isi da acordul asupra continutului documentelor prezentate. In urma acestei aprobari finale, Consultantului i se vor inmana 4 seturi din documentele si calculele aprobate. Aceste 4 seturi de documente vor fi purta vizibila mentiunea DETALII DE EXECUTIE DOCUMENTE DE LUCRU APROBATE DE CONSULTANT atat in romana cat si in engleza numai in cazul in care Consultanta provine dintr-o tara straina. . legislatia in vigoare. Consultantul va permite inceperea lucrarilor sau a partilor de lucrari doar in urma aprobarii documentelor de executie a respectivelor lucrari si/sau parti de lucrari piese scrise si desenate prezentate de catre Antreprenor.
28
Aprobarea primita din partea Consultantului pentru piesele scrise si/sau desenate ce includ modificari induse de catre Consultant nu-l vor exonera pe Antreprenor de indeplinirea obligatiilor ce-i revin in executia lucrarilor in conformitate cu contractul. Orice modificare va fi ceruta de Consultant aceasta va fi inclusa in proiect fara a-i aduce vreo alterare. In cazul in care Antreprenorul nu este de acord cu modificarile impuse de Consultant, primul ii va notifica acest dezacord, in scris celui de-al doilea, in termen de 7 zile de la primirea documentului modificat. In acest caz, Antreprenorul va retrimite, tot in 3 exemplare respectivele documente si/sau calcule, daca este necesar, Consultantului urmare a analizei pe care Antreprenorul a facut-o cu privire la comentariile Consultantului. 7.2.6 Proceduri de aplicat cu referire la detaliile de executie si la breviarele de calcul
Aceste documente vor fi intocmite de catre Antreprenor, si vor fi prezentate Consultantului in conformitate cu urmatoarele cerinte: Dimensiuni planse: In cazul in care nu s-a convenit altfel cu Consultantul, plansele se vor intocmi la dimensiuni corespunzatoare si in conformitate cu standardele internationale. Plansele cuprinzand toate partile componente ale lucrarilor vor fi clare si complete, avand inscrise toate cotele si dimensiunile, precum si toate notele proiectantului referitoare la modul de citire/executie al respectivei lucrari/parte de lucrare, calitatea materialelor, mentiuni referitoare la constrangeri legislative sau de ordin tehnic, etc. Scara la care se vor intocmi aceste planse depinde de continutul planselor si/sau a detaliilor de prezentat.
Antreprenorul va inainta Consultantului spre aprobare, in 3 copii, atat plansele cat si breviarele de calcul, tehnologiile de executie, etc. Consultantul va retrimite Antreprenorului una dintre aceste copii a fiecaruia dintre documente, impreuna cu comentariile sale. Modificarile si/sau comentariile facute de Consultant vor fi inglobate in respectivele breviare si/sau planse, si Antreprenorul va retrimite, tot in 3 exemplare, documentele modificate spre aprobare Consultantului, pana cand acesta din urma isi da acordul asupra continutului documentelor prezentate. In urma acestei aprobari finale, Consultantului i se vor inmana 4 seturi din documentele si calculele aprobate. Aceste 4 seturi de documente vor fi purta vizibila mentiunea DETALII DE EXECUTIE DOCUMENTE DE LUCRU APROBATE DE CONSULTANT In Limba romana. In cazul in care Consultantul provine dintr-o tara straina aceste documente vor fi atat in Limba romana cat si in Limba engleza. Consultantul va permite inceperea lucrarilor sau a partilor de lucrari doar in urma aprobarii documentelor de executie a respectivelor lucrari si/sau parti de lucrari piese scrise si desenate prezentate de catre Antreprenor. Aprobarea primita din partea Consultantului pentru piesele scrise s/sau desenate ce includ modificari induse de catre Consultant nu-l vor exonera pe Antreprenor de indeplinirea obligatiilor ce-i revin in executia lucrarilor in conformitate cu contractul. Orice modificare va fi ceruta de Consultant aceasta va fi inclusa in proiect fara a-i aduce vreo alterare. In cazul in care Antreprenorul nu este de acord cu modificarile impuse de Consultant, primul ii va notifica acest dezacord, in scris celui de-al doilea, in termen de 7 zile de la primirea documentului modificat. In acest caz, Antreprenorul va retrimite, tot in 3 exemplare respectivele documente si/sau 29
calcule, daca este necesar, Consultantului urmare a analizei pe care Antreprenorul a facut-o cu privire la comentariile Consultantului.
LUCRARI DE CONSTRUCTII - GENERALITATI
Conditiile Contractuale si Proiectul obtinute de la Beneficiar se vor citi impreuna ca Caietele de Sarcini precum si metodele, procesele, tehnicile sau procedurile la care acestea fac referinta. Aceste metode, procese, tehnici sau proceduri odata descrise intr-unul dintre documentele amintite mai sus nu sunt repetate in mod necesar si in Caietele de Sarcini. Indiferent de impartirea pe subcapitole cu diverse titulaturi a acestor specificatii, fiecare parte a specificatiilor este presupusa a fi suplimentara si complementara fiecarei alte parti. Titulaturile specificatiilor nu sunt presupuse a fi parte din acestea si nu vor fi luate in considerare in interpretarea sau formularea acestor specificatii.
8.1
ORGANIZAREA DE UTILITATI
8.1.1
SANTIER: BIROURILE DIN INCINTA SANTIERULUI, DOTARI, RACORDARE LA
Sediu temporar al Antreprenorului - birouri
Antreprenorul isi va amplasa sediul temporar principal in vecinatatea sau pe amplasamentul investitiei. Biroul va fi echipat corespunzator si va fi intretinut in conditii bune de catre Antreprenor pe intreaga durata de executie a proiectului. Biroul va include si o sala de sedinta echipata pentru a gazdui cel putin 15 persoane. Antreprenorul sau reprezentantul sau autorizat se va afla pe santier in permanenta, pe toata durata executiei lucrarilor. Daca Antreprenorul sau reprezentantul sau autorizat parasesc amplasamentul ei vor trebui sa fie accesibili via telefon mobil. Instructiunile sosite din partea Consultantului, la sediul Antreprenorului, vor fi considerate a fi inmanate Antreprenorului. 8.1.2 Facilitati pentru consultanta Antreprenorul va asigura si va intretine pe spezele sale, in incinta santierului, un spatiu destinat Consultantului si personalului acestuia, un spatiu in vecinatatea propriilor birouri, spatiu care va fi astfel ales incat sa asigure amplasarea in conditii de lucru normale a 3 birouri pentru personalul Consultantului si, de asemenea, spatii destinate sedintelor. Birourile vor fi complet mobilate si echipate cu: linie telefonica, fax, doua computere, o imprimanta, un ploter A1 si laptop-uri, precum si toate utilitatile, cel putin la nivelul datelor inscrise in Anexa D. Se vor asigura prin grija Antreprenorului, pe toata durata functionarii acestui birou, incalzirea, alimentarea cu energie electrica precum si serviciile de curatenie. Antreprenorul va furniza, echipa si intretine in conditii de buna functionare, pe toata durata contractului si pentru inca alte trei luni de la data terminarii Perioadei de Garantie, trei (3) spatii pentru birourile pentru folosinta exclusiva a Consultantului si personalului din subordinea sa, angajatilor sau agentilor acestuia, pe sau langa amplasamentul santierului. Antreprenorul va asigura, in termen de nouazeci (90) de zile de la data inceperii Contractului de lucrari, Consultantului cele trei (3) birouri si o sala de sedinte, alimentate cu energie electrica, incal zire si ventilare, precum si grupurile sanitare corespunzatoare, complect echipate si mobilate in conformitate cu Anexa D, mentionata inainte, fie in organizarea sa de santier fie in vecinatatea acesteia. 30
Fiecare dintre aceste birouri va masura 3 m x 5 m iar sala de sedinte va avea o suprafata suficienta pentru a adaposti zece (10) persoane asezate la masa de consiliu. In plus, la cele insiruite in Anexa D, Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului, in birourile sale, doua (2) linii telefonice impreuna cu extensiile catre toate birourile. Aceste linii telefonice vor fi la dispozitia exclusiva a Consultantului si personalului sau si vor fi pastrate functionale pe santier cu inca 3 luni dela data finalizarii perioadei de garantie. Antreprenorul poate sa aleaga a-si stabili birourile de santier in caravane sau containere. Cu toate acestea, se recomanda ca alegerea sa sa fie potrivita cu durata executiei lucrarilor de constructie. Localizarea cu precizie a organizarii de santier se va alege in intelegere cu Consultantul, astfel ca aceasta sa se potriveasca planificarii globale a lucrarilor si cu metodologia de implementare a Contractului. Aceasta inseamna, de asemenea instalarea unei organizari de santier corespunzatoare, chiar si temporara, dotata cu incalzire, ventilatie, grupuri sanitare, mobilier, echipament, linii telefonice si spatii de parcare atat pentru sine cat si pentru Consultanta. 8.1.3 Organizarea si utilitatile de santier
8.1.3.1 Generalitati Pentru durata Contractului, inclusiv Perioada de Garantie, Angajatorul va pune la dispozitia Antreprenorului, fara taxa, un amplasament suficient pentru ridicarea organizarii de santier si a utilitatilor mentionate mai jos. Antreprenorul va pune la dispozitie manopera, materialele si echipamentele, pentru a procura, monta construi si intretine toate cladirile, serviciile, drumurile si altele asemenea, de care Consultantul, Antreprenorul si personalul lor, muncitorii si agentii acestora, in legatura directa sau nu cu lucrarile de executat, au nevoie pe sau in apropierea amplasamentului santierului. Antreprenorul se presupune ca va fi depus in oferta sa, planse, o descriere, numarul si amplasamentele propuse pentru diferitele tipuri de cladiri, inprejmuiri si alte asemenea, utilitati pentru santier pe care el le va procura in conformitate cu prevederile prezentei. Cat mai curand posibil, dar oricum nu mai tarizu de patru (4) saptamani de la primirea de catre Antreprenor a Scrisorii de acceptare, acesta va produce proiectul la detaliu, specificatiile (caietele de sarcini) si toate detaliile referitoare la amplasarea, planurile de incadrare in zona si de constructie a cladirilor, drumurilor, retelelor de servicii, echipamentelor, mobilierului si tot ceea ce trebuie sa procure, instaleze si sa construiasca in conformitate cu prevederile prezente, si sa le inainteze autoritatilor competente si Consultantului pentru aprobare (aprobare care nu va fi intarziata nemotivat) inainte ca sa se comande materialele si sa inceapa executia lucrarilor. Antreprenorul va fi responsabil pentru intretinerea in buna stare a tuturor utilitatilor si va executa cu promptitudine repararea si imbunatatirea acestora, la cererea Consultantului. Va mentine amplasamentul curat, lipsit de deseuri, gunoaie, apa statatoare si altele asemenea. 8.1.3.2 Laboratorul de santier
Antreprenorul va procura, construi, angaja personal si va intretine, pentru intreaga perioada de Contract, un laborator, in santier, dotat cu echipamentul necesar, amplasat intr-o locatie convenita cu si aprobata de Consultanta, in conformitate cu cele specificate in cerintele particulare.
31
La sfarsitul perioadei de Contract, Antreprenorul va inlatura cu totul acest laborator de pe amplasament. Intregul echipament din dotarea laboratorului va fi predat Angajatorului, in stare buna si functional, fara deteriorari.
8.1.3.3 Furnizarea de servicii Antreprenorul va procura, pe spezele sale, acolo unde cere Consultantul, pe sau in apropierea santierului, inclusiv toate utilitatile descrise mai sus, dar nu limitandu-se la acestea, va instala si va construit tot ceea ce este necesar pentru asigurarea, in mod adecvat, a urmatoarelor: Alimentarea cu apa potabila/industriala, la cerere, pentru executia lucrarilor de constructii, pentru incercari, teste, folosire in scop sanitar, etc; Alimentarea cu energie electrica si cu alte surse de putere si iluminat; Canalizare pluviala si menajera; Telecomunicatii
Antreprenorul va face demersurile necesare pentru procurarea, instalarea, construirea si intretinerea, pe sau in apropierea santierului, in bune conditii si a suficiente mijloace de comuncatie pentru folosinta personalului, conducerii si agentilor sai, precum si cei apartinand Angajatorului si Consultantului. Cerintele particulare referitoare la echipamentul care este procurat in cadrul aceastei clauze sunt detaliate in specificatiile particulare referitoare la birourile pentru Consultanta. Consultantului ii va fi permisa folosirea fara restrictii a sistemelor de comunicatie din dotarea Antreprenorului. 8.1.3.4 Primul ajutor Antreprenorul va procura si va intretine, pe spezele sale, pe santier, spatii adecvate si usor accesibile pentru interventiile de Prim Ajutor pentru accidente produse pe durata executiei lucrarilor din cadrul Contractului si tot echipamentul care poate fi necesar, in conformitate cu intreagul set legislativ in vigoare (legi, normative, ordonante si regulamente, etc) la aceasta data. Aceste locuri vor fi intretinute in buna stare si marcate in mod vizibil. Antreprenorul va avea un numar suficient dintre angajatorii sai, total instruiti in acordarea si aplicarea manevrelor de prim ajutor, astfel incat o astfel de persoana calificata sa poata fi imediat disponibilizata in cazul producerii vreunui accident, in orice moment si in orice loc. Aceste persoane vor fi aduse la cunostinta tuturor angajatilor de pe santier prin nominalizarea si afisarea numelor lor in locuri vizibil marcate pe santier. Se va duce la indeplinire, in mod prompt, orice ordin venit din partea Consultantului referitor la extinderea sau modificarea utilitatilor si serviciilor de prim ajutor. 8.1.4 Asistenta acordata consultantului
8.1.4.1 Generalitati Antreprenorul va pune in orice moment la dispozitia Consultantului, la cerea acestuia, in legatura directa sau indirecta cu lucrarile de executat, toate utilitatile, forta de munca, utilajele de constructii si materialele solicitate. Costurile implicate de acest tip de asistenta sunt prevazute, mentionate sau specificate in contract; daca solicitarea venita din partea Consultantului nu este acoperita de nici una dintre aceste prevederi, mentiuni sau specificatii, atunci costul pentru asigurarea acestor servicii va fi suportat de catre Angajator. 32
Serviciile de asistenta la care se face referire in paragraful anterior includ, dar nu sunt limitate la cele ce urmeaza. 8.1.4.2 Personal Antreprenorul va pune la dispozitia exclusiva si permanenta a Consultantului si personalului din subordinea acestuia, urmatorul personal si agenti: 4 persoane competente pentru a indeplini sarcinile de curierat, om de legatura, activitati diverse, colector de mostre, persoana insarcinata cu curatenia si indepartarea deseurilor etc. si altele asemenea; Paznici, pe timp de zi si de noapte atat pentru birouri cat si pentru laborator. 8.1.4.3 Echipamente topo Antreprenorul va procura, ca un minimum, pentru folosinta exclusiva a Consultantului, si va pastra in bune conditii facand toate ajustarile necesare si corecte, la fiecare punct de lucru al santierului pe care se executa lucrarile din Contract echipamentul topo descris mai jos. La finalizarea lucrarilor din Contract sau la terminarea Contractului, echipamentul va ramane in proprietatea Antreprenorului. Un (1) teodolit (Wild T16 B360 sau orice alt tip aprobat) complet cu trepied cu picioare reglabile. nivela automata (Wild N2 sau orice alt tip aprobat) complet cu trepied cu picioare reglabile Doua (2) stadii, 5.00 m lungime, metrice, citire verticala, complete cu placi de sustinere si nivela cu bula (sferica). Zece (10) balize/jaloane, 2,50 lungime Doua (2) panglici otel, 100 m. Doua (2) panglici otel, 30 m. Doua (2) panglici otel, 5 m. 8.1.4.4 Echipament de testare Antreprenorul va procura, ca un minimum, pentru folosinta exclusiva a Consultantului, si va pastra in bune conditii facand toate ajustarile necesare si corecte, la fiecare punct de lucru al santierului pe care se executa lucrarile din Contract echipamentul de testare/incercare descris mai jos. La finalizarea lucrarilor din Contract sau la terminarea Contractului, echipamentul va ramane in proprietatea Antreprenorului. Un (1) Dispozitiv de masurare a stratului de acoperire cu beton al armaturilor. Un (1) termometru pentru beton (C). Un (1) ciocan de incercare Schmidt tip N (forta de impact 0.225m.kg.) cu nicovala. Un (1) micrometru. Un (1) voltmetru (AC/DC, 110 - 450V). Un (1) ampermetru. Un (1) multi-metru electric. Un (1) electrometru etalon pentru masurarea grosimii peliculei uscate. 33
8.1.4.5 Echipament de protectie Antreprenorul va procura, pentru folosinta Reprezentantului Consultantului, si a personalului acestuia, angajanti si agenti si altii asemenea pe care Consultantul ii autorizeaza sa poarte echipament de protectie, cizme de cauciuc, pelerine de ploaie, echipament de prim ajutor, veste de salvare, casti si alt echipament de protectie in conformitate cu specificatiile particulare, sau in conformitate cu cerintele Consultantului si in legatura cu Contractul. 8.1.4.6 Transport Antreprenorul va disponibiliza, pentru folosinta exclusiva a Angajatorului si Consultantului, la Inceperea Lucrarilor, autovehicule pe care le va repara si le va intretine in bune conditii, de circulatie in siguranta, in conformitate cu specificatiile particulare. Autvehiculele vor fi echipate cu trusa de scule si altele asemenea, si vor avea disponibile piese de schimb. Antreprenorul va pune la dispozitie pentru aceste autovehicule toate materialele necesare inclusiv combustibilii si lubrifiantii. Aceste autovehicule vor fi conduse de conducatori auto profesionist angajati de Antreprenor. Antreprenorul va incheia pentru durata Contractului, pentru aceste autovehicule asigurari prin polite de asigurare integrale, emise de catre un asigurator cu prestigiu. Atat asigurarea cat si compania asiguratoare vor fi subiectul unor aprobari, atat din partea Angajatorului cat si a Consultantului. Vehiculele vor fi la dispozitia permanenta a Consultantului si Angajatorului, a personalului acestora, angajati si agenti. Pe perioada intretinerii sau a reparatiilor, Antreprenorul va pune la dispozitie celor de mai sus, autovehicule similare. La finalizarea sau terminarea Contractului vehiculele vor ramane in proprietatea Antreprenorului. Antreprenorul va procura mobilier si echipament in conformitate cu cele mentionate in Anexa D, de buna calitate si corespunzatoare pentru folosinta indelungata in conditii grele. Softurile calculatoarelor va fi in limba Engleza. Se vor procura pachete software separate pentru fiecare calculator cu manualele respective. Echipamentele din birourile Consultantului vor fi asigurate corespunzator impotriva furtului sau deteriorarii. Antreprenorul va furniza toata birotica si consumabilele necesare personalului Consultantului. Antreprenorul va procura pentru Consultanta un aparat de fotografiat automatic si compact. La finalizarea lucrarilor mobilierul de birou, vehiculele si echipamentele vor fi returnate Antreprenorului. 8.1.5 Alimentarea cu utilitati generale
8.1.5.1 Instalatii sanitare Antreprenorul va asigura si intretine pe santier utilitatile cu caracter sanitar, pentru folosinta tuturor persoanelor care executa sau au legatura cu Lucrarile. Antreprenorul va intretine aceste utilitati curate si-n conditii de buna igiena, va posta avertismente si va lua toate acele masuri pe care le considera 34
necesare pentru a pastra curatenia in santier. Antreprenorul va executa orice fel de actiune de curatire indicata de catre Consultanta pentru a mentine conditiile de igiena sanitara. Antreprenorul va inainta spre aprobarea Consultantului, detalii legate de aranjamentele sanitare pe care le propune pentru santier avand in vedere si distanta la care se gasesc parte dintre obiectivele proiectului: gropile rurale, punctele de precolectare etc. 8.1.5.2 Alimentare cu apa Antreprenorul va asigura si va intretine o sursa adecvata de alimentare cu apa potabila pentru folosinta sa si a sub-contractorilor sai. Aceasta sursa va fi folosita atat in scopuri lucrative cat si pentru consum in utilitatile cu caracter temporar. Sistemul de alimentare cu apa, inclusiv legaturile la reteaua publica, trebuie aprobate de catre Consultanta. 8.1.5.3 Alimentare cu energie electrica Intreagul sistem de alimentare cu energie electrica si, ca urmare, tot echipamentul necesar in acest sens, va fi asigurat si montat de catre Antreprenor pe spezele sale. Toate conexiunile cu caracter temporar precum si instalatiile aferente acestora vor face obiectul unei documentatii ce va fi inaintata spre aprobare Consultantului. Toate instalatiile de alimentare cu energie electrica vor fi asigurate, conectate si intretinute de catre Antreprenor, in conformitate cu regulamentele si normele locale si nationale in domeniu, si spre satisfactia Consultantului. Antreprenorul nu va folosi nici o Parte din Lucrarile Permanente pentru a alimenta temporar cu energie electrica santierul, nici pentru iluminat sau in alte scopuri similare, decat daca s-a convenit in acest sens cu Consultantul, pentru fiecare caz in parte. Toate instalatiile cu caracter temporar vor fi demontate si scoase de pe amplasament de catre Antreprenor, inainte de predarea-preluarea in totalitate a Lucrarilor, sau la o data ulterioara, in cazul in care Antreprenorul are nevoie de acestea pentru a-si indeplini pe deplin sarcinile ce-i revin prin Contract asa cum a fost aprobat de catre Consultanta; daca nu s-a stabilit nimic in legatura cu acestea, Angajatorul va prelua instalatiile respective. 8.1.6 Partea desenata
Partile desenate la care se face referinta in Conditiile Contractuale vor fi obtinute de la Beneficiar. 8.1.6.1 Cote de nivel si borne topografice In vederea realizarii proiectarii si a trasarii ulterioare pe teren a elementelor planimetrice si altimetrice din proiect, se vor planta in fiecare amplasament minimum o pereche de borne. Bornele vor fi determinate in sistemul de proiectie STEREO 70 si sistemul de referinta Marea Neagra 1975. Aceste borne constituie reteaua de sprijin necesara ridicarii elementelor liniare din teren si vor fi determinate de catre Antreprenor prin tehnologie GPS sau folosind puncte din reteaua de sprijin locala sau nationala. 35
Antreprenorul va planta bornele astfel incat sa se asigure conservarea lor pana la finalizarea investitiei. Antreprenorul va inventaria toate bornele de nivel primite si va trimite Consultantului o copie a acestui inventar. Valorile initiale ale tuturor ridicarilor topografice realizate pe amplasament vor fi cele puse la dispozitie de catre Autoritatea Contractanta, vor fi aprobate de Consultant si vor face referinta la cotele de nivel ale bornelor topografice mentionate. 8.1.6.2 Date referitoare la lucrari Datele si informatiilor referitoare la cote, dimensiuni, aliniamente si pante se vor completa de catre Antreprenor pe durata executiei lucrarilor de constructii. 8.1.6.3 Dimensiuni Toate dimensiunile, distantele si cotele din planse si care vor fi furnizate de catre Autoritatea Contractanta vor fi exprimate in sistemul metric. De asemnea, Antreprenorul va elabora detaliile de executie si desenele respective tot in sistem metric. In cazul in care dimensiunile prezentate in plansele de executie nu coincid cu dimensiunile standard pentru materialele, fitingurile, accesoriile constructive, etc. disponibile pe piata, Consultantul va aproba in limite rezonabile, inlocuirea elementelor abnorme cu cele standard, dar nu va aproba plati suplimentare referitoare la aceste inlocuiri.
36
9
9.1
EXECUTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Toate materialele si echipamentele livrate pentru a executa sau a fi inglobate in lucrarile permanente ce se vor executa sub acest contract vor fi produse noi. Nu vor fi acceptate nici materialele si nici echipamentele second-hand. Antreprenorul va intocmi proiectul, detaliile de executie si detaliile de confectionare, inclusiv detaliile de fasonare a armaturilor, si le va inainta spre aprobare Consultantului inainte de punerea in opera. Plansele si specificatiile de constructii-montaj vor fi realizate in conformitate cu buna practica romaneasca in ceea ce privesc documentele intocmite pentru lucrarile de constructii, instalatii si punere in opera a diferitelor materiale. Oricare alte detalii de montaj, de executie si/sau grafice, se vor proiecta de catre Antreprenor si vor fi aprobate de Consultanta. Antreprenorul va pregati toate desenele precum si specificatiile necesare executiei obiectelor de constructii pe care Antreprenorul le-a contractat, precum si toate documentele necesare in vederea obtinerii tuturor avizelor, acordurilor si autorizatiilor necesare realizarii obiectivelor mentionate. Proiectul la detaliu de executie va fi verificat de Antreprenor in conformitate cu legislatia romaneasca in vigoare. Toate documentele inaintate ca Parte a DDE realizat de catre Antreprenor vor fi clasificate ca fiind Document ale Antreprenorului si acestea vor fi inaintate in vederea verificarii si aprobarii de catre Consultanta, in conformitate cu prevederile Volumului II Conditiile de Contract. Orice schimbari, modificari aduse proiectului initial si recomandate de catre proiectant Antreprenorului vor fi aprobate de catre Consultanta inainte ca aceste modificari sa fie implementate.
9.2
LUCRARI PREMERGATOARE
9.2.1 Trasarea lucrarilor
9.2.1.1 Generalitati Lucrarile se vor trasa si se vor raporta la Sistemul National de Coordonate. Antreprenorul va amplasa in puncte corespunzator si bine determinate, in interiorul amplasamentului, borne topografice temporare si statii topo de ridicare din care, periodic se vor face verificari ale cotelor de nivel ale bornelor prin raportarea citirilor la punctele si cotele de nivel originale, de referinta preluate de la Consultant. 9.2.1.2 Trasarea amplasamentului Antreprenorul, in cooperare cu Angajatorul sau Beneficiarul - amplasamentului vor trasa obiectele principale ale investitiei ce urmeaza a fi executata in conformitate cu Contractul. Pozitionarea bornelor originale de marcare a limitelor de proprietate va fi realizata de catre un topograf autorizat. Aceste borne vor fi protejate, pastrate si intretinute pe durata executiei lucrarilor. Antreprenorul isi va realiza, odata cu inceperea Contractului, propriile ridicari topo pentru verificarea datelor furnizate si stabilirea valorilor de referinta. Antreprenorul va asigura, monta si intretine, la intrarea pe amplasamentul investitiei sau intr-o 37
alta locatie convenita cu si aprobata de Consultanta, doua panouri de identificare ale investitiei, solide si rezistente la intemperii. Unul dintre aceste panouri va fi inscriptionat in limba engleza iar cel de-al doilea in limba romana. Panourile vor avea minimum 2 m latime pe 1.5 m inaltime, si vor avea inscrise denumirea proiectului, agentiile de finantare, inclusiv logo-urile respective, denumirea Beneficiarului, si, daca se doreste, denumirea Antreprenorului. Se va acorda o atentie deosebita la amplasarea placilor comemorative sau a altor mijloace de publicitate in conformitate cu specificatiile din programul POS Mediu. Antreprenorul va monta aceste panouri de identificare pe toate amplasamentele pe care va executa lucrari. Aceste panouri vor avea dimensiuni corespunzatoare pentru montaj si vor avea inscrise in limbile engleza si romana aceleasi informatii ca cele mentionate mai sus. Schite ale acestor panouri vor fi supuse aprobarii Consultantului, inainte de a fi lansate in productie. Acolo unde este necesar se va obtine si aprobarea autoritatilor rutiere respective. 9.2.2 Studii geologice
Antreprenorul isi va realiza propriile studii geologice generale, pe o adancime de cca 1.50 m, pentru a determina calitatea si grosimea stratului de pamant vegetal, calitatea straturilor de fundatie, precum si pentru a verifica datele geologice prezentate in rapoartele geologice atasate documentatiei. Studiul va prevedea cel putin executia unui foraj de incercare la fiecare 2 500 m2. Antreprenorul va inainta Consultantului propunerile sale de realizare a investigatiilor, insotite si de propunerile referitoare la testele de labortator pe care intentioneaza sa le execute, cu doua saptamani inainte de data preconizata pentru inceperea acestor studii. Investigatiile se vor finaliza si Antreprenorul isi va prezenta raportul Consultantului, cu cel putin doua saptamani inainte de data preconizata pentru inceperea lucrarilor de terasamente necesare pentru executia straturilor de fundare din depozit. 9.2.3 Utilitati cu caracter temporar
Toate cheltuielile legate de montarea, operarea si demontarea utilitatilor cu caracter temporar sunt in sarcina Antreprenorului. Antreprenorul va cauta locatia sau locatile pe care sa-si ridice una sau mai multe organizari de santier pentru a-si amplasa birourile, atelierele, depozitele, echipamentele etc. La finalizarea partilor relevante din Lucrari Antreprenorul isi va demonta birourile, atelierele, depozitele, echipamentele, imprejmurile, etc., va face curatenie si va executa toate celelalte lucrari necesare pentru a readuce amplasamentul la starea sa initiala. Antreprenorul va obtine toate permisele si aprobariile necesare in conformitate cu legislatia romana si regulamentele specifice referitoare la utilitatile cu caracter temporar, indiferent de tipul acestora. :
38
9.3
CAIET DE SARCINI TERASAMENTE

9.3.1 Generalitati
Aceasta sectiune descrie cerintele generale pentru executia lucrarilor de terasamente cu referire, in principal, la lucrarile de excavare si umplutura. Lucrarile de terasamente vor include: Excavarea in terenul fiecarui amplasament incluzand, dar nelimitandu-se la stratul vegetal, argila si terenuri argiloase, nisipuri si materiale granulare. Umpluturi realizate cu soluri existente si cu soluri din gropi de imprumut din afara amplasamentului. Excavatii in si umpluturi cu argila si soluri de natura argiloasa provenite din gropi de imprumut Haldarea pamanturilor excavate pe amplasamente Realizarea straturilor de fundare si etansare din argile sau pamanturi argiloase de pe amplasament sau provenite din gropi de imprumut.
Antreprenorul trebuie sa fie aiba in vedere si sa fie familiarizat cu conditiile de executie a lucrarilor de executat in diferite tipuri de pamanturi. Fata de varietatea situatiilor din teren si a solutiilor posibile, prevederile prezentului Caiet de Sarcini nu au un caracter limitativ, putindu-se folosi si alte procedee de executie verificate in practica si care prezinta eficienta din punct de vedere tehnico-economic si al securitatii muncii. Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasarilor reperilor cotei zero etc., consemnata intr-un proces-verbal incheiat de delegatii Beneficiarului, Proiectantului si Contractantului. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren, atit in ansamblu cit si pentru fiecare obiect in parte. Toate lucrarile de terasamente pentru diverse parti ale proiectului vor fi realizate la dimensiunile si cotele aratate in desene. In verificarea trasarilor si reperilor, se include si aceea a dimensiunilor si cotelor de nivel ale amprizei caii ferate sau a drumurilor, ale platformei, ale santurilor, ale drumurilor, picioarelor taluzelor, lucrarilor de aparare. In sensul prezentelor Specificatii, termenul nivelul terenului se va referi la suprafata terenului inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, dar dupa eliberarea generala a amplasamentului. Cind executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente (apa, canal, gaze, electrice etc.) ce ramin in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii sau inghetului, iar executarea sapaturilor se va incepe numai dupa obtinerea aprobarii de la institutiile care exploateaza instalatiile respective (aviz de sapatura si atunci cind este cazul si permis de foc etc.). In cazul in care pe amplasamentele pe care urmeaza a se executa lucrari de terasamente sunt informatii asupra posibilitatii existentei unor corpuri explozibile, se va solicita in prealabil concursul organelor de specialitate (protectie civila), iar daca in timpul executarii sapaturilor se intilnesc astfel de corpuri explozibile se vor opri imediat lucrarile, anuntindu-se de urgenta Beneficiarul, Proiectantul lucrarii si organele de specialitate pentru adoptarea de masuri corespunzatoare. Toate testele realizate pe pamanturi pentru lucrarile de terasamente se vor realiza de catre un laborator acreditat si aprobat de catre Consultanta. Lucrarile de terasamente vor fi realizate in conformitate cu BS 6031:1981- Cod de Practica pentru lucrari de terasamente sau a unui cod similar, si de o maniera curata si ordonata. Antreprenorul va 39
proteja, functie de necesitati, si se va asigura ca nu sunt distruse nici una dintre partile de lucrari permanente, deja finalizate. Antreprenorul va lua toate masurile de precautie necesare, inclusiv udarea si maturarea, pentru a impiedica producerea de praf si scoaterea noroiului in si in afara amplasamentului. Antreprenorul nu va executa lucrari de terasamente in conditii de timp nefavorabil, pentru a nu afecta in nici un fel lucrarile de executat sau deja executate. 9.3.2 Definitii
Definitiile de mai jos sunt aplicabile specificatiilor referitoare la lucrarile de terasamente: Fundatia va fi partea de structura ingropata prin care se va realiza sprijinirea Lucrarilor Permanente. Poate primi, fie forma unei structuri de beton situata imediat deasupra, sau poate fi doar o umplutura compactata. Stratul de forma defineste cota la care va fi nivelat terenul. Material corespunzator va defini materialul excavat sau adus de la gropi de imprumut, selectionat, care, dupa ajustarea continutului de umiditate, va fi pregatit pentru compactare in straturi de grosimi prescrise, in vederea formarii unui strat stabil de umplutura. Material necorespunzator va defini orice material altul decat cel considerat corespunzator si va include: material provenit din mlastini, smarcuri sau balti materiale perisabile, turbe, resturi vegetale, butuci, namol instabil, noroi si mal. materiale inghetate argile sau prafuri cu continut organic crescut, namol de canalizare, pietris grosier sau refuz de ciur argila cu limita de lichefiere peste 80 si/sau indicele de plasticitate depasind 55, material care, in virtutea compozitiei sale fizice sau chimice, ar fi putut avea efecte nocive asupra lucrarilor in cazul in care ar fi fost folosit ca material de umplutura.
9.3.3
Lucrari pregatitoare
Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise, sunt cele de eliberare a Amplasamentului si constau, in principal, in lucrari de amenajare a terenului si a platformei de lucru. Pe amplasamentul viitoarelor taluzuri si fundatii ale structurilor, radacinile vor fi indepartate la o adincime nu mai mica de 0,5 m sub cota terenului amenajat. Gropile ce ramin dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamint sau alte materiale acceptabile, care se vor compacta.
40
9.3.3.1 Indepartarea Stratului Vegetal Daca nu se indica altfel, acest articol va consta in indepartarea stratului vegetal de la cota terenului natural pe adincimea stabilita prin sondaje efectuate pe amplasamentul constructiilor in cadrul studiului geotehnic. Daca este necesar, indepartarea se va realiza atit in zonele unde urmeaza a se executa noile obiective cit si in zonele unde se vor executa lucrari temporare si excavari de materiale pentru umplutura.
Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale.
9.3.3.2 Trasarea Lucrarilor Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea fiecarei constructii conform Proiectului. Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si se efectueaza pe baza planului de trasare, dupa executarea curatirii si nivelarii terenului si dupa fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat. Tolerantele admise la trasarea pe teren a constructiilor conform STAS 9824/1-75 9.3.4 Excavatii 9.3.4.1 Generalitati
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectaea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: Teren slab coeziv: 0.75m Teren mijlociu: 1.25m Teren tare si foarte tare: 2.00m Nisip, balast: 2:3; Nisip argilos: 1:1; Argila nisipoasa: 4:3; Argila: 3:2; Roca: 6:1;
Inclinarea maxima a taluzului ,stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:
Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, in special in cazul prezentei apei in aceste zone. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare in trepte) inainte de operatiunile de umpluturi si compactari; costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite in acest scop vor fi prevazute in preturile unitare ale Antreprenorului. La inceperea lucrarilor de sapaturi, Inginerul va verifica incheierea si buna executie a lucrarilor pregatitoare.
41
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manuala fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnicoeconomic. In timpul executarii sapaturilor, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii pe o distanta suficienta pentru a nu periclita constructiile invecinate; cand turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa executarea sapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundatie; sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incat pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor; Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata in zona excavata; sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmand ca diferenta sa fie executata manual; pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare corespunde cu studiul geotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal natura teren de fundare; in cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor crapaturi in teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iar masurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului; in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce, dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza ternul de fundare de catre Geotehnicia, si apoi se poate incepe turnarea betonului de egalizare.
9.3.4.2 Surse pentru materialele de umplutura Antreprenorul va obtine, de pe amplasament sau va aduce din gropi de imprumut, dupa cum se va dovedi necesar pentru realizarea lucrarilor de terasamente, materialul de umplutura pentru Lucrari. Oricare dintre gropile de imprumut nominalizate de catre Antreprenor va trebui sa fie aprobata de catre Consultanta. Antreprenorul va obtine si-si va face pe cheltuiala proprie toate aprobarile si permisele necesare, licentele, etc. , inainte de inceperea lucrarilor intr-o astfel de groapa de imprumut. Antreprenorul va depozita materialele considerate necesare si care se intentioneaza a fi folosite sau refolosite in Lucrari. Locatiile de pe amplasament, folosite de catre Antreprenor ca halde temporare de depozitare trebuie aprobate de catre Consultanta. 9.3.4.3 Materiale provenite din excavatii Materialele excavate corespunzatoare pentru a fi refolosite in lucrari vor fi sortate si depozitate in halde in locurile convenite cu Consultantul. Antreprenorul se va asigura ca haldele vor fi mentinute in stare buna si ca nu prezinta pericol de accidentare. Acolo unde in excavatie se descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si necorespunzatoare, Antreprenorul, va conduce lucrarile de excavatii astfel ca materialele corespunzatoare sa fie excavate separat pentru folosirea ulterioara in Lucrari, fara a fi contanimate de materialele necorespunzatoare calitativ.
42
Nici un fel de material nu va fi depozitat in halda sau aruncat fara a se primi permisunea respectiva din partea Consultantului. 9.3.4.4 Controlul apei Antreprenorul nu va permite ca apa sa se acumuleze in nici una dintre lucrarile de terasament fie ele cu caracter temporar sau permanent exceptie facand locurile proiectate in mod special si cele pentru care s-a convenit astfel cu Consultantul. Toate lucrarile de terasamente vor prezenta o panta suficienta pentru deversarea rapida a apelor provenite din oricare sursa. Antreprenorul va repara orice fundatie sau formatiune de fundatie care a fost distrusa sau compromisa de apa. Fundatiile ce pot fi deteriorate de ploi vor fi protejate corespunzator impotriva stricaciunilor. Antreprenorul va inainta spre aprobare Consultantului, propunerile sale referitoare la metodele de protectie de implementat. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru. Dimensiunile santurilor de garda, pantele de scurgere si modul de protejare a taluzurilor vor fi prevazute in proiect. Pamintul rezultat din saparea santurilor se va depune intre santurile de garda si sapaturile pe care le apara. Orice cantitate de apa fie provenind din excavatie fie infiltrata din exterior, va fi pompata afara din excavatie sau va fi deversata intr-o locatie aprobata. In nisipuri argiloase, argile si paminturi sensibile la umezire, in care apa ce se infiltreaza local dauneaza stabilitatii terasamentelor, peretii santurilor pot fi impermeabilizati in aceste portiuni. Lucrarile de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor prevedea prin proiect si executia lor va incepe numai dupa ce sunt aprovizionate toate materialele, dispozitivele si uneltele necesare. 9.3.4.5 Excavarea in terenuri moi Antreprenorul va asigura toate resursele necesare si corespunzatoare pentru executarea lucrarilor de terasamente in terenuri de fundare de diverse naturi. Materiale necorespunzatoare, incluzand materiale moi sau umede in exces care se intalnesc la cotele proiectate pentru realizarea straturilor de forma sau a fundatiilor, vor fi indepartate prin excavare pana la atingerea unor straturi, la cotele si pe suprafetele indicate de catre Consultanta. Excavatia astfel obtinuta va fi apoi umpluta cu material corespunzator in conformitate cu instructiunile emise de catre Consultanta. Antreprenorul va reabilita pe cheltuiala proprie si intr-o maniera convenita cu Consultantul a oricarei parti din straturile de forma sau fundatii, sau margini de sapatura care au devenit necorespunzatoare in urma metodelor sale de executie a lucrarilor respective. 9.3.4.6 Excavarea in stanca Materialul provenit din excavatiile in stanca vor fi depozitate in halde in locatiile desemnate pentru depozitare pe sau in vecinatatea amplasamentului, dupa cum a fost convenit cu Consultantul. Materialul va fi utilizat, fie ca material de umplutura in zonele de sub stratul de baza de argila compactata, fie la
43
realizarea digurilor, a santurilor sau a drumurilor de acces, dupa cum se considera a fi necesar si materialul corespunzator pentru lucrarea reaspectiva. Suprafata rezultata in urma excavatiilor in stanca va fi nivelata la cote corespunzatoare celor proiectate. Daca se considera necesar, roca excavata, concasata va fi utilizata ca strat de umplutura necompactata pentru a nivela suprafata excavata, in conformitate cu specificatiile. Daca va fi necesara compactarea, suprafata excavata si umplutura respectiva se vor compacta prin utilizarea de utilaje grele. Suprafata excavata in stanca va fi nivelata la cota care sa permita executia Lucrarilor Permanente, asa cum va fi indicata aceasta in plansele din proiectul de executie sau mentionata in specificatii. 9.3.4.7 Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.
Executia sapaturilor Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii. La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie . Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. Transportul pamantului pe timp friguros Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator: Temperatura aerului (C ) -5 -10 -15 Timpul de incepere a inghetarii (min) 90 60 50
44
9.3.5
Umpluturi 9.3.5.1 Generalitati
Materialul de umplutura va fi, in general, un material cu o curba granulometrica buna, corespunzatoare pentru umpluturi, argila, nisip sau pietris ce pot fi compactate in straturi, in vederea realizarii unei fundatii stabile. Materialul va avea o dispersie a particulelor conform cu normativele prezentate mai jos: - STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. - STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. - STAS 8942/3-90 - Teren de fundare. Determinarea modulului de deformatie liniar prin ncercari pe teren cu placa De regula, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv paminturile rezultate din lucrarile de sapatura. Materialul de umplutura nu va contine resturi de lemn, radacini, bolovani, moloz, fragmente de roca sau alte fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru umpluturi vor fi formate din bucati nu mai mari de 100 mm din materialul excavat. Se interzice realizarea umpluturilor din paminturi cu umflari si contractii mari, miluri, argile moi, cu sol vegetal, cu continut de materii organice sau cu alte materiale nepotrivite. Se interzice utilizarea balastului la executarea pernelor de pamint si a umpluturilor in terenuri sensibile la umezire. La pozarea conductelor si cablurilor subterane, pentru amenajarea fundului sapaturii se va folosi un strat de nisip sau de pietris de riu fin (in nici un caz agregate concasate), avind 15 cm grosime, unde este cazul. Nu se va executa nici un fel de umplutura fara aprobare din Partea Consultantului. Transportul materialelor inspre zonele unde se vor executa umpluturile va incepe abia atunci cand pe respectivul amplasament exista utilaje de imprastiat si compactat in numar suficient pentru a executa lucrarea. Materialul de umplutura folosit pentru realizarea digurilor, aducerea la cotele proiectate a bazei celulei, ridicarea cotelor terenului, a straturilor de captusire, umplutura in jurul cladirilor, umplutura in santuri si alte lucrari similare, se va asterne in straturi. Compactarea se va executa in conformitate cu BS 6031. Fiecare strat de umplutura se va compacta pe toata latimea sa inainte de asezarea stratului urmator. Materialul de umplutura se va compacta in conformitate cu Specificatiile. Umplutura se va imprastia in straturi egale pe toata latimea suprafetei respective si va prezenta pantele indicate in plansele din proiectul de executie. Suprafetele pe care se va executa umplutura vor fi uscate. Pe durata executiei lucrarilor de umplutura Antreprenorul va controla si dirija traficul, astfel incat sa minimizeze riscul de deteriorare a lucrarilor. Orice astfel de deteriorare, provenita din nedirijarea corespunzatoare a traficului, se va repara de catre Antreprenor pe spezele sale. Umpluturile in jurul structurilor si la conducte se vor executa folosind utilaje corespunzatoare, urmarindu-se perioadele de executie si programul convenite cu Consultantul. Se va acorda aceeasi atentie si metodelor de executie a umpluturii si compactarii, astfel incat sa nu se produca deterioararea structurilor sau retelelor de conducte, in special tevilor ingropate. Umplutura in santuri se va incepe in acelasi timp cu operatiunea de inlaturare a elementelor de sustinere a peretilor spaturii.
45
Suparafata superioara a straturilor intermediare de umplutura se va realiza cu pante suficiente pentru a permite drenarea rapida a apelor de suprafata si a preveni deteriorarea materialului de umplutura. 9.3.5.2 Asezarea materialului de umplutura Trasarea lucrarilor consta in plantarea, in afara zonei lucrarilor, dar in apropierea acesteia, a unui numar suficient de reperi de nivelment ce vor servi pentru verificarea nivelului patului si a nivelului umpluturilor la fiecare strat compactat. Reperii de nivelment vor fi cotati, avind cota scrisa pe ei si vor fi bine semnalizati si protejati. Se traseaza prin picheti si reperi limita inferioara a umpluturilor, respectiv a liniei piciorului de taluz al rambleului si a limitei superioare a umpluturilor. In functie de utilajul folosit pentru compactare, umpluturile din material coeziv sau semicoeziv se vor realiza in straturi orizontale succesive (imprastiate manual sau mecanic), avind urmatoarele grosimi dupa compactare: intre 4-6 cm, in cazul compactarii cu maiul manual; intre 10-12 cm, in cazul compactarii cu maiul mecanic actionat de muncitor; intre 20-25 cm, in cazul compactarii cu cilindru compactor cu crampoane sau suprafete netede.
Grosimile straturilor vor putea fi adaptate pe parcursul executiei cu avizul inginerului geotehnician, in functie de rezultatele obtinute pe parcurs. Gradul de compactare (D) ce trebuie obtinut dupa compactare va fi, conform STAS 9850-89. Materialele de umplutura se vor aseza sub straturile si la cotele indicate pe plansele din proiectul de executie. Materialele de umplutura se vor aseza, imprastia si compacta astfel incat sa rezulte un strat de umplutura omogen si in conformitate cu cerinte mentionate in Specificatii. Materialul de umplutura se va depozita astfel incat sa nu se produca segregarea. Antreprenorul va fi responsabil pentru protejarea si mentinerea capacitatii portante a umpluturii in toate stadiile de executie a constructiilor. In cazul in care Antreprenorul va fi obligat sa dirijeze traficul din santier peste zone in care s-au executat umpluturi, el va fi obligat sa ia toate masurile necesare, inclusiv acelea de a realiza straturi suplimentare, temporare, de umplutura, astfel incat sa se evite deteriorarea de catre astfel de actiuni a Lucrarilor Permanente. 9.3.5.3 Pregatirea fundatiilor pentru structuri Amplasamentul pe care se vor realiza fundatiile va fi curatat in conformitate cu indicatiile din plansele din proiectul de executie si Specificatiile referitoare la curatirea amplasamentului pe o suprafata si la o cota convenite pe amplasament cu Consultantul. Acolo unde trebuie inlaturat pavajul existent, dalele se vor demola si molozul va fi inlaturat. Suprafata demolata se va indica in planse sau va fi indicata de catre Consultanta. Dupa ce s-au executat lucrarile de curatire si s-au inlaturat materialele din demolare, fundatia se va excava si se va realiza, dupa caz, umplutura la cota indicata in plansele din proiectul de executie, pentru fiecare dintre fundatiile prevazute in Lucrari. Excavarea se va executa in conformitate cu 46
Specificatiile. Zonele de sub cota fundatiei se vor umple folosind materialul si in conformitate cu specificatiile din capitolul Umpluturi generale. Fundatia odata finalizata va fi inspectata, inainte de inceperea oricaror alte Lucrari de constructie de executat peste cota fundatiei, pentru a depista zonele in care materialul nu a fost compactat corespunzator sau zone unde stratul de fundatie ar fi putut fi deteriorat in vre-un fel. Orice astfel de zone descoperite in fundatie, deteriorari sau zone potential periculoase sau zone care sunt considerate de catre Consultanta a fi inacceptabile, se vor reabilita de catre Antreprenor astfel ca sa se respecte exigentele Consultantului. 9.3.5.4 Executarea umpluturilor pe timp friguros
Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmatoarele conditii: Temp eratur a si +1C +1C +1C
Procesul tehnologic si conditii de realizare Saparea, transportul asternerea compactarea pamantului neinghetat. in umplutura
Durata Durata totala de executie Durata de sapare In momentul asternerii stratului
Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu este inghetat. Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
9.3.6
Compactarea
Frecventa determinarilor pentru verificarea greutatii volumetrice a materialului compactat, folosindu-se incercarile in situ sau in laborator va fi conform STAS9850/89 va fi de o incercare pentru fiecare 200 m 3 de pamant compactat. Toate rezultatele se vor inregistra si vor fi inaintate Consultantului pentru aprobare. Straturile de pamant asternute fara aprobarea Consultantului vor fi asternute pe riscul Antreprenorului.
47
Straturile de pamant care nu sunt conforme cu cerintele, vor fi scoase prin excavarea stratului, pe toata grosimea si pe o suprafata rectangulara extinzandu-se simetric la jumatatea distantei dintre locatia unde incercarile au dat rezultate non-conforme si locul in care s-a executat o alta determinare pentru care rezultatele au fost corespunzatoare. Materialul excavat poate fi refolosit pentru a inlocui stratul inlaturat, doar in cazul in care Consultantul aproba refolosirea. Repararea straturilor non-conforme de pamant prin folosirea altor metode cum ar fi aceea a scarificarii si re-compactarii, dupa uscarea in aer sau dupa udare, se poate executa doar pe baza aprobarii primita de la Consultanta. Constructorul va trebui sa determine in santier grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant ce se va asterne pentru compactare si numarul de treceri ale compactorului ce poate asigura gradul de compactare stabilit. In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi realizata, se va realiza o noua plansa de incercare dupa ce se va aduce modificari grosimii stratului si numarului de treceri ale compactorului. Rezultatele acestor incercari vor trebui sa fie mentionate in registrul de santier. Cand inclinarea transversala a terenului natural este cuprinsa intre 1/5 1/3, dupa operatia de curatire a terenului se vor executa, sub rambleu, trepte de infratire potrivit STAS 2916-73. Treptele de infratire vor avea minimum 1.0 m latime si o inclinare de 2% spre vale. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai apropiata de umiditatea optima de compactare determinata prin incercarea Proctor. In cazul in care umiditatea pamantului pus in opera difera de cea optima se vor lua masuri corespunzatoare pentru asigurarea gradului de compactare prescris. In functie de alura curbei de compactare se pot admite abateri de 3 4 % de umiditate fata de umiditatea optima pentru pamanturi coezive. Pentru determinarea umiditatii optime de compactare a materialului care va fi pus in opera se va realiza incercarea Proctor normal in laborator pe probe mediii reprezentative. In cazul in care umiditatea pamantului depaseste umiditatea optima de compactare, acesta va fi asternut in straturi subtiri si va fi lasat sa se usuce pana la obtinerea umiditatii corespunzatoare de punere in opera. Procesul de uscare poate fi accelerat prin utilizarea grapelor cu discuri. Se recomanda ca pentru executie sa se aleaga perioadele cele mai uscate din timpul anului. Cand se prevede timp ploios se lucreaza pe tronsoane limitate, astfel incat executia sa se termine in cursul aceleiasi zile. Inainte de venirea ploilor suprafata rambleului va trebui nivelata si compactata pentru a nu ramane adancituri, evitand astfel efectul infiltratiilor. Straturile de pamant coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul executiei nu se vor acoperi cu un alt strat fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare. Dupa ploi insemnate poate fi mai economica indepartarea stratului de pamant foarte umed decat uscarea si compactarea lui. In cazul in care umiditatea pamantului este mai mica decat umiditatea optima de compactare se va preumezi locul de unde se extrage pamantul cu 2 3 zile inainte de sapare. La asternerea pamantului in straturi se va umezi pana la obtinerea umiditatii optime de compactare, iar compactarea se va face dupa uniformizarea umiditatii in strat. Pe timp friguros nu se va admite ca lucrarile de terasamente sa fie intrerupte in faze intermediare ale procesului tehnologic si executarea terasamentelor cu pamant 48
9.3.6.1 Grad de toleranta Tolerantele permise la asezarea straturilor de pamant compactat sunt: Parametru Aliniament vertical: - nivel la taluz - nivel la suprafete plane -Planeitate (sub dreptarul de 4 m) Aliniament proiectat +/- 0. 05 m +/- 0. 05 m 0. 025 m 25 per 10,000 m2 25 per 10,000 m2 25 per 10,000 m2 Cerinta Valoare Toleranta Incercari numar
Antreprenorul va realiza, de asemnea si o ridicare topo a formatiunii inainte si dupa asternerea stratului de pamant compactat si va demonstra astfel ca stratul asternut are grosimea ceruta in proiect.
49
9.4
CAIETE DE SARCINI STRUCTURA

9.4.1 Caiet de sarcini sapatura si umplutura 9.4.1.1 Date generale Limita de aplicabilitate si deservire
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de sapaturi din interiorul structurilor si turnarea umpluturii in jurul elementelor ingropate ale cladirii sau sub placile de beton turnate la nivelul terenului, inclusiv pavaje pana la 1,5 m latime in jurul perimetrelor cladirilor. Toate aceste lucrari se vor executa in conformitate cu plansele si cu prevederile prezentului capitol. Termenul "Nivel finit" se va folosi pentru a defini cota obtinuta dupa terminarea sapaturilor sau umpluturilor. Termenul "Nivelul excavatiei" se va folosi pentru definirea cotei la care se termina lucrarile de sapaturi si de unde incepe turnarea primului strat de umplutura, egalizare, etc. Cuvintele "teren", "pamant", nu includ stanca de duritate mare sau slaba, impietruiri pentru pavaje. Sapatura in aceste materiale nu face obiectul prezentei specificatii. Standarde si normative de referinta Normativele si standardele care urmeaza, in functie de destinatia si specificul lor, se vor respecta la lucrarile care fac obiectul caietului de sarcini. Prezenta lista nu este restrictiva. Se vor respecta normele in vigoare la data realizarii proiectului. - P10-1986 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la lucrari de constructii, cu modificarile ulterioare. C 160-1975 - Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. P7-1992 - Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire. P70/1979 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari. C277-1988 - Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucrarile de constructii. C196-1986 - Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate la lucrarile de fundatii. NE008-1997 - Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. STAS-1243/1988 - Terenuri de fundare, clasificare si identificarea pamanturilor. STAS 1913/14-1974 - Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare. 50
STAS 1913/5-1985 - Determinarea granulozitatii. STAS 1243/1988 - Terenul de fundare. Clasificare.
9.4.1.2 Materiale / Materiale de umplutura in interiorul limitelor cladirii Conditii generale Materialele nu vor contine in cantitati daunatoare moloz, radacini, iarba, frunze, humus, apa uzata si alte materii organice, bucati de argila, sulfati sau alte saruri. Material umplutura Material rezultat din sapatura. Cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul poate folosi la lucrare pamantul provenit din sapaturi in incinta cladirilor. Materialul pentru umplutura obtinut din interiorul sau exteriorul santierului va fi cel optim, cu care scop, in conformitate cu STAS 1913/14-74 si STAS 1913/13-83, i se vor determina caracteristicile de compactare; Conditii interne grosimea stratului utilajul de compactare presiunea specifica de compactare numarul de treceri viteza de rulare
Determinari si date umiditatea optima de compactare granulozitatea (STAS 1913/14-74) limita de plasticitate (STAS-1913/4-86) porozitatea, densitatea aparenta maxima in stare uscata, unghiul de frecare interna, coeziunea, modulul de deformatie edometrica,STAS
9.4.1.3 Conditii de executie Eliberarea terenului ocupat de cladiri Indepartarea stratului de suprafata se va executa conform celor stabilite prin proiect. Antreprenorul va indeparta de pe suprafata indicata in planse stratul vegetal si toate celelalte obstacole (noroi, moloz,
51
umpluturi, etc.). Daca Consultantul nu indica diferit, toate materialele provenite din demolari se vor indeparta de pe santier si se vor depozita intr-un loc indicat de Proiectant. 9.4.1.4 Lucrari de sapaturi Date generale Antreprenorul poate executa aceste lucrari prin orice metoda pe care o socoteste optima in functie de conditiile prezentei specificatii. Cotele initiale ale terenului vor fi convenite cu Consultantul inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi. Adancimea sapaturilor se va hotari de catre Proiectant (vezi mai jos). Orice piedici (inclusiv scurgeri de canalizare) care se vor ivi pe parcursul sapaturilor se vor aduce la cunostinta Consultantului si se vor remedia dupa cum se va indica ulterior. Antreprenorul va inregistra pe un plan corespunzator care se va depune la Consultant, adancimea la care s-a turnat fiecare cantitate de beton sub fundatii sau structura. El va asigura si fixa in pozitie scanduri de trasare vopsite la toate sapaturile, cota si pozitia acestora care se vor putea oricand examina si verifica de Consultant. La nevoie se vor fixa dreptare, corniere sau tije pentru asigurarea suprafetelor drepte si liniilor exacte. In afara de aceste verificari, Antreprenorul va fi singurul raspunzator pentru trasarea corecta si terminarea corespunzatoare a lucrarilor (vezi STAS 9824/1-87). Se va conveni cu Consultantul un program pentru lucrarile de sapaturi pentru a nu se executa fundatii de suprafata inaintea celor mai adanci din apropierea acestora. Sapaturi generale in suprafete largi in cadrul limitelor cladirilor Dupa operatiile de scoatere a radacinilor, Antreprenorul va trece la operatia de indepartare a stratului vegetal de pe suprafata ocupata de cladiri. Stratul de suprafata se va depozita in incinta santierului pentru a se refolosi ulterior. Daca sub stratul vegetal de suprafata se mai gasesc radacini, frunze sau alte materiale organice, Antreprenorul va indeparta prin sapare pamantul necorespunzator pana la atingerea unei adancimi unde se afla pamant de o compozitie corespunzatoare. Umplutura se va face cu pamant aprobat sau beton clasa BC 3,5 conform indicatiilor. Plata se va face la preturile unitare din devize. Materialul provenit din sapaturile de mai sus se va depozita conform indicatiilor Proiectantului, in scopul refolosirii sale. Nu se va executa nici o lucrare de constructii, inclusiv umpluturi sub placile parter, inainte de aprobarea cotei sapate de catre Consultant.
Sapaturi in gropi si santuri pentru fundatie si subsoluri Antreprenorul, in decursul sapaturilor, va respecta pantele (daca exista), traseele, cotele si adancimile aratate in planse, sau va executa sapaturile pana la intalnirea unui teren sanatos de fundare, conform instructiunilor Proiectantului. Antreprenorul va verifica ca la adancimea propusa concentratia sulfatilor exprimati in SO3 sa fie mai mica de 0,2 %. Nu se va continua executarea nici unei lucrari de constructii inainte ca Consultantul sa aprobe cota sapata si/sau solul de fundare. Limitele sapaturilor vor asigura 52
spatiu de lucru corespunzator pentru montarea cofrajelor si a suportilor pentru peretii gropilor sapate, necesare lucrului in siguranta. La nevoie, conform normativului C169/1988, peretii sapaturilor se vor sprijini folosindu-se sisteme de sustinere temporare. Sprijinirile se vor proiecta si executa astfel incat sa asigure construirea in securitate si in ritm corespunzator a structurilor permanente, fara a se produce tasari sau deplasari ale terenului, prevenindu-se stricaciuni sau deplasari ale structurilor si utilitatilor executate anterior si care sunt in apropiere. La nevoie, cand trebuie impiedicata patrunderea nisipului curgator, noroiului etc., sau pentru asigurarea securitatii muncitorilor, malurile sapaturii vor fi captusite. In cazul in care Antreprenorul sapa mult sub nivelul specificat, fie prin trasare incorecta, lipsa de supraveghere a operatiilor sau din alt motiv, va umple partea respectiva pe cheltuiala sa cu beton clasa C2,8/3,5. Se atrage atentia asupra faptului ca sapaturile executate spre inlesnirea Antreprenorului (din motive tehnologice) nu se fac cu cheltuieli suplimentare pentru investitor. Partea superioara a sapaturilor (nivelul de fundare) se va tine descoperita cat mai putin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor sapa cand Antreprenorul a luat toate masurile pentru continuarea in timp util a lucrarilor urmatoare. 9.4.1.5 Lucrari de umplutura Date generale Toate lucrarile de umpluturi se vor executa in straturi de o grosime de max. 20 cm dupa compactare, sau asa cum se precizeaza in proiect, cu respectarea prevederilor STAS 2914/84 si C56/85 anexa 2.3. Antreprenorul va face probe de laborator pe materialul folosit la umpluturi si va determina densitatea maxima uscata (Proctor) si continutul optim de umiditate. Inainte si dupa compactare, continutul de umiditate al materialului se va corecta pentru a ajunge la +/- 2 % din continutul optim de umiditate. Materialul va fi apoi compactat la 90 % din valoarea densitatii maxime uscate. Antreprenorul va efectua pe teren determinarea continutului de umiditate si al densitatii solului in situ folosind metodele prevazute in proiect si va prezenta rezultatele inregistrate ale acestora Consultantului. Antreprenorul va remedia orice strat care nu corespunde prevederilor de executie inainte de turnarea straturilor ulterioare. Umpluturi in jurul blocurilor de fundatie si subsolurilor Materialul aprobat pentru umpluturi se va depozita langa peretii subsolului dupa ce betonul a atins rezistenta necesara si a fost acoperit cu bitum. Se va avea grija sa se previna deteriorarea hidroizolatiei peretilor subsolului si a stratului de bitum. Compactarea se va accepta in spatiile inguste, numai cu conditia respectarii prevederilor calitative. Nici un element de sprijinire a malurilor sapaturii nu se va lasa pe loc in afara cazului in care se obtine acordul in scris al Proiectantului.
Umpluturi generale in limitele cladirilor Cand este posibil, Antreprenorul va folosi echipament mecanic cum ar fi compactor cu role netede, ruloul pe pneuri, rulou vibrator si placi vibratoare. Materialul de umplutura din orice strat va fi rezonabil de uniform ca granulatie si imprastiere. Compactarea se va executa regulat; numarul de treceri minime, lovituri, minute de vibrare etc. necesare realizarii densitatii cerute se vor respecta cu strictete.
53
Tolerante Suprafata finisata va putea fi +/- 20 mm de la cota indicata. Evacuarea materialului in exces Stratul superior si pamantul excavat provenit din sapaturi se va depozita in movile pe suprafata santierului conform aprobarii Consultantului, pentru a fi refolosite ulterior. Orice material in exces provenit din sapaturi sau material care nu a fost aprobat de Consultant pentru refolosire sau lasat si nefolosit se va incarca si transporta in afara santierului la locul indicat de Proiectant. Nu se va face nici o plata suplimentara Antreprenorului pentru sapaturi executate in plus fata de cele indicate de plansele aferente Contractului sau comandate in scris de catre Consultant.
9.4.2
Caiet de sarcini cofraj 9.4.2.1 Date generale Limita de aplicabilitate si deservire
Aceasta sectiune include specificatii pentru proiectarea si constructia cofrajelor pentru betoane. La aceasta specificatie s-au folosit urmatoarele definitii (conform B.S. 565-1963). Formwork (cofraj): - constructie provizorie pentru mentinerea betonului proaspat la forma dorita in timpul turnarii. - termenul include contravantuirea, spraituirea etc., precum si esafodajul. Forms: idem Shuttering: idem Sheathing: cofraj din tabla de otel, termenul va include contravantuirile, spraituri etc., precum si esafodajul. Mould (tipar): constructia provizorie folosita la mentinerea betonului proaspat la forma dorita in timpul turnarii pentru elementele prefabricate. Structurile de cladiri de regula sunt proiectate in vederea folosirii repetate a cofrajelor, cu respectare STAS. Diafragmele si stalpii constructiilor care se vor executa in serie mare, vor fi turnate in panouri mari de cofraj din tabla de otel care se vor refolosi de regula 12 ore dupa turnare, conform C162-73. Elementele orizontale de rezistenta vor fi turnate fie in cofraje captusite cu placaj pe rame de lemn sau otel, fie in cofraj pierdut dintr-o placa de beton armat (sistem "Predale"). Cofrajul pentru grinzi si placi monolite de la etaje vor fi proiectate astfel ca sa poata fi scoase 48 ore dupa turnare lasand insa un numar suficient de popi ce vor fi mentinuti pana ce betonul atinge 70% din rezistenta prescrisa.
Standarde si normative de referinta NE012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. C11.-74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje 54
C162-73 - Normative privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri. C 56-85 - Normative pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente si modificarile la instructiuni. STAS 1686-79 - Coordonarea modulara in constructii. STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistemul ISO de tolerante in constructii - Terminologie. STAS 8530/3-88 - Multimoduli si dimensiuni modulare STAS - Constructii civile, industriale si agrozootehnice Tolerante si asamblari in constructii. Sisteme de tolerante. STAS - Tolerante la suprafetele din beton aparent. STAS 857-83 - Piese si elemente din beton pentru constructii - conditii generale.
Proiectarea si constructia cofrajului pentru elemente beton monolit Proiectarea si constructia cofrajului va fi efectuata de persoane competente. Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure forma, dimensiunile si finisajul necesar sa fie etanse la pierderile de lapte de ciment sa fie stabile sa fie rezistente sa nu permita deformatii, sageti, etc. pentru tolerantele admise. sa permita decofrarea rapida fara deteriorari de material
Se va da atentia necesara finisajului cerut pentru suprafata betonului. Antreprenorul va face dovada ca intreprinderea sa sau subantreprenorul sau au experienta indelungata in domeniul proiectarii si fabricarii cofrajelor metalice rapid demontabile de constructie robusta, capabile sa reziste satisfacator la mai multe refolosiri. Antreprenorul va prezenta date de catalog ale fabricantului pentru toate elementele de cofraj brevetate si pentru toate accesoriile, inclusiv tiranti si esafodaj. 9.4.2.2 Materiale
55
Cofraj si esafodaj Daca nu se specifica sau se permite in alt fel, cofrajul va fi construit cu tabla de otel sau placaj pe rame de otel sau lemn asamblate in panouri cat mai mari posibile spre a reduce la minimum numarul de rosturi si pentru a se conforma sistemului de imbinare indicat. Conditii pentru suprafata betonului rezultata la decofrare.
Cofraj pentru suprafata beton clasa "A" Cofraj clasa "A" va realiza o suprafata de calitate normala compatibila cu buna si normala practica si se va folosi la fundatii si la fata exterioara a constructiilor ingropate, fata fiind considerata pana la 150 mm sub terenul nivelat. Fata de contact cu betonul va fi din placaj sau tabla de otel. Aspectul betonului nu este de importanta principala la aceasta clasa de cofraj, dar suprafata betonului nu va avea goluri, segregari, sau alte defecte majore. Se pot folosi blocuri sau placi de beton drept cofraje pierdute afara de constructii pentru depozitarea apei. Daca nu s-a prevazut o membrana impermeabila, blocurile sau placile vor avea rosturile inchise cu mortar de ciment 1:3 sau cu oricare alt mijloc care va impiedica scurgerea mortarului din beton. Cofraj pentru suprafata beton clasa "B" Cofraj clasa "B" care se va folosi la toate elementele de rezistenta supraterane pe care urmeaza sa se aplice mai tarziu, va realiza o suprafata de calitate buna conform cu o buna si normala practica. Se accepta mici defecte la suprafata, cauzate de aerul sau apa inclusa, dar suprafata va fi lipsita de goluri, segregari sau alte defecte majore. Nu se vor folosi captuseli deteriorate pentru cofraj clasa "B". Tablele de otel vor fi joantate cu suduri continue care vor fi polizate si slefuite la nivel. Cofrajele (inclusiv sustinerile) vor fi suficient de rigide pentru a mentine cofrajele in pozitie corecta si pentru a corecta forma si profilul, astfel ca structura finala din beton sa se mentina in limitele de tolerante dimensionale admise in specificatii. Cofrajele vor fi suficient de rigide si etanse pentru a nu se scurge laptele de ciment sau mortarul din beton la orice faza si pentru a putea aplica corespunzator metoda de turnare si compactare. Cofrajele se vor realiza astfel incat sa asigure unghiuri drepte si egale, muchii si margini corespunzatoare pentru realizarea unei alinieri, dispuneri, pante, cote si verticalitate corespunzatoare in constructia terminata. Daca nu se descrie in plansele aprobate sau in alta parte diferit, la colturile exterioare se vor efectua tesituri de 12,5 x 12,5 mm atat la elementele de beton cat si la rosturile de constructie (facultativ la colturile interioare) sipculitele vor fi taiate la dimensiune pentru a asigura tesituri netede si continue. Cofrajul va fi astfel dispus incat sa poata fi indepartat usor si scos de pe betonul turnat, fara a se produce socuri sau stricaciuni ale suprafetei betonului turnat monolit sau materialelor invecinate. Cofrajele pentru grinzi se vor proiecta astfel incat partile laterale sa se poata scoate fara a se deranja partile inferioare ale grinzilor sau sprijinirile de sub baza grinzilor. Pentru placile monolite, cofrajele intradosului se pot proiecta astfel incat sprijinirile (popii) sa ramana pe loc dupa decofrarea intradosului. Goluri provizorii (daca e cazul) pentru vizitarea interiorului sau pentru iesirea apei de spalare se vor fixa etans in cofrajele stalpilor si peretilor pentru a impiedica pierderea mortarului. Aceste deschizaturi se vor fixa in locuri cat mai putin vizibile cu putinta. Daca cofrajul elementului vertical este montat pe toata inaltimea, o parte se va lasa deschisa si se va 56
monta dupa montarea si verificarea armaturii de Consultant sau reprezentantul sau, care vor acorda cuvenita aprobare de a continua cu turnarea betonului. Daca este asigurata curatenia in interior si daca turnarea urmeaza dupa verificarea si aprobarea Consultantului, nu vor fi necesare goluri provizorii de vizitare. Cofrajele vor fi folosite si la turnarea suprafetelor superioare ale unei lucrari in panta (si se vor ancora pentru a se preveni flotarea) in locurile in care panta depaseste 25%. Antreprenorul va tine seama in proiectul sau de prevederile specifice protectiei muncii, precum incorporarea in panourile de cofraj a balustradelor, schelelor de podine, placi avertizoare etc. Esafodaje Sustinerile sau esafodajul se vor proiecta astfel incat sa reziste sarcinilor verticale si laterale care se pot aplica pana la preluarea acestora de structura de beton. Toate contravantuirile vor fi cat mai rigide posibil si unde exista pericol de deplasare, contravantuirile vor avea dispozitive care vor prelua (corecta) aceste deplasari. Popii si sustinerile se vor proiecta astfel incat sa asigure ajustarea exacta a cofrajului la contur si cota, montarea si decofrarea cu respectarea ordinii in operatii aprobate fara a se prejudicia calitatea betonului. Tiranti cofraj Tirantii de cofraj ce trec prin beton vor fi asezati cat mai ascuns posibil. Daca corodarea unui tirant metalic nu poate fi impiedicata prin mijloace adecvate, tirantul va fi demontabil partial sau total. Partea care se scoate va fi de tipul care se scoate usor, fara deteriorarea serioasa a betonului si care lasa cele mai mici posibile gauri de umplut. Daca o parte din tirant ramane inglobata in beton, acoperirea in beton va fi egala sau mai mare decat acoperirea ceruta pentru armaturi. Tirantii de cofraj in constructii cu apa, vor fi proiectati pentru a impiedica scurgerea sau picurarea apei de-a lungul partii inglobate partial sau total. Tirantii de cofraj vor avea rezistenta necesara la impingerea betonului proaspat. Tolerante pentru cofrajele ce se vor folosi pentru structuri monolite Se vor respecta prevederile NE012-99, anexa III.1. Placaj Placajul va satisface conditiile din STAS 7004-89 pentru placaj din mai multe straturi incheiate cu rasina, cu marginile etansate, calitatea adecvata pentru cofraj, din lemn de fag. Cofrajul va avea grosimea suficienta pentru a rezista presiunii din betonul proaspat turnat fara deformare vizibila. Tabla de otel Se va folosi numai tabla normala de otel si de o astfel de grosime incat cofrajul va ramane nedeformat sub presiunea betonului proaspat. Suprafata interioara va fi mentinuta fara rugina, unsoare sau alta substanta care ar putea decolora betonul sau provoca un aspect de slaba calitate (patare).
57
Tiranti de cofraj Nu se permite folosirea distantierilor de lemn sau tiranti de sarma. Tirantii de cofraj pentru cofraj brevetat vor fi corespunzator tipului respectiv de cofraj si vor fi folositi asa cum indica fabricantul. Agenti de decofrare Generalitati Se vor folosi numai agentii care nu vor adera, pata sau afecta negativ suprafetele betonului (spre a impiedica aderenta betonului proaspat la captuseala cofrajului). Agentul va fi de asemenea compatibil, respectiv nu va afecta finisajul sau tratamentul ulterior al betonului. Va fi insolubil in apa, nu se va exfolia si nu va fi spalat de ploaie sau de apa de spalare. Cofraje de otel Se va folosi ulei de decofrare care nu pateaza betonul si impiedica rugina otelului. Cofraje de lemn Se va folosi agent standard existent pe piata, care reduce la minimum prafuirea fetei betonului si permite scoaterea usoara a cofrajului. 9.4.2.3 Conditii de executie Montarea si refolosirea cofrajului La fiecare folosire se va verifica asezarea corecta a popilor si strangerea corecta a tirantilor de cofraj. Spatiile ce vor fi umplute cu beton nu vor avea murdarii, aschii, talaj, praf, praf de nisip, bride din sarma neagra, etc., inainte de a se incepe turnarea betonului. Fetele in contact cu betonul nu vor avea ciment uscat pe ele, loviri, cuie care se proiecteaza in afara, sapaturi sau alte defecte. Toate gaurile pentru cuie si rosturile dintre foile de placaj se vor inchide cu chit sau alt material aprobat. Se va aplica un agent aprobat pentru decofrare, la fiecare folosire, pe fetele cofrajului in contact cu betonul neintarit pentru a se impiedica lipirea betonului. Acest agent se va aplica inaintea montarii armaturilor si nu se va folosi in asemenea cantitati incat sa curga. Contrasageata Antreprenorul va tine seama de tasarile sau deformarile cofrajelor care pot aparea in timpul desfasurarii lucrarilor si care sa nu depaseasca tolerantele admise pentru ca betonul ajuns la maturitate sa se inscrie perfect in cotele, formele si dimensiunile specificate. Antreprenorul va avea de asemenea in vedere contrasagetile care pot aparea indiferent daca se indica sau nu in planse pentru deformarile elastice ale elementelor de rezistenta si/sau deformarile datorate curgerii betonului. In absenta contrasagetii specificate, intradosul tuturor placilor si grinzilor mai mari de 5 m deschidere se va prevedea cu o contrasageata de valoare egala cu 1/500 x deschiderea respectiva.
58
Montarea accesoriilor Inainte de turnarea betonului se vor pozitiona buloane si elemente de fixare, miezurile si celelalte dispozitive folosite pentru realizarea deschiderilor, gaurilor, mufelor, canelurilor, niselor si a altor cavitati. Nu se va taia nici o gaura in beton fara aprobare. Articolele care trebuie inglobate in cofraje aferente lucrarilor de instalatii mecanice, electrice, diverse, se vor pozitiona si fixa cu exactitate. Antreprenorul va fixa si ingloba in lucrare dispozitive de ancoraje si alte piese aferente altor lucrari care sunt prinse de/sau sprijinite de betonul monolit. Ancorajele care ies in afara elementelor de rezistenta (mustati pentru ziduri) se pot indoi dupa decofrare, respectiv partea iesind se poate inveli in hartie sau alt material care se poate scoate usor. Antreprenorul va folosi planse de trasare, diagrame sau instructiuni pentru alte specialitati decat lucrarile de beton si va coordona livrarea si turnarea pieselor care trebuie inglobate in beton conform instructiunilor Proiectantului. Se vor avea in vedere realizarea gaurilor, canalelor si niselor pentru circuite si conducte, tevi sau alte elemente conform planselor si/sau specificatiilor. Decofrare Cofrajul care nu suporta greutatea betonului intarit precum lateralele de grinzi, peretii, stalpii, fundatiile si partile similare ale constructiilor, poate fi scos la 12 ore dupa terminare daca: - betonul este suficient de tare pentru ca sa nu sufere din operatia de decofrare; tratamentele de intarire si protejare sunt mentinute
Cofrajul pentru grinzi si placi monolite de la etaje: asa cum se precizeaza.
9.4.3
Caiet de sarcini armaturi 9.4.3.1 Date generale Limita de aplicabilitate si deservire
Aceasta sectiune contine precizari (specificatii) pentru barele de otel si plasele sudate din sarma de otel pentru armarea betonului de ciment monolit sau prefabricat.
Concepte de baza
59
Armatura de rezistenta principala va consta din bare deformate laminate la cald de tip PC 52 de productie romaneasca conform STAS 438/1-89 si plasa metalica din sarma de otel trasa la rece de productie romaneasca, conform STAS 438/2-91 si 438/3-89. Armatura de rezistenta secundara ca si cea principala poate folosi bare simple laminate la cald, tip OB 37, fabricate in Romania, conform STAS 438/1-89 sau DIN 17100. Nu se va inlocui otelul PC 52 cu otel PC 60 sau otel PC 90 fara aprobarea Proiectantului de rezistenta. Standarde si normative de referinta P59-86 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton. C150-99 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor industriale si agricole NE012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. STAS 438/1-89 - Bare din otel laminat la cald pentru armarea betonului STAS 438/2-91 - Sarma trasa neteda STAS 438/3-89 - Plase sudate pentru armare beton STAS 889 -89 - Sarma neagra
Prelevare mostre si incercari La livrare, fiecare partida de bare de otel va fi insotita de copii certificate ale incercarilor la fabrica pentru fiecare diametru si fiecare sarja, incercari care sa ateste indeplinirea cerintelor asupra compozitiei chimice si asupra rezistentei. Se vor face teste de intindere suplimentare la cererea Consultantului la fiecare 30 tone de bare de diametru mai mare (peste 10 mm diametru nominal) care se vor folosi ca armatura principala in stalpi si grinzi. Antreprenorul va asigura mostrele pentru epruvetele de proba luate conform normelor tehnice in vigoare din barele livrate la santier. Impamantarea carcasei de armare a cladirii Subantreprenorul pentru armaturi va efectua cu pret unitar separat, innadirea prin sudura a unor bare anume din pereti, placi si talpi astfel ca acestea sa formeze conductori continui de scurgere la pamant. Numarul, amplasarea si alte detalii sunt aratate pe plansele pentru instalatii electrice.
60
9.4.3.2 Materiale Bare de otel laminat la cald
o Bare rotunde netede pentru armare beton Scriere prescurtata (simbol): OB 37 Diametre: conform STAS 438/1-89. Tolerante: idem.
o Bare profilate pentru armarea betonului. Scriere prescurtata (simbol): PC 52 Diametre: conform STAS 438/1-89. Tolerante: idem
o Sarma neteda pentru armare constructiva Diametre: conform STAS 438/2-91 Tolerante: idem Sarma neteda trasa va fi fabricata din otel OL 34-1 fabricat in Romania conform STAS 500/2-80. Conditii puse compozitiei chimice a materialului topit: niciuna
o Plasa din sarma de otel sudata pentru armarea betonului. La acest contract plasele nu vor fi de rezistenta. - Conditii: conform STAS Diametre: idem Tolerante: idem
o Sarma de legat: sarma moale neagra 1,00 mm otel carbon conform STAS 889-89. 9.4.3.3 Livrare, depozitare, manipulare si protejare o Bare armatura Livrare si marcare conform STAS 438/1-89.
61
Barele drepte si/sau cele in colaci se vor depozita pe o platforma acoperita cu un strat de piatra si se vor stivui in ordine pe blocuri de beton deasupra nivelului pardoselii astfel incat sa se permita inspectarea si identificarea lor si mentinerea acestora fara praf si departe de materiale daunatoare. o Plase otel pentru armare Livrare si marcare conform STAS 438/3-89 o Manipulare si protejare armatura In orice moment armatura se va mentine curata, fara urme de murdarie, vopsea, ulei, grasime, rugina neaderenta, tunder, pamant aderent sau orice alt material care poate prejudicia aderenta dintre beton si armatura sau care poate cauza corodarea armaturii sau dezintegrarea betonului. 9.4.3.4 Conditii de executie o Taiere si indoire Barele livrate in colaci sau barele drepte indoite la jumatate din motive de transport sau barele incorect indoite se vor indrepta si reindoi prin metode care sa nu prejudicieze materialul, fie miezul fie nervurile. Barele care prezinta semne de fracturi se vor respinge. Armatura se va taia si/sau indoi la rece conform prevederilor din BS 4466. Barele nu se vor taia la flacara si nu se vor incalzi inainte de taiere, cu exceptia cazului in care se obtine permisiunea expresa din partea Consultantului sau a Proiectantului de Rezistenta. o Fixarea armaturii Armatura se va fixa exact si se va asigura pentru prevenirea deplasarilor dincolo de limitele prevazute in tolerante. Acoperirea cu beton a armaturii de baza la placi si talpi de fundatie, a etrierilor stalpilor si grinzilor si barele principale ale peretilor, conform specificatiilor din planse se va asigura si mentine in limitele tolerantelor admise prin intermediul distantierilor din ciment, plastic sau metal. Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile STAS 10107/090. Distantierii se pot confectiona din orice alt material durabil, care nu cauzeaza corodarea armaturii si nu duce la exfolierea acoperirii cu beton. Barele superioare se vor mentine in pozitia corecta prin capre corespunzatoare (scaune). Caprele metalice, daca nu sunt protejate pentru a fi conform cu conditiile de mai sus referitoare la distantieri, se vor sprijini pe blocurile distantiere din ciment ca cele de mai sus. Lumina verticala necesara intre straturi succesive de bare in grinzi sau elemente similare se va mentine prin prevederea unor bare metalice de distantare introduse la asemenea intervale incat barele principale sa nu faca sageata vizibila de distantiere alaturate. Conexiunile ne-structurale (care nu sunt de rezistenta) pentru pozitionarea armaturii se pot confectiona din sarma neagra de otel sau prin sudura de prindere (haftuire). 62
Innadirea barelor, altele decat cele aratate pe planse. o Date generale Antreprenorul va furniza otelul beton de lungime integrala conform prevederilor din planse, pe cat este posibil. Antreprenorul poate folosi 2 bare mai scurte in locul uneia lungi, cu conditia ca acestea sa fie sigur joantate. In sensul prezentei Specificatii, innadirea inseamna orice imbinare intre 2 bare in afara de cele din planse care asigura transferul eforturilor teoretice de la bara la bara. Innadirile pot fi prin suprapunere sau prin sudura. Sudura va fi cu arc electric. La tiranti si in stalpi orice innadire a barelor de armare principale se va suda. Innadiri prin suprapunere nu se vor folosi la bare cu dimensiunea peste 25 mm. In placi si grinzi innadirea armaturii la punctele de maximum efort se va evita ori de cate ori este posibil. Daca se poate, innadirile din barele paralele a armaturii principale din grinzi se vor plasa decalat pe longitudinala, pentru a slabi eforturile in beton si pentru a preveni aglomerarea barelor, lucru care ar impiedica turnarea corespunzatoare a betonului in jurul barelor. Innadirile se considera decalate daca vor avea distanta intre axele innadirilor cel putin cat lungimea suprapunerii inmultita cu factorul 1.3 In scopul inregistrarii, Antreprenorul va elabora si prezenta in timp util planse in 3 copii in care se arata dispunerea si detalii ale innadirilor efectiv executate, conform aprobarii din partea Proiectantului. Innadiri prin suprapunere in barele tensionate Pentru armaturile solicitate la intindere se vor respecta lungimile de ancoraj (x) (suprapunere) conform tabelului:
Valorile pentru Otel Clasa betonului

C12/15 35 PC60 C16/20 C18/22,5 C8/10 C12/15 PC52 C16/20 C18/22,5 C8/10 C12/15 OB37 C16/20 C18/22,5 40 35 50 45 60 55 35 30 45 40 55 50 30 45 40 55 50
Toleranta buna conditii bune de functionare
Conditii defarobaile de aderenta / solicitare
Conditii defavorabile de aderenta cumulate cu conditii defavorabile
63
o Innadiri sudate in barele tensionate Innadirile sudate a barelor de otel conform STAS 438/1- 89 se vor executa conform Normativului C 2883 pentru sudarea barelor de otel pentru turnarea betonului. Sudurile cap la cap se vor executa numai in conditii de supraveghere intr-un atelier aprobat. Pe santier, barele se vor imbina cu eclise prin sudura de colt obtinuta cu ajutorul sudurii manuale cu arc. Numele sudorilor calificati conform C 28-83, precum si detalii privind orice teste trecute de fiecare din acestia se vor inregistra si pastra la dispozitia Consultantului oricand sunt cerute. Consultantul va avea acces la atelierul Antreprenorului in orice moment rezonabil si Antreprenorul ii va pune la dispozitie toate cele necesare inspectarii in decursul operatiilor de sudura. Antreprenorul va avea raspunderea sa asigure ca toate sudurile sa se execute conform normativului C 28-83 si va asigura supravegherea necesara respectarii acestei conditii. Antreprenorul va avea pe santier un "Inspector de Sudura" care va fi prezent permanent pe toata durata executarii operatiilor de sudura. Se va tine la zi o situatie a tuturor sudurilor si cu numele sudorilor care le-au executat. Antreprenorul si Inspectorul vor asigura luarea la cunostinta de catre sudori a instructiunilor detaliate privind procedeul adoptat pentru sudura. Tolerante Taiere si fasonare o Bare indoite
peste
1000 mm 2000 mm
pana la si inclusiv
1000 mm 2000 mm
Plus
5 5 5
Minus
5 10 25
Cand armatura trebuie sa se introduca intre 2 fete de beton, dimensiunea din extrasul de armatura se va determina ca dimensiune a betonului minus acoperirea nominala pe fiecare parte si minus scaderea tolerantelor functie de dimensiunea elementului si incovoiere, conform tabelului de mai jos.
o Tabel cu scaderi pentru tolerante scadere totala

Distanta intre fete beton m 0-1 Tip bara etrieri si bare indoite Toleranta mm 10
64
1-2 peste 2 orice lungime
idem idem bare drepte
15 20 40
o Innadire prin suprapunere Tolerante pentru lungime si suprapunere: plus 3d minus 0. Deviatie de la amplasarea specificata : 50 mm o Tolerante pentru distanta intre bare grinzi stalpi 3 mm placi pereti 5 mm fundatii 10 mm
distante intre etrieri pas spirala 10 mm.
9.4.4
Caiet de sarcini betoane 9.4.4.1 Date generale Limita de aplicabilitate si deservire
In aceasta parte sunt cuprinse specificatii pentru betonul ciment Portland si agregat greu din surse naturale, beton produs pentru folosirea in elemente de rezistenta la constructii obisnuite, inclusiv stratul de baza pentru pardoseli. Nu se va folosi la: structuri pentru pastrarea apei sau altor lichide; beton turnat sub apa; beton expus la actiunea apei de mare sau folosit in alte conditii agresive; prefabricate sau beton precomprimat; pardoseli rezistente la uzura (circulabile) din beton si placile de beton ale drumurilor.
Concepte de baza In conditiile acestui contract se vor folosi urmatoarele clase de beton, definite prin referire la Rc rezistenta caracteristica si urmatoarele tipuri definite prin continutul de ciment si dimensiunea maxima a pietrisului, asa cum se arata mai jos: * - C 6/7.5 65
C 16/20
Standarde si normative de referinta. NE012/1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. STAS 10107/0 - 1990 - Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat. P100-1/2006 - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri. C189-1988 - Instructiuni tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala la prepararea betoanelor. C 16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente si precizarile ulterioare. P 73/1978 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide si imbunatatirile ulterioare. C130/1978 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor. C122/1989 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii din beton aparent cu parament natural. Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-1971 Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat - Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. C155/1989 - Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare. Normativ pentru verificarea calitatii, receptia lucrarilor de constructii si instalatii. C170/1987 - Instructiuni tehnice privind protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane situate in medii agresive naturale si industriale, inclusiv modificarile si imbunatatirile ulterioare. STAS 3622/1-86 - Betoane de ciment. Clasificare. STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. STAS 1759 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. STAS 1275 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. 66
STAS 2414 - 91 - Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit. STAS 3519 - 76 - Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa. STAS 3518 - 89 - Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet. STAS 5440 - 70 - Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii - agregate. STAS 5511 - 89 - Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere. STAS 2833 - 80 - Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit. STAS 5885 - 82 - Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului. STAS 6652/1-82 - Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale. STAS 9602 - 90 - Beton de referinta. Prescriptii pentru confectionari si incercari. STAS 1799 - 88 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Documentatii (ce se cer Antreprenorului) Dozaje (retete) stabilite prin incercari (design mixes). Retetele se vor stabili conform prevederilor NE012/1999. Cu cel putin 60 zile inainte de a incepe betonarea, Antreprenorul va inainta dozajele (retetele) de control pentru fiecare clasa de beton, aratand ca dozajul si componentii betonului vor da un beton care va statisface cerintele specificate. Betonare pe timp foarte cald sau pe timp friguros. Antreprenorul va prezenta metodele propuse spre a satisface cerintele pentru prepararea si livrarea in anotimpul foarte cald sau pe timp friguros. In acest scop se vor consulta normativele C 16/1984, NE012/99.
Adaosuri Daca Antreprenorul intentioneaza sa foloseasca intarzietor de priza sau plastifiant sau alti aditivi, va trebui sa depuna cu mult timp inainte datele fabricantului spre a fi aprobate de Consultant. 67
In acest scop se va consulta normativul NE012/1999. Certificate Antreprenorul va trimite la timpul cuvenit Inspectorului de santier: - Buletine de laborator pentru fiecare dozaj, incercat, precum si certificatele de la fabricanti si furnizori, atestand ca cimentul si ceilalti componenti sunt conform specificatiilor; Noile buletine de laborator, de fiecare data cand este necesar sa se schimbe sursa, genul sau caracteristicile componentilor in timpul acestui contract. Certificat(e) confirmand ca fiecare adaos chimic pus in opera este identic cu mostra omologata si este compatibil cu ceilalti componenti din reteta stabilita.
Buletine de incercari. Antreprenorul va furniza toate buletinele de incercari. 9.4.4.2 Probe si testare materiale pentru lucrarile de beton Date generale. Imediat ce este posibil, dupa semnarea contractului, Antreprenorul va furniza spre aprobarea Consultantului mostrele cerute prin specificatii sau solicitate de Consultant, impreuna cu o lista a surselor pe care le propune Antreprenorul pentru obtinerea materialelor ce necesita aprobare, certificare si testare. Antreprenorul va executa testarea conform cu instructiunile primite de la Consultant si dupa cum se specifica mai jos. Antreprenorul va asigura un laborator pe santier, unde se vor face majoritatea testelor, in afara cazului in care se prevede diferit. Inaintea testarii. Consultantului i se va da o notificare corespunzatoare care sa-i permita asistarea la teste. Toate costurile aferente testelor se vor suporta de Antreprenor. Acestea sunt definite de STAS 1799-88, C 56/1985 si NE012/1999. Consultantul poate cere ca anumite materiale sau testele de control a calitatii sa se testeze / sa aiba loc intr-un laborator independent (neutru). Costurile aferente primei testari pe orice material sau pentru lucrarile terminate se vor suporta de "Prima Parte" din Contract, iar costurile aferente retestarilor ulterioare, necesare datorita faptului ca primul test a esuat (nu a avut rezultate conform specificatiilor) se vor plati de catre Antreprenor Toate costurile necesare testarii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent daca sunt cerute prin specificatii sau de catre Consultant, se vor suporta de Antreprenor, adica se vor include in preturile unitare pentru lucrarile de beton. Agregate. Prelevarea mostrelor si testarea agregatelor se va executa conform prevederilor capitolelor respective din STAS 1667/76 si NE012/1999.
68
Probele de minimum 50 kg se vor prezenta Consultantului, periodic, dupa solicitari, pentru inspectare, analiza si testare si daca sunt aprobate de Consultant, tot agregatul fin si grosier de diferite tipuri de beton folosit in proiect trebuie sa fie de o calitate si granulatie cel putin egala cu cea a probei aprobate (omologate). In decursul executarii lucrarii se vor face frecvente verificari de rutina prin laboratorul de pe santier si rezultatele acestor teste se vor furniza in timp util Consultantului. Lucrarile vor continua atata timp cat rezultatele arata respectarea conditiilor impuse. Apa Apa pentru amestec se va testa conform STAS 790/84, in momentul aprobarii statiei de betoane care alimenteaza beton pentru lucrari, sau in cazul in care se intentioneaza schimbarea sursei. Adaosuri Adaosurile vor respecta prevederile STAS 8573-78, 8625-90, normativ NE012/99. Ciment Antreprenorul va furniza in dublu exemplar un certificat de testare (certificat de conformare), impreuna cu fiecare lot de ciment livrat pentru lucrari, pentru a dovedi respectarea specificatiilor. Certificatele vor fi insotite de o copie a certificatului cu rezultatele testelor. Lotul respectiv va fi identificat clar prin certificat. Certificatul, semnat de un reprezentant autorizat al Fabricantului, va mentiona ca proba a fost testata de catre Producator sau de catre un laborator aprobat si ca respecta in orice privinta prevederile specificatiilor pentru tipul respectiv de ciment. Acest certificat nu il va scuti pe Antreprenor de raspunderea sa de a asigura numai ciment care respecta prevederile mentionate in scopul introducerii in lucrari. La livrarea pe santier se vor face testele de control obisnuite pentru calitatea materialului, pe probe prelevate conform SR EN 196-3:1995, SR EN196-3:1995, STAS 5296-77, SR EN 196-1:1995, in cadrul laboratorului de pe santier, NE012/99.
69
9.4.4.3 Materiale Materiale pentru beton de rezistenta o Agregate pentru beton din surse naturale (agregat greu). a) Date generale. Agregatul greu consta in principal din material granular necorosiv rezultat fie din dezintegrarea naturala a stancilor, fie din procesul de macinare mecanica a pietrei dure si pietrisului. Agregatul greu trebuie sa fie conform cu prevederile STAS 4606-80, STAS 1667- 76, NE012/99. Agregatele din surse marine se pot folosi functie de respectarea normativului NE012/99. Standardele de referinta pentru agregate sunt: - STAS - 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. STAS - 4606 - 80 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
b) Metode de incercare STAS - 662 - 89 - Ancorari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. c) Calitate agregat. Agregatul trebuie sa fie dur, rezistent si curat, fara a contine materii nocive intr-o astfel de forma sau in cantitate suficienta pentru a avea o influenta negativa asupra rezistentei dupa orice perioada de intarire a betonului sau asupra rezistentei in timp a betonului, inclusiv rezistenta la coroziune a armaturii (dupa caz). Asemenea materiale nocive sunt enumerate mai jos: - argila, mai ales sub forma unei membrane adezive; mica, marne, sau alte materiale laminate (care se exfoliaza); particule solzoase sau alungite; carbune si alte impuritati organice; pirite de fier si saruri solubile, ca de exemplu sulfati de calciu, magneziu si sodiu.
Daca nu se pun la dispozitia Consultantului probe satisfacatoare privind performanta generala a acestor agregate, cantitatile maxime de argila, namol sau praf fin sau impuritati organice nocive sunt determinate conform prevederilor. Particulele vor fi curate si fara nici un strat aderent cum ar fi de exemplu o pelicula de argila.
70
Sulfatii exprimati prin cantitatea totala de SO3, din fiecare agregat fin si grosier nu vor depasi 0,5 % din greutate. o Pietris (nu trece prin sita de 0-7 mm) pentru beton folosit in elemente de rezistenta. Pietrisul va fi produs prin macinare secundara sau tertiara a produsului din macinarea primara sau secundara a pietrei de calcar aprobate care e retinuta de sita care are ochiurile de cel putin 2 ori mai mari decat dimensiunea nominala a agregatului final care trebuie produs. Cantitatea substantelor nocive nu va depasi limitele precizate in NE012/99. Dupa imersiune in apa timp de 24 ore, proba care a fost in prealabil uscata nu va trebui sa-si mareasca greutatea cu peste 10 %, iar daca se va folosi la structuri impermeabile, cu peste 5 %. Granulometria pietrisului cand se determina prin testare conform STAS 1667-76 se va mentine in limitele date in anexa I.4 din NE012/99. Agregatele cu o singura dimensiune se vor combina in proportie necesara pentru a asigura granulatia generala a pietrisului in limitele prevazute in NE012/99. Cantitatile sau proportia din agregatul de o singura marime care urmeaza a se combina pentru a forma pietrisul poate varia din timp in timp, dupa necesitati, functie de natura si sursa agregatului - nisip si pietris - pentru a produce un beton de densitate maxima si lucrabilitate maxima, folosindu-se un raport minim de apa/ciment. Dimensiunea maxima: 40 mm pentru orice beton, cu exceptia celui pentru pereti si placi sub 20 cm grosime si pentru betonul turnat prin pompare, care vor avea agregate de 20 mm. Pietris pentru egalizare si beton masiv. Pietrisul pentru straturi de egalizare de baza si beton masiv turnat sub blocurile de fundatie se poate obtine si prin sfaramarea la dimensiunea ceruta a blocurilor de zidarie casate. o Agregat marunt - nisip (trece prin sita de 0-3 mm) (conform STAS 1667-76 si NE012/99). Agregatul intalnit va consta din nisip de cariera naturala sau material fin de sfaramare secundara si tertiara a produselor provenite de la concasarea primara si secundara a rocii aprobate, retinuta de o sita cu deschideri cel putin de 2 ori mai mari decat dimensiunea nominala a agregatului sau un amestec din asemenea nisip de cariere naturale din material fin sau de concasare. Sfaramaturile fine si nisipul natural va trebui spalat (daca e nevoie) cu apa. Granulometria nisipului, cand se determina prin testare, conform STAS 1667-76 se va incadra in limitele uneia din zonele de granulatie data in NE012/1999. o Balast (agregat total) Definitie: material compus din amestec natural de nisip si pietris folosit ca atare. Granulatia agregatului total, cand se determina prin testare conform STAS 1667-76, se va incadra in limitele date in normativul NE012/99.
71
Agregatul total va fi conform, in toate privintele, cu exceptia granulometriei, cu conditiile pentru nisip si piatra si, in scopul testarii, cu exceptia testului de granulometrie, materialul se va separa in material sub 5 mm (3/16") si material de 5 mm (3/16") si peste. Aceste materiale se vor considera nisip si respectiv pietris. o Ciment pentru structuri a) Calitatea cimentului Cimentul va fi ciment cu priza normala, de orice fabricatie, conform STAS 1500-78, 8011-/84, 7058-91 si NE012/99, anexa IV.1, rezistent la agresivitate sau alte cimenturi vor fi folosite numai unde si cand va indica Consultantul sau proiectul, in conformitate cu NE012/99. In momentul punerii in opera, cimentul va avea curgerea libera si nu va avea bucati compacte. Starea de conservare se determina conform STAS 1077/67. b) Tolerante Loturile de ciment care nu corespund integral cu prevederile standardelor mentionate la V.1.3. pot fi folosite la egalizari sau in placile turnate la nivelul terenului din cadrul perimetrului cladirii, cu conditia sa se asigure dovada ca betonul intarit atinge rezistenta prescrisa la 56 zile. o Apa de amestec Apa care se va folosi pentru amestecul cu ciment va fi dintr-o sursa aprobata si va fi curata, fara materii daunatoare. Aceasta apa nu se va folosi daca nu a fost aprobata si testata corespunzator. Testarea se va face conform STAS 790/84, se vor verifica: limpezimea; mirosul; reactia la turnesol; continutul in deseuri industriale; continutul in saruri. o Apa de stropire Apa folosita pentru stropire poate fi din orice sursa, cu conditia ca concentratia de sulfati, determinata conform STAS 3069-87, sa nu depaseasca 2000 mg / dm3. o Adaosuri Cand Antreprenorul doreste sa foloseasca un adaos, se vor respecta prevederile NE012/99. Adaosurile pot fi: reductori de apa antrenori de apa intarzietori de priza acceleratori de priza protectie la inghet 72
o Beton proaspat Incercarile pe beton proaspat se fac conform STAS 1759-88 Inainte si in decursul operatiilor de betonare, se vor efectua teste pentru a verifica lucrabilitatea si temperatura betonului proaspat, pentru clasa 20 si pentru clasa superioara. Probele (mostrele) se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de transport. Periodicitatea de prelevare a probelor si verificarea unui tip anume de beton: 2 verificari/schimb de 8 ore si cel putin din 25 m3 dintr-un tip anume de beton. In perioadele calde sau reci: 2 verificari suplimentare la orele critice. a) Lucrabilitatea betonului proaspat Lucrabilitatea se va stabili prin testul de tasare a conului la amestecul de beton conform STAS 3622-86 si NE012/99. Lucrabilitatea necesara pentru fiecare dozaj se va stabili prin grija Antreprenorului in momentul prepararii dozajelor de proba, pentru a se asigura toate cerintele din punct de vedere al rezistentei mentionate. b) Tolerante admise: Tasarea con.: 25 mm sau 1/3 din valoarea ceruta, care din ele este mai mare. c) Temperatura betonului proaspat Temperatura betonului nu va depasi +320 C in momentul turnarii betonului in structuri obisnuite, altele decat cele masive, adica acelea ale caror dimensiuni sunt astfel incat in timpul hidratarii cimentului este generata caldura excesiva. In cazul acesta, temperatura nu va depasi +160C. In perioadele calde si reci se vor face verificari dese ale temperaturii betonului la livrarea si dupa turnarea in cofraje. Rezultatele se vor inregistra. Temperatura aerului, viteza vantului si umiditatea relativa se vor inregistra de asemenea. Toate aceste date se vor identifica la lucrarile in curs de executie pentru ca conditiile invecinate unei parti din structura sa poata fi determinate, daca e cazul, ulterior. d) Masuri in cazul nerespectarii prevederilor aferente betonului proaspat. Pierderea lucrabilitatii. Nu este permisa adaugarea de apa la beton in momentul ajungerii la santier, in afara cazului in care apa este necesara pentru corectarea dozajului, pentru a se atinge tasarea conului ceruta, in limitele raportului maxim specificat de apa/ciment si in afara cazului in care nu a fost dozat corespunzator in betoniera si in afara cazului in care acest lucru este intamplator.
73
o Beton intarit Antreprenorul va pregati sectiuni de proba pentru stalpi, grinzi, placi, pereti etc., pentru a testa sistemul sau de cofrare si metodele de betonare, in scopul demonstrarii eficientei metodei de compactare pe care intentioneaza sa o aplice si va arata fiecare tip de finisare pe care-l propune ca standard pentru lucrare. In decursul executarii operatiilor de betonare se vor efectua teste de compresiune conform BS 1881, partea 4-1970, pentru beton clasa 20 sau clase superioare. Se vor face 2 seturi de cuburi de proba in fiecare zi in care se foloseste un tip anume de beton sau cel putin din fiecare 25 m3 produsi din tipul respectiv. Nota: producerea simultana a doua sau mai multe tipuri de beton de catre aceeasi statie nu se accepta. Probele se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de transport. Fiecare cub va fi format dintr-un singur esantion luat dintr-un auto-mixer ales la intamplare. Din cele 2 serii de mai sus, una se va lasa la lucrare langa betonul din care a fost prelevata si se va trata similar si in aceleasi conditii, iar cealalta se va transporta dupa 72 ore la laboratorul de testare si se va supune la testarea obisnuita de laborator. In general, cuburile se vor testa dupa 28 zile cu toleranta de 8 ore. Se accepta si testarea cuburilor la 7 zile. In acest caz, rezultatele se considera satisfacatoare daca totalizeaza 70% din rezistenta necesara la 28 zile. Pentru comparatii mai exacte, se vor folosi prescriptiile NE012/99. Probele de beton proaspat pentru cuburile de proba se vor obtine prin metoda corespunzatoare specificata in STAS 1759-88 si NE012/99. - Densitatea aparenta, STAS 1759-88 Durabilitatea, STAS 1759-88 Continutul de agregate cu Dmax < 3,15 mm, Continutul de aer oclus, NE012/99. Inceputul de priza, NE012/99.
Pentru confectionarea cuburilor de proba, Antreprenorul va furniza 12 forme metalice corespunzatoare, conform STAS 2320-88 si STAS 1275-88 si NE012/99. Antreprenorul va furniza 2 recipiente de apa corespunzatoare de dimensiunea ceruta, care vor contine apa curata improspatata de cel putin 2 ori pe luna si mentinuta la temperatura +20 (+/- 2)oC. Dimensiunea si numarul cuburilor de proba intr-o serie O serie va fi constituita din 3 cuburi de proba/schimb din sarje diferite in interval de maximum 3 ore. Din fiecare proba se vor confectiona minimum doua cuburi.
74
a) Acceptarea probelor de rezistenta pe cuburi Respectarea conditiei rezistentei la compresiune se considera indeplinita daca: Rezistenta medie determinata la orice serie de cuburi conform NE012/1999 pentru varsta de 28 zile pe baza mediei obtinute pe schimb, este cel putin egala cu 1,2 Bc. Fiecare cub are o rezistenta mai mare decat 85% din R28 20oC.
b) Masuri in cazul in care prevederile de la V.3.2.8. nu sunt indeplinite Se vor respecta prevederile NE012/1999. Daca numai un rezultat pe cub nu respecta a doua conditie de mai sus, atunci rezultatul se va considera valabil numai pentru sarja respectiva de beton din care s-a prelevat cubul respectiv, cu conditia ca rezistenta medie a seriei sa se incadreze in prima conditie. Daca mai mult de 1 cub dintr-o serie nu indeplineste a 2-a conditie, sau daca o serie nu indeplineste prima conditie, atunci tot betonul din toate sarjele reprezentate de cuburile respective se considera ca nu indeplinesc conditiile de rezistenta. Se vor lua masuri privind betonul reprezentat de cuburile de proba de mai sus, conform indicatiilor Consultantului de acord cu Proiectantul de Rezistenta al Proiectului. Aceste masuri pot varia de la acceptare (in cazuri mai putin grave) la testare nedistructiva a betonului intarit din structura sau teste sub sarcina a structurii sau partii din acesta sau respingerea si indepartarea elementului de beton in cauza. c) Tolerante pentru beton monolit si elemente de rezistenta Se vor respecta prevederile normativului NE012/1999, Anexa III.1, Tabelul III.1.1. 9.4.4.4 Livrare, manipulare si depozitarea materialelor pentru betoane Date generale Materialele folosite la lucrare vor fi noi, de calitatea si tipul specificat aici si similar cu probele aprobate. Livrarea se va face cu suficient timp inainte pentru a da posibilitatea la nevoie de a se preleva si testa noi probe. Nu se va folosi nici un material inainte de a fi aprobat si materialele care nu au fost aprobate se vor indeparta imediat de la lucrari pe cheltuiala Antreprenorului. Agregate Agregatele se vor livra si stoca separat dupa sursele si sorturile respective. Manipularea se va face astfel incat sa nu apara segregarea, pierderea partilor fine sau amestecarea cu pamant sau materii straine. Daca apare segregarea sau se amesteca diferite sorturi de agregate, 75
acestea se vor trece din nou prin sita inainte de folosire. Agregatele provenite din diferite surse sau de diferite marimi nu se vor folosi unul in locul altora, acestea se vor amesteca numai in scopul obtinerii unor granulometrii diferite. Se va livra la locul de stocare intr-un singur camion numai o singura marime de agregat. Agregatele se vor depozita in gramezi de o singura marime pe suprafete separate acoperite de un strat compact (platforma) tare, pentru a se preveni amestecarea cu pamant sau alte substante straine. Daca aceste stive sunt apropiate una de alta, se vor separa prin dulapi. Gramezile de pietris se vor dispune in straturi orizontale, de maximum 1 m fiecare ca grosime, pentru a se preveni segregarea. Agregatele spalate trebuie stocate cel putin 24 ore inainte de dozare pentru evacuarea apei. Livrarea, manipularea si depozitarea cimentului Cimentul se va livra in cantitati suficiente pentru a se asigura ca nu vor interveni intreruperi in lucrari inainte de terminarea betonarii conform programului stabilit. In anotimpul ploios cimentul se va depozita imediat la primirea lui pe santier. Transportul cimentului livrat in saci se face numai in vagoane sau camioane acoperite. Cimentul livrat in saci se va depozita intr-un sopron etans cu pardoseala uscata sau platforma uscata care e ridicata la minimum 30 cm de cota terenului. Sacii se vor stivui unul langa altul pentru a reduce circularea aerului, dar nu se vor stivui pe peretele exterior. Modul de stivuire va permite accesul usor pentru inspectare, separare si identificarea fiecarui transport in ordinea datelor lor de fabricatie. Fiecare stoc se va eticheta mentionandu-se greutatea, numele fabricantului, data de fabricare, marca si tipul. Daca ulterior cimentul se va manipula in vrac pentru transportul la statia de betoane, se vor asigura cutii corespunzatoare confectionate, sau silozuri in care se va depozita cimentul ferit de umezeala. Amestecarea diferitelor sorturi de ciment sau tipuri in cutii sau silozuri nu este permisa. Transportul cimentului in vrac se va face numai in recipienti cu transport pneumatic. Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, cu transport pneumatic. 9.4.4.5 Conditii de executie a) Generalitati Pentru fiecare tip in parte, Antreprenorul va raspunde de selectarea proportiilor de agregate, ciment, a lucrabilitatii agregatului, a raportului (apa/ciment) pentru a se atinge rezistenta necesara, precum si de orice alte proprietati necesare asigurarii rezistentei, a aspectului compact si a unei suprafete finite corespunzatoare a betonului. Inainte de inceperea lucrarilor pe santier, Antreprenorul va prezenta detalii pentru retete la fiecare tip de beton care se va folosi la lucrari, pentru a fi aprobate de Consultant. Mostrele tuturor materialelor care se vor folosi in diverse retete se vor prezenta de asemenea spre aprobare.
76
b) Beton turnat cu pompa Se va permite turnarea betonului cu pompa, cu conditia respectarii conditiilor din aceasta specificatie. De asemenea se vor respecta prevederile normativului NE012/99. Se va acorda atentia cuvenita ajustarii corespunzatoare a marimii granulometriei nisipului spre a evita separarea laptelui de ciment si segregarea in timpul operatiilor de pompare. Includerea de adaosuri plastifiante pentru reducerea cantitatii de apa sau a altor materiale in scopul imbunatatirii caracteristicilor de curgere a betonului vor fi permise numai daca se va demonstra ca acestea nu afecteaza negativ betonul in stare plastica sau in lucrare terminata. c) Stabilirea retetelor preliminare de control (RPC) Dozajul preliminar se alcatuieste astfel incat sa se asigure betonului caracteristicile necesare scopului de punere in opera: - lucrabilitatea rezistenta necesara betonului intarit omogenitatea impermeablitatea conditiile de exploatare.
Astfel, parametrii de care trebuie sa se tina seama sunt prezentati in NE012/99. Aceste retete P.C. se vor prepara in conditiile de lucru indicate de Consultant, folosind probe reprezentative din materialele propuse spre a fi folosite sau care se folosesc deja la lucrari. Pentru fiecare reteta propusa se va face o compozitie mai bogata cu 20 kg ciment/m3 si o compozitie mai saraca cu 20 kg ciment/m3. Se vor face 3 amestecuri din fiecare compozitie de mai sus si se vor face 4 cuburi din fiecare amestec, 12 in total pentru reteta. Sase cuburi se incearca la 7 zile, restul la 28 zile dupa turnare. Retetele se vor judeca in functie de factorul de lucrabilitate si compactare respectiv daca media rezultatelor pe cuburi din fiecare lot de 6 depaseste conditiile de rezistenta prevazute mai sus. In cazul in care Antreprenorul modifica sursa sau tipul unui element component din beton sau se intalnesc greutati in turnarea betonului dintr-o reteta aprobata, in perioadele calde, vor fi necesare retete de verificare suplimentare si cuburi de proba pentru a se dovedi ca sunt respectate conditiile generale din specificatii. Este necesar ca Consultantul sa aprobe schimburile respective.
77
Dozarea componentelor betonului d) Dozarea agregatului De obicei masurarea se va face la greutate si Antreprenorul va asigura cel putin o instalatie de dozare si cantarire aprobata de Consultant. Mijloacele de cantarire ale agregatului vor avea o precizie de 3 %. Diversele ingrediente se vor adauga separat, succesiv, in acelasi bunker de cantarire pana la atingerea cifrei exacte pe cadran, stabilite de comun acord cu Consultantul, pentru diferitele retete, cimentul adaugandu-se ultimul. Antreprenorul va asigura compartimente separate sau bunkere separate pentru fiecare dimensiune sau categorie de agregat. Masurarea la volum poate fi permisa de Consultant pentru lucrari de marime ce nu depasesc 2 m3 fiecare si unde betonul se va prepara cu betoniera mobila adusa langa lucrare. Cutiile de dozare a proportiilor corecte trebuie folosite cu aprobarea Consultantului; acestea se vor umple fara a se compacta agregatul la o adancime uniforma, prestabilita, la dimensiunile cutiei, acordandu-se tolerante pentru infoierea agregatului fin datorita umezelii (daca este cazul). e) Dozare ciment De obicei se va face la greutate si Antreprenorul va asigura cel putin un dozator separat cu cantar propriu unde se poate cantari fiecare lot cu o precizie de 2%. Cimentul se mai poate masura cu sacul, cu conditia ca marimea fiecarei retete sa fie astfel incat la fiecare sa intre un numar intreg de saci. Cand Consultantul a aprobat dozarea volumetrica, cimentul se poate masura cu conditii de masurare verificate si aprobate de Consultant. f) Dozare apa
Statia de beton se va prevedea cu un rezervor de apa si un dispozitiv de masurare a cantitatii de apa care trebuie adaugata la reteta cu o precizie de 2%. Cantitatea necesara de apa se va descarca direct in toba sau malaxor. Robinetele etc., se vor verifica regulat pentru a se evita scurgeri in toba/malaxor. Robinetele de umplere si descarcare ale dozatorului de apa vor fi astfel interblocate incat robinetul de descarcare nu se poate deschide inainte ca dispozitivul de umplere sa fi fost complet inchis. Cand s-a aprobat "dozarea volumetrica" sau cand s-a aprobat reteta de catre Consultant pentru prepararea betonului pe santier cu malaxoare (betoniera) mobile, betoniere rutiere sau manual, apa se va doza numai cu recipiente gradate aprobate. g) Dozarea adaosurilor chimice Statia pentru prepararea betonului se va echipa cu utilaje de preparare, depozitare si dozare a adaosurilor in cazul in care adaosurile sunt aprobate de Consultant. 78
In asemenea cazuri, Antreprenorul va pune la dispozitie cel putin un dispozitiv de masurare al adaosurilor, care poate asigura reglarea imediata pentru varietatea cantitatii adaosurilor care se dozeaza, cu o precizie de 0,1 % la litru. Reglarea echipamentelor se va verifica la intervalele solicitate de Consultant si se vor prezenta spre inspectarea Consultantului inregistrari ale acestor verificari de reglare. h) Echipamente pentru amestecarea mecanica Antreprenorul va folosi in general betoniere mecanice; cu exceptia sarjelor de maximum 1/4 m3, care se pot amesteca manual conform prevederilor de mai jos. Statia pentru prepararea betonului va cuprinde o betoniera cu sarje discontinui cu toba sau malaxor, indeplinind cerintele unei exploatari sigure. Paletele se vor inlocui cand orice parte sau sectiune din ele s-a uzat cu 2,5 cm peste sau sub valoarea dimensiunilor originale din proiectul fabricii producatoare. Un exemplar din proiectul fabricatului cu dimensiunile si dispunerea paletelor se va tine la dispozitia Consultantului. Materialele constituente uscate, dupa masurare, se vor descarca direct in toba/malaxorul betonierei sau intr-o palnie de incarcare prinsa de betoniera. Se va avea grija pentru impiedicarea contaminarii materialelor cu materii nocive de orice natura. In cazul unei asemenea contaminari materialele sau betonul amestecat se vor indeparta de pe santier. In anotimpul umed, masa nisipului si pietrisului se va modifica daca este nevoie a lua in considerare apa libera din acestea si apa din reteta se va reduce cu cantitatea de apa libera din agregat. Echipamentul de malaxare se va pastra curat fara beton depus pe pereti si murdarii. i) Amestecare mecanica
Cimentul si agregatele se vor malaxa temeinic in proportiile aprobate, intr-o betoniera mecanica cu sarje discontinui, in afara cazului in care se aproba diferit Cantitatea betonului amestecat in orice sarja nu va depasi 80 % sau nu va fi sub 75 % din capacitatea nominala a betonierei. Se va adauga apa in timpul amestecarii, suficienta numai pentru a pregati betonul la lucrabilitatea ceruta. Teste de tasare a conului se vor face cand lucrarile de betonare sunt in curs de desfasurare, pentru a se asigura ca se mentine consistenta ceruta. Corectarea betonului care s-a intarit partial (adica amestecarea lui cu sau fara ciment in plus, agregat sau apa) nu este permisa. Similar malaxarea excesiva care necesita adaos de apa pentru pastrarea consistentei necesare nu se permite. Orice amestec care segrega in timpul descarcarii se va respinge si materialul se va indeparta de pe santier. La incetarea lucrarilor, inclusiv opririle care depasesc 60 minute in anotimpul rece si 30 minute in anotimpul cald, malaxoarele si toate celelalte echipamente de manipulare se vor spala bine cu apa curata.
79
j)
Amestecare prin betoniere cu toba
Agregatul uscat si cimentul se vor amesteca "uscat" cel putin 4 rotiri a tobei, dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa in timp ce toba este in miscare si betonul este amestecat pana capata culoare uniforma si consistenta uniforma, cel putin 2 minute in anotimpul rece. k) Amestecarea cu betoniera cu malaxor (amestec fortat) Agregatele uscate si cimentul se vor amesteca "uscat" cel putin 4 rotiri ale paletelor dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa cu paletele in miscare si apoi betonul este amestecat pana capata culoare si consistenta uniforma, cel putin un minut in anotimpul rece. l) Protejarea echipamentelor de caldura sau frig
Rezervoarele sau auto-cisternele pentru transportul apei, containerele expuse la soare si conductele de apa pentru beton se vor izola, iar stratul izolator se va vopsi alb sau argintiu Constructiile de depozitare ale cimentului, peretii superiori si verticali ai bunkerelor de descarcare ai betonierelor, tamburele autobetonierelor, conductele de transport ale betonului se vor vopsi alb sau argintiu. Bunkerele de cantarire, betonierele, partea superioara a bunkerelor de descarcare ale malaxoarelor se vor adaposti. Antreprenorul va lua masuri corespunzatoare pentru ca pietrisul sa nu se incalzeasca excesiv, prin mentinerea la umbra a zonei de alimentare sau stropire. Toba betonierelor si paletele malaxoarelor se vor verifica frecvent in sezon cald ca sa nu acumuleze ciment si mortar care ar reduce randamentul. Aceste acumulari se vor indeparta. De asemenea, in perioada rece se va verifica si proteja in permanenta impotriva inghetului. m) Amestecarea manuala Betonul preparat manual, cand se permite acest lucru, se va executa in loturi de maximum 1/4 m3 si se va amesteca pe o platforma etansa, orizontala si curata. Agregatul va fi masurat in recipiente gradate. Agregatul grosier se va imprastia mai intai si cel fin dupa aceea. Grosimea totala a stratului nu va depasi 30 cm. Cimentul uscat se va imprastia pe agregatul fin si intreaga masa se va invarti de minimum 2 ori. Apa curata se va adauga apoi si intreaga masa se va invarti minimum de 3 ori, fara a socoti mijloacele de transport sau cofraje.
n) Transportul betonului de la betoniera Betonul se va transporta de la betoniera la locul de punere in opera cat mai repede posibil, folosind mijloacele si metodele care sa impiedice segregarea materialelor, uscarea necorespunzatoare sau cresterea temperaturii, inghetarea, pierderea sau contaminarea ingredientelor si va asigura calitatea si consistenta corespunzatoare a betonului. 80
Galetile, autobetonierele sau echipamentul de pompare nu vor contine beton de dozaj diferit sau care contine ciment de o alta calitate. Daca nu s-a obtinut aprobarea pentru pompare, atunci se vor respecta intocmai instructiunile fabricantului. Antreprenorul va prevedea situatii alternative adecvate pentru transportul si turnarea betonului in cazul unei defectiuni a pompei, pana ce betonarea va ajunge la un rost de lucru amplasat rezonabil. o) Manipularea betonului la punerea in opera Betonul se va descarca cat mai aproape posibil de pozitia finala in cofraj pentru a evita manipularea ulterioara sau curgerea. Antreprenorul poate folosi orice anotimp din an: - bene metalice, 180 l continut maximum la turnarea de plansee subtiri, suprabetonari. idem, orice capacitate cand se toarna alte elemente; echipament de pompare si echipament pneumatic de transport de un tip corespunzator cu capacitate si putere corespunzatoare; jgheaburi inclinate metalice sau cu captusire metalica (nu aluminiu) cu panta maximum 1 verticala si 2 orizontala si minimum 1 verticala la 3 orizontale. Cand sunt necesare pante abrupte sau jgheaburi de peste 6 m lungime, betonul se va descarca intr-un bunker sau bena de tip 1 aprobat inainte de a fi distribuit; antreprenorul poate folosi si benzi transportoare dar nu in anotimp cald sau rece. Acestea vor fi orizontale sau cu o panta care nu va duce nici la segregare nici la pierderi de material si nici nu vor permite ca betonul sa se lipeasca de banda de retur si va fi astfel dispusa la desfasurare incat sa se impiedice segregarea. alte dispozitive care se pot folosi in timpul anului: carucioare impinse manual si/sau roaba care sa nu curga sau sa fie prevazute cu capac in timpul anotimpurilor cald si rece; lopeti.
Toate echipamentele vor fi pastrate curate si fara pojghite de beton intarit, prin udare si spalarea cu apa in abundenta dupa fiecare turnare sau dupa pauze in lucru care depasesc 1 ora Se vor prevedea podine de circulatie peste armaturi, astfel ca acestea sa nu fie deformate, deplasate au avariate. p) Turnarea betonului. Generalitati Nu se va turna nici un beton pana ce Antreprenorul nu obtine aprobarea sa o faca de la Consultant sau reprezentantul sau. 81
Antreprenorul va face cunoscuta Consultantului cu cel putin 2 zile inainte intentia sa de a turna beton in unul sau mai multe elemente si va asigura toate facilitatile spre a permite Consultantului sau reprezentantului sau sa examineze armarea si cofrajul respectiv. Cofrajele in care se vor turna beton se vor pregati in consecinta, si se vor uda bine imediat inainte de turnare. Armatura se va verifica pentru a fi conforma cu prevederile (mai ales in ceea ce priveste distantierii si distanta dintre bare). Cu exceptia cazurilor in care se aproba diferit, betonul se va turna in cofraje cu pompa, bena sau lopata. Se interzice folosirea vibratoarelor pentru impingerea masei de beton proaspat. La stalpi, pereti si elemente verticale similare, betonul se va turna inainte de fixarea armaturii in planseul respectiv. Rostul de constructie se va afla sub partea inferioara a grinzii celei mai coborate. Elementele verticale se pot turna in 2 etape: in acest caz in imediata apropiere a planului rostului se vor fixa 2 etrieri suplimentari (1 buc. sub si 1 buc. peste). Betonul se va turna in straturi orizontale de maximum 50 cm grosime. La plansee, betonul se va turna in straturi continue pana la executarea intregului planseu sau a unei parti de marime aprobata (cum se arata pe planse). Daca oprirea in alta parte a turnarii betonului pare dinainte inevitabila, in prealabil se va pregati rostul de lucru la locul unde se va opri turnarea. Amplasarea acestui rost va fi aprobata de Consultant inainte de inceperea turnarii. Betonul se va turna continuu pentru ca nici o cantitate sa nu se toarne pe un beton care s-a intarit suficient de mult pentru a forma "cusaturi" sau planuri slabe in cadrul sectiunii respective. Betonul se va furniza intr-un asemenea ritm incat intervalul de timp dintre straturile succesive sa nu depaseasca 20 minute. Fiecare strat se va lega de cel anterior prin vibrare. Straturile de beton nu se vor termina cu pante in forma de pene, ci vor avea capete verticale si fete superioare netede. Apa care se acumuleaza pe o suprafata de beton proaspat turnata trebuie indepartata. q) Turnarea betonului de la inaltimea normala Betonul poate cadea liber in cofrajele de pereti sau stalpi de la inaltime mai mica de 2,00 metri. r) Turnarea betonului de la inaltime mare In sensul acestui paragraf se va considera mare orice inaltime care depaseste 2,00 metri si de la care betonul cade liber in cofrajul pentru pereti, stalpi sau alte elemente. Se va permite caderea libera pe toata inaltimea numai a amestecurilor de beton coezive care nu segrega, cu conditia ca armatura sa nu fie deplasata, cofrajul avariat sau miscat. Altfel se vor folosi jgheaburi rigide sau flexibile in trunchiuri de con.
82
Antreprenorul va executa un perete etalon spre a demonstra eficienta metodei sale propuse. Peretele ales ca specimen va avea cel putin 150 cm lungime. s) Turnarea betonului pe vreme proasta Se va intrerupe turnarea cand cantitatea de ploaie este suficienta spre a spala suprafata betonului proaspat. t) Turnarea betonului pe timp friguros
Turnarea betonului la temperaturi ale mediului in cofraje sub 50 C nu va fi permisa dupa cum nu va fi permisa turnarea daca Consultantul a hotarat astfel. Conditiile de iarna: acele conditii pentru care temperatura medie zilnica a aerului se situeaza sub +5C, si prezinta o temperatura minima zilnica sub 0C. In aceste conditii turnarea betonului trebuie facuta in conformitate cu un plan intocmit pentru lucrarile de beton, care va contine:
Tehnologie de preparare, transport, turnare a mixturii de beton si protectie a betonului daca va fi cazul
Temperatura mixturii de beton inante si dupa turnare Valoarea minima a rezistentei betonului care sa permita decofrarea.
Rezistenta betonului in structuri monolite la momentul primei expuneri la temperaturi de timp friguros trebuie sa fie: 7. 5 MPa pentru betonul fara aditivi pentru cresterea rezistentei betonului la inghet 5. 0 MPa pentru betonul cu aditivi. Antreprenorul va fi responsibil pentru planul de executia a lucrarilor pe timp friguros, pe care il va inanta spre aprobare Consultanta. Stratul suport pe care se va turna betonul va trebui sa fie intr-o conditie corespunzatoare pentru a elimina posibilitatea ca betonul sa inghete la contactul cu acesta. Se vor putea folosi aditivi chimici, functie de conditiile particulare de lucru si de temperaturile medii zilnice ale aerului, cu conditia obtinerii aprobarii din partea Consultantului. Suprafetele expuse se vor acoperi imediat dupa terminarea turnarii. Perioada de amestecare a betonului se va mari cu 25% fata de perioada de amestec din perioade cu conditii atmosferice normale. La efectuarea operatiunilor de turnare in conditii de timp friguros se vor avea in vedere si previziunile meteo. u) Turnarea betonului pe timp calduros Temperatura betonului pus in opera nu va depasi 32oC, fac exceptie elementele mai groase de 1,00 m, la care nu va depasi 30oC. Daca nu se iau masuri adecvate de Antreprenor, aprobate de Consultant, nu se va turna beton cand temperatura la umbra a aerului este de 44o C sau mai mare si bate vantul. 83
In astfel de imprejurari, betonul se va pune in opera tarziu dupa amiaza sau noaptea. Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va consulta NE012/99. Daca temperatura armaturii este peste 50o C va fi stropita cu apa putin inainte de betonare. Detalii si metodele de turnare si manipulare a betonului in anotimpul foarte cald vor fi corespunzator cu standardul ACI 305-77 capitolele 4.1, 4.2 si 4.3. Cand grosimea betonului depaseste 150 cm, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului propuneri care sa asigure ca in timpul turnarii: - viteza de crestere a temperaturii in beton nu va depasi 150o C/ora in primele 3ore; dupa care viteza de ridicare si coborare a temperaturii in beton nu va depasi 35o C/ora; temperatura maxima a betonului nu va depasi 70o C; diferenta maxima dintre temperatura miezului si a suprafetei nu trece de 20oC.
Propunerile vor avea in vedere: - reteta betonului; temperatura de turnare; metode de tratare/protejare in perioada de intarire ("curing");
Atunci cand Consultantul va cere, Antreprenorul va efectua masuratori in betonul elementelor de grosimea aratata mai sus. Metoda se va stabili de comun acord cu Consultantul. v) Compactare beton Betonul se va compacta bine imediat dupa turnare. Compactarea se va face prin vibrare mecanica, in functie de urmatoarele prevederi: - vibrarea va fi interioara in afara cazurilor in care se obtine o autorizatie speciala pentru folosirea altor metode, de la Consultant, fie in scris, fie cum se prevede in aceste specificatii; vibratoarele vor fi de tip si model standard; Antreprenorul va asigura un numar suficient de vibratoare pentru compactarea corespunzatoare a fiecarui lot; vibratoarele se vor manevra astfel incat sa asigure vibrarea corespunzatoare in jurul armaturii si a elementelor inglobate, precum si la colturile si unghiurile cofrajului fara a mai veni in contact direct cu cofrajul si armatura; vibrarea se va face la punctul de turnare si in zona cu beton proaspat turnat.
84
Vibratoarele se vor introduce si scoate incet din beton. Vibrarea va dura suficient de mult si va fi de intensitate suficienta pentru a compacta bine betonul, dar nu se va continua prea mult incat sa apara segregarea si nici ca sa se formeze in zone mici mortar. - vibratoarele se vor aplica la puncte uniform distantate intre ele la maximum de 2 ori raza de care vibrarea este simtita in mod efectiv. vibrarea se va suplimenta cu folosirea indesarii manuale cu tije (vergele) pentru a se asigura suprafete netede si beton dens, la colturi si in acele locuri unde este imposibila folosirea vibratoarelor. prevederile prezentei clauze se vor aplica si elementelor prefabricate dar, cu aprobarea Consultantului, se pot folosi metodele de vibrare ale producatorului sau vibrare exterioara.
Finisare suprafatelor de beton
w) Aspectul suprafetelor formate de cofraje si tipare / Suprafetele orizontale sau usor inclinate. Suprafetele cu panta de sub 25% fata de orizontala se vor finisa dupa cum urmeaza: Fata superioara a placii care urmeaza a se acoperi cu un strat de pardoseala, hidrofug sau cu un strat de izolatie hidrofuga pentru apa sub presiune se vor bate cu maiul pentru a se realiza cotele si pantele aratate in plansele aferente contractului sau in alte domenii. Fata superioara a unui plan care nu se va acoperi ulterior cu alte materiale va fi nivelata, finisata neted cu drisca sau mistria atata timp cat nu s-a facut priza la cotele si pantele din planse sau in alta parte.
Driscuirea si prelucrarea cu mistria se va face pentru a preveni aparitia de mortar in exces sau mustirea de lapte de ciment la suprafata betonului. Amprentarea suprafetei se va executa prin folosirea unor dispozitive speciale la adancimile si cu modelele descrise. Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa decofrare, cu exceptia suprafetelor segregate care trebuie remediate. Fetele de beton care urmeaza a se tencui se vor face aspre prin mijloace aprobate pentru a favoriza aderenta. Fetele de beton care se vor finisa diferit fata de ce s-a specificat se vor pregati conform indicatiilor intrun mod convenit si aprobat. x) Conditii de calitate pentru finisarea suprafetei betonului Lucrarile de finisare ale betonului nu vor fi inferioare celor prezentate de sectiunile etalon din punct de vedere calitativ si care au fost aprobate de Consultant. 85
y) Masurile care trebuie luate in cazul nerespectarii etalonului de calitate Suprafetele segregate se vor repara imediat dupa scoaterea cofrajului: - gaurile superficiale lasate de apa/aer se vor umple; in cazul in care nu se dau alte instructiuni, fata betonului aparent turnat pe cofraj se va freca imediat dupa scoaterea cofrajului pentru indepartarea neregularitatilor si bavurilor de orice fel. Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa scoaterea cofrajului, cu exceptia cazurilor cand apar segregari, care se vor repara. apar deplasari ale armaturii la turnarea betonului; cofrajele nu au sustinut betonul in mod corespunzator; suprafata are un finisaj care nu este conform cu cel al sectiunilor acceptate de proba;
In cazul in care: -
Consultantul, de comun acord cu Proiectantul de rezistenta al proiectului, vor hotari ce metoda corespunzatoare se va folosi pentru repararea betonului de catre Antreprenor. 9.4.4.6 Rosturi a) Rosturi de constructie (r.c.) Aceste rosturi se vor executa in locurile aratate in planse sau conform aprobarii Consultantului. Cele neindicate in planse se vor executa si amplasa astfel incat sa nu se prejudicieze rezistenta structurii sau aspectul suprafetei, cand aceasta va ramane aparenta. Amplasarea exacta a rosturilor de constructie care nu sunt indicate pe plansa va fi decisa la santier luand in considerare echipamentul si forta de munca aduse de Antreprenor pentru fabricarea, punerea in opera si compactarea betonului, precum si modul de tratament dupa turnarea ("curing"), conditiile climaterice predominante in perioada betonarii, natura si dimensiunile cofrajului si conditiile de lucru de la santier. Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare propunerile sale inainte de a incepe lucrul. Daca nu se va cere altfel in mod special, - rosturile de constructie se vor amplasa aproximativ la mijlocul deschiderii, in grinzile si in placile etajelor; pe perimetrul tuturor rosturilor, in plan vertical sau orizontal, se vor executa muchii tesite.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare (fixarea unor sipculite de lemn etc.) pentru a asigura o tesitura dreapta exacta la muchiile exterioare ale rosturilor. 86
Cand este necesara executarea rosturilor verticale in grinzi, limitele verticale pot consta fie din tabla expandata sau din plasa de sarma subtire rigidizata prin tije metalice prinse de armatura si lasata in beton acoperite cu cel putin 25 mm beton. Inainte de turnarea betonului proaspat pe/sau langa beton intarit, cofrajele se vor etansa pe perimetrul de contact. b) Rost accidental In cazul in care in timpul betonarii statia de betoane se opreste si nu mai furnizeaza beton din diverse motive, se poate turna beton preparat manual V.650, care trebuie furnizat in maximum o ora pana ce se ajunge la un rost de constructie corespunzator amplasat. Daca intre turnarea unor straturi succesive trece mai mult de o ora, atunci operatiile se vor intrerupe si betonul se va lasa sa se intareasca cel putin 24 ore. Apoi se va zgaria, curati, imbiba cu apa si daca Consultantul dispune, se va turna mai intai un strat de lapte de ciment sau mortar gras inainte de turnarea urmatorului strat de beton.
c) Rosturi de dilatatie in structuri (r d s) Material de umplere a rosturilor Spatiul dintre fetele structurilor alaturate se vor umple cu foi prefasonate facute dintr-un material rezistent la umezeala si rezistent la actiunea caldurii, umiditatii sau a ciupercilor (parazitilor). d) Material de etanseizare al rosturilor La locurile aratate in planse: chit de etanseizare din 2 componenti bisulfidici aplicabil pe suprafete verticale sau in panta, fara a curge sub actiunea indelungata a soarelui.
e) Acoperirea rosturilor de dilatatie supuse traficului Banda de cauciuc sintetic fixata in profile de aluminiu. Acoperirea rosturilor de dilatatie verticala: banda din cauciuc sintetic. Acoperirea partii de plafon a rostului de dilatatie: idem.
9.4.4.7 Protejarea si tratamentul betonului monolit a) Generalitati Betonul preparat si pus de curand in opera va fi protejat prin mijloace aprobate de actiunea directa a soarelui, a vanturilor uscate, a ploii si de contactul cu substante care l-ar afecta negativ. 87
In plus, betonul proaspat va fi tratat in scopul de a impiedica viteza exagerata de evaporare a apei de pe toata suprafata in perioada necesara hidratarii cimentului si intaririi corespunzatoare a betonului. b) Anotimp foarte cald sau rece Daca temperatura la umbra a aerului este de +32o C si in urcare, sau +5o C si in coborare, Antreprenorul va implementa metode de protejare si tratament sub temperatura ridicata, sau scazuta, asa cum se aproba de Consultant. c) Tratament in perioada de intarire Perioada minima de timp pentru protejarea si tratamentul betonului cu ciment Portland normal ce se intareste in anotimp foarte cald cu vanturi uscate va numara cel putin sapte zile. In conditii normale, protectia si tratamentul vor fi mentinute cel putin patru zile, in timpul carora temperatura medie a betonului va depasi +10o C. d) Metode de tratament Antreprenorul va folosi una din metodele descrise mai jos, numai dupa ce betonul a devenit vartos. Inundare
Suprafata va fi tinuta sub apa pe toata perioada de tratament. Aplicare continua a apei
Se realizeaza prin stropire cu o duza care atomizeaza apa (incat se formeaza ceata si nu stropi), pana ce betonul se intareste. Acoperire
Intreaga zona tratata se acopera cu panza de sac (iuta) asezata direct pe beton si mentinuta in mod continuu. Acoperirea cu foi impermeabile
Intreaga zona de tratat se mentine constant umeda prin stropire ca la metoda de mai sus, cel putin 18 ore, dupa care se acopera imediat cu foi impermeabile adecvate acestui scop, fara rupturi sau goluri. Se va mentine umed betonul in toata perioada de intarire. e) Tratamentul stalpilor si peretilor din beton monolit Cofrajul de lemn va fi tinut umed prin stropire cu apa pana ce betonul capata suficienta rezistenta spre a permite desfacerea cofrajelor fara a dauna betonului. Se va asigura aplicarea continua a apei in tot timpul operatiei de desfacere a cofrajului.
88
Golurile lasate de conurile tirantilor de cofraj se vor umple si se vor face remedieri cat mai curand posibil dupa decofrare astfel ca remedierile si mortarul de umplere a golurilor sa se intareasca odata cu betonul inconjurator. Dupa aceea, intregul perete va fi tratat cu ceata de apa, sau prin acoperire. f) Tratamentul planseelor de beton monolit
Imediat dupa terminarea finisarii betonului proaspat, fata superioara va fi protejata de soare si vant uscat cu "paturi" portabile de panza sau foi de polietilena inchisa la culoare intinsa pe rame usoare pana ce betonul este suficient de tare ca sa suporte circulatia pietonala si greutatea "paturilor" puse direct pe el fara a lasa amprente, respectiv dupa cca. 4 ore. g) Protectia betonului Betonul turnat sub nivelul terenului se va proteja de surparile de teren din timpul si dupa turnare. Betonul turnat in teren care contine substante daunatoare se va prepara dintr-un sort corespunzator de ciment si nu va fi pus in contact cu terenul si cu apa scursa din acesta, in timpul turnarii si trei zile dupa terminarea lucrarii. Antreprenorul va stabili prin cel putin o proba de laborator concentratia sulfatilor din teren prin procentul de SO3, care trebuie sa fie sub 0,2%. Betonul care nu a ajuns la maturitate se va proteja contra deteriorarilor produse de incarcare excesiva, vibrare, socuri, erodare de apa curata sau murdara si alti factori care ar prejudicia rezistenta si durata in timp a betonului intarit. Acolo unde va indica Proiectantul sau acolo unde se arata in planse, elementele de beton care se acopera ulterior cu umplutura vor fi protejate contra agresivitatii sarurilor din materialul de umplutura si de terenul inconjurator printr-o membrana impermeabila ce consta dintr-un amorsaj si un strat de mortar bituminos aprobat aplicat in stricta conformitate cu recomandarile fabricantului.
89
9.4.5
Caiet de sarcini pentru lucrari de confectii metalice 9.4.5.1 Date generale a) Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice (otel). b) Concept de baza Toate confectiile metalice se executa din otel moale, protejat cu grund anticorosiv si vopsite cu vopsea pe baza de ulei, rasini alchidice sau epoxidice. c) Standarde si normative de referinta Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile din standardele si normativele de mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
d) Standarde: STAS424-91 Otel cornier cu aripi egale STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructi Marci. STAS 500/3-80 Otel de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica. Marci. STAS908-90 Banda de otel. STAS 7657-90 Tevi sudate longitudinal pentru constructii. STAS 7941-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal. Normele europene in vigoare pentru europrofile. e) Mostre si testari Antreprenorul va prezenta spre aprobare Dirigintelui de santier una sau doua mostre pentru piesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinzand materialele, sistemele de fixare, asamblare (buloane sau sudura), protejare anticorosiva si finisare ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice. Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Dirigintelui de santier se vor lansa comenzile pentru executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa in conformitate cu mostrele aprobate.
90
Piesele de confectii metalice vor fi insotite de certificatele producatorului, prin care se atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie. 9.4.5.2 Materiale si produse a) Materiale Otel moale conform standardelor enumerate mai sus: otel lat laminat la cald, teava trasa la cald, otel rotund, profile laminate la cald, tabla de otel. - Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm. Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0 mm si va fi zincata la cald. (490 gr/mp)
Accesorii: suruburi, piulite, saibe, dibluri CONEXPAND protejate anticorosiv prin cadmiere (daca nu se specifica altfel). b) Produse Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate, in stricta conformitate cu desenele de executie si cu mostrele aprobate In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Proiectantului, modificari ale solutiilor, gabaritelor sau finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ si cantitativ) al solutiilor initiale. Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice: - lungime, latime : +/- 2 mm grosime: + 1 mm, - 0,5 mm planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm la dimensiuni pana la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.
Confectiile metalice vor fi protejate anticorosiv prin grunduire cu grund pe baza de ulei conform STAS 3097-80. c) Livrare, manipulare, transport Confectiile metalice se vor impacheta in ambalaje special proiectate, in containere si se vor transporta astfel pana la depozitul special amenajat din cadrul santierului. Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10-15 cm de pardoseala. Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticorosiv pe baza de miniu de plumb, in ansambluri sau subansambluri. Depozitarea se va face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena. 91
Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai grele cu dispozitive speciale. 9.4.5.3 Montajul confectiilor metalice a) Operatiuni pregatitoare La inceperea montajului se vor fi executat urmatoarele lucrari: - Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii de beton); Lucrarile de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a acestora. Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru montarea confectiilor metalice (praznuri, ghermele, placute, etc.)
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie de elementele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - in conformitate cu detaliile de executie. Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior, in legatura directa si care pot influenta operatiile de montaj a confectiilor metalice. b) Operatiile de montaj: Fixarea provizorie prin haftuirea in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura). Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie, de la caz la caz). c) Operatiuni de finisare Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati. Se repara stratul de grund anticorosiv. Se executa vopsitoria conform reglementarilor tehnice in vigoare. d) Verificari in vederea receptiei Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefuiri, imbinari, etc.) Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, Dirigintele de santier va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
92
9.4.6
Masuri de Protectia muncii si PSI
In realizarea lucrarilor ce fac obiectul acestui proiect se va tine cont de prevederile urmatoarelor reglementari: - Regulamentul privind "Protectia si igiena muncii in constructii" elaborat de MLPAT cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 si publicate in Buletinul Constructiilor nr.5,6,7,8/1993; - "Normativul de Siguranta la Foc a Constructiilor" P118/1999 elaborat de IPCT SA si avizat de MLPAT; - Legea Protectiei Mediului" nr. 137/1995 si Ordinul nr. 125/1996 ale Agentiei de Protectia Mediului privind masurile luate la dimensionarea si exploatarea spatiilor care pot fi surse de poluare a factorilor de mediu; Lista prezentata mai sus nu este restrictiva. Se vor respecta toate prevederile in vigoare la data executarii lucrarilor referitoare la protectia muncii si PSI. 9.4.7 Tehnica securitatii muncii :
In timpul executiei structurii nu se va circula in raza de actiune a macaralei sau a scripetelui. Se vor verifica inainte de folosire: scarile, schelele, scripetii, macaraua. Personalul muncitor sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectia muncii specifice lucrarilor ce se executa precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor. Este necesar sa se faca instructie ca toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si verificari ale cunostintelor referitoare la N.T.S. Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier, in interes de serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor personalul va purta echipamentul de protectie corespunzator in timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Aparatele de sudura (grupuri de sudura) precum si generatoarele de acetilena vor trebui controlate inainte de inceperea lucrarilor si pe timpul lor de catre serviciul tehnic al intreprinderii sau santierului respectiv. Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. La operatiunile de incarcare - descarcare manuala a materialelor ce se face prin rostogolire pe plan inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective, acestea se vor controla inaintea inceperii lucrarilor. Este interzisa descarcarea tevilor prin cadere si rostogolire libera. Efectuarea operatiilor de incarcare - descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de constructie si cu capacitatea acestora, precum si cu manevra de coborare. Constructorul va adopta si alte masuri pe care le va 93
considera necesare astfel incat orice posibilitati de accidentare sa fie excluse cu desavarsire. La intocmirea prezentului proiect nu s-au prevazut tehnologii noi de executie. 9.4.8 Dispozitii finale :
Se vor respecta toate prevederile, standardele si normativele mentionate in prezentul memoriu tehnic. Constructorul va cere avizul Consultantului pentru orice abatere fata de proiect, care ar surveni in timpul executiei lucrarilor, pentru ca acestea sa analizeze ce masuri de protectie s-ar impune din cauza modificarilor fata de proiect. Conform Legii nr. 10-1995 si a Normativului P 130/ 1988 beneficiarul va acorda o atentie deosebita comportarii in timp a constructiei. NOTA IMPORTANTA: In mod suplimentar fata de aspectele tehnice la care s-a facut referire mai sus este necesar sa se mentioneze, in atentia beneficiarului lucrarii, ca are urmatoarele obligatii legale: - Sa nu inceapa executia lucrarilor inainte de obtinerea autorizatiei de constructie prevazuta de Legea nr. 50/1991, republicata; - Sa recurga la serviciile unui executant care are angajat un responsabil tehnic cu executia, atestat in conditiile Hotararii Guvernului nr. 925/1995; - Sa asigure urmarirea executiei lucrarilor de catre un inspector de santier atestat legal, angajat in acest scop; - Sa solicite, la receptia lucrarilor, predarea de catre executant a Cartii tehnice a constructiei si sa asigure pe parcursul existentei constructiei urmarirea curenta a acesteia in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.766 din 21.11.1997; - In conformitate cu prevederile art.2 din Legea calitatii nr.10/1995 constructia se incadreaza in categoria celor al caror proiect este obligatoriu a se supune verificarii tehnice de catre un inginer verificator de proiecte autorizat si atestat in exigenta rezistenta si stabilitate pentru constructii din beton, beton armat si zidarie; - Sa anunte Inspectia de Stat in Constructii Lucrari Publice Urbanism si Amenajarea Teritoriului, inainte de inceperea lucrarilor pentru luarea in evidenta si sa puna la dispozitia acesteia Programul de control al executiei lucrarilor pe santier; - Sa asigure receptia lucrarilor la terminarea acestora conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 273/1994. La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii si igiena muncii elaborat de MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 si Legea protectiei muncii nr. 90/1996. In conformitate cu Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P 118/1999, constructia se incadreaza in gradul II de rezistenta la foc. Pe parcursul executiei se vor incheia toate documentele care atesta calitatea lucrarilor executate in conformitate cu prevederile 94
Legii calitatii nr.10/1995, a normativelor in vigoare si a Programului de control a calitatii lucrarilor pe santier. Lucrarile se vor realiza numai dupa intocmirea documentatiei in faza de Proiect Tehnic (P.T.) si Detalii de Executie (D.E.), verificata si stampilata conform legii, in conformitate cu aceasta. Documentatia intocmita respecta prevederile Legii 50/1991 republicata si sta la baza documentatiei de executie.
9.5
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE COLECTARE SI TRANSPORT A LEVIGATULUI

9.5.1 Consideratii generale
Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si contine proceduri minime pentru tehnologia de executie a retelelor exterioare din PEID, respectiv de drenare si transport a levigatului. Proprietatile conductelor din PEID:
rezistenta optima la stress-cracking cu fiabilitate mare in timp a conductelor sub presiune; excelenta rezistenta chimica; protectie ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la origine cu negru de fum; siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si internationale; insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica; rezistenta buna la temperaturi mai scazute de -40C; mare flexibilitate; caracteristici hidraulice optime care se mentin constante in timp; rugozitate foarte scazuta, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede; rezistenta exceptionala la abraziune le fac ideale pt. transportul de maluri si lichide abrazive; masa scazuta; siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare; inalta productivitate la montare.
In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se intelege ansamblul format din: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reductii, capace). Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru: - Transportul conductelor si fitingurilor; Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera; Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare; Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor;
95
Conditii speciale de montaj (in functie de calitatea terenului de fundatie, nivel apa subterana, actiuni corozive, etc.);
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare . Cerintele prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii dar nu vor exonera antreprenorul de responsabilitatea efectuarii verificarilor si incercarilor pe care le considera necesare, in vederea asigurarii calitatii executiei.
9.5.2
Domeniul de aplicare
Prezentele proceduri se aplica conductelor de tip PEID prevazute in prezentul proiect pentru transportul levigatului, sau a apei pluviale. 9.5.3 Responsabilitati
Este obligatoriu ca executia lucrarilor pentru canalizare din conducte de PEID, sa se faca de catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal specializat. Unitatea de constructii ce va asigura montajul, raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile de protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de polietilena. In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instructiuni, unitatea de constructii, cu avizul prealabil al Consultantului vor putea stabilii solutii compensatoare motivate corespunzator din punct de vedere tehnic care sa nu afecteze siguranta de functionare a lucrarilor. 9.5.4 Transport, depozitare si manipulare
Tevile de polietilena cu diametrul exterior de 80 si110mm sunt livrate in colaci sau pe tamburi, iar tevile cu diametrul exterior de 125mm in bare. Ambalajul colacilor trebuie sa protejeze conducta in timpul depozitarii si transportului precum si de actiunea razelor ultraviolete. Pentru tamburi se vor respecta urmatoarele: -extremitatile tevii sunt fixate pe armatura tamburului -spirele sunt legate in straturi pentru a evita derularea tevii Suprafetele tamburului in contact cu teava sunt amenajate astfel incat sa nu deterioreze teava. Intre teava si sol sa existe o distanta suficienta pentru ca teava sa nu se deterioreze atunci cand se transporta si se stocheaza. Stocarea tevilor si fitingurilor in conditiile sus mentionate nu se admite pe o durata mai mare de 2 ani. 96
Inaltimea partii superioare a tamburului plasat pe vehicul, in timpul transportului, trebuie sa fie mai mica decat inaltimea libera sub poduri, tunele si alte lucrari pe care vehiculul poate sa le intalneasca in drum. In timpul verii tuburile, racordurile si piesele din PEID se transporta acoperite cu prelate. Nu se admite: rostogolirea, aruncarea, manevrarea acestora la temperaturi mai mici de 5 0C. De asemenea se impune ca in mijlocul de transport, lungimea nesprijinita a tevilor din PEID sa nu depaseasca 1m. Manipularea si transportul tuburilor din PEID se va face cu atentie, pentru a le feri de zgarieturi si lovituri. La incarcarea, descarcarea si alte diverse manipulari in depozite si pe santiere, tuburile din PEID nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale. Pentru transportul tuburilor se vor folosi camioane cu platforme, alese astfel incat conductele sa fie asezate pe intreaga lor lungime, pentru a evita indoirea si deformarea tuburilor in timpul transportului. Se recomanda ca tuburile sa fie protejate prin fixare cu chingi sau alte metode adecvate. Sunt interzise tararea si rostogolirea tuburilor pe platforma vehiculului la incarcare sau descarcare si pe pamant. Acestea se vor manipula numai pri ridicare. In timpul transportului cu camionul, tamburul va fi asezat astfel incat sa fie sprijinit in patru puncte pe platforma si totodata legat cu chingi pentru ca eforturile sa se exercite asupra partilor metalice ale tamburului si nu asupra tubului. Legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat, se va pastra pana la utilizarea pe santier, in caz de utilizare partiala, extremitatea exterioara libera va fi ancorata solid inainte de orice manevrare. Tuburile, racordurile si piesele din PEID se depoziteaza grupat, in magazii sau locuri acoperite si ferite de soare, astfel incat sa nu se deformeze si sa nu fie contaminate cu pamant, noroi, apa uzata, substante petroliere, solventi etc. Tuburile vor avea prevazute la ambele capete capace de inchidere, pentru a nu permite intrarea animalelor sau insectelor. Temperatura recomandata de depozitare este intre +5 si +30 0C; materialele depozitate nu vor avea in apropiere surse de caldura. Racordurile si piesele de imbinare se vor depozita in rafturi, pe sortimente si dimensiuni. Depozitarea se va face pe suprafete orizontale, betonate sau balastate si pe cat posibil folosindu-se paleti. In acelasi timp se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor combustibile. Se recomanda ca inaltimea stivei de tuburi sa nu depaseasca 1 m. Depozitarea tevilor de PEID se va face grupat pe tipuri de tevi de aceleasi presiuni si dimensiuni, astfel incat sa fie permis accesul la tevile mai vechi. Pe santier, tuburile vor fi stocate pe suprafete plane si amenajate (fara pietre iesite in afara). Pentru stocare mai lunga, este bine sa se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu paleti. Colacii vor fi stocati de preferinta culcati. In acest caz suprapunerea colacilor nu va trebui sa depaseasca inaltimea de 1m. Se recomanda sa nu se dezlege colacii din chingi decat in momentul utilizarii lor pe santier. Chiar pe suprafete plane, este obligatorie sprijinirea de o parte si de alta a tamburului, atat pentru ambalajele pline, cat si pentru cele goale. Pe santier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu ajutorul penelor sau al caramizilor. Fitingurile, piesele de legatura, accesoriile se pastreza pe rafturi, pe sortimente si dimensiuni, protejandu-se impotriva surselor de caldura si a prafului, asigurandu-se in primul rand accesul la cele vechi.
97
9.5.5
Lucrari preliminare montajului
Inainte de inceperea lucrarilor de montaj, executantul, pe baza proiectului, trebuie sa procedeze la executia unor operatii preliminare, si anume: - de trasare; de executie a transeei.
9.5.6
Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor din proiect, marcind punctele caracteristice (virfuri de unghi, camine, etc) prin borne sau tarusi. In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificari din partea proiectantului. Operatiile de trasare permit: - sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor; sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente cum ar fi retelele de alimentare cu apa, termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Trasarea pe teren a retelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 1924/5. Se vor respecta planurile cu coordonatele punctelor caracteristice din cadrul proiectului. Executantul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informat Consultantul. Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in virfurile de unghi, la tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte). Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamintului, sau din cauza circulatiei. Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect. 9.5.7 Executia transeei
Saparea transeelor se va incepe numai dupa completa organizare a santierului, aprovizionarea cu tevi si celelalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramina deschise numai pe timpul strict necesar. Saparea santului se va face conform unui grafic detailat al executiei retelei, intocmit de constructor pe baza posibilitatilor de lucru ale santierului. 98
Determinarea exacta a adincimii se va face cu rigle de nivel si cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si pante continue. Transeele vor fi executate cu ajutorul masinilor de excavat sau manual in functie de zona amplasarii, conform prevederilor proiectului. Dimensiunile santului influenteaza marimea si distributia solicitarilor produse de pamint si de circulatia rutiera, in consecinta, capacitatea portanta a conductei. Talpa /fundul santului va avea o latime egala cu diametrul exterior al tevii, plus spatiul de lucru eventual necesar. In principal se va adopta metoda santurilor inguste, in locurile in care exista cele mai bune conditii de prestatii tub/economicitate, se recomanda ca latimea transeei sa fie egala cu diametrul exterior al conductei la care se adauga 400. In acest caz, toate operatiile pregatitoare se vor desfasura pe marginea transeei. Santurile trebuie sapate pina la nivelul cerut prin proiect, astfel incit sa se respecte acoperirea minima a conductei la inghet si totodata sa corespunda profilului hidraulic proiectat. Fundul santului nu trebuie afinat. Solul afinat sau coeziv de pe fund trebuie indepartat si inlocuit cu un strat de sol necoeziv sau chiar cu un pat de asezare. Solul eventual afinat din greseala trebuie reparat prin compactare. Daca solul este pietros sau stincos, fundul santului trebuie adincit cu cel putin cu 0,1 m sub nivelul prevazut in proiect, iar stratul astfel indepartat trebuie inlocuit cu pamint fara pietre. Daca fundul santului este din sol instabil cu continut mare de apa, sau la trecerea prin zone de soluri cu caracteristici portante diferite, trebuie luate masuri pentru fixarea, consolidarea conductei, de exemplu prin depunerea unui strat de pietris marunt pentru sustinerea tevii. Saparea ultimului strat de 20-30 cm de deasupra cotei de pozare va fi executata numai manual si in cazul sapaturii mecanizate, imediat inainte de pozarea conductei. In dreptul sudurilor care se executa in sant se vor executa adinciri si largiri locale ale transeei.
Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat, daca este posibil, pentru lucrarile de umplutura. In timpul executiei transeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor prin sprijiniri daca este cazul. In plus, se vor indeparta pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incit sa se evite caderea lor accidentala pe conductele deja pozate. Dupa terminarea sapaturii se va realiza un pat de pozare din nisip necernut cu granulozitatea maxima de 10 mm.Acest material va avea o grosime 15 cm sub conducta si 15 cm deasupra. 9.5.8 Punerea in opera
Punerea in opera respectiv realizarea retelei de canalizare necesita mai multe faze de executie: - Verificarea tevilor si componentelor conductei Realizarea patului de pozare 99
Pregatirea conductelor si componentelor pentru lansare Pozarea tuburilor in transee Montarea, respectiv imbinarea
9.5.9
Verificarea tevilor si componentei conductei
Inainte de montaj se vor verifica tevile si celelalte componente ale conductei pentru a descoperi eventualele deteriorari aparute in cursul transportului si depozitarii. Nu sunt admise la montaj tevile si alte componente, cu deteriorari ale suprafetei sau peretelui, cum ar fi: taieturi, zgirieturi, cojiri, etc, cauzate de obiecte ascutite, care ajung la o adincime mai mare de 10% din grosimea peretelui. Materialele si produsele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Certificatele de calitate vor fi emise si semnate de catre producator. Elementele componente ale unei conducte care vor fi supuse presiunii trebuie sa aiba aplicat marcajul, care sa coincida cu certificatele de calitate aferente. Utilizarea altor materiale, in afara celor specificate in proiect, se va face numai cu avizul Consultantului, care va stabili si conditiile de acceptare. In timpul montarii s fac urmatoarele verificari: -sa nu existe pe conducta defecte de suprafata (zgarieturi,fisuri, etc) -daca au fost executate reparatiile si inlocuirile necesare, inainte de a fi acoperite -daca s-a realizat adancimea si latimea corecta a santului si daca s-au respectat distantele obligatorii fata de alte constructii sau retele subterane existente -daca au fost inlaturate toate obstacolele de pe fundul canalului inainte de coborarea conductei -daca pe timpul coborarei conductei in sant s-a asigurat o pozitie corecta a conductei si daca nu au aparut deteriorari ale acesteia. -umplerea corecta a santului . 9.5.10 Realizarea patului de pozare Capacitatea de rezistenta si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului. Patul are un rol important in fixarea tevilor. Pregatirea patului in conditii bune asigura datorita frecarilor de contact reducerea la minim a dilatarii lineare a tevilor . Materialul cel mai indicat pentru realizarea patului sunt nisipurile, nisip cu pietris, daca diametrul granulelor nu depaseste 10 mm, precum si terenurile afinate usor legate cu mil, nisip milos sau argila. 100
Materialul pentru patul tevilor se poate introduce in sant numai manual, prin lopatare. Straturile vor fi compactate manual in straturi cu grosimea de 20 cm, iar compactarea in zona tevilor se va realiza cu mai de lemn sau metalic cu colturi rotunjite. Patul poate fi compactat si prin inundare cind nisipul cu umiditate naturala, nivelat manual se stropeste cu apa pina la saturatie, in urma careia patul de nisip se compacteaza in timp de 1-2 ore, metoda ce poate fi folosita in cazul apelor freatice numai dupa ce tevile montate au fost fixate impotriva ridicarii. In portiunile cu panta se vor lua masuri pentru stabilizarea patului de sustinere de pe fund, impotriva spalarii - de exemplu prin montarea de ancore transversale. In caz de necesitate se va prevedea si o scurgere de drenarea apelor accidentale. Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a acestuia pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura. Acestea intervin : in repartizarea fortelor de reactiune ale solului; in actiunea impingerii laterale a terenului; in repartizarea continua a sarcinilor asupra tubului; in protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor corpuri dure la periferia sa.
Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare acolo unde este cazul si umpluturii transeelor. Patul de pozare are ca prima functie asigurarea unei repartitii uniforme a incarcarilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci, sa se pozeze tuburile in asa fel incit sa nu aiba reazem concentrat. Sunt interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate, pentru a evita concentratiile locale ale fortelor de incovoiere. Este esentiala pozarea conductelor pe suport neted si continuu. Acest lucru se obtine prin indepartarea oricaror puncte proeminente de pe fundul santului si inlocuirea lor cu material de umplutura de granulatie fina. Cind egalizarea nu poate fi executata cu usurinta, denivelarile mici pot fi depasite prin amplasare de material selectionat sau cu granulatie fina, intr-un strat de minim 5 cm grosime, compactat. Ca urmare se disting doua situatii : - Pozarea pe sol existent fara coeziune In cazul in care solul existent este sfarimicios (nisip sau pietris), pozarea directa poate fi luata in consideratie cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a tubului in solul existent, astfel incit sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea sa. - Pozarea pe pat realizat din material adaugat In linii generale, atunci cind fundul transeei nu se preteaza la realizarea in situ a patului de pozare, datorita naturii sale, portantei sale, fortelor statice si dinamice, este necesar sa se sape transeea mai adinc, cu scopul de a se adauga material granular. Grosimea dupa compactare sub generatoarea inferioara a tubului va fi minim 10 cm.
101
Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii) includ nisip de drenaj, pietris si sol de natura friabila. Granulatia nu trebuie sa depaseasca 10 mm la patul conductei. Nu se vor folosi drept suport temporar pentru conducte bucati de caramida sau alt material dur. 9.5.11 Pozarea conductelor Inainte de inceperea pozarii conductelor, persoana responsabila se va asigura ca santul prezinta siguranta atat din punct de vedere al caracteristicilor geometrice, al protectiei muncii, cat si din punct de vedere al traseului (pozitia fata de constructii, cabluri electrice subterane, etc.) Inainte de coborarea in sant, conducta din polietilena va fi verificata sa nu prezinte taieturi, zgarieturi sau alte deteriorari, iar imbinarile prin fuziune sa fie suficient de racite inainte de aplicarea oricaror eforturi. La coborarea conductei in sant se va avea grija sa se evite zgarierea conductei la contactul cu taluzele si fundul santului. O atentie deosebita se va acorda la trecerea conductei pe sub sau pe langa obstacole. Modificarile treptate de directie pot fi realizate la conductele de polietilena prin incovoiere,dar este necesar sa mentina conducta cat mai central in sant pentru a permite o compactare corecta a umpluturii laterale. Aceeasi precautie trebuie avuta si la aparitia oricaror distorsiuni la conductele livrate in colac sau tamburi. Daca in timpul operatiilor de pozare a conductelor se constata deplasari datorate dilatarii sau contractarii termice se vor lua masuri de eliminare a acestora. In timpul verii, in cazul existentei a doua puncte fixe, este necesara o mica adaugire la lungimea conductei de polietilena pentru a compensa contractia de pe fundul racoros al santului. Serpuirea din sant, care apare in mod natural la conducte cu diametrul pana la 90mm, este in mod normal suficienta pentru compensarea contractiei termice anticipate. La instalare, pe timpul iernii, se va folosi lungimea exacta a conductei. Conducta care este prea scurta sau nu este aliniata nu trebuie ridicata de bolturile unei imbinari cu flansa deoarece apar eforturi suplimentare la capatul de intrare, la flansa adaptata si la robinetul sau piesa fixa care le leaga. Este recomandabil ca imbinarea partii finale a conductelor sa fie realizate in conditii de stabilitate termica a conductei. Conducta va fi trasa de pe tambur in asa fel incat sa nu apara nici o tensiune pe portiunea de conducta ingropata, ca urmare a operatiei de desfasurare. Tensiuni pot aparea si ca urmare a derularii neliniare a conductei pe tambur. Curbarea tevilor din polietilena este admisa iar proprietatile sistemelor de imbinare prin fuziune permit schimbarea directiei fara a recurge la utilizarea curbelor speciale sau a blocurilor de ancorare cu conditia ca teava sa nu fie curbata la o raza mai mica de 30Dn si nici pri utilizarea surselor de caldura. Instalarea armaturilor cu flansa impune de obicei folosirea flanselor scurte din polietilena cu inel de sprijin cu garnituri. In acest caz etansarea trebuie sa fie uniforma si sa nu creeze efort de torsiune.
102
9.5.12 Imbinarea conductelor a) Prevederi Generale Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din PEID este cuprinsa intre +5O ... +30O C. La temperaturi mai mari, tuburile trebuie ferite de insorire prin protejarea locului de depozitare si de lucru cu corturi. La temperaturi sub -5O C, se sisteaza montarea tuburilor de PEID, iar locul de depozitare a tuburilor va fi incalzit cu aer cald. Tuburile, racordurile si piesele de imbinare din PEID gasite necorespunzatoare se refuza la receptie si nu se introduc in lucru. Tuburile, racordurile si piesele de imbinare se vor utiliza, de regula, in ordinea livrarii. Deoarece conductele desfasurate de pe tamburi sunt ovale, capatul conductei trebuie adus la o sectiune circulara inainte de realizarea sudurii, de exemplu prin incalzirea cu aer fierbinte (50 ... 100 C) sau prin prinderea in cleme rotunde. De asemenea, indiferent de metoda de sudura, capetele conductelor ce se sudeaza trebuie sa fie libere de orice eforturi sau tensiuni pe toata perioada de sudura si de racire. b) Imbinarea Mecanica a Conductelor si Fitingurilor din PEID Imbinarile mecanice se pot realiza cu adaptoare de flanse, de regula pentru intercalarea armaturilor (vane de inchidere) in camine sau pentru realizarea trecerii la un alt material - otel, fonta etc. Pentru usurinta montajului in camin, se recomanda pentru sudarea adaptorului de flanse folosirea mansonului electrosudabil (mufa electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii nominale a contraflanselor metalice corespunzatoare adaptorului cu cea a armaturilor cu flanse. Un alt mod de a realiza imbinarea mecanica a conductelor din PEID este cu piese de racord prin compresiune, care realizeaza etansarea prin stringere si in consecinta comprimarea unei garnituri de cauciuc pe conducta. Acestea pot fi cuplaje mecanice (coliere metalice cu autostringere) sau piese racord din polipropilena, respectiv coturi, teuri, cuplaje si reductii. c) Imbinarea prin Sudura a Conductelor si Fitingurilor din PEID Sudura conductelor si fitingurilor din PEID se poate executa in doua moduri: - cap la cap - cu disc (oglinda) cu rezistenta, deci o sudura prin fuziunea capetelor; cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, reductii, piese sa de bransament cu etc.).
Pentru a fi sudate cap la cap, conductele si fitingurile din PEID trebuie sa fie compatibile, respectiv din acelasi tip de polietilena PE 100 sau PE 80 si sa aiba aceiasi grosime de perete (SDR). In cazul in care conductele si fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de pereti diferite sau au diametre mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu mufe (mansoane), teuri, coturi sau piese sa de racord. 103
Sudura cap la cap este o metoda folosita in mod special pentru conducte cu diametrul exterior mai mare sau egal cu 90 mm si se bazeaza pe fenomenul de polifuziune. Sudura cap la cap cu disc de rezistenta este un procedeu care consta in pregatirea, apoi incalzirea pieselor de asamblat in zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni (presare) necesare. Astfel sudura se realizeaza omogen si fara aport suplimentar de material. Factorii de mediu care influenteaza realizarea sudurilor si rezistenta la presiunea interioara sunt: - temperatura exterioara, care poate influenta sudura, respectiv prin timpul de sudura pentru cazul temperaturilor > 5O C; in cazul temperaturilor < 5O C, prin necesitatea unei protectii (cort, prelata sau folie de plastic), care trebuie sa acopere aparatul de sudura si sudorul si care va fi incalzita cu ajutorul unui generator de aer cald pentru a evita racirea brusca, ce poate duce la fragilitatea sudurii; in caz de temperaturi > 40 - 45O C si expunere directa la razele solare, protectia locului de munca prin acoperire in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar in masura in care este posibil, extremitatile opuse ale tubului de sudat se obtureaza pentru a reduce cit mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer si a vintului.
Factori de executie care conditioneaza calitatea sudurilor cap la cap sunt: - gradul de instruire si nivelul de calificare a sudorilor, care vor trebui sa fie atestati de o institutie autorizata; respectarea parametrilor de sudura: presiune si timp de apasare a suprafetelor pentru topire, durata maxima pentru indepartarea discului, precum si presiunea si timpul de racire inainte de indepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare.
Calitatea sudurii este determinata de respectarea procedurii de sudare. Pentru a preveni racirea conductei datorita curentilor de aer, capatul conductei opus celui sudat se va acoperi ermetic. O sudura corecta cu elemente de electrofuziune se executa prin citirea corecta a codurilor de bare de pe piesele de electrofuziune cu cititorul aparatului de sudura si prin respectarea intocmai a indicatiilor afisate pe ecranul acestui aparat. Odata pornit aparatul si realizate conexiunile la bornele elementului de electrofuziune, intreg procesul de sudura este automat. d) Elemente de Executie Calitatea lucrarilor este influentata de crearea conditiilor de sudura a conductelor sau a conductelor cu racordurile si piesele de legatura din PEID (cap la cap sau cu elemente de electrofuziune), respectiv de 104
atentia cu care se fac pregatirile pentru executarea acestei operatii. Astfel, tuburile, piesele speciale si racordurile din PEID trebuie reverificate inainte de montare, in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularii si transportarii acestora pe santier. Desfasurarea colacilor de teava se va face fara a deteriora conducta. La derulare se va avea in vedere ca flexibilitatea materialului depinde de temperatura mediului ambiant. Este interzisa derularea colacilor la temperaturi exterioare sub + 5 C. Tevile cu diametrul de 63 sau 75 mm trebuie incalzite daca se doreste derularea colacilor la temperaturi apropiate de 0 C. Incalzirea se va face circulind prin conducta apa calda sau abur fara presiune ori aer cald la temperaturi sub 100 C. Tevile si elementele de legatura trebuie sa fie curatate de pamint, praf, noroi sau alte murdarii inainte de instalare, iar partile distruse sau deformate vor fi inlaturate. La pregatirea elementelor de conducta se va tine seama de faptul ca schimbarile de temperatura produc modificarea lungimii tevii. Astfel, trebuie avut in vedere ca un metru de tub din PEID se lungeste sau se scurteaza cu 0,2 mm/C la cresterea, respectiv scaderea temperaturii. Schimbarile de directie ale tevii se pot face prin folosirea avantajului flexibilitatii materialului (PEID), pentru diametre de pina la 90 mm. Astfel, raza de curbura maxima admisa este R = f x De, unde coeficientul f este in functie de SDR, conform tabelului de mai jos:
SDR f 9 12 11 15 3,6 21 17 25 21 25 26 35
Valorile de mai sus sunt aplicabile pentru temperaturi de cca. 20 C, ele urmind a se majora sau micsora corespunzator, in functie de temperatura. Pozarea tuburilor in transee trebuie sa fie realizata in ondulatii largi, destinate sa compenseze contractarea si dilatarea (polietilena are o dilatare liniara care poate atinge 8 mm la m pentru o diferenta de temperatura de 40 C).
Tabel recapitulativ privind executarea sudurilor

TIP SUDURA Nr. crt SUDURA CAP LA CAP Denumirea operatiei
1. Curatirea prealabila a tubului
SUDURA CU TERMOELEMENTE Scule si aparate Denumirea operatiei

Curatirea prealabila a tubului
Scule si aparate
Material moale si alcool metilic
Material moale si alcool metilic
2.
Taierea la unghi de 90O a capatului tubului/lor
Foarfeca pt. De 63 ghilotina pt. De > 63
Taierea la unghi de 90O a capatului tubului/lor
Foarfeca pt. De 63 ghilotina pt. De > 63
3.
Se curata marginile interioare ale tuburilor si racordurilor de sudat
Cutit cu lama dreapta sau razuitor
Se curata marginile interioare ale tuburilor si racordurilor de sudat
Cutit cu lama dreapta sau razuitor
105
4.
Degresarea suprafetei de sudura, prin stergerea tuburilor si pieselor
Tesatura textila sau hirtie alba absorbanta imbibata cu solvent
Degresarea suprafetei de sudura, prin stergerea tuburilor si pieselor
Tesatura textila sau hirtie alba absorbanta imbibata cu solvent
5.
Fixarea dispozitivului de pozitionare (suprafete de sudat sa fie uscate si neatinse cu mina) si alinierea elementelor care se sudeaza a) Reglarea temperaturii de sudare b) Reglarea presiunii (presarii) necesare sudurii
Dispozitiv de pozitionare Aparat sudura
Fixarea dispozitivului de pozitionare (suprafete de sudat sa fie uscate si neatinse cu mina)
Dispozitiv de pozitionare
6.
Reglarea temperaturii de sudare Dispozitiv
Post de sudura (sursa de curent)
7.
Amplasarea termoelementului intre elementele de sudat si mentinerea lui conform graficului de sudura (timp incalzire).
Aparat sudura
Aplicarea bornelor de sudura
Post de sudura (sursa de curent)
Post de sudura 7 Extragerea termoelementului Aparat sudura Aplicarea bornelor de sudura (sursa de curent) Post de sudura Aparat sudura Executarea sudurii (sursa de curent)
8.
Executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat Se asteapta racirea ansamblului Se demonteaza dispozitivul de pozitionare
9. 10.
Se asteapta racirea ansamblului Se demonteaza dispozitivul de pozitionare
e) Testarea sudurilor. Testarea se va face conform prescriptiilor furnizorului de material si prin citirea corecta a codurilor folosite si prin incercari la tractiune si indoire, incercari la care tubul trebuie sa cedeze inaintea sudurii. f) Dispozitii Finale pentru Pozarea Conductelor
In vederea asigurarii calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele controale: - controlul calitatii tuburilor si mansoanelor, racordurilor; controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare; controlul parametrilor de sudare; controlul vizual al imbinarilor sudate;
La incheierea lucrarilor este necesar ca Contractantul sa prezinte Cartea Constructiei aferenta lucrarii executate.
106
9.5.13 Realizarea umpluturilor Realizarea umpluturilor se va face pe 3 (trei) zone distincte si anume: Zona I sau zona de conducta este zona patului de pozare, care se va realiza cu material de umplutura granular, cu un grad de compactare de 93%. Zona II se va realiza cu material rezultat din sapaturi, cu o compactare mecanica care va atinge un grad de compactare de 93%. In zona II nu este admisa umplutura prin basculare deoarece acest lucru ar putea provoca deformatii locale. Umplutura se va face in straturi de 2025 cm cu o compactare mecanica cu utilaje usoare. Zona III de umplutura se va realiza pe ultimii 50 cm, de la suprafata. Zona I trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie: - materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri sau materiale solidificate; pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (nisipuri, pietrisuri, pamint) sau o protectie de beton; nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari ulterioare compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de max. 15 cm.
Compactarea se va face manual sau cu echipament usor pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Zona II va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului. Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 20 cm astfel incit tuburile sa nu sufere nici o deteriorare. Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este acceptata in procente foarte mici pentru zona de umplutura III. In cazul in care exista si particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat.
9.5.14 Probe de etanseitate a retelei de conducte Scopul probelor de etanseitate pentru sistemele de conducte fara presiune, este acela de a asigura ca tuburile au fost pozate la nivel, ca vor avea o curgere satisfacatoare si ca sunt etansate la fiecare imbinare, fiting sau camin. Proba de etanseitate poate fi realizata fie cu aer, fie cu apa (proba hidrostatica). Se pot utiliza probe diferite pentru conducte si pentru caminele de vizitare si de racord. De 107
exemplu conductele pot fi incercate cu aer iar caminele incercate cu apa. In cazul metodei cu aer numarul de repuneri in functiune si de reluari ale probei repetate dupa insucces este nelimitat. Totusi in cazul unui prim insucces sau unui insucces prelungit al probei cu aer, este admis sa se recurga la proba cu apa iar rezultatul probei cu apa trebuie sa fie singurul decisiv. Alegerea tipului de proba, durata ei si presiunile de proba depind de cerintele consultantului sau de reglementarile oficiale in vigoare. Pregatirea pentru proba In timpul instalarii, verificarea si supravegherea atenta asigura ca tuburile sa fie pozate pe traseul si la nivelul corect. Daca nu este specificat, tronsonul de conducta trebuie sa fie inspectat pentru a asigura ca toate deschiderile de pe conducta situate dupa varful tronsonului de testat sunt etanse in timpul probei. Capacele de inchidere din interiorul retelei trebuie sa fie asigurate pentru a rezista la presiunea hidrostatica. Incercarea de etanseitate a conductei canalului si a conductelor de pe aceasta se executa pe tronsonul de conducta dintre doua camine de vizitare. Operatiunea poate fi facuta numai dupa ce betoanele turnate si etansarile cu mortar au ajuns la rezistenta prescrisa, si s-au realizat verificarile. Incercarea va fi precedata de urmatoarele operatiuni: - inchiderea etansa a capetlor tronsonului in proba; - capatul amonte se inchide cu un dop de inventar, compatibil cu dimensiunile piesei inglobata in fundatia caminului si prevazut la pareta superioara a tronsonului cu un robinet de control a dezaerisirii canalului in faza de umplere cu apa pentru probe; - capatul aval se inchide cu un dop de inventar, compatibil cu dimensiunile piesei inglobata in fundatia caminului si prevazuta cu stut + robinet de umplere cu apa, iar la partea superioara cu stut + robinet + manometru (01,0 bari) pentru masurarea presiunilor pe timpul incercarilor/probelor de etansare. Blocarea la pozitie a celor dopuri de la capetele tronsonului de proba (situate in caminele respective) se va realiza cu dispozitive reglabile adecvate. - blocarea la pozitie a dopurilor/capacelor din capete amonte ale racordurilor la limita proprietatilor. Se procedeaza apoi la umplerea cu apa a tronsonului de conducta supus probei de presiune; umplerea cu apa se face cu o ora inainte de efectuarea probei. Presiunea de incercare la capatul aval al tronsonului probat va fi de 0,5 kg/cm2. Pierderile de apa, maxim admisibile pentru un metru patrat de suprafata udata, va fi de 0,002 litri. Durata de incercare va fi de min. 15 min. 9.5.15 Proba de etanseitate a caminelor de vizitare Operatiunea se realizeaza dupa ce: - se verifica lucrarile executate pentru monolitizarea si etanseizarea pieselor prefabricate care compun caminul; - se verifica calitatea lucrarii de finisare a fundatiei caminului; 108
- se astupa cu dopuri etanse conductele de intrare si iesire din camin, inclusive de la gurile de scurgere; - caminul a fost umplut cu apa cu 24 ore inainte de inceperea probei si a masurarii pierderilor de apa. Proba la etanseitate se realizeaza prin umplerea caminului cu apa si masurarea pierderilor in timp. Aceste pierderi nu trebuie sa depasesaca, in timp de 20 de minute de la umplerea caminului cu apa, 20 litri, sau, masurate in h nivel apa in camin, denivelarea, nu trebuie sa fie mai mare de 4 cm. 9.5.16 Receptia si punerea in functiune Receptia reprezinta actiunea prin care Investitorul accepta si preia lucrarile executate, in scopul de a incepe exploatarea lor, certificind faptul ca Antreprenorul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu contractul si cu documentatia de executie. Receptia se realizeaza in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii "Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" (HG 273/1994) si cu alte norme aferente acestui domeniu. Stadiile receptiei sunt: - Receptia la terminarea lucrarilor contractate. Receptia finala - la sfirsitul perioadei de garantie, stipulata in contract.
Receptia lucrarilor se este precedata de controlul riguros al acestora care implica in mod obligatoriu verificarea: - Respectari dimensiunilor si cotelor prevazute in desenele de executie. Respectari prescriptiilor de amplasare pentru alte dispozitive prevazute pe retea; Asigurari etanseitatii conductei; Asigurari capacitatii de transport;
9.5.17 Masuri de protectia muncii La executie se vor respecta instructiunile prevazute in N.T.S.M. in vigoare pentru lucrarile de canalizare, dintre care cele mai importante sunt prezentate in continuare: - instruirea tuturor cadrelor care lucreaza pe santier pentru cunoasterea obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in concordanta cu prevederile proiectului; - o atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane existente, cu referire speciala la cablurile electrice, cablurile telefonice si conductele de gaze si a conditiilor impuse de detinatorii lor, pentru a se preveni orice pericol de accidente; 109
- depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta mai mare de1,00 m de marginea transeei. Pe durata lucarrilor transeea va fi imprejmuita, instalandu-se panouri de avertizare, iar pe timp de noapte va fi semnalizata corespunzator; - coborarea in transee se va face numai pe scari, iar muncitorii vor purta echipament adecvat si casti de protectie; - sculele disponibile nu vor fi lasate la margine a transeei, fiind depozitate la o distanta de cel putin 1,00 m de aceasta; - lansarea in sant a tuburilor se va face de catre muncitorii calificati, folosindu-se franghii si scripeti, respectandu-se normele de protectia muncii specifice acestor operatiuni. Este interzisa lansarea tuburilor (ca si executia sapaturii) printre, pe langa sau pe sub eventualele cabluri electrice, - conducte de gaze, apa, etc. Se va face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin lucrari adecvate de sustineri, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu detinatorii retelelor subterane respective; - spargerea de betoane pentru montari sau ajustari se va face numai de catre muncitori calificati, protejati cu ochelari de protectie, dotati cu scule de mana adecvate, iar accesul in caminele de vizitare se face dupa ce in prealabil s-a constatat, cu ajutorul detectorului de gaze, ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive. Muncitorul care coboara in camin va fi asigurat cu centura de siguranta (ham) si franghie si va fi asistat de pe sol (de pe carosabil) de doi muncitori. - Se vor monta placute avertizoare cu inscriptia CAMIN IN LUCRU, amplasate in toate directiile de deplasare, la 1,50 m de centrul caminului, atunci cand se lucreaza in camin si capacul este indepartat. Similar se procedeaza si pentru gurile de scurgere.
9.6
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA SISTEMULUI DE INCHIDERE A DEPOZITELOR URBANE

NECONFORME
9.6.1
Generalitati
Prezentul caiet de sarcini se refera la executarea lucrarilor de inchidere cu materiale minerale si geosintetice ale depozitelor de deseuri menajere neconforme din Judetul Bacau. Caietul de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie sa fie indeplinite la realizarea sistemului de inchidere a depozitului. Toata gama de materiale geosintetice ce vor fi parte din acest proiect asa cum sunt ele definite in prezentele Specificatii generale, incluzand aici stratul de argila geosintetica si geotextilele vor fi certificate prin Certificate ISO 9001-2000 si certificate care demonstreaza conformitatea acestor materiale cu alte standarde. Antreprenorul va inainta Consultantului, inainte de confectionarea si lansarea comenzii pentru argila geosintetica, si geotextil, urmatoarele: 110
Mostre din materialele propuse a fi folosite in lucrari: argila geosintetica si geotextil. Descrierea proprietatilor materialelor. Calcule si rezultate ale incercarilor, demonstrand ca materialele sunt corespunzatoare la incarcari, rezistenta la strapungere, permeabilitate si alte criterii utile pentru proiect.
In contextul Contractului, vor fi definite asigurarea si controlul calitatii. In contextul confectionarii si instalarii straturilor, asigurarea calitatii se refera la un tipar planificat de actiuni si masuri menite sa asigure conformitatea confectionarii si instalarii sistemului de etansare cu proiectul si Specificatiile. Controlul calitatii se refera la actiunile intreprinse de producator pentru a asigura conformitatea materialelor cu cerintele cuprinse in specificatii. Inainte de instalarea stratului de argila geosintetica si geotextil, Antreprenorul va inainta Consultantului spre aprobare, metoda de executie pentru lucrarire respective, descriind in detaliu modul de asternere, schita de asternere propusa, si materialele folosite, precum si detalii referitoare la personalul insarcinat cu instalarea (incluzandu-se si experienta in executia lucrarilor de acest gen). Antreprenorul va intocmi si inainta Rapoarte zilnice, cu detalierea lucrarilor executate, intarzierile, defectele aparute si orice alta inscriere dupa cum sunt cerute de aceste Specificatii. Executarea lucrarilor de inchidere a depozitului de deseuri are ca scop: izolarea deseurilor depuse drenarea biogazului drenarea apelor meteorice impiedicarea poluarii mediului inconjurator Solutia retinuta prevede realizarea unui sistem de inchidere compus din mai multe straturi, dupa cum urmeaza: Strat de sustinere de 50 cm grosime. Strat filtrant gaz de 30cm grosime, alcatuit din pietris Strat de impermeabilizare din geocompozit bentonitic cu greutatea specifica mai mare sau egala cu 5000g/mp; Strat drenant pentru apele din precipitatii de tip saltea drenanta Strat de pamant (strat de retinere a apei) cu o grosime de 85cm Strat de pamant vegetal cu o grosime de 15 cm 9.6.2 Standarde si Normative Normativ MTCT NP 075/2002 privind utilizara materialelor geosintetice la lucrarile de constructii;
111
Normativ tehnic privind depozitarea deseurilor-construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri aprobat prin ordinul MAPM 1147/2002 Ghid privind proiectarea depozitelor de deseuri cu materiale geosintetice GP 1107-04 aprobat prin ordinul MTCT 276/2005 SR EN 13257 Geotextile si produse inrudite Caracteristici impuse pentru uutilizarea in luicrarile de depozitare a deseurilor solide EN 13492 Bariere geosintetice Caracteristici impuse pentru uutilizarea in luicrarile de depozitare a deseurilor solide, a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide periculoase 9.6.3 Ordinea de executie a lucrarilor nivelarea si compactarea deseurilor pana la obtinerea cotelor proiectate si inlaturarea elementelor grosiere; profilarea taluzelor depozitului cu o panta maxima de 1:3 executia stratului 1 prin asternerea stratului de sustinere. Se va compacta si nivela pana se atinge cota din proiect. Grosimea stratului 50cm. executia stratului 2 prin asternerea si compactarea stratului filtrant pentru gaze. Se va compacta si nivela pana se atinge cota din proiect. Grosimea stratului 30cm. executia stratului 3 impermeabilizarea cu geocompozit bentonitic; executia stratului 4 asternerea stratului de drenare ape pluviale; executia stratului 5 strat de recultivare Se va compacta si nivela pana se atinge cota din proiect. Grosimea stratului de pamant 85cm, grosime strat pamant vegetal 15cm. Sistemul de inchidere trebuie realizat complet pe toata suprafata. Nu este permisa asternerea doar a unuia sau unora dintre straturi care apoi sa fie lasate descoperite pe perioade lungi de timp pana la completarea sistemului. 9.6.4 Stratul de sustinere
Realizarea lucrarilor de inchidere presupune urmatoarele operatii:
Pentru imbunatatirea capacitatii portante a mavului de deseuri sistematizat, pe suprafata nivelata a acestora se realizeaza un strat de sustinere cu grosimea de 0.50m. Stratul de sustinere trebuie sa permita patrunderea gazului, valoarea coeficientului de permeabilitate trebuind sa fie ma mare de 1x10-4m/s. Stratul trebuie sa asigure preluarea sarcinilor statice si dinamice care apar odata cu realizarea sistemului de inchidere. Modulul de elasticitate la suprafata trebuie sa fie de minimum 45MN / mp. Ca materiale pentru stratul de sustinere se pot utiliza deseurile din constructii si demolari, sol excavat, zgura, nisip, deseuri minerale adecvate sau materiale minerale naturale. Continutul de carbonat de calciu nu poate depasi 20% (masa). Stratul de sustinere nu poate contine componente organice, materiale plastice, asfalt cu continut de gudron sau bitum, fier, otel si metale. Marimea maxima a 112
granulelor materialului nu poate depasi 10cm. Stratul de sustinere trebuie sa fie omogen, suprafata trebuie sa fie plana si nivelata. Nu se va utiliza material coeziv. 9.6.5 Strat de drenaj al biogazului
Peste stratul de sustinere se asterne un strat de drenare a gazului cu o grosime de 0.30m din pietris cu granulatia 16 - 32mm. Stratul drenant trebuie sa aba un coeficient de permeabilitate mai mare sau egal cu 1x10-4m/s. Procentul de granule superioare si inferioare nu poate depasi 5%. Continutul de carbonat de calciu trebuie sa fie ma mic de 10% (masa). Siguranta la sufoziune fata de stratul de sustinere trebuie sa fie asigurata. La utilizarea materialelor de drenare trebuie dovedita atat rezistenta acestora fata de apa de condens si gazul de depozit, precum si rezistenta pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj. Straturile de pietris nu trebuie compactate, ele trebuie doar asternute uniform. Incercarile ce se fac pe aceste straturi se rezuma la determinarea grosimii de strat si incercarile realizate pe materialele din care s-a realizat stratul. Pietrisul obtinut din surse comerciale va fi insotit de certificate indicand proprietatile materialui si mentionand procedeele de incercare folosite pentru determinarea acestor proprietati. 9.6.6 Strat de argila geosintetica
Mai jos sunt prezentate caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca argila geosintetica ce se va folosi pentru acest proiect: Proprietati Aspect Continut smectica de argila Metoda de incercare Inspectie vizuala Analiza mineralogica Specificatii ASTM-D-5890 ASTM-D-5891 ml/2g ml non UM Valori Fara defecte sau vicii vizibile 70% Bentonita de sodiu 24 18 12,4 KN/m 10 / 6 40N/10cm 1 x 10-11 >4,50 5000
Tipul bentonitei Indice de umflare Pierdere de fluid
Rezistenta la intindere EN ISO 10319 / ASTMkN/m Max. , md/cmd** D-4595 Alungirea md/cmd** la rupere, EN ISO 10319 / ASTM% D-4595 ASTM-D-6496 N/10 cm*** / de DIN 18130 / ASTM-Dm/s 5887 m g/mp 113
Rezistenta la exfoliere Permeabilitate filtratie Latime rulou Greutate specifica
= pe baza; **md = directia deplasare utilaj, cmd = transversal directie de deplasare utilaj; *** amplitudine max. 9.6.6.1 Colectare, Transport, Manipulare si depozitare pe Santier Materialele pentru realizarea straturilor de etansare din argila geosintetica (GCL) vor fi produse sub forma de rulouri. La fabricatie ele vor fi impachetate astfel incat sa se previna infiltrarea apei in interiorul sulurilor. Spatiul de descarcare trebuie sa fie uscat, nivelat si curat. Suprafata de depozitare trebuie sa fie tare, uscata si protejata impotriva intemperiilor, suficient de spatioasa pentru depozitarea rulourilor GCL. Pentru descarcarea rulourilor camioanele si/sau containerele se va folosi un sistem de panta inclinata rezemata de mijlocul de transport iar rulorile vor fi sprijinite in timpul manevrei. Dupa descarcare si depozitare, rulourile vor fi inspectate in vederea descoperirii eventualelor deteriorari. Rezultatele acestei verificari vor face obiectul unui raport ce va fi inaintat Consultantului. 9.6.6.2 Instalarea Geocompozitele bentonitice trebuie instalate conform specificatiilor din proiect, respectand orientarea fetelor prin raport cu stratul suport. Derularea geocompozitului se va face in general mecanizat, utilizand personal uman pentru a ajusta pozitia. Produsul va fi derulat pe panta de sus in jos, fara a fi tarat. Tararea acestuia poate duce la dezlipirea bentonitei si la compromiterea totala a produsului. In timpul derularii se va tine seama de marimea suprapunerilor care este de 300 mm si de directia acestora conform planului de punere in opera. Se va evita realizarea de suprapuneri suplimentare in punctele singulare (treceri de piese de exemplu) Pe masura ce derularea avanseaza se verifica starea produsului si a stratului suport. Se va acorda o atentie deosebita derularii pentru a nu se forma pliuri, tinandu-se cont si de faptul ca repozitionarile ulterioare sunt dificile si pot duce la deteriorarea materialului. La partea superioara a taluzelor geocompozitul va fi introdus in transeea de ancorare pe lungimea prevazuta de proiect. In faza de montaj pana la realizarea definitiva a ancorajului, geocompozitul va fi lestat pepante cu saci de nisip. Orice portiune din sistemul de impermeabilizare care prezinta defecte trebuie marcata pe planul de punere in opera, iar defectul va fi reparat cu ajutorul unor petice care se vor suprapune peste zona afectata. Trecerile de piese (tevi, conducte) prin etansare reprezinta puncte singulare care trebuie tratate cu maximum de atentie. Se vor respecta detaliile de executie din proiect pentru realizarea trecerii. Imbinarile se vor realiza prin simpla suprapunere si eventual adaos de bentonita. In timpul punerii in opera ca si dupa aceasta este interzisa circulatia peste geocompozit cu utilaje mecanice. Instalarea geocompozitului nu se poate face pe ploaie, vant foarte puternic sau pe un teren cu umiditate foarte ridicata. Daca geocompozitul a fost lasat descoperit, si au existat precipitatii produsul poate fi compromis datorita hidratarii necontrolate a bentonitei fara efort normal. Producatorul geocompozitului va preciza care sunt masurile ce trebuie luate in astfel de situatii. 114
Controlul punerii in opera a geocompozitului va urmari: pozitionarea corecta a fasiilor de geocompozit in conformitate cu planul de punere in opera mentionarea pe planul de punere in opera a eventualelor modificari de pozitie si a eventualelor petice corectitudinea realizarii imbinarilor prin suprapunere, respectiv respectarea latimii de suprapunere, a directiei imbinarilor. modul de realizare a ancorarii la partea superioara a taluzului Instalarea rulourilor din GCL se va face in conformitate cu un plan de montaj ce va fi pregatit de Antreprenor si aprobat de Consultanta. Instalarea se va face la conditii atmosferice propice, pe timp uscat. Suprafata pe care se vor instala rulourile GCL, trebuie sa fie nivelara, curata, fara pietre, moloz, resturi vegetale, materiale ascutite si va nu va prezenta zone in care sa stagneze apa. Succesiunea operatiunilor de instalare a rulourilor se va determina functie de directia de scurgere a apelor de suprafata, panta maxima a terenului. Instalarea va incepe la cota cea mai mare pentru a impiedica umezirea straturilor inferioare, de la baza pantei, in caz de precipitatii. Rulourile odata instalate vor fi inspectate in vederea descoperirii unor eventuale deteriorari de natura fizica. Trebuiesc evitate, la asternerea rulourilor, formarea de cute si incretituri. 9.6.6.3 Inspectia si Reparatii Dupa asternere, se va realiza inspectia vizuala a rulourilor si a petrecerilor, rezultatele acestei inspectii facand obiectul unui raport ce va fi inaintat spre aprobare Consultantului. Inspectia va include modul de executie al petrecerilor, aliniamentul fasiilor, va mentiona descoperirea oricaror defecte si deteriorari aparute pe parcursul asternerii. Partile de lucrare ce trebuiesc reparate, vor fi identificate, mentionate in raportul amintit, reparate si in final reinspectate. Controlul punerii in opera a geocompozitului va urmari: pozitionarea corecta a fasiilor de geocompozit in conformitate cu planul de punere in opera mentionarea pe planul de punere in opera a eventualelor modificari de pozitie si a eventualelor petice corectitudinea realizarii imbinarilor prin suprapunere, respectiv respectarea latimii de suprapunere, a directiei imbinarilor. modul de realizare a ancorarii la partea superioara a taluzului La executarea reparatiilor se vor urma indicatiile specifice ale producatorului.
115
9.6.7
Geosintetic drenant 9.6.7.1 Caracteristici tehnice
Geosinteticul cu rol de drenaj inlocuieste materialele granulare drenante si vor fi supuse acelorasi conditii de transport, manipulare si pozare ca pentru geocompozitul bentonitic. Sistemul de drenaj tri-stratificat, cu miez tridimensional, protejat cu geotextile filtrante, cu rezistenta mare la compresiune este fabricat dintr-un miez valurit de mono-filamente extrudate, care are doua geotextile netesute filtrante, termosudat pe ambele fete. Caracteristicile tehnice ale acestui material sunt : Masa pe unitatea de suprafata 500g/mp. Conductivitatea in plan 0,15l/sxm.la o sarcina minima de 20KPa. 9.6.7.2 Instalarea Derularea geotextilului se va face manual sau mecanizat fara a fi tarat, utilizand personal uman pentru dirijare si repozitionare, respectand planul de punere in opera. Fiind vorba de un geotextil de drenare, acesta se va instala pe masura ce se instaleaza geocompozitul bentonitic prin derulare in acelasi sens evitandu-se circulatia pe el. Imbinarile se vor face prin simpla suprapunere pe o latime de 150mm. Daca nu este posibila asternerea in aceeasi zi a stratului de drenaj se impune lestarea geotextilului pentru a nu se permite antrenarea lui de catre vant. Lestarea se va face cu saci de nisip in greutate de 30-40kg. amplasati la 10m distanta unul fata de altul, sau prin acoperire continua cu pamant pe margini. Ancorarea se va face in transeele de ancoraj impreuna cu geocompozitul bentonitic. 9.6.7.3 Controlul punerii in opera Controlul punerii in opera a geotextilului va urmari: - pozitionarea corecta a fasiilor de geotextil in conformitate cu planul de punere in opera mentionarea pe planul de punere in opera a eventualelor modificari de pozitie si a eventualelor petice corectitudinea realizarii imbinarilor prin suprapunere, respectiv respectarea latimii de suprapunere, a directiei imbinarilor.
116
9.7
CAIET
DE SARCINI PRIVIND IMPERMEABILIZAREA CELULEI 2
FOLOSIREA
MATERIALELOR
GEOSINTETICE
PENTRU
9.7.1
Geocompozit bentonitic 9.7.1.1 Caracteristici tehnice
Caracteristici Metoda de incercare Straturile de geotextil Geotextil superior (netesut, din polipropilena) Masa pe unitatea de suprafata EN ISO 9864 Geotextil suport (tesut din polipropilena) Masa pe unitatea de suprafata EN ISO 9864 Stratul de bentonita (bentonita sodica, pulbere) Masa pe unitatea de suprafata EN 14196 (ton) Indice de umflare ASTM 5890 Pierdere de fluid ASTM 5891 Continut de apa DIN 18121 / ISO11365 Geocompozit bentonitic Masa pe unitatea de suprafata EN 14196 (GBR-C) Grosime EN ISO 9863-1 Rezistenta maxima la tractiune EN ISO 10319/ASTMD 4595 Alungire la rupere EN ISO 10319/ASTMD 4595 Rezistenta la jupuire Forta la poansonare Permeabilitate Indice de flux
UM
Valori
g/mp g/mp g/mp ml/2g ml %
220 110 4,67 24 ?18 aprox. 10 5000 6 12,0/12,0 10,0 / 6,0 ?60 ?360 2000 2 x 10 (-11) 5 x 10 (-9)
g/mp mm Kn/m % N/10cm N/m ASTM 6496 EN ISO 12236/ASTMD 6241 N DIN 18130 / ASTM D 5887 m/s DIN 18130 / ASTM D 5887 (mc/mp)/s
9.7.1.2 Pregatirea stratului suport Stratul suport trebuie sa fie neted, fara fagase si fara variatii bruste, zone cu baltiri, zone moi sau cu portanta inegala, fara incluziuni dure, angulare sau radacini. Se va acorda o atentie deosebita pregatirii stratului suport in dreptul racordarilor cu alte constructii, in apropierea carora este dificila compactarea adecvata ceea ce poate duce la tasari diferentiate. Transeea de ancorare va fi executata la distanta, latimea si adancimea prevazuta in proiect. La colturi transeea se va rotunji usor pentru evitarea indoirii geocompozitului.
117
Transeea se va curata de pietre sau pamantul cazut pentru a nu fi prins sub geocompozitul bentonitic. Daca transeea de ancorare se executa intr-o argila sensibila la variatii de umiditate, aceasta va avea dimensiunea zonei ce poate fi acoperita cu geocompozit intr-o zi. Controlul executiei si calitatii stratului suport va fi realizat pe tronsoane determinate de executant. Inainte de instalarea geocompozitului, suprafata suport va fi inspectata de catre reprezentantul furnizorului/instalatorului impreuna cu beneficiarul sau reprezentantul acestuia pentru a se aproba calitatea lui, iar instalatorul geocompozitului va semna un ,,Proces verbal de predare primire amplasament. Integritatea terenului de fundare este responsabilitatea constructorului de terasamente.
9.7.1.3 Instalarea geocompozitelor bentonitice Geocompozitele bentonitice trebuie instalate conform specificatiilor din proiect, respectand orientarea fetelor prin raport cu stratul suport. Derularea geocompozitului se va face in general mecanizat, utilizand personal uman pentru a ajusta pozitia. Produsul va fi derulat pe panta de sus in jos, fara a fi tarat. Tararea acestuia poate duce la dezlipirea bentonitei si la compromiterea totala a produsului. In timpul derularii se va tine seama de marimea suprapunerilor care este de 300 mm si de directia acestora conform planului de punere in opera. Se va evita realizarea de suprapuneri suplimentare in punctele singulare (treceri de piese de exemplu) Pe masura ce derularea avanseaza se verifica starea produsului si a stratului suport. Se va acorda o atentie deosebita derularii pentru a nu se forma pliuri, tinandu-se cont si de faptul ca repozitionarile ulterioare sunt dificile si pot duce la deteriorarea materialului. La partea superioara a taluzelor geocompozitul va fi introdus in transeea de ancorare pe lungimea prevazuta de proiect. In faza de montaj pana la realizarea definitiva a ancorajului, geocompozitul va fi lestat pe pante cu saci de nisip. Orice portiune din sistemul de impermeabilizare care prezinta defecte trebuie marcata pe planul de punere in opera, iar defectul va fi reparat cu ajutorul unor petice care se vor suprapune peste zona afectata. Trecerile de piese (tevi, conducte) prin etansare reprezinta puncte singulare care trebuie tratate cu maximum de atentie. Se vor respecta detaliile de executie din proiect pentru realizarea trecerii. Imbinarile se vor realiza prin simpla suprapunere si eventual adaos de bentonita. In timpul punerii in opera ca si dupa aceasta este interzisa circulatia peste geocompozit cu utilaje mecanice. Instalarea geocompozitului nu se poate face pe ploaie, vant foarte puternic sau pe un teren cu umiditate foarte ridicata. Daca geocompozitul a fost lasat descoperit, si au existat precipitatii produsul poate fi compromis datorita hidratarii necontrolate a bentonitei fara efort normal. Producatorul geocompozitului va preciza care sunt masurile ce trebuie luate in astfel de situatii. Imediat dupa instalarea geocompozitului bentonitic se va trece la instalarea geomembranei din PEID pentru a proteja geocompozitul bentonitic de eventualele precipitatii. Nu se va instala o suprafata mai mare de geocompozit bentonitic decat poate fi acoperita imediat de geomembrana din PEID. 118
Instalarea va incepe de la cotele superioare spre cotele inferioare pentru a se impiedica infiltrarea apei de precipitatii pe sub geocompozi. Controlul punerii in opera a geocompozitului va urmari: - pozitionarea corecta a fasiilor de geocompozit in conformitate cu planul de punere in opera mentionarea pe planul de punere in opera a eventualelor modificari de pozitie si a eventualelor petice corectitudinea realizarii imbinarilor prin suprapunere, respectiv respectarea latimii de suprapunere, a directiei imbinarilor. Modul de realizare a ancorarii la partea superioara a taluzului
9.7.2
Geomembrana din PEID 9.7.2.1 Exigente referitoare la stratul din geomembrana
Stratul de geomembrana din PEID va avea grosimea de 2mm va fi lis pe ambele fete si se va poza in conformitate cu notele din plansele din proiectul de executie. Toate materialele asternute ca parti ale sistemului de etansare vor avea garantie de nu mai putin 120 de ani asa cum vor fi incorporate in Lucrarile Permanente. Trebuie avut in vedere ca elementele de natura granulara, parte a sistemului de etansare pot fi expuse conditiilor atmosferice locale pentru perioade de pana la 6 luni. 9.7.2.2 Materia prima si modul de confectionare al Geomembranei Geomembrana va fi confectionata din rasina polietilenica de cea mai buna calitate cu un continut de polimer reciclat ce nu depaseste 2% din masa produsului, si care se conformeaza cel putin exigentelor de mai jos. Greutate Specifica (ASTM D792 Metoda A sau ASTM D1505): > 0. 935 inainte de adaugarea de negru de fum (calamina). Antreprenorul sau subantreprenorul sau de specialitate, aprobat, va realiza seturi de incercari care sa demonstreze ca produsul va fi conform acestor specificatii si va fi corespunzator pentru a fi folosit in scopul lucrarii. Antreprenorul va furniza Consultantului, inainte de inceperea operatiunilor de asternere din santier, urmatoarele informatii: Originea materialului (numele furnizorului de rasina, numele producatorului rasinii unitatea producatoare), date de identificare (nume de comercializare, numar) si data de productie a rasinii. Copie a certificatelor de calitate emise de catre furnizorul rasinii continand date referitoare la densitatea si coeficientul de lichefiere. 119
Rapoarte ale incercarilor efectuate de producator in vederea verificarii calitatii rasinii folosite pentru producerea geomembranei, care trebuie sa includa greutatea specifica (ASTM D792 Metoda A sau ASTM DL505) si coeficientul de lichefiere (ASTM D1238 Conditia 190/2. 16). Enumerare a proprietatilor materialului incluzand cel putin toate exigentele specificate, evaluate prin utilizarea metodelor de incercare indicate in specificatii, sau metode similare si echivalente acestora. Incercarile se vor realiza in conformitate cu ASTM D 5321-92: Metode de incercare standard pentru determinarea coeficientilor pamanturilor si al materialelor Geosintetice sau coeficientul de frecare dintre straturile realizate din materiale Geosintetice prin metoda forfecarii directe. Materialul va fi incercat in conditii de imbibare cu apa. 9.7.2.3 Livrare La livrarea pe santier Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului un certificat de controlul calitatii pentru fiecare dintre rulourile livrate. Certificatul se va anexa Raportului de asigurarea calitatii intocmit la finalul operatiunilor de asternere care va include: Numerele si codurile de identificare ale rulourilor. Rezultatele incercarilor de calitate dupa modelul din tabelul de mai jos.
Proprietate Grosime nominala Latime rulou
Metoda de incercare ASTM D 5199 DIN EN ISO 9863-1 ASTM D 1505
UM mm mm
Valori 2,00 > 5000 0,94
Densitate
ASTM D 792 DIN EN ISO 1183-1/A ASTM D 1238 Cond. P 190/5 DIN EN ISO 1133 (190C/5 Kg) ASTM D 1238 Cond. E 190/2,16
g/cm3
Coeficient de alungire la curgere
g/10 min
3,0
Coeficient de curgere
DIN EN ISO 1133 (190C/2,16 g/10 min Kg) MPA %
1,0
Rezistenta de intindere la limita de ASTM D 6693 curgere DIN EN ISO 527-3 Alungirea la curgere ASTM D 6693 DIN EN ISO 527-3
16 10-12
120
Rezistenta de intindere la rupere Alungirea la rupere Continutul de negru de fum (calamina)

Rezisten a la poansonare
ASTM D 6693 DIN EN ISO 527-3 ASTM D 6693 DIN EN ISO 527-3 ASTM D 1603
ASTM D 4833 EN ISO 12236
MPA % % N N
>26 700 2
700 5400
Rezistenta la rupere
ASTM D 1004 DIN EN ISO 34-1/B
280
9.7.2.4 Transport si Manipulare Antreprenorul va intocmi, inainte ca materialul sa fie livrat pe santier, o Metoda de lucru in care va detalia conditiile de siguranta in care trebuie sa se realizeze transportul, incarcarea, descarcarea si depozitarea geo-membranelor. Aceasta Metoda va cuprinde detalii cu privire la echipamentele si utilajele ce vor fi folosite, astfel incat sa se impiedice deteriorarea membranelor, precum si detalii cu privire la modul de instruire al personalului care va executa aceste operatiuni. La livrarea pe santier a geo-membranelor, Antreprenorul va efectua o verificare a rulourilor in vederea descoperirii eventualelor defecte sau deteriorari. Verificarea se va face, initial, fara a desface rulourile, derularea facandu-se doar daca este descoperita sau banuita existenta acestor defecte sau deteriorari. Antreprenorul va aduce la cunostinta Consultantului descoperirea oricaror defecte sau deteriorari ale rulourilor si va inlocui materialul deteriorat. 9.7.2.5 Depozitare Antreprenorul va pregati o suprafata nivelata si bine uscata, curata, pentru depozitarea rulourilor, pazita impotriva vandalizarii, furtului sau circulatiei vehiculelor. Toate componentele geo-membranelor vor fi depozitate ridicat de la nivelul solului si vor fi intretinute in stare uscata. Amplasamentul sau amplasamentele dedicate depozitarii vor fi aprobate initial de catre Consultanta.
9.7.2.6 Asternere PEID Santurile de ancorare necesare pentru realizarea sistemului de etansare se vor excava in conformitate cu detaliile curpinse in plansele din proiectul de executie. Antreprenorul trebuie sa verifice, inainte de asternerea membranei in santurile de ancorare, ca: Marginile santului acolo unde stratul intra in sistemul de ancorare sa fie uniforme, drepte, fara incluziuni etc. pentru a evita potentiala deteriorare a stratului. Stratul sa poata fi asternut fara probleme cauzate de existenta unor eventuale colturi ascutite. Santul si umplutura sa fie lipsite de incluziuni care ar putea deteriora stratul.
121
Se remediaza imediat orice fel de defecte in executia santului care ar putea reduce calitate operatiunii de asternere a stratului. 9.7.2.7 Planul campurilor de asternere Antreprenorul va intocmi un plan detaliind configuratia campurilor de asternere si localizarea acestora in cadrul amplasamentului. Acest plan va fi actualizat in fiecare saptamana mentionandu-se succesiunea reala de asternere a membranelor, incluzandu-se localizarea punctelor in care s-au executat incercari, precum si localizarea zonelor reparate. Astfel actualizat planul va fi apoi inaintat Consultantului. 9.7.2.8 Pregatirea stratului suport in vederea asternerii Geomembranei Consultantul va inspecta si aproba suprafata stratului suport (argila geosintetica GCL), pregatita in conformitate cu cele descrise in aceste Specificatii, imediat inainte de inceperea lucrarilor de asternere a geo-membranei. Orice masuri de reparare a stratului de argila geosintetica vor fi convenite cu Consultantul inainte de a putea fi executat de catre Antreprenor. 9.7.2.9 Localizarea campurilor de asternere Campurile de asternere vor fi amplasate de ctre Antreprenor in conformitate cu planul propriu de amplasare si cu Specificatiile. Orice schimbare va fi convenita cu Consultantul. 9.7.2.10 Indentificarea campurilor de asternere
Un camp de asternere va fi reprezentat de unitatea de suprafata a geo-membranei, ce urmeaza a fi imbinata pe amplasament; i. e. , un camp de asternere va fi un rulou sau pozitia unui rulou decupat pe amplasament. La momentul asternerii Antreprenorul va codifica fiecare camp de asternere (de forma numerica sau litere-cifre). Acest cod de identificare va fi convenit cu Consultantul. Codul de identificare a campurilor de asternere va fi cat mai simplu si logic. 9.7.2.11 GraficuI de asternere
Campurile vor fi asternute cate unul, si fiecare camp va fi imbinat imediat dupa asternere (pentru a minimiza numarul de campuri neasigurate). Antreprenorul va inregistra codurile de identificare, pozitia si data asternerii fiecarui camp de geo-membrana. Consultantului i se va inainta un Raport zilnic al executiei, care va include, dar nu se va limita la, urmatoarele informatii: Numele personalului din executie Detalii ale desfasurarii operatiunilor Detalii referitoare la campurile asternute 122
9.7.2.12
Metoda de asternere
Antreprenorul va fi obligat sa: Se asigure ca nici un echipament sau utilaj folosit in executia lucrarilor nu va produce deteriorarea geomembranei pe durata manipularii acesteia, prin circulatie peste ea, ori datorita caldurii excesive, scurgerilor de hidrocarburi, sau din alte cauze. Sa verifice ca suprafata suport pregatita pentru asternerea geo-membranei nu a suferit deteriorari, de la data acceptarii sale, si va fi corespunzatoare in momentul asternerii. Se asigure ca intreg personalul care realizeaza operatiunea de asternere a geo-membranei nu fumeaza, nu poarta incaltaminte necorespunzatoare, sau va fi angajat in alte activitati care ar putea duce la deterioarea geo-membranei. Tot personalul implicat in operatiune, in trecere sau lucrand pe stratul de membrana PEHD vor purta incaltaminte cu talpa moale. Se asigure ca metoda folosita pentru derularea membranei nu produce deteriorarea suprafetei suport. Se va da o atentie deosebita asigurarii sigurantei personalului la momentul derularii rulourilor in vederea asternerii acestora pe suprafete cu pante abrupte, pronuntate. Se asigure ca metoda folosita de asternere a membranei minimizeaza riscul de producere a incretirilor (in mod special incretiri in zona de suprapunere a doua campuri adiacente). Campul nou trebuie lasat sa ajunga la aceeasi temperatura cu cel deja asternut si expus astfel incat acesteasa se intinda in aceeasi masura. Daca exista intarzieri la asternerea geo-textilei si/sau a stratului de pietris peste membrana, Antreprenorul va asterne peste aceasta din urma, o sarcina temporar suficienta si/sau va acora membrana (e. g. , saci cu nisip, anvelorpe), astfel incat sa nu produca deteriorarea geo-membranei si sa previna eventuala ridicarea acesteia din cauza vantului. Incarcatura temporarea sau ancorarea se vor inlatura inainte de asternerea geo-textilei si/sau a stratului de pietris. Va asterne straturile de geo-textil si/sau de pietris cat mai curand dupa finalizarea incercarilor de asigurarea si controlul calitatii, astfel incat sa se minimizeze suparafata de geo-membrana neprotejata. Se asigure minimizarea suprafetelor de geo-membrana in contact direct cu traficul din operatiunile de asternere a geo-textilei si/sau stratului de material granular si sa asigure protejare suprafetelor pe care se preconizeaza un trafic excesiv, in conformitatea cu sarcina suportata. Antreprenorul va informa imediat pe Consultanta in cazul in care oricare dintre operatiunile mentionate mai sus nu pot fi realizate. 9.7.2.13 Deteriorari
Antreprenorul va verifica fiecare element al geo-membranei, dupa asternere si inainte de imbinare pentru a descoperi eventualele suprafete deteriorate. Antreprenorul va informa Consultantul in ceea ce priveste suprafetele de geo-membrane care trebuie reparate si care vor fi gata de inspectia in vederea aprobarii. Geo-membrana deteriorata sau portiuni deteriorate din geo-membrana, care au fost respinse la inspectie, vor fi marcate si inlaturate. Inlaturarea acestora din lucrarea va fi consemnata in mod corespunzator de catre Antreprenor. 123
9.7.2.14
Imbinarea campurilor din PEHD in vederea realizarii sistemului de etansare
In general, imbinarile trebuie orientate paralel cu directia pantei maxime; i. e. , orientate in lung, si nu in plan transversal pantei. La colturi si in zonele cu forme geometrice neregulate se vor reduce la minimum numarul imbinarilor. Nici o imbinare orizontala nu se va executa, decat in cazul unei autorizari explicite, la mai putin de 1. 5 m distanta de baza pantei sau zonele in care pot aparea eventuale puncte de concentrare a eforturilor. In cazurile in care lungimea totala a rulourilor nu trece peste baza pantei, marginile campurilor de asternere se pot imbina cu conditia ca aceste margini sa fie decupate la un unghi mai mare de 45 pentru a minimiza tensiunile din imbinare. Antreprenorul si Consultantul vor conveni asupra unui sistem de numerotare a imbinarilor, conform si compatibil cu acela folosit pentru numerotarea campurilor de asternere . Fasiile de imbinare se vor realiza prin suprapunerea a minimum 75 mm din campurile adiacente in cazul sudurii prin extrudare si 100 mm pentru sudura de impanare prin topire la cald. 9.7.2.15 Echipamente si produse pentru realizarea imbinarilor
Procedeele recomandate/aprobate pentru realizarea imbinarilor campurilor de asternere sunt: procedeul de sudura prin extrudare si cel de sudura prin impanare (prin topire la cald). Orice alte proceduri alternative de realizare a imbinarilor, vor fi detaliate si inaintate Consultantului pentru aprobare. Aparatul de sudura prin extrudare va fi echipat cu dispozitive de transmitere a temperaturii realizate in aparat la doze si la cilindrul de extruder. Aparatul de sudura prin impanare va fi un dispozitiv automat montat vehicular care produce o imbinare dubla cu spatiu de aer inclus. Aparatul are in dotare dispozitive de transmitere a temperaturilor aplicabile. Antreprenorul se va asigura ca: Echipamentele folosite pentru realizarea imbinarilor nu vor deteriora geo-membrana. Aparatul de sudura prin extrudare va fi curatat inainte de inceperea operatiunii de imbinare, scotandu-se din cilindrul de extruder toata cantitatea de material extrudat degradat de caldura, ramasa. Generatorul electric va fi asezat pe o suprafata nivelata astfel incat sa nu produca degradarea geomembranei. Curatarea, polizarea fasiilor de imbinat, se va finaliza cu cel mult o (1) ora inaintea inceperii operatiunii de sudura prin extrudare (in cazul sudurii prin impanare aceasta operatiune nu va fi necesara). Sub aparatul de sudura se aseza o bucata lisa de material sau placa termoizolanta pentru a preveni deterioararea PEHD. Antreprenorul va verifica daca: Inainte de realizarea imbinarii, zona de imbinare va fi curata si lipsita de umezeala, praf, murdarie, resturi si orice alt gen de impuritati. Agentii de curatare nu trebuie: nici sa provoace infoierea, nici sa dizolve polimerul si nici sa fie periculos pentru sanatatea operatorilor si nici sa polueze mediul. 124
Imbinarile vor fi aliniate si vor prezenta cat mai putine incretituri si guri de peste-goluri de sudura. 9.7.2.16 Conditii atmosferice pentru realizarea imbinarilor
Sudura sau asternerea campurilor nu se va realiza in cazul: precipitatiilor de orice fel, nici in timpul si nici imediat dupa producerea acestora, in conditii de umezeala excesiva, apa statatoare, furtuna de praf, sau in conditii de vanturi puternice. In plus, nu se va executa sudura pe perioade cand temperatura la suprafata membranei din PEHD va fi sub -5 C sau peste 35 C. Conditiile atmosferice normale in care va fi recomandabila realizarea operatiunilor de sudura sunt: Nu se va executa nici un fel de operatiune de sudura la temperaturi ridicate care ar putea afecta sanatatea echipei de operatori. Consultantul va fi imediat informat in cazul aparitiei unor probleme datorate conditiilor atmosferice. Inainte de inceperea operatiunilor de sudare propriu-zise se vor face incercari de sudura astfel incat aparatura sa fie calibrata corespunzator in vederea realizarii unor conditii corespunzatoare de sudura. 9.7.2.17 Imbinari de incercare
Aceste imbinari se vor realiza pe bucati de geomembrana in vederea verificarii conditiilor de sudura. Astfel de imbinari de incercare trebuie realizate la inceputul fiecarei sesiuni de sudura (inceput de zi, dupa pranz, si ori de cate ori aparatul va fi oprit si se raceste) si pentru fiecare aparat care se foloseste. Aceste imbinari de incercare se vor realiza in conditii identice cu conditiile in care se va realiza sudura pe amplasament. Esantionul de incercare are cca 1. 0 m lungime pe 300mm latime (dupa imbinare) cu sudura realizata pe directia cea mai mare. Suprapunerile de sudura vor avea valorile nominale de 100mm; dar cel putin 75mm. Doua mostre alaturate, fiecare avand 25 mm latime, vor fi taiate din esantionul de incercare. Mostrele vor fi incercate la desprindere fie tragandu-se cu mana de ele, fie prin folosirea unui tensiometru, si mostrele nu trebuie sa cedeze in imbinare. Daca cedeaza in imbinare, incercarea se repeta dupa ajustarea echipamentului. Daca imbinarea cedeaza din nou atunci nu vor fi acceptati nici echipamentul si nici operatorul, si nu vor mai fi folositi la operatiuni de aceasta natura pana nu sunt corectate deficientele respective si pana nu se executa doua suduri reusite, consecutive, de incercare. Consultantul va asista la realizarea acestor incercari . 9.7.2.18 Procedura Generala de realizare a imbinarilor
In cazul in care nu exista alte specificatii exprese, succesiunea operatiunilor necesare pentru realizarea imbinarilor urmata, in general de Antreprenor va fi: Rulourile de membrana se vor suprapune pe minimum 100 mm in cazul sudurii prin impanare si 75 mm in cazul sudurii prin extrudare (in cazul in care nu exista alte indicatii, stipulate in mod expres de catre 125
producator). Cutele din zonele de suprapunere se vor taia de-a lungul coamei cutei astfel incat sa se realizeze o suprapunere plana. Cutele taiate se vor imbina si orice portiune unde suprapunerea nu va fi corespunzatoare va fi peticita cu o bucata din aceeasi geo-membrana, de forma ovala sau rotunda depasind taietura cu cel putin 150mm pe toate directiile. Imbinarea se va intinde pana la campurile din peretii celulei si cel putin pana la baza santului de ancorare. Toate imbinarile transversale se vor executa, la intersectii, prin sudura prin extrudare. Partea superioara, care atarna, se va decupa in zona ce urmeaza a fi sudata prin extrudare si zona de sudat se va aseza, inainte de realizarea sudurii, in plan paralel cu imbinarea. In cazul sudurii prin impanare realizate pe un strat suport umed sau noroios, va fi necesara asezarea unui sub-strat, portabil, protector, din plastic pentru a fi plasat direct sub membranele suprapuse ce urmeaza a fi imbinate, pentru a preveni formarea umiditatii intre membranele de sudat si/sau pentru a asigura un ritm bun de deplasare pentru echipamentul de sudura prin impanare. 9.7.2.19 Incercari de continuitate nedistructive pentru imbinari
Antreprenorul va realiza incercarea nedistructiva pentru toate imbinarile, pe toata lungimea acestora, folosind un echipament de incercare cu vacuum, a unuia de incercare prin scintilatie, a unuia de incercare prin presiune de aer, sau a oricarei alte metode aprobate. Scopul acestor incercari nedistructive va fi verificarea continuitatii imbinarilor. Incercarile nu dau informatii referitoare la rezistenta imbinarilor. Incercarile de continuitate pe masura derularii operatiunii de sudare si nu la finalizarea tuturor imbinarilor din camp. Orice incercare ce urmeaza sa fie realizata va fi adusa din timp la cunostinta Consultantului. De asemenea vor fi inaintate Consultantului rezultatele tuturor incercarilor. 9.7.2.20 Incercarea cu Vacuum
Aceasta incercare se realizeaza in principal pe sudurile prin extrudare si poate fi folosita la incercarea sudurilor prin impanare atunci cad geometria sudurilor face imposibila sau impracticabila incercarea prin presiune de aer sau atunci cand se incearca localizarea cu precizie a unui defect ce se presupune ca persista dupa ce s-a realizat incercarea prin presiune de aer. Echipamentul de incercare are urmatoarea componenta: Un ansamblu de compartiment de vacuum, format dintr-o carcasa rigida, o fereastra transparenta de vizualizare, o membrana moale din neopren atasata unui buton, un orificiu sau un sistem de supape, si un manometru care sa masoare vacuumul din compartiment. Un recipient de vacuum din otel si un ansamblu de pompe echipat cu un sistem de control al presiunii si conducte de legatura; Un tub de presiune/vacuum din cauciuc cu fitinguri si elemente de legatura. galeata si o perie mare, mop sau ansamblu de stropire, Solutie de sapun.
126
Incercarea trebuie realizata la minimum 35 kPa vacuum si pe o durata de 10 la 15 secunde. Se vor marca toate zonele unde apar bule de sapun si acestea vor fi reparate in conformitate cu Specificatiile. Incercarea se face la cel putin o ora de la terminarea sudurii. Imbinarile pe care s-au realizat incercarile cu Vacuum se vor mentiona in Raportul zilnic. 9.7.2.21 Incercarea prin scintilatie
Echipamentul va fi compus din: Dispozitiv de incercare cu bobina de inductie, cu reglaj continuu al inaltei frecvente in gama 15 la 30 KV Sarma de cupru. Incercarea se va derula urmand urmatoarea procedura: Pe intreaga lungime a imbinarii se va insera o sarma continua de cupru. Imbinarea se va pregati prin polizare, debavurare. Dupa ce s-a executat sudura se va astepta racirea ei. Echipamentul de incercare va fi reglat pentru a produce o tensiune de cca 10 KV pe milimetru grosime de geo-membrana de incercat. Apoi sonda aparatului se va trece incet, la o inaltime corespunzatoare, de-a lungul fiecareia dintre marginile si pe centrul cordonului de sudura extrudata. Cand se observa producerea unei scantei intre sonda si cordonul extrudat de sudura lin locul respectiv exista un defect de sudare. Locul se marcheaza si se fac reparatiile in conformitate cu specificatiile de fata. Zona reparata va fi retestata. 9.7.2.22 Incercarea prin Presiune de aer (Numai pentru imbinari duble prin topire)
Echipamentul va fi compus din: pompa de aer (manuala sau mecanica) echipata cu manometru capabil sa genereze si sa mentina o presiune intre 25 si 36 psi (160 si 250 kPa). Un furtun din cauciuc cu fitinguri si elemente de legatura. Un ac ascutit gol, sau dispozitiv apobat de alimentator sub presiune. Membrana va fi lasata sa se raceasca cel putin 2 ore inainte de a incepe incercarea. Rezultatele obtinute pe sectiunea incercata se vor verifica prin comparatie cu urmatoarele criterii. Specificatii pentru incercarea prin presiune pe sudurile cu cusatura dubla imbinate prin impanare la cald Grosime membrana de Minimum Initial (kN/m2). Maximum Initial (kN/m2). Pierdere permisa Diferenta Maxima de admisibila dupa 5 minute presiune
127
(kN/m2). 2. 0 mm 200 240 15
Daca incercarea pe sectiune nu indeplineste aceste criterii, zona se marcheaza si se repara in conformitate cu specificatiile de fata.
9.7.2.23
Incercari distructive
Incercarea distructiva a imbinarilor permite singura evaluare directa a rezistentei imbinarii si a eficientei sudurii, date care dau indicatii asupra durabiliatii imbinarii. Incercarile distructive implica folosirea a 2 tehnici: 1) incercarea la forfecare, si 2) incercarea la exfoliere. Incercarile distructive se vor realiza de catre Antreprenor pe mostre prelevate din zone aleatoare indicate de catre Consultanta. Scopul acestor incercari va fi acela de a verifica daca sudurile sunt perfect integrate una cu cealalta si de a evalua rezistena acestor imbinari. Incercarea reazistentei imbinarii se va executa pe durata executiei sudurii, si nu la momentul finalizarii tuturor imbinarilor din camp. 9.7.2.24 Localizare si frecventa
Consultantul va alege locurile de unde se vor preleva mostrele. Aceste locatii se vor stabili dupa cum urmeaza: Frecventa de realizarea a incercarilor va fi convenita intre Antreprenor si Consultanta, la incheierea contractului si/sau la intalnirile anterioare inceperii lucrarilor. Daca nu se prevede altfel, esantioanele pentru incercarile distructive se vor preleva cu o frecventa de minimum 1 esantion pentru fiecare 150m de sudura. Frecventa de esantionare se va masura ca medie pentru intreaga celula. Sudorul nu va fi instiintat despre locul de unde se vor preleva esantioanele pentru incercare. 9.7.2.25 Procedura de esantionare
Esantioanele se vor preleva si vor fi incercate de catre Antreprenor pe masura desfasurarii operatiunii de sudura. Antreprenorul nu va permite acoperirea nici unui strat de etansare pana la finalizarea procedurilor de asigurare a calitatii si incercarilor spre satisfactia Consultantului. Antreprenorul va: 128
Atribui un numar fiecarui esantion prin care sa se poata identifica imbinarea de referinta si esantionul si le va marca in conformitate. Va inregistra in Raportul zilnic localizarea (pozitia) esantionului. Va repara imediat toate gaurile din geo-membrana rezultate in urma prelevarii de esantioane pentru incercari distructive in conformitate cu procedurile de reparare descrise in prezentele specificatii. Continuitatea din noile imbinari ale zonelor reparate se vor incerca in conformitate cu procedurile recomandate mai sus. 9.7.2.26 Dimensiunile esantioanelor
La locatia stabilita pentru prelevare, se vor preleva doua tipuri de esantioane: Intai, se vor preleva doua cupoane-esantion initiale pentru incercarile in conditii de exploatare. Fiecare cupon-esantion are 25 mm latime pe 150mm lungime cu imbinarea centrata pe lungime. Distanta dintre locurile de prelevare va fi de minimum 1. 1m. Cupoanele se vor incerca la exfoliere. In cazul in care oricare dintre cupoanele-esantion nu dau rezultatele asteptate in urma incercarii in conditii de exploatare, atunci se va urma procedura descrisa. Daca ambele cupoane-esantion vor fi conforme cu specificatiile, unul dintre cele doua cupoane se va taia in 3 parti care se vor distribui dupa cum urmeaza: Una, Antreprenorului pentru incercare, 500 mm x 300 mm. Aceasta reprezinta proba martor si va fi astfel inregistrata de catre Consultanta; Una, laboratorului de incercari pentru asigurarea calitatii geo-membranei, daca va fi cazul, 300 mm x 300 mm; 9.7.2.27 Incercari in conditii de exploatare
Antreprenorul va preleva 10 (zece) cupoane de 25 mm latime din esantionul de incercare. Cupoanele se vor incerca folosind tensiometrul, cinci dintre ele la incercarea de exfoliere si cinci la cea de forfecare. Valorile minime ale rezistentelor sunt cuprinse in tabelul de mai jos:
Valori Minime Grosime Geomembrana Exfoliere Exfoliere Extrudare Impanare (kN/m) 2. 0 mm 18 (kN/m) 23 Forfecare Extrudare (kN/m) 29 Forfecare Impanare (kN/m) 29
Daca mai mult de un esantion din oricare dintre cel doua grupuri de 5 se situeaza in afara limitelor admisibile, atunci se considera ca intreg esantionul va fi non-conform, si se urmeaza procedura descrisa anterior. Metodele folosite vor fi ASTM modificat, D4437, D413 si D638. 129
Imediat ce vor fi disponibile, Consultantului i se vor inainta toate rezultatele incercarilor. 9.7.2.28 Proceduri de urmat in cazul neconformarii la cerintele incercarilor distructive
Ori de cate ori se intampla ca esantioanele sa prezinte rezultate la incercari, in afara limitelor admisibile, declarate fiind neconforme la exigentele la incercari distructive, Antreprenorul are doua optiuni: Refacerea imbinarii intre doua zone pentru care rezultatele testelor au prezentat valori conforme. Urmarirea traiectoriei sudurii pana la un punct intermediar localizat la maximum 3. 0m distanta de punctul in care s-a inregistrat neconformitatea, pe fiecare directie, si sa preleveze cate un nou mic esantion pentru o alta incercare in conditii de exploatare. Daca aceste esantioane suplimentare se dovedesc a fi conforme cu exigentele incercarii in conditii de exploatare, atunci se vor preleva esantioane standard. Daca si aceste esantioane sunt conforme, atunci se va reface sudura intre cele doua puncte astfel localizate. Daca oricare dintre aceste esantioane se dovedeste a fi nonconforma, atunci procesul se repeta pentru a stabili cu exactitate zona in care imbinarea trebuie refacuta. Seful echipei de montori poate alege sa refaca o imbinare intreaga, in cazul in care numarul punctelor de reparat de pe o cusatura se considera a fi foarte mare. Toate imbinarile declarate conforme trebuie delimitate de doua puncte de prelevare de esantioane declarate conforme. Antreprenorul va documenta toate masurile luate in legatura cu numarul de incercari distructive nereusite (de ex. acoperirea zonelor de imbinare nonconforme) si le va prezenta in Raportul zilnic. 9.7.2.29 Defecte si repararea acestora la sistemul de etansare PEHD
Toate zonele de imbinare si cele fara imbinari ale geo-membranei vor fi examinate de catre Antreprenor in vederea identificarii unor defecte, gauri, incluziuni de aer, materie prima intacta sau orice alt semn de contaminare cu materiale straine. Materialele deteriorate si cele cu defecte vor fi identificate, vor fi mentionate intr-un raport detaliat al defectelor de calitate si vor fi inregistrate in Raportul zilnic. Se vor mentiona si masurile luate pentru rezolvarea sau corectarea defectelor amintite. Defectele, gaurile, incluziunile de aer, zonele cu materii prime intacte sau orice alt semn de contaminare cu materiale straine, sudurile non-conforme ale geo-membranelor si alte situatii nesatisfacatoare vor fi, de asemenea, identificate in Raportul zilnic. Se vor mentiona si activitatile de reparare/corectare a defectelor inregistrate. Locurile in care se executa reparatii vor fi marcate corespunzator de Antreprenor, zilnic si vor fi incluse ca modificari pe plansele continand descrierea lucrarilor efectiv executate (as-built drawings). Aceste desene vor fi disponibile in orice moment pentru verificare de catre reprezentantul Consultantului responsabil cu asigurarea si controlul calitatii. Fiecare locatie suspecta, atat in ceea ce priveste calitatea imbinarii cat si calitatea zonelor fara imbinari, vor fi supuse unor serii de incercari nedistructive folosind metodele corespunzatoare descrise anterior. Locul fiecarei zone necorespunzatoare din punct de vedere al exigentelor la incercarile nedistructive, va 130
fi marcat de catre Antreprenor si va fi reparat. Zonele respective nu se vor acoperi pana cand rezultatul incercarilor nu demonstreaza conformitatea lucrarii amintite cu exigentele. 9.7.2.30 Procedura de reparare a Geomembranei
Orice portiune de geo-membrana care rezulta non-conforma in urma efectuarii incercarilor nedistructive se va repara. Exista mai multe procedee de reparare a acestor zone. Decizia finala referitoare la procedura de reparatie corespunzatoare se va conveni de catre Consultanta si Antreprenor. Procedurile respective includ: Peticirea folosita pentru repararea gaurilor mari, a rupturilor si a zonelor contaminate cu materii straine. Polizare (curatire) si re-sudare - folosita pentru repararea zonelor mici de imbinare prin extrudare. Sudura sau imbinarea prin puncte - folosita pentru repararea gaurilor mici, porilor sau a altor defecte minore locale. Invelirea - folosita pentru repararea lungimilor mari de imbinari sau a imbinarilor cu defecte. Acoperirea - folosita pentru repararea zonelor necorespunzatoare care prezinta cusaturi care au margini expuse i. e. acolo unde imbinarea suprapunerilor nu va fi corespunzatoare. Re-sudarea se va scoate pe toata lungimea imbinarea si se va re-suda, metoda folosita acolo unde imbinarea s-a dovedit necorespunzatoare pe lungimi mari, folosita si ca alternativa la metoda invelirii. In plus, trebuie sa fie satisfacute si urmatoarele prevederi: Suprafetele de geo-membrana care urmeaza a fi reparate se vor poliza (lustrui) cu cel mult o ora inainte de executia reparatiei. Toate suprafetele trebuie sa fie curate si uscate la momentul executiei reparatiei. Toate echipamentele de imbinare folosite la executia reparatiilor trebuie sa fie echipamente aprobate; Procedurile, materialele si tehnicile de reparare vor fi aprobate anterior de catre Consultanta pentru fiecare tip de reparatie . Peticele si invelisurile vor depasi cu cel putin 150mm marginile defectelor, si vor avea toate marginile rotunjite cu o raza de cel putin 75mm.
9.7.2.31
Verificarea Reparatiilor la Geomembrane
Fiecare reparatie va fi incercata nedistructiv folosindu-se metodele descrise mai sus, dupa cum va fi cazul. Reparatiile care, in urma acestor incercari, se dovedesc a fi conforme se vor constitui ca model de reparatie corespunzatoare. Daca insa rezultatele incercarilor indica neconformitati, reparatia se va reface si se va reincerca pana cand se vor obtine rezultate conforme.
131
9.7.2.32
Aprobarea sistemului de etansare
Sistemul de etansare al geo-membranei va fi aprobat cand: Toate materialele componente ale sistemului vor fi asternute si imbinate. Rapoartele zilnice vor fi completate. Plansele cu asezarea reala a campurilor de membrana vor fi finalizate si aprobate. Va fi finalizata si verificarea conformitatii tuturor imbinarilor si a tuturor reparatiilor inclusiv incercarile asociate acestor operatiuni. Antreprenorul va aduce la cunostinta Consultantului orice activitate de demobilizare.
9.7.3
Geotextile de protectie 9.7.3.1 Specificatiile referitoare la Materiale de Protectie Geotextile
Protectia geotextila se va folosi pentru a proteja sistemul de etansare geosintetic impotriva ruperii si uzurii pe parcursul lucrarilor de instalare si impotriva eventualei deteriorari provenite din particulele granulare ale stratului de drenare, la operare. Specificatiile tehnice referitoare la geotextila de protectie, tip folie monostrat perforata din fibre de bumbac netesute, ce se va folosi in scopul acestui proiect sunt:
Proprietate Materie prima Masa pe unitate de suprafata Grosime Rezistenta md/cmd** admisibila la rupere,
Metoda incercare EN ISO 9864 EN ISO 9863-1 EN ISO 10319
de
Unitate Valori g /m2 mm kN/m % N Polipropilena alba 2000 10 - 12 80 - 90 / 60 / 40 10,000 (PP),
Alungire la forta maxima la rupere, EN ISO 10319 md/cmd** Forta de strapungere EN ISO 12236
= pe baza; **md = directia de deplasare utilaj, *cmd = transversal directiei de deplasare utilaj
132
9.7.3.2 Instalare Asternerea geotextilului de protectie se va desfasura in conformitate cu un plan de asternere pregatit de catre Antreprenor si aprobat de catre Consultanta. Geomembrana PEHD trebuei curatata cu o perie pentru a inlatura orice pietre si resturi care ar putea produce strapungerea membranei PEHD. Suprafata astfel curatata trebuie inspectata in vederea aprobarii de catre Consultanta, inainte de asternerea geotextilei. Geotextil va fi ancorata in acelasi sant in care s-au ancorat si stratul de argila geosintetica si geomembrana din PEHD, urmandu-se prevederile din plansele din proiectul de executie. Rulourile geotextile se vor asterne pe pante, taluzuri inclinate, astfel incat imbinarea sa curga paralel cu directia de panta maxima. In zonele plane nu trebuie pastrata vreo orientare particulara referitoare la asternere. Rulourile geotextile vor fi suprapuse in mod obisnuit intr-un sistem similar cu acela al placilor pentru invelitori ceramice, cca 20-25 cm la muchiile foilor si cca 50 cm la marginile foilor. Toate rulourile geotextile se astern fara a forma cute sau incretituri. In general nu sunt permise suprapunerile transversale adiacente. Se permit, totusi, suprapuneri in forma de T. Foile adiacente se fixeaza una de alta prin sudura cu aer fierbinte (la aprox. 200C) cel putin la fiecare 50cm. 9.7.3.3 Inspectii si Reparatii Dupa instalare, se va face o inspectie vizuala a ruloului si a imbinarii, se va intocmi procesul verbal si se va prezenta Consultantului pentru aprobare. Inspectia va include: suprapunerile si aliniamentele; va repera orice defecte sau deteriorari aparute in timpul instalarii. Partile ce trebuie reparate vor fi mentionate, raportate, reparate si in final re-inspectate.
133
9.8
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE DRUMURI

9.8.1 Lucrari de terasamente 9.8.1.1 Generalitati
Prevederi generale La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitatile de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
134
9.8.1.2 Materiale folosite Pamanturi pentru terasamente La executarea terasamentelor se vor utiliza paminturi tip 1 si 2 clasificate conform STAS 1243 - 88 si STAS 2914 (tabelul 1a si 1b.) Tabelul 1a
Granulozitate Indice de plasticit ate IP pentru monogramei fractiune a sub mm < 10 Umflar e libera UL % Calitate\= -9 material 0.5 pentru terasame nte < 40 Mediocra
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamant Simbol 4. Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasa anorganice cu compresibilitate si umflare 4a libera redusa, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice cu compresibilitale mijlocie, umflare libera redusa sau 4b medie, foarte sensibile la inghet-dezghet organice (MO > 5%) cu o compresibilitale sl umflare 4c libera redusa si sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice cu compresibilitale si umflare 4d libera mare, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet
Conform Casagrande
< 35
< 70
Mediocra
10
< 40
Mediocra
> 35
> 7o
Rea
organice (MO > 5%) cu 4e compresibilitale mijlocie si umflare libera redusa sau medie foarte sensibila la
< 35
< 75
Rea
135
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE inghet-dezghet organice (MO > 5%) cu compresibilitale mare, umflare libera medie sau 4f mare, foarte sensibile la inghet-dezghet
> 40
Foarte rea
Materiile organice sunt notate cu MO Paminturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara sa fie luate masuri speciale. Paminturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul in care conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet - dezghet. Tabelul 1b
Granulozitate neuniformitate Un Umflare liberaUL % 0 Mediocr a 10 40 20 40 > 10 Foarte rea > 40 Indice de plastici tate IP pentru fractiun ea sub 0.5 mm
1. Pamanturi necoezive grosiere fractiunea mai mare de 2mm reprezinta mai mult de 50%) Blocuri, bolovanis, idem 1a, insa uniforme pietris. (granulozitate 1b discontinua)
cu foarte putine parti fine nruniforme (granulozitate continua, 1a insensibile la inghetdezghet si la variatiile de <1 umiditate
Simbol
Conform monogramei Casagrande
Coeficient de
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamant
>5 < 10 < 20
Calitat e materia l pentru terasa mente Mediocr a
2. Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2mm reprezinta mai mult de 50%) Nisip cu pietris, nisip idem 2a insa uniforme mare, mijlociu sau fin. (granulozitate 2b discontinua) 3. Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2mm reprezinta mai mult de 50%) cu liant constituit din pamanturi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prafos sau argilos.
cu parti fixe, neuniforme (granulozitate continua) sensibilitate mijlocie la 2a inghet-dezghet, insensibile la variatiile <6 de umiditate
>5 < 20 < 40
Mediocr a
Rea
cu multe parti fine, foarte sensibile la inghet-dezghet, 3a fractiunea libera prezinta umflare libera, respectiv 6 contractie redusa idem 3a insa fractiunea fina prezinta umflare 3b medie sau mare
Rea
136
Apa de compactare Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului in afara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se face decit cu aprobarea proiectantului si beneficiarului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
9.8.1.3 Verificarea calitatii paminturilor Verificarea calitatii pamintului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul c . Tabel 2
Metode de Nr. crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime determinare conform STAS Granulozitate Limite de plasticitate Coeficientul de neuniformitate Pentru paminturile folosite in rambleele din 4 Caracteristicile de compactare spatele zidurilor paminturilor folosite la protectia rambleelor -o 5 Umflare libera 1913/12-88 O incercare la fiecare: 6 Sensibilitate la inghet-dezghet 2000 mc pamint pentru rambleu 250 ml drum in debleu 7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1 -82 1709/2-90 1913/13-83 In functie de heterogenitatea pamintului utilizat, insa nu va 1913/5-86 fi mai mica decit o incercare la 5000 mc
1 2 3
1913/4-86 730-89
Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
9.8.1.4 Executarea terasamentelor Pichetajul sl bornarea lucrarilor 137
Pichetajul este efectuat prin grija beneficiarului de catre antreprenor, inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou. Aceste lucrari se fac de comun acord cu beneficiarul si proiectantul. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceeasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperelor de a restabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. Acestia se vor scoate in afara zonei de lucru. Scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa. Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber antreprenorului. Aceste lucrari se vor corela cu cele prevazute in proiect si in caz de neconcordante se va instiinta beneficiarul pentru a stabili sumele necesare, eventual suplimentare, fata de cele prevazute in proiect. 9.8.1.5 Lucrari pregatitoare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si subterane demolarea constructiilor existente.
curatirea cu perie mecanica, a intregii suprafete a pietrurii existente pe platformele sectoarelor de drum care se vor executa, de impuritatile aparute accidental (materii organo-vegetale si/sau pamintoase), pina la aparitia pietrurii existente. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pina la adincimea de 1,00m sub nivelul platformei terasamentelor. Aceste lucrari se vor efectua pe intreaga zona a proiectului ocupat de constructor cu scopul de a-si putea desfasura operatiile care-i revin conform contractului. Materialele rezultate prin demolarea constructiilor vor fi descarcate intr-o zona care nu va afecta zona si aspectul estetic al drumului cit si mediul inconjurator in conformitate cu indicatiile inspector de santierlui. Toate imbracamintile din beton de ciment, straturile de baza, bordurile, etc. ce trebuie inlaturate vor fi dislocate in bucati si depozitate apoi in locuri bine stabilite. in cazul in care se intilneste un strat bituminos in zona pina la 100cm sub cota proiectata, acesta va fi scarificat iar materialul rezultat va fi compactat la densitatea aparenta prescrisa pentru rambleu sau va fi depozitat in vederea reciclarii, daca se apreciaza ca aceasta este necesara si oportuna. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca beneficiarul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
138
9.8.1.6 Miscarea pamintului Excedentul de sapatura ca si pamaturile din deblee care sunt improprii realizarii rambleelor, precum si pamintul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive. 9.8.1.7 Lucrari de excavatii Descrierea lucrarilor Aceste lucrari vor include excavatii largi cum sunt debleurile, sapaturile in zonele cu profil mic, excavatiile facute in scopul devierii sau a regularizarii cursurilor de apa, excavatii facute in scopul devierii drumurilor publice. Fazele de lucru pentru excavatii vor cuprinde: incarcarea materialului excavat in mij loace de transport protejarea patului drumului cu material corespunzator si inlaturarea lui ulterioara inlocuirea materialului care a devenit necorespunzator (ca urmare a actiunii traficului de santier) afinarea sau dislocarea materialului inainte sau in timpul excavatiei manipularea materialului excavat evacuarea apei din excavatii sprijinirea marginilor sapaturii selectarea si separarea materialului
excavatii suplimentare reclamate de constructor pentru spatiul de lucru, schele, cofraje sau alte lucrari temporare, reumplerea lor cu material corespunzator si compactarea Toate excavatiile vor fi executate in conformitate cu profilurile, cotele si pantele indicate in planse. Excavatiile vor fi executate folosind echipamente si tehnologii adecvate selectate in conformitate cu tipul si calitatea pamintului ce trebuie excavat, cu distantele de transport, etc. Executia debleelor Lucrarile de excavatii vor cuprinde toate sapaturile executate folosind utilaje adecvate fara a necesita explozivi. Paminturile obisnuite vor include paminturile necoezive cum sunt nisipurile, balasturile precum si argilele, paminturile prafoase , rocile detritice naturale si alte materiale similare. Excavatiile vor fi realizate la dimensiunile proiectate in coformitate cu tolerantele admise. Abaterile de la dimensiunile specificate in plansa vor fi de max 1,5cm pe directia verticala pe toata portiunea unde urmeaza sa se construiasca sistemul rutier inclusiv acostamentele acoperite. In scopul de a usura realizarea patului la cotele stabilite in proiect, prin inlaturarea materialului in exces fata de aceste cote, in timpul operatiei de constructie se recomanda ca diferentele fata de cotele proiectate sa fie mai degraba pozitive decit negative. Abaterile pe verticala mai mari de 1,5cm, vor putea fi tolerate la formarea acostamentelor de pamint a zonelor mediane sau altor benzi deoarece acestea vor fi ulterior protejate cu pamint vegetal sau insamintate. 139
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre beneficiarul lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu, sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime. Nu se vor crea supraadinciri in debleu, in cazul in care, in mod accidental, apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie beneficarul lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului. In cazul in care terenul intilnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala investitorului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100 Proctor normal. Daca constata ca stabilitatea paminturilor nu este asigurata, antreprenorul trebuie sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat beneficiarul si proiectantul. Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incit sa se obtina pe o adincime de 30cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3m sunt de 5 cm. In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera incit paminturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special, sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung cu conditia ca apelor de scurgere naturala sa nu se adune in acest front. 9.8.1.8 Controlul compactarii Starea rambleului este controlata prin supravegherea beneficiarului pe masura executiei in urmatoarele conditii: controlul va fi strat dupa strat se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu urmatoarea frecventa, eventual, modificata la cererea inginerului Tabelul 3
Denumirea incercarii Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Frecventa minimala a incercarilor Observatii 1 la 5000 mp 1 la 250 m de platforma Pentru fiecare tip de pamint Pe strat Pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 m de platforma
140
Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare. Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decit daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. Compactarea de proba se executa pe portiuni limitate denumite si piste sau platforme de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri prin care se realizeaza gradul de compactare prescris atunci cind pamintul are o umiditate apropiata de cea optima (Wopt 2 ). Amplasamentul pistelor de incercare poate fi ales in interiorul amprizei lucrarii cind programul general de executie permite aceasta, sau in exteriorul acesteia eventual intr-o zona apropiata de sursa de material (groapa de imprumut, balastiera) trebuind sa preceada cu citeva zile inceperea efectiva a lucrarilor de compactare, timp in care urmeaza sa se execute lucrarile de laborator si sa se interpreteze rezultatele obtinute in vederea luarii deciziei. Dimensiunile minime ale sectorului pe care se executa compactarea de proba sunt: lungime > 30 m (exclusiv rampele de acces de la capete) latimea > 3,5 m (cel putin dublul latimii utilajului de compactare)
Amplasarea pistelor de incercare se va face in aliniament si pe cit posibil in teren orizontal. Pamintul pe care se face compactarea de proba trebuie sa aiba aceasi natura cu cel care urmeaza a fi utilizat la executarea terasamentelor pe santierul respectiv. Numarul sectoarelor de incercare rezulta din numarul parametrilor variabili care pot interveni in tehnologia de compactare (tipul de utilaj, natura pamintului, umiditatea pamintului, grosimea stratului care se compacteaza). Verificarea modului in care materialele puse in opera au fost compactate este o garantie a comportarii in timpul exploatarii in bune conditiuni. Se poate controla executia unei compactari pe doua cai si anume: examinind rezultatele obtinute, adica masurind sau apreciind calitatile fizice sau mecanice ale materialului compactat; controlind materialul si modul de executie al compactarii. Urmind prima cale se determina, dupa executarea compactarii, proprietatile fizice (densitate, umiditate) sau mecanice (rezistenta la poansonare, modului de deformatie, deformatia elastica) ale materialului. Prin cea de a doua cale controlul se desfasoara permanent, odata cu executarea lucrarilor de compactare. in acest sens se urmareste daca materialul pus in opera este de aceasi calitate (granulozitate, umiditate) cu a materialului folosit la executarea platformelor experimentale pe care s-a efectuat compactarea de proba si daca se respecta tehnologia stabilita cu aceasta ocazie (tipul utilajului, grosimea stratului, numarul de treceri). Calitatea lucrarilor de compactare se verifica prin determinarea gradului de compactare "Gc" stabilit cu relatia: 141
[%] in care: W; [gr/cm3] - densitate in stare uscata a stratului de teren compactat - densitatea materialului in stratul compactat W - umiditatea aferenta acestui strat Stabilirea gradului de influenta a acestor factori se face in prealabil pe platformele experimentale sau pe fisii aparte, la care se variaza cite unul din factori mentinind constanti pe ceilalti doi astfel: Umiditatea optima - se detrermina pastrind constanta grosimea straturilor si a numarului de treceri, variind pentru fiecare strat procentul de umiditate. Se iau apoi probe din fiecare strat la care se adauga densitatea aparenta in stare uscata si se reprezinta grafic in curba de compactare. Proba care reprezinta cea mai mare densitate aparenta in stare uscata indica si umiditatea optima. Stabilirea numarului de treceri si a grosimii stratului se determina astfel: se executa mai multe fisii de umplutura in straturi de grosimi diferite; se pastreaza constanta umiditatea optima;
fiecare strat se compacteaza prin mai multe treceri succesive a mijlocului pina cind se obtine aceeasi densitate. Raportul n/h = minim - indica valoarea optima a celor doi factori de influenta. 9.8.1.9 Controlul executiei lucrarilor Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: verificarea trasarii si bornarii axei si amprizei drumului verificarea pregatirii terenului de fundatie verificarea calitatii si starii pamintului utilizat controlul grosimii straturilor asternute controlul compactarii terasamentelor controlul caracteristicilor platformei drumului controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamintului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Verificarea trasarii axului sl a amprizei drumului Verificarea trasarii axului si a amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de 0,1 Om in raport cu reperii pichetajului general.
142
Verificarea pregatirii terenului de fundatie Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificindu-se si eventualele remedieri necesare. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000mp de suprafete compactate. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii conform instructiunilor tehnice departamentale - indicativ CD 31-94. Masuratorile cu deflectometru se vor efectua in profile transversale amplasate la maximum 25m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum nou. La nivelul terenului de fundatie de sub rambleu, se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon de 100 KN to are valori mai mari decit cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamintul de fundatie. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometru in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta, iar daca nu corespund se continua compactarea concomitent cu alte masuri de imbunatatire a granulometriei, a umiditatii, etc. Verificarea calitatii sl starii pamintului utilizat Verificarea calitatii pamintului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamintului conform tabelului 1a si 1b. In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in starea uscata. Verificarea grosimii straturilor asternute Grosimea fiecarui strat de pamint asternut la executarea rambleului va fi verificata, aceasta trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamint respectiv si utilajele folosite la compactare pentru a se asigura gradul de compactare si capacitatea portanta prescrisa. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamint pus in opera. In cazul paminturilor coezive se vor preleva cite 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului atunci cind acesta are grosimi mai mari de 25cm si numai de la suprafata si baza stratului atunci grosimea este mai mica de 25cm. In cazul paminturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de minimum 1000cm3. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor Normal STAS 1913/13-83. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stinga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250m lungime. In cazul in care valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. 143
Nu se va trece la executia stratului urmator atit timp cit rezultatele verficarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. Aceste date se urmaresc de catre beneficiar si se inscriu in cartea tehnica a drumului. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pirghie. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea gradului de compactare, verificarea elementelor geometrice, verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pirghie sau a Dynatestului sau a altor metode agrementate, la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment admisibile impuse pentru patul drumului sunt 0,05m fata de prevederile proiectului. in ceea ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor, tolerantele sunt cele aratate anterior in prezentul caiet de sarcini. Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20m. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai mari decit cea admisa. Tabel 4
Tipul de pamint conform Stas 1243-88 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Valoarea admisibila a deformatlei elastice 1/100 mm 350 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, 450 argila
9.8.1.10
Receptia lucrarii
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executie (receptii pe faze de executie) unei receptii la terminarea terasamentelor si unei receptii finale. Receptia pe faze de executie In cadul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se efectueaza de catre beneficiar si antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei trebuie sa poarte ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: 144
trasarea si pichetarea lucrarii terminarea lucrarilor pregatitoare, inclusiv decaparea stratului vegetal pregatirea terenului de fundatie de sub rambleu terminarea terasamentelor la nivelul patului drumului.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cit si a comisiei de receptie la terminarea lucrarilor sau finala. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cit si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze) lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc. nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului
Receptia la terminarea lucrarilor Receptia la terminarea terasamentelor se efectueaza odata cu receptia sectorului de drum terminat, verificindu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcin si a proiectului de executie natura pamintului din corpul drumului si din terenul de sub rambleu, concordanta gradului de compactare si a capacitatii portante realizate, cu prevederile caietului de sarcini starea de stabilitate, indepartarea apelor, starea taluzurilor. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere. Constructorul va avea in dotare toare dispozitivele necesare verificarii calitatii lucrarilor si la solicitarea inspector de santierlui de santier le va pune la dispozitia acestuia. Receptia finala La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele in perioada de garantie si daca acestea au fost intretinute corespunzator. 9.8.1.11 Acte normative Anexa - documente de referinta
145
Ordin comun MT/MI - nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 - "Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului" NGPM/1996 - "Norme generale de protectia muncii" NSPM nr.79/1998 - "Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor" Ordin Ml nr. 775/1998 - "Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere" Ordin AND nr.116/1999 - "Instructiuni proprii de securitatea munciipentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor" Reglementari tehnice CD 31 - "Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatiiportante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide"
Standarde SR EN 13242-2003, SR En 13450-2003 - "Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate." STAS 1243 - "Teren de fundare. Clasificare si identificarea pamintului" STAS 1709/1 - "Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adincimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul" STAS 1709/2 - "Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice." STAS 1709/3 - "Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamintulrilor de fundatie. Metoda de determinare." STAS 1913/1 - "Teren de fundare. Determinarea umiditatii." STAS 1913/3 - "Teren de fundare. Determinarea densitatii paminturilor." STAS 1913/4 - "Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate." STAS 1913/5 - "Teren de fundare. Determinarea granulozitatii" STAS 1913/12 - "Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale paminturilor cu umflaturi si contractii mari." STAS 1913/13 - "Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare, incercarea Proctor." STAS 1913/15 - "Teren de fundare. Determinarea greutatii volumetrice pe teren." STAS 2914 - "Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate."
146
9.8.2
Strat de balast 9.8.2.1 Generalitati
Prevederi generale La executarea stratului de balast se respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitatile de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a stratului de balast, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun. La executia stratului de balast se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor. 9.8.2.2 Materiale folosite Agregate naturale Pentru executia stratului de balast se va utiliza balast sort 0 - 70,conform SR 662 tabelul 14 pag. 13 Agregatele utilizate trebuie sa provina din roci omogene, fara urme de degradare, rezistente la inghetdezghet. Natura si caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie sa fie conform SR EN 932-3 si STAS 6200-4. Agregatele nu trebuie sa contina corpuri straine, pirite, limonite sau saruri solubile, sa nu contina silice microcristalina sau amorfa care reactioneaza cu alcaliile din cimenturi. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare mai mare de 10%. Granulozitatea trebuie sa fie continua si sa se inscrie in limitele mentionate in SR EN 933-2-98, figura 2 pag. 19. Agregatele se vor aprovoziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea inspector de santierlui de santier. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele tuturor determinarilor de laborator
147
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incit sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. In cazul in care la verificarea calitatii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor mentionate anterior, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Apa de compactare Apa utilizata la realizarea stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar sa respecte conditiile prevazute in STAS 790 - 84. Apa necesara compactarii nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul beneficiarului. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se face decit cu aprobarea proiectantului si beneficiarului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
Controlul calitatii materialelor Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile prevazute in tabelul urmator: Tabel 1
Nr Caracteristici care se verifica crt Frecventa minima La aprovizionare La locul de punere in opera Metoda de
Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot aprovizionat certificatul de calitate sau de garantie
Determinarea granulometrica 0 proba la fiecare lott Echivalentul de nisip aprovizionat, de 500t, pet Neomogenitatea balastului fiecare sursa (daca este
4606
730 3 Umiditatea 0 proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice 4606
148
Rezistenta la uzura cu masina tip 0 proba la fiecare lot Los Angeles (LA) aprovizionat, de 500t, pt fiecare sursa (sort)
730
9.8.2.3 Stabilirea caracteristicilor de compactare Caracteristici optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: d umax. p.m. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 w opt. p.m. = umiditatea optima de compactare, exprimata in %. Caracteristici efective de compactare Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: d uet. = greutatea volumica in stare uscata, efectiva exprimata in g/cm3 w ef. = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc du.ef. gc= 100 x d u.max.PM
9.8.2.4 Executia stratului de balast Masuri preliminare La executia stratului de balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de anterioare in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea.
149
In cazul cind sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. Experimentarea punerii in opera a balastului Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson experimental de minim 30m lungime, prin care se vor stabili: - grosimea optima de compactare grosimea maxima a stratului de balast pus in opera umiditatea optima de compactare componenta atelierului de compactare numarul minim de treceri intensitatea de compactare = Q/S , care sa conduca la obtinerea gradului de compactare minim prescris
Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in m3 S = suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in m2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta inspectorului de santier, efectuind controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Punerea in opera a balastului Amestecul se descarca pe drum in cordoane, de unde se repartizeaza uniform pe latimea si grosimea prevazuta in proiect. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor, pe sectorul experimental, in cadrul testelor de compactare. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier, tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea locala. Compactarea stratului (straturilor) de balast se face cu atelierul ce compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectindu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
150
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului (straturilor) de balast, sau care ramin dupa compactare, se corecteaza cu materiale aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Controlul calitatii compactarii balastului In timpul executiei stratului de fundatie se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 2. Tabel 2
Determinarea, procedeul de verificare sau Frecventa minima caracteristica care se verifica incercarea Proctor modificata Determinarea umiditatii corelatia umiditatii de compactare Metoda de verificare conform STAS 1913/13
si Zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250m 4606 de banda de circulatie Minim 3probe la o suprafata de 2000mp de strat -
Determinarea grosimii stratului
Verificarea realizarii intensitatii de compactare zilnic Q/S Determinarea gradului de compactare prin Zilnic in minim 3puncte pentru determinarea greutatii volumice in stare uscata suprafete sub 2000mp si minim 5puncte pentru suprafete peste 2000mp de strat Determinarea capacitatii portante la nivelul in cite 2 puncte situate in profiluri superior al stratului de fundatie transversale la distante de 10m unul de altul pentru fiecare banda
1913/15 12288
Normativ CD 31
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast se determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 3 Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a balastului utilizat caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta)
151
9.8.2.5 Conditii tehnice, reguli sl metode de verificare Elemente geometrice Stratul de balast se executa in grosimea minima si pe latimea prevazuta in proiectul tehnic. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Abateri limita Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 100m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Abaterile limita la latime pot fi 5cm. Verificarea latimii executate se face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de 10mm. Denivelarile admisibile sunt cu 0,5cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25m distanta. Conditii de compactare Straturile de balast trebuie compactate pina la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13: - 100% in cel putin 95% din punctele de masurare 98% in toate punctele de masurare
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile
Grosimea stratului de balast
Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Conform Paminturi de tipul (conform STAS 1243) STAS 12253
152
P3 10 15 20 25 30 35 40 45 50 185 163 144 129 118 109 101 95 89 323 284 252 226 206 190 176 165 156
P4 371 327 290 261 238 219 204 190 179
P5 411 366 325 292 266 245 227 213 201
Verificarea capacitatii portante si a uniformitatii executiei se efectueaza prin masuratori cu defiectometrul cu pirghie conform "Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide - indicativ CD 31". Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (dacim0,01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115kN) are valori mai mari de 200 in cel putin 10% din punctele masurate. Uniformitatea se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. Toate verificarile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care va cuprinde si: - datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor
Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie, toleranta admisa la denivelari fiind de 20mm. in profil transversal, verificarea se efectueza in dreptul profilelor aratate in proiect, toleranta admisa la denivelari fiind de 10mm in cazul aparitiei denivelarilor mai mari decit cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
153
9.8.2.6 Receptia lucrarii Receptia pe faze de executie Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privid controlul de stat al calitatii in constructii, cind toate lucrarile prevazute sunt complet terminate. Verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile de la punctel 4 si 5. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, constatarile consemnate pe parcursul executiei. In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele rcomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor. Receptia preliminara la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare. Receptia finala Receptia finala se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia, conform normelor legale in vigoare.
9.9
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DIN GABIOANE

9.9.1 Generalit i
Consolidrile din gabioane au urmtoarele caracteristici : sunt structuri elastice, capabile s reziste n bune condi ii oricrui tip de solicitare i n particular de a prelua i tensiuni importante; sunt structuri la care deforma ia nu este un defect ci un factor func ional, care confirm lucrul tuturor elementelor construc iei fr s reduc rezisten a stucturii; - sunt structuri drenante capabile s preia i s evacueze apa; - sunt structuri care pot fi considerate cu caracter permanent. Lucrarea de consolidare a depozitelor inchise impotriva viiturilor se msoar n mc. i cuprinde urmtoarele opera iuni : - execu ia spturii; - confec ionarea courilor pentru saltele i eleva ie; - realizarea zidriei din piatr n cutiile confec ionate. 154
9.9.2
Descrierea opera iunilor 9.9.2.1 Execu ia spturii
Sptura se va execut pe tronsoane alternative la adpostul sprijinirilor cu cadre i dulapi verticali sau se va execut cu taluz. n timpul execu iei lucrrilor de spturi este necesar a cerceta i verifica cu aten ie prin observare direct, permanent i martori, starea taluzurilor n zona lucrrilor n vederea depistrii unor eventuale semne prevestitoare de pierdere a stabilit ii acestora sau a pere ilor spturii, cderi de pietre, bolovani, materiale, suprasarcini.
9.9.2.2 Confec ionarea gabioanelor Gabioanele se confec ioneaz din plas de srm zincat Z 50 x 3,15 x 1500 sau 2000, STAS 2543/76. Armaturile se vor fasona intr-un atelier specializat conform detaliilor de executie si a extraselor de armature. Verificarea elementelor geometrice si de rezistenta ale barelor folosite se vor consemna intr-un process verbal de lucrari ascunse, tolerantele admisibile ale barelor fiind: 10 20mm 3mm Barele vor fi protejate impotriva oricaror deformatii accidentale. Peretii carcaselor din otel beton 12mm care se vor confectiona intr-un atelier specializat se vor adduce pe santier unde se vor ansambla dupa cum urmeaza: Realizarea cutiilor de gabioane (pereti, fund) si a capacului in atelier centralizat, conform detaliilor de executie. Montarea plasei zincate pe cutia gabionului in pozitia deschisa Lansarea carcasei astfel pregatite pe pozitie Umplerea cutie cu piatra Montarea capacului si legarea acestuia de cutie Inchiderea plasei zincate Legarea intre ele a gabioanelor alaturate prin coasere cu sarma zincata, toate executate in modul descris mai sus Cadrele gabionului se vor confectiona din o el beton 37 cu diametrul de 12 mm pe laturile exterioare gabionului iar pentru a asigura rigiditatea gabionului, se va ntri in interior cu bare din o el beton 10 mm. si cu ancore din sarma zincata cu 4mm,(cate o ancora la 1ml de perete) Plasa, se va lega pe cadre cu srm zincat. Umplerea gabioanelor se va face cu piatr brut cu greutate pn la 50 kg/buc. zidit, uscat, bine mpnat. 155
Umplerea gabioanelor se va face pe loc prin aranjarea pietrei brute sau bolovanilor n courile de srm care sunt dispuse alternativ i legate unele de altele cu srm.
9.9.3
Materiale utilizate condi ii de calitate 9.9.3.1 Cutii pentru gabioane
Courile pentru gabioane se execut din plas metalic din srm zincat Z sau srm neagr N 3,15 cu ochiuri ptrate, conform STAS 2543/76. Cadrele care asigur nedeformabilitatea courilor sunt confec ionate din o el beton 12 i ntre ele 10 mm. 9.9.3.2 Piatra La execu ia zidriei se va folosi piatra provenit din roci cu structur omogen, compact. Nu se admite folosirea din roci argiloase sau marnoase. Pentru execu ia zidriilor uscate se va folosi numai piatr de carier sau bolovani de ru. Se recomand ca piatra s fie extras naintea iernii care precede punerea ei n lucru. Condi iile de calitate pe care trebuie s le satisfac piatra sunt urmtoarele : piatra trebuie s fie dur avnd rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata de minimum 80 N/mmp., rezistenta la inghet-dezghet (Rezisten a pietrei la gelivitate se determin conform STAS 1667/76). coeficientul de gelivitate la 25 cicluri pe piatra scara %, max 3 coeficientul de inmuiere pe epruvete % max. -25 sa prezinte muchii vii la cioplire Sa aiba un sunet clar la lovirea cu ciocanul; nu se admit crpturi, zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagreg uor.
9.9.4 Zidria uscat din piatr brut n interiorul courilor din gabioane
Piatra se va aeza manual pe lat, n rnduri ct mai orizontale astfel ca s se reazeme ntre ele pe o suprafa ct mai mare iar volumul golurilor s fie ct mai mic. Pietrele se mpneaz ntre ele cu pietre mai mici de form corespunztoare care se introduc n goluri. Pietrele care se ntrebuin eaz la executarea unui strat trebuie s fie ct mai uniforme ca rezisten i densitate. O aten ie deosebit se va acorda aezrii pietrelor n parament prin alternarea pietrelor cu coad scurt cu cele cu coad lung. Pentru fe ele exterioare se folosesc pietre mai mari. Umplerea gabioanelor se va face incepand cu conturul . dupa realizarea unei zidarii uscate de piatra pe contur, se va trece la umplerea mijlocului. Dupa executarea zidariei de piatra bruta in gabioane se vor 156
inchide capacele cutiilor si se vor lega gabioanele intre ele, pe toate laturile, atat de la paramentul exterior cat si de la cel interior. (min 4 legaturi/ ml) cu OB 37 6mm. Se va avea in vedere in permanenta impanarea umpluturii gabionului pentru a se preveni deformarea sa. Nu se permite umplerea in vrac a cutiilor de gabioane.
9.9.5
Controlul calit ii lucrrilor
De la nceput este necesar s se specifice trasarea de detaliu, platforma de lucru i msurile luate pentru scurgerea apelor meteorice sau din izvoare i semnalizarea punctului de lucru. Pentru amplasarea lucrrilor pentru consolidri de mal se vor verifica dac evolu ia n timp a acestor fenomene de instabilitate impun modificri sau adaptri la situa ia real de pe teren la data atacrii execu iei lucrrilor de sprijin. Verificarea terenului de fundare, const n verificarea naturii i strii de consisten a terenului de fundare, infiltra ii de ap, etc. Se vor verifica cutiile din plas, ca dimensiune, confec ionare i aezare pe salteaua de gabioane i montare n eleva ie, n conformitate cu prevederile proiectului de execu ie. Pentru asigurarea calit ii i func ionalit ii lucrrilor de sprijinire cu gabioane, pe tot parcursul execu iei se vor verifica dimensiunile n plan i sec iune, calitatea materialelor puse n oper, colectarea i evacuarea apelor.
9.10 CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE DEGAZARE A DEPOZITELOR DE DESEURI NECONFORME

Principalul scop al degazarii la depozitele care accepta deseuri biodegradabile este prevenirea emisiei in atmosfera a gazelor cu impact negativ asupra mediului (de exemplu, gaze cu efect de sera). Biogazul din depozit este produs de obicei prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor organice care compun masa de deseuri. Sistemul de degazare trebuie sa fie construit astfel incat sa se garanteze siguranta costructiei si sanatatea personalului de operare. Intregul sistem de colectare a gazului trebuie construit perfect etans fata de mediul exterior si trebuie sa fie amplasat izolat fata de sistemele de evacuare a apelor din precipitatii. Pozitionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a gazului nu trebuie sa afecteze functionarea celorlalte echipamente, ori a sistemului de acoperire al depozitului. Materialele din care sunt construite instalatiile trebuie sa fie rezistente impotriva actiunilor agresive generate de: - temperatura ridicata din corpul depozitului (pana la 700 C); - incarcarea provenita din greutatea corpului deseurilor si a acoperirii de suprafata a depozitului - levigat si condensat; - microorganisme, animale sau ciuperci
157
Tinand seama de Normativul tehnic de depozitare in vigoare, pentru depozitele a caror productie de biogaz se preteaza la o degazare prin metoda activa, se propune ca biogazul sa fie colectat cu ajutorul unei instalatii de captare, care va cuprinde: put de extractie a gazului, cuprinzand conducte de drenaj conducte de captare a gazului statii de colectare a gazului conducte de eliminare si conducta principala de eliminare a gazului separator de condensat instalatie de ardere controlata a gazului / instalatie pentru valorificarea gazului instalatie de siguranta pentru arderea controlata componente de siguranta
9.10.1 Puturile de degazare Puturile pentru extractia gazului trebuie sa fie pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz. Puturile de gaz se amplaseaza pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m). Puturile se amplaseaza cat mai aproape de berme si de caile de circulatie, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului depozitului trebuie sa fie > 40 m, pentru a cuprinde in zona de aspirare si marginea depozitului.
Puturile de gaz trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite patrunderea aerului in interior; ele trebuie sa fie rezistente, pentru a suporta tasarea corpului depozitului si, de asemenea, sa poata fi usor reparate si controlate. Putul de gaz este alcatuit dintr-un filtru vertical cu diametrul > 80 cm, pozitionat in interiorul corpului depozitului, realizat din pietris sau criblura, si in care este inglobata conducta de drenaj cu diametrul interior de minimum 200 mm. Aceasta dispunere a elementelor asigura o extractie uniforma a gazului generat in corpul depozitului cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient din corpul depozitului si pentru a putea dirija gazul captat in directia dorita este necesara generarea unei subpresiuni efective de 30 hPa la capatul superior al putului de gaz. Pentru calcularea numarului de puturi de gaz se tine seama de faptul ca 1 metru de conducta filtranta cu o sectiune minima de >250 cm2 capteaza aprox. 2m3 de gaz pe ora. Peretii conductelor filtrante trebuie sa fie perforati, diametrul perforatiilor depinde de dimensiunile granulelor din filtrul cu pietris sau criblura. Deoarece permeabilitatea materialului filtrant trebuie sa fie de cel putin 1x10-3 m/s, se foloseste un material cu d=16-32 mm. Diametrul perforatiilor trebuie sa fie mai mic de 0,5xd, adica 8-12 mm. Se utilizeaza conducte cu perforatii rotunde, deoarece au rezistenta mai mare la deformare, sunt mai stabile fata de fortele rezultate din procesele de tasare in corpul depozitului si rezista mai bine la fortele de forfecare. Conductele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de infiletare, pentru a asigura prelungirea putului de gaz pe perioada de operare a depozitului.
158
Dupa inchidere, trebuie sa se evite atat patrunderea aerului si a apei din precipitatii in corpul depozitului in jurul puturilor de extractie a gazului, cat si emisiile de gaz in stratul de recultivare. La extremitatea superioara a putului de gaz se aplica o conducta etansa peste conducta filtranta. Conducta etansa trebuie sa aiba un capac cu sistem de infiletare, pentru a se asigura controlul conductei filtrante, care se scurteaza periodic, corespunzator tasarilor din corpul depozitului. Capacul este prevazut cu o instalatie pentru prelevarea probelor de gaz si masurarea temperaturii. In forma sa finala putul de gaz este prevazut cu un dispozitiv de acoperire si inchidere, pentru evitarea influentelor climatice si a manipularilor nepermise ale instalatiilor de siguranta. Fiecare put de extractie a gazului trebuie sa fie conectat la una dintre statiile de colectare a gazului prin intermediul unei conducte de captare. In cazul in care o conducta de captare a gazului nu mai functioneaza, ea se inlocuieste cu o noua conducta, pentru a se asigura o extractie continua si a se evita efectele negative ale gazului de depozit asupra sanatatii personalului de operare a depozitului. Conductele de captare a gazului se instaleaza cu o panta de cel putin 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Se recomanda pantele mai mari, pentru a suporta eventualele tasari si surpari din corpul depozitului, fara a provoca deteriorari ale conductelor. Trebuie sa se evite acumularile de apa in conductele de captare a gazului. Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu sisteme flexibile de conectare la puturile de extractie, la capatul superior definitiv al putului si la statiile de colectare a gazului, pentru a se minimiza deteriorarile prin tasari, forte de presiune, forte transversale si forte de torsiune. Conductele si conexiunile flexibile trebuie sa fie asigurate impotriva incarcarii cu electricitate statica, sau sa fie executate din material cu conductibilitate electrica (de ex. PE cu conductibilitate electrica). Calitatea materialului din care sunt facute conductele trebuie sa asigure o rezistenta la presiune PN 6. Diametrul conductei de captare trebuie sa fie 90 mm. Conductele de colectare a gazului trebuie sa poata fi inchise ermetic cu ajutorul unor sisteme de inchidere prin culisare, pentru a se putea efectua reparatii la conducte fara riscul emanatiilor necontrolate de gaz. Conductele trebuie sa fie acoperite si protejate de inghet la suprafata depozitului, printr-un strat de pamant sau deseuri cu o grosime > 80 cm, pentru a evita inghetarea apei provenite din condensat care poate duce la deteriorarea armaturilor si a echipamentelor, si la deformarea sau obturarea sectiunii conductei.
9.10.2 Statiile de colectare a gazului
In statiile de colectare a gazului conductele individuale de colectare sunt conectate la conducta de eliminare a gazului.
159
Numarul statiilor de colectare se stabileste in functie de dimensiunea depozitului, numarul puturilor de colectare si distributia lor. In incinta statiilor de colectare a gazului, fiecare conducta de colectare trebuie sa fie prevazuta cu o portiune speciala pentru prelevarea probelor. Aceasta portiune se realizeaza din teava cu diametrul de DN 50, pentru a asigura o viteza constanta de circulatie a gazului > 2 m/s; viteza optima a gazului este de aprox. 6-8 m/s. Lungimea acestei tevi trebuie sa fie 10 x DN inainte de stutul de masurare, respectiv 5 x DN dupa stutul de masurare. Intre zona de masurare si cilindrul de colectare (in care se termina conductele de captare individuale) se amplaseaza un dispozitiv culisant pentru inchidere si reglare, cu pozitionare verticala pe sectiunea conductei, pentru a se evita depunerile pe lagarele sistemului de rotatie. Intre cilindrul de colectare si conducta principala de eliminare se monteaza un dispozitiv culisant de inchidere Constructiile care constituie statiile de colectare a gazului trebuie sa fie complet inchise, prevazute cu spatii de aerisire (in pereti se monteaza cel putin 2 gratare de aerisire cu dimensiunile 50 x 50 cm) si asigurate impotriva accesului persoanelor neautorizate. In zona statiilor de colectare a gazului se monteaza panouri de avertizare asupra pericolelor legate de prezenta gazului de depozit, pe care se mentioneaza si interdictiile legate de fumat si de foc. La proiectarea si constructia statiilor de colectare a gazului trebuie sa se tina seama de faptul ca acestea trebuie sa fie intotdeauna in afara zonei impermeabilizate a bazei, respectiv suprafetei depozitului si trebuie sa fie accesibile direct de pe drumul perimetral. Rigolele pentru colectarea apei din precipitatii se amplaseaza intre corpul depozitului si statiile de colectare.
9.10.3 Conducta principala de eliminare a gazului Statiile de colectare a gazului sunt conectate intre ele printr-o conducta principala de eliminare a gazului (conducta perimetrala). Conducta principala de eliminare trebuie sa poata fi reglata de la caminele in care sunt amplasate separatoarele de condensat, pentru a putea interveni in cazul in care apar defectiuni. Panta conductei principale de eliminare trebuie sa fie de cel putin 0,5%, pentru a putea evacua particulele minerale din condensat. Diametrul nominal al conductei (DN) trebuie sa fie de cel putin 200 mm. La cantitati mai mari de gaz (> 750 m3/h) si conducte mai lungi (> 1000 m) diametrul minim trebuie sa fie > 250 mm, deoarece se formeaza mai mult condensat. Toate conductele se instaleaza la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei, dar nu la mai putin de 80 cm. La proiectare trebuie sa se tina seama de pozitionarea sistemelor de impermeabilizare, a drumurilor de acces si a instalatiilor de drenaj. Conducta principala de eliminare a gazului trebuie sa fie amplasata in afara zonei de impermeabilizare a suprafetei, si in nici un caz pe sub instalatii de colectare a apei din precipitatii (rigole) si pe sub drumurile de acces (din cauza sarcinilor dinamice si statice care apar in aceste zone).
160
9.10.4 Separatorul de condensat
Gazul de depozit saturat cu vapori de apa duce la formarea de condensat in sistemul de conducte. Ca baza de calcul pentru cantitatea de condensat se considera cantitatea de apa care se formeaza la racirea de la 55C la 20C. Aceasta inseamna aprox. 100 ml de condensat la fiecare m3 de gaz de depozit. De aceea in conducta principala de eliminare a gazului se instaleaza, in punctele cele mai joase, in camine subterane cu acces, separatoare de condensat. Caminele de separare a condensatului, precum si toate instalatiile din interior care pot veni in contact cu condensatul, se confectioneaza din materiale rezistente la coroziune. Caminele trebuie sa fie impermeabile fata de apa freatica si sa fie calculate static pentru a fi rezistente la fortele care le-ar putea deplasa.
Condensatul se evacueaza printr-un spozitiv tip sifon, intr-un recipient care trebuie sa fie intotdeauna plin cu condensat, pentru evitarea patrunderii aerului in conducta principala de gaz, atunci cand se pompeaza condensatul. Distanta intre separatorul de condensat si rezervorul de condensat trebuie calculata astfel incat sa se asigure ca vacuumul din conducta principala de eliminarea a gazului nu determina absorbtia condensatului inapoi in sistemul de conducte. Caminele trebuie sa poata fi controlate in orice moment, pentru a supraveghea nivelul condensatului. Condensatul se evacueaza intr-un rezervor la care sunt conectate toate separatoarele de condensat de unde vor ajunge intr-o statie de epurare a apelor uzate. Daca topografia depozitului permite, condensatul poate fi evacuat si prin cadere libera direct intr-un separator de condensat amplasat la capatul conductei principale de eliminare a gazului. Rezervorul pentru condensat trebuie sa fie calculat pentru a cuprinde cel putin cantitatea de condensat care se aduna in 14 zile, si sa fie impermeabil si rezistent pe termen lung, astfel incat sa se evite patrunderea condensatului in sol sau in apa freatica. Rezervorul trebuie sa fie prevazut cu un indicator de preaplin. 9.10.5 Sistemul de ardere controlata a gazului Statia de ardere va fi instalata ca o unitate compacta intr-un container standard ISO avand un cos de facla localizat la o distanta de minim 10.00m fata de container, in conformitate cu regulamentele de protectie.
161
10 CONSTRUCTIA CELULEI NR. 2
10.1 AMPLASAMENTUL
Noul depozit de deeuri de la Bacau se gsete la 8,75 Km sud de centrul oraului Bacau i ocup o suprafa de 32,5 ha. Zona este mrginit la est de rul Bistrita, la sud si la vest de terenuri agricole, la nord de Combinatul chimic S.C.SOFERT S.A . Din punct de vedere geomorfologic perimetrul depozitului de deeuri menajere se situeaz n zona de teras joas de pe partea dreapta a rului Bistrita care prezenta ini ial un relief aproximativ plan cu o uoar pant ctre sud. Celula nr. 2 a depozitului se va dezvolta in nordul Celulei nr. 1, avand comun digul intercelular ce delimiteaza cele doua celule (Plansa 10.1).
10.2 LUCRARI DE TERASAMENTE

Celula a II-a se intinde pe o suprafata totala, in care este cuprinsa si suprafata ocupata de ampriza digurilor perimetrale, de 84800m2 (Plansa 10.1). Suprafata utila, care este destinata depozitarii deseurilor, delimitata de coronamentul interior al digurilor este de 77200m2. Volumul total de deseuri estimat a se inmagazina in celula la o elevatie finala de 30m este de 1.756.000m3. Pentru a se obtine colectarea si transportul gravitational al levigatului generat, celula va fi compusa din doua subcelule cvasiegale ca suprafata, a caror baze vor avea o panta generala de la nord la sud de 0,003 pentru subcelula vestica si de 0,005 pentru subcelula estica, pante ce corespund cu pantele conductelor de transport a levigatului. 10.2.1 Constructia digurilor Digul perimetral va avea o lungime de 808m si se va sprijini in doua puncte pe digul de nord, existent, al Celulei nr. 1. Inaltimea digului a fost dictata de cerinta de a avea o inaltime minima de 2m de la baza celulei Inaltimea digului variaza de la 3m la 6m, inaltimea maxima gasindu-se in dreptul digului intercelular ce delimiteaza cele doua subcelule. Aceasta variatie a inaltimii digului de la capete spre zona comuna celor doua subcelule este ceruta de necesitatea transportului levigatului prin drenurile absorbante catre conducta colectoare. Digul perimetral va avea taluzul exterior cu panta de 1:2,5 si taluzul interior cu panta de 1:3. Latimea la coronament a digului va fi de 4m (Plansa 10.1). 162
Corpul digului se va construi din pamant excavat din cariera si transportat la locul de punere in opera. Digul intercelular va avea o inaltime minima de 1m peste baza calulei si o latime la coronament de 2m. Acest dig se va construi numai dupa ce a fost construita bariera de argila cu grosimea de 0,5m. Pantele taluzelor digului intercelular vor fi de 1:1,5. 10.2.2 Constructia bazei celulei Modelarea bazei celulei are ca scop asigurarea colectarii si transportului gravitational al levigatului prin sistemul de drenaj. Transversal pe liniile de drenaj, baza celulei va fi modelata in coame si depresiuni, astfel incat sa se asigure o deplasare a levigatului catre liniile de drenuri absorbante pozate dealungul depresiunilor. Panta de la coame catre drenuri se situeaza intre 3 si 4% si este dictata de necesitatea realizarii unei pante generale a bazei celulei de la nord catre sud care sa asigure pozarea celor doua colectoare de levigat. Panta longitudinala a drenurilor care este egala cu panta coamelor va fi constanta de 1% pe subcelula vestica si va varia de la 1% la 1,6% pentru subcelula vestica. Baza celulei se va modela folosind pamant bun de constructii excavat din cariera, transportat, depus in straturi si compactat pe amplasament. Prin compactare se va realiza un grad de compactare Proctor de 92%. Grosimea umpluturii va varia de la 4,50m in zona digului intercelular pana la 0,00m la piciorul digului perimetral de pe laturile estica si vestica.
10.3 SISTEMUL DE IMPERMEABILIZARE A BAZEI CELULEI

Stabilirea sistemului de impermeabilizare al Celulei 2, similar Celulei 1 s-a facut in conformitate cu regulile stabilite de HG 349 din 21 04. 2005 si Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din 26.11.2004. Deoarece terenul pe care se va construi Celula 2 este un teren aluvionar alcatuit din pietrisuri cu o permeabilitate de 1x10-4 m/s, iar apa freatica se afla la o adancime mai mica de 2m, conform normativelor mai sus mentionate se impune construirea unei bariere geologice artificiale. Bariera geologica construita trebuie sa fie de minim 0,50m grosime si sa aiba acelasi efect privind impermeabilizarea bazei depozitului pe care o are o bariera naturala din argila cu grosimea de 1m si coeficientul de permeabilitate K = 1x10-9m/s. In urma considerentelor mai sus expuse, bariera geologica construita va avea urmatoarea alcatuire (Plansa 10.1) : strat de argila compactata cu grosimea de 0,50m si K maxim 1x10-6m/s. folie de geocompozit bentonitic cu K = 2x10-11m/s. membrana de PEID cu grosimea de 2mm. 163
geotextil de protectie cu greutatea specifica de 1600 g/m2
Argila se va asterne si compacta in 2 straturi de cate 25cm (grosimea masurata dupa compactare) peste baza celulei si peste paramentul interior al digurilor perimetrale. Se va realiza un grad de compactar Proctor de 92%. Peste stratul de argila se va asterne cele 3 componente geocompozite ale sistemului de impermeabilizare. Stabilitatea sistemului se va obtine prin ancorarea celor 3 geocompozite in transee de ancoraj sapate pe coronamentul digurilor perimetrale. Ancorarea sistemului de impermeabilizare pe coronamentul digului de sud al Celulei 2, care are rol de dig intercelular dintre Celula 1 si Celula 2 se va face in transeea existenta in care a fost ancorat si sistemul de impermeabilizare al Celulei 1.
10.4 SISTEMUL DE COLECTARE SI TRANSPORT AL LEVIGATULUI

Principalul factor care influenteaza cantitatea de levigat generat intr-o celula deschisa sunt precipitatiile atmosferice care percoleaza masa de deseuri. Sistemul de colectare si transport al Celulei 2 (Plansa 10.1 )a fost dimensionat sa raspunda unei cantitati de precipitatii de 50mm in 24 de ore. Sistemul de colectare a levigatului este format din 7 linii de drenuri absorbante in subcelula estica si 7 linii in subcelula vestica. Drenurile absorbante vor fi formate din conducte din PEID perforate, cu diametrul De 355mm si Pn 16, pentru a rezista sarcinii data de o coloana de deseu compactat cu inaltimea de 30m. Liniile de drenuri sunt pozate echidistant la o distanta de 30 m. La 15m de o parte si alta a drenului sunt modelate coamele. Fiecare linie de dren va strabate taluzul interior al laturei estice sau vestice a celulei si se va varsa in caminele situate pe conducta colectoare a levigatului la baza taluzului exterior al digului perimetral. Aceste camine vor fi din beton cu sectiune patrata cu latura de 2 m, cu adancimea de 2,90m si vor fi dotate cu dispozitive pentru spalarea drenurilor cu apa sub presiune din aval catre amonte si cu o vana de inchidere a accesului levigatului in camin. Distanta dintre radierul caminului si generatoarea inferioara a drenului absorbant va fi de 90cm. Prin vana de pe drenul absorbant se poate controla debitul de levigat ce pleaca catre statia de epurare, astfel ca in perioadele cu precipitatii extreme, levigatul generat in celula sa nu depaseasca capacitatea de stocare a rezervorului tampon de 700 m3 si capacitatea de prelucrare a statiei de epurare de 120 m 3/zi. Cuveta Celulei 2 va lucra ca un rezervor de regularizare a productiei de levigat. Prin inchiderea totala a vanelor de pe drenurile colectoare in celula se poate inmagazina pe durata unor precipitatii exceptionale o cantitate de levigat de aproximativ 70000mc, cantitate care apoi poate fi eliberata treptat in acord cu capacitatea de tratare a statiei de osmoza inversa. In prima faza de functionare a celulei, cand drenurile nu vor fi acoperite de deseuri, ele vor colecta apa pluviala ce trebuie evacuata in canalul perimetral. Aceasta necesitate se va realiza prin conectarea drenului in caminul de vizitare la o conducta din PEID cu diametrul De 90 mm care va strabate caminul si va ajunge in canalul perimetral. 164
Cand drenul va colecta levigat, faza a doua de functionare, conexiunea la conducta care deverseaza in canalul perimetral se va intrerupe si levigatul va ajunge prin camin in conducta colectoare. Antreprenorul are obligatia ca la incheierea lucrarilor sa predea beneficiarului toate armaturile si fitingurile care se vor monta in caminele de beton pentru functionarea drenurilor in faza a doua dupa lista de mai jos: Teava PEID De 355mm, Pn 2,5 Teava PEID De 200mm, Pn 2,5 Curba PEID 90De 355mm Curba PEID 90De 200mm Vana fluture Dn 350mm Flansa rotunda plata din otel Dn 350mm Adaptor pentru flansa metalica din PEID De 355mm Colier de sustinere din otel Dn 355mm 21 ml 6 ml 14 buc. 14 buc 14 buc. 14 buc. 14 buc. 14 buc.
Elementul drenant cu rolul de filtrare a levigatului pentru a se evita colmatarea drenurilor este asigurat de un strat de pietris in grosime de 50 cm, cu dimensiunile particulelor de 16-31 mm ce se asterne pe baza celulei si pe taluzuri peste geotextilul de protectie. De-a lungul drenurilor, peste generatoarea superioara, stratul de pietris are sectiune trapezoidala cu inaltimea de 0,70 m, baza mica de 0,70 m si baza mare de 3 m cu rolul de protectie a drenului impotriva solicitarilor mecanice (Plansa 10.1) Pentru anularea riscului de infiltrare a levigatului prin sistemul de impermeabilizare, de-a lungul liniilor de drenuri, acolo unde se va concentra in permanenta levigat se va proceda la dublarea membranei de PEID pe o latime de 3m. Cele 2 conducte colectoare (estica si vestica) care preiau levigatul din drenurile absorbante sunt din PEID cu De 400mm si Pn 6. Conducta de pe latura vestica are o panta de pozare de 0,003 si deverseaza in cainul existent al Celulei 1, CV9 a carui radier se afla la cota 142.33. Intre caminul proiectat CL7a si caminul existent CV9 se vor construi 4 camine pentru schimbare de directie ce vor fi din PEID cu diametrul de 1,00m. Conducta de pe latura estica are o panta de pozare de 0,005 si deverseaza in caminul existent al Celulei 1, CM1 a carui radier se afla la cota 140.10. Intre aminul proiectat CL7b si caminul existent CM1 se vor construi 7 camine de vizitare pentru schimbarea de directie sau pentru inspectie. Aceste camine vor fi din PEID si vor avea diametru de 1,00 m. Deoarece pe tronsonul cuprins intre caminul CL7b si caminul CL14b conducta colectoare este pozata sub adancimea de inghet se va construi o acoperire de protectie din pamant compactat care sa asigure o coloana de pamant peste generatoarea superioara a conductei de 1,00 m. Sectiunea acestei acoperiri va fi trapezoidala cu latimea la coronament de 2m. Aceasta constructie va fi inglobata in viitor in digul perimetral al Celulei 4 a depozitului.
165
10.5 DRUMUL DE INSPECTIE

Perimetral, depozitul de deseuri va trebui sa aiba un drum de inspectie destinat exclusiv pentru personalul ce desfasoara lucrari de supraveghiere, exploatare si reparatii. Pe latura vestica, datorita zonei de protectie a conductei de transport a gazului, drumul perimetral al Celuei 2 nu va fi in continuarea drumului de inspectie construit pentru Celula 1. Constructia sa va incepe in partea de sud imediat ce permite spatiul dintre gard si piciorul digului si se va opri la coltul de N-V al celulei, urmand ca in viitor sa se lege de drumul perimetral al Celulei 3. Intre Km 0+104,49 si km 0 + 128,91 se va amenaja o alveola pentru a da posibilitate autovehiculelor sa intoarca. Pe latura estica drumul se va construi intre coltul de N-E si coltul de N-V al Celulei 2 urmand extinderea sa odata cu construirea celulelor 3 si 4. Drumul se va construi din pietris cu grosimea de 0,30m, latimea de 3m si acostamente de 0,50m. Pe partea opusa canalului perimetral drumul va avea o rigola marginala cu sectiune triunghiulara consolidata mecanic, cu radierul situat in cea mai mare parte cu 50 cm mai jos decat linia rosie a drumului. In sectiune transversala platforma drumului va avea panta catre rigola marginala. Evacuarea apelor pluviale colectate de rigolele marginale ale drumului se va face pe ramura vestica in fosele de infiltrare in freatic, iar pe latura estica apele pluviale colectate de rigola marginala a drumului vor fi evacuate in ramura estica a canalului perimetral si in fosa de infiltrare in freatic. Intrarea pe drumul perimetral al laturii estice se va face prin intermediul a doua rigole carosabile cu lungimea de 5m ce traverseaza rigola marginala a drumului perimetral.
10.6 CANALUL PERIMETRAL

Apele de precipitatii neinfestate ce vor cadea in cuveta Celulei 2 inainte de depunerea deseurilor si pe versantii celulei dupa aplicarea sistemului de inchidere vor fi colectate in canalele perimetrale ce se vor construi pe latura estica si vestica a celulei si conduse in bazinul de stocare a apelor pluviale si apoi pompate in Raul Bistrita. Canalul perimetral va avea sectiune trapezoidala cu panta taluzelor de 1:1, baza mica de 0,50m si panta longitudinala minim de 0,0015. Canalul se va construi din dale de beton turnate pe loc si va avea adancimea minima de 0,50m. Latura vestica a canalului se va construi prin prelungirea canalului marginal existent ce deserveste Celula 1. Datorita configuratiei terenului si spatiului limitat de gardul de protectie a conductei de transport a gazului metan, pentru asigurarea pantei longitudinale, canalul va fi construit in unele sectoare in rambleu sau in taluzul digului existent al Celulei. Accesul autovehiculelor precum si a compactorului de deseuri peste canalul perimetral se va face printr-un podet ce se va construi peste ramura estica a canalului perimetral in apropierea garajului pentru compactor.
10.7 SISTEMUL DE COLECTARE SI TRANSPORT AL BIOGAZULUI
166
Dupa inchiderea celulei, va fi necesara captarea, evacuarea si neutralizarea biogazului generat de masa de deseuri prin metoda de degazare activa. Degazarea activa va consta in captarea biogazului de depozit prin intermediul puturilor de degazare ce se vor construi odata cu depunerea deseurilor in celula si conducerea biogazului prin sistemul de transport la arzatorul aflat in coltul de S-E al depozitului. In faza de executie a Celulei 2 constructorul va avea obligatia de a executa cele doua substatii de gaz ce vor fi amplasate pe coronamentul digului perimetral pe latura de Est si cea de Vest unde se vor racorda conductele de captare a gazului de la cele 28 de puturi si conductele de transport catre arzator. Din aceste doua substatii biogazul va fi aspirat de catre exhaustorul arzatorului prin conducte de transport din PEID cu De 200mm. Pentru latura vestica, conducta de transport se va conecta la conducta existenta ce pleaca din substatia Celulei 1 si se va poza in coronamentul digului. Pentru latura de est, conducta de transport va fi pozata in teren natural si va urmari in mare traseul canalului perimetral pentru a se conecta la conducta de transport existenta. Cele doua conducte de transport se racordeaza la conductele existente de transport prin intermediul a doua vane de separatie ingropate. Vanele sunt necesare pentru evitarea aspiratie de aer in reteaua de transport biogaz existenta pana la punerea in folosinta a sistemului de extractie pentru Celula 2. Conducta de transport biogaz ce leaga substatia din partea de vest a Celulei 2 de substatia existenta este proiectata in contrapanta. Cota substatiei proiectate este mai mica decat cota substatiei existente de legatura. Colectarea condensului care apare pe aceasta conducta de transport se realizeaza in rezervorul de condens al substatiei proiectate, prin intermediul unui stut de legatura Dn50. Stuturile de condens asociate substatiei, respectiv conductei de transport au o lungime pe verticala in rezervor de cel putin L=1,0 m acoperind scaderea de presiune (inaltimea vacuumetrica) in rezervor de circa 0,8 mCA.
167
11 INCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME

11.1 INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA ONESTI
11.1.1 Date generale Denumirea depozitului Proprietarul depozitului Anul punerii in functiune Anul sistarii activitatii de depozitare Suprafata ocupata de deseuri Depozit neconform Onesti Primaria Orasului Onesti 1950 2009 31.525 mp
11.1.2 Amplasamentul depozitului neconform Depozitul neconform de deseuri Onesti este situat pe teritoriul Municipiului Onesti, Jud. Bacau, pe DN 11 Onesti Brasov, si ocupa o suprafata de 31.525 mp. Baza depozitului nu este prevazuta cu sistem de impermeabilizare si nici cu sistem de colectare a levigatului. Deseurile sunt depuse in straturi succesive, compactate periodic si acoperite in anumite locuri cu pamant vegetal. Grosimea medie a deseurilor dintr-un strat este de circa 4 m, iar grosimea totala a deseurilor este de circa 11 m. Conform Plansei 11.1.2 Plan de situatie si a imaginilor de mai jos, vecinatatile depozitului neconform Onesti sunt: La Nord: teren (Consiliul Local Onesti); La Est: proprietate particulara; La Sud: proprietate particulara; La Vest: cursul si albia raului Oituz. Distanta de la limita amplasamentului pana la primele locuinte din Municipiul Onesti este de circa 1000 m.
168
Figura 11.1.1: Plan de incadrare in zona Depozit Onesti
Figura 11.1.2: Depozit neconform Onesti
169
11.1.3 Conditii de mediu pe amplasament Amplasamentul este situat pe terasa inferioar, pe partea dreapt a vii rului Oituz, cu acces direct din DN 11. O parte din deeuri au curs de pe terasa inferioar pe terasa de vale (lunca) inundabil a rului Oituz. Ca unitate geomorfologic major, se ncadreaz n zona extern a Subcarpa ilor Orientali, pe valea Trotusului, n cadrul Depresiunii Onesti, dup alte clasificri Depresiunea Casinului , ntre Muntii Vrancei la sud si Culmea Pietricica la nord. Terenul formeaza o suprafata plana, usor nclinata spre nord-vest, cu o rupere spre lunca formnd o treapta. Cursul de ap major care dreneaz zona este rul Trotus, care face parte din bazinul hidrografic al Siretului. Structura terenului in zona amplasamentului este urmatoarea: Sol vegetal argilos brun, tare, coeziv, cu plasticitate medie, grosime 0.3 m; Nisip prafos argilos, galben cafeniu, plasticitate mica, coeziv, grosime 1.2 m; Pietris cu intercalatii de nisip grosier, grosime 1.5 m; Gresie neogena, sub adanccimea de 5 m. Terenul de pe terasa nu poate fi inundat de rul Oituz, datorita diferentei mari de nivel dintre ru i cota amplasamentului. Portiunea din deponie care s-a scurs pe lunca este n schimb expusa la viituri. Apele freatice din zona se gasesc la o adincime de peste 5m n stratele de gresii si argile marnoase helvetiene. Fisuratia acestor roci este foarte putin deschisa i n consecinta circulatia apei este foarte lenta iar volumul de apa redus. Practic nu exista un acvifer freatic de mica adncime care sa fie expus poluarii din scurgerile de levigat din gunoi si care sa transmita poluanti n apele de suprafata. Apele pluviale sunt evacuate rapid prin scurgere n terenul nisipos pietros. Orasul Onesti se afla intr-o zona cu climat continental moderat. Temperatura in oras si zonele invecinate este in medie de + 7 grade C. Regimul precipitatiilor este legat de relief, precipitaiile solide incep in aceasta zona in cursul lunii noiembrie, pastrandu-se intre 60-80 zile. Circulatia maselor de aer in zona este determinata de Valea Moldovei, avand o orientare predominanta NV-SE. Zona n care este situat amplasamentul este stabila n prezent si nu prezinta alunecari sau curgeri de teren. Nu sunt eroziuni n prezent, si nici pericol de aparitie a eroziunilor n viitor. Face exceptie portiunea din deponie care a curs pe panta n lunca. Depozitul este nconjurata circa 75% de padocuri si gard din panouri de beton. Nivelul gunoiului din interior depete mult nltimea padocurilor. 170
11.1.4 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Onesti 11.1.4.1 Sistematizarea depozitului Cu ajutorul ridicarilor topografice si al calculelor analitice s-a determinat faptul ca in depozit exista o cantitate de circa 190.000 m3 deseuri. In prezent, deseurile sunt depuse n straturi succesive, compactate periodic. Pentru reprofilarea depozitului in vederea inchiderii, deseurile de pe margine vor fi impinse, cu ajutorul utilajelor terasiere si transportate cu mijloace auto, spre centru pentru formarea trunchiului de piramida. In actiunea de sistematizare, trebuie sa fie dislocate si mutate mecanic deseurile stocate in partea de est si care in momentul actual, sunt sprijinite de un zid inalt de 2 m format din placi de beton armat, care impiedica revarsarea lor in afara perimetrului depozitului. Suprafata pe care se va reprofila depozitul fiind relativ redusa (22.000mp) raportata la cantitatea de deseuri care se gaseste in depozit, a impus ca trunchiul de piramida sa aiba o panta de 1:2.7 pentru a permite receptionarea intregului volum de deseuri. In prezent depozitul este traversat de o linie electrica aeriana de 220kv aflata la o inaltime de doar 4m peste varful depozitului, fapt ce face imposibila orice lucrare de reprofilare a depozitului. Pentru executarea operatiunilor necesare sistematizarii depozitului se impune suprainaltarea LEA prin plantarea a doi stalpi de tip SSy+12 220110 conform unui proiect tehnic de specialitate. Proiectul tehnic de suprainaltare a LEA va fi insotit conform legii de un Studiu de coexistenta dintre LEA si depozit din care vor rezulta masurile ce se impun. In Anexa F se prezinta metodologia de urmat pentru obtinerea ,,Avizului de amplasament, conform cerintelor Companiei de Transport a Energiei Electrice, Sucursala Bacau. Inaltimea depozitului reprofilat va varia intre 23 si 27m, si va fi prevazut cu o bancheta cu latimea de 5m la cota +234.80 pentru asigurarea stabilitatii taluzelor si a sistemului de impermeabilizare. Pe bancheta se va executa un drum de inspectie lat de 3m, din balast cu grosimea de 0.30m, care va face legatura intre drumul perimetral al depozitului si parte superioara a trunchiului de piramida(capac). In Plansa 11.1.3, Plan de situatie - Depozit inchis, se prezinta modul de sistematizare a depozitului. Pe suprafata nivelata a corpului de deseuri se va aplica un strat de sustinere cu o grosimea de 50 cm, strat care are rolul de a prelua sarcinile statice si dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea straturilor de inchidere. Drept material pentru stratul de sustinere se vor utiliza deseuri din constructii si demolari (moloz) sau pamant de excavatii.
171
Stratul de sustinere va fi omogen si rezistent la eforturi n mod uniform, iar suprafata va fi plana si nivelata.
11.1.4.2 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului Dupa sistematizarea depozitului si aplicarea stratului de sustinere se realizeaza impermeabilizarea suprafetei depozitului. Sistemul de impermeabilizare al depozitului neconform Onesti este prezentat in Figura 11-3.
Figura 11.1.3 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului
Colectarea gazului de depozit Pe stratul de sustinere se aplica stratul de drenare a gazului cu grosime de 30 cm. Materialul de drenaj va fi pietris cu granulatie 16-31 mm. Stratul de impermeabilizare Peste stratul de pietris se va asterne un strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. Geocompozitul bentonic trebuie sa asigure impermeabilizarea echivalenta cu cea a unui strat mineral de grosime minima de 0,50 m si cu coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. A fost aleasa aceasta solutie de impermeabilizare cu geocompozit bentonic datorita avantajelor acestuia, principalul fiind comportarea buna la tasari diferentiate. Intrucat depozitul este unul neconform, este posibil ca si dupa inchidere sa apara tasari. Alte avantaje ale utilizarii geocompozitului bentonic sunt:
172
pretul competitiv; rezistenta buna la inghet/dezghet si umezire/uscare; instalare usoara.
Strat de drenaj pentru apa din precipitatii Drenarea apelor de suprafata provenite din precipitatii se va face prin intermediul unei saltele drenante cu filtru pe ambele parti, pozitionata peste geocompozitul bentonitic.
Stratul de recultivare Peste salteaua drenanta se va continua inchiderea cu un strat de pamant argilos in grosime de 0.85 m, iar peste acesta se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m, care va fi insamantat cu ierburi perene.
11.1.5 Sistemul de colectare a gazului Principalul scop al degazarii la depozitele care accepta deseuri biodegradabile este prevenirea emisiei in atmosfera a gazelor cu impact negativ asupra mediului (de exemplu, gaze cu efect de sera). Biogazul din depozit este produs de obicei prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor organice care compun masa de deseuri. In cazul depozitului neconform de la Onesti se va prevedea un sistem de degazare ce se va realiza in 2 etape. Prima etapa se va realiza in timpul profilarii depozitului cand se vor executa puturile de gaz si straturile de impermeabilizare a depozitului pana la stratul de pamant. Prin executarea puturilor de gaz se intelege forarea puturilor si echiparea lor pentru o instalatie activa de extractie a gazului, conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor. Puturile pentru extractia gazului in numar de 11 (vezi Plansa 11.1.3) vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz, si vor fi amplasate pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m) si cat mai aproape de caile de circulatie, in functie de topografia terenului, conform Normativului. Dupa ce au fost executate puturile de extragere gaz si sistemul de impermeabilizare se monteaza echipamentele pentru captarea gazului, urmand extragerea fortata a gazului. Cantitatea de gaz care poate fi captata pentru o perioada de la 4 la 6 saptamani, precum si continutul de metan al acestuia se determina conform cu prognoza de generare a gazului si cu rezultatele experimentale. In baza rezultatelor se va decide tipul tratarii gazului. Conform Normativului la un continut de metan mai mic de 20 % sau la o cantitate de gaz captat < 100 m3/h, se va adopta metoda de degazare pasiva si echipamentele utilizate in perioada de testare vor fi amplasate pe alt depozit pentru a i se testa capacitatea de generare de gaz. Puturile de gaz existente (utilizate in etapa de testare) se vor utiliza la degazarea pasiva. 173
Daca continutul de metan este mai mare de 20% sau cantitatea de gaz captata in perioada de proba este mai mare de 100m3/h se va monta o instalatie activa de extractie a gazului. Aceasta instalatie va fi compusa din conducte individuale pentru cele 11 puturi prevazute, precum si cu statie de colectare gaz, separator de condensat, conducta principala de eliminare a gazului, exhaustor si un echipament de ardere a gazului. Toate componentele instalatiei se vor executa si monta in conformitate cu normele in vigoare. Sistemul de colectare a gazului de pe depozitul neconform de la Onesti este reprezentat in Plansa 11.1.3, Plan de situatie - Depozit inchis.
11.1.6 Sistemul de colectare a apelor pluviale Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral, cum se vede si in Plansa 11.1.3, Plan de situatie Depozit inchis. Canalul perimetral este executat in sapatura deschisa si este captusit cu saltea drenanta care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: h = 0.50m, b = 0.30m, B = 1.30 m. Pentru usurarea transportului apei pluviale, pe talvegul canalului perimetral al depozitului sistematizat, se va poza o conducta de drenaj cu diametrul de 200mm cu perforatii pe 2/3 din circumferinta, astfel incat sa se formeze o baza de curgere a apei delimitata de un sector de cerc de 1200. Protec ia conductei si a geosinteticului si geocompozitului cu care este captusit canalul se va face prin asternerea unui strat de piatra sparta, pe taluze si 2/3 din adancimea canalului. Apa colectata de canalul perimetral va fi deversata in raul Oituz printr-un canal de legatura ce va fi consolidat mecanic cu dale de beton. Accesul utilajelor peste canalul perimeral se va face prin doua podete din tuburi Premo Dn 400mm.
11.1.7 Instalatii de monitorizare Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, amplasate conform Plansei 11.1.3. Plan de situatie - Depozit inchis, din care se vor putea preleva periodic probe de apa. Adancimea minima de forare a puturilor de monitorizare, va cobora cu cel putin un metru sub nivelul rocii suport al stratului freatic Se vor amplasa 2 puturi in avalul directiei de curgere a apei freatice si unul martor in amonte. 174
11.1.8 Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului Drumul de acces in depozit este un drum din pietris grosime 30 cm, lungime 635 m si latime 3.00 m, si va fi amplasat Plansei 11.1.3. Plan de situatie Depozit. In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul depozitului, este necesara imprejmuirea/protejarea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea se va realiza cu gard alctuit din panouri gard bordurate si zincate, cu inaltimea de 2,00m montate pe stalpi din teava metalica rectangulara, zincata cu echidistanta de 2,50m. Stalpii vor avea fundatie din beton, iar panoul de gard va fi ingropat in pamant pe adancimea de 20cm.
11.1.9 Masuri de protectie impotriva inundatiilor Din datele puse la dispozitie de catre Agentia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa Siret Bacau, prezentate in Anexa E a acestui Caiet de sarcini ca rezultat al studiului hidrologic facut pe Raul Oituz in dreptul depozitului de deseuri al Orasului Onesti , rezulta un nivel al raului pentru un debit cu asigurarea de 2% de 218.50m. Baza depozitului pe latura paralela cu raul se afla la cota 218,15, existand pericolul de afuiere a deseurilor si a sistemului de inchidere. Pentru evitarea acestei situatii se vor efectua lucrari de aparare impotriva inundatiilor care vor consta in executia unui prism de pamant compactat cu o latime la partea superioara de 9,4m ce porneste de la stratul de drenaj al biogazului si pe care se sprijina straturile de pamant de acoperire Plansa 11.1.4 Sectiuni prin depozit inchis. In partea superioara a acestui prism se vor construi canalul perimetral, drumul si gardul de protectie. Suprafata de contact dintre prism si stratul de drenaj al biogazului va fi captusita cu geocompozitul bentonitic ce se prelungeste de pe depozit pentru a impiedica patrunderea apei in masa de deseuri prin stratul de drenare a biogazului. In partea dinspre rau, prismul de pamant va fi protejat fata de actiunea apei de un zid de sprijin construit din gabioane. Lucrarea se va ridica pana la cota 385 si va avea o lungime de 175m.
175
11.2 INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM
DIN LOCALITATEATARGU OCNA
11.2.1 Date generale Denumirea depozitului Proprietarul depozitului Anul punerii in functiune Anul sistarii activitatii de depozitare Suprafata ocupata de deseuri
Depozit neconform Tg. Ocna - Bacau Primaria Orasului Tg. Ocna 1978 2010 17.522 m2
11.2.2 Amplasamentul depozitului neconform
Depozitul neconform este situat in partea de nord-vest la aproximativ 1,5 km fata de centrul localitatii Targu Ocna. Actualul depozit s-a dezvoltat pe doua unitati teritoriale dupa cum urmeaza: Targu Ocna 15.500 m2 si Targu Trotus 2.022 m2. Orasul Tirgu Ocna, avand coordonatele geografice de 2600 37 longitudine estica si 4600 17 latitudine nordica, este situat in partea central vestica a Moldovei, pe cursul mijlociu al raului Trotus, la o altitudine de 263 m fata de nivelul Marii Negre. Orasul Tirgu Ocna este adapostit intr-un golf depresionar, o adevarata potcoava a dealurilor strajuit din trei parti de prelungirile Muntilor Trotusului (masivul Nemirei in S si SV, Culmea Berzuntului in V) si dealurile subcarpatice in N (Prislopu, La Fundatura, La Stupina, Fetele Targului, Butnaru). Se invecineaza cu: orasul Slanic-Moldova (SV) si comunele Dofteana (V), Barsanesti (N), Tg. Trotus (E), Pargaresti (S-E) si Oituz (S). Vecinatatile depozitului neconform sunt urmatoarele: - La Nord: statie de transfer; - La Est: teren agricol proprietati particulare; - La Sud: teren agricol proprietati particulare; - La Vest: statie de epurare; In zona amplasamentului, in partea de est a acestuia la aproximativ 10 m este un canal colector, ramas de la sistemul de desecare(Plansa 11.2.2 Plan de situatie.)
176
Figura 11.2.1: Plan de incadrare in zona Depozit Targu Ocna
Figura 11.2.2: Imagini Depozit Targu Ocna
Distanta de la limita amplasamentului pana la primele locuinte din orasul Tg. Ocna este de aproximativ 800 m. In vecinatatea amplasamentului, la o distanta de circa 450 m se afla o apa de suprafata a carei denumire nu este cunoscuta. Cursul de apa are un debit foarte mic, pe timp de vara acesta fiind practic inexistent. Accesul catre amplasament se face pe drumul national DN 15 si pe un drum din beton rutier ce este special destinat pentru deservirea depozitului de deseuri, cu o lungime de circa 135 m. 177
11.2.3 Conditii de mediu pe ampasament Geologia Structura geologica a amplasamentului pe care se gaseste depozitul apartine perioadei Paleogen Neogen, intens tectonizat cu falii, cute i nclecri. Peste acest fundament exist depozite Cuaternare din Pleistocenul inferior care ncep cu pietri cu bolovni n baz, apoi se continu cu alternan e de prafuri argiloase nisipoase i nisipuri argiloase la partea superioar cu praf argilos nisipos. Pe terasele nalte exist depozite loessoide. In albia minor i terasa de vale sunt acumulri de pietriuri, nisipuri i nisipuri argiloase din Holocen. Pe versan i sunt frecvente depozite de argile de pant, rezultate din alterarea rocilor neogene care formeaza acumulri coluviale. Hidrologie Terenul de pe terasa unde se va dezvolta depozitul sistematizat, nu este in pericol de a fi inundat de rul Trotu, datorit digului de aprare existent. Apele freatice din zon se gsesc la o adncime de peste 57m n stratele de pietriuri i bolovnisuri. Acviferul freatic este alimentat din dealurile subcarpatice de la nord de terasa. Direc ia de curgere este nord-sud. Drenarea este realizat de albia minor a Trotuului. Apele pluviale sunt evacuate rapid prin scurgere n terenul nisipos pietros.
Geotehnica Zona n care este situat amplasamentul depozitului este stabil n prezent i nu prezint alunecri sau curgeri de teren. Nu sunt eroziuni n prezent, i nici pericol de apari ie a eroziunilor n viitor.
Riscul geotehnic. n conformitate cu NORMATIVUL PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGEN ELE I METODELE CERCETRII GEOTEHNICE A TERENULUI INDICATIV NP 074/2007, amplasamentul cercetat se ncadreaz n categoria geotehnic 1 cu risc geotehnic redus (punctaj total 7).
Factorii lua i n considerare la stabilirea riscului geotehnic sunt urmtorii: Condi ii de teren Apa subteran Clasa constructiei Vecint i Zona seismica Total teren bun fr epuismente redus fr risc C 2 1 2 1 1 7 puncte
178
Pentru cercetarea litologiei stratului de fundare a fost executat un foraj manual geotehnic cu prelevare continu de probe. n urma examinrii probelor din sondaje a fost stabilit urmtoarea coloan litologic: 0,00 0,30m sol vegetal argilos brun, tare, coeziv, cu plasticitate medie 0,30 1,10m nisip argilos, galben cafeniu, plasticitate mic, consisten ridicat 1,10 3,00m pietri cu bolovni avnd intercala ii de nisip grosier
11.2.4 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Targul Ocna 11.2.4.1 Sistematizarea depozitului Cu ajutorul ridicrilor topografice si al calculelor analitice efectuate s-a apreciat c, n prezent, n depozit exist o cantitate de aproximativ 14.500 m3 de deseuri, imprastiate neuniform pe o suprafata de peste 8.500 m2. In conformitate cu prevederile legale in vigoare depozitul a sistat operatiunile de depozitare. Depozitul de deseuri va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramid. Solutia tehnica astfel adoptata, prezinta o foarte buna siguranta a masei de deseuri din depozitul nou profilat la deteriorari (tasari inegale si neuniforme). Portiunea supraterana a trunchiului de piramida, va prezenta un taluz perimetral de 1:3, asigurand atat o buna stabilitate a constructiei formate cat si o evacuare rapida a volumelor de ape pluviale, care se vor forma si scurge de pe suprafata depozitului reprofilat. Reprofilarea a depozitului amenajat, se va realiza prin mpingerea si adunarea unei cantitti de aproximativ 8.000 mc de deseuri. In prima faza, se vor aduna si se vor deplasa deseurile de pe marginile suprafetei de depozitare spre zona centrala a depozitului reprofilat, unde se va continua cu realizarea trunchiului de piramida. In cadrul variantei de reprofilare, s-a hotarat ca depozitul sistematizat in vederea inchiderii definitive, sa nu fie dezvoltat sub linia electrica de 20kV, datorita restrictiei impuse de procedurile operationale de lucru, care prevad ca sub liniile aeriene electrice aeriene aflate in functiune, nu este permis accesul cu utilaje de lucru intr-o zona situata la mai putinde 7.00m sub conductorul electric. Depozitul se va dezvolta in lateral de linia electrica, unde se pot folosi, in siguranta, incarcatoarele prevazute cu cupa frontala chiar pe acoperisul depozitului, fara ca prin aceasta sa apara nici un pericol de electrocutare. nltimea depozitului dup reprofilare, (deseuri, fara straturile de acoperire si impermeabilizare) va fi de 7,00 m masurata de la baza acestuia. Volumul total de deseuri NECOMPACTATE care poate fi receptionat in trunchiul de piramida nou format este de aproximativ 14.500 m3 In Plansa 11.2.3 Plan de situatie - Depozit inchis, este prezentat modul de reprofilare a depozitului, cu caracteristicile sale principale. 179
Pentru realizarea trunchiului de piramida, deseurile vor fi adunate si impinse cu utilaje terasiere senilate, de pe marginile suprafetei actuale de depozitare spre zona centrala, in straturi succesive, uniforme, concomitent cu desfasurarea operatiilor de compactare a straturilor de deseuri depuse. Compactarea se realizeaza prin treceri succesive cu utilajele terasiere si mijloacele de transport peste masa deseurilor. Dupa reprofilarea masivului de deseuri compactate, pentru finalizarea activitatilor de inchidere a depozitului neconform se vor desfasura, in ordine, urmatoarele operatii tehnologice: pe suprafetele nou create (fetele laterale si baza mica a trunchiului de piramida), nivelate si compactate ale corpului de deseuri, se va aplica un strat de sustinere a depozitului, cu o grosime de 50 cm, cu rolul de a prelua sarcinile statice si dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea tuturor straturilor de inchidere. Pentru realizarea stratului de sus inere se pot utiliza deeurile din construc ii i demolri, pmntul excavat de pe suprafata depozitului, cenui industriale, deeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Dimensiunea maxima a granulelor materialului nu trebuie sa depaseasca 0,10 m, cu con inutul de carbonat de calciu nu sub 10 % (masa stratului depus). Stratul de sus inere nu are voie s con in componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu con inut de gudron si metale., trebuie s fie omogen i rezistent la eforturi n mod uniform cu o suprafa a plan i nivelat.
11.2.4.2 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului Dupa sistematizarea si reprofilarea sub forma de trunchi de piramida a depozitului si aplicarea stratului de sustinere, se incep operatiile pentru realizarea impermeabilizarii fata de apa meteorica a suprafetei depozitului. Sistemul de impermeabilizare (succesiunea straturilor in sectiune transversala) a depozitului reprofilat de la Tg. Ocna este prezentat in Figura 11.2.3.
Greensward or erosion hardness vegetation Gazon sau vegetatie rezistenta la eroziune Humus Pamant vegetal 0.15m Bed of clay soil, sand / ballast layer noncompacted Strat de pamant argilos, nisip / pietris necompactat 0.85m Geosyntetic drainage mat with filter on both sides Saltea drenanta cu filtru pe ambele parti Geosyntetic clay layer Geocompozit bentonitic Gaz drainage layer Strat drenant pentru biogaz din pietris sort 7-16 mm, cu coeficient de permeabilitate Kf>1x10 m/s 0.30m
-4
Perimetral ditch from drainage pipe, depth 0.50m Canal perimetral pentru conducta drenaj, adincime de 0.50m
1: 3
5%
Waste / Deseuri
1:1 1 1:
Gravel Pietris, 16-31mm Perforated pipe from drainage Conducta perforata, pentru drenaj de 300
Support layer Strat de sustinere din deseurile din constructii si demolari, pamnt excavat, cenusa, deseurile minerale adecvate sau materiale naturale 0.50m
Figura 11.2.3 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului 180
Strat de colectarea gazului de depozit Toate depozitele care se sistematizeaza si se inchid, vor fi surse generatoare de biogaz. Principala conditie care se impune acestor depozite este prevenirea emisiei in atmosfera a gazelor nocive cu impact negativ asupra mediului (de exemplu, gaze cu efect de sera). Gazul emanat din depozit este produs prin descompunerea biologica aeroba si anaeroba a materiilor organice din masa de deseuri. Descompunere in lipsa aerului se desfasoara lent si poate dura chiar zeci de ani, pana se epuizeaza masa biologica iar faza aeroba genereaza biogaz rapid si in cantitati mari. Datorita acestei evolutii a generarii de biogaz in masa deseurilor din depozit, peste stratul de sustinere, format anterior, se aplica stratul cu material folosit pentru drenarea biogazului. Acest strat va avea o grosime de minim 30 cm. Materialul folosit va fi pietrisul, cu o granulatie cuprinsa intre 16-31 mm, asigurand un coeficient de permeabilitate pentru biogaz de minim 1x10-4 m/s. Stratul de impermeabilizare Peste stratul de drenare a biogazului se va continua cu asternerea unui strat de geocompozit bentonitic, care va asigura izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. S-a ales folosirea materialului geocompozit bentonitic in locul straturilor succesive de argila compactata utilizate pana in prezent la inchiderea depozitelor neconforme, deoarece geocompozitul prezinta mai multe avantaje, printre care mentionam:
materialul geocompozit cu bentonita reprezinta o bariera de autosigilare sau inchidere ermetica, cu o structura complexa de straturi care asigura, in final dupa prima umectare, o grosime uniforma de bentonita dilatata. geocompozitul bentonitic este un strat tehnologic cu functii multiple, fiind o bariera foarte buna atat pentru lichide cat si pentru vapori si gaze. este un material folosit pentru acoperirea depozitelor de deseuri in faza de inchidere sau pentru izolarea pamanturilor contaminate, fie ca material de etanseizare pentru vapori si gaze, fie ca strat suport utilizat la baza depozitelor de deseuri. materialul dezvolta un proces unic de legare a fibrelor din tesut, care fixeaza reteaua, realizand o rezistenta mare la fortele de forfecare ce pot apar in timpul tasarilor inegale din masa de deseuri.
Din cele prezentate mai sus, se observa ca utilizarea saltelelor cu geocompozit bentonitic prezinta avantaje prin comparatie cu argila compactata, atat din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului, geocompozitul cu bentonita sub forma de saltea asigurand o impermeabilizarea la fel de buna cu a unui strat argila compactata de minim 0.50m. Strat de drenaj pentru apa din precipitatii
181
Colectarea si transportul spre sistemul de evacuare a apelor meteorice, se va face prin intermediul unei saltele drenante, cu filtru pe ambele parti, pozitionata peste geocompozitul bentonitic. Conditia principala care trebuie respectata dupa finalizarea lucrarilor de inchidere a depozitelor menajere, in conformitate cu prescriptiile din normativele in vigoare, este impermeabilizarea depozitului fata de mediul inconjurator, adica sa nu se permita, prin straturile care formeaza sistemul de acoperire emisia de biogaz din corpul depozitului in exterior, si in acelasi timp, sa nu fie acceptata patrunderea apelor de suprafata in masa de deseuri reprofilata. Apa de ploaie, strabatand straturile de deseuri va avea ca efect producerea de levigat (substante lichide toxice). Fractiile lichide de levigat care s-ar forma in aceasta situatie defavorabila, ar duce la percolarea acestuia prin straturile geologice si infestarea panzei de apa freatica din zona. Pentru respectarea acestei cerinte majore, geocompozitul bentonitic si salteaua drenanta se vor asterne si peste talvegul canalului perimetral, depasind suprafata desfasurata a acestuia cu inca 0,50m, dupa care se ancoreaza Ancorarea este realizata prin formarea unei transei de ancoraj obisnuite. Modul de intindere si fixare a acestor doua straturi de materiale impermeabile este detaliat in Plansa nr. 11.2.4 Sectiuni prin depozitul inchis
Stratul de recultivare Stratul de recultivare se realizeaza obligatoriu peste stratul de drenaj si trebuie sa aiba o grosime (inaltime totala) de minim 1,00 m. Aceasta ultima componenta a sistemului de inchidere consta din realizarea a doua straturi succesive: un strat de pamant (d 0,85 m), si un strat de sol vegetal (d 0,15 m) in care se va planta vegetatia rezistenta la eroziune. Peste stratul de pamant se aplica stratul de sol vegetal, care se va insamanta complet si uniform cu gazon sau vegetatie rezistenta la eroziune. Prezenta vegetatiei rezistente la eroziune asigura dezvoltarea unei retele reticulare care va conferi o rezistenta sporita a ultimului strat de acoperire a depozitului. Nu se planteaza tufisuri si copaci, deoarece radacinile acestora pot afecta stratul de drenaj. La realizarea straturilor, circulatia pe suprafata depozitului se poate face numai cu utilaje cu transmisie pe senile si numai pe caile de circulatie construite in acest scop, din moloz sau pietris. Drumurile utilizate in timpul constructiei pot fi utilizate in final ca drumuri de circulatie, cu conditia ca ele sa se inscrie in cotele si caracteristicile prevazute in prezentul proiect.
11.2.5 Sistemul de colectare a gazului Pentru a preveni acumularea de biogaz in masa de deseuri dupa inchiderea depozitului, se vor lua masuri de colectare si evacuare a biogazului. Tinand seama de volumul, varsta si natura deseurilor, s-a optat pentru sistemul de degazare pasiva a depozitului. 182
Degazarea pasiva se va face prin folosirea ferestrelor de degazare care vor elimina biogazul in atmosfera dupa ce in prealabil va fi curatat prin biofiltrul ferestrei. Fereastra de degazare pasiva este o structura realizata din beton armat in forma de prisma rectangulara cu baza un patrat cu latura de 1,50m, deschisa la ambele capete cu inaltimea de 1.70m. pentru cele ce se monteaza pe suprafete plane si o inaltime de 2,05 m pentru ferestrele ce se monteaza pe taluz. Fereastra montata pe suprafata orizontala se construieste peste folia de geocompozit bentonitic care se va decupa in interiorul ferestrei intr-un patrat cu latura de 1,10m pentru a dirija controlat biogazul din stratul de drenare prin fereastra si apoi in atmosfera. Materialul drenant se petrece pe o inaltime de 50cm peste peretii exteriori ai ferestrei. In cazul ferestrelor construite pe taluz atat materialul drenant cat si geocompozitul bentonitic se petrec peste fata exterioara a ferestrelor pentru a se impiedica patrunderea apei de precipitatii in corpul depozitului. Fereastra va fi umpluta cu compost pentru purificarea biogazului eliminat in atmosfera si va fi acoperita cu un capac pentru a impiedica patrunderea apelor de precipitatii in corpul depozitului. Patrunderea animalelor mici in depozit prin ferestrele de degazare se va impiedica prin pozarea peste compost a unei plase din sarma zincata 20x20x2 montate pe o rama metalica 12. Tinand cont de faptul ca o fereastra acopera o arie cu raza de 25m, pe depozit vor fi amplasate 3 ferestre de degazare conform Plansei nr. 11.2.3,. Plan final de situatie depozit inchis.
11.2.6 Sistemul de colectare a apelor pluviale Apele pluviale, care se infiltreaza prin straturile superioare de la suprafata depozitului reprofilat, vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral si colector ape pluviale, asa cum este prezentat in Plansa 11.2.4 Sectiuni prin depozitul inchis . Canalul perimetral este executat in sapatura deschisa cu sectiune trapezoidala. Pe tot perimetrul, canalul este captusit cu folia de bentonita si materialul filtrant care se vor ancora in sol, prin executia unei transee de ancoraj. Sectiunea transversala a canalului perimetral are : hmin = 0.50m, b = 0.30m, B = 1,30m. Canalul perimetral trebuie sa asigure o panta de scurgere de minim 0.5% pentru a permite evacuarea apelor pluviale care se vor aduna de pe versantii si capacul depozitului reprofilat. Functie de microrelieful zonei unde se va profila depozitul, s-a ales ca solutie tehnica pastrarea unui punct superior (apex) de unde se vor desprinde doua trasee de canal perimetral. Canalul perimetral va avea doua sensuri de curgere cu pante diferite. Pantele, dispunera tronsoanelor de canal perimetral si altele informatii sunt cuprinse in Plansa 11.2.3 Plan de situatie - Depozit inchis
183
Apa pluviala colectata de pe intreaga suprafata a depozitului sistematizat prin intermediul canalului perimetral, va fi deversata in canalul de desecare prin intermediul unui canal executat in sapatura deschisa si consolidat mecanic cu dale de beton turnate pe loc . Pentru asigurarea curgerii apei pluviale, pe talvegul canalului perimetral al depozitului sistematizat, se va poza o conducta (de drenaj) cu diametrul de 200mm perforata, cu perforatiile dispuse pe un arc de cerc de 2400 . Partea neperforata a conductei se va situa pe generatoarea inferioara. / Conducta perforata se va proteja impotriva deteriorarii prin asternerea unui strat de pietris (16-31mm), pe taluzele canalului pe 2/3 din adancimea acestuia, realizandu-se in acelasi timp si protectia stratului impermeabil format din salteaua drenanta si geocompozitul bentonitic cu care este captuit canalul.
11.2.7 Instalatii de monitorizare Supravegherea efectului pe care depozitul il produce in timp asupra panzei freatice se va face prin intermediul a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane din care se vor preleva probe de apa . Adancimea minima de forare a puturilor de monitorizare, va cobora cu cel putin un metru sub nivelul rocii suport al stratului freatic . Doua puturi de monitorizare, identificate pe planul general al depozitului sistematizat, cu notatiile PM3 si PM2, vor fi amplasate la baza depozitului, in aval sensului de curgere al apei freatice, conform Plansei 11.2.3 Plan de situatie Depozit inchis., iar putul PM1 va fi amplasat in amonte.
11.2.8 Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului Drumul de acces in depozit este un drum din pietris grosime 30 cm, si latime 3.00 m, si va fi amplasat conform Plansei 8.3- Plan final de situatie - depozit inchis. Accesul utilajelor se face prin intermediul unei porti, iar trecerea peste canalul perimetral se face prin intermediul a 2 podete din tub PREMO cu diametrul de 400 mm. In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul depozitului, este necesara imprejmuirea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea se va realiza cu gard alctuit din panouri gard bordurate si zincate, cu inaltimea de 2,00m montate pe stalpi din teava metalica rectangulara, zincata cu echidistanta de 2,50m. Stalpii vor avea fundatie din beton, iar panoul de gard va fi ingropat in pamant pe adancimea de 20cm.
184
11.3 INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA DARMANESTI

11.3.1 Date generale Denumirea depozitului Proprietarul depozitului Anul punerii in functiune Anul sistarii activitatii de depozitare Suprafata ocupata de deseuri
Depozit neconform Darmanesti - Bacau Primaria Orasului Darmanesti 2000 2010 6.788 m2
11.3.2 Amplasamentul depozitului neconform

Depozitul neconform s-a dezvoltat in partea de nord-est a orasului Darmanesti, la aproximativ 0,35 km (masurat in linie dreapta) fata de primele case din localitate. Accesul autogunoierelor si a altor vehicule de transport mecanizat, precum si a utilajelor terasiere care au fost utilizate pentru nivelarea straturilor de deseuri din etapele de formare a depozitului, s-a facut, de-a lungul timpului, pe un drum de legatura care prezinta un carosabil amenajat cu pietris. Acest drum de acces se va reabilita (imbunatatiri la structura carosabilului, concomitent cu largirea drumului) cu ocazia inceperii lucrarilor pentru sistematizare. Orasul Darmanesti, locatia de unde au fost aduse deseurile menajere, este asezat in partea de vest a judetului Bacau. Din punct de vedere geografic, orasul Darmanesti se gaseste in depresiunea intramontana ComanestiDarmanesti, formatiune geologica care face parte din grupa centrala a Carpatilor Orientali, cuprinzand vaile Trotusului si Uzului, inclusiv si zona de confluenta a celor doua ruri. Din aceasta zona se deschide un traseu transcarpatic prin pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului. Vecinatatile amplasamentului sunti: - la Nord - comuna Asau si orasul Comanesti; - la Sud - comuna Dofteana si Judetului Covasna; - la Vest - comuna Agas si Judetul Harghita; - la Est - comuna Poduri, comuna Berzunti si comuna Dofteana. Data fiind amplasarea depozitului in terasa inferioara a raului Trotus, intre locatia depozitului si rau a fost construit un dig din pamant, inalt de 3,5m care protejeaza depozitul de unda de viitura (Plansa 11.3.2 Plan de situatie).
185
Figura 11.3.1: Plan de incadrare in zona Zona amplasamentului depozitului neconform, se nscrie ntr-un climat continental moderat, n etajul climatic submontan. Climatul local este caracterizat prin temperaturi medii anuale de +70 C . Iarna, masele de aer continental rece, venite din nord-est determin temperaturi medii multianuale de -60C. Dinamica atmosferei este dirijat de-a lungul vii Trotuului, cu vnturi pe direc ia nord-vest sud-est, dar apar i curen i descenden i de pe versan ii subcarpatici. Adncimea maxim de nghe n zon este de 0,90 m. Zile cu temperaturi peste 200 C aproximativ 90 pe an. Zile cu nghe pentru aceasta zona este de aproximativ 100 pe an Tipul climateric : III Indicele de umiditate Im : peste 20. Incrcrile date de vnt sunt neglijabile datorit adpostului oferit de vale.
186
Figura 11.3.2 Imagini Depozit Darmanesti.
11.3.3 Conditii de mediu pe amplasament Geologia Amplasamentul depozitului neconform este situat n zona Paleogen - Neogenului, intens tectonizat cu falii, cute i nclecri. Peste acest fundament exist depozite Cuaternare din Pleistocenul inferior care ncep cu pietri cu bolovni n baz, apoi se continu cu alternan e de prafuri argiloase nisipoase i nisipuri argiloase la partea superioar cu praf argilos nisipos. Pe terasele nalte exist depozite loessoide. In albia minor i terasa de vale sunt acumulri Holocene de bolovniuri, pietriuri, nisipuri i nisipuri argiloase. Pe versan i sunt frecvente depozite ale argilelor de pant, rezultate din alterarea rocilor neogene, formnd acumulri coluviale. Hidrologie Terenul de pe terasa inferioara unde se gaseste amplast depozitul, poate fi inundat de rul Trotu, la viituri foarte mari. Nivelul apelor Raului Trotus la un debit cu asigurarea de 2% este de 328.80m, conform datelor obtinute de la Agentia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa ,,Siret Bacau. Acest nivel este sub coronamentul digului de protectie si sub nivelul terenului pe care va fi sistematizat depozitul. Din aceste considerente rezulta ca nu sunt necesare lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Apele freatice din zona studiata se gsesc la o adncime variabil, de la peste 2m pe terasa inferioar la 0,5m pe lunc. Apele freatice sunt inmagazinate in bolovaniul cu pietri care formeaza depozitele de lunc i baza terasei. Alimentarea acviferului freatic se face din mun ii de la sud-vest i direct din valea Uzului. Apele pluviale sunt evacuate rapid prin infiltrare/scurgere n terenul nisipos pietros.
187
Geotehnica Zona n care este situat amplasamentul depozitului este stabil n prezent i nu prezint alunecri sau curgeri/falii tectonice de teren. Nu sunt eroziuni puternice n prezent i nici pericol de apari ie a eroziunilor n viitor, in cazul unui regim pluviometric normal. Singurele situatii in care pot aparea eroziuni semnificative in structura terenului sunt desemnate viiturile puternice(catastrofale) care nu pot fi previzionate. Riscul geotehnic. n conformitate cu NORMATIVUL PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGEN ELE I METODELE CERCETRII GEOTEHNICE A TERENULUI INDICATIV NP 074/2007, amplasamentul cercetat se ncadreaz n categoria geotehnic 1 cu risc geotehnic redus (punctaj total 7). Factorii lua i n considerare la stabilirea riscului geotehnic sunt urmtorii:
Condi ii de teren Apa subteran Clasa constructiei Vecint i Zona seismica Total teren bun fr epuismente redus fr risc C 2 1 2 1 1 7 puncte
Urmare valorilor factorilor de risc prezentati mai sus, se poate trage concluzia ca depozitul sistematizat nu va prezenta un risc de distrugere in cazul unui seism. In aceasta situatie, nu sunt necesare calcule specifice de verificare a stabilitatii structurii constructiei depozitului reprofilat.
Structura litologiei. Pentru cercetarea litologiei stratului de fundare a noului depozit au fost studiate deschiderile naturale (falii deschise) care sunt prezente in aria investigata. n urma examinrilor efectuate de specialistii angajati, a fost stabilit urmtoarea coloan litologic: 0,00 0,20m sol vegetal, care are in structura multe pietre de dimensiuni mici si medii cu marginile rotunjite; 0,20 0,60m pietris, combinat cu mult bolovanis 0,60 3,00m pietri cu bolovni avnd intercala ii de nisip grosier.
188
11.3.4 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Darmanesti 11.3.4.1 Sistematizarea depozitului Cu ajutorul ridicrilor topografice si al calculelor analitice efectuate, s-a apreciat c n prezent, n depozit exist o cantitate de 9. 500 m3 de deseuri, imprastiate neuniform pe o suprafata de peste 6800 m2. Pana in etapa de finalizare a inchiderii/sistematizarii, in acest depozit NU se vor mai receptiona deseuri de la populatie. Depozitul de deseuri va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramid, care va avea in faza finala de executie, cota bazei situata la 337.00 m fat de nivelul Mrii Negre. Solutia tehnica adoptata, va asigura o foarte buna stabilitate la deteriorari (tasari inegale si neuniforme) a masei de deseuri din depozitul reprofilat. Portiunea supraterana a trunchiului de piramida, va prezenta un taluz perimetral de 1:3, asigurand o evacuare rapida a volumelor de ape pluviale, care se vor forma si scurge de pe depozitul reprofilat. Sistematizarea depozitului amenajat, se va realiza prin mpingerea si adunarea unei cantitti de aproximativ 7.500 mc de deseuri. In prima faza, se vor aduna si se vor deplasa deseurile de pe marginile suprafetei de depozitare actuale spre zona centrala, unde se va continua cu realizarea trunchiului de piramida. nltimea depozitului (deseuri, fara straturile de acoperire si impermeabilizare) va fi dup sistematizare, de 5,00 m, masurata de la baza acestuia. Volumul total de deseuri care poate fi receptionat in trunchiul de piramida nou format este de aproximativ 9.500 m3 In Plansa 11.3.3 Plan de situatie -Depozit inchis, este prezentat modul de reprofilare a depozitului, cu caracteristicile sale principale. Pentru formarea trunchiului de piramida, deseurile vor fi adunate si impinse cu utilaje terasiere senilate, de pe marginile suprafetei de depozitare actuale spre zona centrala si dispuse in straturi succesive, uniforme ca inaltime. Compactarea deseurilor se va face prin treceri succesive cu utilajele terasiere si mijloacele de transport peste masa deseurilor in timpul operatiunii de sistematizare. Dupa formarea trunchiului de piramida din deseurile compactate, pentru finalizarea activitatilor de inchidere a depozitului neconform se vor desfasura, in ordine, urmatoarele operatii tehnologice: pe suprafata nou creata (fetele laterale si baza mica a trunchiului de piramida), nivelata si compactata, se va aplica un strat de sustinere a depozitului, cu o grosime de 50 cm, avand rolul de a prelua sarcinile statice si dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea tuturor straturilor de inchidere. Ca material pentru stratul de sus inere se pot utiliza deeurile din construc ii i demolri, pmntul excavat de pe suprafata depozitului, cenui industriale, deeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Dimensiunea maxima a granulelor materialului nu trebuie sa depaseasca 0,10 m. Con inutul de carbonat de calciu nu poate depi 10 % (masa stratului depus). Stratul de sus inere nu are voie s 189
con in componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu con inut de gudron, metale,si trebuie s fie omogen i rezistent.
11.3.4.2 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului

Dupa sistematizarea si reprofilarea sub forma de trunchi de piramida a depozitului si aplicarea stratului de sustinere, se executa operatiile pentru realizarea impermeabilizarii suprafetei depozitului impotriva aptrunderii apei meteorice. Sistemul de impermeabilizare (succesiunea straturilor in sectiune transversala) a depozitului reprofilat de la Darmanesti este prezentat in Figura 11.3.3
Greensward or erosion hardness vegetation Gazon sau vegetatie rezistenta la eroziune Humus Pamant vegetal 0.15m Bed of clay soil, sand / ballast layer noncompacted Strat de pamant argilos, nisip / pietris necompactat 0.85m Geosyntetic drainage mat with filter on both sides Saltea drenanta cu filtru pe ambele parti Geosyntetic clay layer Geocompozit bentonitic Gaz drainage layer Strat drenant pentru biogaz din pietris sort 7-16 mm, cu coeficient de permeabilitate Kf>1x10 m/s 0.30m
-4
1:3
5%
Waste / Deseuri
1:1 1:1
Support layer Strat de sustinere din deseurile din constructii si demolari, pamnt excavat, cenusa, deseurile minerale adecvate sau materiale naturale 0.50m
Strat de colectare a gazului de depozit In conformitate cu legislatia in vigoare depozitul de la Darmanesti a sistat activitatea de depozitare a deseurilor. In perioada trecuta de la infiintarea depozitului pana la momentul sistarii depozitarii, 190
majoritatea deseurilor au fost acoperite cu pamant, in interiorul masei de deseuri desfasurandu-se un proces anaerob de producere a biogazului. In momentul in care masa de deseuri este decopertata si deplasata la noul loc de depozitare, bacteriile metanogene din deseuri vor lua contact din nou cu aerul, accelerandu-se de data asta procesul aerob de producere a biogazului. Se poate afirma si ca bacteriile nu au epuizat descompunerea in totalitate, a substantelor biodegradabile din deseuri, ca urmare si dupa reprofilarea depozitului vor exista emanatii de biogaz. Datorita evolutiei procesului de generare a biogazului in masa deseurilor din depozit, peste stratul de sustinere, format anterior, se aplica stratul un strat de material folosit pentru drenarea biogazului in grosime de minim 30 cm. Materialul de drenaj va fi pietrisul, cu o granulatie cuprinsa intre 16-31 mm, asigurand un coeficient de permeabilitate pentru biogaz de minim 1x10-4 m/s.
Stratul de impermeabilizare Peste stratul de drenare a biogazului se va asterne un strat de geocompozit bentonitic (saltea subtire), care va asigura izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator S-a ales folosirea materialului geocompozit bentonitic in locul straturilor succesive de argila compactata, utilizate pana in prezent la inchiderea depozitelor neconforme, deoarece geocompozitul prezinta mai multe avantaje, printre care mentionam: materialul geocompozit cu bentonita reprezinta o bariera de autosigilare sau inchidere ermetica, cu o structura complexa de straturi care asigura, in final dupa prima umectare, o grosime uniforma de bentonita dilatata. geocompozitul bentonitic este un strat tehnologic cu functii multiple, fiind o bariera foarte buna atat pentru lichide cat si pentru vapori si gaze. este un material folosit pentru acoperirea depozitelor de deseuri in faza de inchidere sau pentru izolarea pamanturilor contaminate, fie ca material de etanseizare pentru vapori si gaze, fie ca strat suport utilizat la baza depozitelor de deseuri. materialul dezvolta un proces unic de legare a fibrelor din tesut, care fixeaza reteaua, realizand o rezistenta mare la fortele de forfecare ce pot apar in timpul tasarilor inegale din masa de deseuri. Din cele prezentate mai sus, se observa ca utilizarea saltelelor cu geocompozit bentonitic prezinta avantaje, atat din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului, in comparatie cu utilizarea straturile de argila compactata, geocompozitul cu bentonita sub forma de saltea asigurand o impermeabilizare la fel de buna cu a unui strat argila compactata de minim 0.50m, iar folosirea acestui material asigurand si o marire a capacitatii depozitului care-l utilizeaza.crescand perioada de serviciu a depozitului respectiv.
191
Strat de drenaj pentru apa din precipitatii Colectarea si transportul spre sistemul de evacuare a apelor meteorice de suprafata se va face prin intermediul unei saltele drenante, cu filtru pe ambele parti, pozitionata peste geocompozitul bentonitic. In conformitate cu prescriptiile din normativele in vigoare conditia principala care trebuie respectata la finalizarea lucrarilor de inchidere a depozitelor menajere, este realizarea impermeabilizarii depozitului fata de mediul inconjurator, realizata cu ajutorul unor materiale cu caracteristici de capsulare a volumului de deseuri care vor conduce la oprirea emisiilor de biogaz din corpul depozitului inspre exterior, si in acelasi timp, vor impiedica patrunderea apelor de suprafata in masa de deseuri reprofilate. Apa de suprafata, prin infiltrarea prin straturile de deseuri ar avea ca efect producerea de levigat (substante lichide toxice). Fractiile lichide de levigat care s-ar forma in aceasta situatie defavorabila, ar putea percola prin straturile geologice conducand la infestarea panzei de apa freatica din zona. Pentru respectarea cerintei majore de capsulare eficienta, geocompozitul bentonitic si salteaua drenanta se vor prelungi peste talvegul canalului perimetral, depasind suprafata desfasurata a acestuia cu inca 0,50m, dupa care se va ancora. Ancorarea este realizata prin formarea unei transei de ancoraj obisnuite. Modul de intindere si fixare a acestor doua straturi de materiale impermeabile este detaliat in Plansa nr.11.3.4 Sectiuni prin depozitul inchis
Stratul de recultivare Stratul de recultivare se realizeaza obligatoriu peste stratul de drenaj si trebuie sa aiba o grosime (inaltime totala) de minim 1,00 m. Sistemul de inchidere final consta din realizarea a doua straturi succesive: un strat de pamant (d 0,85 m), si un strat de sol vegetal (d 0,15 m) plantat cu vegetatia rezistenta la eroziune. Peste stratul de pamant se aplica stratul de sol vegetal, care este semanat sau plantat complet si uniform cu gazon sau vegetatie rezistenta la eroziune. Prezenta vegetatiei rezistenta la eroziune, va asigura dezvoltarea unei retele reticulare care va conferi o rezistenta sporita a ultimului strat de acoperire a depozitului. Nu se planteaza tufisuri si copaci, deoarece radacinile acestora pot afecta stratul de drenaj. La realizarea straturilor sistemului de inchidere, circulatia pe suprafata depozitului se poate face numai cu utilaje cu transmisie pe senile si numai pe caile de circulatie construite in acest scop, din moloz sau pietris. Drumurile utilizate in timpul constructiei pot fi utilizate in final ca drumuri de circulatie, cu conditia sa se inscrie in cotele si caracteristicile prevazute in prezentul proiect. Toate elementele de proiectare care au fost prezentate mai sus, sunt specificate si detaliate in Plansa 11.3.4 Sectiuni din depozitul inchis.
192
11.3.5 Sistemul de colectare a gazului Pentru a preveni acumularea de biogaz in masa de deseuri dupa inchiderea depozitului, se vor lua masuri de colectare si evacuare a biogazului. Tinand seama de volumul, varsta si natura deseurilor, s-a optat pentru sistemul de degazare pasiva a depozitului. Degazarea pasiva se va face prin folosirea ferestrelor de degazare care vor elimina biogazul in atmosfera dupa ce in prealabil va fi curatat prin biofiltrul ferestrei. Fereastra de degazare pasiva este o structura realizata din beton armat in forma de prisma rectangulara cu baza un patrat cu latura de 1,50m, deschisa la ambele capete cu inaltimea de 1.70m. pentru cele ce se monteaza pe suprafete plane si o inaltime de 2,05 m pentru ferestrele ce se monteaza pe taluz. Fereastra montata pe suprafata orizontala se construieste peste folia de geocompozit bentonitic care se va decupa in interiorul ferestrei intr-un patrat cu latura de 1,10m pentru a dirija controlat biogazul din stratul de drenare prin fereastra si apoi in atmosfera. Materialul drenant se petrece pe o inaltime de 50cm peste peretii exteriori ai ferestrei. In cazul ferestrelor construite pe taluz atat materialul drenant cat si geocompozitul bentonitic se petrec peste fata exterioara a ferestrelor pentru a se impiedica patrunderea apei de precipitatii in corpul depozitului. Fereastra va fi umpluta cu compost pentru purificarea biogazului eliminat in atmosfera si va fi acoperita cu un capac pentru a impiedica patrunderea apelor de precipitatii in corpul depozitului. Patrunderea animalelor mici in depozit prin ferestrele de degazare se va impiedica prin pozarea peste compost a unei plase din sarma zincata 20x20x2 montate pe o rama metalica 12.
Tinand cont de faptul ca o fereastra acopera o arie cu raza de 25m, pe depozit vor fi amplasate 2 ferestre de degazare conform Plansei nr. 11.3.3. Plan de situatie depozit inchis.
11.3.6 Sistemul de colectare a apelor pluviale Apele pluviale, care se infiltreaza prin straturile superioare de la suprafata depozitului reprofilat, vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral si colector ape pluviale, asa cum este prezentat in Plansa 11.3.4 Sectiuni prin depozitul inchis. Canalul perimetral este executat in sapatura deschisa cu sectiune trapezoidala si este captusit cu cele doua materiale geocompozite ce provin de pe depozit: geotextilul bentonitic si salteaua drenanta care se ancoreaza intr-o transee. Sectiunea transversala a canalului perimetral are: hmin = 0.50m, b = 0.30m, B = variabil functie de cota la care se gaseste canalul. Apa pluviala colectata de pe intreaga suprafata a depozitul sistematizat prin intermediul canalului perimetral, va fi deversata cu ajutorul unui canal in albia raului Trotus, care se gaseste in imediata 193
apropiere a depozitului. Acest canal va fi executat tot in varianta sapatura deschisa si va fi captusit cu dale de beton, groase de 10 cm. Dalele de beton se vor turna monolit in canal pe un strat de 5 cm grosime de nisip pilonat pe taluz si pe talveg. Sectiunea de curgere a canalului de scurgere va fi identica cu sectiunea transversala a canalului perimetral. Pentru asigurarea curgerii apei pluviale, pe talvegul canalului perimetral al depozitului sistematizat, se va poza o conducta (de drenaj) cu diametrul de 200mm perforata, cu perforatiile dispuse pe un arc de cerc de 2400 . Partea neperforata a conductei se va situa pe generatoarea inferioara. Conducta perforata se va proteja impotriva deteriorarii prin asternerea unui strat de pietris (16-31mm), pe taluzele canalului pe 2/3 din adancimea acestuia, realizandu-se in acelasi timp si protectia stratului impermeabil format din salteaua drenanta si geocompozitul bentonitic cu care este captuit canalul.
11.3.7 Instalatii de monitorizare Supravegherea efectului pe care depozitul il produce in timp asupra panzei freatice se va face prin intermediul a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane din care se vor preleva probe de apa . Adancimea minima de forare a puturilor de monitorizare, va cobora cu cel putin un metru sub nivelul rocii suport al stratului freatic . Doua puturi de monitorizare, identificate pe planul general al depozitului sistematizat, cu notatiile PM3 si PM2, vor fi amplasate la baza depozitului, in aval sensului de curgere al apei freatice, conform Plansei 11..3.3., iar putul PM1 va fi amplasat in amonte.
11.3.8 Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului Drumul de acces in depozit este un drum din pietris grosime 30 cm, si latime 3.00 m, si va fi amplasat conform Plansei 11.3.3 Plan de situatie - Depozit inchis. Accesul utilajelor se face prin intermediul unei porti, iar trecerea peste canalul perimetral se face prin intermediul a 2 podete din tub PREMO cu diametrul de 400 mm. In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul depozitului, este necesara imprejmuirea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea se va realiza cu gard alctuit din panouri gard bordurate si zincate, cu inaltimea de 2,00m montate pe stalpi din teava metalica rectangulara, zincata cu echidistanta de 2,50m. Stalpii vor avea fundatie din beton, iar panoul de gard va fi ingropat in pamant pe adancimea de 20cm.
194
11.3.9 Masuri de protectie impotriva inundatiilor

Din datele transmise de catre Agentia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa Siret Bacau, rezulta o cota maxima al Raului Trotus pentru o asigurare de 2% in zona depozitului de deseuri de 328,80m. Aceasta cota de viitura este sub coronamentul digului existent, executat din materiale locale si se afla cu mult sub baza depozitului sistematizat care este 332,00 m. In concluzie, la acest obiectiv nu sunt necesare lucrari suplimentare de protectie impotriva inundatiilor.
195
11.4 INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA COMANESTI

11.4.1 Date generale
Denumirea depozitului Proprietarul depozitului Anul punerii in functiune Anul sistarii activitatii de depozitare Suprafata ocupata de deseuri
Depozit neconform Comanesti Primaria Orasului Comanesti 1978 16 iulie 2009 16.047 mp
11.4.2 Amplasamentul depozitului neconform Depozitul neconform de deseuri Comanesti este situat in dreptul haldei de cenusa a termocentralei din oras, pe malul opus al Raului Trotus si ocupa o suprafata de 16.047 mp. Baza depozitului nu este prevazuta cu sistem de impermeabilizare si nici cu sistem de colectare a levigatului. Deseurile sunt depuse in straturi succesive, compactate periodic si acoperite in anumite locuri cu pamant vegetal. Grosimea medie a deseurilor dintr-un strat este de circa 80 cm, iar grosimea totala a deseurilor este de circa 12 m. Conform Planului de incadrare in zona (Plansa 11.4.1) si a imaginilor de mai jos, vecinatatile depozitului neconform Comanesti sunt: La Nord: cursul si albia raului Trotus; La Est: teren (Consiliul Local Comanesti); La Sud: drum de acces depozit; La Vest: S.C. Green Forest (fabrica de cherestea). Distanta de la limita amplasamentului pana la primele locuinte din Orasului Comanesti este de circa 500 m.
196
Figura 11.4.1: Plan de incadrare in zona
Figura 11.4.2: Depozit neconform Comanesti Accesul catre amplasament se face pe strazi asfaltate din orasul Comanesti si pe drumul de pamant ce deserveste fabrica de cherestea din vecinatate. Terenul este plan, fara denivelari majore.
197
11.4.3 Conditii de mediu pe amplasament Amplasamentul este situat pe un con de dejec ie al unei vi toren iale din dreapta Trotuului i se ntinde pn pe terasa de vale a rului. O parte din deeuri au curs de pe terasa inferioar pe terasa de vale (lunca) inundabil a rului. Ca unitate geomorfologic major, se ncadreaza n zona externa a Subcarpatilor Orientali, pe valea Trotusului, n nordul Depresiunii Drmneti. Terenul formeaz o suprafata neregulata, nclinat spre nord-est, cu o rupere mic spre lunca formnd o treapta. Cursul de ap major care dreneaz zona este rul Trotu, care face parte din bazinul hidrografic al Siretului. Structura terenului in zona amplasamentului este urmatoarea: In zona conului de dejectie: Sol vegetal cu pietre, grosime 0.2 m; Bolovanis cu pietre amestecat cu pamant, grosime 1.2 m; Lunca: Sol vegetal cu pietre, grosime 0.2 m; Bolovanis cu pietris acvifer 2.8 m; Terenul de pe conul de dejectie nu poate fi inundat de riul Trotus, datorita diferentei mari de nivel dintre riu si cota amplasamentului. n schimb, portiunea din deponie care a fost depusa pe lunca este expusa la viituri. Apele freatice din zon se gsesc la o adncime variabil, de la peste 5m pe conul de dejectie la 0,5m pe lunc. Apele freatice sunt inmagazinate in bolovaniul cu pietri care formeaza depozitele de lunc i conul de dejec ie men ionat. Alimentarea acviferului freatic se face din valea toren iala i direct din versantul drept al vii fiind vizibile scurgeri de suprafa . Orasul Comanesti, se afla intr-o zona cu climat continental moderat. Temperatura in oras si zonele invecinate este in medie de + 7 grade C. Regimul precipitatiilor este legat de relief, precipitaiile solide incep in aceasta zona in cursul lunii noiembrie, pastrandu-se intre 60-80 zile. Circulatia maselor de aer in zona este determinata de Valea Moldovei, avand o orientare predominanta NV-SE.
198
11.4.4 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Comanesti 11.4.4.1 Sistematizarea depozitului Cu ajutorul ridicarilor topografice si al calculelor analitice s-a determinat faptul ca in depozit exista o cantitate de circa 45.500 m3 deseuri. In prezent, deseurile sunt depuse n straturi succesive, compactate periodic. Depozitul va fi protejat impotriva afuierii de catre o posibila unda de viitura prin executarea unei protectii din gabioane in partea de N a depozitului, pe latura paralela cu albia raului Trotus. Depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida, cu cota bazei mari ce variaza intre +363.00m si +371.00m, cu un taluz de 1:3. Suprafata totala pe care se va realiza sistematizarea deseurilor este de aproximativ 9.000 mp, iar inaltimea depozitului dupa sistematizare va varia intre 9 si 15m.. Pentru a asigura stabilitatea masivului de deseuri sistematizat si a sistemului de impermeabilizare, se va executa o bancheta cu latimea de 5.00 m, bancheta care va avea si rol de drum de acces catre puturile de colectare a gazului prevazute. In Plansa 11.4.3 Plan de situatie - Depozit inchis, se prezinta modul de sistematizare a depozitului. Pe suprafata nivelata a corpului de deseuri se va aplica un strat de sustinere cu o grosime a de 50 cm, strat care are rolul de a prelua sarcinile statice si dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea straturilor de inchidere. Drept material pentru stratul de sustinere se vor utiliza deseuri din constructii si demolari (moloz) sau pamant de excavatii. cenui industriale, deeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Dimensiunea maxima a granulelor materialului nu trebuie sa depaseasca 0,10 m. Con inutul de carbonat de calciu nu poate depi 10 % (masa stratului depus). Stratul de sus inere nu are voie s con in componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu con inut de gudron, metale,si trebuie s fie omogen i rezistent. Stratul de sustinere va fi omogen si rezistent la eforturi n mod uniform, iar suprafata va fi plana si nivelata.

Dupa sistematizarea depozitului si aplicarea stratului de sustinere se realizeaza impermeabilizarea suprafetei depozitului. Sistemul de impermeabilizare al depozitului neconform Comanesti este prezentat in Figura 11.4.3.
199
Figura 11.4.3
Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului
Colectarea gazului de depozit Pe stratul de sustinere se aplica stratul de drenare a gazului cu grosime de 30 cm. Materialul de drenaj va fi pietris cu granulatie 16-31 mm. Stratul de impermeabilizare Peste stratul de pietris se va asterne un strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. Geocompozitul bentonic trebuie sa asigure impermeabilizarea echivalenta cu cea a unui strat mineral de grosime minima de 0,50 m si cu coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. A fost aleasa aceasta solutie de impermeabilizare cu geocompozit bentonic datorita avantajelor acestuia, principalul fiind comportarea buna la tasari diferentiate. Intrucat depozitul este unul neconform, este posibil ca si dupa inchidere sa apara tasari. Alte avantaje ale utilizarii geocompozitului bentonic sunt: pretul competitiv; rezistenta buna la inghet/dezghet si umezire/uscare; instalare usoara.
Strat de drenaj pentru apa din precipitatii Drenarea apelor de suprafata provenite din precipitatii se va face prin intermediul unei saltele drenante cu filtru pe ambele parti, pozitionata peste geocompozitul bentonitic.
200
11.4.5 Sistemul de colectare a gazului de depozit Principalul scop al degazarii la depozitele care accepta deseuri biodegradabile este prevenirea emisiei in atmosfera a gazelor cu impact negativ asupra mediului (de exemplu, gaze cu efect de sera). Biogazul din depozit este produs de obicei prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor organice care compun masa de deseuri. In cazul depozitului neconform de la Comanesti se va prevedea un sistem de degazare ce se va realiza in 2 etape. Prima etapa se va realiza in timpul profilarii depozitului cand se vor executa puturile de gaz si straturile de impermeabilizare a depozitului pana la stratul de pamant. Prin executarea puturilor de gaz se intelege forarea puturilor si echiparea lor pentru o instalatie activa de extractie a gazului, conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor. Puturile pentru extractia gazului vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz, si vor fi amplasate pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m) si cat mai aproape de caile de circulatie, in functie de topografia terenului, conform Normativului. Dupa ce au fost executate puturile de extragere gaz si sistemul de impermeabilizare se monteaza echipamentele pentru captarea gazului, urmand extragerea fortata a gazului. Cantitatea de gaz care poate fi captata pentru o perioada de la 4 la 6 saptamani, precum si continutul de metan al acestuia se determina conform cu prognoza de generare a gazului si cu rezultatele experimentale. In baza rezultatelor se va decide tipul tratarii gazului. Conform Normativului la un continut de metan mai mic de 20 % sau la o cantitate de gaz captat < 100 m3/h, se poate trece la etapa a doua adica degazarea pasiva a depozitelor, iar echipamentele utilizate in perioada de testare vor fi amplasate pe alt depozit pentru a i se testa capacitatea de generare de gaz. Puturile de gaz existente (utilizate in etapa de testare) se vor utiliza la degazarea pasiva. Daca continutul de metan este mai mare de 20% sau cantitatea de gaz captata in perioada de proba este mai mare de 100 m3/h se va monta o instalatie activa de extractie a gazului. Aceasta instalatie va fi compusa din conducte individuale, precum si cu statie de colectare gaz, separator de condensat, conducta principala de eliminare a gazului, exhaustor si un echipament de ardere a gazului. Toate componentele instalatiei se vor executa si monta in conformitate cu normele in vigoare. Sistemul de colectare a gazului de pe depozitul neconform de la Comanesti este reprezentat in Plansa 11.4.3 Plan de situatie - Depozit inchis.
201
11.4.6 Sistemul de colectare a apelor pluviale Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral, cum se vede si in Plansa 11.4.3 si 11.4.4, Canalul perimetral este executat in sapatura deschisa si este captusit cu geocompozitul bentonitic si salteaua drenanta care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: h = 0.50m, b = 0.30m, B = 1.30 m. Aceste dimensiuni ale canalului au rezultat in urma unui calcul ale debitelor de apa pluviala preluate de acest canal perimetral. Pentru usurarea transportului apei pluviale, pe talvegul canalului perimetral al depozitului sistematizat, se va poza o conducta de drenaj cu diametrul de 200mm cu perforatii pe 2/3 din circumferinta, astfel incat sa se formeze o baza de curgere a apei delimitata de un sector de cerc de 1200. Protec ia conductei si a geosinteticului si geocompozitului cu care este captusit canalul se va face prin asternerea unui strat depiatra sparta, pe taluze si 2/3 din adancimea canalului. De asemenea trebuie mentionata existenta canalului aferent drumului acces la puturi de colectare a gazului de pe depozit. Acest canal se executa in sapatura deschisa si in final se inierbeaza cu ierburi perene. Acesta deverseaza apele pluviale colectate in canalul perimetral. Apa colectata de canalul perimetral va fi deversata in raul Trotus printr-un canal de legatura ce va fi consolidat mecanic cu dale de beton. Accesul utilajelor peste canalul perimeral acolo unde este realizata deversarea in raul Trotus, se face peste podete de tip PREMO, cu diametrul de 400 mm.
11.4.7 Monitorizarea apei freatice Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, amplasate conform Plansei 11.4.3 Plan de situatie - depozit inchis, din care se vor putea preleva periodic probe de apa. Adancimea minima de forare a puturilor de monitorizare, va cobora cu cel putin un metru sub nivelul rocii suport al stratului freatic
202
11.4.8 Drumuri de acces si imprejmuirea depozitului Drumul de acces in depozit este un drum din pietris grosime 30 cm, si latime 3.00 m, si va fi amplasat conform Plansei 11.4.3 Plan de situatie - Depozit inchis. Bancheta realizata la inaltimea de10 m fata de baza depozitului sistematizat va avea latimea de 5 m si va facilita accesul la puturile de gaz. Bancheta va avea rol si de drum de acces catre puturile de colectare gaz. Accesul utilajelor se face prin intermediul unei porti, iar trecerea peste canalul perimetral se face prin intermediul unor podete din tub PREMO cu diametrul de 400 mm. In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul depozitului, este necesara imprejmuirea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea se va realiza cu gard alctuit din panouri gard bordurate si zincate, cu inaltimea de 2,00m montate pe stalpi din teava metalica rectangulara, zincata cu echidistanta de 2,50m. Stalpii vor avea fundatie din beton, iar panoul de gard va fi ingropat in pamant pe adancimea de 20cm.
11.4.9 Masuri de protectie impotriva inundatiilor

Din datele transmise de catre Agentia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa Siret Bacausi prezentate in Anexa E a acestui Caiet de sarcini rezulta o cota maxima al Raului Trotus pentru o asigurare de 2% in zona depozitului de deseuri de 362,80m. Acest nivel al viiturii se ridica peste cota bazei depozitului, ceea ce ar putea duce la afuierea siatemului de impermeabilizaresi acoperire, si chiar a masei de deseuri. Pentru evitarea acestui scenariu se vor face lucrari de protectie impotriva inundatiilor pe latura depozitului paralela cu albia raului pe o lungime de aprox. 145m. Aceste lucrari se vor proteja depozitul pana la cota 363.00m. Sistemul de protectie impotriva inundatiilor Plansa 11.4.3 si 11.4.4, este alcatuit dintr-un prism de pamant compactat cu o latime la partea superioara de 9,4m ce porneste de la stratul de drenaj al biogazului si pe care se sprijina straturile de pamant de acoperire. In partea superioara a acestui prism se vor construi canalul perimetral, drumul si gardul de protectie. Suprafata de contact dintre prism si stratul de drenaj al biogazului va fi captusita cu geocompozitul bentonitic ce se prelungeste de pe depozit pentru a impiedica patrunderea apei in masa de deseuri prin stratul de drenare a biogazului. In partea dinspre rau, prismul de pamant va fi protejat fata de actiunea apei de un zid de sprijin construit din gabioane.
203
11.5 INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA MOINESTI

Denumirea depozitului Proprietarul depozitului Anul punerii in functiune Anul sistarii activitatii de depozitare Suprafata ocupata de deseuri Depozit neconform Moinesti Primaria Orasului Moinesti 1976 2009 28.779 mp
11.5.2 Amplasamentul depozitului neconform Terenul pe care este amplasata deponia este proprietatea beneficiarului si este situat pe teritoriul orasului Moinesti, Jud. Bacau, la iesirea inspre Municipiul Bacau. Accesul se face indirect din DN 2G, printr-un drum de exploatare spre raul Tazlaul Sarat. Baza depozitului nu este prevazuta cu sistem de impermeabilizare si nici cu sistem de colectare a levigatului. Deseurile sunt depuse in straturi succesive, compactate periodic si acoperite in anumite locuri cu pamant vegetal. Grosimea medie a deseurilor dintr-un strat este de circa 0.7 m, iar grosimea totala a deseurilor este de circa 6 m. Conform planului de general de situatie (Plansa 11.5.2) si a imaginilor de mai jos, vecinatatile depozitului neconform Moinesti sunt: La Nord: statie de sortare; La Est: teren Consiliul Local; La Sud: cursul si albia raului Tazlaul Sarat; La Vest: teren Consiliul Local. Distanta de la limita amplasamentului pana la primele locuinte din orasul Moinesti este de circa 1500 m.
204
Figura 11.5.2: Depozit neconform Moinesti

Terenul formeaz o suprafa neregulat, nclinat slab spre sud.
205
11.5.3 Conditii de mediu pe amplasament Amplasamentul este situat pe lunca din stnga vii rului Tazlul Srat , ntre albia minor i terenuri agricole. Ca unitate geomorfologic major, se ncadreaz n zona extern a Subcarpa ilor Orientali, n sudul Depresiunii Tazlu. Cursul de ap major care dreneaz zona este rul Tazlul Sarat, afluient al rului Tazlu, afluient al Trotuului, care face parte din bazinul hidrografic al Siretului. Structura terenului in zona amplasamentului este urmatoarea: Sol vegetal cu pietre, grosime 0.2 m; Nisip slab argilos, grosime 0.7 m; Pietris cu bolovanis, grosime 1 m; Terenul de pe lunca Tazlului Srat poate fi inundat la viituri. Apele freatice din zon se gsesc la o adncime variabil, de circa 3m. Apele freatice sunt nmagazinate n pietriul cu bolovani care formeaza depozitele de lunc. Alimentarea acviferului freatic se face dinspre nord, din dealurile subcarpatice, iar drenarea are loc spre Tazlul Srat. Direc ia curgerii subterane a apei freatice este nord-sud. Apele pluviale sunt evacuate prin infiltrare n terenul nisipos pietros. Orasul Moinesti se afla intr-o zona cu climat continental moderat. Temperatura in oras si zonele invecinate este in medie de + 7 grade C. Dinamica atmosferei este dirijat n lungul vii Trotuului, cu vnturi pe direc ia nord-vest sud-est dar apar i curen i descenden i de pe versan ii subcarpatici. Zona n care este situat amplasamentul este stabil n prezent i nu prezint alunecri sau curgeri de teren. Nu sunt eroziuni n prezent, dar exist pericol de apari ie a eroziunilor la viituri.
206
11.5.4 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Moinesti 11.5.4.1 Sistematizarea depozitului Cu ajutorul ridicarilor topografice si al calculelor analitice s-a determinat faptul ca in depozit exista o cantitate de circa 98.600 m3 deseuri. In prezent, deseurile sunt depuse n straturi succesive, compactate periodic. Depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramida, cu cota bazei superioare de +399.00 m si cu un taluz de 1:3. Suprafata totala pe care se va realiza sistematizarea este de aproximativ 17.000 mp, iar inaltimea depozitului dupa sistematizare se va incadra intre 14 si 18m. Pentru a asigura stabilitatea masivului de deseuri sistematizat si a sistemului de impermeabilizare, la cota 394.80 a depozitului sistematizat se va executa o bancheta cu latimea de 5.00 m, bancheta care va avea si rol de drum de acces catre puturile de colectare a gazului prevazute. In Plansa 11.5..3 Plan de situatie - Depozit inchis, se prezinta modul de sistematizare a depozitului. Pe suprafata nivelata a corpului de deseuri se va aplica un strat de sustinere cu o grosime a de 50 cm, strat care are rolul de a prelua sarcinile statice si dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea straturilor de inchidere. Drept material pentru stratul de sustinere se vor utiliza deseuri din constructii si demolari (moloz) sau pamant de excavatii. Stratul de sustinere va fi omogen si rezistent la eforturi n mod uniform, iar suprafata va fi plana si nivelata.

Dupa sistematizarea depozitului si aplicarea stratului de sustinere se realizeaza impermeabilizarea suprafetei depozitului. Sistemul de impermeabilizare al depozitului neconform Moinesti este prezentat in Figura 11.5.3.
207
Colectarea gazului de depozit Pe stratul de sustinere se aplica stratul de drenare a gazului cu grosime de 30 cm. Materialul de drenaj va fi pietris cu granulatie 16-31 mm. Stratul de impermeabilizare Peste stratul de pietris se va asterne un strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. Geocompozitul bentonic trebuie sa asigure impermeabilizarea echivalenta cu cea a unui strat mineral de grosime minima de 0,50 m si cu coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. A fost aleasa aceasta solutie de impermeabilizare cu geocompozit bentonic datorita avantajelor acestuia, principalul fiind comportarea buna la tasari diferentiate. Intrucat depozitul este unul neconform, este posibil ca si dupa inchidere sa apara tasari. Alte avantaje ale utilizarii geocompozitului bentonic sunt: pretul competitiv; rezistenta buna la inghet/dezghet si umezire/uscare; instalare usoara.
Strat de drenaj pentru apa din precipitatii Drenarea apelor de suprafata provenite din precipitatii se va face prin intermediul unei saltele drenante cu filtru pe ambele parti, pozitionata peste geocompozitul bentonitic. 208
11.5.5 Sistemul de colectare a gazului de depozit Principalul scop al degazarii la depozitele care accepta deseuri biodegradabile este prevenirea emisiei in atmosfera a gazelor cu impact negativ asupra mediului (de exemplu, gaze cu efect de sera). Biogazul din depozit este produs de obicei prin descompunerea biologica si anaeroba a materiilor organice care compun masa de deseuri. In cazul depozitului neconform de la Moinesti se va prevedea un sistem de degazare ce se va realiza in 2 etape. Prima etapa se va realiza in timpul profilarii depozitului cand se vor executa puturile de gaz si straturile de impermeabilizare a depozitului pana la stratul de pamant. Prin executarea puturilor de gaz se intelege forarea puturilor si echiparea lor pentru o instalatie activa de extractie a gazului, conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor. Puturile pentru extractia gazului vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz, si vor fi amplasate pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de circa 50 m) si cat mai aproape de caile de circulatie, in functie de topografia terenului, conform Normativului. Dupa ce au fost executate puturile de extragere gaz si sistemul de impermeabilizare se monteaza echipamentele pentru captarea gazului, urmand extragerea fortata a gazului. Cantitatea de gaz care poate fi captata pentru o perioada de la 4 la 6 saptamani, precum si continutul de metan al acestuia se determina conform cu prognoza de generare a gazului si cu rezultatele experimentale. In baza rezultatelor se va decide tipul tratarii gazului. Conform Normativului la un continut de metan mai mic de 20 % sau la o cantitate de gaz captat < 100 m3/h, se poate trece la etapa a doua adica degazarea pasiva a depozitelor, iar echipamentele utilizate in perioada de testare vor fi amplasate pe alt depozit pentru a i se testa capacitatea de generare de gaz. Puturile de gaz existente (utilizate in etapa de testare) se vor utiliza la degazarea pasiva. Daca continutul de metan este mai mare de 20% sau cantitatea de gaz captata in perioada de proba este mai mare de 100m3/h se va monta o instalatie activa de extractie a gazului. Aceasta instalatie va fi compusa din conducte individuale, precum si cu statie de colectare gaz, separator de condensat, conducta principala de eliminare a gazului, exhaustor si un echipament de ardere a gazului. Toate componentele instalatiei se vor executa si monta in conformitate cu normele in vigoare.
209
Sistemul de colectare a gazului de pe depozitul neconform de la Moinesti este reprezentat in Plansa 11.5.3 Plan de situatie - Depozit inchis.
11.5.6 Sistemul de colectare a apelor pluviale Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral, cum se vede si in Plansa 11.5..3 Plan de situatie Depozit inchis. Canalul perimetral este executat in sapatura deschisa si este captusit cu saltea drenanta care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: h = 0.50m, b = 0.30m, B = 1.30 m. Pentru usurarea transportului apei pluviale, pe talvegul canalului perimetral al depozitului sistematizat, se va poza o conducta de drenaj cu diametrul de 200mm cu perforatii pe 2/3 din circumferinta, astfel incat sa se formeze o baza de curgere a apei delimitata de un sector de cerc de 1200. Protec ia conductei si a geosinteticului si geocompozitului cu care este captusit canalul se va face prin asternerea unui strat de piatra sparta, pe taluze si 2/3 din adancimea canalului. De asemenea trebuie mentionata existenta canalului aferent drumului acces puturi de colectare a gazului de pe depozit. Acest canal se executa in sapatura deschisa si in final se inierbeaza cu ierburi perene. Acesta deverseaza apele pluviale colectate in canalul perimetral. Apa colectata de canalul perimetral va fi deversata in raul Tazlaul Sarat printr-un canal de legatura ce va fi consolidat mecanic cu dale de beton. Accesul utilajelor peste canalul perimeral se va face prin 2 podete din tuburi PREMO cu Dn 400mm.
11.5.7 Monitorizarea apei freatice Supravegherea impactului pe care depozitul il va avea asupra panzei freatice se va face prin executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, amplasate conform Plansei 11.5..3 Plan de situatie - Depozit inchis., din care se vor putea preleva periodic probe de apa. Adancimea minima de forare a puturilor de monitorizare, va cobora cu cel putin un metru sub nivelul rocii suport al stratului freatic Se vor amplasa 2 puturi in avalul directiei de curgere a apei freatice si unul martor in amonte.
210
11.5.8 Drumuri de acces si imprejmuirea depozitului

Drumul de acces in depozit este un drum din pietris cu grosimea de 30 cm, si latimea de 3.00 m, si va fi amplasat conform Plansei 11.5.3. Plan de situatie - Depozit inchis. In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul depozitului, este necesara imprejmuirea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru.
Imprejmuirea se va realiza cu gard alctuit din panouri gard bordurate si zincate, cu inaltimea de 2,00m montate pe stalpi din teava metalica rectangulara, zincata cu echidistanta de 2,50m. Stalpii vor avea fundatie din beton, iar panoul de gard va fi ingropat in pamant pe adancimea de 20cm.
11.5.9 Masuri de protectie impotriva inundatiilor Din datele obtinute de la Agentia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa Siret Bacau,in urma studiului hidrologic facut pe Raul Tazlau, prezentat in Anexa E, in dreptul depozitului de deseuri al Orasului Moinesti (Sectiunea Gazarie), rezulta un nivel al raului pentru un debit cu asigurarea de 2% de 384,40m. Pe latura sudica, paralela cu Raul Tazlau, depozitul sistematizat are baza situata la cota 383,00m, ceea ce expune depozitul la actiunea distructiva a unei viiturice ar putea aparea pe rau.chiar si la o asigurare de 10%. Ca urmare a celor prezentate mai sus se va impune construirea unui sistem de aparare impotriva viiturilor asa cum este prezentat in Plansele nr. 11.5.3 si 11.5.4. Sistemul de protectie este alcatuit dintr-un prism de pamant compactat cu o latime la partea superioara de 9,4m ce porneste de la stratul de drenaj al biogazului si pe care se sprijina straturile de pamant de acoperire. In partea superioara a acestui prism se vor construi canalul perimetral, drumul si gardul de protectie. Suprafata de contact dintre prism si stratul de drenaj al biogazului va fi captusita cu geocompozitul bentonitic ce se prelungeste de pe depozit pentru a impiedica patrunderea apei in masa de deseuri prin stratul de drenare a biogazului. In partea dinspre rau, prismul de pamant va fi protejat fata de actiunea apei de un zid de sprijin construit din gabioane. Lucrarea se va ridica pana la cota 219 si va avea o lungime de 340m.
211
11.6 INCHIDERE DEPOZIT NECONFORM DIN LOCALITATEA BUHUSI

Denumirea depozitului Proprietarul depozitului Anul punerii in functiune Anul sistarii activitatii de depozitare Suprafata ocupata de deseuri Depozit neconform Buhusi Primaria Orasului Buhusi 1972 2009 18489 mp
11.6.2 Amplasamentul depozitului neconform Depozitul neconform s-a dezvoltat in partea de sud-est a orasului Buhusi. Accesul autogunoierelor, s-a facut, de-a lungul timpului, pe un drum de legatura care prezinta un carosabil amenajat cu pietris. Acest drum de acces se va reabilita cu ocazia inceperii lucrarilor pentru sistematizare. Vecint ile amplasamentului studiat sunt: la nord teren Consiliul Local la sud - (balastiera) teren Consiliul Local si drum de acces la est canal de deversare ape reziduale la vest teren Consilliul Local (Statia de epurarare) Suprafata totala pe care se va realiza inchiderea depozitului este de 8.845 mp. Terenul se afla in intravilanul localitatii si apartine domeniului public al orasului Buhusi. Conform documentatiei cadastrale amplasamentul este format din 2 loturi: 1 lot cu o suprafata de 6.368 mp si al 2-lea lot cu o suprafata de 2.477 mp. Depozitul neconform se afla in apropierea Statiei de epurare a orasului, in vecinatatea canalului de evacuare ape uzate reziduale.
212
Clima Clima localit ii Buhusi, respectiv zona unde se gaseste depozitului neconform, se ncadreaz n tipul de clim cu nuan continental, nregistrndu-se diferen e mari de temperatur ntre iarn i var. Micrile predominante ale maselor de aer sunt cele cu direc ii NE-SV, V-S. Temperatura medie anual a aerului este de 8-9 C. Luna cea mai clduroas este iulie cu o temperatur medie de 16 C, cu maxima absolut de 40 C (10 iulie 1955). Temperatura medie a iernii este de 4-5 C. Cantit ile anuale de precipita ii sunt n medie cuprinse ntre 500-600 mm pe an. Adncimea maxim de nghe n zon este de 0,90 m. Tipul climateric : III Indicele de umiditate Im : peste 20. Zile cu temperaturi peste 200 C aproximativ 100 pe an. Zile cu nghe pentru aceasta zona sunt de aproximativ 70 pe an.
213
Figura 11.6.2: Depozit neconform Buhusi
11.6.3 Conditii de mediu pe amplasament Geologia Din punct de vedere geologic structural, zona amplasamentului depozitului neconform este situat pe un fundament Miocen care cuprinde forma iuni de molas argilo-nisipoas salmastr, peste care sunt dispuse depozite aluvionare ale Pleistocenului mijlociu i superior, formate din bolovniuri, pietriuri i prafuri nisipoase argiloase ncheinduse la suprafa cu un strat superficial de sol vegetal atribuit Holocenului. Relieful nalt este acoperit cu o acumulare de argil rezultat din alterarea rocilor neogene. Falia pericarpatic limiteaz forma iunile din fundament i influen eaz par ial depozitele cuaternare ale teraselor nalte ale Bistri ei. In intravilan exist la suprafa umpluturi de origine antropogen pe grosimi variabile.
214
Relieful Relieful localit ii se ncadreaz din punct de vedere morfologic n zona Subcarpa ilor Moldovei, n sudul depresiunii Cracu-Bistri a.
Hidrologie Terenul care a fost ales pentru dezvoltarea depozitului reprofilat nu prezint pericol de inundare, rul Bistri a fiind prevazut cu constructii hidrotehnice de protectie. Apele freatice din zona studiata, se gsesc la o adncime de la peste 2 m, fata de cota terenului natural. Apele subterane sunt inmagazinate in bolovaniul cu pietri care formeaza depozitele stratificate. Alimentarea acviferului freatic se face din mun ii de la sud-vest i direct din valea Bistritei. Apele pluviale sunt evacuate rapid prin infiltrare/scurgere n terenul nisipos pietros.
Geotehnica Zona n care este situat amplasamentul depozitului este stabil n prezent i nu prezint alunecri sau curgeri/falii tectonice de teren. Nu sunt eroziuni puternice n prezent i nici pericol de apari ie a eroziunilor n viitor, in cazul unui regim pluviometric normal. Singurele situatii in care pot aparea eroziuni semnificative in structura terenului sunt desemnate viiturile puternice(catastrofale) care, in general, nu pot fi previzionate.
Riscul geotehnic. n conformitate cu NORMATIVUL PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGEN ELE I METODELE CERCETRII GEOTEHNICE A TERENULUI INDICATIV NP 074/2007, amplasamentul cercetat se ncadreaz n categoria geotehnic 1 cu risc geotehnic redus (punctaj total 7). Factorii lua i n considerare la stabilirea riscului geotehnic sunt urmtorii: Condi ii de teren Apa subteran Clasa constructiei Vecint i Zona seismica Total teren bun fr epuismente redus fr risc C 2 1 2 1 1 7 puncte
215
Urmare valorilor factorilor de risc prezentati mai sus, se poate trage concluzia ca noul depozit care se va forma/sistematiza nu va prezenta un risc de distrugere in cazul unui seism. In aceasta situatie, nu sunt necesare calcule specifice de verificare a stabilitatii structurii constructiei noului depozit (sistematizat/reprofilat).
Structura litologiei. Pentru determinarea litologiei amplasamentului au fost executate (forate) trei sondaje geotehnice, manuale cu prelevare continu de probe, care au pus n evident urm-toarea coloan litologic :
Sondaj 1 0,00 0,40 m - umplutur de sol vegetal cu pietre i gunoi 0,40 - 5,00 m pietri umed pn la acvifer.
Sondaj 2 0,00 0,50 m - nisip grosier, slab argilos 0,50 - 5,00 m pietri umed pn la acvifer.
Sondaj 3 0,00 2,40 m - gunoi 2,40 - 5,00 m pietri umed pn la acvifer.
Deseurile menajere care formeaza depozitul neconform, se ntind pe o arie mare si sunt formate in principal din gunoi menajer ct si deeuri din constructii.
216
11.6.4 Sistemul de inchidere a depozitului neconform Buhusi 11.6.4.1 Sistematizarea depozitului Cu ajutorul ridicrilor topografice si al calculelor analitice efectuate, s-a apreciat c n prezent, n depozit exist o cantitate de 10.500m3 de deseuri, imprastiate neuniform pe o suprafata de peste 18.480 m2. Pana in etapa de finalizare a inchiderii/sistematizarii, in acest depozit NU se vor mai receptiona deseuri. Depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramid, care va avea in faza finala de executie, o inaltime de aproximativ 6.00 m. Solutia tehnica astfel adoptata, prezinta o foarte buna siguranta a masei de deseuri din depozitul nou profilat la deteriorari (tasari inegale si neuniforme). Portiunea supraterana a trunchiului de piramida, va prezenta un taluz perimetral de 1:3, asigurand atat o buna stabilitate a constructiei formate cat si o evacuare rapida a volumelor de ape pluviale, care se vor forma si scurge de pe suprafata depozitului reprofilat. Sistematizarea depozitului amenajat, se va realiza prin mpingerea si adunarea unei cantitti de aproximativ 8.000 mc de deseuri. In prima faza, se vor umple cu material rezultat de la demolari, cavitatile (gropile) de pe suprafata vechiului depozit pana se o obtine o suprafata cvasiplana la cota +205m fata de nivelul Marii Negre. In urmatoarea faza de reprofilare a depozitului neconform se vor deplasa deseurile de pe marginile suprafetei de depozitare spre zona centrala a depozitului reprofilat, unde se va continua cu realizarea trunchiului de piramida. Suprafata bazei mari a poliedrului geometric in care se va realiza sistematizarea depozitului este de aproximativ 4.700 m2. nltimea depozitului (deseuri, fara straturile de acoperire/ impermeabilizare) dup sistematizare, va fi de 4,00 m, masurata de la baza acestuia. Volumul total de deseuri NECOMPACTATE care poate fi receptionat in trunchiul de piramida nou format este de aproximativ 10.500m3 In plansa 11.6.3 Plan de situatie - Depozit inchis, este prezentat modul de reprofilare a depozitului, cu caracteristicile sale principale. Pentru formarea trunchiului de piramida, deseurile vor fi adunate si impinse cu utilaje terasiere senilate, de pe marginile suprafetei vechiului depozit spre zona centrala si dispuse in straturi succesive, uniforme ca inaltime. Dupa formarea trunchiului de piramida din deseurile compactate prin treceri succesive ale utilajelor terasiere, pentru finalizarea activitatilor de inchidere a depozitului neconform se vor desfasura, in ordine, urmatoarele operatii tehnologice: pe suprafata nou creata (fetele laterale si baza mica a trunchiului de piramida), nivelata si compactata a corpului de deseuri, se va aplica un strat de sustinere a depozitului, cu o grosime de 50 cm, strat care are rolul de a prelua sarcinile statice si dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea tuturor straturilor de inchidere. 217
Ca material pentru realizarea stratului de sus inere se pot utiliza deeurile din construc ii i demolri, pmntul excavat de pe suprafata depozitului, cenui industriale, deeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Dimensiunea maxima a granulelor materialului nu trebuie sa depaseasca 0,10 m. Con inutul de carbonat de calciu nu poate depi 10 % (masa stratului depus). Stratul de sus inere nu are voie s con in componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu con inut de gudron, fier/o el i/sau alte metale. Stratul de sus inere trebuie s fie omogen i rezistent la eforturi n mod uniform, suprafa a trebuie s fie plan i nivelat.
11.6.4.2 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului Dupa sistematizarea si reprofilarea sub forma de trunchi de piramida a depozitului si aplicarea stratului de sustinere, se executa operatiile pentru realizarea impermeabilizarii fata de apa meteorica a suprafetei depozitului. Sistemul de impermeabilizare (succesiunea straturilor in sectiune transversala) a depozitului nou reprofilat de la Buhusi este prezentat in Figura 4-1.
Greensward or erosion hardness vegetation Gazon sau vegetatie rezistenta la eroziune Humus Pamant vegetal 0.15m Bed of clay soil, sand / ballast layer noncompacted Strat de pamant argilos, nisip / pietris necompactat 0.85m Geosyntetic drainage mat with filter on both sides Saltea drenanta cu filtru pe ambele parti Geosyntetic clay layer Geocompozit bentonitic Gaz drainage layer Strat drenant pentru biogaz din pietris sort 7-16 mm, cu coeficient de permeabilitate Kf>1x10 m/s 0.30m Support layer Strat de sustinere din deseurile din constructii si demolari, pamnt excavat, cenusa, deseurile minerale adecvate sau materiale naturale 0.50m
-4
1 :3
5%
Waste / Deseuri
1: 1 1: 1
Figura 11.6.3 Sistemul de impermeabilizare a suprafetei depozitului Strat de colectare a gazului de depozit 218
Depozitul neconform de deseuri de la Buhusi a sistat depozitarea in conformitate cu prevederile legislative in vigoare. In perioada scursa de la infiintarea depozitului pana la momentul sistarii, deseurile depozitate au fost acoperite cu pamant, in interiorul masei de deseuri desfasurandu-se un proces anaerob de producere a biogazului. Totusi, in momentul in care masa de deseuri este decopertata si deplasata la noul loc de depozitare, bacteriile metanogene din deseuri vor lua contact din nou cu aerul, accelerandu-se de data asta procesul aerob de producere a biogazului. Cu certitudine, se mai poate afirma si ca bacteriile nu au epuizat descompunerea in totalitate, a substantelor biodegradabile din deseuri, deci dupa reprofilarea depozitului, sigur vor exista emanatii de biogaz. Datorita acestei evolutii a generarii biogazului din masa deseurilor din depozit, peste stratul de sustinere, format anterior, se aplica stratul cu material folosit pentru drenarea biogazului. Acest strat va trebui sa aiba o grosime de minim 30 cm. Materialul folosit pentru realizarea stratului de drenaj va fi pietrisul, cu o granulatie cuprinsa intre 16-31 mm, material care asigura un coeficient de permeabilitate pentru biogaz de minim 1x10-4 m/s. Stratul de impermeabilizare
Peste stratul de drenare a biogazului se va asterne un strat de geocompozit bentonitic (saltea subtire), care va asigura izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjurator. S-a ales folosirea materialului geocompozit bentonitic in locul straturilor succesive de argila compactata, utilizate pana in prezent la inchiderea depozitelor neconforme, deoarece geocompozitul prezinta mai multe avantaje, printre care mentionam: materialul geocompozit cu bentonita reprezinta o bariera de autosigilare sau inchidere ermetica, cu o structura complexa de straturi care asigura, in final dupa prima umectare, o grosime uniforma de bentonita dilatata. geocompozitul bentonitic este un strat tehnologic cu functii multiple, fiind o bariera foarte buna atat pentru lichide cat si pentru vapori si gaze. este un material folosit pentru acoperirea depozitelor de deseuri in faza de inchidere sau pentru izolarea pamanturilor contaminate, fie ca material de etanseizare pentru vapori si gaze, fie ca strat suport utilizat la baza depozitelor de deseuri. materialul dezvolta un proces unic de legare a fibrelor din tesut, care fixeaza reteaua, realizand o rezistenta mare la fortele de forfecare ce pot apar in timpul tasarilor inegale din masa de deseuri.
Din cele prezentate mai sus, se observa ca utilizarea saltelelor cu geocompozit bentonitic prezinta avantaje prin comparatie cu argila compactata, atat din punct de vedere economic cat si al protectiei 219
mediului,; geocompozitul cu bentonita sub forma de saltea asigura o impermeabilizarea la fel de buna cu a unui strat argila compactata de minim 0.50m.
Strat de drenaj pentru apa din precipitatii Colectarea si transportul spre sistemul de evacuare al apelor meteorice, se va face prin intermediul unei saltele drenante, cu filtru pe ambele parti, pozitionata peste geocompozitul bentonitic.
Conditia principala care trebuie respectata dupa finalizarea lucrarilor de inchidere a depozitelor menajere, in conformitate cu prescriptiile din normativele in vigoare, este impermeabilizarea depozitului fata de mediul inconjurator, adica sa nu fie permisa prin straturile care formeaza sistemul de acoperire, nici un fel de emisie de biogaz din corpul depozitului in exterior, si in acelasi timp, sa nu fie acceptata patrunderea apelor de suprafata in masa de deseuri reprofilata. Apa de ploaie, strabatand straturile de deseuri va avea ca efect producerea de levigat (substante lichide toxice). Fractiile lichide de levigat care s-ar forma in aceasta situatie defavorabila, ar duce la percolarea acestuia prin straturile geologice si infestarea panzei de apa freatica din zona. Pentru respectarea acestei cerinte majore, geocompozitul bentonitic si salteaua drenanta se vor asterne si peste talvegul canalului perimetral, depasind suprafata desfasurata a acestuia cu inca 0,50m, dupa care se ancoreaza. Ancorarea este realizata prin formarea unei transei de ancoraj obisnuite. Modul de intindere si fixare a acestor doua straturi de materiale impermeabile este detaliat in Plansa nr. 11.6..4 Sectiuni prin depozitul inchis Stratul de recultivare Stratul de recultivare se realizeaza obligatoriu peste stratul de drenaj si trebuie sa aiba o grosime de minim 1,00 m. Aceasta ultima componenta a sistemului de inchidere consta din realizarea a doua straturi succesive: un strat de pamant (d 0,85 m), si un strat de sol vegetal (d 0,15 m) in care se va planta vegetatia rezistenta la eroziune. Peste stratul de pamant se aplica stratul de sol vegetal, care se va insamanta complet si uniform cu gazon sau vegetatie rezistenta la eroziune. Prezenta vegetatiei rezistente la eroziune asigura dezvoltarea unei retele reticulare care va conferi o rezistenta sporita a ultimului strat de acoperire a depozitului. Nu se planteaza tufisuri si copaci, deoarece radacinile acestora pot afecta stratul de drenaj. La realizarea straturilor circulatia pe suprafata depozitului se poate face numai cu utilaje cu transmisie pe senile si numai pe caile de circulatie construite in acest scop, din moloz sau pietris. Drumurile utilizate in timpul constructiei depozitului pot fi utilizate in final ca drumuri de circulatie, cu conditia ca ele sa se inscrie in cotele si caracteristicile prevazute in prezentul proiect.
Toate elementele de proiectare care au fost prezentate mai sus, sunt specificate si detaliate in Plansa 11.6.4 Sectiuni prin depozitul inchis.
220
11.6.5 Sistemul de colectare a gazului de depozit Pentru a preveni acumularea de biogaz in masa de deseuri dupa inchiderea depozitului, se vor lua masuri de colectare si evacuare a biogazului. Tinand seama de volumul, si natura deseurilor, s-a optat pentru sistemul de degazare pasiva a depozitului. Degazarea pasiva se va face prin folosirea ferestrelor de degazare care vor elimina biogazul in atmosfera dupa ce in prealabil va fi curatat prin biofiltrul ferestrei. Fereastra de degazare pasiva este o structura realizata din beton armat in forma de prisma rectangulara cu baza un patrat cu latura de 1,50m, deschisa la ambele capete cu inaltimea de 1.70m. pentru cele ce se monteaza pe suprafete plane si o inaltime de 2,05 m pentru ferestrele ce se monteaza pe taluz. Fereastra montata pe suprafata orizontala se construieste peste folia de geocompozit bentonitic care se va decupa in interiorul ferestrei intr-un patrat cu latura de 1,10m pentru a dirija controlat biogazul din stratul de drenare prin fereastra si apoi in atmosfera. Materialul drenant se petrece pe o inaltime de 50cm peste peretii exteriori ai ferestrei. In cazul ferestrelor construite pe taluz atat materialul drenant cat si geocompozitul bentonitic se petrec peste fata exterioara a ferestrelor pentru a se impiedica patrunderea apei de precipitatii in corpul depozitului. Fereastra va fi umpluta cu compost pentru purificarea biogazului eliminat in atmosfera si va fi acoperita cu un capac pentru a impiedica patrunderea apelor de precipitatii in corpul depozitului. Patrunderea animalelor mici in depozit prin ferestrele de degazare se va impiedica prin pozarea peste compost a unei plase din sarma zincata 20x20x2 montate pe o rama metalica 12. Tinand cont de faptul ca o fereastra acopera o arie cu raza de 25m, pe depozit vor fi amplasate 3 ferestre de degazare conform Plansei nr. 11.6.3,. Plan de situatie Depozit inchis. Periodic, compostul se va reimprospata.
221
11.6.6 Sistemul de colectare a apelor pluviale Apele pluviale, care se infiltreaza prin straturile superioare de la suprafata depozitului reprofilat, vor fi preluate de salteaua drenanta cu filtru pe ambele parti si conduse in canalul perimetral si colector ape pluviale, asa cum este prezentat in Plansa 11. 6..4 Sectiuni prin depozitul inchis. Canalul perimetral in lungime de 370 m este executat in sapatura deschisa si prezinta in sectiune transversala, un trapez cu baza mica jos. Pe tot perimetrul canalul colector, se continua intinderea geocompozitului bentonitic si a saltelei drenante, care se vor ancora in sol, prin intermediul unei transee de ancoraj. Sectiunea transversala a canalului perimetral are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.30m, B = 1.30m. Apa pluviala de pe intreaga suprafata a depozitul sistematizat colectata prin intermediul canalului perimetral, va fi deversata in canalul de evacuare a apei epuratecare deserveste statia de epurare din apropiere. Pentru evacuarea apelor colectate de canalul perimetral, intre canalul perimetral si canalul de evacuare ape epurate se va executa un canal deschis consolidat cu dale de beton turnate pe loc Pentru asigurarea curgerii apei pluviale, pe talvegul canalului perimetral al depozitului sistematizat, se va poza o conducta (de drenaj) cu diametrul de 200mm perforata, cu perforatiile dispuse pe un arc de cerc de 2400 . Partea neperforata a conductei se va situa pe generatoarea inferioara. Conducta perforata se va proteja impotriva deteriorarii prin asternerea unui strat de pietris (16-31mm), pe taluzele canalului si pe 2/3 din adancimea acestuia, realizandu-se in acelasi timp si protectia stratului impermeabil format din salteaua drenanta si geocompozitul bentonitic cu care este captuit canalul.
11.6.7 Monitorizarea apei freatice

Supravegherea efectului pe care depozitul il produce in timp asupra panzei freatice se va face prin intermediul a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane din care se vor preleva probe de apa . Adancimea minima de forare a puturilor de monitorizare, va cobora cu cel putin un metru sub nivelul rocii suport al stratului freatic . Doua puturi de monitorizare, identificate pe planul general al depozitului sistematizat, cu notatiile PM3 si PM2, vor fi amplasate la baza depozitului, in aval sensului de curgere al apei freatice, conform Plansei 11.6.3, iar putul PM1 va fi amplasat in amonte.
222
11.6.8 Drumuri de acces si imprejmuirea depozitului Drumul de acces in depozit este un drum din pietris grosime 30 cm, si latime 3.00 m, si va fi amplasat conform Plansei 11.6..3 - Plan de situatie - depozit inchis. Accesul utilajelor se face prin intermediul unei porti, iar trecerea peste canalul perimetral se face prin intermediul a 2 podete din tub PREMO cu diametrul de 400 mm. In vederea delimitarii suprafetelor unde se desfasoara procesele tehnologice de lucru din cadrul depozitului, este necesara imprejmuirea zonei de procesare pentru a nu permite accesul, accidental, al persoanelor neautorizate in arealul de lucru. Imprejmuirea se va realiza cu gard alctuit din panouri gard bordurate si zincate, cu inaltimea de 2,00m montate pe stalpi din teava metalica rectangulara, zincata cu echidistanta de 2,50m. Stalpii vor avea fundatie din beton, iar panoul de gard va fi ingropat in pamant pe adancimea de 20cm.
223
12 ANEXE
12.1 ANEXA A LEGISLATIA ROMANA PENTRU ACTIVITATI DE CONSTRUCTII

Lege/Regulamente Legea 10/1995 cu toate modificarile HG 203/2003 Legea 50/1991 republicata Ordin MTCT 2132/2004 HG 272/ 1994 Ordin MTCT 270/2005 Ordin MAPM 757/2004 HG 273/1994 HG 925/1995 HG 766/1997 Legea 107/1996 Ordin nr.251/1990 MAPPM Ordin MAPM 757/2004 OMI nr. 775/22.07.98 Descriere Legea calitatii in constructii Regulament referitor la Normele tehnice in Constructii Legea pentru executia Lucrarilor de constructii Ordin ministerial pentru armonizarea standardelor Romane si EU Hotarare de Guvern - Responsibilitatile Inspectoratului de Stat in Constructii Regulament pentru emiterea de Agremente Tehnice Europene pentru Constructii Ordin ministerial pentru depozitarea deseurilor Hotarare de Guvern - Regulament pentru Receptia Lucrarilor de Constructii Hotarare de Guvern Responsibilitile Verificatorilor de de proiecte atestati Hotarare de Guvern Sistemul de asigurarea a calitatii si implementarea acestuia Legea apelor Ordin ministerial pentru durabilitatea si siguranta structurilor hidraulice si protectia impotriva inundatiilor Ordin ministerial pentru depozitarea deseurilor Norme generale de protectia impotriva incendiilor
224
12.2 ANEXA B STANDARDELE ROMANESTI PENTRU ACTIVITATILE SI MATERIALELE DE CONSTRUCTII

Descriere Agregate pentru beton Standarde romanesti STAS 1667 - 76 Agregate naturale dense pentru betoane si mortare cu lianti minerali Poduri generalitati SI 546-99 Normativ referitor la executia acoperirilor pentru poduri realizate din bitum fierbinte; NE 012-99 Coduld e practica referitoare la executia lucrarilor din beton, beton armat si beton pre-comprimat; P 7-92 Norme pentru proiectarea si executia fundatiilor in soluri sensibile; STAS 2561/4-90 Teren de fundare. Piloti forati de diametre mari. Prescriptii generale pentru proiectare, executie si receptie; STAS 2561/3-90 Teren de fundare. Fundatii pe piloti. Prescriptii generale pentru proiectare. Emulsii bituminoase STAS 729 - 89 Lucrari de drumuri, straturi de acoperire din materiale pentru drum bituminoase cilindrate din suspensie asfaltica granulata STAS 558 - 71 Suspensie de bitum filerizat cu var hidratat . STAS 8877 - 72 Emulsii bituminoase cationice pentru lucrari de drumuri Imbracaminti SR 138 - 94 Cartoane bituminoase bituminoase Compusi de ruperea STAS 8270 - 86 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor legaturii chimice la de dilatatie. buloane Caramizi si blocuri de STAS 456 - 73 Caramizi pline din argila. Reguli si metode de incercare zidarie STAS 457 - 86 Caramizi pline din argila STAS 1625 - 74 Tevi si blocuri pentru conducte de ventilatie si cosuri de fum, separate STAS 2865 - 80 Blocuri ceramice cu goluri pentru plansee si acoperisuri STAS 2945 - 73 Caramizi de constructii din argila arsa. Caramizi gaurite cu lamba si uluc. STAS 5185/1 - 86 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate. STAS 8560 - 86 Blocuri ceramice cu goluri orizontale. STAS 10501/2 - 80 Corpuri ceramice pentru pereti de cladiri. Forme si dimensiuni. Elemente de prindere si Standard C 172 - 88 Instructiuni tehnice pentru fixarea profileleor metalice fixare pentru acoperisuri si pereti STAS 9344/5 - 90 Suruburi infiletate. Suruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni STAS 9344/6 - 90 Suruburi infiletate. Suruburi cu cap inecat cu crestatura in cruce. Dimensiuni NIF 1181/2 - 80, 1181/3 - 80 si 1181/4 - 80 Pop nituri si nituri combinate NID 2867 - 78 Opritoare pentru prinderi impuscate, pentru placile din tabla profilata, pentru pereti exteriori. Agregate pentru beton STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Ciment SR 7055 - 76 Ciment alb Portland SP1 - 1994 Ciment cu adaos de var 225
Cimenturi si pentru betoane
SP3 - 1995 Ciment Portland BS12 - 78 SP4 - 1997 Ciment colorat Portland SP5 - 1995 Ciment Portland cu aditivi Sp6 - 1996 Ciment de temperaturi joase cu aditivi SP7 - 1991 Ciment pentru drumuri cu aditivi CD 345 aditivi STAS 539 - 79 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. STAS 6232 - 76 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Vocabular. STAS 8573 - 78 Aditivi impermeabilizatori pentru mortare de ciment STAS 8625 - 90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.
Acoperiri din macadam
STAS 179 - 84 Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate. Conducte si fitiguri din STAS 816 - 80 Conducte din beton si produse auxiliare din beton beton STAS 4905 - 87 Conducte din beton si blocuri pentru cabluri de telecomunicatii STAS 7039/1 - 81 Tuburi de presiune din beton pretensionat STAS 7345/1 - 75 Tuburi din azbociment si prize pentru tubulatura de presiune. Specificatii tehnice generale STAS 9530 - 80 Conducte din beton armat. Specificatii tehnice generale Tocuri si foi de usi STAS 466 - 92 Usi din lemn pentru cladiri. Sectiuni tip STAS 469 - 79 Ferestre din lemn pentru cladiri indistriale. Ferestre simple STAS 470 - 80 Usi din lemn pentru cladiri industriale, agrozootehnice si tip M. Usi cu imbinare in falt / prin suprapunere. STAS 799 - 88 Usi si ferestre din lemn. Specificatii generale STAS 4928 - 89 Usi din lemn cu gol vitrat STAS 9317/1 - 87 Tamplarie pentru cladiri industriale si ne-industriale. Usi din lemn Tevi si fitinguri din fonta STAS 471 - 85 Fitinguri din fonta maleabila. Nomenclatura STAS 472 - 85 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila. Curbe. Dimensiuni STAS 474 - 84 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila. Coturi. Dimensiuni STAS 475 - 84 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila. Piese de legatura. Dimensiuni STAS 476 - 84 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila STAS 477 - 84 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila. Mufe.Dimensiuni STAS 482 - 90 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila. Imbinari si coturi de imbinare STAS 485 - 90 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila. Mansoane STAS 838 - 82 Fitinguri pentru tevi din fonta maleabila. Exigente de calitate Elemente de prindere SR ISO 4016 - 94 Buloane cu cap hexagonal. Grad C pentru constructii SR ISO 4018 - 94 Suruburi cu cap hexagonal. Grad C metalice STAS 796 - 89 Nituri. Specificatii tehnice generale STAS 922 - 89 Piulite hexagonale. Grad C STAS 2082 - 80 Nituri cu cap mare inecat. Dimensiuni STAS 2241/1 - 82 Saibe de siguranta. Specificatii tehnice generale STAS 2242 - 80 Placi de fixare din otel pentru sectiuni U si I. Dimensiuni STAS 2350 - 92 Suruburi uzuale. Suruburi de fundatie. Dimensiuni 226
STAS 4373 - 89 Nituri hexagonale clasa A si B STAS 5200/1, 2,3,4,5 Saibe plate. STAS 5303 - 80 Suruburi de precizie. Surub cu cap striat / moletat / zimtuit insurubate manual. Dimensiuni STAS 5332 - 80 Nituri de precizie. Piulita rotunda cu caneluri pentru cheie. Dimensiuni STAS 8796/2 - 80 Prinderi de inalta rezistenta, folosite cu pretensionare. Nituri IP STAS 8796/3 - 89 Prinderi de inalta rezistenta, folosite cu pretensionare. Saibe IP. STAS 11161 - 80 Suruburi autofiletante. Dimensiuni Materiale de umplutura C 140 - 86 Beton pentru imbracaminti Clasa Bc 7,5 STAS 667 - 2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii de calitate. STAS 662 - 89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. C251 - 94 Instructiuni tehnice pentru executia lucrarilor de imbunatatire a terenurilor de fundare prin metode dinamice cu folosire de materiale C 196 - 86 Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate in lucrari de fundatii Vergele de metal de SR EN 20544 - 94 Materiale de umplutura pentru sudura manuala. adaos pentru sudura Cerinte dimensionale SR EN 26848 - 93 Electrozi de wolfram pentru sudura cu arc in mediu de gaz inert si pentru taiere si sudura cu plasma. Clasificare STAS 7242 87 Sudura metalelor cu electrozi acoperiti pentru sudura fontei. Tipuri si specificatiile tehnice STAS 9477/1- 79 Fluxiri topite pentru sudarea otelurilor. Marci si specificatii tehnice STAS 11212/1 - 84 Lipire/sudura. Terminologie STAS 11212/2 - 84 Lipire/sudura. Metode de lipire/sudare. Clasificare si terminologie SR EN 876 - 97 Incercari distructive pe suduri in materiale metalice. Proba de rezistenta la rupere in sens longitudinal pe sudura metalica din rosturile sudate prin topire Teren de fundare STAS 1242/2-83 - Teren de fundare. Cercetari geologico-tehnice si geotehnice specifice traseelor de cai ferate, drumuri si autostrazi. STAS 1242/3-87 - Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise. STAS 1242/4-85 - Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi. STAS 1242/5-88 - Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamica standard in foraj. STAS 1242/6-76 - Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare statica; STAS 3300/1-85 - Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 6054-77 - Teren de fundare. Adincimi maxime de inghet. Zonarea Romaniei. Flanse si fitinguri pentru STAS 1155 - 80 Flanse pentru vane si tevi. Tipuri, presiuni si diametre tevi nominale STAS 1156 - 91 Flanse din otel. Flanse pentru fitinguri si tevi. Specificatii 227
tehnice generale STAS 1302/1 81 Fitinguri din otel filetate Pn100. Lista tipurilor. STAS 1302/2 - 71 Fitinguri din otel filetate Pn100. Exigente generale STAS 1730 - 89 Flanse din fonta sau otel. Suprafete plane de etansare Pn2,5Pn400. Dimensiuni STAS 8171 - 85 Folii din polietilena de densitate scazuta STAS 8121/2 - 84 Componente filetate pentru montarea flanselor. Specificatii tehnice generale STAS 8121/3 - 84 Componente filetate pentru montarea flanselor. Nituri hexagonele. Dimensiuni Paratraznete STAS 490 - 78 Coale si placi STAS 491 - 70 Lamele din plumb Placi ceramice de SR EN 99 - 94 Placi ceramice. Determinarea absorbtiei de apa. pardosea SR EN 100 - 94 Placi ceramice. Determinarea modulului de rezistenta SR EN 154 - 94 Placi ceramice. Determinarea rezistentei la abraziune a suprafetelor glazutare STAS 5939 - 80 Placi din gresie ceramica STAS 7361 - 80 Materiale si placi de pardosea din policlorvinil STAS 7915 - 71 Pardoseli din covoare PVC flexibile cu insertie STAS 8171 - 84 Folii de uz general din polietilena de densitate scazuta Garnituri pentru imbinari STAS 1740 - 80 Flase din fonta si otel. Garnituri pentru etansari cu cu falnsa articulatii conice mama si tata Pn10 - Pn100. Dimensiuni STAS 1741 - 89 Garnituri din azbest si elastomeri. Garnituri pentru etansarea suprafetelor imbinate cu nut si feder Pn10 -Pn160 STAS 1742 - 80 Flase din fonta si otel. Garnituri pentru etansari STAS 8121/1 - 85 Componente filetate pentru montarea flanselor. Specificatii tehnice generale Porti STAS 6973 - 90 Acoperiri metalice. Porozitatea acoperirilor electrochimice. Determinari pe oteluri. STAS 7874 - 90 Bai pentru acoperiri electrochimice. Bai de acoperire cu nichel. Metode de analzia. Sticla pentru ferestre SR 853 - 94 Foi de sticla trase SR 3515 - 94 Sticla de geam ornamentala SR 8572 - 96 Sticla emailata securizata STAS 11522 - 89 Oteluri termorezistente pentru dispozitivele de fixare. Calitati si exigente tehnice generale Tevi din plastic armat cu SR ISO 161-1 - 95 Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. fibra de sticla Diametre exterioare nominale si presiuni nominale. Partea 1: Serii metrice SR ISO 2508 94 Tevi din policlorura de vinil neplastifiata / rigida. Absorbtia de apa. Determinarea si conditii tehnice. SR ISO 3459 - 95 Tevi de presiune din polietilena. Fitinguri de conexiune prin presare. Suctiune interna si alte conditii de testare impuse SR ISO 3458 - 95 Conexiuni intre fitinguri si tevile de presiune din polipropilena. Incercarea presiunii interne. SR ISO 3477 - 95 Tevi si conectori din polipropilena. Masa volumetrica. Determinare si conditii tehnice STAS 6675/1 - 92 Tevi din policlorura de vinil neplastifiata / rigida. 228
Materiale de glazurare
Zgura de granulara
furnal
Placi acoperire rigole, gratare si cadre
Hidranti, capace
camine
si
Pamant de imprumut
Pardoseli accesuri, scara
industriale, rampe de
Lucrari de dulgherie Compusi de etansare rosturi si materiale de
Specificatii tehnice generale STAS 11553 - 86 Geamuri termoizolante cu chit. Clasificare. STAS 12183 - 84 Geamuri termoizolante cu material de etansare. Cerinte tehnice generale STAS 3230 - 84 Garnituri din cauciuc de uz pentru vehicule cu motor si pentru usile si ferestrele vagoanelor de cale ferata. Cerinte tehnice generale STAS 4242/1 - 82 Zgura de furnal. Specificatii generale pentru realizarea analizelor chimice si determinarea umiditatii STAS 4242/2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 Zgura de furnal. Determinarea substantelor insolubile: acid clorhidric, trioxid de fier si trioxid de aluminiu, mangan, calciu, S, Na, etc. NP 46 - 86 Standarde tehnice referitoare la folosirea zgurei deferizate de la Combinatul siderurgic Hunedoara. STAS 4834 86 Guri de scurgere din fonta pentru poduri. STAS 9274 - 79 Structuri industriale. Placi de acoperire pentru canale, puturi de acces si puturi de instalatie STAS 9329 - 87 Structuri industriale. Placi de acoperire din beton armat prefabricat pentru canale interioare. Forme si dimensiuni STAS 3272 - 80 Canlizare. Capace si gratare dub fonta, pentru canale STAS 701 - 74 Echipament anti-incendiu. Conexiuni fixe. Dimensiuni STAS 695 - 80 Echipament anti-incendiu. Hidranti ingropati Pn10 STAS 702 - 74 Echipament anti-incendiu. Conexiuni de admisie. Dimensiuni STAS 703 - 73 Echipament anti-incendiu. Conexiuni de deversare. Dimensiuni STAS 2501 - 79 Echipament anti-incendiu. Hidrant interior. Dimensiuni STAS 3226 - 80 Echipament anti-incendiu. Specificatii pentru cutiile de suprafata STAS 3081 - 80 Echipament anti-incendiu. Specificatii pentru carcasele pentru hidranti interiori STAS 7184/2 - 85 Pamanturi. Determinarea continutului de azot STAS 7184/3 - 77 Pamanturi. Determinarea densitatii STAS 7184/7 - 87 Pamanturi. Determinarea sarurilor minerale STAS 7184/10 - 79 Pamanturi. Determinarea compozitiei granulometrice STAS 7184/13 - 88 Pamanturi. Determinarea pH STAS 9273 - 80 Constructii industriale. Scari metalice drepte. Tipuri si dimensiuni STAS 3430 - 80 Constructii industriale, ne-industriale si agricole. Pardoseli. Clasificare STAS 3480 - 80 Oteluri laminate la cald. Tabla striata. STAS 9274 - 79 Constructii industriale. Capace din tabla striata pentru canale, puturi de acces si puturi de instalatie STAS 10948 - 88 Table perforate de uz general StandardP 1134 - 94 Instructiuni tehnice pentru pereti despartitori din lemn STAS 8512/1 - 79 Epoxirasini tip 040 si 040T STAS 128412 - 90 Materiale plastice. Rasini epoxi. Determinarea 229
etansare
echivalentului epoxi STAS 8308 - 69 Rasini sintetice. Romalchid R 60 Materiale de etansare STAS 7717 - 81 Aditivi si uleiuri aditive. Determinarea continutului de rosturi si lubrificanti cloruri STAS 8428 - 69 Aditivi si uleiuri aditive. Determinarea continutului de calciu STAS 8854 - 72 Aditivi pentru uleiuri minerale. Determinarea continutului de azot STAS 12597 - 88 Aditivi pentru uleiuri. Aditiv P 601 Scari STAS 2965 - 87 Cladiri. Scari. Specificatii generale pentru proiectare Plumb STAS 1776/1 - 78 Plumb. Specificatii generale pentru realizarea analizelor chimice si spectrale STAS 1776/2/3/4/6/.13 Plumb. Determinarea continutului de argint, cupru, arsenic, stibiu, parte fina, zinc, fier, bismut, nichel, cadmiu, calciu, magnesiu, natriu Var pentru mortare STAS 146 - 80 Var pentru constructii. STAS 3910/1 - 76 Var. Reguli pentru Controlul calitatii. STAS 9201 - 80 Var hidratat pentru constructii STAS 11394/1 Var. Specificatii generale pentru efectuarea analizelor chimice. STAS 2634 - 80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Metode de incercare. Rame si capace pentru STAS 2308 - 81 Alimentare cu apa si canalizare. Rame si capace pentru camine camine Camine pentru STAS 6002-88 bransament retea alimentare apa Panglica de marcare STAS 9570/1 - 89 Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati. Mortare STAS 1030 - 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. STAS 2634 - 80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Metode de incercare. Cuie STAS 2111 - 90 Cuie din sarma Piatra naturala STAS 5089 - 71 Produse din piatra naturala pentru constructii. Nomenclatura STAS 5090 - 83 Produse din piatra naturala pentru constructii. Clasificare STAS 6200 /2 - 91 Piatra naturala pentru constructii. Specificatii general pentru teste mecanice STAS 6200/3 - 81 Piatra naturala pentru constructii. Mostre, pregatirea sectiunilor subtiri si a carotelor de incercare STAS 6200/4 - 81 Specificatii pentru determinarea caracteristicilor petrografice si mineralogice si a compozitiei chimice STAS 6200/5 - 91 Determinarea rezistentei la compresiune si calculul coeficientului de inmuiere STAS 6200/6 - 71 Metode de testare fizice, mecanice si mineralogice. Piulite, suruburi, saibe SR ISO 4014 - 94 Buloane cu cap hexagonal cu filet scurt. Calitatea A si B SR ISO 4017 - 94 Buloane cu cap hexagonal filetate pana la cap. 230
Calitatea A si B STAS 4071 - 89 Piulite hexagonal Calitatea A si B STAS 4372 - 89 Piulite hexagonal inalte Calitatea A si B STAS 4373 - 89 Piulite hexagonal scurte Calitatea A si B STAS 5304 - 80 Surub de orectie cu cap hexagonal si guler. Dimensiuni. STAS 5302 - 80 Suruburi de precizie. Suruburi de presiune cu cap striat / moletat / zimtuit. Dimensiuni. STAS 9851 - 80 Piulite cu autoblocare. Piulita hexagonala cu inel din plastic. Dimensiuni STAS 9344/1 - 86 Suruburi cu infiletare. Exigente tehnice generale STAS 9478 - 80 Piulite de semi-precizie. Piulita triubnghiulara. Dimensiuni STAS 6444 - 80 Buloane de semi-precizie. Buloane cu cap ciuperca si gat patrat. Dimensiuni STAS 5200/1/2/3/4/5/6 - 91 Saibe plate. STAS 2241/1 - 82 Saibe de siguranta. Exigente tehnice generale STAS 2241/2 - 80 Saibe de siguranta. Dimensiuni. Vopseluri si materiale SR EN 21524 - 94 Lacuri si vopsele. Determinarea finetii granulelor pentru zugraveli in SR ISO 4618-1 - 93 Lacuri si vopsele. Vocabular. Partea I: terminologie constructii generala SR ISO 4618-2 - 93 Terminologie referitoare la defecte initiale si schimbarile induse de imbatranirea peliculei de vopsea. SR ISO 4618-3 - 93 Lacuri si vopsele. Vocabular. Partea III: terminologie pentru rasini STAS 2043 - 73 Lacuri si vopsele. Determinarea gradului de dispersie STAS 2489 - 69 Lacuri si vopsele. Determinarea rezistentei peliculei de vopsea la modificarile datorate temperaturii mediului. STAS 3097 - 80 Lacuri si vopsele. Grunduri pe baza de ulei STAS 3122 - 85 Lacuri si vopsele. Diluanti pentru produsele pe baza de nitro-celuloza STAS 3421 - 79 Lacuri si vopsele. Lacuri pe baza de nitro-celuloza STAS 3474 - 80 Lacuri si vopsele. Lacuri pe baza de bitum STAS 3706 - 69 Apa de suprafata, categorii si exigente tehnice STAS 3744 - 69 Vopsele de ulei. Vopsea Gri 1000 STAS 3745 - 69 Lacuri pe baza de ulei. Lac Negru 1060 STAS 4121 - 75 Lacuri si vopsele. Grunduri nitro-celulozice. Grund gri 2446 STAS 6592 - 80 Lacuri si vopsele. Vopsea de grund pe baza de ulei STAS 8311 - 87 Lacuri si vopsele. Culori si nuante Tencuieli STAS 545/1 - 80 Tencuieli pentru constructii STAS 10275/1 - 82 Tencuieli. Specificatii generale. STAS 10275/2 - 82 Tencuieli. Determinarea finetei de macinare. STAS 10275/3 - 82 Tencuieli. Determinarea timpului de intarire STAS 1480 - 86 Tencuieli plane si fasii pentru peretii despartitori Foi din materiale plastice Standard C 216 - 83 Standarde tehnice pentru hidroizolarea constructiilor subterane cu folii PVC STAS 8171 - 84 Folii din polietilena de densitate scazuta 231
STAS 12984 - 91 Folii din policlorura de vinil plasticizata stratificata pentru hidroizolare Placaje STAS 1245/4 - 74 Placaje. Determinarea rezistentei la compresiune STAS 1245/5 - 82 Placaje. Determinarea schimbarilor dimensionale si de masa datorate umiditatii relative a aerului STAS 1575 - 88 Panel (de lemn). Panel STAS 1809 - 87 Placaje. Determinarea rezistentei la rupere a liantului STAS 2161 - 87 Panel. Determinarea rezistentei la rupere a rosturilor executate prin lipire. STAS 5513 - 89 Furniruri, placaje, paneluri. Clasificare si terminologie. STAS 7578 - 90 Placi din fibre de lemn. Placi acoperire cu plastic STAS 7873 - 76 Placaje. Determinarea caracteristicilor adezivului prin folosirea cutitului Tevi si fitinguri din STAS 10617/2 - 84 Tevi din polietilena de inalta densitate. Dimensiuni polietilena STAS 10617/4 - 86 Tevi din polietilena de inalta densitate. Metode de verificare a dimensiunilor Tevi marcare STAS 9570/1-89 Marcarea retelelor de conducte si cabluri in localitati Placi prefabricate pentru STAS 1137 - 68 Placi prefabricate din beton pentru pavaje pavaje Borduri prefabricate STAS 1134 - 87 Borduri prefabricate Produse prefabricate din STAS 6657/1 - 89 Elemente din beton, beton armat si beton pretensionat. beton Exigente tehnice generale STAS 6657/2 - 89 Elemente din beton, beton armat si beton pretensionat. Reguli si metode de verificare a calitatii. STAS 7721 - 90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehice de calitate. STAS 8331 - 69 Beton prefabricat. Clasificare si terminologie Conducte si fitinguri din STAS 7093/1 - 81 Tuburi de presiune din beton pretensionat. Tipuri beton pretensionat STAS 7039 /2 - 83 Tuburi de presiune din beton pretensionat. P Tuburi de presiune din beton pretensionat centrifugate. STAS 7039/3 - 83 Tuburi de presiune din beton pretensionat. Tuburi de presiune din beton pretensionat. Tevi de presiune din SR ISO 3212 - 93 Tevi din propilena. Conditii de incercare a rezistentei la propilena copolimer rupere SR ISO 3458 - 95 Imbinari intre fitinguri si tevile de presiune din polipropilena. Incercarea la presiune interna. SR ISO 3477 - 91 Tevi din polipropilena si imbinari. Determinari tehnice. STAS 6675/2 - 92 Tevi din PVC neplastifiat. Dimensiuni Scurgerea apelor STAS 2274 - 88 Lucrari de tinichigeri pentru constructii neindustriale, pluviale industriale si agricole. Burlane, jgheaburi si accesorii de fixare si imbinare Lucrari de drumuri- Norme departamentale pentru executia mecanica a lucrarilor de generalitati terasamente. Indentificarea si clasificarea tipurilor de pamanturi Dimensiuni de particule (analiza granulometrica prin cernere) Limita de plasticitate Parametri de compactare Coeficient de umiditate Densitate 232
Permeabilitate (testata in laborator) Parametri de compactare test Proctor Determinarea greutate volumetrica / specifica / aparenta a pamantului (pamanturi coezive) Determinarea densitatii prin metoda conului de nisip (pamanturi necoezive) Determinarea eforturilor (capacitate portanta) (C 182-87, STAS 1243-88, STAS 1913/5-85, STAS 1913/4-86, STAS 1913/13-83, STAS 1913/1-82, STAS 1913/3-76, STAS 1913/6-76, STAS 1913/13-83, STAS 1913/15-75, STAS 12288-85, CD Norm 31-94); - Terasamente - Exigente tehnice generale de calitate STAS 2914-84. Drumuri acoperiri din SR 183/1-95 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. SR 183/2-98 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate. Normativ C 22 92 Norme referitoare la constructia pavajelor din beton de ciment prin metoda cofrajelor fixe; Drumuri - parapet STAS 1948/1-91 Lucrari de drumuri. Stilpi de ghidare si parapete. Amplasare si proiectare. SR 1948/2-95 Lucrari de drumuri. Parapete pe poduri. Proiectare si amplasare. Drumuri - asfalt SR 174-1:2009 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald SR 174-2 - 97 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. STAS 729 89 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la rece cu suspensie de bitum filerizat(subif). STAS 1337 - 89 Lucrari de drumuri. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la rece cu suspensie de bitum filerizat (subif). Preparare mixtura. Materiale de acoperire STAS 488 - 87 Tabla din zinc si aliaje ale zincului STAS 490 - 78 Foi si placi din plumb STAS 513 - 74 Invelitori din placi STAS 514 - 78 Coame si tigle din argila arsa. Reguli si metode de verificare STAS 515 - 89 Coame si tigle din argila arsa STAS 2028 - 80 Otel laminat la cald. Table galvanizate STAS 2029 - 80 Otel laminat la cald. Table ondulate. STAS 289/2 - 87 Table di aliaje Cu-Zn. Dimensiuni. STAS 426/1 - 84 Table din cupru. Specificatii technice STAS 426/2 - 80 Table din cupru. Dimensiuni STAS 428/1 - 90 Placi din aluminiu. Specificatii technice STAS 5584 - 73 Coame si placi plane din azbociment Nisipuri STAS 3 - 87 Nisip uzual monogranular STAS 9719 - 90 Nisipuri STAS 7727 - 85 Nisipuri uzuale poligranulare pentru incercarea 233
Tevi si fitinguri din otel
cimenturilor din mortarele plastice SR 404-1 98 Tevi din otel laminate la cald SR 6898-1 95 Tevi sudate (elicoidal). Partea I: Tevi de uz general SR ISO 5252 94 Tevi din otel. Tolerante SR ISO 9330-1 94 Tevi de presiune sudate. Specificatii tehnice de livrare. Partea I: Tevi sudate din otel cu caracteristici specifice pentru temperatura mediului STAS 530/1 87 Tuburi din otel, trase sau laminate la rece, fara sudura STAS 7656 90 Tuburi cu sudura continua pentru instalatii STAS 1734 73 Dimensiuni de flanse (Pn1- Pn6) STAS 1735 73 Tevi. Dimensiuni de flanse Pn10 si Pn16. STAS 1737 73 Tevi. Dimensiuni de flanse Pn25 si Pn40 STAS 1738 73 Tevi. Pn64 si Pn100 STAS 1801 71 Fitinguri filetate din fier forjat Pn100. Nipluri. Dimensiuni. STAS 1802 71 Fitinguri filetate din fier forjat Pn100. Nipluri. Mufe. Dimensiuni STAS 1803 71 Fitinguri filetate din fier forjat Pn100. Nipluri. Imbinari tevi. Dimensiuni. STAS 1804 71 Fitinguri filetate din fier forjat Pn100. Nipluri.. Dimensiuni cepuri. STAS 2098 86 Retele de tevi industriale. Flanse din otel turnat Pn16. Dimensiuni STAS 2099 - 89 Componente tevi. Diametre nominale. STAS 2119 - 86 Retele de tevi industriale. Flanse din otel turnat Pn40. Dimensiuni STAS 2120 - 86 Retele de tevi industriale. Flanse din otel turnat Pn64. Dimensiuni STAS 2121 - 86 Retele de tevi industriale. Flanse din otel turnat Pn100. Dimensiuni STAS 2250 - 73 Componente tevi. Presiuni nominale, teste de presiune si presiuni maxime admisibile de lucru STAS 2765 - 91 Flanse din otel. Flanse ovale infiletate Pn6. Dimensiuni STAS 4678 - 91 Flanse din otel. Flanse ovale plate pentru sudura Pn6 Dimensiuni. STAS 4789 - 84 Flanse din otel. Flanse cu gat rotund pentru sudura pe capul tevilor Pn6. Dimensiuni. STAS 4791 - 85 Flanse din otel. Flanse rotunde, detasate pe teava Pn6. Dimensiuni STAS 438/1 - 89 Produse din otel pentru armaturi in beton. Bare din otel laminate la cald. Clasificare si specificatii tehnice STAS 438/2 - 91 Produse din otel pentru armaturi in beton. Sarma moale trasa SR 438-3 - 98 Produse din otel pentru armaturi in beton. Carcase sudate STAS6482/1 - 73 Sarme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Reguli pentru Controlul calitatii STAS 6482/2 - 80 Sarme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Sarma de otel; 234
Armaturi
STAS 6482/3 - 80 Sarme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Sarme profilate STAS 6482/4 - 80 Sarme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Standarde Structuri din otel STAS 500/2 - 80 Structuri din otel de uz general. Calitate (stalpi si grinzi) STAS 500/3 - 80 Oteluri imbatranite de uz general. Calitate STAS 505 - 86 Otel laminat la cald. Tabla groasa de otel. Specificatii tehnice STAS 564 - 86 Otel laminat la cald. Grinzi U. STAS 565 - 86 Otel laminat la cald. Grinzi I STAS 566 - 86 Otel laminat la cald. T-uri cu aripi egale STAS 908 - 90 Otel laminat la cald. Benzi STAS 1800 - 89 Otel rotund calibrat STAS 1946 - 80 Otel laminat la cald. Tabla neagra STAS 3480 - 80 Otel laminat la cald. Tabla striata STAS 7550 - 66 Otel laminat la cald. Profil economic I. Dimensiuni si tolerante STAS 7551 - 66 Otel laminat la cald. Profil economic U . Dimensiuni si tolerante Aditivi rasini sinbtetice STAS 6458 - 70 Rasini sintetice fenol-formaldehidice. Novolac STAS 9017 - 88 Adezivi fenol-formaldehidici pentru lemn si industria prelucratoare Cherestea si STAS 942 - 86 Cherestea din conifere. Dimensiuni nominale prezervarea cherestelei STAS 1928 - 90 Cherestea din stejar. Calitati. STAS 1949 - 86 Cherestea din conifere. Calitati. STAS 2925 - 86 Protejarea lemnului pentru constructii impotriva atacului insectelor si al ciupercilor STAS 5194 - 88 Cherestea. Metoda de masurare. Reguli si metode pentru Controlul calitatii. Specificatii pentru prelucrare si transport STAS 8022 - 91 Lemn. Determinarea masurilor antiseptice eficiente impotriva mucegairii. STAS 9302 /1 - 81 Protectia lemnului. Specificatii tehnice generale STAS 9302/2 - 88 Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu ajutorul produselor solubile in apa. Specificatii tehnice. STAS 9302/3 - 81 Protectia lemnului. Impregnarea cu produse lichide la presiune atmosferica. Specificatii tehnice. STAS 9302/4 - 88 Protectia lemnului. Tratarea suprafetelor. Specificatii tehnice. STAS 9302/5 - 90 Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu antiseptici uleiosi. Specificatii tehnice. STAS 9302/7 - 89 Protectia lemnului. Terminologie Siguranta circulatiei SR 1848/1-2008 Siguranta circulatiei. Semnalizare rutiera. Clasificare, simboluri si amplasare; SR 1848/2-2008 Siguranta circulatiei. Semnalizare rutiera. Prevederi tehnice; SR 1848/3-2008 Siguranta circulatiei. Semnalizare rutiera. Inscrisuri si compunerea lor; 235
STAS 1848/4-95 Siguranta circulatiei. Semafoare pentru managementul traficului. Amplasare si operare; STAS 1848/5-82 Road signing. Semnalizatoare luminoase. Exigente tehnice de calitate; STAS 1848/7-85 Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere; STAS 1244/2-79 Intersectii de drumuri. Echipamanete ne-automate. Norme; Sarme pentru STAS 889 - 89 Sarma din otel dur, trasa, rotunda, de uz general Tevi si fitinguri din argila STAS 1743/1 - 90 Tevi si fitinguri ceramice. Specificatii tehnice generale vitrificata STAS 1743/2 - 90 Tevi si fitinguri ceramice. Forme si dimensiuni. STAS 1743/3 - 90 Tevi si fitinguri ceramice. Ramificatii. Forme si dimensiuni STAS 1743/4 - 90 Tevi si fitinguri ceramice. Coturi. Forme si dimensiuni STAS 1743/5 - 90 Tevi si fitinguri ceramice. Reductii. Forme si Dimensiuni STAS 4183 - 81 Gresie ceramica. Tevi si fitinguri Terminologie STAS 4234/1 - 78 Gresie ceramica antacida. Tevi si fitinguri. Exigente tehnice generale Placi placaj pereti SR EN 87 - 94 Placi ceramice pentru placaj pereti si pardoseli. Definitii, clasificari, caracteristici si marcare. SR EN 98 - 94 Placi ceramice. Determinarea dimensiunlor si calitatii suprafetei. SR EN 100 - 94 Placi ceramice. Determinarea modulului de rezistenta SR EN 101 - 94 Placi ceramice. Determinarea rigiditatii suprafetei prin metoda Mohs SR EN 102 - 94 Placi ceramice. Rezistenta al frecarea puternica. Placi neglazurate SR EN 103 - 94 Placi ceramice. Determinarea dilatarii lineare SR EN 104 - 94 Placi ceramice. Determinarea rezistentei la socuri de temperatura SR EN 105 - 94 Placi ceramice. Determinarea rezistentei la microfisurare. Placi glazurate SR EN 106 - 94 Placi ceramice. Determinarea rezistentei chimice. Placi neglazurate. STAS 233 - 86 Placi gresie ceramica STAS 7813 - 80 Placi ceramice CESAROM STAS 9405 - 80 Placi faianta Apa STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortare Hartie impermeabila STAS 2355/1 - 87 Cladiri industriale, ne-industriale si agricole. Lucrari de etansare la umiditate / la igrasie a cladirilor. Clasificare si terminologie STAS 2355/2 - 87 Cladiri industriale, ne-industriale si agricole. Hidroizolatii bituminoase la elementeled e constructii. Specificatii generale pentru proiectare si executie STAS 2355/3 - 87 Hidroizolarea teraselor si acoperisurilor cu materiale bituminoase. Specificatii generale pentru proiectare si executie SR. 138 - 94 Cartoane bitumate SR 137 - 95 Materiale de hidroizolatie bituminoase. Reguli si metode de control Materiale de etansare STAS 9076 - 79 Sectiuni din policlorura de vinil pentru etansarea 236
Ferestre
Pardoseli din lemn
rosturilor pentru structurile din beton care retin apa. STAS 469 - 79 Ferestre din lemn pentru cladiri industriale. Ferestre simple. Sectiuni STAS 799 - 88 Ferestre si usi din lemn. Specificatii tehnice generale STAS 9317/1 - 87 Tamplarie pentru cladiri ne-industriale si industriale. Ferestre din lemn. Metode de asigurarea calitatii STAS 8282 - 80 Cladiri. Ferestre metalice. Specificatii tehnice generale STAS 228/1 - 87 Parchet din lemn solid pentru pardoseli. Specificatii tehnice generale STAS 228/2 - 87 Parchet din lemn solid pentru pardoseli. Terminologie STAS 228/3 - 87 Parchet din lemn de stejar pentru pardoseli. Clase de calitate. STAS 228/4 - 87 Parchet din lemn de fag pentru pardoseli. Clase de calitate STAS 3344/1 - 75 Blocuir din lemn pentru pavele. Clasificare si terminologie
237
12.3 ANEXA C STANDARDE ROMANESTI ARMONIZATE CU REGULAMENTELE UE

Indicativ SR EN 40-5:2002 SR EN 40-6:2002 SR EN 40-7:2003 Titlu Stalpi pentru iluminatul public Partea 1. Stalpi din otel Stalpi pentru iluminatul public Partea 6. Stalpi din aluminiu Stalpi pentru iluminatul public Partea 7. Exigente pentru stalpi realizati din materiale compozite (polimeri si fibre) Sisteme de detectare si de alarma la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore de alarma la incendiu. Sonerii Sisteme de detectare si de alarma la incendiu Partea 4: Echipament de alimentare cu energie electrica Sisteme de detectare si de alarma la incendiu Partea 5: Detectori de caldura. Detectori Spot. Sisteme de detectare si de alarmare la incendiu. Partea 17: Izolatori de scurtcircuit Sisteme de detectare si de alarma la incendiu Partea 12: Detectori de fum. Detectori in linie folosind ca principiul de transmisie al fasciculului optic Feronerie pentru cladiri. Dispozitive pentru iesiri de urgenta actionate printr-un maner sau o placa de impingere. Conditii si metode de incercare Cimenturi Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate pentru tipurile de cimenturi frecvent folosite. Radiatoare si convectoare. Partea 1: Specificatii si conditii tehnice Var pentru cladiri Partea 1: Definitii, caracteristici si criterii de conformitate Tuburi de fibro-ciment pentru racorduri si retele de canalizare. Partea 2: Camine de vizitare si camine de inspectie. Sisteme stationare anti-incendiu. Sisteme echipate cu furtune Partea 1: Hidranti interiori echipati cu furtune semi-rigide. Sisteme stationare anti-incendiu. Sisteme echipate cu furtune Partea 2: Hidranti interiori echipati cu furtune fara curbura plane. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garnituri de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii. Partea 1: Cauciuc vulcanizat Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garnituri de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canaliz Partea 2: Elastomeri termoplastici Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material 238
SR EN 54-3:2002/A1:2003 SR EN 544+AC2000/A1:2003 SR EN 54-5:2002/A1:2003 SR EN 54-7:2002/A1:2003 SR EN 54-12:2003
SR EN 179/A1:2002
SR EN 197-1:2002
SR EN 442-1:2000/A1:2004 SR EN 459-1:2003 SR EN 588-2:2002
SR EN 671-1:2002
SR EN 671-2:2002
SR EN 681-1/A2:2003
SR EN 681-2/A1:2003
SR EN 681-3/A1:2003
SR EN 681-4/A1:2003
SR EN 682:2002
SR EN 771-1:2003 SR EN 771-2:2003 SR EN 771-4:2004 SR EN 845-1:2004
SR EN 845-2:2004 SR EN 845-3:2004
SR EN 934-2:2003
SR EN 934-4:2002
SR EN 997:2004 SR EN 998-1:2004 SR EN 998-2:2004 SR EN 1125:2001/A1:2002
SR EN 1154:2001/A1:2003
SR EN 1155:2001/A1:2003
SR EN 1158:2001/A1:2003
pentru garnituri de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canaliz Partea 3: Materiale din cauciuc celular vulcanizat Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garnituri de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii Partea 4: Garnituri de etansare turnate din poliuretan. Garnituri de etansare din cauciuc. Exigente de material pentru garniturile de etansare folosite pentru si din linile prin care trec gazul si hidrocarburile lichide. Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 1: Elemente pentru zidarie de argila arsa Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 2: Elemente pentru zidarie din silico - calcare Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat Specificatii pentru parti componente auxiliare de zidarie Partea 1: Bratari, bratari de fixare, bratari de sprijin si console. Specificatii pentru parti componente auxiliare de zidarie Partea 2: Buiandrugi Specificatii pentru parti componente auxiliare de zidarie Partea 3: Plase din otel pentru armarea rosturilor orizontale. Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare Aditivi pentru beton, mortar si pasta Partea 4: Aditivi pentru cabluri post intinse. Definitii, exigente si conformitate. Vase WC si vase WC cu rezervor alaturat, cu sifon integrat Specificatie a mortarelor pentru zidarie. Partea 1: Mortare pentru tencuire si gletuire Specificatie a mortarelor pentru zidarie. Partea 2: Mortare pentru zidarie Accesorii pentru constructii. Dispozitive pentru iesire in caz de urgenta actionate printr-o bara orizontala. Conditii si metode de incercare Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de iesire antipanica actionate printr-o bara orizontala. Cerinte si metode de incercare Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de opriredeschidere actionate electric pentru usi batante. Cerinte si metode de incercare Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor. Cerinte si metode de incercare 239
SR EN 1337-7:2003 SR EN 1341:2002 SR EN 1342:2002 SR EN 1343:2002 SR EN 1344:2003 SR EN 1423:1999/A1:2004
SR EN 1433:2003
SR EN 1457:2003/A1:2003 SR EN 1463-1:1999/A1:2004 SR EN 1520:2003 SR EN 1916:2003 SR EN 1917:2003 SR EN 1935:2003 SR EN 12004/A1:2003 SR EN 12050-1:2002
SR EN 12050-2:2002
SR EN 12050-3:2002
SR EN 12050-4:2002
SR EN 12094-5:2006
Stalpi pentru structuri Partea 7: Stalpi PTFE rotunzi si cilindrici Placi din piatra naturala pentru pavaj exterior. Exigente si metode de incercare. Placi din piatra naturala pentru pavaj exterior. Exigente si metode de incercare. Pietre de bordura pentru pavajul exterior. Exigente si metode de incercare. Placi de pavaj din argila arsa. Exigente si metode de incercare Produse pentru marcaje rutiere. Produse pentru pulverizare. Microbile de sticla, particule antiderapante si mixturile lor. Canale de evacuare a apelor uzate din zone circulabile utilizate de catre pietoni si vehicule. Clasificare, cerinte pentru proiectare si incercare, marcare si evaluarea conformitatii. Cosuri de fum. Canale interioare de argila arsa/ceramice. Conditii si metode de incercare. Produse pentru marcaje rutiere. Retroreflectorizante Partea 1: Cerinte initiale de performanta Beton armat prefabricat cu agregate usoare si structura deschisa. Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de beton simplu, beton slab armat si beton armat Accesorii pentru constructii. Balama cu ax simplu. Cerinte si metode de incercare. Adezivi pentru placi ceramice. Definitii si specificatii. Statii de pompare pentru apa uzata menajera Partea 1: Statii de pompare pentru deseuri organice. Principii constructive si testare Partea 1: Statii de pompare pentru deseuri organice Statii de pompare pentru apa uzata menajera Partea 1: Statii de pompare pentru deseuri organice Partea 1: Statii de pompare pentru deseuri organice. Statii de pompare pentru apa uzata menajera Partea 3: Statii de pompare cu aplicare limitata pentru deseuri organice Statii de pompare pentru apa uzata menajera Partea 4: Ecluze de intretinere pentru deseuri organice si nonorganice. Instalatii fixe de lupta impotriva incendiilor. Componente pentru instalatii de stingere cu gaz. Partea 5: Cerinte si metode de incercare pentru distribuitoare directionale de inalta si joasa presiune si declansatoarele lor 240
SR EN 12094-7:2002
SR EN 12094-6:2002
SR EN 12094-13:2002
SR EN 12101-3:2003
SR EN 12209:2004
SR EN 12259-1+A1:2002 SR EN 12259-2:2002/A1:2002
SR EN 12259-3/A1:2003
SR EN 12259-4/A1:2003
SR EN 12259-5:2003
SR EN 12326-1:2004 SR EN 12380:2003
SR EN 12416-1:2002
SR EN 12416-2:2002
SR EN 12566-1:2002/A1:2004 SR EN 12620:2003
Sisteme fixe de lupta impotriva incendiilor. Componente pentru sisteme de stingere cu gaz. Partea 7: Conditii si metode de incercare pentru duzele sistemelor cu CO2. Instalatii fixe de lupta impotriva incendiilor. Componente pentru instalatii de stingere cu gaz. Partea 5: Cerinte si metode de incercare pentru distribuitoare directionale de inalta si joasa presiune si declansatoarele lor Sisteme anti-incendiu. Componente pentru sistemul de lupta impotriva incendiilor cu CO 2 Partea 13: Conditii si metode de testare pentru ventilele de retinere Sisteme pentru controlul fumului si gazelor fierbinti Partea 3: Specificati pentru exhaustoare de fum si gaze feirbinti. Feronerie pentru cladiri. Broaste ingropate si aplicate. Broaste ingropate si aplicate si placi opritor, actionate mecanic. Cerinte si metode de incercare Statii de tratare ape uzate. Componente pentru sisteme de apa si sprinklere Partea 1: Sprinklere. Instalatii fixe de lupta impotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere si cu apa pulverizata.Partea 2: Sisteme de supape de alarma apa apa Instalatii fixe de lupta impotriva incendiilor. Componente pentru sisteme cu sprinklere si cu apa pulverizata.Partea 3: Sisteme de supape de alarma apa apa Protectia anti-incendiu. Sistem de lupta impotriva incendiilor. Componente din sistemul sprinkler si improscare apei Partea 4: Sisteme de alarma cu motoare hidraulice. Protectia anti-incendiu. Sistem de lupta impotriva incendiilor. Componente din sistemul sprinkler si improscare apei Partea 5: Detectori de scurgere ape. Produse de ardezie si piatra pentru invelitori si placari discontinue. Partea 1: Specificatie de produs Supape de echilibrare a presiunii pentru sisteme interioare de canalizare. Cerinte, metode de incercare si evaluarea conformitatii Sisteme fixe de lupta impotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere. Partea 1: Conditii si metode de incercare a elementelor componente Sisteme fixe de lupta impotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere Partea 2: Proiectarea produselor, constructia si intretinerea lor. Statii mici de epurare a apelor uzate pana la 50 PT. Partea 1: Fose septice prefabricate. Agregate pentru betoane. 241
SR EN 12676-1:2002/A1:2004
SR EN 12839:2002 SR EN 12859:2003 SR EN 12860:2003 SR EN 13043:2003
Sisteme de management al traficului cu bariera de lumina (sistem anti-orbire). Partea 1: Performante si caracteristici. Prefabricate din beton. Elemente de inchidere Placi din ipsos. Definitii, conditii si metode de incercare. Liant pe baza de ipsos pentru placile de ipsos. Definitii, conditii si metode de incercare.. Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor utilizate la constructia soselelor,a aeroporturilor si a altor zone cu trafic. Agregate usoare Partea 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare si paste de cment. Trepte pentru camine de vizitare. Cerinte, marcare, incercari si evaluarea conformitatii Agregate pentru mortare. Sisteme de detectare a scurgeriloe Partea 1: Principii generale Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din vata minerala (MW). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din polistiren expandat (EPS). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma de polistiren extrudat (XPS). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma de polistiren extrudat (XPS). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma rigida de poliuretan (PUR). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma de polistiren extrudat (XPS). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma fenolica (PF). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din spuma fenolica (PF). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din sticla celulara (CG). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din sticla celulara (CG). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din vata de lemn (WW). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din vata de lemn (WW). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din perlit expandat (EPB). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din perlit expandat (EPB). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate 242
SR EN 13055-1:2003 SR EN 13101:2003 SR EN 13139:2003 SR EN 13160-1:2003 SR EN 13162:2003 SR EN 13163:2003 SR EN 13164:2003 SR EN 13164:2003/A1:2004 SR EN 13165:2003 SR EN 13164:2003/A1:2004 SR EN 13166:2003 SR EN 13166:2003/A1:2004 SR EN 13167:2003 SR EN 13167:2003/A1:2004 SR EN 13168:2003 SR EN 13168:2003/A1:2004 SR EN 13169:2003 SR EN 13169:2003/A1:2004 SR EN 13170:2003
SR EN 13171:2003 SR EN 13171:2003/A1:2004 SR EN 13241-1:2004
SR EN 13242:2003
SR EN 13249:2001
SR EN 13250:2001 SR EN 13251:2001
SR EN 13252:2001 SR EN 13253:2001
SR EN 13254:2001 SR EN 13255:2001 SR EN 13256:2001
SR EN 13257:2001 SR EN 13265:2003
SR EN 13383-1:2003 SR EN 13450:2003 SR EN 13502:2003 SR EN 13564-1:2003 SR EN 13813:2003
din pluta expandata (ICB). Specificatie Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din fibre de lemn (WF). Specificatie. Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din fibre de lemn (WF). Specificatie. Usi folosite pentru uz comercial si industrial si pentru garaje. Standarde de produs. Partea 1: Produse fara caracteristici ingifuge sau rezistente la fum. Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in Consultantaia civila si in constructii de drumuri Geo-textile si produse similare. Conditii caracteristice pentru folosirea in constructia de drumuri si alte zone de trafic (cu exceptia trecerilor de cale ferata si straturile de uzura ale drumurilor) Geo-textile si produse similare. Conditii caracteristice pentru folosirea in constructia de cai ferate Geo-textile si produse similare. Conditii caracteristice pentru folosirea in lucrari de sapatura, umpluturi si structuri de sprijin. Geo-textile si produse similare. Conditii caracteristice pentru folosirea in sisteme drenante. Geo-textile si produse similare. Conditii caracteristice pentru folosirea in lucrari de protectie impotriva eroziunii (protectia tarmurilor, acoperirea bancurilor) Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea in constructia de rezervoare si baraje. Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea lor la constructia de canale Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea lor in constructia de tunele si structuri subterane Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea lor la constructia de canale Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea lor in constructia de tunele si structuri subterane Agregate de roca din stanca pentru umpluturi. Partea 1. Specificatii Agregate pentru pietris grosier. Gramezi. Conditii si metode de testare ale argilei/ materialelor ceramice in vrac. Clapete pentru cladiri impotriva refularii. Partea 1: Cerinte Material pentru beton simplu in straturi si pardoseli. Material pentru beton simplu in straturi. Caracteristici si cerinte. 243
SR EN 13830:2004 SR EN 13986:2003
Pereti cortina. Standard. Placi pe baza de lemn destinate constructiei. Caracteristici, evaluarea conformitatii si marcare
12.4 ANEXA D DOTARI PENTRU BIROURILE CONSULTANTULUI

D1 DISPUNEREA BIROURILOR CONSULTANTULUI Birourile Consultantului vor fi compuse din: Descriere Birouri Consultanta
Camere 3 Suparfata total minim pardosea 15mp/incapere X 3 incaperi = 45 mp Sala de sedinte Suficienta pentru asezarea a min 10 persoane in jurul mesei de consiliu Grupuri sanitare 1 Lavoare 1 Kicineta 1 Depozit 1
D2 MOBILIER SI ECHIPAMENT PENTRU BIROUL CONSULTANTULUI Fiecare dintre incaperi va fi mobilata cu: Un birou, 1,6m x 0,9m x 0,8m inaltime cu 3 sertare, dintre care unul cu incuietoare cu cheie O masa laterala, 1.2m x 0.8m x 0.8m inaltime. Un scaun de birou pe rotile, adjustabil in inaltime si la unghiul spatarului. Doua scaune vizitatori. Sala de sedinte va fi mobilata cu: O masa de consiliu, 3.0m x 1.2m x 0.8m inaltime Zece (10) scaune. O tabla de scris, 2m x 1.2m In plus fata de cele mentionate Antreprenorul va procura si urmatoareale, echipamente si mobilier: Doua (2) fisete cu incuietori cu cheie (fiecare cu 4 sertare) 244
Trei mese verificare planse, 2m x 1m x 1m inaltime Un fiset pentru pastrare planse, potrivit pentru o pozitie verticala a planselor format A0 frigider 140 litri, cuptor cu microunde1000W kettle 2000W electric, cu decuplare automata 5 cosuri gunoi Vesela si tacamuri 6 persoane Stingatoare incendiu (1 electric, 1uz general, fiecare de 15 litri) 2 bucati 2 cratite 5 cuiere de haine tip pom
12.5 ANEXA E STUDIU HIDROLOGIC 12.6 ANEXA F COMUNICARE TRANSELECTRICA BACAU
245

Sectiunea II Caiet de Sarcini Inchideri Depozite Celula 2 Bacau

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectiunea II Caiet de Sarcini Inchideri Depozite Celula 2 Bacau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constructia Celulei 2 a Depozitului conform depozitelor municipale neconforme

de deseuri din Bacau si inchiderea

Consiliul Judetean Bacau