01 02 Vol I Sinteza Canalizare Plataresti - Rev - 1 PDF

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.
Sediul social : Bucuresti, os. Iancului nr. 37, Bl. 103-B, sc. A, et. 12, ap. 45, sect. 2, cod 021718
Punct de lucru : Bucuresti, Str. Cornisor Nr. 17, sect. 2, cod 022626, Tel. +40 21 252 3435, Fax. +40 21 252 3436
RO22857620, J40/22665/04.12.2007
Cont bancar RO52BTRL04401202H21200XX Banca Transilvania, sucursala Obor
Lucrarea :
SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR

UZATE MENAJERE IN COMUNA PLATARESTI, JUDETUL
CALARASI
Beneficiar : COMUNA PLATARESTI

Comanda/contract : 24 / 10.06.2013
Proiect: 24
Contractor: ASOCIAIA
S.C. ZALEX CONSTRUCTION S.R.L.
Proiectant de specialitate: S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.
Faza de proiectare : Proiect Tehnic, Detalii de execuie, Caiete de Sarcini
Titlul documentaiei :
SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR

UZATE MENAJERE IN COMUNA PLATARESTI, JUDETUL
CALARASI
VOLUM I DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR
Cod documentaie :
24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013 Actualizare 0
DIRECTOR, Ing. Alda Marius
RESPONSABIL LUCRARE, Ing. Podaru Daniel
Bucureti
Data: Septembrie 2013
S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L. Cod documentaie: 24/06/PLC/PT/AC-S/AAC/E.14-2013 pag.: 2
Seria de actualizare : 0
PAGIN DE SEMNTURI
Funcia / Specialitatea Nume i prenume Semntura
Responsabil Proiect Ing. Podaru Daniel

Proiectant specialitate retele apa-canal Ing. Alda Marius
Proiectant specialitate retele apa-canal Ing. Mangu Daniela
Proiectant specialitate retele apa-canal Ing. Condea Valeriu
Proiectant de specialitate construcii Ing. Gheorghe Dragos
Proiectant de specialitate instalatii
Ing. Radu Pop
electrice
Proiect Tehnic - Sistem canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Plataresti, judetul Calarasi.
Volum I Descrierea general a lucrrilor
CUPRINS
A. PARTEA SCRIS
Pagina de gard
Lista de semnturi
Tema de proiectare
Fia CTA
CUPRINS
1 DATE GENERALE ..................................................................................................................12
1.1 Denumirea obiectivului de investiii ....................................................................................12
1.2 Amplasamentul (judeul, localitatea, adresa potal i/sau alte date de identificare); ...12
1.3 Titularul investiiei ................................................................................................................12
1.4 Beneficiarul investiiei...........................................................................................................12
1.5 Contractor .............................................................................................................................. 12
1.6 Elaboratorul proiectului .......................................................................................................12
1.7 Scopul investiiei ....................................................................................................................13
2 DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR ..................................................................14
2.1 Descrierea lucrrilor .............................................................................................................14

2.1.1 Amplasament............................................................................................................................................... 14
2.1.2 Topografie ................................................................................................................................................... 15
2.1.3 Clima i fenomenele naturale specifice zonei ............................................................................................. 15
2.1.3.1 Temperaturi............................................................................................................................................. 15
2.1.3.2 Precipitatii ............................................................................................................................................... 15
2.1.3.3 Vanturi .................................................................................................................................................... 15
2.1.4 Geologia i seismicitatea ............................................................................................................................. 16
2.1.4.1 Date de baz ............................................................................................................................................ 16
2.1.4.2 Date despre amplasament ....................................................................................................................... 16
2.1.4.3 Geologia si geomorfologia zonei ............................................................................................................ 16
2.1.4.4 Cercetarea terenului ................................................................................................................................ 16
2.1.4.5 Recomandari ........................................................................................................................................... 17
2.1.4.6 Apa subteran ......................................................................................................................................... 17
2.1.4.7 Adncimea de nghe .............................................................................................................................. 18
2.1.4.8 Seismicitatea ........................................................................................................................................... 18
2.1.5 Hidrologia ................................................................................................................................................... 18
2.1.5.1 Reteaua hidrografic ............................................................................................................................... 18
2.1.6 Hidrogeologia .............................................................................................................................................. 19
2.1.6.1 Date de baz ............................................................................................................................................ 19
2.1.6.2 Conditii hidrogeologice .......................................................................................................................... 19
2.1.6.2.1 Stratele acvifer freatice. ..................................................................................................................... 19
2.1.6.2.2 Strate acvifere de adncime. .............................................................................................................. 20
2.1.6.1 Calitatea apelor freatice captate in forajele existente din Comuna Plataresti, sat Dorobantu. ................ 20
2.2 Prezentarea proiectului pe specialiti ................................................................................21

2.2.1 Generalitati .................................................................................................................................................. 21
2.2.2.2 Scopul lucrarilor. Situaia proiectata ....................................................................................................... 23
2.3 Devierile i protejrile de utiliti afectate ..........................................................................26
2.4 Surse de ap, energie electric, gaze, telefon i altele asemenea pentru lucrri definitive
i provizorii .......................................................................................................................................27
2.5 Ci de acces permanente, cile de comunicaii i altele asemenea ....................................27

2.5.1 Ci de acces i ci de comunicaii ............................................................................................................... 27
2.5.2 Ci de acces provizorii ................................................................................................................................ 27
2.6 Trasarea lucrrilor ................................................................................................................27

2.6.1 Trasarea lucrrilor ....................................................................................................................................... 27
2.6.2 Msurarea lucrrilor .................................................................................................................................... 28
2.6.3 Programul general de execuie a lucrrilor .................................................................................................. 28
2.6.4 Laboratoarele contractantului ...................................................................................................................... 28
2.6.5 Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier ......................................................................... 29
2.6.6 Curenia n antier ..................................................................................................................................... 29
2.6.7 Serviciile sanitare ........................................................................................................................................ 29
2.7 Antemsurtoarea;................................................................................................................29
3 MEMORIILE TEHNICE PE SPECIALITATI .....................................................................30
3.1 Elemente generale .................................................................................................................30
3.2 Clasa de importan ..............................................................................................................30
3.3 Exigente de calitate si verificarea proiectului. ....................................................................30
3.4 Standarde si normative pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si

canalizare in mediu rural. ...............................................................................................................31
3.5 Date de proiectare - debite de calcul....................................................................................33

3.5.1 Debite de calcul sistem de alimentare cu ap .............................................................................................. 33
3.5.2 Debite de calcul sistem de canalizare .......................................................................................................... 35
3.6 Schema tehnologica si descrierea constructiva a sistemului de canalizare ......................36
3.8 Reeaua de canalizare menajer .......................................................................................... 39

3.8.1 Prezentarea sistemului de canalizare ........................................................................................................... 39
3.8.2 Descrierea reelei de canalizare menajer ................................................................................................... 39
3.8.3 Dimensionare retea de canalizare ................................................................................................................ 40
3.8.4 Descrierea constructiv a reelei de canalizare menajere care se executa in cadrul prezentei investitii ...... 42
3.8.4.1 Conducte de canalizare prevazute pe aliniamentul paralel cu drumul judetean DJ 301 ......................... 45
3.8.4.2 Conducte de canalizare pe aliniamentul paralel cu calea ferata LS 801 si subtraversari de CF .............. 46
3.8.4.3 Conducte de canalizare prevazute in satul Plataresti .............................................................................. 46
3.8.4.4 Conducte de canalizare prevazute in satul Podu Pitarului ...................................................................... 47
3.8.4.5 Conducte de canalizare prevazute in satul Cucuieti ................................................................................ 48
3.8.5 Lucrri care se execut pe drumuri publice ................................................................................................. 49
3.8.5.1 Colectoare de canalizare paralele cu aliniamentul drumului judetean DJ 301 ........................................ 49
3.8.5.2 Colectoare de canalizare paralele cu aliniamentul caii ferate LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) -
Oltenia (79 km) ....................................................................................................................................................... 50
3.8.5.3 Subtraversari drum judetean DJ 301 ....................................................................................................... 50
3.8.5.4 Subtraversari cale ferata LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) - Oltenia (79 km) .............................. 51
3.8.5.5 Execuia lucrrilor................................................................................................................................... 51
3.8.5.6 Modul de refacere a zonelor afectate; ..................................................................................................... 52
3.8.6 Intersectii cu alte retele ............................................................................................................................... 52

3.8.7 Elemente componente ale reelei de canalizare ........................................................................................... 52
3.8.7.1 Cmine de vizitare din beton .................................................................................................................. 52
3.8.7.2 Cmine de vizitare din PE....................................................................................................................... 53
3.8.7.3 Camine de schimbare de directie si/sau schimbare de panta................................................................... 54
3.8.7.4 Camine de rupere de panta ...................................................................................................................... 54
3.8.7.5 Camine de spalare ................................................................................................................................... 54
3.10 Solutii tehnice reele de canalizare ......................................................................................55

3.10.1 Generalitati .................................................................................................................................................. 55
3.10.2 Rezistenta si stabilitate ................................................................................................................................ 55
3.10.2.1 Rezistenta mecanica a elementelor retelei .............................................................................................. 55
3.10.2.2 Proiectarea antiseismica a retelelor de canalizare ................................................................................... 55
3.10.2.3 Siguranta n exploatare ........................................................................................................................... 56
3.10.2.4 Igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului ................................................................... 56
3.10.2.5 Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie................................................................................. 56
3.10.2.6 Protectia mpotriva zgomotului ............................................................................................................... 56
3.10.3 Tehnologia de executie a lucrarilor ............................................................................................................. 56
3.10.3.1 Tehnologia de execuie pentru reeaua de canalizare .............................................................................. 56
3.10.3.2 Conditii impuse privind calitatea materialelor. ....................................................................................... 57
3.10.3.3 Transportul si depozitarea conductelor ................................................................................................... 57
3.10.3.4 Trasarea canalelor ................................................................................................................................... 57
3.10.3.5 Lucrari de terasamente ............................................................................................................................ 57
3.10.3.6 Montajul conductelor si accesoriilor ....................................................................................................... 58
3.10.3.7 Imbinarea si etansarea ............................................................................................................................. 58
3.10.3.8 Verificarea si probarea canalelor ............................................................................................................ 58
3.10.3.9 Executarea umpluturilor.......................................................................................................................... 58
3.10.4 Camine de racord individuale din PE. Intructiuni generale pentru montajul cminelor de inspecie si
curire 59
3.10.4.1 Execuia spturii .................................................................................................................................... 59
3.10.4.2 Execuia umpluturii ................................................................................................................................. 59
3.10.4.3 Condiii speciale de montaj ..................................................................................................................... 59
3.10.4.4 Montajul cminelor de inspecie si curire ............................................................................................ 60
3.10.4.5 Montarea racordurilor suplimentare........................................................................................................ 60
3.10.4.6 Realizarea umpluturilor .......................................................................................................................... 60
3.10.4.7 Protecia muncii ...................................................................................................................................... 61
3.10.4.8 Date privind recepia lucrrilor, efectuarea probelor i punerea n funciune a conductelor .................. 61
3.10.4.9 Date privind furnizarea materialelor ....................................................................................................... 62
3.12 Staii de pompare ap uzat (SPAU) ...................................................................................63

3.12.1 Descriere staii de pompare ape uzate menajere .......................................................................................... 63
3.12.2 Amplasare si descriere statii de pompare ape uzate menajere (SPAU) ....................................................... 63
3.12.3 Debite de dimensionare ............................................................................................................................... 65
3.12.4 Construcii i arhitectur staii de pompare SPAU ...................................................................................... 65
3.12.5 Instalaii hidraulice staie de pompare SPAU .............................................................................................. 65
3.12.6 Conducte de refulare de la statiile de pompare ape uzate SPAU................................................................. 66
3.12.7 Conducta sub presiune spre statia de epurare .............................................................................................. 67
3.14 Instalaii electrice i automatizare SPAU............................................................................69

3.14.1 Obiectul proiectului ..................................................................................................................................... 69
3.14.2 Documentaia este ntocmit pe baza urmtoarelor date: ............................................................................ 69
3.14.3 Clasa de importan ..................................................................................................................................... 69
3.14.4 Caracteristicile instalaiei proiectate............................................................................................................ 69
3.14.5 Descriere staie de pompare ape uzate menajere ......................................................................................... 70
3.14.6 Alimentarea cu energie electric ................................................................................................................. 71
3.14.7 Date electroenergetice de consum ............................................................................................................... 72
3.14.8 Protecii ....................................................................................................................................................... 72
3.14.9 Cderi de tensiune ....................................................................................................................................... 73
3.15 Soluiile proiectului ...............................................................................................................73

3.15.1 Instalaii de prize i iluminat ....................................................................................................................... 73
3.15.2 Instalaii de automatizare ............................................................................................................................ 73
3.15.3 Tabloul electric............................................................................................................................................ 74

3.15.4 Realizarea cablajelor ................................................................................................................................... 75
3.15.5 Instalaii electrice de iluminat ..................................................................................................................... 75
3.15.6 Instalaii electrice de prize........................................................................................................................... 75
3.15.7 Instalaii electrice de protecie: mpmntare .............................................................................................. 75
3.15.8 Msuri de protecia muncii .......................................................................................................................... 76
3.15.9 Msuri de prevenire i stingere a incendiilor .............................................................................................. 76
3.15.10 Executarea lucrrilor, punerea n funciune i recepia ............................................................................... 77
3.15.11 Norme i reglementri tehnice .................................................................................................................... 77
3.16 Staia de epurare ...................................................................................................................78

3.16.1 Criterii de proiectare si Conceptul statiei de epurare .................................................................................. 78
3.16.2 Statia de epurare comuna Plataresti ............................................................................................................. 78
3.16.3 Debite de dimensionare ............................................................................................................................... 79
3.16.4 Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare .................................... 80
3.16.5 Calitatea apelor uzate si gradul de epurare necesar ..................................................................................... 80
3.16.6 Parametri de functionare a statiei de epurare............................................................................................... 82
3.16.7 Schema de epurare adoptat ..................................................................................................................... 83
3.16.8 Descrierea constructiv ............................................................................................................................... 83
3.16.9 Descrierea schemei tehnologice .................................................................................................................. 85
3.16.10 Descrierea fluxurilor tehnologice i a componentelor schemei de epurare ................................................. 95
3.16.10.1 Fluxuri tehnologice ............................................................................................................................. 95
3.16.10.2 Descrierea obiectelor componente ale statiei de epurare .................................................................... 96
3.16.11 Utiliti aferente platformei ....................................................................................................................... 111
3.16.12 Conducte gravitaionale de canalizare ....................................................................................................... 111
3.16.13 Conducte sub presiune (prin pompare) ..................................................................................................... 111
3.16.14 Cmine de canalizare si racord cladiri....................................................................................................... 112
3.16.15 Evacuarea in emisar .................................................................................................................................. 112
3.16.16 Alimentarea cu apa potabila si tehnologica a statiei de epurare ................................................................ 112
3.16.18 Construcii i arhitectura obiecte staie de epurare .................................................................................... 114
3.16.18.1 Lucrri prevzute .............................................................................................................................. 114
3.16.18.2 Cmin de intrare ............................................................................................................................... 114
3.16.18.3 Canal pentru grtarul cu curatare manuala ....................................................................................... 114
3.16.18.4 Desnisipator i separator grsimi ...................................................................................................... 115
3.16.18.5 Bazinul de egalizare, omogenizare i pompare ................................................................................ 117
3.16.18.6 Bazin spalare si scurgere nisip.......................................................................................................... 118
3.16.18.7 Bazin colector de grasimi ................................................................................................................. 118
3.16.18.8 Platforme din beton armat ................................................................................................................ 119
3.16.19 Drumuri de acces....................................................................................................................................... 119
3.16.20 mprejmuire ............................................................................................................................................... 119
3.16.21 Zona verde de protectie ............................................................................................................................. 120
3.16.22 Instalaii electrice cladiri statie de epurare ................................................................................................ 120
3.16.22.1 Generaliti ....................................................................................................................................... 120
3.16.22.2 Instalaii electrice ............................................................................................................................. 120
3.16.22.3 Instalaia de legare la pmnt ........................................................................................................... 120
3.16.22.4 Instalaia de paratrsnet .................................................................................................................... 121
3.17 Specificaii detaliate construcii ......................................................................................... 122

3.17.1 Generaliti ................................................................................................................................................ 122
3.17.2 Gradul de importan al lucrrii ................................................................................................................ 122
3.17.3 Gradul de rezisten la foc ......................................................................................................................... 122
3.17.4 Tehnologia de execuie .............................................................................................................................. 122
3.17.5 Izolaii i protecii ..................................................................................................................................... 122
3.17.6 Activitatea de control i verificri ............................................................................................................. 123
3.17.7 Recepia lucrrilor ..................................................................................................................................... 124
3.17.8 Urmrirea comportrii n timp a construciei ............................................................................................ 124
3.17.9 Msuri pentru prevenirea i stingerea incendiilor ..................................................................................... 124
3.17.10 Msuri pentru protecia muncii ................................................................................................................. 124
3.19 Specificaii detaliate montaj conducte i echipamente .....................................................126

3.19.1 Generaliti ................................................................................................................................................ 126
3.19.2 Scopul lucrrii ........................................................................................................................................... 126
3.19.3 Caracteristici tehnico-funcionale ale echipamentelor.............................................................................. 126

3.19.4 Materiale ................................................................................................................................................... 126
3.19.5 Descrierea lucrrilor .................................................................................................................................. 126
3.19.6 Verificarea prii de construcie la montaj ................................................................................................ 127
3.19.7 Montajul echipamentelor........................................................................................................................... 127
3.19.7.1 Montajul electropompelor ..................................................................................................................... 127
3.19.7.2 Montajul mixerului ............................................................................................................................... 128
3.19.7.3 Montajul containerului aferent Reactorului biologic si anexelor acesteia ............................................ 128
3.19.7.4 Montajului instalaiei de conducte ........................................................................................................ 129
3.19.7.5 Efectuarea lucrrilor de verificri i probe............................................................................................ 129
3.19.7.6 Darea n exploatare a instalaiilor ......................................................................................................... 129
3.19.8 Condiii de execuie a lucrrilor ................................................................................................................ 130
3.19.9 Verificri i lucrri de probe ..................................................................................................................... 130
3.19.9.1 Verificri ............................................................................................................................................... 130
3.19.9.2 Proba de presiune hidraulic ................................................................................................................. 130
3.19.10 Condiii de recepie i probe tehnologice la terminarea montajului .......................................................... 131
3.20 Memoriu instalaii electrice i automatizri .....................................................................132

3.20.1 Obiectul proiectului ................................................................................................................................... 132
3.20.2 Documentaia este ntocmit pe baza urmtoarelor date: .......................................................................... 132
3.20.3 Clasa de importan ................................................................................................................................... 132
3.20.4 Caracteristicile instalaiei proiectate.......................................................................................................... 132
3.20.5 Prezentarea instalatiei ................................................................................................................................ 134
3.20.5.1 Descriere staie de epurare .................................................................................................................... 134
3.20.6 Alimentarea cu energie electric ............................................................................................................... 134
3.20.7 Date electroenergetice de consum ............................................................................................................. 135
3.20.8 Protecii ..................................................................................................................................................... 135
3.20.9 Cderi de tensiune ..................................................................................................................................... 136
3.21 Soluiile proiectului .............................................................................................................136

3.21.1 Instalaii de automatizare .......................................................................................................................... 136
3.21.2 Tabloul electric.......................................................................................................................................... 137
3.21.3 Instalaii electrice de iluminat ................................................................................................................... 137
3.21.4 Instalaii electrice de prize......................................................................................................................... 137
3.21.5 Realizarea cablajelor ................................................................................................................................. 137
3.21.6 Instalaii electrice de protecie: mpmntare ............................................................................................ 137
3.21.7 Msuri de protecia muncii ........................................................................................................................ 138
3.21.8 Msuri de prevenire i stingere a incendiilor ............................................................................................ 138
3.21.9 Executarea lucrrilor, punerea n funciune i recepia ............................................................................. 138
3.21.10 Norme i reglementri tehnice .................................................................................................................. 139
4 SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU .......................... 140
4.1 Amplasamentul Statiei de epurare ....................................................................................140
4.2 Legislatie de mediu ..............................................................................................................140
4.3 Protectia calitatii apelor......................................................................................................140
4.4 Protectia aerului ..................................................................................................................141
4.5 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ...................................................................142
4.6 Protectia solului si subsolului ............................................................................................. 144
4.7 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice .......................................................................145
4.8 Protectia asezarilor umane .................................................................................................145
4.9 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament ........................................................ 146

4.10 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase .............................................................. 148
4.11 Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului ......................................................... 148
4.12 Prevederi pentru monitorizarea mediului ........................................................................148
4.13 Situatii de risc ......................................................................................................................149
B. PARTEA DESENAT
Denumire plansa Desen nr. Plan N
PLANURI GENERALE
1 Plan amplasare sistem de canalizare comuna Plataresti. PL-CA-G-001-13 G/01
PLANURI DE SITUAIE
1 RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. ALINIAMENT DJ
PL-CA-PS-001-13 PS/01
301-SAT PLATARESTI. PLAN DE SITUATIE PS1.
PL-CA-PS-002-13 PS/02
301-SAT PLATARESTI. PLAN DE SITUATIE PS 2.
PL-CA-PS-003-13 PS/03
301-SAT PODU PITARULUI. PLAN DE SITUATIE PS 3.
PL-CA-PS-004-13 PS/04
301-SAT CUCUIETI. PLAN DE SITUATIE PS 4.
5 RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT
PL-CA-PS-005-13 PS/05
PLATARESTI.PLAN DE SITUATIE PS5.
PL-CA-PS-006-13 PS/06
PL-CA-PS-007-13 PS/07
PL-CA-PS-008-13 PS/08
9 RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT PODU
PL-CA-PS-009-13 PS/09
PITARULUI.PLAN DE SITUATIE PS9.
10 RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT PODU
PL-CA-PS-010-13 PS/10
PITARULUI.PLAN DE SITUATIE PS10.
PL-CA-PS-011-13 PS/11
CUCUIETI.PLAN DE SITUATIE PS11.
PL-CA-PS-012-13 PS/12
CUCUIETI.PLAN DE SITUATIE PS12.
13 PLAN DE SITUATIE STATIE DE EPURARE SI GURA DE
PL-CA-PS-013-13 PS/13
DESCARCARE IN EMISAR.
14 RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. PLAN DE
PL-CA-PS-014-13 PS/14
SITUATIE STATII DE POMPARE APE UZATE SAT PLATARESTI.
SITUATIE STATII DE POMPARE APE UZATE SAT PODU PL-CA-PS-015-13 PS/15
PITARULUI.
PL-CA-PS-016-13 PS/16
SITUATIE STATII DE POMPARE APE UZATE SAT CUCUIETI.
17 PLAN DE SITUATIE COMUNA PLATARESTI. SUBTRAVERSARE
PL-CA-PS-017-13 PS/17
DJ 301 NR.1 - KM 17+280
PL-CA-PS-018-13 PS/18
DJ 301 NR.2 - KM 18+355
PL-CA-PS-019-13 PS/19
DJ 301 NR.3 - KM 18+452
PL-CA-PS-020-13 PS/20
DJ 301 NR.4 - KM 19+601
PL-CA-PS-021-13 PS/21
DJ 301 NR.5 - KM 20+631

PL-CA-PS-022-13 PS/22
DJ 301 NR.6 - KM 21+523
PL-CA-PS-023-13 PS/23
DJ 301 NR.7 - KM 21+880
PL-CA-PS-024-13 PS/24
DJ 301 NR.8 - KM 22+788
PL-CA-PS-025-13 PS/25
CF NR.1 - KM 35+860
PL-CA-PS-026-13 PS/26
CF NR.2 - KM 36+191
PL-CA-PS-027-13 PS/27
CF NR.3 - KM 36+573
PL-CA-PS-028-13 PS/28
CF NR.4 - KM 39+605
PROFILE LONGITUDINALE
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. ALINIAMENT DJ
1 PL-CA-PL-001-13 PL/01
301-SAT PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL1.
2 PL-CA-PL-002-13 PL/02
301-SAT PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL2.
3 PL-CA-PL-003-13 PL/03
301-SAT PODU PITARULUI. PROFILE LONGITUDINALE PL3.
4 PL-CA-PL-004-13 PL/04
301-SAT CUCUIETI. PROFILE LONGITUDINALE PL4.
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT
5 PL-CA-PL-005-13 PL/05
LATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL5.
6 PL-CA-PL-006-13 PL/06
PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE PL6.
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT PODU
7 PL-CA-PL-007-13 PL/07
PITARULUI. PROFILE LONGITUDINALE PL7.
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT CUCUIETI.
8 PL-CA-PL-008-13 PL/08
PROFILE LONGITUDINALE PL8.
9 PL-CA-PL-009-13 PL/09
PROFILE LONGITUDINALE PL9.
10 PLATARESTI. PROFILE LONGITUDINALE REFULARI SPAU-ri PL-CA-PL-010-13 PL/10
PL10.
RETEA CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. SAT PODU
11 PITARULUI. PROFILE LONGITUDINALE REFULARI SPAU-ri PL-CA-PL-011-13 PL/11
PL11.
12 PL-CA-PL-012-13 PL/12
PROFILE LONGITUDINALE REFULARI SPAU-ri PL12.
RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. PROFIL
13 LONGITUDINAL CONDUCTA DE ALIMENTARE CU APA PL-CA-PL-013-13 PL/13
STATIE DE EPURARE.
PROFILE TRANSVERSALE
PROFIL TRANSVERSAL COMUNA PLATARESTI.
1 PL-RC-PT-001-13 PT/01
SUBTRAVERSARE DJ 301 NR.1 - KM 17+280.
2 PL-RC-PT-002-13 PT/02
3 PL-RC-PT-003-13 PT/03
4 PL-RC-PT-004-13 PT/04
5 PL-RC-PT-005-13 PT/05
6 PL-RC-PT-006-13 PT/06
7 SUBTRAVERSARE DJ 301 NR.7 - KM 21+880. PL-RC-PT-007-13 PT/07

8 PL-RC-PT-008-13 PT/08
9 PL-RC-PT-009-13 PT/09
SUBTRAVERSARE CF NR.1 - KM 35+860.
10 PL-RC-PT-010-13 PT/10
11 PL-RC-PT-011-13 PT/11
12 PL-RC-PT-012-13 PT/12
PROFILE TRANSVERSALE 1. COMUNA PLATARESTI -
13 PL-RC-PT-013-13 PT/13
ALINIAMENT DJ 301
PROFILE TRANSVERSALE 2. COMUNA PLATARESTI -
14 PL-RC-PT-014-13 PT/14
ALINIAMENT DJ 301
PROFILE TRANSVERSALE 3. COMUNA PLATARESTI - SAT
15 PL-RC-PT-015-13 PT/15
PLATARESTI
16 PL-RC-PT-016-13 PT/16
PLATARESTI
17 PL-RC-PT-017-13 PT/17
PLATARESTI
18 PL-RC-PT-018-13 PT/18
PLATARESTI
19 PL-RC-PT-019-13 PT/19
PODU PITARULUI
20 PL-RC-PT-020-13 PT/20
CUCUIETI
STATII DE POMPARE APE UZATE
RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. STATII
1 PL-SPAU-C-001-13 C/01
POMPARE APE UZATE. DISPOZITIE GENERALA.
RETEA DE CANALIZARE COMUNA PLATARESTI. STATIE
2 PL-SPAU-C-002-13 C/02
POMPARE SPAU SP_1P, SP_1PP SI SP_3PP. CONSTRUCTII.
3 POMPARE SPAU SP_1P, SP_1PP SI SP_3PP. PLAN COFRAJ SI PL-SPAU-C-003-13 C/03
ARMARE PLACA.
4 PL-SPAU-C-004-13 C/04
POMPARE SPAU SP_1C, SP_2C SI SP_2P. CONSTRUCTII.
5 POMPARE SPAU SP_1C, SP_2C SI SP_2P. PLAN COFRAJ SI PL-SPAU-C-005-13 C/05
ARMARE PLACA.
6 PL-SPAU-C-006-13 C/06
POMPARE SPAU SP_2PP SI SP_4PP. CONSTRUCTII.
7 POMPARE SPAU SP_2PP SI SP_4PP. PLAN COFRAJ SI ARMARE PL-SPAU-C-007-13 C/07
PLACA.
8 POMPARE SPAU SP_1P, SP_1PP SI SP_3PP. INSTALATII PL-SPAU-IH-001-13 IH/01
HIDRAULICE.
9 POMPARE SPAU SP_1C, SP_2C SI SP_2P. INSTALATII PL-SPAU-IH-002-13 IH/02
HIDRAULICE.
10 POMPARE SPAU SP_2PP SI SP_4PP. INSTALATII HIDRAULICE. PL-SPAU-IH-003-13 IH/03
STATIE DE EPURARE
STATIE DE EPURARE. PLAN DE SITUATIE OBIECTE SI RETELE
1 PL-SE-PS-001-13 PS/01
TEHNOLOGICE.
STATIE DE EPURARE. FLUX TEHNOLOGIC. LINIA APEI SI
2 PL-SE-ST-001-13 ST/01
LINIA NAMOLULUI
STATIE EPURARE. BAZIN OMOGENIZARE, CANAL GRATAR SI
3 PL-SE-C-001-13 C/01
DESNISIPATOR. DISPOZITIE GENERALA.

4 PL-SE-C-002-13 C/02
DESNISIPATOR. PLAN ARMARE.
STATIE DE EPURARE. PLAN POZITIONARE GOLURI.
5 PL-SE-C-003-13 C/03
CONDUCTE INGROPATE.
6 PL-SE-C-004-13 C/04
DESNISIPATOR. PLAN EXCAVATII.
STATIE DE EPURARE. BAZIN COLECTARE GRASIMI.
7 PL-SE-CG-C-001-11 C/01
DISPOZITIE GENERALA.
STATIE DE EPURARE.BAZIN COLECTARE GRASIMI. PLAN
8 PL-SE-CG-C-002-11 C/02
COFRAJ SI ARMARE.
STATIE DE EPURARE. BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP.
9 PL-SE-BN-C-001-11 C/01
DISPOZITIE GENERALA.
STATIE DE EPURARE. BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP.
10 PL-SE-BN-C-002-11 C/02
PLAN COFRAJ SI ARMARE.
GURA DE DESCARCARE CONSTRUCTII
STATIE DE EPURARE PLATARESTI. GURA DE DESCARCARE.
1 PL-GD-C-001-13 C/01
DISPOZITIE GENERALA
STATIE DE EPURARE PLATARESTI. GURA DE DESCARCARE.
2 PL-GD-C-002-13 C/02
PLAN COFRAJ SI ARMARE
DETALII TIP
1 Detaliu transee tip. DTC-001-13 DTC/01
2 Camine de vizitare din beton. Dispozitie generala. DTC-002-13 DTC/02
Camine de vizitare si racord din beton.
3 DTC-003-13 DTC/03
Placa prefabricata camine de vizitare. Plan cofraj/armare.
4 Detaliu camine din PE pe reteaua de canalizare. Solutii constructive. DTC-004-13 DTC/04
5 Detaliu camin racord din PVC. Dispozitie generala. DTC-005-13 DTC/05
6 Camine de refulare. Dispozitie generala. DTC-006-13 DTC/06
7 Camin de spalare. Dispozitie generala. DTC-007-13 DTC/07
8 Detaliu tip. Subtraversare cursuri de ap. DTC-008-13 DTC/08
9 Detaliu tip imprejmuiri, drumuri si rigole. DTC-009-13 DTC/09
10 Detalii intersectii cu retele edilitare existente DTC-010-13 DTC/10
Camin din beton, vizitare si curatire.Comuna Plataresti.
11 DTC-011-13 DTC/11
Instalatii hidraulice.
12 Camin PE de golire CG. Instalatii hidraulice. DTC-012-13 DTC/12
13 Camin PE de aerisire - CA. instalatii hidraulice. DTC-013-13 DTC/13
PROIECT TEHNIC. VOLUM I DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR
1 DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investiii

Denumirea obiectului de investiie este: Sistem canalizare si statie de epurare a apelor uzate
menajere in comuna Plataresti, judetul Calarasi.
1.2 Amplasamentul (judeul, localitatea, adresa potal i/sau alte date de identificare);
Reteaua de canalizare i staia de epurare propusa in cadrul prezentului proiect vor fi amplasate pe
domeniul public al comunei Plataresti, respectiv al localitilor Plataresti, Podu Pitarului si
Cucuieti.
Reteaua de canalizare este amplasata partial pe:
DJ 301
Strazile adiacente ale celor trei sate.
Statia de epurare este amplasata in extravilan, la cca. 350 m de limitele satului Plataresti.
Judeul: Calarasi
Comuna: Plataresti
Adresa potal :
Adres: Comuna Plataresti, Localitate: Plataresti, Str. Calea Bucuresti, Nr. 115, Cod potal: 917200,
judeul Calarasi.
1.3 Titularul investiiei

Comuna Plataresti, cod de indentificare fiscala: 3796900
judeul Calarasi.Telefon:+40 242533044, fax:+40 242533044
Sursele de finanare:
Fonduri bugetare, Bugetul de stat HG 577/1997
1.4 Beneficiarul investiiei

Comuna Plataresti, cod de indentificare fiscala: 3796900
judeul Calarasi.Telefon:+40 242533044, fax:+40 242533044
1.5 Contractor
ASOCIAIA
S.C. ZALEX CONSTRUCTION S.R.L.
1.6 Elaboratorul proiectului

Proiectant de specialitate: S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.
cu sediul social n Bucureti, os. Iancului nr. 37, Bl. 103-B, sc. A, et. 12, ap. 45, sect. 2, , Cod
postal 021718, nregistrat la O.R.C. sub nr. J40/22665/04.12.2007, avnd C.U.I. RO22857620,
- Punct de lucru Bucureti, Str. Cornisor nr. 17, Sector 2, Cod postal 022626
Tel +40 21/252 34 35,
Fax +40 21/252 34 36,
mobil 0723 309 969,
e-mail: office@ecoaquadesign.com
web: www.ecoaquadesign.com
1.7 Scopul investiiei

Lucrrile prevzute in prezentul proiect au ca scop realizarea unui sistem centralizat de colectare si
epurare a apelor uzate menajere pentru satele Plataresti (reedina de comuna), Podu Pitarului si
Cucuieti, care sa contina un sistem de colectare a apelor menajere si care sa asigure epurarea apelor
uzate menajere colectate. Emisarul apelor epurate este canalul de legatura cu raul Dambovita.
2 DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR
2.1 Descrierea lucrrilor
2.1.1 Amplasament
Comuna Pltreti, compus din satele Pltreti, Cucuiei, Podul Pitarului i Dorobanu este situat
n partea nord - vestic a judeului Clrai.
Localitatea se afl la 18 km de oraul Budeti i la 125 km de municipiul Clrasi -reedina
judeului. Vecinii comunei sunt:
la nord comuna Fundeni,
la nord-est comuna Fundulea,
la est comuna Sohatu,
la sud-est comuna Glbinai
sud-vest comuna Frumuani.
n localitate se ajunge pe drumul jude ean 301 Bucure ti-Bude ti.
Cele patru sate componente ale comunei, Pltreti, Cucuiei, Podul Pitarului i Dorobanu sunt
toate aezate pe partea stng a Dmboviei fiind legate ntre ele de DJ 301 Bucuresti - Budesti i
DC60.
Teritoriul comunei are form neregulat, cu lungimea de cca. 19 km. i o lime de cca. 7 km.
Legtura cu exteriorul este realizat n primul rnd de linia ferat secundar Bucureti-Oltenia prin
haltele Pltreti i Cucuiei Sudii, distanele ntre ele fiind de 3 km.
Linia este dublat de DJ 301, care ncepe de la Pantelimon (Bucureti) din DN3 al Clrailor,
urmeaz exclusiv pe partea stng Dmbovia i se termin la Budeti n DN4 al Olteniei.
Din DJ 301 se desprind cteva drumuri comunale: DC60 de la Pltreti la Dorobanu (4 km.),
DC59 Pltreti-Pitigaia (1,5 km.) drum partial asfaltat care traverseaza raul Dambovita (peste rau
trecerea este realizata printr-o punte) i DJ401C Cucuiei-Progresu (6 km.)- drum pietruit.
Cel mai nalt punct topografic al localitii Plataresti se gaseste in satul Plataresti, cu altitudinea de
53.36 m, iar cel mai jos se gaseste in satul Cucuieti si are o altitudine de 37.65 m.
Suprafaa total a localitii este de 5012 ha, din care suprafaa de 424 ha reprezint intravilanul
localitii, suprafaa de extravilan este de 4588 ha..
Localitatea are in prezent un numr de 4178 locuitori cu 1212 gospodarii. Fondul funciar agricol al
comunei constituie o resurs natural important pentru preocuprile productive ale popula iei
locale.
Deoarece pdurile ocup o suprafa nsemnat (9%) din fondul funciar al comunei, silvicultura din
zon (paz, conservarea i protecia pdurilor, exploatarea i valorificarea produselor lemnoase)
constituie o preocupare permanent n teritoriu. Pescuitul se practic n lacurile Lepedeu i Ttaru.
Printre speciile de peti specifice zonei ntlnim carasul, crapul, pltica, tiuca.
Comuna Plataresti nu are retea de canalizare dar are trei sisteme de alimentare cu apa independente
intre ele.
Primele doua sisteme de alimentare cu apa exista inca din din anul anul 1988 pentru satele Plataresti
si Podul Pitarului, iar cel de-al treilea sistem de alimentare cu apa deserveste satele Cucuieti si
Dorobantu. Exista o investitie paralela in care se face o modernizare si extindere a sistemului
existent de apa potabila.
Lucrrile proiectate pentru sistemul de canalizare sunt situate pe teritoriul comunei Plataresti din
judeul Calarasi. Lucrrile pentru reteaua de colectoare si pentru statia de epurare vor fi amplasate
in intravilanul si extravilanul comunei Plataresti, pe terenuri aflate in proprietatea primriei.
Reelele de canalizare si statiile de pompare ape uzate vor fi pozate pe strzi in conformitate cu
planurile de situatie iar statia de epurare va fi amplasata pe un teren din extravilanul satului
Plataresti, proprietate a Primriei Plataresti.
Conductele de transfer spre statia de epurare (conducte de refulare) si conducta de evacuare in
emisar sunt amplasate in extravilanul satului Plataresti, pe drumurile de exploatare locale.
Apele epurate vor fi deversate in emisar printr-o gura de descarcare, iar emisarul apelor epurate
este un canal de descarcare in raul Dambovita.
Canalizarea este in sistem separativ, apele pluviale fiind colectate in rigole si descarcate natural.
2.1.2 Topografie
Din punct de vedere topografic zona studiata, corespunzatoare teritoriului cadastral al comunei
Plataresti, este situata in partea centrala a Campiei Romane, in sectorul estic al Campiei Munteniei.
Comuna este asezata in extremitatea nord-vestica a Campiei Mostistei, caracterizata printr-un relief
slab inclinat, cu energii de relief reduse, fara probabilitate de a se produce alunecari de teren sau
eroziune accelerata (teren stabil), la o altitudine de 49 m.
Satele componente: Cucuieti, Dorobantu, Plataresti si Podu Pitarului, sunt asezate pe o coama a
reliefului cu directia vest-est.
Cotele terenului coboara din zona satului Plataresti de la cca 50m, catre sud-est, formeaza o sea in
zona satului Podu Pitarului si urca apoi spre Cucuieti.
In apropierea comunei Plataresti se regaseste raul Dambovita, mai exact in sud-vestul comunei.
Din punct de vedere geografic, relieful localit ii se nscrie n zona de contact dintre dou uniti
geomorfologice - Cmpia Vlsiei la vest i versantul stng al vii Dmboviei la est, avnd o
altitudine de aproximativ 60 m, cu o nclinare foarte slab de la nord-vest sud-est.
2.1.3 Clima i fenomenele naturale specifice zonei
2.1.3.1 Temperaturi
Teritoriul microregiunii Valea Mostistei apartine in totalitate sectorului cu clima
continentala,specific Campiei Romane. Regimul climatic general este omogen in tot cuprinsul
teritoriului ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. El se caracterizeaza prin veri foarte calde
cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate
uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati
in distributia temporara si teritoriala a stratului de zapada.
Media anuala a temperaturii este de +11,35 grade Celsius. Mediile temperaturii aerului sunt de 23
grade Celsius in iulie (cea mai calda luna), in timp ce in cea mai rece luna a anului - ianuarie, este
de +1,95 grade Celsius.
Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul inghet se produce in prima decada
a lunii octombrie, iar ultimul inghet de primavara este semnalat in aprilie.
2.1.3.2 Precipitatii
Umezeala aerului se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si mediteraneana care se produc
indeosebi iarna, ca si a celor atlantici care inregistreaza o frecventa mare vara. Se adauga sursele
locale: evaporatia apei de pe suprafata Dunarii, Galatuiului, Vaii Mostistei, evapotranspiratia
plantelor si a solului.
Precipitatiile atmosferice constituie un factor hotarator al starii de vegetatie a plantelor si a
productiei agricole. Ele sunt aduse in general de catre masele de aer atlantice si mediteraneene.
Anual se inregistreaza 503,6 mm.
2.1.3.3 Vanturi
Viteza medie a vantului este de 3,6 m/sec, inregistrandu-se diferentieri pe anotimpuri.
Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vantului de Vest (16,4%) si Sud - Vest
(12,4%), si cele din Nord (14,8%) si Nord - Est (13,3%) producand iarna spulberarea zapezii si vara
pierderea apei din sol. Frecventa medie anuala a calmului atmosferic este de 12,9%.
2.1.4 Geologia i seismicitatea
2.1.4.1 Date de baz

Datele prezentate mai jos sunt extrase din documentaiile:
REFERAT GEOTEHNIC INFORMATIV-REABILITARE SI EXTINDERE RETEA
ALIMENTARE CU APA, SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A
APELOR UZATE MENAJERE COMUNA PLATARESTI, JUDETUL CALARASI.,
documentaie ntocmit de SC GEOSTAR CONSTRUCT SRL.
2.1.4.2 Date despre amplasament

In cele ce urmeaz se face o descriere succint a datelor geotehnice disponibile din amplasamente.
Comuna Plataresti este asezata in partea centrala a Campiei Romane, in sectorul estic al Campiei
Munteniei. Comuna este asezata in extremitatea nord-vestica a Campiei Mostistei la o altitudine de
49 m.
Are ca vecini comunele:
Sohatu (E)
Vasilati (S-E)
Frumusani (S-V)
Fundeni (N-V)
Satele componente : Cucuieti, Dorobantu, Plataresti si Podu Pitarului, sunt asezate pe o coama a
reliefului cu directia vest-est.
Cotele terenului coboara din zona satului Plataresti de la cca 50m, catre sud-est, formeaza o sea in
zona satului Podu Pitarului si urca apoi spre Cucuieti.
Rezervorul de apa va fi amplasat in satul Plataresti, in zona cea mai inalta.
2.1.4.3 Geologia si geomorfologia zonei

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat se afla in Campia Mostistei,
caracterizata printr-un relief slab inclinat, cu energii de relief reduse, fara probabilitate de a se
produce alunecari de teren sau eroziune accelerata(teren stabil).
Din punct de vedere geologic, formatiunile de suprafata se de mica adancime sunt depozite ce
apartin Holocenului Inferior(qh1) compuse din prafuri argiloase si nisipoase cu grosimi mari.
Apa subterana apare la 3-5m adancime.
2.1.4.4 Cercetarea terenului

In zona rezervorului de apa s-a executat un foraj la adancimea de 5m.
In zona retelelor de alimentare cu apa si canalizare s-au executat 15 foraje de 2 la cca 3 m
adancime.
Din corelarea datelor obtinute rezulta urmatoarea stratificatie.
Statia de epurare F2
0,00 0,50 m Sol vegetal
0,50 2,00 m Argila cenusie galbuie plastic vartoasa
2,00 3,00 m Praf argilos si argila prafoasa cenusie galbuie cu pete caramizii date de oxizi de fier
3,00 3,30 m Huma cu resturi vegetale in descompunere
3,30 6,00 m Argila vanata plastic moale, foarte umeda
La 4 si 6 m adancime au aparut infiltratii slabe de apa.
Reteaua de alimentare cu apa si canalizare

Reteaua de distributie apa si canalizare este comuna pe soseaua principala si partial pe strazile
laterale.
Pe aceste zone sau executat 15 foraje cu diametrul de 2 la adancimea de 3-4m.
Forajele au fost executate lateral fata de carosabilul soselei pentru a nu intercepta cablul de fibra
optica si conducta de apa existenta.
Pe treseul conductelor de apa si canalizare, stratificatia terenului prezinta diferente.
Predominant de la suprafata, dupa un strat de sol vegetal de 0,50-0,90 m, apare praf argilos praf
nisipos galben pana la 2,00 2,50m dupa care apare praf nisipos galben.
Apa apare la adancimi variabile, functie de energia de relief a punctului in care s-a realizat forajul.
Nivelul apei a fost determinat in foraje sau in puturi din apropierea forajelor.
Cu exceptia forajului F7 unde apa apare la 1-2 m, in celelate zone apa apare la 4-8m adancime.
2.1.4.5 Recomandari
Statie de epurare
Statia de epurare este prevazuta cu o cuva din beton armat cu dimensiuni de cca 8x7x5m
adancime.
In zona statiei de apurare terenul este format din argila cenusie plastic vartoasa pana la 2m
adancime, praf argilos vanat cu oxizi de fier, plastic consistent si argila vanata foarte umeda,
moale pana la 6m.
Apa apare sub forma unor infiltratii la 4m si la 6m.
Pentru executarea sapaturiii in vederea amplasarii bazinului este necesara coborarea
nivelului apei subterane.
Bazinul va fi asezat pe o perna de balast de 0,60 m grosime.
Pentru amplasarea cuvei se va executa sapatura cu 0,60 m mai adanca fata de radierul cuvei.
Sapatura se va face cu taluz 1:1.
Pe fundul sapaturii se realizeaza o perna de balast compactat in grosime de 0,60m, extinsa
cu cate 1m pe toate laturile.
Pentru avansarea sapaturii sub adancimea de 4, vor fi prevazute epuismente pe toata durata
executiei constructiei pana la depasirea nivelului apei. Pentru colectarea apei se va executa o
basa laterala din care se va pompa apa. La executarea sapaturii se va avea in vedere ca
pentru a se putea pompa apa este necesara executia unui sant de colectare perimetral pernei
de balast pentru ca perna sa se ridice in lipsa apei.
Dupa ce sapatura a ajuns la cota finala, se aduce un strat de piatra sparta de cca 30cm
grosime.
Dupa compactarea stratului de blocaj de bolovani se aduse balast in strate de 25-30cm si se
compacteaza cu un cilindru compactor usor, fara vibratii.
Dupa compactarea fiecarui strat vor fi recoltate probe pentru determinarea gradului de
compactare.
Gradul de compactare va fi de 95-98% fata de determinarea Proktor modificat.
Pe balastul folosit se va efectua incercarea Proktor modificat fata de care se va raporta
gradul de compactare.
2.1.4.6 Apa subteran

Apa apare la adancimi variabile, functie de energia de relief a punctului in care s-a realizat forajul.
Nivelul apei a fost determinat in foraje sau in puturi din apropierea forajelor.
Cu exceptia forajului F7 unde apa apare la 1-2 m, in celelate zone apa apare la 4-8m adancime.
2.1.4.7 Adncimea de nghe

Adncimea de nghe n zona localitii Plataresti este de 70-80 cm, conform STAS 6054/77.
Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, cruia i aparine judeului Calarasi,
impune ncadrarea n zona D - dup STAS 10101/21-92 i zona B -dup STAS 10101/20-92.
2.1.4.8 Seismicitatea
Zona seismic de calcul conform P100-1/2006 se nscrie n urmtoarele caracteristici:
Valori de vrf ale acceleraiei terenului ag=0,24 g
perioada de control (col) Tc=1,6 s
2.1.4.9 Incarcari de calcul

Incarcarile date de zapada conf Codului de Proiectare: Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor, indicativ CR 1-1-3/2012 avand IMR 50 ani are valori de 2,0 KN/mp(fig 5).
2.1.5 Hidrologia
2.1.5.1 Reteaua hidrografic

Reeaua hidrografic a judetului Calarasi se compune din dou bazine hidrografice, al Dunrii i
al Argeului i dintr-un subbazin, cel al Mostitei.
Rul Arge traverseaz zona de sud-vest a judeului, pe o lungime de 37 km, vrsndu-se n Dunre
la vest de municipiul Oltenia, dup confluena cu Dmbovia, n dreptul oraului Budeti.
Afluentul cel mai important al Dunrii n cadrul judeului este rul Arge, care se vars n aceasta n
amonte de Oltenia la km 431 + 0500. Intrarea n jude se face n aproprierea localitii Budeti cu o
suprafa de bazin de aproximativ 9200 km2, iar la vrsare, aceasta crete la 12590 km2. Creterea
suprafeei de bazin se datoreaz n principal afluentului acestuia, Dmbovia ( 2830 km2) pe care
l primete n aval de Budeti. Debitul mediu multianual al rului Arge la intrarea n jude este 56
mc/s, iar la vrsare ajunge la 73 mc/s.
Alte ruri, cu izvoare de cmpie, ce brzdeaz teritoriul judeului sunt: Valea Berza, Furciturii,
Cucuveanu, Vnta, Argova, Clnu, Colceag, Milotina, Rasa, Jeglia, Belciugatele, ruri cu luciu
de ap permanent, care au amenajate pe ele mici acumulri piscicole.
Lacurile din judeul Clrai sunt n general de natura antropic, reprezentate prin iazuri rspndite
n majoritate pe valea Mostitei i afluenii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza i Pasrea.
Dintre lacurile naturale trebuie menionate n primul rnd limanele fluviale situate de-a lungul
Dunrii i anume: Mostitea, Glui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al vii Berza.
Lacurile de lunca mai numeroase altdat sunt reprezentate astzi doar de Ciocnesti i Iezer-
Clrai din Lunca Dunrii, Mitreni din lunca Argeului i Ttarul din Lunca Dmboviei.
n afara acestora, exist i cteva mari acumulri de ap, destinate atenurii viiturilor, irigaiilor i
pisciculturii, cu un volum permanent de ap de circa 580 milioane mc. Acestea sunt: Iezer-Mostitea,
Frsinet, Glui, Gurbneti, Fundulea i Mriua.
Centralizat, reeaua hidrografic la nivelul judeului Clrai este prezentata sintetic n tabelul
alturat :
Cursuri de apa pe teritoriul judeului Lungimea cursului
Clrai (km)
Fluviul Dunrea 150
Braul Borcea 66
Rul Arge 37
Rul Dmbovia 28
Tabelul 1.1.1 Principalele cursuri de ap din jude
Comuna Plataresti este amplasata pe malul stang al raului Dambovita. In zona sunt prezente lacuri
folosite in piscicultura.
Pescuitul se practic n lacurile Lepedeu i Ttaru. Printre speciile de peti specifice zonei ntlnim
carasul, crapul, pltica, tiuca.
2.1.6 Hidrogeologia
2.1.6.1 Date de baz

Datele prezentate mai jos sunt extrase din documentaia:
REABILITARE SI EXTINDERE RETEA ALIMENTARE CU APA, COMUNA
PLATARESTI, JUDETUL CALARASI. STUDIUL HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR-
, documentaie ntocmit de S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L. n august 2013.
2.1.6.2 Conditii hidrogeologice

Natura litologic a formaiunilor acvifere, joac un rol esenial n desfurarea proceselor
hidrogeologice, de ea depinznd n cea mai mare msur, regimul hidrodinamic i hidrochimic,
posibilitatea de alimentare i drenare, precum i cantitatea de ap nmagazinat.
Sistematizarea datelor hidrogeologice i hidrochimice din zona studiat, a fcut posibil conturarea
unor hidrostructuri de importan regional, fiind evideniate formaiuni permeabile, capabile s
nmagazineze i s permit circulaia apelor.
Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiat este situat pe marea hidrostructur a Cmpiei
Romne, local hidrostructura de mic adncime, aflat la baza depozitelor loessoide, precum i
depozitele acvifere de adncime medie, astfel caracterizate :
2.1.6.2.1 Stratele acvifer freatice.

Au fost captate la baza depozitelor loessoide, prin foraje cu adncimi mici, de circa 20,00 - 30,00 m.,
executate, la cererea unitilor Ministerului Agriculturii, respectiv C.A.P. din zon.
Pe lng aceste foraje au fost folosite i datele Reelei hidrogeologice de Stat de Ordinul I i Ordinul II,
precum i forajele de mic adncime, executate pentru diferite construcii din zon.
Toate aceste foraje aau pus n evident sub un strat de argil prfoas, loessoid, gros de 15,00 20,00
m., un strat acvifer freatic pn la adncimea de 25,00 m. sub care urmeaz n succesiune litologic,
depozite argiloase prfoase ce trec n baz spre nisipuri fine argiloase, cu puin ap, de vrst Holocen
inferior Holocen superior.
Datele obinute din aceste foraje au fcut posibil caracterizarea orizontului acvifer freatic, astfel :
- Orizontul acvifer freatic, este alctui din nisipuri fine, medii i grosiere cu pietri de la mic la mare,
avnd grosimea cuprins ntre 2,00 i 5,00 m.
- Coperiul orizontului acvifer freatic, este alctuit din argile prfoase i prafuri argiloase -
nisipoase, care formeaz depozitele loessoide, de la suprafaa cmpului Mostitei.
- Culcuul orizontului acvifer freatic, este constituit din argilele compacte din baza lui.
- Nivelul hidrostatic al orizontului acvifer freatic, este nivel liber, la nivel uor ascensional,
stabilit la adncimi cuprinse ntre 5,00 i 8,00 m.,dar acest nivel poate avea variaii foarte mari datorit
precipitaiilor, variaii ce pot fi de pn la +/- 3,00 m.
- Debitul orizontului acvifer freatic este cuprins ntre 11,00 -5,00 l/sec. el fiind dependent de
cantitatea de precipitaii czut n zon.
- Permeabilitatea stratului acvifer freatic este cuprins ntre 15,00 30,00 m/zi.
- Direcia de curgere a apelor subterane, este conform cu panta general a reliefului, adic de la
nord vest, cctre sud est.
Conform STAS 3349 83 i Normativ NE 012 99, innd cont de compoziia chimic a apei
subterane, se poate spune c apa subteran prezint o slab agresivitate sulfatic i carbonic fa
de metale, iar fa de betoane, o slab agresivitate carbonic i sulfatic.
Conform STAS 1242 91, apele freatice cantonate la baza depozitelor loessoide, nu sunt potabile.
2.1.6.2.2 Strate acvifere de adncime.

Executarea forajelor de adncime din zona studiat au pus n eviden structuri acvifere multistrat, de
vrst pleistocen inferior pleistocen superior, adncimea lor fiind cuprins ntre 90,00 i 110,00 m.
Pe baza datelor obinute din aceste foraje se pot trage cteva concluzii, astfel :
In sucesiune litologic avem primul Orizont acvifer de medie adncime, numit Complexul acvifer al
Nisipurilor de Mostitea, care este captat ntre 55,00 m i 70.00 m.
Acest orizont acvifer, este alctuit din nisipuri fine, argiloase, cu lentile de pietri mic la mare, i vrsta
pleistocen superior, pleistocen mediu, pn la pleistocen inferior n baz.
Capacitatea lui de debitare este mic, debitele specifice sunt cuprinse ntre 0,50 i 1,50 l/sec/m., pentru
o permeabilitate de 44,00 15,00 m/zi..
Sub aceste complex acvifer de vrst pleistocen superioar pleistocen medie, pe intervalul 80,00
200,00 m se desvolt acviferul de adncime al Stratelor de Frteti, alctuit din orizonturile A,B i C,
avnd vrsta Pleistocen inferior.
Pentru alimentarea cu ap de bun calitate din aceste orizonturi se recomand doar captarea
orizontului A pn la adncimea de maximum 100,00 m., celelalte orizonturi respectiv, B i C avnd
ap de slab calitate.
Complexul acvifer al Stratelor de Frteti, respectiv orizontul A, interceptat de foraje, are un nivel
piezometric, situat ntre 8,50 i 25,00 m. adncime, deci avem un orizont acvifer sub presiune.
La pomprile experimentale s-au obinut urmtoarele valori :
- nivelul hidrodinamic este de 35,00 m.
- debitul pompat este de 2,50 6,00 l/sec.
- permeabilitatea3,00 9,00 m/zi.
Din punct de vedere chimic, apele subterane din acest orizont acvifer, sunt bicarbonatate, cu un rezid
fix cuprins ntre 1,075 2,228 g/l., o duritate total de 31,60 39,00 grade G.
Conform STAS 1242 91, apele de medie adncime cantonate depozitele Pleistocen superioare, ale
complexului acvifer al Nisipurilor de Mostitea, snt potabile.
2.1.6.1 Calitatea apelor freatice captate in forajele existente din Comuna Plataresti, sat
Dorobantu.
In august 2013 a fost prelevata apa bruta de la puturile functionale de la gospodaria de apa existenta
in satul Dorobantu.
Conform analizelor de laborator efectuate la laboratorul Apa Nova Bucuresti, indicatorii de calitate
ai apei pentru amoniu si fier nu se inscriu in limitele de potabilitate, conform prevederilor LEGII
NR. 458/2002 privind calitatea apei potabile, LEGII NR. 311/2004 (aduce completri la L 458 )i
HG 974/2004.
Coninut de Coninut de nitriti Coninut de nitrati Coninut de fier Duritate totala
amoniu (mg/l) (mg/l) (mg/l) (g/l) (grade germane )
H Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare
Forajul msurat msurat admis msurat admis msurat admis msurat
m admis (g/l) (g/l) admis
W1 100 2.282 0.5 <0.005 0.05 0.1 50 55 200 3.34 >5
W2 138 3.925 0.5 0.005 0.05 0.1 50 550 200 3.34 >5
2.2 Prezentarea proiectului pe specialiti
2.2.1 Generalitati
Proiectul este intocmit in conformitate cu normele de continut specifice fazei de proiectare Proiect
tehnic, conform Ordin nr. 863/2008 din 02/07/2008 pentru aprobarea "Instruciunilor de aplicare a
unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al
documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de
intervenii".
Documentatia tip este organizata pe trei volume, dupa cum urmeaza:
o Volumul I. Descrierea general a lucrrilor (prezentarea general i memorii pe obiecte

i specialiti)
o Volumul II. Caiete de Sarcini (condiii de execuie a lucrrilor, breviare de calcule i
fie tehnice)
o Volumul III. Liste de Cantiti (formulare, devize economice i antemsurtori).
Avnd n vedere c lucrrile au fost licitate i in oferta tehnic exista cuprins partea financiar,
respectiv Volumul III. Liste de Cantiti (formulare, devize economice i antemsurtori), acesta
a fost elaborata de asociatul responsabili cu executia, pe baza antemasuratorilor realizate de
proiectantul SC ECO AQUA DESIGN SRL.
Aceste antemasuratori de baza se vor actualiza pe baza de NCS-uri si NR-uri, functie de solutiile
tehnice definitive care se vor aplica pentru reteaua de canalizare si statia de epurare.
2.2.2 Continutul Proiectului Tehnic
2.2.2.1 Situaia actual

Comuna Plataresti este situata in partea de nord-vest a judeului Calarasi, pe DJ 301 Bucuresti-
Budesti. Cele patru sate componente ale comunei, Pltreti, Cucuiei, Podu Pitarului i Dorobanu
sunt toate aezate pe partea stng a Dmboviei fiind legate ntre ele de DJ 301 Bucuresti - Budesti
i DC60.
Teritoriul comunei are form neregulat, cu lungimea de cca. 19 km i o lime de cca. 7 km.
Legtura cu exteriorul este realizat n primul rnd de linia ferat secundar Bucureti-Oltenia prin
haltele Pltreti i Cucuiei Sudii, distanele ntre ele fiind de 3 km.
Linia este dublat de DJ 301, care ncepe de la Pantelimon (Bucureti) din DN3 al Clrailor,
urmeaz exclusiv pe partea stng Dmbovia i se termin la Budeti n DN4 al Olteniei.
Din DJ 301 se desprind cteva drumuri comunale: DC60 de la Pltreti la Dorobanu (4 km.),
DC59 Pltreti-Pitigaia (1,5 km.) drum partial asfaltat care traverseaza raul Dambovita (peste rau
trecerea este realizata printr-o punte) i DJ401C Cucuiei-Progresu (6 km.)- drum pietruit.
Suprafaa total a localitii este de 5012 ha, din care suprafaa de 424 ha reprezint intravilanul
localitii, suprafaa de extravilan este de 4588 ha.
Localitatea are in prezent un numr de 4178 locuitori cu 1212 gospodarii.
In comuna Pltreti exista la ora actuala un sistem de alimentare cu apa in satul Dorobantu (sistem
centralizat de alimentare cu apa pentru satul Dorobantu si satul Cucuieti), unul in Plataresti si unul
in Podu Pitarului.
Componentele sistemelor de apa din satele Plataresti si Podu Pitarului (independente intre ele) au
fost realizate in anul 1988, contin cate un foraj cu adncimea H = 70 m cu un debit exploatat de
2l/s si sunt tubate cu eava zincat cu diamentrul de 100 mm. Nu sunt prevzute cu protecie
sanitara. Sistemele de apa mai contin 1 rezervor de 20 mc, montat la 10 metri inaltime, construit din
tabla, montat in 1988 (are o stare avansata de degradare fiind necesare intervenii dese (lunar)
pentru ca apar fisuri) si cca. 2000 ml de conducta de otel Dn 100 mm.
Aceste sisteme de alimentare cu apa nu au statii de tratare iar calitatea apei nu respecta indicatorii
de calitate ai apei pentru amoniu si nu se inscriu in limitele de potabilitate, conform prevederilor
LEGII NR. 458/2002 privind calitatea apei potabile, LEGII NR. 311/2004 (aduce completri la L
458 ) i HG 974/2004.
n comuna Plataresti, in satele Dorobantu si Cucuieti exista un sistem centralizat de alimentare cu

apa, realizat n anul 2008, cu distribuia apei prin cimele stradale. Restul de gospodarii din cadrul
comunei nu s-au racordat si inca folosesc fantani ca sursa de alimentare cu apa.
Conform datelor din documentatia de executie din 2008:
Schema sistemului de alimentare cu apa pentru satele Dorobantu si Cucuieti este compus din
urmatoarele obiecte:
a. Sursa de ap pentru sistemul de alimentare cu ap a comunei Pltreti este asigurat prin
frontul-de puuri aflat n localitatea Dorobanu, lng coala general. Acesta este alcatuit dintr-un
pu cu H = 138 m i unul cu H= 100 m, echipate cu pompe cu Q= 3.3 l/s i H= 60 m.
b. Aduciunea de ap de la captare la gospodaria de ap este din PEID, PN6, De 90 mm; L =
180 m, De 125 mm; L = 40 m.
c. Gospodaria de ap este compus din:
-rezervor de nmagazinare de 400 mc;
-staie de pompare este echipat cu un ansablu de 2 electropompe secveniale (1A+1R - Q=14.57
l/s, H=26 m i 1 vas hidrofor 500 1;
-staia de clorare echipat cu 1+1 aparate de clor i accesorii;
-staie de tratare pentru eliminarea fierului si manganului, compusa dintr-un container de 20 i unul
de 40 cu filtre cu nisip si crbune activ; Q=6.36 l/s;
Reteaua de distributie apa potabila existenta se regaseste pe unele strazi principale ale comunei, iar
gospodaria de apa existenta nu face fata cerintelor de apa pentru intreaga populatie a comunei.
Intr-o investitie paralela, in comuna Plataresti se va realiza o modernizare si extindere a sistemului
de alimentare cu apa.
Din punct de vedere al evacuarii apelor uzate, la ora actuala in comuna Plataresti nu exista un
sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere. In prezent oamenii folosesc
pentru satisfacerea nevoilor fiziologice latrine care constituie un permanent focar de infecie si de
transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate la proprietati fose vidanjabile construite etan.
Dispunerea acestora n incinta proprietilor conduce mai ales in perioadele cu precipitaii
abundente la deversri ale materiilor fecale si ale dejeciilor de la animale, att n incinta
proprietilor, ct i pe arterele de circulaie, situaia respectiv genernd un puternic impact negativ
asupra condiiilor de via ale comunitii.
Mrimea gradului de dezvoltare a localitii impune:

rezolvarea alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat cu funcionare permanent pentru
intraga comuna, din surse de calitate corespunztoare si cu respectarea normelor in vigoare
un sistem de canalizare care sa cuprinda:
o reea de colectoare de canalizare, care sa asigure evacuarea controlata a apelor
uzate menajere si care sa asigure racordarea tuturor consumatorilor de apa
potabila
o staie de epurare a apelor uzate menajere care sa asigure epurarea apelor uzate
pentru atingerea parametrilor care permit deversarea acestora n mediul natural.
Prin asigurarea infrastructurilor minimale, se sprijina, de asemenea, activitatile comerciale

incipiente, dezvoltarea micilor exploatatii agricole ecologice, ateliere de prelucrare superioara a
produselor agricole proprii, precum si ameliorarea, in conformitate cu standardele in vigoare a

conditiilor igienico - sanitare ale locuitorilor si activitatilor productive desfasurate. De asemenea,
promovarea acestui tip de obiectiv de investitie duce la ameliorarea calitatii mediului si diminuarea
surselor de poluare.
2.2.2.2 Scopul lucrarilor. Situaia proiectata

Proiectul tehnic are ca scop realizarea unui sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate
menajere pentru satele Plataresti (reedina de comuna), Podu Pitarului si Cucuieti, care sa contina
un sistem de colectare a apelor menajere si care sa asigure epurarea apelor uzate menajere colectate.
Proiectul aprofundeaza solutiile de principiu cuprinse in Studiul de fezabilitate pentru realizarea

retelei de canalizare si a statiei de epurare a comunei Plataresti (satele Plataresti, Podu Pitarului si
Cucuieti) si detaliaza solutiile constructive si tehnologice definitive.
Prin prezenta investiie, Beneficiarul, Consiliul Local al Comunei Plataresti, doreste realizarea unui
sistem de canalizare care s conin reeaua de colectare, vehiculare si staia de procesare a debitului
de ape uzate, pentru asigurarea infrastructurii minimale din cadrul spatiului rural, imbunatatirea
conditiilor de viata si a standardelor de munca si mentinerea populatiei in spatiul rural.
2.2.3 Prezentarea problemelor tehnice identificate la faza de Proiect Tehnic

Pentru proiectarea retelei de canalizare si a statiei de epurare s-au realizat ridicari topo ale intregii
comune iar breviarele de calcule pentru necesarul de apa si debitele caracteristice de ape uzate s-au
realizat deasemeni pentru intreaga comuna, pentru a se putea corela dezvoltarea ulterioara a
sistemului de canalizare cu lucrarile care se executa in cadrul actualei investitii.
Ca urmare a acestor activitati, au aprut cateva probleme tehnice:
Problema privind topografia terenului si statiile de pompare ape menajere. Ridicarea
TOPO efectuata pe toate strazile din comuna si trasarea retelei de canalizare a pus in
evidenta o topografie a terenului care modifica datele existente la faza de Studiu de
fezabilitate, in sensul ca sunt mai multe zone care necesita statii de pompare ape uzate.
Avand in vedere ca la ora actuala investitia se realizeaza numai pe o anumita lungime de
colectoare de canalizare, topografia terenului impunand pozitia statiilor de pompare, a
rezultat ca pentru functionarea colectoarelor de canalizare principale este necesar
prevederea in cadrul prezentei investitii a opt statii de pompare ape uzate (SPAU) in loc de
doua, cate au fost prinse in Studiul de fezabilitate.
Problema privind privind topografia terenului si lungimea si diametrul conductelor de
canalizare. In urma dimensionarii sistemului de canalizare au rezultat diametrele necesare
pe fiecare tronson si au rezultat lungimile de conducte necesare pe fiecare strada. O prima
observatie este ca lungimea totala a retelei de canalizare care trebuie realizata in investitia
prezentanu nu se modifica fata de Studiul de fezabilitate, se modificain schimb lungimile pe
diametre de conducta respectiv:
TOTAL Lungime (m) pe Diametre conducta PVC Multistrat Total
DIAMETRU 200 250 315 400 Lungime (m)
LUNGIME PT 9,167.42 10,533.42 1,269.22 0.00 20,970.06
LUNGIME SF 7,569.00 7,388.00 3,715.00 2,298.00 20,970.00
DIFERENTE SF-PT -1,598.42 -3,145.42 2,445.78 2,298.00
Problema privind numarul caminelor de vizitare. In urma dimensionarii sistemului de

canalizare au rezultat diametrele necesare pe fiecare tronson si au rezultat lungimile de
conducte necesare pe fiecare strada. Deoarece a trebuit sa fie prevazute camine de racord
la intersectiile cu strazile care nu a prevazuta retea de canalizare in cadrul prezentei
investitii (si se vor realiza ulterior), au rezulta un numar de 551 de camine necesare in loc
de 244 bucati considerate la faza de Studiu de fezabilitate.
2.2.4 Prezentare obiecte sistem de canalizare

Proiectul tehnic pentru sistemul de canalizare a fost structurat din punct de vedere tehnic pe trei
obiecte majore, fiecare cu subobiectele aferente, unele delimitatea de la faza de SF.
Acestea sunt:
- Reeaua de canalizare
Reeaua de canalizare cu curgere gravitationala
Staii de pompare ape uzate si conducte de refulare
Conducta sub presiune spre staia de epurare
- Staia de epurare
Obiecte Staie de epurare
Alimentare cu ap potabila si tehnologic
Statie de pompare si conducta de transfer spre emisar
Gura de descarcare n emisar
- Alimentare cu energie electric
Post TRAFO 20/0,4 kV si Retele electrice 0,4 kV Staia de epurare
Racorduri 0,4 kV Staii de pompare ape uzate pe reeaua de canalizare
Avnd n vedere c investiia paralela cuprinde modernizarea si extinderea sistemului de alimentare

cu ap, de principiu, indiferent de fazele si etapele de executie, sistemul de alimentare cu apa
trebuie sa-l preceada pe cel de canalizare, pentru a putea fi pusa in functiune statia de epurare la
terminarea investitiei.
2.2.5 Schema tehnologica a sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate

Sistemul de canalizare prevzut este realizat n sistem separativ. Schema tehnologica a sistemului
de canalizare si epurare a apelor uzate cuprinde:
reteaua de canalizare, cu colectoare principale menajere, pe care sunt amplasate camine de
vizitare, de intersectie, de spalare, statii de pompare ape uzate cu conductele de refulare, etc;
conducta sub presiune spre staia de epurare; alimentare cu energie electrica a statiilor de
pompare apa uzata.
statia de epurare ape uzate cu obiectele componente principale: camin de intrare, canal cu
gratar, separator de nisip si grasimi, bazin de omogenizare, trei linii cu module de epurare
biologice si dezinfectie efluent, statie de deshidratare namol, platforme de depozitare
container/saci namol, sediu de exploatare, statia de pompare efluent si conducta de transfer
spre emisar, gura de descarcare in emisar, alimentare cu ap potabila si tehnologic a statiei
de epurare, alimentarea cu energie electrica.
2.2.6 Elemente privind profilul si capacitatile investitiei in solutia actuala

Lucrrile prevzute in prezentul proiect au ca scop realizarea unui sistem centralizat de colectare si
epurare a apelor uzate menajere pentru comuna Plataresti, judetul Calarasi, respectiv satele
Plataresti (reedina din comuna), Podu Pitarului si Cucuieti.
innd cont de particularitile locale, de cerinele temei de proiectare cuprinse n caietul de Sarcini,
sistemului de canalizare din cadrul prezentei investitii cuprinde urmtoarele componente:
o Reea de canalizare n sistem separativ - reeaua de canalizare menajer
calculat la Quz orar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s. Reeaua de canalizare are o
lungime de 20,970 m i se prevede a se realiza din urmtoarele conducte PVC
Multistrat SN 4 cu muf si etanate cu inel de cauciuc:
D = 200 x 4,9 mm = 9,167.42 ml
D = 250 x 6,2 mm = 10,533.42 ml
D = 315 x 7,7 mm = 1,269.22 ml
o Pe colectoare au fost prevazute un numar de 551 camine, amplasate la o distan

de max. 60 m. Pe colectoarele de ape menajere s-au prevzut urmtoarele tipuri de
cmine de vizitare:
Pana la adancimea de 3,0 m, cmine de vizitare monobloc din PE cu baza inchisa
si fundatie de beton sau cu baza cu o iesire si 1-3 intrari. Pentru adancimi mai
mari de 3 m se vor folosi camine de vizitare monobloc din PE cu aceleasi
elemente dar cu intarirea cosului de acces de la nivelul fundatiei pana la cota -3,0;
Caminele de vizitare au fost prevazute cu urmatoarele roluri:
camine de vizitare si inspectie
in punctele de schimbare a dimensiunilor;
in punctele de schimbare a pantei;
in punctele de schimbare a directiei;
camine in punctele in care apele de canalizare necesita control calitativ din partea
organelor de exploatare.
o Sapte subtraversari ale drumului judetean DJ 301 si trei subtraversari ale caii
ferate LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) Oltenia, cu conducte din PVC
Multistrat SN 4 protejate de o teava din OL (interspatiul dintre conducta de
canalizare si conducta de protectie umplut cu mortar de ciment). Fiecare
subtraversare este prevzut cu cmine de vizitare amonte i aval (subtraversare
cu conduct ce funcioneaz n regim gravitaional).
o O subtraversare a drumului judetean DJ 301 si o subtraversare a caii ferate LS 801
Bucureti (Obor) - Titan (Sud) Oltenia, cu conducte de refulare din PEHD protejate
de o teava din OL (interspatiul dintre conducta de refulare si conducta de protectie
umplut cu mortar de ciment). Fiecare subtraversare este prevzut amonte cu vana
de inchidere si aval cu camin PE de colectare pentru eventuale scurgeri de apa
uzata (subtraversare cu conduct ce funcioneaz n regim sub presiune).
Subtraversare Pozitie Lungime Nod Nod

SAT Conducta retea Conducta protectie
DJ 301 Km (m) amonte aval
1 17+280 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 7.1 C437 C381

Plataresti 2 18+355 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 7.1 C267 C406
Podu 4 19+601 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 6.6 C293 C259
Pitarului 5 20+631 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 6.9 C227 C225
6 21+523 PEHD De 140 mm OTEL Dn 273.1x7.9 11.8 Ref_SP_2C R56
Cucuieti 7 21+880 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 7.5 C57 C114

CF Km (m) amonte aval
3 36+573 PEHD De 160 mm OTEL Dn 323.9x8.7 13.4 R5 R6
Cucuieti 4 39+605 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 10 C10 C13
Staii de pompare ape uzate SPAU. Pomparea apei uzate pe reeaua de canalizare prin
intermediul a sase staii de pompare ape uzate si pomparea apei uzate colectate catre
statia de epurare prin intermediul unei conducte sub presiune si a doua statii de pompare
ape uzate, fiecare din SPAU echipate cu 1A+1R pompe submersibile, avand fiecare:
TABEL CENTRALIZATOR STATII DE POMPARE APA

Date SPAU
UZATA INVESTITIA CURENTA COMUNA PLATARESTI
Q H De cond. L cond.
Nr Pmot
SPAU AMPLASAMENT pompa pompa refulare refulare
pompe (kW)
(l/s) (m) SP (mm) SP (m)
SP_1C Sat Cucuieti, str. Calea Bucuresti (DJ301) 1A+1R 6.36 15.90 2.40 125 632.90
Sat Cucuieti, intersectie str. Dambovitei cu str. Calea Bucuresti
SP_2C (DJ301) 1A+1R 12.70 18.60 4.50 140 844.20
SP_1PP Sat Podul Pitarului, str. Calea Bucuresti (DJ301) 1A+1R 0.98 9.65 1.20 50 86.10
SP_2PP Sat Podul Pitarului, intersectie str. I. Creanga cu Aleea Teiului 1A+1R 21.70 19.30 7.50 180 520.40
SP_3PP Sat Podul Pitarului, str. Nuferilor 1A+1R 0.98 9.65 1.20 50 125.80
SP_1P Sat Plataresti, str. Podul Pitarului 1A+1R 2.59 11.60 1.20 90 774.90
SP_2P Sat Plataresti, str. Calea Bucuresti (DJ301) 1A+1R 13.30 9.03 3.10 160 102.10
CSP Sat Plataresti, str. Mihai Viteazu (conducta sub presiune) 315 342.50
o Conducte de refulare sub presiune de la staiile de pompare ape uzate SPAU

din conducte PEHD PE100 Pn6.
o Pe traseul conductelor de refulare sunt prevazute doua subtraversari de canal
de desecare, un camin de golire si doua camine de aerisire.
Staie de epurare mecano-biologic si chimica Qzi max =1105 m3/zi si Qzi med
= 850 m3/zi. Statia de epurare este amplasata la cca. 350 m de limita localitatii
Plataresti, in zona neinundabila. Apa uzat menajer urmeaz a fi epurat ntr-o
staie de epurare mecano-biologic, pentru a ajunge la indicatorii de calitate
prevzui n NTPA 001/2005, NTPA 011/2005 i n Normelor Comunitii Europene
nr.271/1991. Obiectele componente ale staiei de epurare, inclusiv modulele de
epurare, au fost dimensionate la un debit maxim Qu zi max =874.03 mc/zi =10.12
l/s. Elementele componente ale statiei de epurare sunt urmatoarele:
o Treapta de tratare mecanica
o Treapta de tratare biologica si chimica
o Treapta de sterilizare
o Treapta de prelucrare si deshidratare a namolului
o Conducta de alimentare cu apa potabila si tehnologica a statiei de epurare va fi
realizata din PEHD PE100 Pn10 De 75 mm in lungime de 340,7 m i se va racorda la
reteaua de distributie a comunei. La intrarea pe platforma statiei de epurare a fost
prevazut un camin apometru, pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate
din reteaua publica de distributie a apei.
o Pe traseul conductei de alimentare cu apa este prevazut un camin apometru la intrarea in
statia de epurare, iar la racordarea cu conducta de apa de pe strada Mihai Viteazu este
prevazut un camin de vane, golire si aerisire CVGA2.
Emisarul apelor epurate va fi un canal care descarca in raul Dambovita. Evacuarea
apelor epurate se realizeaza prin intermediul unei conducte de descarcare din PVC De
400 mm i a unei guri de descrcare. n zona deburii, malul apei a fost amenajat, pentru
evitarea erodrii acestuia de apele descrcate din staia de epurare sau de curgerea apelor
in canal.
2.3 Devierile i protejrile de utiliti afectate

Utilitile publice inseamn:
reele de ap (incluzand camine de apometru, camine de vane, hidranti de incendiu, etc.)
reele de cabluri subterane i supraterane (cabluri telefonice, stalpi pentru cabluri electrice,
trasee de cabluri etc.)
reele electrice aeriene de transport energie electric inalta si joasa tensiune (stalpi de
tensiune)
iluminare stradal
indicatoare de trafic
drumuri destinate accesului public
reele de canalizare (incluznd camine, guri de deversare, sifoane, etc.)
rigole, traversri de ape
linii de fibre optice
panouri publicitare amplasate pe domeniul public
toate celelalte accesorii si obiecte apartinand utilitatilor, in limitele lucrarilor de constructii
propuse.
Localizarea tuturor utilitatilor existente, in limitele lucrarilor de execuie propuse si de asemenea,
inainte de inceperea oricarei lucrri semnificative, va fi responsabilitatea total a Antreprenorului.
Antreprenorul va notifica toate autoritile publice, companiile utilitare i proprietarii privai asupra
lucrrilor care i vor afecta, cu cel puin 7 zile naintea nceperii Lucrrilor.
Antreprenorul va ine legtura cu companiile de utiliti naintea nceperii oricrei excavaii.
Antreprenorul va verifica poziia exact a serviciilor existente care pot afecta sau sunt afectate de
execuia lucrrilor.
Antreprenorul se va asigura c toate aceste servicii sunt protejate adecvat n orice moment n
concordan cu cerinele companiilor corespunztoare.
Pentru orice deviere necesar la serviciile existente, aa cum solicit Beneficiarul, Antreprenorul va
asigura accesul i cooperarea cu companiile de utiliti corespunztoare pentru ca devierea s poat
fi fcut.
In cazul unei deteriorri a serviciilor datorat execuiei Lucrrilor, Antreprenorul va
a) notifica Beneficiarului i compania de utiliti corespunztoare
b) lua msuri pentru remedierea deteriorrii fr ntrziere, conform cerinelor companiei de
utiliti.
Antreprenorul va fi rspunztor pentru costurile reparaiei.
Beneficiarul va emite instruciuni sau va lua msurile care le consider necesare pentru repararea
rapid a defeciunilor oricrui serviciu deteriorat n timpul desfurrii contractului. Astfel de
msuri nu vor afecta responsabilitatea plii reparaiei.
2.4 Surse de ap, energie electric, gaze, telefon i altele asemenea pentru lucrri definitive
i provizorii
Se folosesc utilitile existente la nivelul local, i anume sursele de alimentare cu ap potabil,
reelele de energie electric i de telefonie.
2.5 Ci de acces permanente, cile de comunicaii i altele asemenea
2.5.1 Ci de acces i ci de comunicaii

Comuna Plataresti este strabatuta de drumul judetean DJ 301 care asigura cu uurina accesul pentru
lucrrile proiectate. Drumul judetean DJ 301 face legatura intre localitatile Bucuresti si Budesti.
2.5.2 Ci de acces provizorii

Pentru realizarea lucrrilor cuprinse n prezentul proiect sunt prevzute i drumuri de acces
provizorii la ampriza unor lucrri aflate n afara drumurilor existente.
2.6 Trasarea lucrrilor
2.6.1 Trasarea lucrrilor

Antreprenorul va rspunde de trasarea lucrrilor n concordan cu proiectul, i pentru raportarea
corect a tuturor cotelor construciilor fa de cotele bornelor date ca referin pentru amplasamente.
2.6.2 Msurarea lucrrilor

Antreprenorul va transmite ctre Beneficiar o notificare scris complet la nceperea unei noi
seciuni a lucrrilor i nu va ncepe nici o operaie important fr aprobarea scris a Beneficiarului.
Notificarea ctre Beneficiar a operaiilor importante va fi fcut cu un avans suficient pentru a
permite Beneficiarului s ia msurile pe care le consider necesare pentru inspecii sau pentru orice
alt scop.
Toleranele admisibile la trasarea lucrrilor sunt:
a pentru reperul de cot 5 cm;
b pentru aliniamentul construciei 5 cm;
c pentru unghiuri 1o.
Contractantul, pe durata contractului, va furniza, ntreine i opera aparatura necesar, pentru

prepararea i testarea materialelor specificate. Alternativ, Contractantul poate folosi un laborator de
ncercare pentru a efectua anumite teste dintre cele specificate. Att laboratorul ct i testele vor
avea acordul Beneficiarului, acest acord nefiind dat dac sunt posibile ntrzieri importante n
obinerea rezultatelor, sau dac aceste rezultate pot s ridice semne de ntrebare.
Contractantul va face toate aranjamentele necesare i va asigura transportul i fora de munc pentru
transmiterea mostrelor la laboratorul desemnat, i se va asigura c rezultatele sunt transmise
Beneficiarului cu promptitudine. Acordul Beneficiarului va fi retras dac serviciile prestate se
dovedesc n vreun fel nesatisfctoare.
Contractantul va ine evidena tuturor testelor pe care le efectueaz conform Caietului de sarcini, i
va prezenta copii ale rezultatelor acestor teste reprezentantului Beneficiarului ct de curnd e
practic posibil dup realizarea fiecrui test.
2.6.3 Programul general de execuie a lucrrilor

Orarul normal de lucru va fi
Vara 15 Mai 15 Septembrie
Luni - Vineri 7,00 18,00
Iarna 15 Septembrie 15 Mai

Luni - Vineri 8,00 17,00
Nu se va lucra nafara acestor ore, excepie cazurile de urgen, fr aprobarea iniial a
Beneficiarului.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe etape de executie cu evidentierea lucrarilor ce devin
ascunse la terminarea executiei cu incheierea de procese verbale intre beneficiar si antreprenor.
Recepia lucrrilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii,
Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcie i instalaii aferente acestora (Hotararea
Guvernului nr.273 din 14 iunie 1994), Normativului pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor
de construcii i instalaii aferente C56-2003, prevederilor Normativelor I 22-99, I 9/1-94 i a altor
normative relevante n domeniile pe specialiti.
Graficul de execuie a lucrrilor este anexat documentaiei.
2.6.4 Laboratoarele contractantului

Contractantul, pe durata contractului, va furniza, ntreine i opera aparatura necesar, pentru
prepararea i testarea materialelor specificate. Alternativ, Contractantul poate folosi un laborator de
ncercare pentru a efectua anumite teste dintre cele specificate. Att laboratorul ct i testele vor
avea acordul Beneficiarului, acest acord nefiind dat dac sunt posibile ntrzieri importante n
obinerea rezultatelor, sau dac aceste rezultate pot s ridice semne de ntrebare.
Contractantul va face toate aranjamentele necesare i va asigura transportul i fora de munc pentru
transmiterea mostrelor la laboratorul desemnat, i se va asigura c rezultatele sunt transmise
Beneficiarului cu promptitudine. Acordul Beneficiarului va fi retras dac serviciile prestate se
dovedesc n vreun fel nesatisfctoare.
Contractantul va ine evidena tuturor testelor pe care le efectueaz conform Caietului de sarcini, i
va prezenta copii ale rezultatelor acestor teste reprezentantului Beneficiarului ct de curnd e
practic posibil dup realizarea fiecrui test.
2.6.5 Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier

Antreprenorul va respecta toate reglementrile statutare sau alte reglementri privind sigurana pe
antier a personalului de conducere, execuie, personalul Beneficiarului, efului de Proiect i
persoane publice, ca rezultat al activitii sale. Antreprenorul va obine copii dup toate
reglementrile relevante n domeniu i care vor fi disponibile la inspeciile pe antier.
Antreprenorul va notifica toate autoritile publice, companiile utilitare i proprietarii privai asupra
lucrrilor care i vor afecta, cu cel puin 7 zile naintea nceperii Lucrrilor.
2.6.6 Curenia n antier

Contractantul va curi ntreg antierul ulterior ocuprii acestuia cu lucrri, i l va ntreine fr
vegetaie.
Contractantul nu va ndeprta de pe antier nici o construcie, fr a avea n prealabil permisiunea
scris a Beneficiarului.
Materialul rezultat ca urmare a curirii antierului va fi proprietatea Beneficiarului. Contractantul l
va retrage de pe antier i depozita ntr-un mod i pe un amplasament care au acordul
Beneficiarului.
Contractantul va menine antierul ntr-o stare curat, ordonat i igienic, pe ntreaga perioada ct
el este rspunzor de lucrare.
2.6.7 Serviciile sanitare

Antreprenorul va asigura pe toat perioada de execuie a Lucrrilor i va menine curenia unor
faciliti suficiente de W.C. i splare pentru angajaii si.
El se va asigura c angajaii si nu au o comportare incorect pe antier sau pe proprietile din
vecintate. Costul asigurrii i ntreinerii acestora va fi inclus n preul contractului.
2.7 Antemsurtoarea;
Volumul III. Liste de Cantiti cuprinde formulare, devize economice i antemsurtori
corespunztoare pentru soluiile de la faza de licitatie.
Avnd n vedere c lucrrile au fost licitate i in oferta tehnic exista cuprins partea financiar,
respectiv Volumul III. Liste de Cantiti (formulare, devize economice i antemsurtori), acesta
a fost elaborata de asociatul responsabili cu executia, pe baza antemasuratorilor realizate de
proiectantul SC ECO AQUA DESIGN SRL.
Aceste antemasuratori de baza se vor actualiza pe baza de NCS-uri si NR-uri, functie de solutiile
tehnice definitive care se vor aplica pentru reteaua de canalizare si statia de epurare.
Atasat volumului 2 sunt fisele tehnice ale principalelor echipamente din lucrare.
3 MEMORIILE TEHNICE PE SPECIALITATI
3.1 Elemente generale

Prezentul proiect reprezint documentatia la faza P.T. a obiectului de investiii Sistem canalizare
si statie de epurare a apelor uzate menajere in comuna Plataresti, judetul Calarasi .
In cadrul prezentului volum se aprofundeaza solutiile de principiu cuprinse in Studiul de

Fezabilitate i Oferta Tehnic si se detaliaza solutiile constructive si tehnologice definitive.
Pentru definitivarea solutiilor privind reteaua de canalizare si statia de epurare s-au avut in vedere
concluziile studiilor de teren, hidrologice si geotehnice din faza anterioara de proiectare precum si
standardele si normativele in vigoare.
Datele de baz privind dimensionarea sistemului de alimentare cu ap si a sistemului de canalizare
sunt cele din Studiul de Fezabilitate si datele furnizate de ctre Primria comunei Plataresti.
3.2 Clasa de importan

n conformitate cu HGR 766/1997 modificata si completata prin H.G. nr. 675/2002, categoria de
importan global a lucrrilor ce constituie obiectul documentaiei, stabilita conform Ordin
MLPAT nr. 31/N-1995, este ,, C (importan normal).
n conformitate cu P66-2001, lucrrile de alimentare cu ap i canalizare n localiti rurale se

ncadreaz n clasa IV de importan specific.
n conformitate cu STAS 4273/1983, lucrrile de alimentare cu ap i canalizare n localiti rurale

se ncadreaz n clasa IV de importan specific (construcii definitive de importan principal).
Din punct de vedere al criteriilor:
Social economice, categoria de importan este 4 (canalizare)
Durata de exploatare, construcia este definitiv (permanent)
Rolul funcional, construcia este de importan principal
3.3 Exigente de calitate si verificarea proiectului.

Exigentele esentiale, conform legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, corespunzatoare
directivei C.E.E. nr. 89/106 privind calitatea produselor pentru constructii, ce trebuie realizate si
mentinute pe intreaga durata de existenta a constructiilor sunt:
- A - Rezistenta si stabilitatea la solicitari statice, dinamice, inclusiv cele seismice, pentru
constructii edilitare si de gospodarie comunala;
- B - Siguranta in exploatare pentru constructii edilitare si de gospodarie comunala;
- C - Siguranta la foc pentru toate domeniile;
- D - Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, pentru toate domeniile;
- E -Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie in constructii, pentru toate
domeniile;
Verificarea proiectului se face la domeniile :
A1 Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice;
telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala cu structura din beton, beton
armat, zidarie, lemn;
A2 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice;
telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala cu structura de rezistenta din
metal, lemn;
D Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru toate domeniile;
B 9 Siguran n exploatare
o Is - Instalatii sanitare, care cuprind:

instalatii sanitare interioare;
instalatii exterioare de alimentare cu apa;
instalatii exterioare de canalizare;
instalatii de stingere a incendiilor;
o Ie - Instalatii electrice, care cuprind:
instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi;
instalatii de protectie la descarcari atmosferice;
instalatii de automatizare si semnalizare pentru instalatii sanitare, termice si
de gaze;
instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor;
instalatii de telecomunicatii si de transmitere a informatiilor.
3.4 Standarde si normative pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si

canalizare in mediu rural.
La dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare pentru localitati rurale sunt in
vigoare urmatoarele principale standarde si normative, aparute in ani diferiti:
P66-2001 - Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de alimentare cu ap i
canalizare a localitilor din mediul rural
GP 106-04 - Reglementare tehnic "Ghid de proiectare, execuie i exploatare a lucrrilor de
alimentare cu ap i canalizare n mediul rural"
SR 1343/1-2006 - Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap potabil pentru
localiti urbane i rurale.
SR 1846/1-2006 - Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare
SR 1846/2-2007 - Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 2: Determinarea
debitelor de ape meteorice
STAS 4165-88 - Alimentri cu ap. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii generale.
GE 052-04 - Reglementare tehnica Ghid pentru executia si exploatarea rezervoarelor
metalice pentru nmagazinarea apei potabile
Pentru dimensionarea unui sistem de alimentare in mediu rural este necesar aplicarea prevederilor
standardelor si normativelor n vigoare, inclusiv cele conexe, care implic urmtoarele modificri
fata de prevederile P66-2001 si GP 106-04:
SR 1343/1-2006 modific modul de calcul al necesarului de apa, fata de P66-2001, in sensul
c introduce detaliat consumuri, norme de consum si coeficienti, prevederi cu aplicabilitate
atat pentru mediul urban cat si pentru mediul rural. Functie de caracteristicile fiecarei
localitati din mediul rural, consumurile prevzute in P66-2001 si GP 106-04 sunt completate
cu consumurile, normele de consum si coeficienti din SR 1343/1-2006.
SR 1343/1-2006 modific modul de calcul al rezervoarelor, fata de P66-2001 si STAS 4165-
88, in sensul c introduce obligativitatea celor 3 volume de stocare: volum de compensare,
volum de avarie si volum de incendiu. GP 106-04 are prevzute aceste volume, dar fara
caracter de obligativitate.
SR 1343/1-2006 modific modul de calcul al debitelor de dimensionare pentru obiectele
dup rezervor, fata de P66-2001, in sensul c introduce obligativitatea considerarii debitelor
pentru hidrantii interiori. GP 106-04 are prevzute aceste debite de dimensionare, cu
observatia ca este gresit prevederea lui Ks si nu este prevzut Kp la debitul hidrantilori
interiori.
GP 106-04 are prevzut debitul de verificare al retelei de distributie pentru localitati rurale.
Pentru dimensionarea unui sistem de canalizare in mediul rural este necesar aplicarea prevederilor
standardelor si normativelor n vigoare, respectiv:
NTPA-011 - Norma tehnica din 28/02/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 187
din 20/03/2002 privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti,
NTPA-002/2002- Normativul din 28 februarie 2002 (Normativul din 2002) privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in
statiile de epurare,
NTPA-001/2002 - Normativ din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de incarcare
cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali,
HG nr. 352/2005 privind modificarea i completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate - M.Of. nr.
398/11.05.2005
NP-089-03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor

uzate oreneti Partea a III-a : Staii de epurare de capacitate mic (5<Q50 l/s) i foarte
mic (Q5 l/s)
NP 032-99 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti Partea I : Treapta mecanic
NP 088-03- Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti Partea a II-a : Treapta biologic
NP 107-04 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor
uzate oreneti - Partea a IV-a: treapta de epurare avansat a apelor uzate.
3.5 Date de proiectare - debite de calcul
3.5.1 Debite de calcul sistem de alimentare cu ap

Datele considerate sunt date furnizate de Primria comunei Plataresti, date din Studiul de
Fezabilitate si date din surse publice:
SCOLI GRADINITE Inst. Publice Spital/Disp Uman
Localitate Locuit Nr Elevi Person Nr Copii Person Nr Person Nr Angaj Paturi
Dorobantu 1310 2 110 16 2 40 6
Plataresti 1781 1 137 12 1 43 3 3 17 2 102 205
Podu
Pitarului 530 1 50 4 1 25 3 1 2 4
Cucuieti 557 1 73 4 1 20 3
Gospodarii 1212
Locuinte 1464
TOTAL 4178 5 370 36 5 128 15 3 17 3 104 209
Dorobantu 110 16 2 40 6 0 0 0 0 0
Plataresti 137 12 1 43 3 3 17 2 102 205
Podu 50 25
Pitarului 4 1 3 0 0 1 2 4
Cucuieti 50 4 1 25 3 0 0 1 2 4
Soc.
Disp Veter Soc. Com. Agricole
Localitate Locuit Nr Angaj Pacie Nr Angaj Nr Angaj
Dorobantu 1310 89 89 2 6
Plataresti 1781 1 2 5 85 85 0 0
Podu
Pitarului 530 4 8 0 0
Cucuieti 557 2 4 0 0
Gospodarii 1212
Locuinte 1464
TOTAL 4178 1 2 5 180 186 2 6
Dorobantu 0 0 0 89 89 2 6
Plataresti 1 2 5 85 85 0 0
Podu
Pitarului 0 0 0 4 8 0 0
Cucuieti 0 0 0 4 8 0 0
n comuna exista urmatoarele institutii publice :

Gradinite : 5 unitati (estimat 15 angajati si cca. 128 precolari)
Scoli : 5 unitati (estimat 36 angajati si cca. 370 colari)
Dispensar uman : 3 unitate (104 angajati)
Dispensar veterinar : 1 unitate (2 angajati)
Primarie : 1 unitate (cca. 12 angajati)
Camin cultural : 1 unitate (cca. 1 angajat)
Post politie : 1 unitate (cca. 4 angajati)
n institutiile publice exista un numar de cca. 174 angajati si cca. 498 de colari i precolari.
Ritmul de dezvoltare avut in vedere la dimensionarea obiectelor sistemului de apa pentru etapa a II-
a (de perspectiva) este de 1,2% pe an pentru urmatorii 20 ani.
Avand in vedere amplasarea celor patru sate componente ale comunei Plataresti si existenta unui
sistem de alimentare cu apa, la faza de Studiu de Fezabilitate s-a stabilit pentru investitia curenta sa
se execute un sistem de alimentare cu apa nou, care sa functioneze independent de sistemul existent.
Captarea si gospodaria de apa noua au fost amplasate in satul Plataresti.
Pentru realizarea celor doua sisteme de alimentare cu apa pentru toata comuna, este rational sa se
considere ca cele doua gospodarii de apa, cea existenta si cea proiectata functioneaza independent,
fiecare cu capacitatea de care dispune. Gospodaria noua de apa este capabila sa asigure alimentarea
cu apa pentru satele Plataresti si Podu Pitarului, iar gospodaria de apa existenta este capabila sa
asigure alimentarea cu apa pentru satele Dorobantu si Cucuieti.
Avand in vedere cele doua scheme tehnologice prevazute, calculele de dimensionare s-au realizat
pentru intreaga comuna si separat s-au estimat consumurile de apa pentru fiecare sat:
Sat Plataresti
Sat Podu Pitarului
Sat Dorobantu
Sat Cucuieti
Pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa s-au luat in considerare consumatorii aferenti
pentru fiecare din aceste sate:
Com Podu
Plataresti Dorobantu Plataresti Pitarului Cucuieti
Nevoi publice, 30 ... 60 30 123 0 19 2 2
angajati, asimilati
birouri (SR
1343/1-2006)
Nevoi publice, 5 ... 10 10 214 0 5 4 4

asimilati
consumator
magazin (SR
1343/1-2006)
Nevoi publice, 20 ... 30 30 51 22 322 7 7
angajati, asimilati
coal fr
internat (SR
1343/1-2006)
Nevoi publice, 20 ... 30 20 498 150 180 75 75
elevi, asimilati
coal fr
internat (SR
1343/1-2006)
TOTAL 22.59 886 172 526 88 88
(MEDIE
PONDERATA)
Activitate
economica Com Podu
locala Plataresti Dorobantu Plataresti Pitarului Cucuieti
Asociatii
3.1 agricole, pers. 6 6 0 0 0
angajati
Agenti
3.2 economici, pers. 186 89 85 8 8
angajati
2 Com Podu
Animale Plataresti Dorobantu Plataresti Pitarului Cucuieti
2.1 Bovine capete 396 124 169 50 53
2.2 Cabaline capete 345 108 147 44 46
2.3 Porcine capete 856 268 365 109 114
Conform datelor din Studiul de Fezabilitate si din breviarul de calcule din cadrul Proiectului Tehnic
privind debitele de ap pentru comuna Plataresti, n Etapa a II-a, de perspectiva, necesarul de ap
i debitele caracteristice de ap potabil sunt urmtoarele:
Comuna PLATARESTI Necesar de apa Etapa II
Q zi med =
701.55 mc/zi = 8.12 l/s
Q zi max = 874.03 mc/zi = 10.12 l/s
Q orar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s
Calculele de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa sunt prezentate tabelar in Volumul II,
Breviare de calcule.
3.5.2 Debite de calcul sistem de canalizare

Pentru ntreaga comuna rezulta urmatoarele debite caracteristice de apa potabila, pentru etapa de
perspectiva, conform breviare de calcule pentru apa potabila:
Qzi med = 701.55 mc/zi =8.12 l/s
Qzi max = 874.03mc/zi =10.12 l/s
Qorar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s
Conform Anexei IV.18 din GP 106-04:

Restituia specific de ap uzat q reprezint cantitatea de ap uzat evacuat zilnic la canalizare de
ctre un locuitor. Se msoar n l/loc., zi.
Restituia specific provine din impurificarea apei potabile utilizat n scopuri gospodreti pentru
gtit, igiena oral, splatul rufelor, mbiat, curenie, pentru splatul WC-urilor, etc. Ea este funcie
de mai muli factori i anume: clim, gradul de dotare a locuinelor cu ap rece i cald, de anotimp,
de orele n care se face restituia, de ziua din sptmn, .a. Ea se va considera egal cu necesarul
specific de ap q(n), parametru care reprezint cantitatea de ap potabil necesar unui locuitor ntr-
o zi (l/loc., zi) pentru nevoile proprii (but, prepararea hranei, igiena corporal, curenie n
gospodrie, etc.).
Pentru micile colectiviti (cu debitul zilnic maxim al apelor uzate sub 50 l/s ceea ce corespunde la
cca. 22.000 locuitori) se recomand valori ale restituiei specifice ntre 50 i 100 l/locuitor, zi.
Conform SR 1846/1-2006, se admite principiul: cantitatile de apa uzata sunt identice cu cele
preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apa. Pentru calculul debitelor de ape uzate s-a
considerat coeficientul de restitutie egal cu 1.
Debitele de dimensionare ale obiectelor sistemului de canalizare menajer s-au considerat conform
SR 1343-1:2006 i STAS 1846-1/06.:
Q u zi med = 1x Q zi med
Q u zi max = 1x Q zi max
Q u orar max = 1x Q or max
Pentru calculul debitului orar minim de ape uzate s-a ales coeficientul p = 0,1, corespunztor unui
numr de locuitori cuprins ntre 1001 i 10000.
Pentru ntreaga comuna rezulta urmatoarele debite caracteristice de ape uzate, conform breviare de
calcule pentru apa potabila:
Qu zi med = 701.55 mc/zi =8.12 l/s
Qu zi max = 874.03 mc/zi =10.12 l/s
Qu orar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s
Qu orar min = 11.85 mc/h = 3.29 l/s
n tabelul urmtor se prezint n mod centralizat debitele care au rezultat:

Tabelul 1
APA ComunaPlataresti Necesar de apa

Qzi med Qzi max Qor max Qdim retea Qver retea
3 3 3 3 3
m /zi l/s m /zi l/s m /h l/s m /h l/s m /h l/s
701.55 8.12 874.03 10.12 118.52 32.92 157.00 43.61 130.60 36.28
Coef
rest 1.00
P 0.10
Comuna
CANAL Plataresti
Qu zi med Qu zi max Qu or max Qu or min
3 3 3 3
m /zi l/s m /zi l/s m /h l/s m /h l/s
701.55 8.12 874.03 10.12 118.52 32.92 11.85 3.29
3.6 Schema tehnologica si descrierea constructiva a sistemului de canalizare

Din punct de vedere tehnologic, lucrrile prevzute in prezentul proiect au ca scop colectarea
apelor uzate menajere din comuna Plataresti si tratarea acestora in statia de epurare.
Sistemul de canalizare este prevzut n sistem divizor. Canalizarea proiectat este de tip
menajer, apele metorice fiind preluate in continuare prin anuri si rigole stradale si conduse
spre vile de pe teritoriul comunei, respectiv in emisarii naturali din zona.
Reeaua de canalizare are o funcionare n sistem gravitaional i prin pompare n zonele de
teren unde condiiile sau cotele de teren nu permit funcionare gravitaional spre statia de
epurare.
Apele uzate menajere colectate din comuna sunt transmise prin pompare la statia de epurare
Statia de epurare este prevazuta cu module prefabricate tip container pentru treapta de
epurare biologica si cu linie de deshidratare a namolului.
Dupa epurare, apele tratate, conventional curate, sunt evacuate in emisar, respectiv un canal
de descarcare in raul Dambovita. Evacuarea in emisar se realizeaza prin pompare.
Evacuarea apelor in emisar se face printr-o gura de descarcare.
Din punct de vedere constructiv, sistemului de canalizare in cadrul prezentei investitii cuprinde
urmtoarele componente:
Reea de canalizare n sistem separativ - reeaua de canalizare menajer calculat
la Quz orar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s. Reeaua de canalizare are o lungime
de 20,970 m i se prevede a se realiza din urmtoarele conducte PVC Multistrat SN 4
cu muf si etanate cu inel de cauciuc:
D = 200 x 4,9 mm = 9,167.42 ml
D = 250 x 6,2 mm = 10,533.42 ml
D = 315 x 7,7 mm = 1,269.22 ml
SAT DN 200 DN 250 DN 315 Lungime (m)
TOTAL SAT PLATARESTI 4,532.92 6,077.55 347.42 10,957.89
TOTAL SAT PODU PITARULUI 1,472.78 1,945.26 921.80 4,339.84
TOTAL SAT CUCUIETI 3,161.72 2,510.61 0 5,672.33
20,970.06
o Pe colectoare au fost prevazute un numar de 551 camine, amplasate la o distan
de max. 60 m.
Camine pe retea
Sat Buc.
Plataresti 249
Podu Pitarului 129
Cucuieti 173
Total 551
o Pe colectoarele de ape menajere s-au prevzut urmtoarele tipuri de cmine de
vizitare:
Pana la adancimea de 3,0 m, cmine de vizitare monobloc din PE cu baza inchisa
si fundatie de beton sau cu baza cu o iesire si 1-3 intrari. Pentru adancimi mai
mari de 3 m se vor folosi camine de vizitare monobloc din PE cu aceleasi
elemente dar cu intarirea cosului de acces de la nivelul fundatiei pana la cota -3,0;
camine in punctele in care apele de canalizare necesita control calitativ din partea
organelor de exploatare.
o Sapte subtraversari ale drumului judetean DJ 301 si trei subtraversari ale caii
ferate LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) Oltenia, cu conducte din PVC
Multistrat SN 4 protejate de o teava din OL (interspatiul dintre conducta de
canalizare si conducta de protectie umplut cu mortar de ciment). Fiecare
subtraversare este prevzut cu cmine de vizitare amonte i aval (subtraversare
cu conduct ce funcioneaz n regim gravitaional).
o O subtraversare a drumului judetean DJ 301 si o subtraversare a caii ferate LS 801
Bucureti (Obor) - Titan (Sud) Oltenia, cu conducte de refulare din PEHD protejate
de o teava din OL (interspatiul dintre conducta de refulare si conducta de protectie
umplut cu mortar de ciment). Fiecare subtraversare este prevzut amonte cu vana
de inchidere si aval cu camin PE de colectare pentru eventuale scurgeri de apa
uzata (subtraversare cu conduct ce funcioneaz n regim sub presiune).
DJ 301 Km (m) amonte aval

Podu 4 19+601 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 6.6 C293 C259
Pitarului 5 20+631 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 6.9 C227 C225

CF Km (m) amonte aval
Staii de pompare ape uzate SPAU. Pomparea apei uzate pe reeaua de canalizare prin
intermediul a sase staii de pompare ape uzate si pomparea apei uzate colectate catre
statia de epurare prin intermediul unei conducte sub presiune si a doua statii de pompare
ape uzate, fiecare din SPAU echipate cu 1A+1R pompe submersibile, avand fiecare:
TABEL CENTRALIZATOR STATII DE POMPARE APA

Date SPAU
UZATA INVESTITIA CURENTA COMUNA PLATARESTI
Q H De cond. L cond.
Nr Pmot
SPAU AMPLASAMENT pompa pompa refulare refulare
pompe (kW)
(l/s) (m) SP (mm) SP (m)
SP_1C Sat Cucuieti, str. Calea Bucuresti (DJ301) 1A+1R 6.36 15.90 2.40 125 632.90
Sat Cucuieti, intersectie str. Dambovitei cu str. Calea Bucuresti
SP_2C (DJ301) 1A+1R 12.70 18.60 4.50 140 844.20
SP_2PP Sat Podul Pitarului, intersectie str. I. Creanga cu Aleea Teiului 1A+1R 21.70 19.30 7.50 180 520.40
SP_3PP Sat Podul Pitarului, str. Nuferilor 1A+1R 0.98 9.65 1.20 50 125.80
SP_1P Sat Plataresti, str. Podul Pitarului 1A+1R 2.59 11.60 1.20 90 774.90
SP_2P Sat Plataresti, str. Calea Bucuresti (DJ301) 1A+1R 13.30 9.03 3.10 160 102.10
CSP Sat Plataresti, str. Mihai Viteazu (conducta sub presiune) 315 342.50
o Conducte de refulare sub presiune de la staiile de pompare ape uzate SPAU
din conducte PEHD PE100 Pn6.
o Pe traseul conductelor de refulare sunt prevazute doua subtraversari de canal
de desecare, un camin de golire si doua camine de aerisire.
Staie de epurare mecano-biologic si chimica Qzi max =1105 m3/zi si Qzi med
= 850 m3/zi. Statia de epurare este amplasata la cca. 350 m de limita localitatii
Plataresti, in zona neinundabila. Apa uzat menajer urmeaz a fi epurat ntr-o
staie de epurare mecano-biologic, pentru a ajunge la indicatorii de calitate
prevzui n NTPA 001/2005, NTPA 011/2005 i n Normelor Comunitii Europene
nr.271/1991. Obiectele componente ale staiei de epurare, inclusiv modulele de
epurare, au fost dimensionate la un debit maxim Qu zi max = 874.03 mc/zi
=10.12 l/s. Elementele componente ale statiei de epurare sunt urmatoarele:
o Treapta de tratare biologica si chimica
o Conducta de alimentare cu apa potabila si tehnologica a statiei de epurare va fi
realizata din PEHD PE100 Pn10 De 75 mm in lungime de 340,7 m i se va racorda la
reteaua de distributie a comunei. La intrarea pe platforma statiei de epurare a fost
prevazut un camin apometru, pentru contorizarea debitelor si volumelor de apa prelevate
din reteaua publica de distributie a apei.
o Pe traseul conductei de alimentare cu apa este prevazut un camin apometru la intrarea in
statia de epurare, iar la racordarea cu conducta de apa de pe strada Mihai Viteazu este
prevazut un camin de vane, golire si aerisire.
Emisarul apelor epurate va fi un canal de descarcare in raul Dambovita prin intermediul
unei conducte de descarcare din PVC De 400 mm i a unei guri de descrcare. n zona
deburii, malul apei a fost amenajat, pentru evitarea erodrii acestuia de apele descrcate
din staia de epurare sau de curgerea apelor in canal.
3.8 Reeaua de canalizare menajer
3.8.1 Prezentarea sistemului de canalizare

Lucrrile prevzute in prezentul proiect au ca scop colectarea apelor uzate menajere din comuna
Plataresti, satele Plataresti (reedina din comuna), Podu Pitarului si Cucuieti, si tratarea acestora in
statia de epurare. Canalizarea este de tip menajer, apele meteorice fiind preluate in continuare prin
anuri si rigole stradale si conduse spre vile de pe teritoriul comunei.
Pentru proiectarea retelei de canalizare si a statiei de epurare s-au realizat ridicari topo ale intregii
comune iar breviarele de calcule pentru necesarul de apa si debitele caracteristice de ape uzate s-au
realizat deasemeni pentru intreaga comuna, pentru a se putea corela dezvoltarea ulterioara a
sistemului de canalizare cu lucrarile care se executa in cadrul actualei investitii.
Reeaua de canalizare menajera propusa este configurata pe zone cu curgere gravitaionala
(adancimea de pozare a conductelor fiind sub 4,00 m) i prin pompare n zonele de teren unde
condiiile sau cotele de teren nu permit transferul gravitational al apei uzate colectate.
Apele uzate colectate din cele trei localitati ajung in apropierea satului Plataresti prin intermediul
unor conducte de refulare, unde la cca. 300 m de localitate se va amplasa statia de epurare.
Obiectele principale ale sistemului de canalizare proiectat sunt reprezentate de reelele de
canalizare, statiile de pompare ape uzate SPAU cu conductele de refulare aferente si statia de
epurare ape uzate.
Reteaua de canalizare proiectata pentru intreaga comuna are urmatoarele caracteristici:
Lungime totala colectoare de canalizare satele Plataresti, Podu Pitarului si Cucuieti:
21,815.47 m (din care, in cadrul investitiei curente se executa 20,970 m)
Numar total de statii de pompare, Q3 l/s: 5 buc (din care, in cadrul investitiei curente se
executa 5 buc)
Numar total de statii de pompare, Q3 l/s: 4 buc (din care, in cadrul investitiei curente se
executa 3 buc)
3.8.2 Descrierea reelei de canalizare menajer

Schema reelei de canalizare urmrete trama stradal a localitii. Reeaua de canalizare are
conducte cu diametre relativ mici care se pot monta in spatii limitate.
La proiectarea retelei de canalizare s-au cautat acele solutii care sa permita curgerea gravitationala a
apelor uzate colectate pe zone cat mai mari. S-a considerat ca limita de adancimi rezonabil de
executat, conform conditiilor locale este de cca. 3.0 m adancime. In general conductele au fost
pozate cu radierul la cca. 1.5 m adancime. Pe strazi laterale, cu pante inverse ale terenului, cota de
pornire considerata a radierului canalului a fost de 1.20 m, pentru a permite curgerea gravitationala
spre colectorul principal. Cand acest lucru nu a fost posibil, s-a prevazut un colector cu panta egala
cu panta terenului si o statie de pompare ape uzate in capatul colectorului care pompeaza apa
colectata in cel mai apropiat camin al colectorului principal.
Apele uzate menajere colectate din satul Cucuieti ajung prin intermediul unei conducte de refulare
in reteaua de canalizare din satul Podu Pitatului. Apele uzate menajere colectate din satul Podu
Pitatului ajung prin intermediul unei conducte de refulare in statia de epurare din apropierea satului
Plataresti. Apele uzate menajere colectate din satul Plataresti ajung la statia de epurare prin
intermediul unei conducte de refulare si prin intermediul unei conducte cu curgere gravitationala
sub presiune.
A fost necesar prevederea pomparii spre statia de epurare din satul Podul Pitarului deoarece terenul
spre statia de epurare este strabatut de canale care trebuie subtraversate. Din considerente de
litologie in zona statiei de epurare, aceasta a fost amplasata pe o umplutura de balast de cca. 1.0 m
peste cota terenului natural.
Reeaua de canalizare menajer propus este realizat din materiale cu un grad de etanare i cu o
durat de via normat ridicat, pozate sub adncimea de nghe a solului, cu pante de montaj care
s asigure curgerea gravitaional prin acestea.
3.8.3 Dimensionare retea de canalizare

Reeaua a fost proiectata avndu-se n vedere Planul Urbanistic General i ridicrile topometrice
ntocmite. mprirea pe tronsoane a fost dictat de configuraia natural a terenului, tronsoanele
fiind reprezentate de colectoare de canalizare care au o curgere gravitaional.
Dimensionarea unui sistem de canalizare la o comuna trebuie realizata, pe cat posibil, pentru
intreaga comuna, pentru a tine cont de toate retelele de canalizare care vor fi executate si pentru a
nu fi ulterior nevoie de sta ii de pompare deoarece nu s-au luat in considerare unele strazi. De
asemeni, este preferabil prevederea de tronsoane de canalizare pozate mai adanc sau mai la
suprafata (eventual cu conducte de protectie sau conducte din materiale mai rezistente) care sa
permita executarea unei retele de canalizare cu cat mai putine statii de pompare. La acest criteriu
trebuie tinut cont si de marimea zonei analizate. In general, costurile de exploatare la statiile de
pompare ape uzate dintr-o comuna nu sunt mari, dar un factor important in aceste localitati este
pericolul intreruperilor de curent, care afecteaza functionarea acestor statii de pompare si respectiv
functionarea retelei de canalizare din amonte de statia de pompare.
Dimensionarea si proiectarea retelei de canalizare s-a realizat cu un program specializat de calcul

retele de canalizare, Canalis, vers. 8.
S-au considerat diametrele interioare dup urmtoarea coresponden:
Diametru interior
Tip conducta
[mm]
PVC-SN4, Dn 200 mm 190,2
PVC-SN4, Dn 250 mm 237,6
PVC-SN4, Dn 315 mm 299,6
Pentru transport apa uzata, rugozitatea de calcul care s-a luat in considerare este 0,4 mm valoare
absolut corespunzatoare unor conducte din PVC. Conform recomandrilor productorilor, la
canale normale (tronsoane complete cu conducte, camine, racorduri, etc): kb = 0,40 mm, la canale
drepte (conducte): kb = 0,25 mm. Canale normale sunt reteaua de canalizare. Canale drepte sunt
conductele simple sau refulari de canalizare.
Calculul hidraulic n program se bazeaz pe formula Prandtl-Colebrook pentru curgere n conducte
circulare. Pentru conductele necirculare, calculul se bazeaz, de asemenea, pe formula Prandtl-
Colebrook, dar n loc de diametrul evii, este introdus n formula de patru ori raza hidraulica.
Calculul hidraulic se bazeaz pe ecuatia Darcy-Weisbach i ecuaia Colebrook-White pentru debit
de ap n conducte pline.
n calculul reelelor de canalizare s-a luat n calcul viteza minim care trebuie asigurat, de 0,7 m/s,
pentru autocurirea reelei de canalizare i viteza maxim, de 3 m/s pentru conductele de PVC,
vitez maxim conform productori de conducte.
Pentru viteze de sub 0,7 m/s trebuiesc prevzute cmine de splare.
Pentru a nu se depii viteza maxim, este necesar sa se limiteze panta conductelor i sa se prevada
cmine de rupere de panta. n general se folosesc cmine de rupere de panta cu o diferen de nivel
de maxim 0,8 m, pentru a nu se complica constructia caminelor. In cazul de fata, panta terenului nu
a impus prevederea de camine de rupere de panta, acestea au fost prevazute datorita configuratiei
terenului, fiind de fapt camine de racord ale unor colectoare secundare cu radierele canalelor la alte
cote.
Concluzii privind dimensionarea sistemului de canalizare din Comuna Plataresti:
Avand in vedere existenta drumului judetea DJ 301 care strabate comuna, a fost necesar
amplasarea conductelor de canalizare pe fiecare parte a drumului judetean, pentru a elimina
subtraversarile necesare pentru racordul consumatorilor.
Ca urmare a topografiei terenului, reteaua de canalizare a fost prevazuta cu zone de canale cu
curgere gravitationala care descarca in statii de pompare ape uzate locale si care pompeaza
apele colectate in reteaua de canalizare adiacenta cu curgere gravitationala spre statia de

epurare. Din punct de vedere al debitelor colectate pe aceste zone, sunt cinci zone cu statii de
pompare cu debite influente mai mari, semnificative:
o Zona de colectoare aferenta statiei de pompare ape uzate SP_2C, care aduce un debit de
cca. Qp=11.77 l/s si necesita o inaltime de pompare de cca. Hp= 18.6 m. Reteaua de
canalizare aferenta acestei statii de pompare ape uzate colecteaza apele uzate din satul
Cucuieti.
o Zona de colectoare aferenta statiei de pompare ape uzate SP_2PP, care aduce un debit
de cca. Qp=21.53 l/s si necesita o inaltime de pompare de cca. Hp= 19.3 m. Reteaua de
canalizare aferenta acestei statii de pompare colecteaza apele uzate de pe o suprafata
mare a satului Podu Pitarului dar si apele uzate din satul Cucuieti.
canalizare aferenta acestei statii de pompare colecteaza apele uzate din satul Podu
Pitarului si din satul Cucuieti.
o Zona de colectoare aferenta statiei de pompare ape uzate SP_2P, care aduce un debit de
cca. Qp=13.29l/s si necesita o inaltime de pompare de cca. Hp= 9.03 m. Reteaua de
canalizare aferenta acestei statii de pompare colecteaza apele uzate de pe jumatate din
teritoriul satului Plataresti.
o Zona de colectoare aferenta satului Plataresti, care aduce un debit de cca. Qp=21.81 l/s.
In acest punct ajung majoritatea apelor uzate colectate de pe raza localitatii Plataresti si
pleaca mai departe spre statia de epurare prin intermediul unei conducte sub presiune
PEHD De 315 mm.
Alte cinci zone de retea de canalizare necesita debite mai mici, de maxim 7 l/s. Aceste zone
sunt:
o Zona de colectoare aferenta statiei de pompare ape uzate SP_1C, care aduce un debit de
canalizare aferenta acestei statii de pompare ape uzate colecteaza apele uzate din satul
Cucuieti.
canalizare aferenta acestei statii de pompare ape uzate colecteaza apele uzate de pe doua
tronsoane din satul Podu Pitarului.
canalizare aferenta acestei statii de pompare ape uzate colecteaza apele uzate de pe
strada Nuferilor din satul Podu Pitarului.
canalizare aferenta acestei statii de pompare ape uzate colecteaza apele uzate de pe un
tronson de pe strada Ion Creanga din satul Podu Pitarului. Aceasta statie de pompare si
colectorul aferente nu se executa in cadrul prezentei investitii.
o Zona de colectoare aferenta statiei de pompare ape uzate SP_1P, care aduce un debit de
canalizare aferenta acestei statii de pompare ape uzate colecteaza apele uzate de pe
strazile: Manastirii Plataresti, Drumul Tatarului, Matei Basarab si Elena Doamna din
satul Plataresti.
Pe strada Nuferilor si partial pe strada Ion Creanga din satul Podu Pitarului, datorita
configuratiei terenului, in capetele strazilor au trebuit sa fie prevazute colectoare scurte care
au in capatul aval o mica statie de pompare ape uzate (SP_3PP si SP_5PP) care pompeaza
apele colectate in cel mai apropiat colector din zona respectiva. Aceste statii de pompare
colecteaza debite de Q=0.25 l/s, respectiv Q=0.03 l/s si necesita inaltimi de pompare de cca.
10 m.
In satul Plataresti, pentru a putea racorda gravitational strada C-tin Brancoveanu, a fost
necesar ridicarea cotei radierului unor tronsoane de canalizare pana la limita maxima,
respectiv radier pozat la 0,80 m sub cota terenului natural.
Din punct de vedere al dimensionarii hidraulice, reteaua de canalizare a fost prevazuta cu
conducte Dn 200 mm, Dn 250 mm si cu conducte Dn 315 mm. Pe aliniamentul DJ 301 au fost
prevazute conducte Dn 250 mm si Dn 315 mm din considerente de dezvoltare ulterioara a
localitatii sau debite instantanee mai mari de la diverse tipuri de societati comerciale, care nu
apar uzual in calcule, din lipsa de date.
La aceste diametre au rezultat viteze in conducte in general sub 0,70 m/s. Ca urmare, este
necesar ca la capetele de retele stradale (uzual la al doilea sau al treilea camin din amonte) sa
se prevada posibilitatea retentiei de apa si golirea instantanee (camine de spalare)
3.8.4 Descrierea constructiv a reelei de canalizare menajere care se executa in cadrul prezentei
investitii
Reeaua de canalizare va fi realizat din tuburi PVC Multistrat SN 4 cu muf si etanate cu inel de
cauciuc, avnd diametru exterior De 200-315 mm. Pentru evitarea pierderilor din reea, cu efecte
asupra calitii apelor subterane i a mediului, se va urmri o buna etanare a mbinrilor.
Prezentarea retelei de canalizare care se executa in cadrul prezentei investitii este defalcata pe patru
zone, respectiv:
zona de colectoare de pe aliniamentul paralel cu drumul judetean DJ 301;
zonele de colectoare aferente satelor Plataresti, Podu Pitarului si Cucuieti;
Lungime (m) pe Diametre conducta
PVC Multistrat Total
Strada 200 250 315 Lungime (m)
DJ 301 - SAT PLATARESTI 4,649.76 4,649.76
DJ 301 - SAT PODU PITARULUI 1,693.06 548.43 2,241.49
DJ 301 - SAT CUCUIETI 2,510.61 2,510.61
TOTAL DJ 301 8,853.43 548.43 9,401.86
SAT PLATARESTI
Str. Agricultori 276.69 276.69
Str. M. Viteazu tr.1 48.96 347.42 396.38
Str. M. Viteazu tr.2 212.63 212.63
Str. Drumul Tatarului tr.1 125.28 125.28
Str. Manastirii Plataresti tr.1 57.5 57.50
Str. Manastirii Plataresti tr.2-M. Basarab 275.3 275.30
Str. Elena Doamna 152.51 152.51
Str. C. Brancoveanu-Drum exploatare paralel cu CF 733.52 733.52
Str. C. Brancoveanu tr.2 209.65 209.65
Intr. P.Rares 99.93 99.93
Str. Stefan cel Mare 76.36 76.36
Intr. M. Voda 102.33 102.33
Intr. Bogdan Voda 331.74 331.74
Intr. Duca Voda 176.73 176.73
Str. Unirii 412.53 412.53
Str. P. Rares 753.67 753.67
Str. Burebista tr.1 107.39 107.39

Str. Traian tr.2-Burebista tr.2-Drum exploatare
paralel cu CF 522.28 522.28
Str. Traian tr.1 120 120.00
Drum exploatare paralel cu CF 220 220.00
Str. Decebal tr.1 149.25 149.25
Str. Decebal tr.2 306.58 306.58
SAT PODU PITARULUI
Str. I.L. Caragiale 51.21 51.21
Str. Nuferilor 106.11 102.42
Drum exploatare nr.3 130.37 130.37
Str. I. Minulescu tr.1-Aleea Teiului-SP 340.53 340.53
Str. I. Creanga tr.1 252.2 252.2
Intr. Fragilor 81.38 81.38
Str. Al. Vlahuta 56.92 56.92
Str. I. Miunulescu tr. 2 94.85 94.85
Str. M. Preda 178.26 178.26
Str. M Eminescu tr.1 499.64 499.64
Str. I. Slavici tr.1 215.02 215.02
Str. I. Slavici tr.2 59.02 59.02
TOTAL SAT PODU PITARULUI 1,472.78 252.20 373.37 2,094.66
SAT CUCUIETI
Str. Dambovitei tr. 1 154.31 154.31
Str. Argesului tr.1 116.84 116.84
Intr. Parului 60.73 60.73
Intr. Caisilor 77.98 77.98
Intr. Salcamului 122.15 122.15
Intr. Alunului 56.37 56.37
Drum exploatare nr. 1 24.67 24.67
Intr. Bisericii tr. 1 437.08 437.08
Intr. Marului 219.44 219.44
Str. Stejarului tr.1 393.4 393.4
Intr. Macesului 63.1 63.1
Intr. Piersicului 86.35 86.35
Intr. Prunului 132.31 132.31
Intr. Fagului 102.97 102.97
Intr. Teiului 104.4 104.4
Str. Ciresului tr. 1 444.17 444.17
TOTAL SAT CUCUIETI 3,161.72 0 0 3161.72

TOTAL Lungime (m) pe Diametre conducta PVC Multistrat Total

TOTAL 200 250 315 Lungime (m)
9,167.42 10,533.42 1,269.22 20,966.37
Pe traseul conductelor de canalizare au fost prevzute cmine de vizitare cu seciunea circulara.

Cminele au fost prevzute n aliniament la distana maxim de 60 m, la schimbarea de pant sau
direcie i n punctele de racord ale mai multor conducte. Au reieit astfel un numr total de 551 de
cmine pe reeaua de canalizare. Adncimea la radier a cminelor a rezultat ntre 1,0 m i 3.5 m.
Camine pe retea
Sat Buc.
Plataresti 249
Podu Pitarului 129
Cucuieti 173
Total 551
Pe colectoarele de ape menajere s-au prevzut urmtoarele tipuri de cmine:

Pana la adancimea de 3,0 m, cmine de vizitare monobloc din PE cu baza inchisa si fundatie
de beton sau cu baza cu o iesire si 1-3 intrari.
Pentru adancimi mai mari de 3 m se vor folosi camine de vizitare monobloc din PE cu
aceleasi elemente dar cu intarirea cosului de acces de la nivelul fundatiei pana la cota -3,0;
Pentru cazuri in care se considera necesar vor fi realizate camine din beton conform STAS
2448
camine in punctele in care apele de canalizare necesita control calitativ din partea organelor
de exploatare.
n general la reelele de canalizare n zonele unde viteza apei nu depete 0,7 m/s (n zonele de
capt al colectoarelor unde i debitul colectat este mai mic) trebuie prevzute cmine de splare
pentru a realiza curarea colectoarelor. Splarea i curirea reelei de canalizare sunt dou operaii
foarte importante pentru buna funcionare a reelei.
n cazul de faa, aa cum se poate vedea n breviarul de calcul, din cauza topografiei terenului
natural, pe multe zone ale sistemului de canalizare pantele sunt foarte mici (1,0) astfel incat
viteza de autocurire de 0,7 m/s nu este atinsa. In acest caz pe zonele in care exista tronsoane cu
viteza mai mica decat viteza de autocuratire se impune soluia de a se echipa cminele incipiente ale
fiecrui tronson cu piesele speciale pentru cmin de splare (clapet care permite acumularea apei i
descrcarea brusc a acestei).
Racordarea abonatilor la reteaua de canalizare stradala se va face:

in caminele de vizitare amplasate pe reteaua stradala, sau
in camine de racord noi care se amplaseaza pe reteaua stradala in punctul de racord sau
prin prevederea de piese in Y pe reteaua de canalizare stradala in punctul de racord.
In cadrul prezentei investitii nu este cuprins racordarea consumatorilor, sunt cuprinse numai piesele
in Y pe reteaua de canalizare stradala in punctul in care va exista un racord spre o proprietate.
Pozitia acestor piese se vor stabili la data executiei retelei de canalizare, functie de conditiile
fiecarui amplasament.
Un racord de canalizare menajera (sau pluviala) consta din urmatoarele componente:
Conducta de iesire canalizare din cladire (Dn 110 mm) si cu caminul de racord al cladirii
Conducta de racord la caminul de racord al proprietatii (Dn 110 mm)
Caminul de racord al proprietatii. Acest camin poate fi amplasat in afara proprietatii
(recomandat, pentru a avea acces permanent nerestrictionat) sau in interiorul proprietatii.
La fel ca i n cazul reelei de alimentare cu ap potabil, exist un punct clar definit de limitare a
reelei de canalizare publice i a celei private. Racordul de canalizare este partea din reeaua public
de canalizare care asigur legtura dintre instalaiile interioare de canalizare ale abonatului i
reeaua public de canalizare, inclusiv cminul de racord.
Racordul de la cminul de racord spre reea, inclusiv cminul de racord, aparine reelei publice de
canalizare. Exploatarea, ntreinerea i repararea lor sunt n sarcina operatorului de apa/canal.
Delimitarea dintre reeaua public de canalizare i instalaia interioar a abonatului se face prin
cminul de racord care este ultima component a reelei publice de canalizare.
Dup acest cmin de racord, ncepe instalaia interioar a imobilului. Abonatul ntreine i repar
instalaia interioar de ap uzat pn la cminul de racord.
n cazul n care cminul de racord se afl pe proprietatea abonatului, acesta este obligat s menin
curenia i s-l ntrein n stare corespunztoare.
3.8.4.1 Conducte de canalizare prevazute pe aliniamentul paralel cu drumul judetean DJ 301

Paralel cu aliniamentul drumului judetean DJ 301, care strabate comuna, au fost prevazute conducte
de canalizare PVC Multistrat SN 4 cu diametre De 250 mm si De 315 mm, camine de vizitare,
camine de rupere de panta si camine de schimbare de directie.
Lungime (m) pe Diametre conducta PVC Multistrat Total
DJ 301 - SAT PLATARESTI 4,649.76 4,649.76
DJ 301 - SAT PODU PITARULUI 1,693.06 548.43 2,241.49
DJ 301 - SAT CUCUIETI 2,510.61 2,510.61
TOTAL DJ 301 8,853.43 548.43 9,401.86
Pe aliniamentul paralel cu drumul judetean DJ 301 conductele de canalizare vor fi pozate pe ambele
parti ale drumului, in afara carosabilului, pe zona acostametelor betonate.
In schema tehnologica a retelei de canalizare a fost necesar subtraversarea drumului judetean DJ
301 de sapte ori cu conducte gravitationale si o data cu conducta sub presiune. Subtraversarile se
vor realiza conform prevederilor STAS 9132/87.
Toate subtraversarile se vor executa prin metoda forajului orizontal dirijat si se va folosi conducta
de protectie din otel dupa cum este prezentat si in tabelul ce urmeaza:
Subtraversare Pozitie Lungime

SAT Conducta retea Conducta protectie Nod amonte Nod aval
DJ 301 Km (m)
Podu Pitarului
Adancimea colectoarelor proiectate pe aliniamentul paralel cu DJ 301 este cuprinsa uzual intre 1.50
si 2.0 m si nu depaseste 3,0 m. Adancimea de ingropare a conductelor a fost necesara si datorita
configuratiei terenului dar si necesitatii de a prelua conducte de canalizare de pe alte strazi.
Traseul conductelor de canalizare proiectate intersecteaza o serie de drumuri laterale (din macadam,
balast sau pamant) si rigole (din pamant sau betonate). Pentru toate subtraversarile de drumuri
secundare, DACA ADANCIMEA DE INGROPARE A CONDUCTEI ESTE MAI MICA DE 1.50
m, se va folosi conducta de protectie din otel Dn 406 mm, respectiv Dn 457 mm.
Conductele de canalizare prevazute au pante variabile intre 1,0 si 102.57, gradul de umplere
este cuprins intre 1,58 si 61.66 %, viteza la plin este cuprinsa intre 0.42 4.12 m/s iar viteza
maxima nu depaseste 1,81 m/s.
3.8.4.2 Conducte de canalizare pe aliniamentul paralel cu calea ferata LS 801 si subtraversari de

CF
Pe teritoriul localitatii Plataresti, intre km 35+860 m si 36+513 m conducta de canalizare proiectat

este pozat n paralel cu calea ferata LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) - Oltenia, mai exact pe
strada Petru Rares conducta PVC De 250 mm si pe Drum exploatare paralel cu CF PVC De 200
mm. Conducta proiectata de canalizare este pozata pe axul carosabilului din macadam, la o distanta
de 6.0-10.0 m, respectiv 3.5-9.0 m de axul caii ferate.
In schema tehnologica a retelei de canalizare a fost necesar subtraversarea caii ferate mai sus
amintite de trei ori cu conducte gravitationale si o data cu conducta sub presiune. Subtraversarile se
vor realiza conform prevederilor STAS 9132/87.
Toate subtraversarile se vor executa prin metoda forajului orizontal dirijat si se va folosi conducta
de protectie din otel dupa cum este prezentat si in tabelul ce urmeaza:
Subtraversare Pozitie Lungime Nod
SAT Conducta retea Conducta protectie Nod aval
CF Km (m) amonte

Adancimea colectoarelor proiectate pe aliniamentul paralel cu calea ferata este cuprinsa uzual intre
2.50 si 2.7 m. Adancimea de ingropare a conductelor a fost necesara si datorita configuratiei
terenului dar si necesitatii de a prelua conducte de canalizare de pe alte strazi.
Conductele de canalizare prevazute pe aliniamentul caii ferate au pante variabile intre 1,0 si
28.29, gradul de umplere este cuprins intre 6.91 si 63.97 %, viteza la plin este cuprinsa intre 0.36
2.28 m/s iar viteza maxima nu depaseste 1,51 m/s.
3.8.4.3 Conducte de canalizare prevazute in satul Plataresti

In investitia curenta, pe teritoriul localitatii Plataresti au fost prevazute colectoare principale pe
urmatoarele strazi: Agricultori, Drumul Tatarului, Elena Doamna, Matei Basarab, Mihai Viteazu,
Manastirii Plataresti, Petru Rares, C-tin. Brancoveanu, Stefan cel Mare, Drum exploatare paralel cu
CF, Burebista, Decebal, Traian, Unirii, Intrarea Petru Rares, Intrarea C-tin. Brancoveanu, Intrarea
Mircea Voda, Intrarea Duca Voda si Intrarea Bogdan Voda. Astfel daca pe viitor se doreste
extinderea retelei de canalizare, orice strada se va putea racorda la colectoarele principale prevazute
in investitia curenta:
SAT PLATARESTI
Str. Agricultori 276.69 276.69
Str. M. Viteazu tr.1 48.96 347.42 396.38
Str. M. Viteazu tr.2 212.63 212.63

Str. Manastirii Plataresti tr.1 57.5 57.50
Str. Manastirii Plataresti tr.2-M. Basarab 275.3 275.30
Str. Elena Doamna 152.51 152.51
Str. C. Brancoveanu-Drum exploatare
paralel cu CF 733.52 733.52
Str. C. Brancoveanu tr.2 209.65 209.65
Intr. P.Rares 99.93 99.93
Str. Stefan cel Mare 76.36 76.36
Intr. M. Voda 102.33 102.33
Intr. Bogdan Voda 331.74 331.74
Intr. Duca Voda 176.73 176.73
Str. Unirii 412.53 412.53
Str. P. Rares 753.67 753.67
Str. Burebista tr.1 107.39 107.39
Str. Traian tr.2-Burebista tr.2-Drum
exploatare paralel cu CF 522.28 522.28
Str. Traian tr.1 120 120.00
Drum exploatare paralel cu CF 220 220.00
Str. Decebal tr.1 149.25 149.25
Str. Decebal tr.2 306.58 306.58
Pe strazile enumerate mai sus au fost prevazute conducte de canalizare PVC Multistrat SN 4 cu
diametre De 200 mm si De 315 mm, amplasate aproape de axul carosabilului (care majoritar este de
balast) si camine de vizitare, camine de rupere de panta si camine de schimbare de directie.
Adancimea colectoarelor proiectate este uzual cuprinsa intre 1.50 si 2.0 m si nu depaseste 3,0 m.
Adancimea de ingropare a conductelor a fost necesara si datarita configuratiei terenului dar si
necesitatii de a prelua in viitor conducte de canalizare de pe alte strazi.
Conductele de canalizare proiectate au pante variabile intre 1,0 si 69,41, gradul de umplere
este cuprins intre 2,66 si 61,09 %, iar viteza nu depaseste 1.51 m/s.
3.8.4.4 Conducte de canalizare prevazute in satul Podu Pitarului

In investitia curenta pe teritoriul localitatii Podu Pitarului s-au prevazut colectoare principale pe
urmatoarele strazi: Alexandru Vlahuta, Ioan Slavici, Ion Creanga, Ion Minulescu, Mihai Eminescu,
Marin Preda, Ion Luca Caragiale, Nuferilor, Aleea Teiului, Drum de exploatare nr. 3 si Intrarea
Fragilor. Astfel daca pe viitor se doreste extinderea retelei de canalizare, orice strada se va putea
racorda la colectoarele principale prevazute in etapa curenta:
SAT PODU PITARULUI
Str. I.L. Caragiale 51.21 51.21
Str. Nuferilor 106.11 102.42
Drum exploatare nr.3 130.37 130.37
Str. I. Minulescu tr.1-Aleea Teiului-SP 340.53 340.53
Str. I. Creanga tr.1 252.2 252.2
Intr. Fragilor 81.38 81.38

Str. Al. Vlahuta 56.92 56.92
Str. I. Miunulescu tr. 2 94.85 94.85
Str. M. Preda 178.26 178.26
Str. I. Slavici tr.1 215.02 215.02
Str. I. Slavici tr.2 59.02 59.02
TOTAL SAT PODU PITARULUI 1,472.78 252.20 373.37 2,094.66
Pe strazile enumerate mai sus s-au prevazut conducte de canalizare PVC Multistrat SN 4 cu
diametre De 200 mm, De 250 mm si De 315 mm, amplasate aproape de axul carosabilului (care
majoritar este de balast) si camine de vizitare, camine de rupere de panta si camine de schimbare de
directie.
Adancimea colectoarelor proiectate este uzual cuprinsa intre 1.50 si 2.0 m si nu depaseste 3,26 m.
Conductele de canalizare proiectate au pante variabile intre 1,0 si 21,73, gradul de umplere
3.8.4.5 Conducte de canalizare prevazute in satul Cucuieti

In etapa curenta pe teritoriul localitatii Cucuieti au fost prevazute colectoare principale pe
urmatoarele strazi: Dambovitei, Argesului, Stejarului, Ciresului, Drum de exploatare nr. 1 si nr. 2 si
Intrarea Macesului, Piersicului, Prunului, Teiului, Alunului, Caisilor, Salcamului, Bisericii,
Marului, Parului, Fagului. Astfel daca pe viitor se doreste extinderea retelei de canalizare, orice
strada se va putea racorda la colectoarele principale prevazute in investitia curenta:
Lungime (m) pe Diametre conducta PVC
Multistrat Total
SAT CUCUIETI
Intr. Parului 60.73 60.73
Intr. Caisilor 77.98 77.98
Intr. Salcamului 122.15 122.15
Intr. Alunului 56.37 56.37
Drum exploatare nr. 1 24.67 24.67
Intr. Marului 219.44 219.44
Intr. Macesului 63.1 63.1
Intr. Piersicului 86.35 86.35
Lungime (m) pe Diametre conducta PVC

Multistrat Total
Intr. Prunului 132.31 132.31
Intr. Fagului 102.97 102.97
Intr. Teiului 104.4 104.4
Str. Ciresului tr. 1 444.17 444.17
TOTAL SAT CUCUIETI 3,161.72 0 0 3161.72
Pe strazile mai sus mentionate au fost prevazute conducte de canalizare PVC Multistrat SN 4 cu
diametru De 250 mm, amplasate aproape de axul carosabilului (care majoritar este de balast) si
camine de vizitare, camine de rupere de panta si camine de schimbare de directie.
Adancimea colectoarelor proiectate este uzual cuprinsa intre 1.50 si 2.0 m si nu depaseste 2.10 m.
Conductele de canalizare proiectate au pante variabile intre 1,0 si 34.53, gradul de umplere
3.8.5 Lucrri care se execut pe drumuri publice
3.8.5.1 Colectoare de canalizare paralele cu aliniamentul drumului judetean DJ 301

Pe aliniamentul paralel cu drumul judetean DJ 301, pe zona localitatilor, conducta de canalizare va
fi pozata pe ambele parti ale drumului, in afara carosabilului, la o distanta de cca. 3.50 m-3,8 m fata
de axul drumului, pe axul acostamentelor betonate.
Privind amplasamentul retelei de apa si de canalizare pe aliniamentul DJ 301 se face urmatoarea
precizare:
- Avand in vedere obstacolele existente pe zona trotuarelor, pe aceasta zona nu au putut fi
prevazute decat conductele de distributie apa potabila, iar conductele de canalizare au
fost amplasate pe acostamentele drumului judetean.
- Avand in vedere ca aceste acostamente sunt betonate, pentru reducerea afectarii
drumului judetean, la data executiei, pe toata lungimea drumului judetean DJ 301,
constructorul impreuna cu beneficiarul vor identifica si vor stabili de comun acord
zonele unde se poate executa reteaua de canalizare in afara acostamentului, pe zona
trotuarelor pietonale.
- Trecerea conductelor de canalizare de la aliniamentul acostamentelor la aliniamentul
trotuarelor se va face prin doua camine de schimbare de directie iar cota radierului
conductelor va fi pastrata cea din profilul longitudinal, pe tronsonul care va fi executat
pe zona trotuarelor.
Exista mai multe zone unde nu este prevazuta conducta de canalizare si anume:
pe raza localitatii Plataresti, avand in vedere pantele terenului natural, conducta de
canalizare este impartita in mai multe tronsoane care nu sunt continue. Pe segmentul intre
km 16+292m si 16+440m s-a prevazut conducta de canalizare doar pe partea stanga a
drumului, vedere spre Podu Pitarului. De asemenea, in zona km 18+452m, intre calea ferata
si statia de pompare SP_2P, pe o portiune de cca. 50.0 m lungime nu s-a prevazut conducta
de canalizare menajera deoarece pe aceasta portiune nu sunt locuinte; pe aceasta zona se
regaseste conducta de refulare de la SP_2P;
intre localitatile Plataresti si Podu Pitarului, intre km18+500m si km 18+840m; s-a
prevazut o conducta de refulare intre cele doua localitati care va fi pozata pe un teren liber;
intre localitatile Podu Pitarului si Cucuieti, intre km20+761m si km 21+523m pe acest
tronson a fost prevazuta conducta de refulare de la statia de pompare ape uzate SP_2C;
conducta de refulare va fi pozata pe partea stanga a drumului judetean (vedere spre
Cucuieti), la o distanta de cca. 6.50 m fata de axul drumului DJ 301;
pe raza localitatii Cucuieti, pe partea dreapta a drumului judetean (vedere spre Plataresti),
intre km 21+523m si km 21+805m;
pe raza localitatii Cucuieti, pe partea stanga a drumului judetean (vedere spre Plataresti), pe
o portiune de cca. 150.0 m, conducta de canalizare propusa paraseste aliniamentul drumului
judetean si continua pe un drum de exploatare pentru ca subtraversarea caii ferate in acea
zona sa nu perturbeze circulatia rutiera in zon in momentul executiei;
Adancimea colectoarelor proiectate pe aliniamentul paralel cu DJ 301 este cuprinsa uzual intre 1.50
si 2.0 m si nu depaseste 3,0 m. Adancimea de ingropare a conductelor a fost necesara si datarita
configuratiei terenului dar si necesitatii de a prelua conducte de canalizare de pe alte strazi.
Conductele de canalizare prevazute au pante variabile intre 1,0 si 66,0, gradul de umplere este
cuprins intre 1,0 si 49,0 %, viteza la plin este cuprinsa intre 0.20 1.0 m/s iar viteza maxima nu
depaseste 1,69 m/s.
Conductele de canalizare prevazute au pante variabile intre 1,0 si 102.57, gradul de umplere
este cuprins intre 1,58 si 61.66 %, viteza la plin este cuprinsa intre 0.42 4.12 m/s iar viteza
maxima nu depaseste 1,81 m/s.
3.8.5.2 Colectoare de canalizare paralele cu aliniamentul caii ferate LS 801 Bucureti (Obor) -
Titan (Sud) - Oltenia (79 km)
Pe teritoriul localitatii Plataresti, intre km 35+860 m si 36+513 m conducta de canalizare proiectat

este pozat n paralel cu calea ferata LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) - Oltenia, mai exact pe
strada Petru Rares conducta PVC De 250 mm si pe Drum exploatare paralel cu CF PVC De 200
mm. Conducta proiectata de canalizare este pozata pe axul carosabilului din macadam, la o distanta
de 6.0-10.0 m, respectiv 3.5-9.0 m de axul caii ferate.
Adancimea colectoarelor proiectate pe aliniamentul paralel cu calea ferata este cuprinsa uzual intre
1.00m si 2.70m. Adancimea de ingropare a conductelor a fost necesara si datorita configuratiei
terenului dar si necesitatii de a prelua conducte de canalizare de pe alte strazi.
Conductele de canalizare prevazute pe aliniamentul caii ferate au pante variabile intre 1,0 si
28.29, gradul de umplere este cuprins intre 6.91 si 63.97 %, viteza la plin este cuprinsa intre 0.36
2.28 m/s iar viteza maxima nu depaseste 1,51 m/s.
3.8.5.3 Subtraversari drum judetean DJ 301

Pentru functionarea sistemului de canalizare a fost necesar subtraversarea drumului judetean DJ 301
de sapte ori cu conducte gravitationale si o data cu conducta sub presiune. Toate subtraversarile se
vor executa prin metoda forajului orizontal dirijat, conform cu planurile de situaie i profilele
transversale desenate. La fiecare subtraversare se va folosi conducta de protectie din otel dupa cum
este prezentat si in tabelul ce urmeaza:
Subtraversare Pozitie Lungime

SAT Conducta retea Conducta protectie Nod amonte Nod aval
DJ 301 Km (m)
Podu Pitarului 4 19+601 PVC De 250 mm OTEL Dn 406.0x10.3 6.6 C293 C259
Subtraversarea drumului judetean DJ 301 se va realiza conform prevederilor STAS 9132/87 prin
pozarea conductei de canalizare proiectate (De 140 mm, respectiv De 250 mm) n conduct de
protecie metalic din eav sudat elicoidal cu 273x7.9 mm, respectiv 406x10.3 mm (conform
SR 11082 - Tevi din otel sudate elicoidal pentru conducte petroliere, transport titei, gaze si apa).
Montarea conductelor metalice de protectie se va realiza prin foraje orizontale de la un capt.
Acoperirea cu teren deasupra bolii conductei, n axul drumului, este de minim 1,50 m, iar
acoperirea conductelor n dreptul rigolelor este mai mare de 80 cm. Panta tubului de protecie este
variabila, minim 1.0 iar tubul de protecie depete aliniamentul rigolelor cu peste 1.0 m unde
este posibil.
Conducta proiectata va fi centrata pe eava de protecie prin intermediul unor supori prevzui
pentru centrarea conductei.
Dupa montarea conductelor de PVC, interspatiul dintre conducta de protectie si conducta de
canalizare va fi betonat prin umplere cu mortar de ciment M100T.
Dup realizarea subtraversrilor se vor reface la starea iniial partea din taluz i rigolele care sunt
afectate de lucrrile de subtraversare.
Soluiile de traversare a drumului judetean DJ 301 respect prevederile STAS 9132/87, iar poziiile
de subtraversare alese au rezultat din necesitati tehnologice si dintr-o ncadrare ct mai bun a
traseului conductelor ntre obiectivele existente n zon.
3.8.5.4 Subtraversari cale ferata LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) - Oltenia (79 km)
Pentru functionarea sistemului de canalizare a fost necesar subtraversarea caii ferate de trei ori cu
conducte gravitationale si o data cu conducta sub presiune. Toate subtraversarile se vor executa prin
metoda forajului orizontal dirijat, conform cu planurile de situaie i profilele transversale desenate.
La fiecare subtraversare se va folosi conducta de protectie din otel dupa cum este prezentat si in
tabelul ce urmeaza:
Subtraversare Pozitie Lungime Nod
SAT Conducta retea Conducta protectie Nod aval
CF Km (m) amonte

Subtraversarea caii ferate se va realiza conform prevederilor STAS 9132/87 prin pozarea conductei
de canalizare proiectate (De 160 mm, De 200, respectiv De 250 mm) n conduct de protecie
metalic din eav sudat elicoidal cu 323.9x8.7 mm, 355.6x8.7 mm respectiv 406x10.3 mm
(conform SR 11082 - Tevi din otel sudate elicoidal pentru conducte petroliere, transport titei, gaze
si apa). Montarea conductelor metalice de protectie se va realiza prin foraje orizontale de la un
capt.
Acoperirea cu teren deasupra bolii conductei, n axul caii ferate, este de minim 1,50 m, iar
acoperirea conductelor n dreptul rigolelor este mai mare de 80 cm. Panta tubului de protecie este
variabila, minim 1.0 iar tubul de protecie depete aliniamentul rigolelor cu peste 1.0 m unde
este posibil.
Conducta proiectata va fi centrata pe eava de protecie prin intermediul unor supori prevzui
pentru centrarea conductei.
Dupa montarea conductelor de PVC, interspatiul dintre conducta de protectie si conducta de
canalizare va fi betonat prin umplere cu mortar de ciment M100T.
Dup realizarea subtraversrilor se vor reface la starea iniial partea din taluz i rigolele care sunt
afectate de lucrrile de subtraversare.
Soluiile de traversare a caii ferate respect prevederile STAS 9132/87, iar poziiile de subtraversare
alese au rezultat din necesitati tehnologice si dintr-o ncadrare ct mai bun a traseului conductelor
ntre obiectivele existente n zon.
3.8.5.5 Execuia lucrrilor

Lucrrile de subtraversare a drumului se vor executa de o ntreprindere specializat n execuia
lucrrilor de foraje orizontale dirijate i vor respecta msurile i prevederile n vigoare privind
garantarea circulaiei pe drumurile publice.
3.8.5.6 Modul de refacere a zonelor afectate;

n cadrul lucrrilor, zonele afectate sunt situate n zona rigolelor laterale drumului judetean. Terenul
i rigolele vor fi refcute la starea iniial.
3.8.6 Intersectii cu alte retele

Pe raza localitatii exist reea de ap potabil, retea de telefonie si fibra optica.
La incrucisari cu alte reele edilitare: cabluri electrice, cabluri telefonice, etc se vor respecta
distantele minime i condiiile de protecie prevzute n STAS 8591/97 - Reele edilitare subterane.
Condiii de amplasare" n avize si reglementri in domeniu.
Inaintea de inceperea lucrarilor, beneficiarul va inmina cu proces verbal avizele obtinute de la

proprietarii retelor din zona lucrarilor. Antreprenorul va lua legatura cu proprietarii de retele
afectate de lucrare si vor stabili impreuna un program de lucru pentru depasirea acestor intersectii in
timpul executiei lucrarilor.
3.8.7 Elemente componente ale reelei de canalizare

Caminele de vizitare sunt suprapuse sectiunii transversale a canalelor (sectiunea transversala a
canalului este inclusa in camine). Caminele prevzute sunt camine din beton si camine de PE.
In cadrul prezentului proiect, caminele de PE se vor monta in modul urmator:
Pana la adancimea de 3,0 m, cmine de vizitare monobloc din PE cu baza inchisa si fundatie
de beton sau cu baza cu o iesire si 1-3 intrari.
Pentru adancimi mai mari de 3 m se vor folosi camine de vizitare monobloc din PE cu
aceleasi elemente dar cu intarirea cosului de acces de la nivelul fundatiei pana la cota -3,0;
In toate cazurile, in cazul unui nivel ridicat al apelor freatice se va prevede o umplutura de
beton imprejurul caminelor, pentru lestare contra plutirii
3.8.7.1 Cmine de vizitare din beton

Caminele de vizitare de trecere sau de intersectie (curente) sunt conform STAS 2448, alcatuite
dintr-o camera de lucru de 2 m inaltime, un racord intre camera de lucru si cosul de acces format
dintr-o piesa tronconica 1000/800 mm si un cos de acces cu diametrul de 800 mm, prevazut cu scari
metalice de coborare. Sunt constructii din beton, prefabricate. Pe locul de amplasare se toarna doar
fundatia din beton simplu. Formele si dimensiunile radierelor caminelor de vizitare sunt prevazute
de STAS 2448.
Fundatiile caminelor de vizitare se executa din beton simplu clasa C20/25. Se pot executa i
prefabricate, n ateliere centralizate.
La caminele in care se face schimbarea directiei canalului unghiul intre cele doua directii trebuie sa
fie maximum 90. Camera de lucru va avea inaltimea maxima de 2 m si latimea de 1 m masurata in
sensul axului canalului la care se face accesul, simetric fata de axul canalului de acces. In camera
este prevazut un spatiu de adapostire, largit in afara cosului de acces pe toata latimea camerei, cu
inaltimea de 2 m si latimea de minimum 0,2 m.
Peretii interiori ai caminelor se tencuiesc cu un strat de 2 cm de mortar de ciment.
Imbinarea tuburilor prefabricate se face cu mortar de ciment.
Prima treapta a scarii de acces, la caminele de vizitare se aseaza la 50 de cm distanta de capac, iar
ultima la maximum 30 de cm deasupra banchetei.
Se pot utiliza si camine de plastic pentru caminele de vizitare.
3.8.7.2 Cmine de vizitare din PE

Caminele de vizitare sunt produse compacte sau din module, fabricate din polietilena, prin
procedeul denumit rotomolding. Acestea sunt prevazute cu mnere de prindere pentru a usura
montarea lor si trepte de acces n interior si sunt proiectate pentru instalare subterana.
Au culoarea gri si sunt produse monostrat, colorat n masa. Datorita constructiei lor este imposibila
infiltrarea apelor reziduale, caminele din polietilena fiind solutia ideala pentru protejarea mediului
nconjurator. Caminele de vizitare nu au fost proiectate si NU pot fi folosite la colectarea
substantelor combustibile sau a altor produse petroliere. De asemenea, nu au fost proiectate si NU
pot fi folosite n retele de canalizare sub presiune. Ele sunt destinate utilizarii n sistemul de
canalizare urban, cu respectarea limitelor admisibile standardizate ale compusilor chimici din apele
reziduale.
Caminele de vizitare sunt fabricate n 3 variante :
cu baza nchisa
cu o intrare si o iesire avnd diametre de 400 si 500 mm
cu 3 intrari si o iesire, n doua game dimensionale, si anume D 200/160, respectiv D
315/250. Iesirea, respectiv intrarile, se livreaza blindate, urmnd ca pe santier sa se taie
pentru diametrul de teava dorit.
Caminele de vizitare cu baza nchisa au urmatoarele destinatii: camine de curatire si control, camine
pentru apometru, cu conditia executarii n interior a izolatiei termice, camine pentru cabluri de
telefonie, camine echipate cu statii de pompare pentru ape uzate, camine pentru recoltare de probe.
Caminele cu 3 intrari si o iesire sunt camine de vizitare, curatire si control pentru sistemul de
canalizare exterior cu curgere gravitationala.
3.8.7.3 Camine de schimbare de directie si/sau schimbare de panta
Caminele de schimbare de directie si/sau panta prevazute sunt asemanatoare cu cele de vizitare si
permit o schimbare de directie atat in plan vertical cat si in plan orizontal. Acesta presupune ca
intrarile si iesirile conductelor de canalizare nu sunt dispuse pe acelasi ax. La caminele de
schimbarea directiei unghiul dintre cele doua directii trebuie sa fie de maxim 90o.
3.8.7.4 Camine de rupere de panta
Caminele de rupere de panta prevazute sunt asemanatoare cu

cele de vizitare si permit o diferen de cote de radier in plan
vertical a conductelor de intrare i ieire. Acesta asigur ca
intrarile si iesirile conductelor de canalizare s fie decalate pe
vertical cu o diferen maxim de
80 cm. n cazul cnd aceasta
diferent este mai mare este necsar
proiectarea unor cmine speciale
de rupere de panta.
3.8.7.5 Camine de spalare

Camine de spalare sunt camine dispuse pentru spalarea retelelor de tip divizor pentru diametre mici.
Caminele de spalare sunt asemanatoare cu cele de vizitare si au prevazute sisteme de retentie a apei
in camin sau in conductele si caminele amonte de camin. Aceste sisteme permit retentia apei pana la
umplerea caminului sau tronsonului de canalizare amonte iar prin deschiderea brusca a sistemului
de retentie se creaza un debit de apa in aval care permite curatarea si antrenarea depunerilor de pe
conductele de canalizare. Uzual, sistemele de retinere sunt realizate cu clapete de retinere de fonta,
actionate de un lant, de la suprafata terenului.
3.10 Solutii tehnice reele de canalizare
3.10.1 Generalitati
Prin solutiile tehnice adoptate pentru realizarea retelelor de canalizare prevazute n proiect s-au
respectat cerintele (exigentele) Legii 10/1995 privind calitatea n constructii, si anume:
a) rezistenta si stabilitate;
b) siguranta n exploatare;
c) siguranta la foc;
d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) izolatie termica, hidrofuga si economia de energie;
f) protectia mpotriva zgomotului
Aceste cerinte se regasesc ca exigente esentiale si n Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE.
3.10.2 Rezistenta si stabilitate
3.10.2.1 Rezistenta mecanica a elementelor retelei
S-a asigurat rezistenta mecanica a elementelor retelei de canalizare la presiunea maxima ce se poate
produce n exploatare.
3.10.2.2 Proiectarea antiseismica a retelelor de canalizare

Pentru diferenierea msurilor de proiectare la aciunea seismic, instalaiile din construcii se
clasific n trei categorii pe baza rolului funcional i a consecinelor produse de avarierea/ieirea
din funciune ale acestora:
Instalaii "eseniale" necesare funcionrii nentrerupte a construciilor din clasa de
importan I, inclusiv instalaiile care asigur funcionarea acestora.
Instalaii a cror avariere poate avea consecine grave privind sigurana persoanelor din
construcie sau din exterior, pentru construciile din clasele de importan II i III.
Instalaii curente (care nu fac parte din cele dou categorii de mai sus).
Din punct de vedere al exigentelor de functionare si comportare n timpul si dupa cutremur,

sistemul de canalizare, potrivit normativului P100-1/06 retelele de instalatii (apa si canal) se
incadreaza la categoria III. Instalaii curente (care nu fac parte din categoriile I si II).
Conform prevederilor normativului P100-1/06:
(4) La interfaa cu terenul sau cu structurile adiacente care se pot deplasa independent, conductele
de alimentare/evacuare trebuie s aib flexibilitatea necesar pentru a prelua n siguran deplasrile
difereniale probabile.
(5) Pentru construciile din clasele de importan I i II situate n amplasamente cu ag 0.20g,
aezate pe terenuri cu consisten redus, se va ine seama de sensibilitatea la aciunea seismic a
reelelor exterioare ngropate i a zonelor de legtur cu instalaiile interioare.
n vederea obtinerii sigurantei necesare n exploatare si a unui raspuns seismic favorabil al retelelor
proiectate, acestea au fost amplasate ct mai departe de fundatiile cladirilor, respectand prevederile
SR 8591-97 si STAS 9312-87. Totodata s-a tinut seama si de protectia celorlate constructii (cai
ferate, drumuri) n caz de avarii ale retelelor proiectate.
Tinnd seama de zona seismica de calcul n care se afla amplasata localitatea, materialul folosit
pentru conducte, prezinta caracteristici bune din punct de vedere al deformatiilor.
n conformitate cu cerintele din tema s-a ales ca material pentru executarea retelelor conducta din
PVC.
3.10.2.3 Siguranta n exploatare

Verificarea periodica a retelei de canalizare se va efectua conform Normativului I-22, astfel nct sa
nu se produca obturari sau colmatari ale colectoarelor.
S-au prevazut camine de vizitare cu capace si trepte de acces.
3.10.2.4 Igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului

Toate componentele (materiale si accesorii) retelelor prevazute n proiect, au avizul Ministerului
Sanatatii.
Pentru a evita stagnarea apei n reteaua de canalizare, se va respecta obligatoriu panta colectorului
prevazuta in proiect (limitele in care se inscriu abaterile la montaj specificate in caietele de sarcini
nu vor fi in nici un caz depasite).
Conductele de canalizare a apelor uzate se vor amplasa la 3 m distanta n plan orizontal fata de
conductele de alimentare cu apa potabila, sau, daca este cazul, cu minimum 0,40 m sub acestea.
Materialul ales pentru reteaua de canalizare PVC nu este permeabil asigurand izolatia hidrofuga.
3.10.2.5 Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie

In cazul prezentului proiect nu se va folosi izolatia termica deoarece intreaga retea de canalizare a
fost proiectat la adancimi ce depasesc adancimea de inghet.
3.10.2.6 Protectia mpotriva zgomotului

Pentru limitarea zgomotului n instalatii, viteza maxima admisa a apei este 3 m/s.
3.10.3 Tehnologia de executie a lucrarilor
3.10.3.1 Tehnologia de execuie pentru reeaua de canalizare

Reeaua de canalizare se va executa prin sptura deschisa. Execuia spaturilor se va face din aval
ctre amonte se se vor executa cu sprijinirea malurilor.
Latimea transeei va fi in conformitate cu STAS 3051 si normele de protecia muncii. Depozitarea
pmntului rezultat din sptura se va face de regul numai pe o parte.
nainte de inceperea lucrrilor de sptura se va face trasarea reelei de canalizare. Trasarea se va
face materializnd axul reelei prin trui aezai de o parte si de alta a axei reelei.
Tehnologia de execuie pentru reeaua de canalizare se face respectnd urmtoarele operaii
Trasarea reelei de canalizare
Desfacerea imbracamintii rutiere a strzii
Executarea spturii
Epuizarea apelor din sptura (daca este cazul)
Nivelarea(politura) fundului transeei
Executarea patului de pozare
Lansarea conductei in tranee
mbinarea tuburilor din PVC
Executarea cminelor de vizitare
Executarea probelor de etaneitate si remedierea defeciunilor daca este cazul
Executarea racordurilor
Executarea umpluturilor
Transportul excedentului de pamant
3.10.3.2 Conditii impuse privind calitatea materialelor.

Tevile din PVC, vor trebui sa aiba caracteristici in conformitate cu STAS 6675/1, privind absorbtia
de apa, variatia dimensiunilor la T = 150 C, rezistenta la presiunea interioara, rezistenta la soc la
20 C, punctul de inmuiere, etc. Nu se vor folosi materiale neagrementate in Romania.
Tevile vor trebui sa prezinte rezistenta chimica la actiunea agresiva a substantelor din sol, la
actiunea sarurilor si a substantelor caustice, a solutiilor acide apoase.
3.10.3.3 Transportul si depozitarea conductelor

Transportul si depozitarea conductelor si accesoriilor se va face n conformitate cu cerintele
furnizorilor si respectnd Normele Generale de Protectia Muncii.
Tevile se vor transporta cu vehicule corespunzatoare, luandu-se masuri de siguranta la incarcare si
descarcare. Cand transportul se efectueaza la temperaturi scazute, aproape de inghet se vor preveni
socurile.
Depozitarea se va face in stive care nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 2 metri. Din loc in loc se
vor prevedea suporti pentru a impiedica deformarea tevilor. Se vor lua masuri pentru ca sa nu intre
diverse componente in interiorul tevilor. De asemenea se va evita intrarea in contact cu substante ce
ataca PVC-ul (combustibili pentru motoare, solventi, etc). Tevile nu se vor tiri pe sol si se vor feri
de socuri puternice.
3.10.3.4 Trasarea canalelor

La trasarea canalelor se vor respecta STAS 9824/5 si 3051
Trasarea este esentiala pentru canalizare, functionarea ulterioara a instalatiei fiind absolut
dependenta de realizarea trasarii corecte si de respectarea cu strictete a pantelor din proiect. Se va
executa o trasare de precizie atat de planimetrie cat si de nivelment. Integritatea reperilor cade in
sarcina executantului pe toata durata executiei lucrarilor.
3.10.3.5 Lucrari de terasamente

Inainte de inceperea sapaturii se aprovizioneaza intreaga cantitate de tuburi pentru tronsonul
respectiv.
Lucrarile de terasamente pentru executarea transeelor sunt urmatoarele:
- Se executa desfacerea pavajului pe o latime mai mare ca latimea transeei n care se vor
monta conductele cu cate 30-40 cm de fiecare parte.
- Materialele rezultate din desfacerea pavajelor care se pot refolosi se depoziteaz la
marginea trotuarului astfel nct s nu mpiedice scurgerea apei din rigole.
- Tuburile se vor aeza toate n zona de lucru pe aceeai parte a transeii, n aa fel incat s
nu sprijine pe mufe sau pe captul liber.
- Se executa sapatura. Ultimii 30 de cm deasupra cotei de fundare se executa manual si
numai inainte de lansarea tuburilor. Latimea transeei va fi de minimum Dn
conducta+0.50 m.
- Transeele pentru pozarea conductelor se executa vertical cu sprijiniri pe intreaga
suprafata.
- Pamantul rezultat din sapatura se va depozita de cealalta parte a transeei, asigurandu-se o
banchet libera de 0,5 m.
Baza transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea sa pe un strat de
nisip de minim 10 cm. Conductele se vor monta ntotdeauna sub adancimea de inghet (STAS 6054).
Pe toata durata executiei lucrarilor, in lungul canalelor se asigura o zona de lucru si o zona de
circulatie.
3.10.3.6 Montajul conductelor si accesoriilor

Tuburile vor fi verificate:
- la sosirea in santier;
- la depozitarea de-a lungul santului.
Tuburile verificate se lanseaza mecanizat (excavator, macara).
Se toarn fundatiile caminelor la cotele reprezentate in profilul longitudinal i se realizeaza rigolele
de pe radiere la cotele din proiect. Se verific din nou cota fundului transeei, se asterne patul de
nisip pentru pozarea conductei si se reverifica cota de pozare a tuburilor. Se monteaz tuburile care
patrund n camine asigurandu-se reazem continuu pentru a nu induce eforturi suplimentare n tuburi.
Tuburile se aseaz cu mufele orientate contra sensului scurgerii. In dreptul mufelor se adncete
sptura cu cte o groap avnd dimensiunile L x h = 90 x 15 cm.
Patul de rezemare va asigura unghiul la centru de 90 avnd o grosime constanta pe tot traseul
conductei.
3.10.3.7 Imbinarea si etansarea

Imbinarea tuburilor se face conform Caietului de sarcini. Etansarea imbinarilor se realizeaza
conform indicatiilor furnizorului.
Se verifica n permanenta panta canalului (care trebuie s coincida cu cea din proiect) si calitatea
imbinarii.
3.10.3.8 Verificarea si probarea canalelor

Verificarea pe parcursul executiei a fost deja descrisa la succesiunea operatiilor descrisa mai sus.
Aceasta verificare reflecta cantitatea si calitatea lucrarilor ce raman ascunse. Tronsoanele se verifica
pe toat lungimea ntr-o etapa. Abaterea pantei nu va depi 3 cm la 100 m lungime de canal.
Verificarea finala consta n verificarea parametrilor de functionare ai canalului in vederea punerii n

functiune.
Proba de etanseitate pentru canale se va efectua ntre camine consecutive, nainte de efectuarea
umpluturilor, dupa ce imbinarea a ajuns la rezistenta proiectata.
Se va executa inchiderea etansa a tuturor orificiilor, blocarea capetelor canalelor si a tuturor
punctelor susceptibile de deplasare n timpul probelor.
Umplerea canalului cu apa se face din capatul aval, aerul evacuandu-se prin capatul amonte.
Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi sub 0 C.
Presiunea de proba masurata n capatul aval al tronsonului se va considera 0,5 bari. Durata probei
va fi de minim 20 minute. n timpul probei se va msura apa pierdut msurndu-se cantittile
adugate.
Daca pierderile de apa depasesc limita admisibil pentru tronsonul respectiv, se va face revizia
conductei, urmata de reparatie sau inlocuire, dupa caz, si se va relua proba.
Inlaturarea pierderilor de apa punctiforme sau la punctele de mbinare se va realiza prin repararea
corespunztoare a acestor zone. In cazul unor defectiuni mai grave, se va inlocui tubul sau se va
solicita proiectantul pentru modul de remediere al defectiunii.
3.10.3.9 Executarea umpluturilor.

Inainte de efectuarea probei de etanseitate transeea se va umple partial pana la 2030 cm deasupra
partii superioare a tubului, lasandu-se mufele libere. Pamantul care se aseaza deasupra tubului nu
trebuie sa contina pietre mai mari de 7 cm.
Umplutura va fi bine compactata n straturi de 10 cm grosime.
La compactare tubul se va feri de lovituri. Compactarea umpluturii n jurul tubului se va face
manual, simultan pe ambele parti, pentru evitarea deplasarilor laterale ale tubului.
n zonele de umplutura situate deasupra conductei nu se vor folosi dispozitivele de compactare

mecanica.
Dupa cel putin 40 cm grosime pamant de umplutura deasupra crestei canalului, compactarea se va
realiza cu mijloace mecanice putandu-se folosi n acest scop:
- ciocan batator (greutatea discului 2,7 daN, presiunea de batere 4 6 at );
- maiuri mecanice (greutatea cca 100 daN, productivitatea 150 m3/ ora, adancimea de
compactare 35 cm );
- maiuri vibrante;
- cilindru compactor vibrant, etc.
in functie de volumul umpluturii si dotarea cu utilaje a contractantilor.
Verificarea privind gradul de compactare al umpluturilor se va face prin extragerea de probe din
stratul compactat conform STAS 2914.
In partea finala a zonei de pozare a canalelor se amplaseaza si elementele de marcare a conductelor
conform STAS 9570/1;
Se va reface suprafata pavajelor;
Capacele cminelor se pozeaz la nivelul mbrcmintii definitive;
3.10.4 Camine de racord individuale din PE. Intructiuni generale pentru montajul cminelor de
inspecie si curire
3.10.4.1 Execuia spturii

Prima etapa a montajului consta in realizarea patului de montaj, cea mai importanta cerina fiind
compactarea foarte buna a acestuia si nivelarea sa.
Prin executarea spturilor trebuie s se asigure spaiul de lucru necesar amplasrii att n plan
orizontal ct i n plan vertical a cminului de vizitare, innd seama concomitent i de implicaiile
economice ale acestor lucrri. n funcie de natura terenului i adncimea de pozare, sptura se
poate executa cu perei verticali (cu sau fr sprijiniri) sau cu taluz nclinat.
3.10.4.2 Execuia umpluturii

Pentru realizarea patului de montaj, cminul se va aez pe un strat de nisip compactat de 10-15 cm
grosime, funcie de specificaiile furnizorului.
Dup realizarea racordrilor la reea, se procedeaz la umplerea gropii. Se va folosi pe cat posibil
nisip sau pamant cu granulatie mica fara pietre sau sparturi coluroase. Umplutura se realizeaz n
straturi de maximum 15 cm grosime, pe tot conturul, compactarea realizndu-se pe fiecare strat.
Gradul minim de compactare al umpluturii de nisip care nglobeaz cminul de vizitare trebuie s fi
de 85%.
n cazul amplasrii cminului de vizitare n zone verzi, umplutura de nisip, de grosime variabil,
situat deasupra cminului de vizitare se va realiza cu gradul minim de compactare de 80%.
3.10.4.3 Condiii speciale de montaj

n cazul amplasrii cminului sub trotuare sau carosabil se vor respecta valorile minime de
compactare evideniate n tabelul de mai jos:
Amplasamentul cminului de Grad minim de compactare %
vizitare
Pe conturul n zona coului de Ultimul strat de 0,50 m grosime
cminului acces situat sub fundaia cii
Drumuri principale 85 90 95
Drumuri secundare 85 85 90
Trotuare i alei pietonale 85 80 85
3.10.4.4 Montajul cminelor de inspecie si curire

Montajul unui cmin necesit efectuarea urmtoarelor operaii :
Montarea bazei cminului
Taierea coloanei la nlimea dorita.
Montarea garnituri pe coloana pentru etansarea cu baza cminului. Att pe garnitura cat si pe
baza cminului se va aplica un strat de lubrifiant pentru o mbinare uoara si pentru protejarea
garniturii, dup care are loc mbinarea.
Acoperirea cu Capac Telescopic

Montajul necesit efectuarea urmtoarelor operaii :
Monarea garniturii pe coloana pentru etansarea cu tubul telescop si montarea capacului in
tubul telescop
Montarea ansamblului capac + telescop in coloana cminului.
Acoperirea folosind Inel de Beton

Montajul necesit efectuarea urmtoarelor operaii :
Instalarea inelului de beton.
Instalarea ramei metalice a capacului.
Instalarea capacului de fonta.
Acoperirea cu Inel si Capac de Beton

Se face in mod similar, cu diferena ca in locul capacelor metalice se vor folosi capace de beton.
Rama capacului carosabil se va sprijini pe o plac de beton armat de 20 cm grosime, avnd
dimensiunile n plan de 1,70 x 1,70 m.
Dupa asezarea caminului in groapa se monteaza garnitura in degajarea special facuta in gura
caminului, iar prin garnitura de cauciuc va trece elementul de ridicare . Cu ajutorul elementului de
ridicare se aduce la cota caminul.
3.10.4.5 Montarea racordurilor suplimentare

Este posibila montarea ulterioara in coloana cminului a unui alt racord suplimentar, racord ce nu se
afla la aceeai cota cu cea a bazei cminului. Diametrele conductelor ce se pot racorda in coloana
cminului cu ajutorul mufelor speciale sunt de diametre De 110mm si De 160mm. Pentru aceasta
sunt necesare urmtoarele operaiuni:
Perforarea coloanei, montarea garniturii de etansare si aplicarea lubrifiantului.
Montajul mufei de racordare si aplicarea lubrifiantului pe captul conductei ce urmeaz a fi
introdusa in coloana cminului. mbinarea conductei cu mufa si realizarea racordului.
Pentru a realiza o lucrare de calitate, cu durat lung de exploatare, se vor respecta cu strictee toate
prescripiile normativelor tehnice n vigoare referitoare la execuia lucrrilor de canalizare
concomitent cu prevederile din proiect. n cazul n care condiiile de amplasare sunt deosebit de
dificile, pentru stabilirea detaliilor concrete de montare se va consulta proiectantul i / sau
furnizorul.
3.10.4.6 Realizarea umpluturilor

Dupa terminarea montajului conductelor, se verifica conductele si toate elementele acestora, n
vederea depistrii eventualelor defectiuni survenite n timpul montajului si remedierii lor, dupa care
se poate trece la realizarea umpluturilor.
Materialul rezultat din sptura se poate folosi, de regul pentru realizarea umpluturilor att n zona
de protectie a conductei,ct si pentru restul umpluturilor;
Realizarea umpluturilor se face conform reglementarilor tehnice specifice pentru conductele din
policlorura de vinil (PVC):
- compactarea straturilor de umplutur se face manual;
- zonele de mbinare a tevilor se las libere pn la efectuarea probei de etaneitate;
- dupa efectuarea probei se realizeaza umplutura si n zonele de mbinare, exact n aceleasi
conditii cu cele de la restul umpluturilor de pe traseu;
- n partea finala a zonei de pozare a conductelor se amplaseaza si elementele de marcare a
conductelor conform STAS 9570/1;
- se va reface suprafata drumurilor sau a solului vegetal;
- pentru conductele pozate sub zone carosabile, pna la realizarea mbracamintii definitive
(dupa ce se verifica gradul de compactare al umpluturii), se executa o mbracaminte
provizorie din materiale bituminoase sau pavaje;
- capacele caminelor se pozeaza la nivelul mbrcmintii definitive;
- pe toata durata executiei lucrrilor, n lungul conductelor se asigura o zona de lucru si o zona
de protectie (ltimea zonei de protectie= 6 m).
3.10.4.7 Protecia muncii

La ntocmirea documentatiei s-au prevzut datele tehnice obligatorii pentru ca lucrarea s poat fi
executat cu respectarea tuturor msurilor privind protecia muncii (sprijinirea malurilor, parapete
de-a lungul santului, sustinerea cablurilor si a conductelor de gaze n sptur, etc.), n conformitate
cu msurile prevzute n normele specifice de protectia muncii.
Intrucat lucrrile de pozare a canalelor se vor executa n conditiile existentei si a altor retele tehnice
edilitare este necesar convocarea reprezentantilor intreprinderilor de retele, pentru a fi identificate
pe teren intersectiile si punctele periculoase.
La executia lucrarilor, se vor respecta conditiile impuse prin avizele emise de toate intreprinderile
detinatoare de retele din zona.
Executantul (contractantul) va lua masurile necesare pentru respectarea msurilor de securitate a
muncii:
3.10.4.8 Date privind recepia lucrrilor, efectuarea probelor i punerea n funciune a conductelor
Receptia lucrarilor consta n verificarea executiei si a functionrii canalului la parametrii proiectati.
La receptia lucrarilor participa beneficiarul lucrarii si executantul (contractantul).
Proba de etaneitate se va face ntre cmine consecutive, nainte de finalizarea umpluturilor. Se
nchid etan ieirile din respectivele cmine i se blocheaz toate punctele susceptibile de deplasare
n timpul probei.
Umplerea cu ap se face ncepnd din captul aval pn la cel puin 1 m deasupra crestei canalului.
Pentru realizarea absorbiei n tub canalul se las plin cu ap cel puin 24 de ore.
Presiunea de ncercare la captul aval este 0,5 bari. Durata probei este de minimum 20 de minute.
Pierderile nu vor depi 0.64 cm3/1m lungime pentru fiecare mm din diametru.
n timpul probei se msoar cantitile de ap ce trebuie adugate pentru meninerea nivelului la
care a nceput proba (echivalentul apei pierdute). Se raporteaz la lungimea tronsonului ncercat i
n cazul cnd se depesc limitele admise explicitate anterior se detecteaz locurile pe unde au loc
pierderile i se iau masurile necesare.
Dac dup aceste remedieri i refacerea probei de etaneitate se constat din nou valori ale
pierderilor peste limita admis se vor nlocui eventualele tuburi defecte (prin nerespectarea
instruciunilor de transport, depozitare, manipulare, etc). Proba de etaneitate se reface de cte ori
este nevoie.
Dup efectuarea probelor pariale se trece la umplerea traneei.
Se vor ntocmi procese verbale semnate obligatoriu de beneficiar pentru urmtoarele lucrri:
- predarea amplasamentului (trasarea);
- adncimea efectiv a traneii;
- panta fundului i natura terenului;

- montarea tuburilor;
- proba de etaneitate;
- execuia umpluturilor;
- refacerea carosabilului.
Executia lucrarilor de canalizare se realizeaza totdeauna din aval spre amonte.
Tronsoanele de canal se pot da in folosinta imediat ce au fost terminate, in avans fata de termenul
de receptie. Acest lucru implica preluarea de catre Beneficiar a unei parti din lucrare inainte de
terminarea intregii lucrari prevazute in contract.
In acest caz se va incheia un proces verbal de predare primire intre executant si Beneficiar, in care
se va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de conservare, precum si cele de protectie
reciproca a desfasurarii activitatii celor doua parti.
Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra beneficiarului cu exceptia
viciilor ascunse si a celor care decurg dintr-o executie necorespunzatoare.
Procesul verbal incheiat in aceste conditii nu este un proces verbal de receptie pentru partea de
lucrare in cauza, dar investitorul poate trece inscrierea in procesul verbal de receptie intocmit la
terminarea lucrarii in intregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predarii primirii si le-a
consemnat in procesul verbal respectiv.
Pentru partea de lucrare preluata de Beneficiar, perioada de garantie pentru viciile care nu tin de
siguranta constructiei incepe de la data terminarii remedierilor. (Art. 31 HGR 273/1994).
Pentru beneficiar, perioada de garanie ncepe de la terminarea lucrrilor.
Branarea consumatorilor se va face cu avizul Unitatii de Exploatare n condiiile impuse de aceasta
i nu face obiectul prezentului proiect.
La recepia final beneficiarul va solicita Contractantului (Constructorului) lucrrilor cartea tehnic
a lucrrii n care va fi explicitat execuia lucrrii cu cea mai mare precizie.
Dup recepia final care se va efectua n conformitate cu Ordonana Guvernului nr.2/94 i cu
Regulamentul de recepie a lucrrilor aprobat prin H.G. nr. 766/97, canalul va fi preluat n
exploatare i ntreinere de Unitatea de Exploatare.
3.10.4.9 Date privind furnizarea materialelor

Toate materialele puse n oper vor fi de cea mai bun calitate i vor respecta normele i standardele
n vigoare.
Firmele furnizoare ale materialelor vor fi alese n urma licitaiei n concordan cu legislaia n
vigoare.
Beneficiarul va stabili n caietul de sarcini pentru licitaie condiiile i modul de prezentare a
ofertelor.
3.12 Staii de pompare ap uzat (SPAU)
3.12.1 Descriere staii de pompare ape uzate menajere

Staiile de pompare ap uzat SPAU sunt destinate transportului apelor uzate dintr-o zona de
colectoare cu curgere gravitationala in alta zona de colectoare cu curgere gravitationala spre statia
de epurare.
Reteaua de canalizare menajera a comunei este configurata pe zone cu curgere gravitationala; din
cauza topografiei terenului, pentru ca apele uzate colectate sa ajunga la statia de epurare este nevoie
de statii de pompare ape uzate (SPAU) care sa transfere apele uzate colectate din unele zone cu
curgere gravitationala spre alte zone cu curgere gravitationala spre statia de epurare (pompare si
eventual repompare).
In comuna Plataresti, apele uzate menajere colectate sunt transferate la statia de epurare proiectata
prin intermediul:
o Statiei de pompare din satul Podu Pitarului SP_4PP si a conductei de refulare aferente
PEHD PE 100 PN 6 De 280 mm;
o Statiei de pompare din satul Plataresti SP_1P si a conductei de refulare aferente PEHD PE
100 PN 6 De 90 mm;
o Conductei sub presiune din satul Plataresti CSP - PEHD PE 100 PN 6 De 315 mm;
Cele trei conducte mentionate mai sus descarca la intrarea in statia de epurare intr-un camin de
descarcare de unde apele uzate colectate ajung gravitational in statia de epurare proiectata.
Staiile de pompare ape uzate sunt de tip prefabricat, Xylem Flygt, model TOP (50-150), au
diametrul de 1.0 -1.4 -1.8 m i nlimea totala cuprinsa intre 3,0 4.0 m.
Statiile de pompare de pe reteaua de canalizare se vor amplasa pe marginea drumului, pe zona
dintre limita de proprietate si rigola existenta sau carosabilul drumului.
3.12.2 Amplasare si descriere statii de pompare ape uzate menajere (SPAU)

Sistemul propus nu are n totalitate la dispoziie cote de teren care s asigure curgerea gravitaional
a ntregii reele de canalizare, astfel incat pentru investitia curenta s-au prevzut opt statii de
pompare cu conductele de refulare aferente:
TABEL CENTRALIZATOR CONDUCTE DE REFULARE SPAU INVESTITIA CURENTA COMUNA PLATARESTI
Lungime (m) pe Diametre conducta PEHD PE 100 PN 6 Total
SAT 50 90 125 140 160 180 200 315 Lungime (m)
SAT PLATARESTI
Conducta de refulare SP_1P 774.93 774.93
Conducta sub presiune 342.51 342.51
TOTAL SAT PLATARESTI 0 774.93 0 0 102.12 0 0 342.51 1219.56
SAT PODU PITARULUI
Conducta de refulare SP_1PP 86.07 86.07
TOTAL SAT PODU PITARULUI 211.88 0.00 0.00 0.00 0.00 520.37 739.42 0.00 1471.67
SAT CUCUIETI
Conducta de refulare SP_1C 632.86 632.86
TOTAL SAT CUCUIETI 0 0 632.86 844.18 0 0 0 0 1477.04
TOTAL Lungime (m) pe Diametre conducta PEHD PE 100 PN 6 Total

TOTAL 50 90 125 140 160 180 200 315 Lungime (m)
211.88 774.93 632.86 844.18 102.12 520.37 739.42 342.51 4168.27
Sat Cucuieti:
Statia de pompare SP_1C este amplasata la marginea satului Cucuieti (inspre satul
Galbinasi), pe marginea drumului judetean DJ 301 si asigura transferul apelor uzate
menajere colectate din zona de est a satului spre reteau gravitationala din vestul satului.
Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 125 mm si lungimea de cca. 633
m. A fost necesar alegerea acestei solutii datorita configuratiei terenului din localitatea
Cucuieti.
Statia de pompare (repompare) SP_2C este amplasata la marginea satului Cucuieti (inspre
satul Podu Pitarului), pe marginea drumului judetean DJ 301, in apropierea intersectiei cu
strada Dambovitei si asigura transferul apelor uzate menajere colectate din satul Cucuieti
spre reteau gravitationala din satul Podu Pitarului. Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6
are diametrul De 140 mm si lungimea de cca. 844 m. A fost necesar alegerea acestei solutii
datorita configuratiei terenului din localitatea Cucuieti. Aceasta conducta de refulare
subtraverseaza drumul judetean DJ 301 la km 21+523 m, subtraversarea se executa prin
metoda forajului orijontal dirijat cu conducta de protectie din otel si camin de observatie in
aval.
Sat Podu Pitarului:
Statia de pompare SP_1PP este amplasata la marginea satului Podu Pitarului (inspre satul
Cucuieti), pe marginea drumului judetean DJ 301 si asigura transferul apelor uzate menajere
colectate de pe drumul de exploatare nr. 3 spre reteau gravitationala din localitate. Conducta
de refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 50 mm si lungimea de cca. 86 m. A fost
necesar alegerea acestei solutii datorita configuratiei terenului din aceasta zona.
Statia de pompare SP_2PP (repompare) este amplasata in apropierea intersectiei dintre
Aleea Teiului cu strazile Mihai Eminescu si Ion Creanga. Aceasta statie de pompare ape
uzate asigura transferul apelor uzate menajere colectate de pe o suprafata mare a satului plus
apele uzate din satul Cucuieti. Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 180
mm si lungimea de cca. 520 m. A fost necesar alegerea acestei solutii datorita configuratiei
terenului din localitatea Podu Pitarului.
Statia de pompare SP_3PP este amplasata pe strada Nuferilor si asigura transferul apelor
uzate menajere colectate de pe aceasta strada spre reteau gravitationala de pe drumul
judetean DJ 301. Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 50 mm si
lungimea de cca. 126 m. A fost necesar alegerea acestei solutii deoarece panta terenului de
pe aceasta strada este crescatoare spre drumul judetean DJ 301.
Statia de pompare (repompare) SP_4PP este amplasata la marginea satului Podu Pitarului
(inspre satul Plataresti), pe marginea drumului judetean DJ 301. Aceasta statie de pompare
ape uzate asigura transferul apelor uzate menajere colectate din satele Cucuieti si Podu
Pitarului direct in statia de epurare proiectata. Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6 are
diametrul De 200 mm si lungimea de cca. 740 m. A fost necesar alegerea acestei solutii
datorita configuratiei terenului din aceasta zona.
Sat Plataresti:
Statia de pompare SP_1P este amplasata in partea sudica a satului Plataresti, in capatul
strazii Drumul Tatarului. Aceasta statie de pompare ape uzate asigura transferul apelor uzate
menajere colectate de pe strazile din perimetrul Drumul Tatarului - Manastirii Plataresti
direct in statia de epurare proiectata. Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul
De 90 mm si lungimea de cca. 775 m. A fost necesar alegerea acestei solutii datorita
configuratiei terenului din aceasta zona.
Statia de pompare SP_2P este amplasata in partea centrala a satului Plataresti, mai exact in
apropierea intersectiei drumului judetean DJ 301 cu strada Agricultori. Aceasta statie de
pompare ape uzate asigura transferul apelor uzate menajere colectate de pe majoritatea
strazilor din localitate spre reteaua gravitationala de pe strada Mihai Viteazu. Conducta de
refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 160 mm si lungimea de cca. 102 m. A fost
necesar alegerea acestei solutii datorita configuratiei terenului din aceasta localitate. Aceasta
conducta subtraverseaza calea ferata LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) - Oltenia la km
36+573 m, subtraversarea se executa prin metoda forajului orijontal dirijat cu conducta de
protectie din otel si camin de observatie in aval.
3.12.3 Debite de dimensionare

Statiile de pompare ape uzate au fost dimensionate la debitele de intrare in statii, rezultate in urma
dimensionarii retelei de canalizare. Conform calculelor de dimensionare a retelei de canalizare si a
conductelor de refulare, au rezultat urmtoarele debite n staia de pompare i urmtoarele nlimi
de pompare necesare:
Debit Cota Inaltime
Pierderi de Presiune
intrare piezometrica de
sarcina in disponibila
SPAU AMPLASAMENT in SPAU plecare din pompare
instalatie descarcare
(grav) SPAU necesara
SPAU (m) (mCA)
[l/s] [mdM] (m)
SP_1C Sat Cucuieti, str. Calea Bucuresti (DJ301) 6.37 55.65 2.00 15.18 3.85
Sat Cucuieti, intersectie str. Dambovitei cu str.
SP_2C Calea Bucuresti (DJ301) 11.77 49.23 2.00 15.28 4.15
SP_1PP Sat Podul Pitarului, str. Calea Bucuresti (DJ301) 0.46 45.15 2.00 9.30 4.05
Sat Podul Pitarului, intersectie str. I. Creanga cu
SP_2PP Aleea Teiului 21.53 55.17 2.00 18.86 4.29
SP_3PP Sat Podul Pitarului, str. Nuferilor 0.25 52.50 2.00 9.39 3.79
SP_4PP Sat Podul Pitarului, str. Calea Bucuresti (DJ301) 25.40 54.07 2.00 11.93 9.58
SP_1P Sat Plataresti, str. Podul Pitarului 2.41 48.74 2.00 9.34 4.27
SP_2P Sat Plataresti, str. Calea Bucuresti (DJ301) 13.29 49.91 2.00 8.59 2.40
3.12.4 Construcii i arhitectur staii de pompare SPAU

O staie de pompare apa uzata (SPAU), complet echipata (la cheie), este realizat ntr-un modul
prefabricat avand urmatoarea componenta:
a) Statia de pompare, confectionata din fibra de sticla armata cu polymeri.
b) Doua bucati electropompe de ape uzate, n configuraia 1A+1R
c) Accesoriile din statia de pompare: 2 buc coturi de refulare pentru pompe, conducte din otel inox,
2 buc vane sertar, doua buc. clapeti cu bila, bare de ghidaj si lant de ridicare pentru pompe.
d) Tablou de control si automatizare pentru cele doua electropompe, care include 4 bucati electrozi
de nivel.
3.12.5 Instalaii hidraulice staie de pompare SPAU

Statia de pompare este echipata cu pompe de ap uzat, prevzute cu toctor, n sistem 1A + 1R
De la staia de pompare SPAU, apele sunt transportate printr-o conducta de refulare PEID pn in
primul camin al retelei de canalizare menajer n care deverseaz.
Caracteristicile staiilor de pompare sunt urmtoarele:
Q H Diametru Dn iesire
Nr Pmot P2 P1 Adancime Dn intrare
SPAU pompa pompa Tip pompa bazin SP SP (OL,
pompe (kW) (kW) (kW) SP (m) (PVC, mm)
(l/s) (m) (m) mm)
SP_1C 1A+1R 6.36 15.90 2.40 2.27 1.80 CP 3068 HT 3~ 251 3.51 1.40 250 50
SP_2C 1A+1R 12.70 18.60 4.50 4.30 3.85 NP 3102 SH 3~ 258 3.92 1.40 250 80
SP_1PP 1A+1R 0.98 9.65 1.20 0.83 0.65 DP 3045 MT 3-230 3.00 1.00 250 50
SP_2PP 1A+1R 21.70 19.30 7.50 6.88 6.02 NP 3153 HT 3~ 454 4.56 1.80 300 100
Q H Diametru Dn iesire
Nr Pmot P2 P1 Adancime Dn intrare
SPAU pompa pompa Tip pompa bazin SP SP (OL,
pompe (kW) (kW) (kW) SP (m) (PVC, mm)
(l/s) (m) (m) mm)
SP_3PP 1A+1R 0.98 9.65 1.20 0.83 0.65 DP 3045 MT 3-230 3.19 1.00 200 50
SP_4PP 1A+1R 27.93 13.80 5.90 6.12 5.12 NP 3127 HT 3~ 487 2.70 1.80 300 100
SP_1P 1A+1R 2.59 11.60 1.20 1.00 0.79 CP 3045 HT 3~ 250 3.04 1.00 200 50
SP_2P 1A+1R 13.30 9.03 3.10 2.26 1.91 CP 3102 MT 3~ 435 3.49 1.40 250 100
3.12.6 Conducte de refulare de la statiile de pompare ape uzate SPAU

Pentru investitia curenta sunt necesare opt statii de pompare pentru ca sistemul de canalizare din
comuna Plataresti sa functioneze iar apele uzate colectate sa ajunga in statia de epurare.
Conductele de refulare aferente statiilor de ape uzate prevazute sunt urmatoarele:
Conducta de refulare de la SP_1C este pozata pe marginea drumului judetean DJ 301, intre
rigola existenta si trotuarul pietonal din satul Cucuieti, este din PEHD PE100 PN6 De 125 mm, in
lungime de cca. 633 m. Conducta de refulare porneste din statia de pompare ape uzate SP_1C
amplasata la marginea satului Cucuieti (inspre satul Galbinasi), pe marginea drumului judetean DJ
301, mai exact la km 22+788 m si descarca apa uzata in caminul C64 aflat la intersectia drumul
judetean cu strada Stejarului. Conducta de refulare va fi pozata la cca. 1,50 m adancime si a fost
dimensionata pentru un debit de Q=7.0 l/s, iar viteza prin conducta este de 0.66 m/s.
Conducta de refulare de la SP_2C este pozata pe marginea drumului judetean DJ 301, intre
satele Cucuieti si Podu Pitarului, la o distanta de cca. 8.0 m fata de axul drumului. Aceasta conducta
de refulare este din PEHD PE100 PN6 De 140 mm, in lungime de cca. 844 m. Conducta de refulare
porneste din statia de pompare ape uzate SP_2C amplasata pe marginea drumului judetean DJ 301,
in apropierea intersectiei cu strada Dambovitei, mai exact la km 21+523 m si descarca apa uzata in
caminul C260, primul camin de pe reteaua gravitationala din satul Podu Pitarului. Conducta de
refulare va avea adancimea de pozare de cca. 1,50 m si a fost dimensionata pentru un debit de
Q=12.0 l/s, iar viteza prin conducta este de 0.91 m/s.
Conducta de refulare de la SP_1PP este pozata pe marginea drumului judetean DJ 301, este
din PEHD PE100 PN6 De 50 mm, in lungime de cca. 86 m. Conducta de refulare porneste din statia
de pompare ape uzate SP_1PP amplasata la marginea satului Podu Pitarului (inspre satul Cucuieti),
si descarca apa uzata in caminul C230. Conducta de refulare va fi pozata la cca. 1,50 m adancime si
a fost dimensionata pentru un debit de Q=1.0 l/s, iar viteza prin conducta este de 0.6 m/s.
Conducta de refulare de la SP_2PP este pozata pe strada Mihai Eminescu, pe partea
dreapta a drumului, in afara carosabilului de balast. Aceasta conducta de refulare este din PEHD
PE100 PN6 De 180 mm, in lungime de cca. 520 m. Conducta de refulare porneste din statia de
pompare ape uzate SP_2PP amplasata in apropierea intersectiei dintre Aleea Teiului cu strazile
Mihai Eminescu si Ion Creanga si descarca apa uzata in caminul C203 aflat in apropierea
intersectiei drumului judetean DJ 301 cu strada Mihai Eminescu. Conducta de refulare va fi pozata
la cca. 1,50 m adancime si a fost dimensionata pentru un debit de Q=22.0 l/s, iar viteza prin
conducta este de 1.01 m/s.
Conducta de refulare de la SP_3PP este pozata pe strada Nuferilor, pe partea dreapta a
drumului, in afara carosabilului de balast, este din PEHD PE100 PN6 De 50 mm, in lungime de cca.
126 m. Conducta de refulare porneste din statia de pompare ape uzate SP_3PP amplasata in capatul
strazii, si descarca apa uzata in caminul C278 aflat la intersectia strazii Nuferilor cu drumul
judetean DJ 301. Conducta de refulare va fi pozata la cca. 1,50 m adancime si a fost dimensionata
pentru un debit de Q=1.0 l/s, iar viteza prin conducta este de 0.6 m/s.
Conducta de refulare de la SP_4PP este din PEHD PE100 PN6 De 200 mm, in lungime de
cca. 740 m. Conducta de refulare porneste din statia de pompare ape uzate SP_4PP amplasata la
marginea satului Podu Pitarului (inspre satul Plataresti), pe marginea drumului judetean DJ 301, si
descarca apa uzata in caminul de la intrarea in statia de epurare. Conducta de refulare va fi pozata
pe un teren liber la o adancime de cca. 1,50 m fata de cota terenului. Conducta proiectata
subtraverseaza pe traseul ei doua canale de desecare, unde au fost prevazute un camin de aerisire si
unul de golire. Aceasta conducta de refulare a fost dimensionata pentru un debit de Q=26.0 l/s, iar
viteza prin conducta este de 0.96 m/s.
La intrarea in statia de epurare apa va avea o presiune de 10.77 m deasupra cotei terenului amenajat
(CTA= 41.25mdM, CPiezom=50.83mdM).
Conducta de refulare de la SP_1P este din PEHD PE100 PN6 De 90 mm, in lungime de
cca. 775 m. Conducta de refulare porneste din statia de pompare ape uzate SP_1P amplasata in
partea sudica a satului Plataresti, in capatul strazii Drumul Tatarului si descarca apa uzata in
caminul de la intrarea in statia de epurare. Conducta de refulare va fi pozata pe un teren liber la o
adancime de cca. 1,50 m fata de cota terenului. Din cauza topografiei terenului, pe traseul conductei
de refulare proiectate a fost prevazut un camin de aerisire. Aceasta conducta de refulare a fost
dimensionata pentru un debit de Q=3.0 l/s, iar viteza prin conducta este de 0.55 m/s.
Conducta de refulare de la SP_2P este din PEHD PE100 PN6 De 160 mm, in lungime de
cca. 102 m. Conducta de refulare porneste din statia de pompare ape uzate SP_2P amplasata in
partea centrala a satului Plataresti, mai exact in apropierea intersectiei drumului judetean DJ 301 cu
strada Agricultori, si descarca apa uzata in caminul C547 de pe strada Mihai Viteazu. Conducta de
refulare va fi pozata pe un teren liber la o adancime de cca. 1,50 m fata de cota terenului. Conducta
proiectata subtraverseaza calea ferata LS 801 Bucureti (Obor) - Titan (Sud) - Oltenia la km 36+573 m,
iar subtraversarea se executa prin metoda forajului orijontal dirijat cu conducta de protectie din otel
si camin de observatie in aval.
Aceasta conducta de refulare a fost dimensionata pentru un debit de Q=14.0 l/s, iar viteza prin
conducta este de 0.81 m/s.
3.12.7 Conducta sub presiune spre statia de epurare

Conducta sub presiune este din PEHD PE100 PN6 De 315 mm, in lungime de cca. 343 m.
Conducta proiectata porneste din strada Mihai Viteazu, din caminul CSP, camin de incarcare si se
termina in caminul de la intrarea in statia de epurare. Conducta proiectata va fi pozata pe drumul de
balast ce duce la statia de epurare, adancimea de pozare fiind de cca. 1.50m fata de cota terenului.
Conducta proiectata urmareste panta terenului, panta foarte mare pe o lungime de cca. 40.0 m,
cauzata de diferenta dintre cota de teren a strazii Mihai Viteazu si cota de teren a drumului ce duce
spre statia de epurare de cca. 5.20 m.
Aceasta conducta sub presiune a fost dimensionata pentru un debit de Q=22.0 l/s, debit impus in
caminul CSP. Acest tronson a fost calculat ca o conducta sub presiune, n schema de calcul, in
capatul amonte a fost considerat un rezervor, iar in capatul aval la intrarea in statia de epurare s-a
prevazut o cerinta de Q=22.0 l/s - debitul maxim care poate ajunge in caminul CSP de pe reteaua de
canalizare - iar nivelul apei din rezervor este considerat nivelul apei uzate din caminul CSP.
Diametrul pentru conducta PEHD a fost ales in scopul pastrarii unei sectiuni de curgere minime de
300 mm, conducta PEHD PE 100 Pn 6 De 315 mm avnd diametrul interior de 292.2 mm.
Pe traseul conductei proiectate s-au prevazut trei camine de vizitare si curatire cu dimensiuni de
1.50mx1.50m. Fiecare camin este prevazut cu un teu din otel si flansa blindata in capatul de sus,
pentru curatire in eventualitatea unor depuneri de materiale grosiere.
TABEL CENTRALIZATOR CONDUCTE DE REFULARE SPAU INVESTITIA CURENTA COMUNA PLATARESTI

Lungime (m) pe Diametre conducta PEHD PE 100 PN 6 Total
SAT 50 90 125 140 160 180 200 315 Lungime (m)
SAT PLATARESTI
Conducta sub presiune 342.51 342.51
TOTAL SAT PLATARESTI 0 774.93 0 0 102.12 0 0 342.51 1219.56
SAT PODU PITARULUI
TOTAL SAT PODU
PITARULUI 211.88 0.00 0.00 0.00 0.00 520.37 739.42 0.00 1471.67
SAT CUCUIETI
TOTAL SAT CUCUIETI 0 0 632.86 844.18 0 0 0 0 1477.04
TOTAL Lungime (m) pe Diametre conducta PEHD PE 100 PN 6 Total

TOTAL 50 90 125 140 160 180 200 315 Lungime (m)
211.88 774.93 632.86 844.18 102.12 520.37 739.42 342.51 4168.27
3.14 Instalaii electrice i automatizare SPAU
3.14.1 Obiectul proiectului

Prezenta documentaie are ca obiect proiectarea la faza PT+DDE a instalaiilor electrice i de
automatizare aferente lucrrii Sistem canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in
comuna Plataresti, judetul Calarasi.
3.14.2 Documentaia este ntocmit pe baza urmtoarelor date:

- Caietul de sarcini;
- Cerinele beneficiarului i ale consultantului formulate n etapele anterioare de proiectare;
- Normele, normativele i standardele n vigoare privind proiectarea lucrrilor specifice de
instalaii electrice i aparatur de msur i control.
3.14.3 Clasa de importan


Potrivit normativului P100-1/06 instalatiile aferente constructiei se incadreaza in categoria seismica

E - diverse sisteme, instalatii sau echipamente de uz curent.
3.14.4 Caracteristicile instalaiei proiectate

Prezentul proiect trateaz lucrrile de instalaii electrice i automatizri pentru lucrarea sus-
menionat, i anume:
- Instalaii electrice de alimentare cu energie a pompelor submersibile;
- Instalaii electrice de iluminat i prize;
- Instalaii electrice de protecie.
Obiectivul este clasificat din punct de vedere al conditiilor de utilizare in conform SR CEI 364-3,
capitolul B si I 7 - 2002, anexa 2 astfel :
Cod Cod
actual internaional
romn Categorii i clase de influene externe
1 2 3
A. CONDIII DE MEDIU
AA. Temperatura mediului ambiant
T AA7 - 25 C + 55o C (fr control al temperaturii)
o
Clasele de temperatur ambiant sunt aplicabile numai atunci cnd nu sunt infuene datorate umiditii
Valoarea medie a temperaturii pentru o perioad de 24 h nu trebuie s fie mai mare dect limita superioar cu
5oC.
A.B. Condiii climatice (influena cominat a temperaturii i umiditii)*
- AB7 t = - 250 C... + 550 C; r = 10 100%; a = 0,5 29 g/m3
A.C. Altitudine
- AC1 sub sau egal cu 2000 m (joas)
A.D. Prezena apei
U0 AD1 neglijabil
- AD8 submersie (complet n ap)
Cod Cod
actual internaional
1 2 3
A.E. Prezena corpurilor strine solide
PI AE1 neglijabil
A.F. Prezena substanelor corozive sau poluante
- AF1 neglijabil
A.G. Solicitri mecanice
M AG1 uoare (solicitarea la oc cel mult egal cu 0,225 J)
A.H. Vibraii
- AH1 sczute (instalaii casnice i similare, la care efectele vibraiilor pot fi neglijabile);
gama de frecvene cuprins ntre 2 9 i 9 200 Hz, amplitudinea deplasrii ntre 0,3
1,5 mm i acceleraia ntre 1 5 m/s2
A.K. Prezena florei i/sau mucegaiului

- AK1 neglijabil
A. L. Prezena faunei
- AL1 neglijabil
A. M. Influene electromagnetice, electrostatice sau ionizante
- AM1 neglijabile
A. N. Radiaii solare
2
- AN1 sczute, < 500 W/m
A. P. Efecte seismice
- AP1 neglijabile, a 30 Gal; 1 Gal = 1 cm/s2
A.Q. Trsnete. Nivel keraunic
- AQ1 neglijabil, < 25 zile/an
A. R. Micri de aer (cureni de aer)
- AR1 sczute, v 1m/s
A.S. Vnt
- AS1 sczut, v 20m/s
B. UTILIZRI
B. A. Competena persoanelor
EE BA4 Instruite (ageni de ntreinere sau exploatare)
B.C. Contactul persoanelor cu potenialul pmntului
CE BC3 frecvent (contact frecvent cu elemente conductoare)
B.D. Condiii de evacuare n caz de urgen
- BD1 normale (cldiri de locuit)
B. E. Natura materialelor prelucrate sau depozitate
D BE1a
C. CONSTRUCIA CLDIRILOR
C.A. Materiale de construcii
Co CA1 necombustibile
C. B. Structura construciilor
CB1 riscuri neglijabile
3.14.5 Descriere staie de pompare ape uzate menajere

Sistemul propus nu are n totalitate la dispoziie cote de teren care s asigure curgerea gravitaional
a ntregii reele de canalizare, astfel incat sau prevzut urmtoarele staii de pompare ape uzate:
Sat Cucuieti:
Statia de pompare SP_1C este amplasata la marginea satului Cucuieti (inspre satul
Galbinasi), pe marginea drumului judetean DJ 301; Conducta de refulare PEHD PE100
Pn6 are diametrul De 125 mm si lungimea de cca. 633 m.
Statia de pompare (repompare) SP_2C este amplasata la marginea satului Cucuieti (inspre
satul Podu Pitarului), pe marginea drumului judetean DJ 301, in apropierea intersectiei cu
strada Dambovitei; Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 140 mm si
lungimea de cca. 844 m.
Sat Podu Pitarului:
Statia de pompare SP_1PP este amplasata la marginea satului Podu Pitarului (inspre satul
Cucuieti), pe marginea drumului judetean DJ 301; Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6
are diametrul De 50 mm si lungimea de cca. 86 m.
Statia de pompare SP_2PP (repompare) este amplasata in apropierea intersectiei dintre
Aleea Teiului cu strazile Mihai Eminescu si Ion Creanga. ; Conducta de refulare PEHD
PE100 Pn6 are diametrul De 180 mm si lungimea de cca. 520 m.
Statia de pompare SP_3PP este amplasata pe strada Nuferilor, iar conducta de refulare
PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 50 mm si lungimea de cca. 126 m.
Statia de pompare (repompare) SP_4PP este amplasata la marginea satului Podu Pitarului
(inspre satul Plataresti), pe marginea drumului judetean DJ 301; Conducta de refulare
PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 200 mm si lungimea de cca. 740 m.
Sat Plataresti:
Statia de pompare SP_1P este amplasata in partea sudica a satului Plataresti, in capatul
strazii Drumul Tatarului. Conducta de refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 90 mm
si lungimea de cca. 775 m.
Statia de pompare SP_2P este amplasata in partea centrala a satului Plataresti, mai exact in
apropierea intersectiei drumului judetean DJ 301 cu strada Agricultori. Conducta de
refulare PEHD PE100 Pn6 are diametrul De 160 mm si lungimea de cca. 102 m.
3.14.6 Alimentarea cu energie electric

Alimentarea cu energie electric a statiilor de pompare apa uzata se realizeaz din reeaua JT LEA
0.4 kV, de la cel mai apropiat punct de conectare.
Fiecare staie de pompare ap uzat are prevzut cte o firid de branament FB, montata pe
stalpul LEA, prin intermediul creia se realizeaz contorizarea energiei electrice. Din firida de
branament aferent fiecrei staii de pompare este alimentat tabloul electric general de distribuie
TG, dispus mpreun cu tabloul local de automatizare TA, necesar pentru controlul echipamentelor
din staia de pompare ap uzat, amplasat suprateran n apropierea staiei de pompare. Cablul de
branament utilizat va fi de tip CYABY, pozat n eav de protecie pe stlpul de JT i apoi pozat
subteran pn la tabloul electric general de distribuie TG, la o adncime de 0,8 m.
Alimentarea cu energie electric a fiecrei staii de pompare se realizeaz din reeaua electric a
Sistemului Energetic Naional 0,4 kV, care trece prin apropiere, dup cum urmeaz:
- SP_1C: la o distan de circa 10 m;
- SP_2C: la o distan de circa 15 m;
- SP_1PP: la o distan de circa 115 m;
- SP_2PP: la o distan de circa 10 m.
- SP_1P: la o distan de circa 80 m.
- SP_2P: la o distan de circa 60 m.
3.14.7 Date electroenergetice de consum

Datele electroenergetice de consum pentru investiia propus sunt urmtoarele:
Pi instalat Pa absorbit Ic calcul Un de utilizare

SPAU cos
(kW) (kW) (A) (V, Hz)
SP_1C 4.80 2.27 7.71 3 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.85

SP_2C 9.00 4.30 14.60 4 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.85
SP_1PP 2.40 0.83 3.01 3 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.80

SP_2PP 15.00 6.88 23.37 3 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.85
SP_3PP 2.40 0.83 2.65 3 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.91
SP_4PP 11.80 6.12 20.31 3 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.87
SP_1P 2.40 1.00 3.65 3 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.79

SP_2P 6.20 2.26 8.26 3 x 400 / 230 V, 50 Hz 0.79
3.14.8 Protecii
Tablourile electrice i de automatizare dedicate
staiilor de pompare ape uzate i alimentrii i
controlului echipamentelor tehnologice din staiile
de pompare cuprind aparatajul necesar proteciei
la suprasarcin i scurtcircuit i pentru protecia
persoanelor mpotriva ocurilor electrice datorate
atinderilor indirecte accidentale.
De asemenea, tablourile de control locale
(TA1TA5) cuprind toate proteciile necesare
funcionrii corespunztoare a staiilor de
pompare i n condiii de siguran a acestora.
Fiecare circuit de alimentare a pompelor P1 si P2

are urmtoarele funcii :
protecie la scurtcircuit ;
protecie la suprasarcin ;
protecie la lips tensiune pe o faz ;
In sectiunea de tablou de automatizare a
functionarii TA a pompelor P1 si P2 se afl
aparatele de conectare i protecie proprii
sectiunii
comand manual sau automat funcie de nivel
a pompelor;
contor de ore de functionare pentru fiecare
pompa;
aparatele de semnalizare local a funcionrii
pompei, a nivelului apei din bazin.
3.14.9 Cderi de tensiune

Sectiunile circuitelor electrice au fost dimensionate astfel incat caderile de tensiune din instalatie nu
depasesc limitele normate pentru buna functionare atat in regimul de pornire al motoarelor, cat si in
cel de sarcina normala.
3.15 Soluiile proiectului

Proiectul trateaza urmatoarele componente ale instalatiilor electrice :
1. Instalaii de alimentare cu energie electric: firide de branament FB1FB5 i tablouri
electrice de distribuie i de automatizare locale TG1TG5 + TA1TA5.
2. Instalaia de for
3. Instalaia de iluminat i prize
4. Instalaia de mpmntare.
5. Instalatia de automatizare.
Staiile de pompare ap uzat SPAU sunt destinate transportului apelor uzate dintr-o zona de
colectoare cu curgere gravitationala in alta zona de colectoare cu curgere gravitationala. Staiile de
pompare sunt de tip prefabricat, Xylem Flygt, model TOP (50-65), au diametrul de 1.0 -1.4 -1.8 m
i nlimea totala cuprinsa intre 3,0 4.0 m.
Pentru transportul apelor uzate, staia de pompare este prevzut cu 2 pompe submersibile de tip
Flygt, cu tocator, instalate n corpul staiei de pompare prefabricate.
Regimul de funcionare al pompelor este 1A+1R (o pomp activ i una n rezerv), care sunt
controlate de ctre tabloul dedicat de automatizare, n funcie de informaia primit de la senzorii de
nivel tip flotor instalai n corpul staiei de pompare.
3.15.1 Instalaii de prize i iluminat

Circuitul de iluminat exterior al
tabloului (cu 1 loc lampa = 125W)
este alimentat din tabloul TG
amplasat in vecinatatea stalpului
retelei electrice a furnizorului de
energie electrica. Din acelasi tablou
se alimenteaza si circuitul de priza
230Vca pentru interventii si priza
24Vca pentru lampa portabila.
Ambele prize se monteaza in
interiorul dulapului electric TG.
3.15.2 Instalaii de automatizare

Fiecare staie de pompare are
prevzut un tablou electric i de
automatizare local (TA1TA5)
pentru alimentare energie electric,
protecie, control (local sau distan)
i semnalizare stare echipamente.
Alimentarea cu energie electric a
tablourilor locale TA1TA5 se
realizeaz din tablourile de distribuie TG1TG5, care la rndul lor sunt racordate la reeaua
electric local, prin intermediul firidei de branament FB.
Fiecare circuit de alimentare a pompelor P1 i P2 are urmtoarele funciuni:
- protecie la scurtcircuit;
- protecie la suprasarcin;
- protecie la lips tensiune pe o faz;
Suplimentar, cumulat pentru toi consumatorii elecrici a fiecrei staii de pompare s-a prevzut
protecie la minim i maxim tensiune.
n seciunea de tablou de automatizare a funcionrii TA a pompelor P1 i P2 se afl:
- aparatele de conectare i protecie proprii seciuni;
- comand manual sau automat funcie de nivel a pompelor;
- contor de ore de funcionare pentru fiecare pomp;
- aparatele de semnalizare local a funcionrii pompelor, a nivelului apei n bazin.
In sectiunea de tablou de automatizare a functionarii TA al dulapului TE se monteaza un
convertizor de frecven (CF) comutabil pe fiecare pomp printr-o jonciune software si hardware
rapid.
Pentru uniformitatea uzurilor, tabloul de automatizare va realiza automat rotirea celor doua pompe
(1A+1R) cu mentinerea activa a sistemului de electrozi de nivel tip ENM10. Pompa in functiune nu
trebuie sa depaseasca 15 porniri pe ora si pentru economia de energie trebuie sa furnizeze debite
variabile in toata gama ei de functionare. In acest scop motorul agregatului de pompare este actionat
cu turatie variabila prin intermediul convertizorului de frecventa CF comutabil pe fiecare pomp
printr-o jonciune software si hardware rapid.
Intreaga automatizare a statiei se realizeaza prin intermediul unui automat programabil dedicat
pentru pornirea / oprirea / rotirea pompelor.
Pornirea pompei active se realizeaz la depirea unui nivel prestabilit. n caz de nevesitate, la
atingerea unui nivel superior prestabilit, poate s intre n funciune i pompa de rezerv. La
atingerea unui nivel minim, pompa activ se oprete.
Tabloul de automatizare permite operarea automat sau manual a pompelor submersibile.
3.15.3 Tabloul electric

Alimentarea cu energie electric a tablourilor electrice de distribuie i automatizare
TG1TG8+TA1TA8 se realizeaz din reeaua SEN, prin intermediul firidelor de branament
FB1FB5, n care vor fi instalate i aparatura de msur i contorizare a energiei electrice de ctre
operatorul de distribuie. Cablul de branament utilizat va fi de tip CYABY, pozat n eav de
protecie pe stlpul de JT i apoi subteran, la o adncime de 0,8 m.
Tablourile electrice de control TA1TA8 sunt prefabricate, fiind echipate de ctre productor i
fiind prevzute cu toate echipamentele electrice i de automatizare, necesare funcionrii optime a
staiei de pompare.
Puterile totale instalate i puterile absorbite a fiecrui tablou electric TA1TA8 sunt:
Pi Pa
SPAU instalat absorbit
(kW) (kW)
SP_1C 4.80 2.27

SP_2C 9.00 4.30
SP_1PP 2.40 0.83

SP_2PP 15.00 6.88
SP_3PP 2.40 0.83
SP_4PP 11.80 6.12
SP_1P 2.40 1.00

SP_2P 6.20 2.26
Dimensiunile conductoarelor, tuburilor, cablurilor de energie i echipamentelor de protecie sunt

alese conform prescripiilor tehnice i sunt menionate n breviarul de calcul. Seciunea
conductoarelor de faz s-au dimensionat astfel nct s fie ndeplinit condiia de stabilitate termic
n regim permanent sau intermittent i s fie asigurat respectarea condiiilor la supracureni i a
condiiilor de protecie la electrocutare.
3.15.4 Realizarea cablajelor

Racordarea pompelor la sectiunea TG+TA si racordarea electrozilor de nivel la sectiunea TA se
face prin cabluri special prevzute si livrate in furnitura de furnizor.
In exteriorul statiei de pompe cablurile se monteaza ingropate pe pat de nisip cu folie avertizoare.
Traseul ingropat se va marca cu borne.
3.15.5 Instalaii electrice de iluminat

Instalaia poate fi operat noaptea, fiind prevzut un corp de iluminat exterior, amplasat lng
chesonul staiei de pompare, avnd o surs cu lamp cu vapori de mercur de 125 W. Circuitul de
iluminat exterior al staiei de pompare este alimentat din tabloul TGD. Sistemul de iluminare
permite iluminatul exterior cu o intensitate de minim 200 lux.
Tablourile electrice de distribuie i automatizare TG1TG8+TA1TA8 s-au prevzut cu circuit de
iluminat interior, cu lmpi fluorescente pentru cofrete electrice (230 V/15 W) comandate la
aprindere de un microntreruptor acionat la deschiderea uii tabloului.
3.15.6 Instalaii electrice de prize

Iluminatul chesonului se realizeaz prin lmpi portabile, alimentate de la o priz de 24 Vca din
tablourile electrice de distribuie i automatizare TG1TG8+TA1TA8.
Pentru posibilitatea interveniei cu alte utilaje, n tabloul TG1TG8 s-au prevzut circuite de priz
monofazic i priz trifazic.
3.15.7 Instalaii electrice de protecie: mpmntare

Pentru functionarea instalatiei in conformitate cu normele in vigoare tabloul electric TG si
consumatorii de energie electrica se vor racorda la o priza combinata (naturala + artificiala) de
legare la pamant prevazuta a se realiza si a carei rezistenta de dispersie nu trebuie sa depaseasca
valoarea de 1 Ohm.
Schema utilizat de legare la pmnt este de tip TN-C-S, n care funciile de neutru i de protecie,
pe o poriune a schemei sunt combinate ntr-un singur conductor.
Priza de pmnt artificial prevzut este realizat cu cinci electrozi pentru mpmntare din oel
zincat de 2,5 m, interconectai prin platband zincat 40 x 4 mm prin sudur, montai n apropierea
staiei de pompare i a tabloului electric. De la priza de pmnt se realizeaz legturi prin piese de
separaie la cele dou tablouri electrice (TA i FB), precum i la corpul staiei de pompare, care are
un punct de conexiune special prevzut n acest scop.
Dup realizarea prizei de pmnt, valoarea rezistenei ei de dispersie se va msura i dac valoarea
obinut nu este sub 1 , se vor suplimenta numrul electrozilor de pmntare, astfel nct valoarea
rezistenei de dispersie a prizei de pmnt s fie sub 1 .
3.15.8 Msuri de protecia muncii

Instalaiile electrice de la staiile de pomapre ape uzate funcioneaz la tensiune periculoas, putnd
provoca electrocutri att prin atingere direct ct i indirect (datorit defectelor sau deteriorrilor
de izolaie).
Pentru protecia mpotriva electrocutrilor prin atingeri directe, toate elementele conductoare de
curent ale instalaiilor electrice, aflate n mod normal sub tensiune, vor fi inaccesibile unei atingeri
ntmpltoare datorit msurilor luate prin amplasare, amenajri speciale i n primul rnd prin
construcie.
Toate prile conductoare ele instalaiei care nu sunt n mod obinuit sub tensiune, dar care n caz de
defect sau deteriorare a izolaiei pot cpta poteniale periculoase, se vor lega la priza de pmnt, a
crei rezisten pe timp uscat nu trebuie s depeasc valoarea de 1 Ohm.
Pentru perioada de exploatare, n vederea asigurrii condiiilor normale de munc, ct i pentru
evitarea accidentelor, conform legislaiei n vigoare (NRPM, STAS 12604, I7) la ntocmirea
proiectului s-au avut n vedere urmtoarele:
amplasarea accesibil a echipamentelor n vederea unei ntreineri uoare;
alegerea aparatajului n funcie de mediu (protecie la umiditate i praf);
asigurarea confortului vizual prin instalaii adecvate de iluminat.
Pentru perioada de execuie, protecia mpotriva accidentelor se va realiza conform
Regulamentului privind protecia i igiena muncii n construcii, Lucrri de instalaii 1993
(publicat n buletinul construciilor nr. 5,6,7 1993)
Aplicarea msurilor de protecie a muncii n perioada de execuie constituie obligaia i rspunderea
executantului.
3.15.9 Msuri de prevenire i stingere a incendiilor

Prin proiect s-au prevzut soluiile tehnice care s nu favorizeze declanarea sau extinderea
incendiilor, respectnd cerinele normativelor I7, PE 107-95 i Decret 290/77, pentru prevenirea
declanrii i progagrii incendiilor.
Pentru perioada de exploatare se vor lua urmtoarele msuri:

Lucrrile de ntreinere i reparaie se vor efectua de personal calificat cu respectarea prevederilor
proiectului.
Nu se va suprancrca instalaia prin alimentarea unor consumatori care s conduc la depirea
puterii maxime pe circuitele de for, iluminat i prize, respectiv prin nsumare pe coloana de
alimentare a tablourilor electrice generale.
3.15.10Executarea lucrrilor, punerea n funciune i recepia

Executarea lucrrilor se va face numai cu personal calificat, instruit pentru protecia muncii i
supravegheat de un electrician autorizat.
Punerea n funciune de prob se va face numai dup efectuarea tuturor msurtorilor i verificrilor
prevzute n PE 116-94 Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice
i ntocmirea buletinelor de verificare PRAM. Recepia lucrrilor se va face conform programului
de urmrire a calitii execuiei.
Pentru recepia lucrrilor de instalaii electrice se vor respecta:
- PE 116/94 Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice;
- P 118/99 Normativ privind sigurana la foc a construciilor;
- C 56/03 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente;
- Legea 10/95 Legea calitii n construcii;
- HG 273/94 Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
- HG 766/99 Regulamentul privind calitatea n construcii;
- HG 51/96 Regulament de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, echipamente, instalaii
tehnologice i a punerii n funciune a capacitilor de producie.
3.15.11Norme i reglementri tehnice

La realizarea instalaiilor se vor respecta prevederile normativelor I7/2008 (Normativ pentru
proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 Vca i 1500 Vcc), GP
052/2000 (Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni pn la 1000 Vca i 1500 Vcc), NP 061/2002
(Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri), STAS
12604/4-89 (Protecia mpotriva electrocutrilor. Instalaii electrice fixe. Prescripii), STAS
16604/5-90 (Protecia mpotriva electrocutrilor. Instlaii electrice fixe. Prescripii de proiectare,
execuie i verificare), Legea 319/2006 (Legea Proteciei i Securitii n Munc), STAS 6119,
STAS 10110/85, precum i normele specifice de protecia muncii n vigoare.
Proiectul a fost ntocmit n conformitate cu prevederile urmtoarelor reglementri tehnice n
vigoare:
- Legea 10/1995 privind calitatea n construcii;
- Norme metodologice privind coninutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare al
documentelor de licitaie, al ofertelor i al contractelor pentru execuia investiiilor, aprobate de
Ordinul comun M.F.-M.L.P.A.T. nr. 1473/69/09.09.1996;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat prin HG nr.
273/1994;
- I7/2008 Normativ privind proiectarea i execuia instalaiilor cu tensiuni pn la 1000 Vca i
1500 Vcc;
- PE 107/1995 Normativ privind proiectarea i execuia lucrrilor de cabluri electrice;
- SR 6646-1/C.01.05.1997 Normativ republican privind folosirea energiei electrice la
iluminatul artificial;
- C.56/1985 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaii aferente;
- Norme generale de protecia muncii.
Normele de mai sus, nu sunt limitate i vor fi completate cu toate reglementrile aflate n vigoare la
data execuiei.
3.16 Staia de epurare
3.16.1 Criterii de proiectare si Conceptul statiei de epurare

Debitele caracteristice de apa uzata sunt calculate sunt pentru perioada de perspectiv, staia de
epurare urmand s asigure epurarea apelor uzate ncepand de la punerea in functiune si continuand
cu dezvoltarea treptata a localitatii.
Cea mai important problem tehnic, raportat la debitele de dimensionare a unei statii de epurare
este legat de funcionarea reala, deoarece toate statiile de epurare, indiferent ca sunt modulare sau
clasice, functioneaz n parametri proiectati in treapta biologica numai cu asigurarea unui debit
minim la intrare n staie. Fara asigurarea acestui debit minim, procesul tehnologic biologic, care se
bazeaz pe procese biochimice foarte sensibile, nu functioneaz.
n general, procesul biologic este asigurat pentru debite cuprinse n gama:
0,3 x Qmediu modul - 1,3 x Qmediu modul
La proiectarea unei statii de epurare trebuie tinut cont de debitele care vor intra in statia de epurare
la punerea in functiune si evolutia acestor debite in timp.
De principiu, din cauza evolutiei in timp a debitelor, este necesar ca statiile de epurare sa fie
prevazute cu mai multe linii tehnologice pe partea de epurare biologica, proiectate de asa natura
incat sa intre in timp in functiune fiecare, functie de dezvoltarea localitatii.
Marimea primei linii tehnologice este data de debitul real estimat ca va intra in statia de epurare la
data punerii in functiune.
Marimea si numarul celorlalte linii tehnologice este dat de perspectiva estimativa a evolutiei
debitelor de intrare in statia de epurare.
Toate aceste criterii sunt valabile in toate cazurile, fiecare localitate avand caracteristici particulare.
Avand in vedere ca din punct de vedere tehnico-economic este recomandabil ca partea de
constructii necesara dezvoltarii ulterioare sa fie redusa la minim, toate obiectele statiei de epurare,
pn la bazinul de omogenizare inclusiv (practic treapta de epurare mecanica) vor fi dimensionate la
etapa de perspectiv (finala), iar de la modulele de epurare pn la caminul de racord cu conducta
de deversare n emisar, liniile tehnologice vor fi calculate conform criteriilor de debite, urmnd ca
dezvoltarea statiei de epurare s se realizeze numai prin punerea in functiune pe rand a liniilor
tehnologice proiectate.
3.16.2 Statia de epurare comuna Plataresti

In cazul comunei Plataresti, situatia este urmatoarea:
Exista un sistem de alimentare cu apa in functiune, care livreaza in reteaua de distributie un
debit estimativ de cca. Qorar maxim=31.3 mc/h.
Debitul de apa mediu zilnic pentru etapa actuala este estimat la 495 mc/zi iar pentru etapa de
perspectiva este estimat la 702 mc/zi
Debitul de apa maxim zilnic pentru etapa actuala este estimat la 654 mc/zi iar pentru etapa
de perspectiva este estimat la 875 mc/zi
Avand in vedere aceste date, statia de epurare a fost prevazuta cu trei module de epurare (din gama
de debite standardizate):
Quz zi med = 225 mc/zi 2 bucati
Quz zi med = 400 mc/zi 1 bucata
Aceasta configuratie permite urmatoarea etapizare de functionare:

Etapa I Punerea in functiune. La punerea in functiune, va intra in functiune un modul de
epurare de 225 mc/zi. Acest modul asigura functionarea statiei in gama de debite medii
zilnice 67,5 mc/zi 292,5 mc/zi. Necesita conectarea minim a cca. 450 LE.
Etapa II Perioada de tranzit. La atingerea unui debit zilnic mediu de 292,5 mc/zi (1950
LE), va intra in functiune si unitatea de 400 mc/zi. La data intrarii in functiune a acestei
unitati, debitul de 292.5 mc/zi va fi repartizat astfel: 192,5 mc/zi va fi prelucrat in modulul
de epurare de 400 mc/zi iar 100 mc/zi va fi prelucrat de modulul de epurare de 225 mc/zi.
Cu aceste debite fiecare modul de epurare va lucra in parametri de functionare, urmand ca
marirea numarului de locuitori racordati la sistemul de canalizare sa duca functionarea
modulelor in parametrii optimi.
Etapa III Capacitate maxima. La atingerea unui debit zilnic mediu de 625 mc/zi (4167
LE), va intra in functiune si ultima unitate de 225 mc/zi. La data intrarii in functiune a
acestei unitati, debitul de 625 mc/zi va fi repartizat astfel: 325 mc/zi va fi prelucrat in
modulul de epurare de 400 mc iar cate 150 mc/zi va fi prelucrat defiecare din modulele de
epurare de 225 mc/zi. Cu aceste debite fiecare modul de epurare va lucra aproape de
parametri optimi de functionare iar cresterea debitului in statia de epurare (5064 LE in etapa
actuala si 6431 LE in etapa de perspectiva) va duce la functionarea in parametri maximi ai
modulelor de epurare.
Configuratia de punere in functiune prevede ca in Etapa a II a sa intre in functiune modulul cu

capacitatea de Quz zi med = 400 mc/zi deoarece se estimeaza ca in etapa a doua se vor racorda cei
mai multi locuitori, intr-un timp relativ scurt, ceea ce va asigura functionarea statiei de epurare la o
capacitate medie de 600 mc/zi iar modulul ultim cu capacitatea de Quz zi med = 225 mc/zi va fi
nevoie sa fie conectat mult mai tarziu, respectiv in cazul in care capacitatea medie de 600 mc/zi va
fi depasita sau este nevoie de interventie la unul din celelalte doua module in functiune.
Introducerea in Etapa II a modului de epurare de 225 mc/zi se estimeaza ca ar fi dus rapid la
necesitatea cuplarii si a modulului de 400 mc/zi, dar incarcarea modulelor de epurare ar fi fost
atunci sub capacitate o foarte lunga perioada de timp.
In situaia cderii alimentarii cu energie electrica sau epuizrii volumului tampon din Bazinul de
egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul nopii) modulele de epurare biologica permit o
ntrerupere a alimentarii cu apa menajera de pana la 6 ore. Dup aceasta perioad de ntrerupere,
unitatea biologica este capabila sa-si continue funcionarea, fr nici o problema din punct de
vedere a proceselor bio-chimice.
3.16.3 Debite de dimensionare

Pentru ntreaga comuna rezulta urmatoarele debite caracteristice de ape uzate, conform breviare de
calcule:
Qu zi med = 701.55 mc/zi =8.12 l/s
Qu zi max = 874.03 mc/zi =10.12 l/s
Qu orar max = 118.52 mc/h = 32.92 l/s
Qu orar min = 11.85 mc/h = 3.29 l/s
Pentru calculul debitului orar minim de ape uzate s-a ales coeficientul p = 0,1, corespunztor unui
numr de locuitori cuprins ntre 1001 i 10000.
Pentru dimensionarea reelei de canalizare i a obiectelor din statia de epurare, pn la bazinul de
omogenizare inclusiv, sau utilizat debitele calculate in breviarul de calcule.
n tabelul urmtor se prezint n mod centralizat debitele care au rezultat:
Coef
rest 1.00
P 0.10
Comuna
CANAL Plataresti
Qu zi med Qu zi max Qu or max Qu or min
3 3 3 3
m /zi l/s m /zi l/s m /h l/s m /h l/s
701.55 8.12 874.03 10.12 118.52 32.92 11.85 3.29
Conform Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate

oreneti" - Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q < 50l/s) i foarte mic (Q <
5l/s), indicativ NP-089-03 - M.Of. nr. 773/04.11.2003, clasificarea staiilor de epurare a apelor
uzate oreneti din punct de vedere al debitelor este urmtoarea 63 :
- Q u .zi . max 5 l / s - staii de epurare foarte mici ;
- 5 l/s < Q u.zi . max < 50 l/s - staii de epurare mici ;
- 50 l/s Q u.zi . max < 250 l/s - staii de epurare medii ;

- Q u.zi . max 250 l/s - staii de epurare mari.
3.16.4 Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare
Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare i ale
construciilor i instalaiilor auxiliare s-au stabilit conform prevederilor STAS 1846, funcie de
procedeul de canalizare al localitii, respectiv procedeul separativ, i de schema de epurare
adoptat, respectiv staie de epurare mecano-biologic modular. Aceste debite sunt prezentate n
tabelul urmtor:
Tabelul 2
Comuna Plataresti
Debitul de Debitul de
calcul verificare
l/s l/s
Q uz or max Q uz or min
Toate obiectele staiei de epurare situate n amonte de decantorul primar,
cu excepia separatorului de grsimi 32.92 3.29
Q uz zi max Q uz or max
Separator de grsimi i Decantor primar
10.12 32.92
Construcii pentru epurarea mecanica
32.92 3.29
Q uz or max+Q
Q uz zi max
Construcii pentru epurarea biologic, decantor secundar NR max
10.12 32.92
Canalul de evacuare a apei uzate spre emisar
32.92 3.29
Conform NP-089-03:
4.1.1. Pentru localitaile canalizate n procedeul separativ, debitul de calcul al obiectelor
staiei de epurare situate n amonte de decantorul primar, cu excepia separatorului de grsimi, este
Q u.orar . max , iar debitul de verificare Q u .orar . min .
n cazul deznisipatorului separator de grsimi cu insuflare de aer, debitul de verificare este
Q u.zi . max .
Pentru decantoarele primare i separatoarele de grsimi, debitul de calcul este Q u.zi . max , iar
debitul de verificare Q u .orar . max .
3.16.5 Calitatea apelor uzate si gradul de epurare necesar

ncrcrile specifice ale apelor uzate provenite de la o localitate rural, recomandate la proiectarea
statiilor de epurare pentru localiti rurale, de GP-106/2004, sunt date in tabelul 2.6:
Nr. crt. Indicatorul de calitate ncrcarea specific (g/om, zi)

1 CBO5 30-40
2 CCO_Cr 55-75
3 MTS 30-50
4 Azot - organic 1-2
5 Azot - NH4 3-6
6 Azot total 4-8
7 Fosfor total 1-4
innd cont de debitul caracteristic de ap uzat care a fost luat n calcul au rezultat concentraiile
n apa uzat brut.
n tabelul de mai jos se prezint calculul eficienei de epurare necesar, n funcie de concentraiile
indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate n reeaua de canalizare raportate la concentraiile
maxime admise si procentul minim de reducere, conform NTPA-011/2002 (NORME TEHNICE
privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti, NTPA-011):
Nr. Denumire U.M. ncrcarea Concentraia Concentraia Concentraia Eficiena Procentul

Crt. indicator specific n apa uzat n apa uzat limit max. de minim de
(g/om, zi) de brut brut admis, [mg/l] epurare reducere.
calcul calculata, considerata, nec. [%] [%]
[mg/l] [mg/l]
1 Cons. 266.67 300 25 91.67% 70-90%
biochimic
de oxigen mg
(CBO5) O2/dm3 40
2 Consum 500.00 500 125 75.00% 75.00%
chimic de
oxigen mg
(CCOCr) O2/dm3 75
3 Materii 333.33 350 60 82.86% 70.00%
totale n
suspensie mg
(MTS) /dm3 50
4 Azot 20.00 30 3 90.00%
amoniacal mg
(N-NH4) /dm3 3
5 Azot total mg 40.00 40 15 62.50% 70-80%
(N) /dm3 6
6 Fosfor total mg 4.67 5 2 60.00% 80.00%
(P) /dm4 0.7
7.1. Gradul de epurare necesar reprezint eficiena ce trebuie realizat n mod obligatoriu
de ctre staia de epurare pentru reinerea unui anumit poluant.
7.2. Gradul de epurare necesar se calculeaz cu o relaie de forma:
ki ke
d 100 (%) (7.1)
ki
- unde:
k i - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care intr (influent) n staia de
epurare ;
k e - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care este evacuat (efluent) din
staia de epurare i care este impus de ctre NTPA 001 sau prin avizul ori autorizaia de
gospodrire a apelor.
Eficiena (sau gradul de epurare) obinut la un moment dat, poate fi mai mare sau mai
mic dect gradul de epurare necesar. Cerinele proteciei mediului nconjurtor impun ca
eficiena s fie mai mare sau egal cu gradul de epurare necesar.
7.3. Calculul gradului de epurare necesar pentru principalii indicatori menionai la pct.
6.1.4, servete pentru alegerea schemei tehnologice de epurare.
Astfel, se consider c pentru valorile gradului de epurare necesar indicate mai jos 63 ,
este suficient treapta de epurare mecanic :
- 40...60% - pentru materii n suspensie;
- 20...40% - pentru CBO 5 ;
- 20...40% - pentru CCO;
- 10...20% - pentru fosfor total i azot organic;
- 25...75% - pentru bacteriile coliforme totale.
7.4. Pentru valori ale gradului de epurare necesar mai mari dect cele indicate la pct.
7.3, este necesar epurarea mecano-biologic sau mecano-chimic a apelor uzate nainte de
evacuarea lor n emisar.
7.5. Pentru valori intermediare ale gradului de epurare necesar (de exemplu ntre 40 i 60%
la materii n suspensie, ntre 20 i 40% la CBO5 i ntre 10 i 20% la fosfor i azot), necesitatea
treptei biologice sau chimice de epurare se stabilete de ctre proiectantul general, cu avizul
unitilor abilitate prin lege.
7.6. Toate apele uzate provenite din canalizarea micilor colectiviti n procedeele divizor,
unitar sau mixt se supun epurrii mecanice indiferent dac dup aceasta urmeaz epurarea biologic
sau chimic i indiferent de emisar.
Conform Studiu de fezabilitate, valorile rezultate impun o epurare mecano-biologic cu nitrificarea-

denitrificarea apelor uzate.
3.16.6 Parametri de functionare a statiei de epurare
Parametrii Apei Uzate la Intrare

Debit (Q) : 600 m3/zi
pH : 8,5 mg/dm3
Materii in suspensie (MTS) : 350 mg/dm3
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5 ) : 300 mg/dm3
Consum chimic de oxigen (CCOcr) : 500 mg/dm3
Azotat amoniacal (NH4+) : 30 mg/dm3
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) : 1 mg/dm3
Sulfiti (SO32-) : 2 mg/dm3
Sulfati (SO42-) : 600 mg/dm3
Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH) : 30 mg/dm3
Substante extractibile cu solventi organici : 30 mg/dm3
Fosfor total (P) : 5 mg/dm3
Detergenti sintetici : 25 mg/dm3
Parametrii Apei Epurate la Iesire

pH : 6,5 mg/dm3
Materii in suspensie (MTS) : 35 mg/dm3
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5 ) : 25 mg/dm3
Consum chimic de oxigen (CCOcr) : 125 mg/dm3
Azotat amoniacal (NH4+) : 2 mg/dm3
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) : 0,5 mg/dm3
Sulfiti (SO32-) : 1 mg/dm3
Sulfati (SO42-) : 600 mg/dm3
Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH) : 0,3 mg/dm3

Substante extractibile cu solventi organici : 20 mg/dm3
Fosfor total (P) : 1 mg/dm3
Detergenti : 0,5 mg/dm3
Tehnologia de epurare
MBBR (Moving Bed Biofilm Reactor)
Defosforizare prin precipitare chimica
3.16.7 Schema de epurare adoptat

Schema de epurare aleasa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor
indicatorilor avuti in vedere pentru aceasta, si urmareste in mod special retinerea materialelor in
suspensie (SS), coloidale si in solutie a substantelor toxice, microorganismelor, a suprafetelor
flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5), eliminarea
compusilor azotului si fosforului, in scopul protectiei mediului inconjurator (emisar, aer, sol, etc.).
Elementele componente ale sistemului statiei de epurare sunt urmatoarele:

o Treapta de tratare biologica
o Treapta de tratare chimica
Solutia de epurare adoptata are la baza trei unitati de epurare biologica compacte,
containerizate, pentru un debit mediu zilnic de 850 mc/zi, respectiv un debit maxim zilnic de
1105 mc/zi si o cladire tip container pentru treapta de deshidratare namol si camera
operatorului.
Statia de epurare a fost prevazuta cu trei module de epurare (din gama de debite standardizate):
3.16.8 Descrierea constructiv

Statia de epurare este amplasata la cca. 350 m de limita localitatii Plataresti.
Apele menajere colectate in cele trei sate ale comunei Plataresti ajung la statia de epurare prin
pompare cu ajutorul conductelor de refulare aferente si printr-o conducta sub presiune.
Din punct de vedere constructiv, staia de epurare este amplasat pe o platform care se va
amenaja n zona de sud a satului Plataresti. Platforma statiei de epurare se amplaseaza ntr-o zon
neinundabil, pe un teren aflat in proprietatea CL Plataresti. Suprafata de teren ocupata de statia de
epurare este de 1350 mp (30x45 m).
Datorita litologiei terenului natural, platforma statiei de epurare va fi suprainaltata cu 1.0 m peste
cota terenului natural, ceea ce va permite fundarea cladirilor la adancimea de inghet fara a atinge
nivelul apelor subterane iar caminele din cadrul incintei vor putea fi realizate fara atingerea
nivelului apelor subterane.
Statia de epurare va fi imprejmuita cu un gard de protectie. Imprejurul incintei, pe o zone de cca. 5

m latime, perimetral, se va realiza o zona plantata cu pomi, pentru protectia zonei inconjuratoare.
S-a prevzut un by-pass general intre canalul gratarului rar de la intratea in statia de epurare (dupa
gratar) si caminul de evacuare catre emisar, pentru cazul opririlor de curent cu durata mai mare sau
alte cauze care necesita oprirea functionarii statiei de epurare.
Obiectele si retelele tehnologice ale Statiei de epurare vor fi ingropate, semingropate sau
supraterane.
Constructiv, principalele obiecte ale staiei de epurare proiectate sunt urmtoarele:
1. TREAPTA DE EPURARE MECANICA

1.1 Camin de intrare (CI)
1.2 Canal Grtar rare (GR)
1.3 Linie de by-pass (LBP)
1.4 Deznisipator si separator de grsimi (DSG)
1.5 Statie pompare nisip (SPni)
1.6 Bazin de stocare si drenare nisip (BNi)
1.7 Bazin de colectare si stocare grsimi (BGr)
1.8 Bazin de omogenizare (BO)
1.9 Statie de pompe ape uzate (SPu)
1.10 Camin vane statie de pompe ape uzate (CV-SPu)
2. TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA

2.1 REACTOR BIOLOGIC Nr.1 Qu med =225 mc/zi
2.1.1 Compartimentul anoxic (denitrificare)
2.1.2 Compartimentul de aerare1 (nitrificare)
2.1.3 Compartimentul de aerare 2 si recirculare (nitrificare)
2.1.4 Compartimentul Decantor secundar (sistem de decantare tubular)
2.1.5 Statie pompe recirculare namol si evacuare namol in exces
2.1.6 Dezinfectie cu raze ultraviolete
2.1.7 Statie pompare efluent modul biologic
2.1.8 Staie suflante
2.1.9 Unitate preparare si dozare clorura feerica
2.1.10 Unitate preparare si dozare acid citric
2.4 Camin de monitorizare i control al calitii apei epurate (CMC)
2.5 Camin de intersectie linie de by-pass si apa epurata (CR-SP)
2.6 Camin de evacuare efluent (CD)
2.7 Conducta de evacuare efluent, SE Emisar
2.8 Gura de descarcare emisar
3. TRATARE NMOL
3.1 Bazin concentrare nmol in exces
3.2 Staia de pompare nmol concentrat
3.3 Deshidratare nmol exces concentrat
3.4 Container/saci turte namol
3.5 Evacuare supernatant
3.6 Unitate preparare si dozare polielectrolit
3.7 Depozit nmol deshidratat (DepN)
4. POST TRAFO
4.1 Post TRAFO
5. CLDIRI
5.1 Cldire administrativ si cabina echipamente
5.2 Cldire Reactor Biologic Nr.1 Qu med =225 mc/zi
6. REELE N INCINT
6.1 Reele tehnologice (conducte dintre obiectele staiei de epurare)
6.2 Reea de ap tehnologic i potabila
6.3 Reea de canalizare menajer
7. DRUMURI, ALEI i trotuare N INCINT

8. MPREJMUIRI i amenajri n incint
9. ZONA DE PROTECTIE EXTERIOARA, CU ARBORI
3.16.9 Descrierea schemei tehnologice
1. LINIA APEI - TRATAREA MECANICA
Apa uzata menajera ajunge in Caminul de intrare (CI) de la intrarea pe platforma Statiei de epurare.
Acest camin are rol de disipare a energiei apei de pe conducta de refulare PEHD De 90 mm de la
statia de pompare ape uzate SP_1P, de la conductele de refulare PEHD De 200 mm de la statia de
pompare ape uzate SP_4PP si de la conducta sub presiune HDPE De 315 mm de la caminul CSP. In
continuare, printr-o conducta de PVC Dn 500 mm, apele uzate sunt transmise la constructia
ingropata care contine canalul de intrare cu gratar des, bazinul desnisipator/separator de grasimi si
bazinul de omogenizare.
Primul compartiment in care intra apa uzata este canalul gratar (CG). In canalul gratar este prevazut
un gratar des iar dupa gratar, la capatul canalului exista un gol de trecere spre bazinul
desnisipator/separator de grasimi, gol prevazut cu o stavila de perete. Tot dupa gratar, pe peretele
lateral exterior exista golul pentru conducta de by-pass, cu cota radierului la cca. 65 cm de radierul
canalului, respectiv la cca. 20 cm de cota apei.
Primul proces la care este supusa apa uzata, imediat dupa intrarea in statia de epurare este trecerea
prin gratarele dese, cu distanta dintre bare de 10 mm, care retin materiile grosiere cu un diametru
mai mare decat aceasta dimensiune. Este foarte important ca materialele cu diametre mari sa nu
patrunda in bazinul de egalizare si apoi in bazinul de aerare din reactorul biologic, deoarece acestea
ar putea impiedica functionarea, in parametrii optimi a statiei de epurare. Materiile plutitoare sau de
diametre mari retinute de gratare sunt adunate si stocate provizoriu in containere pe o platforma
alaturata. Periodic, aceste materiale vor fi evacuate la un loc de depozitare autorizat, prin
intermediul unei firme autorizate.
Vana de perete pozitionata pe golul de acces spre bazinul desnisipator poate permite in situatiile de
urgenta folosirea liniei de by-pass, care protejeaza echipamentele in cazul unei supraincarcari sau
ofera un traseu ocolitor in cazul defectarii unui echipament.
Dupa acesta treapta primara prin care sunt retinute materiile grosiere solide ce pot deteriora
pompele, apa intra in bazinul de desnisipare/separare de grasimi (DSG) (care are rol de sedimentare
primara), unde se separa nisipul si grsimile.
Deznisipatoarele sunt construcii descoperite care rein particulele grosiere din apele uzate, n
special nisipul, cu diametrul granulelor mai mare ca 0,20 0,25 mm. Rolul bazinului de
desnisipare prevazut este acela de a elimina materiile solide pana la diametrul de 0.3 mm (care se
depun pe fundul bazinului) si grasimile (care sunt retinute de peretele submersat din capatul aval al
desnisipatorului), astfel incat in bazinul de omogenizare sa treaca numai apa uzata incarcata cu
materii in suspensie, cu un diametru suficient de mic.
Separatoarele de grsimi sunt construcii descoperite care utilizeaz principiul fizic al flotaiei
naturale i artificiale de separare din ap a grsimilor, uleiurilor, produselor petroliere i a altor
substane nemiscibile i mai uoare dect apa.
Bazinul are prevazut in capatul aval un canal colector cu prag deversor, cu rol de creare a unei cote
de apa relativ constante in bazinul de desnisipare, indiferent de cota apei in bazinul de omogenizare.
Canalul comunica cu bazinul de omogenizare prin intermediul unui gol de acces prevazut cu o
stavila de perete. In fata pragului deversor este prevazut un perete imersat (care opreste grasimile),
care are capatul imersat la cca. 1.70 m fata de radierul canalului si la cca. 40 cm fata de cota apei.
Bazinul are in interior vute realizate din beton de panta, vute care dirijeaza scurgerea materiilor
solide in sedimentare spre zona de colectare cu pompa de nisip.
Pompa de nisip este pozitionata la cota radierului si are prevazuta o conducta de refulare care
descarca in bazinul de drenare si stocare nisip de alaturi. Din acest bazin de nisip se intoarce inapoi
o conducta care aduce apele drenate din nisipul evacuat.
In amonte de peretele submersat este prevazut un gol prin care trece conducta de colectare grasimi,
prevazuta la partea superioara cu o palnie de colectare, care are buza la cca. 8 cm peste linia apei.
Trecerea din desnisipator in bazinul de egalizare si omogenizare se face printr-un gol in peretele
dintre cele doua bazine, gol prevazut cu o stavila de perete. Periodic, aceasta stavila se inchide
partial, ceea ce face ca nivelul apei in bazin sa se ridice iar grasimile acumulate la suprafata apei, in
amonte de peretele imersat, deverseaza in palnia de evacuare grasimi. Dupa evacuarea grasimilor,
stavila de perete se deschide si nivelul apei din bazin revine la nivelul normal.
Nisipul decantat este pompat n Bazinul de spalare si retinere nisip (BNi), de unde este ncrcat in
containere si evacuat periodic, iar grsimile sunt transferate gravitational n Bazinul de colectare
grsimi (BGr) de unde periodic sunt vidanjate.
In continuare apa uzata, epurata mecanic, ajunge in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare
(BO).
Variaia orar a debitelor de ap uzat intrate n staia de epurare (influentul) este cu att mai mare
cu ct colectivitatea de la care provin aceste debite este mai mic. Astfel, coeficientul de variaie
orar a debitelor pentru micile colectiviti poate varia ntre 3 i 10. Deoarece funcionarea staiei de
epurare i n special a treptei biologice este necorespunztoare n cazul variiilor (ocurilor) de debit
i de ncrcare cu poluani, la staiile de epurare mici i foarte mici, bazinul de egalizare este
neaprat necesar.
Rolul bazinului de omogenizare si egalizare proiectat este acela de a elimina varfurile de debit in
momentele in care debitul creste pana la un maxim, sau atunci cand debitul atinge punctul minim,
iar aportul de apa uzata nu este suficient pentru functionarea in parametrii proiectati ai modulelor de
epurare.
Apa uzata menajera preepurata mecanic intra in bazinul de omogenizare din zona golului de acces
si are format un canal de dirijare spre zona pompelor de la reactoarele biologice, din beton de panta.
Tot in acest bazin este amplasat un mixer pentru omogenizarea continutului de suspensii din apa
uzata si impiedicarea depunerii acestor suspensii. Deoarece unele din materiile flotante si in
suspensie (reziduuri umane) au fost retinute in canalul gratar sau in bazinul de sedimentare primara,
mixerul din bazinul de egalizare omogenizeaza acest continut impreuna cu supernatantul provenit
de la treapta de deshidratare a namolului si totodata evita sedimentarea pe fundul bazinului a
materialului in suspensie.
Din Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (BO) apa este pompata in treapta de epurare
biologica (secundara). Statia de epurare a fost prevazuta cu trei linii de epurare biologica, respectiv
trei module de epurare (din gama de debite standardizate):
Fiecare modul de epurare este alimentat de cate o pompa de ape uzate montate in bazinul de
omogenizare si egalizare. Pe circuitul de refulare de la fiecare pompa este montata cate o vana de
izolare si un clapet antiretur cu bila. Pompele sunt cu turatie variabila, pentru a se putea seta debitul
de functionare al fiecarui modul de epurare, functie de valoarea debitului influent in statia de
epurare.
Aceasta configuratie permite urmatoarea etapizare de functionare:
Etapa I Punerea in functiune. La punerea in functiune, va intra in functiune un modul de
epurare de 225 mc/zi (Modulul Nr. 2 225 mc/zi). Acest modul asigura functionarea statiei
in gama de debite medii zilnice 67,5 mc/zi 292,5 mc/zi. Necesita conectarea minim a cca.
450 LE. Pompa de apa uzata aferenta Modulului Nr. 1 (225 mc/zi) va trebuii sa furnizeze un
debit constant in timp pentru modulul de epurare, respectiv la punerea in functiune va fi
setata pe un debit de 67.5 mc/zi=2.81 mc/h iar debitul maxim pe care il va furniza dupa
racordarea a 1950 LE va fi de 292,5 mc/zi=12.19 mc/h.
Etapa II Perioada de tranzit. La atingerea unui debit zilnic mediu de 292,5 mc/zi (cca.
1950 LE), va intra in functiune si unitatea de 400 mc/zi (Modulul Nr. 3 400 mc/zi). La
data intrarii in functiune a acestei unitati, debitul de 292.5 mc/zi va fi repartizat astfel: 192,5
mc/zi va fi prelucrat in modulul de epurare de 400 mc/zi iar 100 mc/zi va fi prelucrat de
modulul de epurare de 225 mc/zi. Cu aceste debite fiecare modul de epurare va lucra in
parametri de functionare, urmand ca marirea numarului de locuitori racordati la sistemul de
canalizare sa duca functionarea modulelor in parametrii optimi. Pompa de apa uzata aferenta
Modulului Nr. 1 (225 mc/zi) va trebuii sa furnizeze un debit constant in timp pentru modulul
de epurare, respectiv la punerea in functiune a Modulului Nr. 2 (400 mc/zi) va fi setata pe un
debit de 100 mc/zi=4.17 mc/h iar debitul maxim pe care il va furniza dupa racordarea a 4167
LE va fi de 225 mc/zi=9.38 mc/h. Pompa de apa uzata aferenta Modulului Nr. 2 (400 mc/zi)
va trebuii sa furnizeze un debit constant in timp pentru modulul de epurare, respectiv la
punerea in functiune a modulului va fi setata pe un debit de 192.5 mc/zi=8.02 mc/h iar
debitul maxim pe care il va furniza dupa racordarea a 14167 LE va fi de 400 mc/zi=33.33
mc/h.
Etapa III Capacitate maxima. La atingerea unui debit zilnic mediu de 625 mc/zi (4167
LE), va intra in functiune si ultima unitate de 225 mc/zi (Modulul Nr. 1 225 mc/zi). La
data intrarii in functiune a acestei unitati, debitul de 625 mc/zi va fi repartizat astfel: 325
mc/zi va fi prelucrat in modulul de epurare de 400 mc iar cate 150 mc/zi va fi prelucrat
defiecare din modulele de epurare de 225 mc/zi. Cu aceste debite fiecare modul de epurare
va lucra aproape de parametri optimi de functionare iar cresterea debitului in statia de
epurare (4756 LE in etapa actuala si 6038 LE in etapa de perspectiva) va duce la
functionarea in parametri maximi ai modulelor de epurare. Pompa de apa uzata aferenta
Modulului Nr. 1 (225 mc/zi) va trebuii sa furnizeze un debit constant in timp pentru modulul
de epurare, respectiv la punerea in functiune a Modulului Nr. 3 (225 mc/zi) va fi setata pe un
debit de 150 mc/zi=6.25 mc/h iar debitul maxim pe care il va furniza va fi de 225
mc/zi=9.38 mc/h. Pompa de apa uzata aferenta Modulului Nr. 2 (400 mc/zi) va trebuii sa
furnizeze un debit constant in timp pentru modulul de epurare, respectiv la punerea in
functiune a Modulului Nr. 3 (225 mc/zi) va fi setata pe un debit de 325 mc/zi=13.54 mc/h
iar debitul maxim pe care il va furniza va fi de 400 mc/zi=33.33 mc/h. Pompa de apa uzata
aferenta Modulului Nr. 3 (225 mc/zi) va trebuii sa furnizeze un debit constant in timp pentru
modulul de epurare, respectiv la punerea in functiune a modulului va fi setata pe un debit de
150 mc/zi=6.25 mc/h iar debitul maxim pe care il va furniza va fi de 225 mc/zi=9.38 mc/h.
2. LINIA APEI - UNITATEA DE TRATARE BIOLOGICA
Schema generala de epurare

Epurarea biologic a apelor uzate este realizat n conformitate cu prevederile din Normatv pentru
proectarea construclor nstalalor de epurare a apelor uzate orenet Partea a II-a :
TREAPTA BIOLOGIC, Indicativ NP 088 03 si cu prevederile din "Normativ pentru
proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti - Partea a IV-a:
treapta de epurare avansat a apelor uzate",indicativ NP 107-04
Schema tehnologica prevazuta realizeaz n treapta biologic att eliminarea substanelor organice
pe baz de carbon, ct i a azotului, prin crearea condiiilor de nitrificare i denitrificare a apelor
uzate (reducerea progresiv a nitrailor la faza de azot molecular care este eliberat n atmosfer).
Schema se caracterizeaz prin:
- realizarea de zone anoxice n bazinele de denitrificare;
- realizarea de zone aerobe (intens aerate) n bazinele de nitrificare;
- recircularea nmolului activat reinut n decantorul secundar n amonte de bazinele de nitrificare-
denitrificare (recirculare extern);
- recircularea amestecului aerat cu un coninut mare de nitrai n amonte de bazinul de denitrificare
(recirculare intern);
- trimiterea nmolului n exces n amestec cu nmolul primar la treapta de prelucrare a nmolurilor
din staia de epurare.
- eliminarea fosforului pe cale biologica si chimica
Epurarea avansat presupune eliminarea din apele uzate epurate mecano-biologic a unor substane
pe care procesele convenionale nu le pot reine, cum ar fi: azotul, fosforul, diferii compui ai
acestora i n unele cazuri materiile solide n suspensie evacuate din decantorul secundar odat cu
apa epurat.
Epurarea avansat se realizeaz n scheme tehnologice care utilizeaz n acest scop procedee de
epurare avansat cu pelicul fixat, cu biomas n suspensie sau mixte. Dintre ele, cel cu biomas n
suspensie este cel mai rspndit. Obiectul tehnologic n care au loc procese de epurare biologic
convenional i avansat, poart numele de bioreactor-BR (sau reactor biologic). n epurarea
biologic convenional cu biomas n suspensie, care realizeaz numai eliminarea substanelor
organice pe baz de carbon, el se mai numete bazin cu nmol activat BNA (sau bazin de aerare).
Principalele procese care intervin n epurarea avansat a apelor uzate oreneti sunt:
procese de eliminare a azotului (nitrificare, denitrificare);
procese de eliminare a fosforului;
procese de filtrare pentru eliminarea materiilor solide n suspensie.
Procesele care sunt caracteristice epurrii avansate, necesit precizarea unor noiuni specifice i
anume:
mediu anaerob, este un mediu lipsit de oxigen n care predomin reaciile de reducere;
mediu aerob sau oxic, este un mediu cu un coninut important de oxigen dizolvat (peste 1
mg O2/l);
mediu anoxic, este un mediu cu "urme" de oxigen, deci care conine foarte puin oxigen
dizolvat, n general sub 0,1 mg O2/l (dup unii autori oxigenul dizolvat poate avea o concentraie de
pn la 0,5 mg O2/l);
bacterii heterotrofe aerobe, sunt organisme vii care utilizeaz n nutriie substane organice
pe baz de carbon, avnd ca surs de energie oxigenul dizolvat din mediul lichid, introdus n ap
prin diverse procedee de aerare. Aceste bacterii contribuie la ndeprtarea din apa uzat decantat
primar sau nu, a substanelor organice biodegradabile (pe baz de carbon organic). Sunt
caracteristice epurrii biologice din bazinele cu nmol activat (BNA);
Azotul si fosforul sunt nutrientii ce duc, in conditii naturale, la cresterea cantitatii de alge din apa. In
cazul in care din statiile de epurare, apele epurate rezultate deversate in emisar contin cantitati mari
de nutrienti, acestia pot duce la inmultirea excesiva a algelor din apa si pot conduce la grave
dezechilibre in viata acvatica (procesul de inflorire a apelor mare consumator de oxigen duce la
cresterea temperaturii apelor si la privarea de oxigen a celorlalte vietati acvatice).
Epurarea biologic este realizat cu ajutorul microorganismelor, care ndeprteaz substanele

organice din ap utilizndu-le ca hran, respectiv drept surs de carbon. O parte din materiile
organice folosite de microorganisme servesc la producerea energiei necesare micrii i desfurrii
altor reacii consumatoare de energie, legate de sinteza materiei vii, adic de reproducerea
microorganismelor. n apele uzate, menajere sau evacuate de la cresctoriile de animale, se gsesc
substane organice i combinaii anorganice ale azotului, n principal, sruri de amoniu, ca form
primar. Unele ape uzate industriale, pot conine cantiti mari de substane organice cu azot sau
combinaii anorganice ale acestuia, NH4 +, NO2 -, NO3 - .
Procedeul de pre-denitrificare este unul din cele mai aplicate procese de epurare biologic pentru
eliminarea pe cale biologic a compuilor de azot, n care reactorul este mprit n dou
compartimente, unul anoxic i unul aerob. Primul compartiment anoxic este utilizat pentru
denitrificare, unde azotaii (NO3-N) produi n compartimentul de nitrificare sunt eliminai. Cel de
al doilea compartiment este aerat, crendu-se astfel condiii oxice favorabile bacteriilor autotrofe
aerobe responsabile pentru reducerea amoniului (NH4-N). Deplasarea apei n cadrul reactorului este
de tip piston (plug-flow), respectiv influentul va parcurge succesiv cele dou zone dup care este
evacuat.
Astfel, pentru asigurarea recirculrii interne a nmolului activat cu concentraie ridicat n azotai,
sunt prevazute pentru fiecare reactor pompe submersibile prevzute cu convertizoare de frecven,
astfel nct recircularea intern s poate fi reglat n conformitate cu concentraia de azotai din
avalul zonei de nitrificare. n aceste circumstane, concomitent cu apa uzat influent, respectiv
substana organic coninut n aceasta, sunt create condiiile optime pentru eliminarea azotailor
ntr-un mediu anoxic (fr oxigen liber, ci doar n prezena oxigenului legat chimic).
In primul compartiment al reactorului biologic se ntroduce ap uzat decantat primar i nmol

activat de recirculare. Coninutul n fosfor al acestui amestec necesit prevederea unor faciliti
dedicate pentru eliminarea fosforului. n aceste condiii, amonte de reactoarele biologice s-a
prevzut aceasta prima camera n care sunt create condiii specifice (de anaerobie) pentru
eliminarea pe cale biologic a fosforului. Aceste condiii de anaerobie (lipsa oxigenului liber sau
legat chimic), n contextul concentraiei de fosfor coninut n influentul staiei de epurare, chiar n
condiiile n care azotaii sunt furnizai prin nmolul de recirculare, sunt suficiente pentru a reduce
pe cale biologic a unei pri semnificative din fosforul influent.
Cu toate acestea, reinerea pe cale biologic a fosforului nu este suficient pentru reducerea
concentraiei sub valoarea impus efluentului staiei de epurare. Pe baza acestei concluzii, s-a
prevzut, amonte de reactoarele biologice, condiionarea chimic a apei uzate cu clorur de fier
(FeCl3), astfel nct, n reacie cu fosforul rezidual, rmas dup eliminarea pe cale biologic, s
precipite sub form de nmol i ulterior s fie evacuat odat cu nmolul activat n exces spre linia
de tratare a nmolului.
Pentru evitarea condiiilor de sedimentare a nmolului activat, bazinul pentru eliminarea fosforului
este echipat cu un mixer submersibil pentru agitarea continutului masei de apa.
Unitatile de tratare biologica prevazute utilizeaza tehnologia MBBR-Bioreactor cu Biofilm in Strat

Mobil (Moving Bed Biofilm Reactor)
Functionarea fiecarui modul de epurare biologica este identic tehnologic, difera doar capacitatea de
epurare. Descrierea procesului tehnologic se va face pentru un modul standard de epurare biologica.
Descrierea fluxului tehnologic

Apa uzata este pompata in reactorul biologic pentru intrarea in procesul de epurare biologica.
In primul compartiment al reactorului biologic se ntroduce ap uzat decantat primar, din

bazinul de omogenizare i nmol activat, de recirculare. Primul compartiment, anoxic, este utilizat
pentru denitrificare, unde azotaii (NO3-N) produi n compartimentul de nitrificare (urmatoarele
doua compartimente) sunt eliminai.
Denitrificarea este reducerea biologic a azotailor la azot gazos. Ea poate fi realizat n mai multe
etape pe cale biochimic, cu producere final de azot gazos. O gam larg de bacterii heterotrofe
anoxice iau parte la proces, necesitnd carbon organic ca surs de energie. Etapele denitrificrii sunt
reprezentate global prin relaia de mai jos:
NO3- + carbon organic > NO2- + carbon organic -> N2 + dioxid de carbon + ap
azotat azotit azot gazos
n cazul n care ntr-un reactor sunt prezeni, n acelai timp i azotai i oxigen, bacteriile vor folosi
preferenial oxigenul pentru oxidarea substanei organice deoarece se produce mai mult energie.
Pentru ca denitrificarea s aib loc, trebuie s fie create condiii anoxice (oxigenul necesar reaciilor
chimice fiind luat din legturile chimice ale azotului cu oxigenul, n special din azotai).
Compartimentul anoxic este prevazut cu un mixer pentru agitarea continutului masei de apa.
Camera anoxica realizeaz i mixarea dintre apele uzate influente n treapta biologic cu nmolul
activat de recirculare de la staia de pompare a nmolului de recirculare i n exces i cu soluia de
clorur feerica necesar precipitrii chimice a fosforului.
Cel de al doilea si al treilea compartiment (urmatoarele doua compartimente) sunt aerate,

crendu-se astfel condiii oxice favorabile bacteriilor autotrofe aerobe responsabile pentru reducerea
amoniului (NH4-N).
In compartimentul de aerare nr.1 (unde apa patrunde gravitational dupa procesul de denitrificare) si
compartimentul de aerare nr. 2, o suflanta introduce aer cu ajutorul difuzoarelor amplasate uniform
pe fundul bazinului. Epurarea se realizeaza biologic, cu ajutorul bacteriilor aerobe, care au nevoie
de oxigen pentru a supravietui. Suflanta functioneaza continuu, iar aerarea se produce cu bule fine.
Punctul de prelevare a amestecului lichid din zona aerat a bioreactorului, pentru recircularea
intern, este amplasat n avalul acesteia (compartimentul de aerare nr. 2), unde concentraia n
oxigen este minim, iar concentraia n azotai este maxim.
Nitrificarea este procesul prin care se realizeaz oxidarea biologic a amoniului. Aceasta se
realizeaz n dou etape, prima la forma de azotii i apoi la forma de azotai.
Responsabile pentru aceste dou etape sunt n principal dou bacterii chemoautotrofe aerobe (obin
energie din reacii chimice, prin oxidarea n mediu aerob a compuilor anorganici asemenea
amoniacului, azotiilor i sulfidelor, utiliznd pentru sintez carbonul anorganic din bioxidul de
carbon) cunoscute sub denumirea de nitrosomonas i nitrobacter. Etapele nitrificrii sunt
reprezentate global prin relaia de mai jos:
Nitrosomonas Nitrobacter
NH4+ + O2 > NO2- + O2 > NO3-
amoniu azotit azotat
Reaciile de transformare sunt n general cuplate i au loc rapid la forma de azotat, nivelul de azotii
la un moment dat fiind relativ sczut. Azotaii formai pot fi substanial redui prin denitrificare.
Factorii cei mai importanti ce infuenteaza procesul de epurare biologica sunt pH-ul si temperatura
apei, concentratia de oxigen dizolvat, ajustarea corecta a timpului de retentie hidraulica,
concentratia nutrientilor (fosfor, amoniu, compusi organic cu carbon, nitrati, nitriti). Pentru a creste
suficient concentratia de bacterii (material biologic) necesare unei epurari corecte trebuie sa avem
intotdeauna un debit optim de oxigen si un timp potrivit de retentie hidraulica.
Unul dintre procesele prin care se poate produce epurare biologica este cel cu nmol activ, n care
reacia de nitrificare este efectuat de un grup de bacterii autotrofe, denumite bacteria nitrificatoare
(nitrifiante). Instalaiile de epurare biologica cu nmol activ pot fi folosite pentru nitrificare dac n
bazinul de aerare sunt meninute condiii adecvate pentru reinerea i acumularea bacteriilor
nitrifiante. Concentraia acestor bacterii depinde de viteza lor de cretere specific i de viteza cu
care sunt ndeprtate din sistem prin apa epurat (wash-out). In sistemul avansat de epurare MBBR,
coloniile de bacterii fixate pe purtatorii plutitori sunt mult mai eficiente datorita faptului ca ele nu
pot fi evacuate ca in cazul epurarii cu namol activ.
n aceasta camera de aerare plutesc liber in apa uzata biofilme cu suprafata mare de aderenta pe care
se prind colonii de bacterii care realizeaza procesele biologice de epurare. Microorganismele prinse
pe biofilm in sistemele continue MBBR sunt cu mult mai rezistente la tulburarile intervenite in
proces decat bacteriile libere din namolul activ intalnit in procesul SBR. Tratamentul apelor uzate
folosind tehnologia continua MBBR cu ajutorul coloniilor de bacterii prinse pe biofilm este
considerabil mai robust in comparatie cu tehnologiile conventionale de epurare cum ar fi acela cu
namol activ. Folosirea biofilmului ajuta la cresterea suprafetei de aerare. De asemenea, un alt mare
avantaj al bio-purtatorilor plutitori este acela ca, spre deosebire de biofilmul pe suport fixat, nu
prezinta risc de colmatare.
Nitrificarea este procesul de oxidare a amoniacului ( NH4+ -N) n nitrit i apoi n nitrat, cu ajutorul
a dou grupe de bacterii: nitrosomonas i nitrobacteriile. Aceste bacterii au o dezvoltare lent i se
numesc bacterii nitrifiante (nitrificatoare).
Reacia global a oxidrii ionului de amoniu la ion azotat, cu ajutorul microorganismelor din ap i
sol, este:
NH4 + NO2 NO3 - cu urmtoarea stoechiometrie:
NH4 + + 1,5O2 2H+ + H2O + NO2 (ionul de amoniu este descompus in reactive cu oxigenul in
compusi mai simpli si inofensivi: hidrogen, apa si nitriti)
NO2 - + 0,5O2 NO3 - (compusii nitriti sunt descompusi la randul lor pana la nitrati)
Bacteriile autotrofe care produc nitrificarea sunt aerobe. Cele dou trepte ale reaciei globale sunt
realizate de bacterii diferite: Nitrozomonas pentru prima treapt i Nitrobacter pentru a doua.
Caracteristica lor este creterea lent. Sistemele de epurare cu nmol activ care permit obinerea
apei nitrificate sunt sisteme ntr-o singur faz, n care nitrificarea i ndeprtarea substanelor
organice sunt realizate n acelai bazin de aerare. Sistemul de epurare ntr-o singur faz reprezint
o modificare a procesului cu nmol activ convenional.
Epurarea se realizeaz prin creterea timpului de retenie celular () la o valoare mai mare dect
valoarea minim a acestuia pentru bacteriile heterotrofe consumatoare de carbon organic din sistem.
n instalaiile ntr-o singur faz, ndeprtarea carbonului i oxidarea amoniacului se petrec simultan
n acelai utilaj. Viteza de cretere general a microorganismelor este determinat de cinetica
creterii bacteriilor nitrifiante. Pentru modelarea nitrificrii apelor uzate se impun modele cinetice,
bazate pe creterea bacterian i pe bilanul de materiale din utilaj. La scrierea lor se are n vedere
faptul c, n instalaia cu nmol activ, n care se produce procesul de nitrificare, cantitatea de
bacterii autotrofe specifice este foarte mic n raport cu cantitatea de bacterii heterotrofe
consumatoare de carbon. De cele mai multe ori este imposibil de determinat direct fraciunea de
bacterii nitrifiante din nmol, deoarece ionul de amoniu consumat n timpul trecerii apei uzate prin
bazinul de aerare reprezint att amoniul ncorporat n biomasa total, ct i amoniul oxidat. De
aceea, n majoritatea cazurilor, coeficienii determinai caracterizeaz nmolul activ cu proprieti
nitrificatoare.
Eliminarea fosforului
ndeprtarea fosforului se realizeaza prin metode biologice si chimice in cadrul reactorului biologic.
Fosforul este reinut n treapta biologic prin procese de ncorporare a ortofosfailor, polifosfailor i
a fosforului legat organic n esutul celular. Cantitatea total de fosfor eliminat este funcie de
flocoanele produse efectiv.
Conceptul ndeprtrii biologice a fosforului este expunerea microorganismelor la condiii alternativ
anaerobe i aerobe. Indeprtarea partiala prin metode biologocice a fosforului se realizeaza pe linia
apei, n treapta biologic concomitent cu oxidarea substanelor organice pe baz de carbon.
Pentru nitrificare, aprovizionarea cu oxigen este fcut prin suplimentarea timpului de retenie
necesar n zona aerob. O parte din nmolul activat reinut n decantorul secundar este recirculat n
amontele bioreactorului.
n condiii anaerobe, fosforul coninut n apa uzat i n nmolul activat de recirculare este eliberat
sub form de fosfai solubili. n acest stadiu se poate elimina CBO5-ul iar fosforul este absorbit de
masa celular.
Concentraia fosforului n efluent depinde n mare msur de raportul CBO5:P al apei uzate
influente.
Reinerea pe cale biologic a fosforului nu este suficient pentru reducerea concentraiei sub
valoarea impus efluentului staiei de epurare. Pe baza acestei concluzii, s-a prevzut, amonte de
reactoarele biologice, condiionarea chimic a apei uzate cu clorur de fier (FeCl3), astfel nct, n
reacie cu fosforul rezidual, rmas dup eliminarea pe cale biologic, s precipite sub form de
nmol i ulterior s fie evacuat odat cu nmolul activat n exces spre linia de tratare a nmolului.
Adugarea de clorura feric n apele uzate cu coninut de fosfai, determin producerea de sruri
insolubile sau cu o solubilitate sczut care precipit.
Factorii care influeneaz eficiena de ndeprtare pe cale chimic a fosforului sunt:
- Concentraia n fosfor a influentului;
- Concentraia n suspensii a influentului;
- Alcalinitatea;
STAIE DE STOCARE I DOZARE CLORUR DE FIER (FeCl3)

Dup cum s-a menionat, eliminarea pe cale biologic a fosforului nu poate cobor concentraia de
fosfor a efluentului sub valorile admise. n aceste circumstane, pentru realizarea acestui deziderat,
s-a prevzut precipitarea pe cale chimic a fosforului.
Astfel s-a prevzut un recipient de 35 l care va stoca soluia de clorur de fier (40%) de unde,
pompele dozatoare vor doza reactivul in primul compartiment al reactorului biologic.
A patra camera a reactorului are rol de decantor secundar. Urmatoarea treapta de epurare este cea
de sedimentare. Apa din camera de aerare nr. 2 intra gravitational in aceasta camera unde are loc
sedimentarea namolului. Sedimentarea este facilitata de un sistem de decantare tubular care, datorita
formei specifice, mereste viteza de sedimentare, astfel incat timpul alocat acestei faze de epurare
scade semnificativ.
n decantoarele secundare se reine biomasa rezultat n procesele de epurare biologic din obiectele
tehnologice situate n amonte de acestea. Toate aceste nmoluri sunt biologice.
n bazinele cu nmol activat in tehnologie MBBR se desfoar, n mediu aerob, procese
biochimice n care substratul organic din apa uzat este consumat de microorganisme i transformat
n material celular viu i parial inert, care se reine n decantoarele secundare sub denumirea de
nmol activat.
Cea mai mare parte a nmolului activat este recirculat n bazinele de aerare, n scopul meninerii
unei concentraii constante a acestuia n bazine, concentraie corespunztoare gradului de epurare
necesar al sistemului. O parte a nmolului activat reinut n decantoarele secundare este excedentar
i ea trebuie eliminat din proces i trimis n treapta de prelucrare a nmolului.
Aceast parte constituie nmolul n exces. Nmolul n exces rezultat din proces este stabilizat aerob
i poate fi dirijat direct la deshidratare.
Evacuarea zilnic a nmolului n exces din treapta de epurare biologic este necesar n scopul
meninerii controlului asupra ncrcrii organice a nmolului sau a vrstei nmolului.
A cincea camera a reactorului are rol de bazin colector apa epurata decantata din decantorul
secundar. Din acest bazin se alimenteaza pompa de evacuare apa epurata, care transmite apa epurata
si decantata la caminul de prelevare probe. Pe traseul conductei de refulare este intercalat un
debitmetru pentru masurarea debitului de apa epurata si un sterilizatorul cu UV, pentru dezinfectia
apei epurate.
3. LINIA APEI - UNITATEA DE DEZINFECTIE
UNITATEA DE STERILIZARE CU ULTRAVIOLETE

Apa decantata, curata, este evacuata prin partea superioara a celei de a patra camere a reactorului si
trece in camera nr. 5 a reactorului biologic. Din aceasta ultima camera, apa epurata si decantata este
pompata spre caminul de prelevare probe, dupa ce pe traseu trece prin punctul de masurare a
debitului efluent si prin procesul de dezinfectie cu raze ultraviolete, inainte ca sa deverseze in
caminul de prelevare probe. Marele avantaj al metodei de sterilizare cu raze ultraviolete este faptul
ca in apa evacuata in emisar nu raman reziduuri de dezinfectant, precum clorul remanent in cazul
metodei de dezinfectie in care se utilizeaza solutie de hipoclorit.
UNITATEA DE DEZINFECTIE CU ACID CITRIC

In procesul de dezinfectie, apa epurata trece printr-un tub care contine lampi cu raze UV. Curatarea
si dezinfectia pentru intretinere a tubului cu lampi UV se face periodic, pentru a nu afecta
intensitatea iradierii cu UV. Curatarea interiorului tubului si a lampilor se realizeaza cu acid citric
periodic la intervale de 1-2 luni.
Astfel s-a prevzut un recipient care va stoca soluia de acid citric de unde pompa dozatoare va doza
solutia de acid citric.
4. LINIA APEI EVACUARE IN EMISAR

Apa epurata, dupa ce trece prin instalatia de dezinfectie cu UV este deversata intr-un camin de
prelevare probe pentru controlul procesului de epurare dupa care intra in caminul de intersectie cu
conducta de by-pass care vine de la canalul gratar.
Din caminul de intersectie, apa este transferata catre caminul de schimbare de directie care
transmite efluentul statiei de epurare in emisar, respectiv canalul care descarca in raul Dambovita
prin intermediul unei conducte de evacuare din PVC Dn 400 mm in lungime de 22.00 m i a unei
guri de descrcare. n zona deburii, malul apei a fost amenajat, pentru evitarea erodrii acestuia de
apele descrcate din staia de epurare sau de curgerea apelor de pe canal.
1. LINIA NAMOLULUI - UNITATEA DE DESHIDRATARE NAMOL
O parte a nmolului activat reinut n decantoarele secundare este excedentar i ea trebuie

eliminat din proces i trimis n treapta de prelucrare a nmolului. Nmolul n exces rezultat din
proces este stabilizat aerob, deci nu mai necesit o stabilizare ulterioar i poate fi dirijat direct la
deshidratare.
Namolul in exces de la reactorul biologic este condus la sistemul de deshidratare, care este amplasat
in CABINA ECHIPAMENTE.
Namolul in exces este transferat in bazinul de ingrosare, unde se realizeaza etapa de concentrare a
namolului si, cu ajutorul unui mixer si al unui sistem de dozare polielectrolit, se ingroasa treptat
pentru eliminarea apei.
Concentrarea nmolului are funcia de a reduce umiditatea nmolului, respectiv a volumelor de

nmol, proces ce se realizeaz prin procedee fizice de sedimentare si prin conditionare chimica, cu
producere de supernatant. Reducerea volumelor de nmol este benefic proceselor de prelucrare din
aval prin faptul ca acestea se vor dimensiona la volume semnificativ mai mici de nmol.
Eficiena de reducere a umiditii nmolului variaz funcie de caracteristicile acestuia i de
prezena sau absena condiionrii chimice.
Condiionarea chimic reprezint procedeul de prelucrare a nmolurilor utilizat pentru
mbuntirea eficienei proceselor de concentrare i deshidratare ale acestora. Adaosul de reactivi
chimici conduce la micorarea rezistenelor specifice la filtrare a namolurilor i implicit la separarea
mai uoar a apei din nmolul trimis la prelucrare.
Pentru condiionarea chimic a nmolurilor se utilizeaz polielectrolii organici cationici (pentru
condiionarea nmolurilor de natur organic).
Eficiena de reducere a umiditii nmolului in treapta de concentrare
Nr. Tipul nmolului Umiditatea Umiditatea Reducerea
crt. nmolului nmolului de
influent la concentrat umiditate la
concentrare (%) concentrare
(%) (%)
1.6 n exces din procedee de epurare biologic cu 99.8 - 99 97-98 1.8-2
aerare prelungit
Evacuarea supernatantului se realizeaza gravitaional, in bazinul de omogenizare.
Dupa procesul de ingrosare a namolului in urma caruia o mare parte din cantitatea de apa continuta
este eliminata, namolul este trecut cu ajutorul unei pompe in unitate de deshidratare cu filtru presa.
Deshidratarea este procesul prin care nmolului i se reduce o mare parte din umiditate prin procedee
fizice de separare a fraciunii solide de cea lichid (supernatant). n aceste condiii, cantitatea de
substan uscat influent va fi egal cu cantitatea de substan uscat efluent, reducerea de volum
rezultnd din separarea i eliminarea unei cantiti importante de supernatant.
Principalul avantaj al sistemului cu filtru pres este acela c adesea produce turte care sunt mult mai
bine deshidratate dect cele produse cu alte sisteme de deshidratare. Filtrele pres produc turte de
nmol cu un coninut al materiilor solide de peste 35%. Filtrele pres sunt adaptabile la
caracteristicile variate ale materiilor solide, au o fiabilitate acceptabil, necesar de energie
comparabil cu filtrele cu vacuum i calitatea ridicat de filtrare care micoreaz cerinele de epurare
a debitului de recirculare.
Un filtru pres conine un numr de panouri fixate pe un cadru ce asigur aliniamentul i sunt
presate ntre captul fix i cel mobil. Un dispozitiv preseaz i menine nchise panourile, n timp ce
influentul este pompat n interiorul presei printr-un orificiu de admisie la o presiune cuprins ntre
700 i 2.100 kPa.
Condiionarea materiilor solide necesar n general pentru producerea unor turte cu umiditate
sczut, implic adugarea de var i clorur feric, polimer sau polimer combinat cu componente
anorganice, nainte de filtrare. Folosirea doar a polimerului pentru condiionarea materiilor solide
reduce performana, dar aceasta reduce costurile pentru reactivii chimici, reduce mirosul de azot i
reduce surplusul de volum a turtelor produse. Una dintre problemele folosirii unui singur polimer
este ndeprtarea turtelor de pe material n timpul ciclului de descrcare i clorura feric poate fi
folosit pentru a uura ndeprtarea turtelor de pe material.
Un dezavantaj al folosirii clorurii ferice cu polimer este coroziunea pronunat asupra conductelor i
presei. Acest lucru nu se ntmpl n cazul condiionrii cu var i clorur feric deoarece varul
neutralizeaz aciunea coroziv a clorurii ferice.
Din punct de vedere epidemico-igienic, nmolul proaspt este extrem de periculos.

Datorit proceselor de fermentare la care sunt supuse nmolurile, bacteriile patogene vor fi distruse
dar nu ntratt nct s poat fi utilizate n agricultur, ca ngrmnt agricol, existnd riscul unei
contaminri bacteriologice a culturilor. De aceea, este necesar fie pasteurizarea la temperatura de
70C fie compostarea acestora.
3.16.10Descrierea fluxurilor tehnologice i a componentelor schemei de epurare
3.16.10.1 Fluxuri tehnologice

a) Linia apei const din:
reinerea materiilor grosiere in grtarul des cu curatare manuala
reinerea nisipului, materialelor flotante si grsimilor in deznisipator/separator
grsimi ;
omogenizarea compoziiei apelor uzate i egalizarea debitelor (meninerea relativ
constant a debitelor pompate in modulele de epurare) se realizeaz n bazinul de
egalizare i omogenizare. Alimentarea n mod continuu i relativ constant cu ap
uzat a reactoarelor biologice le asigur acestora o funcionare optim n treapta
biologic.
alimentarea n mod continuu prin pompare, cu o plaja de debite corespunztoare, a
reactoarelor biologice, compacte, containerizate.
reducerea substanelor organice prin epurare biologic n compartimentele aferente
reactoarelor biologice, instalaii ce realizeaz i nitrificarea-denitrificarea apelor
uzate si eliminarea fosforului prin precipitare chimica. Efluentul reactoarelor
biologice, n urma proceselor de epurare biologic, ndeplinete condiiile de calitate
impuse de NTPA 001-2002 pentru toi indicatorii.
dezinfecia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaz ntr-o instalaie
ataat unitii de epurare. Aceast metod de dezinfecie este preferat clorinrii,
din cauza formrii n cursul de ap receptor de compui toxici pentru flora i fauna
acvatic
controlul calitii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul cminului de
prelevare probe
evacuarea n emisar a apelor epurate prin intermediul caminului de descarcare (CD)
efluent si a gurii de descarcare
b) Linia nmolului const din:

evacuarea nmolului in exces din compartimentele de decantare secundara aferente
reactoarelor biologice ntr-un ntr-un Bazin de colectare si conditionare nmol din
cadrul cabinei de echipamente.
concentrarea sedimentului in Bazinul de colectare namol prin conditionarea chimica
si pomparea sedimentului in filtrul presa din cadrul cabinei de echipamente.
deshidratarea nmolului in filtrul presa cu evacuarea gravitaional a supernatantului
rezultat in Bazinul de omogenizare iar a turtelor de nmol deshidratat in saci si
transportati cu ajutorul unui carucior pe Platforma de depozitare pentru namol.
c) Linia nisipului si grsimilor const din:
evacuarea nisipului colectat in Desnisipator/separator grsimi prin pompare in

Bazinul de splare si scurgere nisip
splarea si scurgerea nisipului in Bazinul de splare si scurgere nisip si evacuarea
gravitaional a apei de spalare in Desnisipator/separator grasimi, iar a nisipului in
saci (sau container) cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru namol
colectarea gravitationala a grasimilor in Bazinul de colectare grasimi
evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare
3.16.10.2 Descrierea obiectelor componente ale statiei de epurare

Solutia adoptata pentru treapta mecanica este de a comasa canalul gratar, bazinul pentru
desnisipare/separare de grasimi si bazinul de omogenizare in cadrul aceleiasi constructii, avand in
vedere:
dimensiunile si adancimea relativ mare necesitata de bazinul de omogenizare,
litologia terenului in zona constructiei
Pentru a reduce la minim timpul de executie in sapatura deschisa care necesita epuismente
Solutia tehnologica a statiei de epurare este asigurata de SC VALROM INDUSTRIE SRL. Fata de
solutiile tip ale furnizorului, constructiile statiei de epurare (in afara de cladirile furnizate) care cad
in sarcina Beneficiarului, respectiv Antreprenorului, au fost dimensionate si adaptate la conditiile de
teren ale amplasamentului.
LINIA APEI
1 TREAPTA DE TRATAREA MECANICA
1.1. CAMIN INTRARE

Pentru racordul conductei de intrare in statia de epurare de la statia de pompare de pe reteaua de
canalizare. Are si functia de disipare de energie pentru apa uzata pompata.
Cantitate : 1 buc.
Material : Beton C25 acoperit, sau prefabricat polietilena
Dimensiuni : =1,10m si H=1,10m (circular)
Accesorii : Capace vizitare, scari, conducte legatura
1.2. CANAL GRATAR

Pentru montarea gratarului din treapta mecanica si stavila de izolare obiecte aval. Are legatura cu
bazinul de desnisipare si cu conducta de by-pass. Este descoperit, pentru curatare gratar si control
grad de colmatare. Se poate eventual acoperii cu o placa de policarbonat transparenta.
Cantitate : 1 buc.
Material : Beton armat C25
Dimensiuni la interior : 1,00 x1.85x1,45 m (lxLxH)
Accesorii : scari, conducte legatura
1.3. GRATAR MANUAL

Asigura retinerea materialelor cu dimensiunile mai mici de 10 mm.
Materia solid colectat de grtar va fi depozitat ntr-o cuva de retinere a materiilor solide, inclus
n furnitur. Gunoiul reinut de grtarul mecanic este colectat si transportat pe Platforma de
depozitare.
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In canalul gratar
Dimensiuni : 1.00 x 1,40 m (2.0 m) (lxL)
Permeabilitate solide : e=10mm

Material : Otel inox
Capacitate : 780 m3 / zi
Accesorii : Grebla manuala, cuva de retinere deseuri.
Producator : MARKA sau echivalent
1.4. STAVILAR (inchidere acces spre desnisipator)

Pentru izolarea obiectelor aval de stavila, in caz de necesitate
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In canalul gratar, pe peretele dintre canalul
gratar si bazinul de sedimentare primara
Dimensiuni : 1000x700 mm
Impermeabilitate : Neopren 3 margini
Accesorii : Tija inoxidabila pentru inchiderea
deschiderea stavilarului
1.5. BAZIN DEZNISIPATOR/SEPARATOR DE GRASIMI

Pentru reinerea particulele grosiere din apele uzate, n special nisipul, cu diametrul granulelor mai
mare ca 0,30 mm. Separarea grosiera a grasimilor se face prin flotatie naturala datorita diferentei de
densitate dintre cele doua lichide nemiscibile.
La capatul aval este prevazut cu un canal colector prevazut cu un prag deversor. Pragul deversor
asigura nivel constant in bazin, indiferent de nivelul apei in bazinul de omogenizare. Canalul
colector asigura o diferenta minima de nivel intra apa din bazinul desnisipator si nivelul maxim din
bazinul de omogenizare.
In fata pragului este prevazut un perete imersat, care impiedica grasimile si materialele plutitoare sa
ajunga in bazinul de omogenizare.
Pe radier este creat un loc de colectare a materialelor decantate, unde se monteaza pompa de nisip.
Nisipul decantat este pompat n Bazinul de spalare si retinere nisip. Apa drenata de la caminul de
nisip este intoarsa in desnisipator.
Grsimile sunt transferate n Bazinul de colectare grsimi prin intermediul unei palnii si prin
ridicarea nivelului apei prin inchiderea stavilei de perete de pe canalul colector.
Desnisipatorul este acoperit cu doua placi prefabricate.
Cantitate : 1 buc.
Material : Beton armat C25 acoperit
Dimensiuni la interior : 1,00 x 6.50 x 3.15 m (lxLxH)
Accesorii : scari, conducte legatura, pompa nisip
1.6. STAVILAR (inchidere acces spre bazinul de omogenizare)

Pentru ridicarea nivelului apei in bazin si colectarea grasimilor in palnia de transfer gravitational
spre caminul de grasimi.
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In canalul colector, pe peretele dintre canalul
colector si bazinul de omogenizare
Dimensiuni : 500x400 mm
Impermeabilitate : Neopren 3 margini
Accesorii : Tija inoxidabila pentru inchiderea
deschiderea stavilarului
1.7. POMPA NISIP - SUBMERSIBILA

Pentru evacuare nisipul decantat in desnisipator. Evacuarea nisipului decantat in desnisipator se va
face prin intermediul unei electropompe de nisip cu rotor construcie rezistent la abraziune, intr-un
Bazin de stocare nisip.
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In bazinul desnisipator/separator de grasimi
Tip : Submersibila
Turatie motor : 2900 rpm
Model : Ranger 8/35
Capacitate : 3-15 m3/h @ 7,5-2 mH2O
Putere motor : 0.60 Kw
Permeabilitate solide : =35 mm
Orificiu refulare : 1''
Greutatea pompei : 12,4 kg
Accesorii : Plutitor de minim (incorporat)
Producator : CITY sau echivalent
Pompa se va pune in fuctiune zilnic cca. 10 minute.
1.8. CAMIN PENTRU NISIP

Pentru stocarea si drenarea nisipului colectat si evacuat din desnisipator. Evacuarea nisipului
decantat in desnisipator se va face prin intermediul unei electropompe de nisip cu rotor construcie
rezistent la abraziune, intr-un Bazin de stocare nisip cu volumul util de cca. 2 mc, prevzut cu un
radier intermediar drenant, cu barbacane i strat geotextil ce permite filtrarea i scurgerea apei. La
nivelul radierului bazinului este prevazuta conducta de evacuare n fluxul tehnologic de epurare a
apei drenate.
Cantitate : 1 Buc.
Material : Beton armat C25 descoperit
Dimensiuni la interior : 2,00 x 2.25 m (DxH)
Accesorii : Scari, conducte legatura
1.9. CAMIN PENTRU GRASIMI

Pentru stocarea graimilor colectate din desnisipator/separator de grasimi. Evacuarea grsimilor
separate in desnisipator/separator de grasimi se face gravitaional prin palnia prevazuta si/sau prin
colectare cu o sita cu coada, n funcie de acumularea acestora, ntr-un Bazin de colectare grasimi cu
volumul util de cca. 1,77 mc, n care se introduc, pentru descompunerea substanelor organice,
biopreparate. Eliminarea periodic a grasimilor se face prin vidanjare.
Cantitate : 1 Buc.
Dimensiuni la interior : 1.50 x 3.10 m (DxH)
Capac camin colectare grasimi
Cantitate : 1 buc.
Tip : capac si rama conf. STAS 2308-91,
cu balama
Dimensiuni : 0.860 m (D)
Material : Fonta
1.10. BAZIN DE OMOGENIZARE, EGALIZARE SI POMPARE

Pentru compensarea diferentei dintre debitul influent si debitul de alimentare al treptei biologice,
pentru omogenizarea ncrcrii cu poluani a debitului intrat in reactoarele biologice si ca bazin de
aspiratie pentru pompele care alimenteaza treapta biologica.
Cantitate : 1 Buc.
Dimensiuni la interior, radier : 7,50 x 8,50 x 4,50 m (lxLxH)
Accesorii : Capace vizitare, scari, conducte legatura,
pompe apa uzata, mixer
Scara de acces in bazin
Cantitate : 1 buc.
Tip : Navigator
Dimensiuni : 0,40 x 4,50 m (lxH)
Material : Galvanizat la cald
Montaj : Pe perete
Capace Tip 1 pentru bazin
Cantitate : 2 buc.
Tip : Cu articulatii
Dimensiuni : 0,80 x 0,80 m (lxL)
Montaj : Pentru gol mixer si gol scara acces
Capace Tip 2 pentru bazin

Cantitate : 1 buc.
Tip : Cu articulatii
Dimensiuni : 1,00 x 2,60 m (lxL)
Montaj : Pentru gol pompe apa uzata
1.11. MIXER SUBMERSIBIL

Pentru omogenizarea apei uzate din bazin si impiedicarea depunerior.
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In bazinul de egalizare, omogenizare si pompare
Tip : Submersibil
Turatie motor : 1385rpm
Model : 4620
Putere motor : 1.50 kW
Greutate : 21 Kg
Producator : FLYGT sau echivalent
1.12. POMPA ALIMENTARE REACTOARE 225 m3/zi

Pentru alimentare reactoarelor biologice cu capacitatea de Qu zi med=225 mc/zi. Sunt prevazute cu
convertizoare de frecventa pentru adaptare debit (turatie pompe) la valoarea debitului influent si la
debitul minim necesar reactoarelor biologice. Controlul debitului se realizeaza cu debitmetrele de la
iesirea reactoarelor biologice.
Cantitate : 2 buc.
Tip : Submeribila
Model : Ranger 15/35
Capacitate : 3-27 m3/h @ 14-2 mH2O
1.13. POMPA ALIMENTARE REACTOR 400 m3/zi

Pentru alimentare reactorului biologic cu capacitatea de Qu zi med=400 mc/zi. Este prevazuta cu
convertizor de frecventa pentru adaptare debit (turatie pompa) la valoarea debitului influent si la
debitul minim necesar reactoarelor biologice. Controlul debitului se realizeaza cu debitmetrele de la
iesirea reactoarelor biologice.
Cantitate : 1 buc.
Tip : Submeribila
Model : Titan 20/50
Capacitate : 6-42 m3/h @ 12-2mH2O
2 UNITATEA DE TRATARE BIOLOGICA
2.1. MODULE REACTOARE MONOBLOC 225 m3/zi

Sunt constructii prefabricate care adapostesc toate echipamentele si instalatiile necesare pentru
epurarea biologica, chimica si dezinfectia efluentului, cu o capacitate de prelucrare de Qu zi
med=225 mc/zi. Necesita executia placii de fundare si racordarea la instalatiile tehnologice, reteaua
de apa si canalizare de pe amplasament.
Cantitate : 2 buc.
Material : Otel St-37, sablate si vopsit cu dublu strat
epoxy
Material izolatie : Sandwich panel
Dimensiuni la exterior : 2,04 x 8,10 x 2,70 m (lxLxH)
Capacitate medie de epurare : 225 m3/zi/reactor
2.2. MODUL REACTOR MONOBLOC 400 m3/zi

Este o constructie prefabricata care adaposteste toate echipamentele si instalatiile necesare pentru
epurarea biologica, chimica si dezinfectia efluentului, cu o capacitate de prelucrare de Qu zi
med=400 mc/zi. Necesita executia placii de fundare si racordarea la instalatiile tehnologice, reteaua
de apa si canalizare de pe amplasament.
Cantitate : 1 buc.
Material : Otel St-37, sablate si vopsit cu dublu strat
epoxy
Material izolatie : Sandwich panel
Dimensiuni la exterior : 2,04 x 13,10x 2,70 m (lxLxH)
Capacitate medie de epurare : 400 m3/zi
2.3. FLASH MIXER Reactor 225 m3/zi

Este amplasat in prima camera a reactorului biologic de 225 mc/zi (bazin de denitrificare). Pentru
agitarea continutului masei de apa.
Cantitate : 2 buc.
Montaj : Camera 1 a reactorului biologic
Tip : Cu turbina verticala
Diametru palete : 450mm
Numar palete : 2
Distanta dintre palete pe ax : 925mm
Lungime ax : 2388 mm
Diametru ax : 40 mm
Tip reductor : EV050-80/6b
Putere motor : 0,55 kW
Rotatie reductor : 124 rpm
Ratie : 7.25
Factor de serviciu : 2.20
Moment de iesire : 36 Nm
Diametru axului in reductor : 25 mm
Lungimea axului in reductor : 98 mm
Producator : YILMAZ
2.4. FLASH MIXER Reactor 400 m3/zi

Este amplasat in prima camera a reactorului biologic de 400 mc/zi (bazin de denitrificare). Pentru
agitarea continutului masei de apa.
Cantitate : 1 buc.
Diametru palete : 650mm
Numar palete : 1
Lungime ax : 2070mm
Diametru ax : 50 mm
Tip reductor : EV063-80/4a
Rotatie reductor : 72rpm
Ratie : 19.50
Factor de serviciu : 2.1
Lungimea axului in reductor : 122 mm
Producator : YILMAZ
2.5. SUFLANTA Reactor 225 m3/zi

Este amplasata in spatiul destinat echipamentelor din interiorul reactorului. Alimenteaza cu aer
difuzoarele amplasate in camera nr.2 si camera nr. 3 (camera 1 de aerare si camera 2 de aerare si
recirculare).
Cantitate : 2 buc.
Montaj : In spatiul destinat echipamentelor din interiorul
reactorului
Tip : Centrifuga
Turatie : 2900 rpm
Model : K08-MS
Capacitate aer suflat : 220 m3/h @ 300 mbar
Putere instalata : max. 7.5 kW
2.6. SUFLANTA Reactor 400 m3/zi

Pentru alimentare cu aer etapa de nitrificare a epurarii biologice. Este amplasata in spatiul destinat
echipamentelor din interiorul reactorului. Alimenteaza cu aer difuzoarele amplasate in camera nr.2
si camera nr. 3 (camera 1 de aerare si camera 2 de aerare si recirculare).
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In spatiul destinat echipamentelor din
interiorul reactorului
Tip : Centrifuga
Turatie : 2900 rpm
Model : K09-MS
Capacitate aer suflat : 360 m3/h @ 300 mbar
Putere instalata : max. 9,2 kW
Accesorii si caracteristici : Panoul de comanda, filtru, izolare fonica,
vana de control
Producator : FPZ sau echivalent
2.7. DIFUZOARE Reactor 225 m3/zi

Pentru alimentare cu aer etapa de nitrificare a epurarii biologice. Difuzoarele sunt amplasate
uniform pe fundul bazinelor in camera nr.2 si camera nr. 3 (camera 1 de aerare si camera 2 de
aerare si recirculare).
Capacitate aer suflat : 2 X 2 X 14 buc.
Model : HD 270 ORANGE 9
Capacitate aer : 2 10 m3/ora
Diametru difuzor : 268 mm
Montaj : Camera 2 si camera 3 a reactorului biologic
Tip : Membrana
Material : PE + membrana silicon
Capacitate aer suflat : ~ 220 m3/ora
Producator : GUMMI JAGER sau echivalent
2.8. DIFUZOARE Reactor 400 m3/zi

Pentru alimentare cu aer etapa de nitrificare a epurarii biologice. Difuzoarele sunt amplasate
uniform pe fundul bazinelor in camera nr.2 si camera nr. 3 (camera 1 de aerare si camera 2 de
Capacitate aer suflat : 2 X 22 buc.
Model : HD 270 ORANGE 9
Capacitate aer : 2 10 m3/ora
Diametru difuzor : 268 mm
Tip : Membrana
Material : PE + membrana silicon
Capacitate aer suflat : ~ 360 m3/ora
Producator : GUMMI JAGER sau echivalent
2.9. BIOMEDIA Reactor 225 m3/zi

Pentru epurarea biologica, suport pentru biomasa. Sunt amplasate uniform in flotatie in camera nr.2
Cantitate : 9 m3
Model : HX17KLL
Lungime : 17mm
Orificii : 3.2 x 2.3 mm
Aria fiecarei bucati : 3765 mm2
Cantitate : 160000 buc / m3
Suprafata contact : 602 m2 /m3
Greutate : 125 kg/m3
Tip : Circulatia Libera
Material : PE
Suprafata de contact : >500 m2/m3
Producator : CHRISTIAN STOHR sau echivalent
2.10. BIOMEDIA Reactor 400 m3/zi

Pentru epurarea biologica, suport pentru biomasa. Sunt amplasate uniform in flotatie in camera nr.2
Cantitate : 16 m3
Model : HX17KLL
Lungime : 17mm
Orificii : 3.2 x 2.3 mm
Aria fiecarei bucati : 3765 mm2
Cantitate : 160000 buc / m3
Suprafata contact : 602 m2 /m3
Greutate : 125 kg/m3
Tip : Circulatia Libera
Material : PE
Suprafata de contact : >500 m2/m3
Producator : CHRISTIAN STOHR sau echivalent
2.11. SISTEM SEDIMENTARE TUBULAR Reactoare 225 m3/zi + 400 m3/zi

Sistem de decantare tubular care mereste viteza de sedimentare. Este amplasat in camera nr. 4
(decantor secundar) a reactorului biologic.
Cantitate : 3 seturi
Tip : PVC CF-19
Material : PVC
Marca : ENSOTEK sau echivalent
2.12. POMPA DE RECIRCULARE AMESTEC LICHID (RECIRCULARE INTERNA)

Reactor 225 m3/zi
Pentru recircularea amestecului aerat cu un coninut mare de nitrai n amonte de bazinul de
denitrificare (recirculare intern). Este amplasata in camera nr. 3 a reactorului biologic (camera 2 de
Cantitate : 2 buc.
Montaj : In camera 3 a reactorului biologic
Tip : Submeribila
Model : Titan 20/50
Capacitate : 6-42 m3/h @ 12-2mH2O

2.13. POMPA DE RECIRCULARE AMESTEC LICHID (RECIRCULARE INTERNA)

Reactor 400 m3/zi
Pentru recircularea amestecului aerat cu un coninut mare de nitrai n amonte de bazinul de
denitrificare (recirculare intern). Este amplasata in camera nr. 3 a reactorului biologic (camera 2 de
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In camera 3 a reactorului biologic
Tip : Submeribila
Model : Patrol 15/50
Capacitate : 6-48m3/h @ 14-1 mH2O
Greutatea pompei : 31,8kg
2.14. POMPA EVACUARE DIN REACTOR Reactor 225 m3/zi

Pentru evacuarea apei epurate si decantate in decantorul secundar (efluent). Se alimenteaza din
Camera 5 a reactorului biologic. Pe refulare este prevazut un debitmetru electromagnetic si unitatea
de dezinfectie cu UV.
Cantitate : 2 buc.
Montaj : In spatiul tehnic din interiorul reactorului
Tip : Centrifuga
Model : CMR 075
Capacitate : 3-15 m3/h @ 13,60 6,30 mH2O
Putere motor : 0,55 Kw
Greutatea pompei : 11 kg
Producator : EBARA sau echivalent
2.15. POMPA EVACUARE DIN REACTOR Reactor 400 m3/zi

Pentru evacuarea apei epurate si decantate in decantorul secundar. Se alimenteaza din Camera 5 a
reactorului biologic. Pe refulare este prevazut un debitmetru electromagnetic si unitatea de
dezinfectie cu UV.
Cantitate : 1 buc.
Tip : Centrifuga
Model : DWO 150
Capacitate : 6-33 m3/h @ 9,5-5,10 mH2O
2.16. POMPA EXCES NAMOL Reactoare 225 m3/zi + 400 m3/zi

Pompa pentru recircularea nmolului activat reinut n decantorul secundar n amonte de bazinele de
nitrificare-denitrificare (recirculare extern) si pentru trimiterea nmolului n exces n amestec cu
nmolul primar la treapta de prelucrare a nmolurilor din staia de epurare.
Cantitate : 3 buc.
Tip : Centrifuga
Model : CMR 075
Capacitate : 3-15 m3/h @ 13,60 6,30 mH2O
Putere motor : 0,55 Kw
Greutatea pompei : 11 kg
2.17. POMPA DE DOZARE SUBSTANTA CHIMICA (FeCl3) Reactoare 225 m3/zi + 400
m3/zi
Pentru dozajul solutiei de clorura feerica necesara precipitrii chimice a fosforului.
Cantitate : 3 buc.
Tip : Diafragma electromagnetica
Model : 0310
Capacitate : 10 l/h @ 3 bar
Putere : 0.016 kW
Setare la capacitate : 15%-100%
Producator : EMEC sau echivalent
2.18. SUBSTANTA CHIMICA FeCl3 Reactoare 225 m3/zi + 400 m3/zi

Pentru precipitarea chimica a fosforului.
Cantitate : 3x20 L
Denumire : Clorura ferica;
Aspect : Lichid, usor vascozic, limpede, inodor,
maro inchis;
Densitate : min. 1,42 kg/dm3
pH (concentrat) : ~ 0-1
Punct de cristalizare : Sub -30C
Temperatura de descompunere : Inceputul fierberii; peste 104 C
Solubilitate in apa : Bine solubil
Compoziia chimica (%) : Clorura ferica /FeCl3/ min. 40 m/m %
: Fier bivalent /Fe2+/ max. 0,5 m/m %
Utilizare : Ca agent de defosforare a apelor industriale si
comunale prin faptul ca precipita fosfatul dizolvat. Cu dozaj de var si/sau cu floculanii polimeri
mbuntete deshidratarea nmolului.
Forma de livrare : Lichida;
Ambalare : Bidoane de masa plastica a cate 35l ;
Depozitare : Rezervoarele folosite se recomanda a fi din:
cauciuc, poliester, polietilena, polipropilena, PVC sau teflon.
Dozaje : In cazul apelor reziduale dozajul se face in
funcie de gradul de impurificare si gradul de limpezire dorit.
Stabilitatea polielectrolitului : In forma original de livrare - minim 12 luni;
Depozitare : Spatile de depozitare trebuie bine ventilate,

ferite de actiunea caldurii (temperatura maxima recomandata este de + 30), umiditatii si a
intemperiilor.
In cazul depozitarii timp indelungat la temperaturi mai mici de -15C este posibil sa se depuna
cristale. Acestea se pot dizolva prin ridicarea temperaturii solutiei la circa 25C.
2.19. DEBITMETRU ELECTROMAGNETIC Reactor 225 m3/zi

Pentru masurarea debitului efluent din reactoarele biologice cu Qu med zi=225 mc/zi. Se
amplaseaza pe conducta de refulare de la pompa de evacuare din reactor (refulare efluent).
Cantitate : 2 buc.
Tip : Promag 10W40 (pentru 100 Q300 m3/h)
Debit masurabil : 36 1008 m3/zi
Diametru nominal : 1''
Alimentare : 115 230 V, 50/60 Hz
Precizie : 0,5 %
Producator : ENDRESS sau echivalent
2.20. DEBITMETRU ELECTROMAGNETIC Reactor 400 m3/zi

Pentru masurarea debitului efluent din reactorul biologic cu Qu med zi=400 mc/zi. Se amplaseaza
pe conducta de refulare de la pompa de evacuare din reactor (refulare efluent).
Cantitate : 1 buc.
Tip : Promag 10W50 (pentru 100 Q300 m3/h)
Debit masurabil : 50 1584 m3/zi
Diametru nominal : 2''
Alimentare : 115 230 V, 50/60 Hz
Precizie : 0,5 %
Producator : ENDRESS sau echivalent
3 UNITATEA DE DEZINFECTIE
3.1. SISTEM DE DEZINFECTIE CU U.V. Reactor 225 m3/zi

Pentru dezinfectie apa epurata. Se monteaza pe conducta de refulare de la pompa evacuare apa
epurata din reactorul biologic, dupa debitmetrul electromagnetic.
Cantitate : 1 buc.
Tip : Acoperit
Model : Fokuslight UV - 448
Legatura flansa : 1''
Capacitate maxima : 10 m3/h
Numar lampi : 2 buc.
Putere lampa : 82 W
Dimensiuni lampa : 19 x 846 mm
Lungime unda U.V : 254 nm
Presiune : 10 BAR
Accesorii : Panou de comanda pentru U.V,
indicator proportie dozaj U.V
Producator : FOKUS sau echivalent
3.2. SISTEM DE DEZINFECTIE CU U.V. Reactor 400 m3/zi

Pentru dezinfectie apa epurata. Se monteaza pe conducta de refulare de la pompa evacuare apa
epurata din reactorul biologic, dupa debitmetrul electromagnetic.
Cantitate : 1 buc.
Tip : Acoperit
Model : Fokuslight UV -896
Legatura flansa : 2''
Capacitate maxima : 20 m3/h
Numar lampi : 4 buc.
Putere lampa : 164 W
Dimensiuni lampa : 19 x 846 mm
Lungime unda U.V : 254 nm
Presiune : 10 BAR
Accesorii : Panou de comanda pentru U.V,
indicator proportie dozaj U.V
Producator : FOKUS sau echivalent
3.3. POMPA DE DOZARE ACID CITRIC Reactoare 225 m3/zi + 400 m3/zi
Pentru dezinfectia si curatarea tubului cu lampi UV.
Cantitate : 3 buc.
Model : 0310
Capacitate : 10 l/h @ 3 bar
Putere : 0.016 kW
Setare la capacitate : 15%-100%
Producator : EMEC sau echivalent
Accesorii : Recipient de stocare acid citric
3.4. ACID CITRIC - PULBERE Reactoare 225 m3/zi + 400 m3/zi

Pentru dezinfectia si curatarea tubului cu lampi UV.
Cantitate : 3x5 Kg
Denumire : Acid citric monohidrat;
Aspect : Granule albe, inodor;
Solubilitate : Apreciabila (>10%)
Formula chimica : (HOOCCH ) C(OH)COOH
Solubilitate : 1330 g/l (20 C)
Densitate : 1.665 g/cm (18C)
Valoare PH : 1.7 (100 g/l, H O, 20C)
Forma de livrare : Solid, uor granulat;
Ambalare : Saci din material plastic;
Temperatura de aprindere : 345C
Depozitare : A se tine in containere inchise etans intr-un loc
racoros, bine ventilat. Trebuiesc evitate caldura, focul, sursele de aprindere si substantele
incompatibile.
4 EVACUARE EFLUENT
4.1. CAMIN PENTRU PRELEVARE PROBE

Pentru descarcarea apelor epurate din reactoarele biologice si punct de prelevare probe de apa
pentru controlul procesului de epurare.
Cantitate : 1 buc.
Material : Beton armat C25 acoperit sau polietilena
Dimensiuni : =1,10m si H=1,00m (circular)
4.2. BY-PASS GENERAL

Pentru situaia cderii alimentarii cu energie electrica a staiei de epurare (situaie de avarie) se
prevede o conducta PVC Dn 500 mm cu rol de preaplin si by-pass a platformei staiei de epurare,
care tine cont de debitul maxim posibil. Conducta are capatul amonte amplasat in canalul gratar iar
capatul aval descarca in caminul de intersectie cu apele epurate de la reactoarele biologice.
In prima faz dup cderea alimentrii cu energie electric, apa menajera influent se
nmagazineaz in Bazinul de omogenizare, egalizare si pompare pana la nivelul preaplinului, dup
care deverseaz (in situaia in care nu s-a remediat defeciunea electrica) prin conducta de by-pass
in caminul de evacuare efluent.
4 UNITATEA DE DESHIDRATARE NAMOL
4.1. BAZINUL DE STOCARE NAMOL

Pentru stocarea si conditionarea chimica a namolului in exces de la reactoarele biologice.
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In spatiul tehnic din cabina de echipamente
Material : Polipropilena
Capacitate : 1500 l
Dimensiuni : = 120 cm; H= 127 cm
Producator : ROTAPLAST sau echivalent
4.2. MIXER BAZIN STOCARE NAMOL

Pentru agitarea namolului in exces de la reactoarele biologice si conditionarea chimica.
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In bazinul de stocare si ingrosare namol din
cabina echipamente
Diametru palete : 400 mm
Numar palete : 1
Lungime ax : 1000 mm
Diametru ax : 35 mm
Tip reductor : NR02-71/4b
Ratie : 10.97
Factor de serviciu : 3
Moment de iesire : 26Nm
Diametru axului in reductor : 20mm
Producator : YILMAZ
4.3. BAZIN PREPARARE POLIELECTROLIT

Pentru prepararea solutiei de polielectrolit.
Cantitate : 1 buc.
Tip : Acoperit
Material : Polipropilena
Capacitate : 250 l
Dimensiuni : = 60 cm; H= 91 cm
Producator : ROTAPLAST sau echivalent
4.4. MIXER BAZIN PREPARARE POLIELECTROLIT

Pentru agitarea solutiei de polielectrolit.
Cantitate : 1 buc.
Montaj : Bazin preparare polielectrolit
Diametru palete : 200 mm
Numar palete : 1
Lungime ax : 800 mm
Diametru ax : 25 mm
Tip reductor : NR02-63/4b
Ratie : 6,00
Factor de serviciu : 9,50
Producator : YILMAZ
4.5. POMPA DOZARE POLIELECTROLIT

Pentru conditionarea chimica a namolului in exces de la reactoarele biologice. Dozarea se face in
bazinul de stocare namol.
Cantitate : 1 buc.
Producator motor : ICME
Capacitate dozare : 20 l/h @ 2 bar
Producator dozare : DOSEURO sau echivalent
4.6. POLIELECTROLIT - PULBERE

Pentru conditionarea namolului in exces de la reactoarele biologice.
Cantitate : 5 Kg
Denumire : Polielectrolit cationic;
Aspect : Pudra de culoare alba;
Formula chimica : Copolimer Acrilamida / Clorura de Etilamina
N,N,N Trimetil-2- [(1-Oxo-2-
Propenil)Oxy];
Continut de substanta uscat : 90,0 100,0 %;
Continut de monomer rezidual : Maximum 1000 ppm;
Substante insolubile : 0,00 3,50 %;
Viscozitate : 2,5 4,6 cps;
Aspect solutie : Viscoasa usor opalescenta.
Utilizare : ngroarea/deshidratarea nmolului provenit din
epurarea apelor uzate, ngroarea/deshidratarea fcndu-se n echipamente centrifugale;
Forma de livrare : Solid, uor granulat;
Ambalare : Saci din material plastic;
Stabilitatea polielectrolitului : n forma original de livrare - minim 12 luni;
Stabilirea soluiei de lucru : 24 ore;
Timp de dizolavare : 60 minute;
Depozitare : Spatiu de depozitare ferit de umiditate si cu
temperaturi cuprinse in intervalul (+40) (-30)C.
4.7. POMPA ALIMENTARE FILTRU PRESA

Pentru transferul namolului conditionat chimic in bazinul de stocare namol catre filtrul presa.
Cantitate : 1 buc.
Tip : Monopompa
Model : MK 1230
Presiune : 0-12 BAR
Capacitate : 2 m3/h
Orificiu refulare : 1
Putere : 1,5 kW
Producator : KAMON sau echivalent
4.8. FILTRU PRESA
Pentru reducerea umiditatii namolului biologic.
Cantitate : 1 buc
Tip : Cu placi, chamber, unitate hidraulica, control
manual
Material : ASTM A-36 Otel
Dimensiuni Placi : 630 x 630 mm
Cantitate Placi : 10 Buc.
Accesorii : Recipient picurare
Producator : TURMA sau echivalent
5 PANOUL DE CONTROL STATIE DE EPURARE

5.1. PANOUL DE CONTROL
Toate echipamentele vor fi controlate prin intermediul panoului de comanda. Sistemul va functiona
in totalitate automat, iar panoul de comanda va fi instalat in spatiul tehnic din cabina de
echipamente.
Dimensiuni : 0,5 x 1,00 x 0,30 m (L x H x l)
Componente : MOELLER si SIEMENS sau echivalent
Automatizare : PLC
Tip : De teren
In cadrul panoului sau in apropierea echipamentelor sunt pozitionate toate accesoriile pentru
situatiile de necesitate cum ar fi releele de protectie pentru supraincarcare, butoanele de oprire de
urgenta, indicatoare in caz de avarie si functionare, relee de protectie motor, sigurante, relee,
comutatoarele principale, releele pentru perioadele de timp, control electropneumatic, control nivel,
canale pentru cablurile de metal.
6 CABINA ECHIPAMENTE
6.1. CABINA DE ECHIPAMENTE
Contine biroul operatorului, un grup sanitar si camera care contine instalatiile de prelucrare a
namolului.
Cantitate : 1 buc.
Material carcasa : Otel St-37
Material izolatie : Vata de sticla si polistiren
Dimensiuni la interior : 2,05 x 10,50 x 2,05 m (lxLxH)
Dimensiuni la exterior : 2,20 x 10,65 x 2,40 m (lxLxH)
Producator : VILLA sau echivalent
Cabina de echipamente va fi dotata cu closet si lavoar
6.2. PLATFORMA PENTRU CONTAINERE

Servete pentru depozitarea temporar a containerelor cu materii solide provenite de la Grtarul
manual, Desnisipator si a sacilor (containere) cu nmol deshidratat de la Unitatea de deshidratare.
Platforma este prevzut cu grtar de pardoseal pentru colectarea apei de ploaie de pe platform si
a apei scurse din containere si saci.
Cantitate : 1 buc.
Material : Beton armat C25
Dimensiuni : 2,80x4,00 m
3.16.11Utiliti aferente platformei

Pentru necesiti de splare i n caz de incendiu se prevede un hidrant ngropat, carosabil, in zona
bazinului de omogenizare. Mai este prevazut un hidrant pentru stropitul spatiilor verzi.
Apa potabil pentru containerul de personal se asigura din reteaua interna de alimentare cu apa a
statiei de epurare iar apa tehnologic si pentru diverse splri se asigur din aceasi retea interna de
alimentare cu apa. Reteaua interna de alimentare cu apa potabila si apa tehnologica este racordata la
reteaua de distributie a comunei, prin intermediul unui camin de bransare prevazut cu apometru
pentru masurarea consumului de apa al statiei de epurare.
Reteaua de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere de la cladirea
echipamentelor, zona de grup sanitar.
Retelele tehnologice asigura legatura intre obiectele tehnologice.
Pentru protecia muncii i la incendiu Staia de epurare este prevzut cu dotrile corespunztoare
(Echipament protecie personal operare si ntreinere, stingtoare, etc.).
3.16.12Conducte gravitaionale de canalizare

Conductele gravitationale de canalizare din cadrul platformei statiei de epurare:
Conducta de canalizare de la grupul sanitar al Cladirii echipamente, PVC Dn 110 mm,
L=11,0 m care descarca in canalul gratar. Racordul cladirii se face printr-un camin
nevizitabil din PE Dn 315 mm. Pe traseu este prevazut un camin de racord nevizitabil din
PE Dn 315 mm pentru apele de scurgere de pe platforma de stocare namol deshidratat si un
camin de schimbare de directie inainte de intrarea in canalul gratar.
Conducta de canalizare de pe platforma de stocare namol deshidratat, PVC Dn 110 mm,
L=1,50 m care descarca in caminul de racord nevizitabil din PE Dn 315 mm.
Conducta de canalizare de la camera echipamentelor (supernatant deshidratare namol) al
Cladirii echipamente, PVC Dn 65 mm, L=14,0 m care descarca in bazinul de omogenizare.
Conducta de by-pass, de la canalul gratar la caminul de intersectie de la statia de pompare
efluent, PVC Dn 500 mm L=39,0 m. Pe traseu sunt prevazute 2 camine de canalizare pentru
schimbare de directie.
Conducta de canalizare de la caminul de prelevare probe la caminul de intersectie cu linia de
by-pass, PVC Dn 400 mm L=6,0 m.
Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri pentru canalizare din PVC SN4.
3.16.13Conducte sub presiune (prin pompare)

Conductele sub presiune din cadrul platformei statiei de epurare:
Conducta de refulare de la statia de pompare SP_1P de pe reteaua de canalizare, care
transporta ape uzate menajere, PEHD PE100 De 90 mm PN6.
Conducta de refulare de la statia de pompare SP_4PP de pe reteaua de canalizare, care
transporta ape uzate menajere, PEHD PE100 De 200 mm PN6.
Conducta sub presiune de pe reteaua de canalizare, care transporta ape uzate menajere,
PEHD PE100 De 315 mm PN6.
Conducta de refulare de la pompa de nisip din desnisipator, PEHD PE100 De 110 mm PN6
L=5,0 m.
Conducta de refulare de la pompa de apa uzata din bazinul de omogenizare catre reactorul
biologic nr. 1 (225 mc/zi), PEHD PE100 De 50 mm PN6 L=15,0 m.
Conducta de refulare de la pompa de evacuare apa epurata din reactorul biologic nr. 1 (225
mc/zi), PEHD PE100 De 50 mm PN6 L=17,0 m.
Conducta de evacuare efluent la gura de descarcare, PVC Dn 400 mm.
Conductele sub presiune sunt executate din tuburi si fitinguri din PEHD PE100 Pn6.
3.16.14Cmine de canalizare si racord cladiri

Acestea sunt cmine standard (STAS 2448-82), de canalizare, carosabile, Dn 1000 mm din
beton, sau Dn 1100 mm din PE. Sunt prevzute cu capace carosabile si trepte pentru acces personal
de ntreinere si exploatare.
Caminele de racord cladiri sunt camine nevizitabile din PE, Dn 315 mm.
3.16.15Evacuarea in emisar
Apa epurata si dezinfectata este evacuata din reactoarele biologice in caminul de prelevare probe iar
de aici, prin intermediul caminului de intersectie cu linia de by-pass este transmisa la caminul de
evacuare spre emisar .
Apa epurata este transferata gravitational spre emisar prin intermediul unei conducte de evacuare
din PVC Dn 400 mm in lungime de 22.00 m i este descarcata in canalul alaturat statiei prin
intermediul unei guri de descrcare din beton armat. n zona deburii, malul apei a fost amenajat
pe cca. 7,50 m in amonte si aval (15,0 m total), pentru evitarea erodrii acestuia de apele descrcate
din staia de epurare sau de curgerea apelor in canal.
3.16.16Alimentarea cu apa potabila si tehnologica a statiei de epurare

Soluia de alimentare cu ap tehnologic a statiei de epurare prevzut n proiectul sistemului de
canalizare acoper i necesarul de ap potabil, conform normelor sanitare in vigoare. Asigurarea
apei potabile la staia de epurare este obligatorie, att pentru nevoile igienico-sanitare ale
personalului de exploatare ct i pentru nevoile tehnologice, ntreinerea cureniei, prevenirea i
stingerea incendiilor.
Pentru alimentarea cu apa potabila si tehnologica s-a prevzut o conducta PEHD PE 100 De 75 mm
Pn 10, n lungime de cca. 341 m care se va racorda la reteaua de distributie a comunei. La intrarea
pe platforma statiei de epurare a fost prevazut un camin apometru, pentru contorizarea debitelor si
volumelor de apa prelevate din reteaua publica de distributie a apei.
Toate obiectele staiei de epurare care necesit consum de ap tehnologica vor fi alimentate de la
reteaua interna de apa potabila si tehnologica.
Pentru spalarea obiectelor tehnologice din incinta statiei, precum si pentru stropitul spatilor verzi,
au fost prevazuti doi hidranti de gradina subterani, Dn 65.
S-a ales solutia acesta de alimentare cu apa tehnologica deoarece apa necesara pentru procesul
tehnologic este apa folosita la reactivi in principal iar realizarea unei retele suplimentare numai
pentru apa tehnologica prelevata din apa epurata si dezinfectata ar fi crescut si valoarea investitiei si
ar fi condus si la imposibilitatea utilizarii retelei in caz de intrerupere a curentului electric.
3.16.18Construcii i arhitectura obiecte staie de epurare
3.16.18.1 Lucrri prevzute

Pentru montarea i punerea n funciune a staiei de epurare sunt necesare realizarea urmtoarelor
construcii:
- platforme din beton armat pentru aezarea i fixarea reactoarelor biologice modulare, a
cladirii pentru echipamente si camera operatorului
- platforma de depozitare a containerelor cu reziduuri;
- camin de intrare
- constructie semiingropata care contine canalul gratar, bazinul de desnisipare/separare de
grasimi si bazinul de omogenizare
- Bazin colectare si drenare nisip
- Bazin colectare grasimi
- Camin prelevare probe
- Camine de canalizare
Avnd n vedere litologia terenului (vezi studiul geo), s-a adoptat pentru platforma tehnologic o
cota de sistematizare, respectiv cota 42,20 mdM, care este cu 1,0 m peste cota terenului natural.
Ca urmare, execuia obiectelor staiei de epurare care sunt fundate la adancime (caminul retinere
grasimi si constructia care cuprinde canalul gratar, bazinul desnisipator si bazinul de omogenizare)
se va executa n condiiile n care umpluturile de aducerea la cota terenului sistematizat nu se
executa dect dup execuia acestora.
Acest lucru nseamn c terenul natural se va decapa pe cca. 20 cm (ndeprtare strat vegetal) dup
care se va executa fiecare obiect al statiei de epurare care este prevzut ngropat mai mult de 2,0 m.
Umpluturile pentru sistematizarea terenului se vor executa ulterior, n straturi de 20-30 cm,
compactate cu placa vibranta ntre obiecte.
Incinta statiei de epurare are dimensiunile de 30x45 m, respectiv o suprafata de 1350 mp. Este
prevazuta cu un drum perimetral care asigura accesul la toate obiectele tehnologice.
Imprejurul statiei de epurare, in exteriorul gardului, a fost prevazuta o perdea de protectie cu arbori
si arbusti, pe o latime de cca. 5 m.
3.16.18.2 Cmin de intrare

Cminul de intrare este un camin din beton sau prefabricat din PE.
Are radierul la -1,15 m sub cota terenului natural.
In camin de intrare se racordeaza trei conducte si anume:
conducta de refulare PEHD PE 100 De 90 mm de la statia de pompare ape uzate SP_1P sat
Plataresti;
conducta de refulare PEHD PE 100 De 200 mm de la statia de pompare ape uzate SP_4PP,
sat Podu Pitarului;
conducta sub presiune PEHD PE 100 De 315 mm, sat Plataresti;
Din caminul de intrare apele uzate pleaca pe conducta de PVC Dn 500 mm la canalul gratar.
3.16.18.3 Canal pentru grtarul cu curatare manuala

Este primul obiect de pe linia apei din cadrul constructiei semiingropate care contine canalul gratar,
bazinul de desnisipare/separare de grasimi si bazinul de omogenizare.
Canalul pentru gratar des de la intrare este o cuva sub forma de canal, din beton armat monolit,
prevzut cu trepte de acces, avnd urmtoarele caracteristici :
Lungime interioara 1,85 m
Latime interioara 1,00 m
nlime interioara 1,45 m
Grosime pereti exteriori 0,30 m

Grosime perete bazin omogenizare 0,20 m
Grosime perete despartitor DSG 0,15 m
Grosime radier 0,20 m
aria construita 1,85 m2
volum construit 2,69 m3
Latimea interioara a fost adoptata la 1,0 m din considerente de a permite accesul in interior al
personalului de exploatare.
Canalul este pozat ntre cotele +0.15, (cu 0.15 m deasupra terenului amenajat) i 1.30, cota radier.
Canalul se realizeaz din beton clasa C 25/30, armat cu PC 52 i OB 37
Construcia a fost prevazuta descoperita, pentru a se putea realiza curatarea gratarului si pentru a se
observa in permanenta gradul de colmatare al gratarului. Daca este nevoie, canalul poate fi acoperit
cu o placa de policarbonat transparenta.
Accesul personalului de exploatare n interior se face pe o scar metalic, cu trepte din OlZn 25,
prins n peretele cminului, pe verticala golului din spatele gratarului.
Peste radier a fost prevzut o treapta la intrarea in canal, pentru a pozitiona in spatele acesteia
prinderea gratarului de radierul canalului.
n peretii canalului au fost prevzute urmtoarele goluri, pentru treceri de conducte :
Gol trecere pentru conducta de intrare, cota radier -1,15, conducta PVC Dn 500 mm
Gol trecere pentru conducta de by-pass, cota radier -0,65, conducta PVC Dn 500 mm
n interiorul cminului este poziionat gratarul des. La capatul canalului exista un gol de trecere cu
dimensiunile de 1,0x0,40 m, spre bazinul desnisipator. Golul este prevazut cu o stavila de perete.
Golul are aceste dimensiuni pentru a asigura o curgere laminara la intrarea in disipator.
Prinderea gratarului de peretele canalului se face cu profile U. Gratrul este inclinat la 60 0, iar
distanta dintre bare este de 10 mm.
n canal se va aplica o tencuial impermeabil (M100-T) sau o hidroizolare interioar cu alte
materiale de impermeabilizare (XIPEX, etc).
Toate confeciile metalice aparente: scri de acces, laminate precum i suprafeele aparente ale
pieselor metalice nglobate sunt realizate din oel zincat.
Se va acorda o deosebit atenie la poziionarea pieselor nglobate pentru trecerea conductelor i

pentru fixarea scrii de acces n camin.
3.16.18.4 Desnisipator i separator grsimi

Este al doilea obiect de pe linia apei din cadrul constructiei semiingropate care contine canalul
gratar, bazinul de desnisipare/separare de grasimi si bazinul de omogenizare.
Bazinul desnisipator/separator de grasimi este o cuva sub forma de canal, acoperit cu placi
prefabricate din beton armat. Este realizat din beton armat monolit, prevzut cu trepte de acces,
avnd urmtoarele caracteristici :
Lungime interioara 6,50 m
Latime interioara 1,00 m
Grosime pereti exteriori 0,30 m
Grosime perete bazin omogenizare 0,20 m
Grosime perete imersat 0,15 m
Grosime perete si radier canal colector 0,15 m
Latimea interioara a fost adoptata la 1,0 m din considerente de a permite accesul in interior al
personalului de exploatare.
Bazinul este pozat ntre cotele +0.15, (cu 0.15 m deasupra terenului amenajat) i 3,00, cota radier.
Bazinul se realizeaz din beton clasa C 25/30, armat cu PC 52 i OB 37
Construcia este acoperita cu doua placi de beton armat prefabricate, pentru a permite accesul la
pompa de nisip. Avand in vedere alcatuirea constructiva, bazinul este sprijinit pe radierul general al
bazinului de omogenizare prin intermediul a trei ziduri de beton simplu cu grosimea de 20 cm si pe
toata latimea bazinului desnisipator. Primul zid este amplasat la 1,40 m de peretele exterior al cuvei
iar urmatorii pereti sunt pozitionati la o distanta de 1,50 m intre ei.
prins n peretele cminului, pe verticala golului pentru pompa de nisip.
Pe radier au fost prevazute doua vute, realizate din beton de panta, care au rolul de a dirija
materialul de depunere spre pompa de nisip. Avand in vedere ca in zona incipienta se depun
materiale cu diametru mai mare, panta vutei este mai putin accentuata. In zona amonte, unde se
depune materialul mai marunt, panta este mai accentuata, pentru a permite alunecarea spre zona
pompei de nisip. Taluzele vutelor se vor sclivisi cu mare atentie, pentru a reduce la minim
coeficientul de frecare si a nu ramane material depus pe pante. Este recomandat utilizarea unor
mortare speciale pentru realizarea suprafetei vutelor.
Pompa de nisip va evacua periodic nisipul decantat in caminul alaturat pentru drenare si stocare
nisip. Evacuarea se face cu o conducta de OlZn de la pompa la suprafata constructiei dupa care s-a
prevazut o conducta de PEHD. Apa drenata in caminul de nisip este reintrodusa in circuitul apei in
aceasi zona, printr-o conducta PVC Dn 150 mm.
Pentru prinderea sistemului de ghidaj al pompei a fost prevazuta o grinda transversala pe bazin, cu
sectiunea de 20x20 cm.
In capatul bazinului desnisipator este prevazut un canal colector apa desnisipata. Canalul are 50 cm
latime, 40 cm inaltime si are un prag deversor, la cota -0,90, care are rol de creare a unui nivel de
apa constant in bazinul desnisipator care sa nu fie influentat de nivelul apei in bazinul de
omogenizare. Grosimea peretelui si a radierului este de 15 cm.
Canalul colector are prevazut un gol de acces in peretele spre bazinul de omogenizare. Golul de
acces are dimensiunile 0,50 m x 0,40 m si este prevazut cu o stavila de perete.
n zona de capat a bazinului, la 50 cm in fata canalului colector si incepand de la cca. 47 cm de sub
nivelul normal al apei este prevzut un perete submersat, cu rol de separare a nivelelor de apa intre
cele doua compartimente create i oprire a plutitorilor i grasimilor in primul compartiment, de
intrare.
In amonte de acest prag, pe peretele exterior este un gol de trecere pentru o conducta PVC Dn 150
mm, prevazuta in interior cu o palnie Dn 250/150 mm, cot si conducte OlZn Dn 150 mm, palnie
care are buza la cca. 8 cm peste cota apei. Palnia are rol de colectare a grasimilor care se strang in
aceasta zona. Pentru a nu se deversa apa in mod continuu prin palnie, nivelul apei este tinut mai jos
iar cand este necesar evacuarea grasimilor, se inchide partial vana de perete pana cand apa incepe sa
deverseze peste palnie. Dupa evacuarea garsimilor, vana de perete se deschide, nivelul apei scade si
apa nu mai deverseaza in palnie. Palnia comunica in exterior cu bazinul de colectare si stocare
grasimi.
n peretii bazinului desnisipator au fost prevzute urmtoarele goluri, pentru treceri de conducte :
Gol trecere pentru conducta de drenaj de la caminul de nisip, cota radier -1,10, conducta
PVC Dn 150 mm
Gol trecere pentru conducta de colectare grasimi, cota radier -1,07, conducta PVC Dn 150
mm
n bazin se va aplica o tencuial impermeabil (M100-T) sau o hidroizolare interioar cu alte
materiale de impermeabilizare (XIPEX, etc).
Toate confeciile metalice aparente: capace, scri de acces, precum i suprafeele aparente ale
pentru fixarea scrii de acces n bazin.
3.16.18.5 Bazinul de egalizare, omogenizare i pompare

Bazinul de egalizare, omogenizare i pompare, ca intreg ansambul al constructiei, este o cuva
semingropat, hidroizolat, de forma dreptunghiulara, din beton armat monolit, prevzuta cu
capace metalice si trepte de acces, avnd urmtoarele caracteristici :
Dimensiuni interioare la nivelul radierului 8,50x7,50 m
Grosime pereti 0,30 m
volum construit 267,75 m3 (inclusiv canalul gratar si
bazinul de desnisipare)
volum util 204 m3
Avand in vedere natura terenului de fundare, care necesita executia unei perne de balast, radierul
constructiei a fost evazat in exterior cu 1,0 m, pentru reducerea presiunilor pe teren. Evazarea are si
un rol de stabilizare la flotatie a constructiei.
Pe lateralul bazinului din zona unde sunt amplasate pompele de apa uzata a fost prevazut un
buzunar cu rol de camin de vane, in care conductele de refulare de la pompe au montate clapetii de
retinere si vanele de izolare.
Avand in vedere marimea constructiei si necesitatea de a fi acoperita, pe zona centrala a fost
prevazuta o grinda de sprijin pentru placile prefabricate. Grinada are sectiunea de 25x30 cm si
central a fost prevazut un stalp cu sectiunea de 25x25 cm.
Bazinul este acoperit cu 5 placi prefabricate din beton armat.
Bazinul este pozat ntre cotele +0.15, cota capace acces (cu 0.15 m deasupra terenului amenajat) i
4,65, cota beton egalizare.
Cminul se realizeaz din beton clasa C 25/30, armat cu PC 52 i OB 37

Radierul, fundat la cota -4,65, are o grosime de 30 cm, pereii au grosimea de 30 cm. Construcia
este acoperit cu placi prefabricate din beton armat cu grosimea de 15cm.
Accesul personalului de exploatare n interior se face pe o scara metalica, cu trepte din OlZn 25,
prinse n peretele cminului, pe verticala golurilor de acces.
Pe radier a fost prevzut un beton de pant, pentru dirijarea apei ctre pompele de ape uzate.
n peretii bazinului au fost prevzute urmtoarele goluri, pentru treceri de conducte :
Gol trecere pentru conducta de intrare, cota radier -2,56, conducta PVC Dn 315 mm
Gol trecere pentru conducta de intrare supernatant de la unitatea de deshidratare namol, cota
radier -0,87, conducta PVC Dn 65 mm
Goluri de trecere conducte pompe ape uzate, cota ax -1,10, 2xOlZn Dn 40 mm+1xOlZn Dn
50 mm
n interiorul Bazinulului este poziionat intr-o latura mixerul pentru omogenizarea apei din bazin si
impiedicarea decantarii materialului in suspensie.
n camera de lucru se va aplica o tencuial special impermeabil (M100-T) sau o hidroizolare
interioar cu alte materiale de impermeabilizare (XIPEX, etc). Pe exteriorul pereilor se va executa
o hidroizolatie compus din amorsa de bitum in dou straturi.
pentru fixarea scrilor de acces n camin.
Golurile de acces din planeu se vor borda pe laturi cu cornier 50x50x5 pentru prindere capace
metalice.
3.16.18.6 Bazin spalare si scurgere nisip

Cminul Bazin spalare si scurgere nisip este amplasat la cac. 3,67 m de peretele bazinului
desnisipator si este o cuva semingropat, hidroizolat, de forma circular, acoperita, din beton
armat monolit, prevzut cu trepte de acces, avnd urmtoarele caracteristici :
Diametru interior 2,00 m
Bazinul este pozat ntre cotele +1.15 (cu 1.15 m deasupra terenului amenajat) i 1,40, cota beton
egalizare.
Radierul, fundat la cota -1,40, are o grosime de 25 cm, pereii circulari au grosimea de 25 cm.
Peretii au prevzut circular o vuta, la cota -0,45, pe care se sprijina o placa din beton armat
prefabricata, prevzut cu barbacane 30 pentru a permite drenajul nisipului depozitat. Placa
prefabricata are 20 cm grosime iar peste ea i lateral pe pereti se pozeaz un geotextil pentru
drenarea nisipului depozitat.
Sub placa drenanta se creaza un compartiment in care se scurge apa drenata si apoi este reintrodusa
in fluxul tehnologic.
Pe radier a fost prevzut un beton de pant, pentru dirijarea apei drenate ctre golul de evacuare apa
drenata.
prins n peretele cminului, pe verticala golului de acces.
n peretii cminului au fost prevzute urmtoarele goluri, pentru treceri de conducte :

Gol trecere pentru conducta de intrare de la pompa de nisip, cota ax +0,40, conducta Ol Dn
100 mm
Gol trecere pentru conducta de iesire apa drenata, cota radier -1,10, conducta PVC Dn 160
mm

Toate confeciile metalice aparente: scri de acces, precum i suprafeele aparente ale pieselor
metalice nglobate sunt realizate din oel zincat.

3.16.18.7 Bazin colector de grasimi

Cminul Bazin colector de grasimi este amplasat la cca. 1,0 m de peretele bazinului desnisipator si
este o cuva semingropat, hidroizolat, de forma circular, acoperita, din beton armat monolit,
prevzuta cu capac metalic si trepte de acces, avnd urmtoarele caracteristici :
Diametru interior 1,50 m
aria construita 3.14 m2
volum construit 6.28 m3
Bazinul este pozat ntre cotele +0.15, cota capac acces (cu 0.15 m deasupra terenului amenajat) i
3,30, cota beton egalizare.
Radierul, fundat la cota -3,30, are o grosime de 25 cm, pereii circulari au grosimea de 25 cm.
Construcia este acoperit cu un planeu din beton armat monolit cu grosimea de 15cm.
prins n peretele cminului, pe verticala golului de acces.
n peretii cminului au fost prevzute urmtoarele goluri, pentru treceri de conducte :
Gol trecere pentru conducta de intrare de la bazinul decantor/separator de grasimi, cota
radier -1,07, conducta PVC Dn 150 mm

Golul de acces din planeu se va borda pe laturi cu cornier 50x50x5 pentru prindere capace
metalice.
3.16.18.8 Platforme din beton armat

Pentru fixarea i aezarea modulelor reactoarelor biologice se vor executa platforme din beton
armat la cota +0,25 m fa de cota terenului amenajat. Acesta platform se va executa pe un strat de
balast bine compactat conform detaliilor din proiect.
Platforma de depozitare a reziduurilor se va realiza din beton armat executat pe un strat de balast
bine compactat.
Platforma are o grosime de 25cm armat cu o plasa 10 8/m pe ambele direcii i este executat pe
un strat de balast compactat si un beton de egalizare.
Platforma rezervat depozitrii containerelor cu reziduuri este prevzut cu un sifon de pardoseal
legat la reeaua de canalizare din incint pentru a prelua eventualele scurgeri din containere sau
scurgerea apei dup splarea acesteia.
3.16.19Drumuri de acces
Avnd in vedere ca exista drum de acces amenajat n apropiere de statia de epurare proiectata, se va
realiza doar reprofilarea acestuia i drumul de legtur efectiv la statia de epurare.
3.16.20mprejmuire
Terenul proprietate Beneficiar va fi mprejmuit pe limita de proprietate cu un gard alctuit din
panouri de plas de sirm bordurat montat pe stlpi din eav de oel, cu o fundaie de beton
monolit, precum i plcue avertizoare. n interiorul acestei zone s-a prevzut o rigol perimetral
pentru captarea i dirijarea apelor pluviale. Rigola perimetral are o seciune triunghiular, avnd
0,60 m lime i 0,30 m adncime.
mprejmuirea s-a prevzut deasemeni cu pori metalice pentru acces auto i pentru accesul
personalului de intreinere i exploatare. Toate confeciile metalice (panourile de srm, porile, etc)
vor fi protejate la coroziune prin zincare.
3.16.21Zona verde de protectie

In exteriorul incintei statiei de epurare, pe o latime de cca. 5,0 m s-a prevazut crearea unei perdele
de protectie prin plantarea unor arbori si arbusti, specific local, care sa creeze o bariera verde intre
interiorul statiei de epurare si exterior. Bariera verde va impiedica raspandirea eventualelor mirosuri
in zona, desi statia de epurare este amplasata la cca. 350 m de limita localitatii Plataresti.
3.16.22Instalaii electrice cladiri statie de epurare
3.16.22.1 Generaliti
Prezenta seciune trateaz lucrrile de instalaii electrice aferente obiectivului mai sus menionat i
anume:
Instalaii electrice interioare:
o Instalaii de iluminat;
o Instalaia de alimentare cu energie electric.
Instalaii electrice exterioare:
o Instalaia de paratraznet.
3.16.22.2 Instalaii electrice

Cldirile reactoarelor biologice si ale cabinei de echipamente sunt cladiri tip baraca metalic
prefabricata care vor fi livrate complet echipate cu instalaii electrice: instalaii de iluminat interior
i prize monofazice cu contact de protecie, iluminat exterior deasupra uii de acces, instalaii de
nclzire electric.
Pentru protecia personalului de exploatare mpotriva electrocutrii, s-au prevzut prize de legare la
pmnt format dintr-un conductor principal din band de oel zincat de 25 x 4 mm, montat pe
conturul ncperii, la circa 40 cm de pardoseal, racordat la armtura metalic a construciei
fundatiei.
La conductorul principal se leag, prin conductori de ramificaie din band de oel zincat 25 x 4
mm, toate tablourile electrice de alimentare, construciile metalice de susinere i echipamentele din
ncpere.
Pentru protecia mpotriva loviturilor de trsnet pe acoperi se monteaz un conductor de captare

din oel zincat de 25 x 4 mm racordat la o priz de legare la pmnt exterioar, prin dou
conductoare de coborre din acelai material.
Instalaiile interioare de iluminat i prize, precum i instalaia de mpmntare se vor executa n

conformitate cu prevederile normativului I7 "Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor
electrice la consumatori cu tensiuni de pn la 1000 V.
3.16.22.3 Instalaia de legare la pmnt

nainte de realizarea fundaiei, se va instala priza de pmnt, realizat din electrozi de oel zincat
conectai ntre ei printr-un inel confecionat din conductor de cupru. Priza de pamnt se va conecta
la armtura fundaiei.
Perimetral este prevzut o centur de mpmntare, conectat la priza de pmnt. La aceast
centur de mpmntare sunt conectate pompele i tabloul general de distribuie.
3.16.22.4 Instalaia de paratrsnet

Priza exterioar a instalaiei de paratrznet va fi format din trei electrozi verticali legai ntre ei
printr-o platband de oel zincat de 40 x 4 mm avnd o rezisten de dispersie mai mic de 4 ohmi.
Aceast priz se leag la priza general a staiei de epurare n dou puncte, prin conductori din oel
zincat de 40 x 4 mm. Rezistena de dispersie rezultat trebuie s fie mai mic de 1 ohm.
Pentru protecia mpotriva supratensiunilor atmosferice, cabina a fost prevzut cu o instalaie de
paratrsnet cu tij i conductor de coborre legat la priza de pmnt.
3.17 Specificaii detaliate construcii
3.17.1 Generaliti
Prin instruciunile tehnice cuprinse n Caietul de Sarcini General se stabilesc condiiile tehnice
minime ce trebuiesc ndeplinite pentru realizarea n condiii de calitate corespunztoare a lucrrilor
de construcii din cadrul obiectului Staie de epurare.
Prezentele instruciuni tehnice sunt specifice lucrrilor necesare pentru realizarea lucrrilor de
construcie a obiectelor din cadrul statiei de epurare i completeaz prevederile Caietului de Sarcini
General.
Executantul este obligat s ia toate msurile tehnico-organizatorice pentru realizarea ntocmai a
prevederilor nscrise n prezentele instruciuni.
3.17.2 Gradul de importan al lucrrii

Conform STAS 4273-83, construciile se ncadreaz n clasa IV de importan.
n conformitate cu Legea 10/95 i Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a
construciilor, aprobat prin Ordinul MLPTL Nr. nr.488/03.04.2002, construciile se ncadreaz n
categoria de importan C.
3.17.3 Gradul de rezisten la foc

Conform Normativului P 118 99, construciile se ncadreaz n categoria E ca pericol de incendiu,
conform tabel 2.1.5, i ndeplinesc condiiile pentru ncadrarea n gradul II de rezisten la foc.
3.17.4 Tehnologia de execuie

Tehnologia de execuie cuprinde urmtoarele etape principale:
Pentru executarea lucrrilor, n zona de amplasare a obiectelor, se va realiza o platform de
lucru, situat la cota de fundare;
Dup realizarea platformei de lucru, se execut obiectele, conform cu prevederile de la
fiecare obiect.
Dup terminarea lucrrilor pe partea de rezisten, se va realiza umplutura de pmnt n jurul

obiectelor, pn la cota terenului amenajat. Compactarea pmntului se va face manual, pe straturi
succesive de maxim 20 cm grosime.
3.17.5 Izolaii i protecii

Se atrage atenia n mod deosebit asupra necesitii pregtirii suprafeei suport, astfel nct s
se asigure aderena straturilor de protecie la aceasta.
La interiorul obiectelor subterane se execut o tencuial hidrofug impermeabil, cu mortar de
ciment sau alte materiale impermeabile. Tencuiala impermeabil cu mortare se va executa n straturi
succesive astfel:
Primul strat, de 4 mm grosime, cu mortar de ciment cu 1200 kg ciment la mc de nisip de
granulaie 0 ... 3 mm;
Al doilea strat, de 4 mm grosime pe suprafeele verticale i de 8 mm grosime pe suprafeele
orizontale, cu mortar de ciment cu 600 kg ciment la mc nisip cu granulaie 0 ... 5 mm, i
adaos de apa stop (3% din greutatea cimentului);
Pe suprafeele verticale se aplic nc un strat de 7 mm cu aceeai compoziie a mortarului;
Stratul final, de 3 mm grosime, att pe suprafeele verticale ct i pe cele orizontale, realizat
prin aplicarea unui amestec de 1200 kg ciment la 1 mc nisip, cu granulaie de 0 ... 1 mm.
La executarea tencuielilor interioare se vor respecta prevederile normativului C 18 Normativ

pentru realizarea tencuielilor umede.
La executarea hidroizolaiilor pe capacul chesonului se vor respecta precizrile din Normativul

pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor bituminoase la lucrrile de construcii C 112 i
STAS 2355/2 Hidroizolaiile din materialele bituminoase la elemente de construcii.
Elementele metalice se protejeaz prin grunduire i vopsire.
La exteriorul chesonului se execut o spoial de bitum sau raini epoxidice, aplicat peste un strat
suport.
3.17.6 Activitatea de control i verificri

Procesele verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse se ncheie ntre beneficiar i
antreprenor. Nu se admite trecerea la noua faz de execuie nainte de nchiderea procesului verbal
referitor la faza anterioar.
Verificarea calitii lucrrilor se va face pe parcursul urmtoarelor operaii:
executarea cofrajelor;
calitatea i montarea armturilor;
calitatea betonului livrat de staia de betoane;
condiiile de turnare i compactare a betonului;
decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C149/87 Instruciuni
tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton i beton armat.
Se vor urmri:
Abaterile de la geometrie s fie n limitele admise de normativele NE 012-1/207 i C56/85.
Betonul la decofrare s nu prezinte segregri sau alte vicii de turnare.
Respectarea pe parcursul execuiei, a programului de control.
Executarea lucrrilor trebuie supus ateniei continuu a doi factori:
reprezentantul beneficiarului;
reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrrile se execut pe baza fielor tehnologice de execuie, corespunznd cerinelor din

normativele de execuie, NTSM, PSI, a instruciunilor tehnice ale proiectului i a furnizorilor de
materiale, fiind obligatoriu respectarea acestora de ctre executant i beneficiar.
La controale se vor verifica:
concordana dintre dimensiunile interioare ale cofrajelor cu dimensiunile elementelor din
proiect;
folosirea clasei de beton conform proiect;
poziionarea corect a armturilor i a pieselor ce urmeaz a fi nglobate n beton;
tratarea corespunztoare a rosturilor de turnare a betonului;
realizarea acoperirii cu beton a armturilor conform proiect;
poziionarea corect a mustilor de armtur pentru elementele ce se vor turna ulterior;
tratarea corespunztoare a betonului dup turnare (compactare, meninerea n stare umed pe
perioada de ntrire);
aderena tencuielii hidrofuge pe suprafaa de beton;
calitatea lucrrilor de hidroizolare.
Activitate de verificare i control se va face cu respectarea urmtoarelor principale normative:

NE 012-1: 2007 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i
beton precomprimat. Partea 1: producerea betonului;
NE 012 2:2009 - Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor de
construcii din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrrilor.
C56/85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente;
C56/02 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente

construciilor;
C112/86 Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale
bituminoase la lucrrile de construcii;
3.17.7 Recepia lucrrilor

Recepia lucrrilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii,
Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcie i instalaii aferente acestora (HGR nr.
273/94), Normativului pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente C56-2003 i prevederilor Normativului NE 012/1-2007.
Etapele de realizare a recepiei sunt:

recepia la terminarea lucrrilor prevzute n contract.
recepia final dup expirarea perioadei de garanie prevzute.
3.17.8 Urmrirea comportrii n timp a construciei

Pentru urmrirea comportrii n timp a construciilor, pe planeul acestora se vor monta cate trei
reperi de tasare, dispui pe circumferin, cu un unghi de centru ntre ei de 1200.
Modul n care se va face urmrirea comportrii construciilor n timp va fi cuprins n proiectul de
urmrire special i urmrire curent pentru lucrrile hidrotehnice ale obiectivului.
3.17.9 Msuri pentru prevenirea i stingerea incendiilor

Respectarea reglementrilor de prevenire i stingere a incendiilor, precum i echiparea cu mijloace
de prevenire i stingere a incendiilor sunt obligatorii la execuie.
Rspunderea pentru prevenirea i stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum i antierului
care asigur execuia.
nainte de executarea unor operaii cu foc deschis (sudur, lipirea cu flacr, topirea de materiale
izolante, etc), se face instructajul personalului realizeaz aceste operaii.
n timpul lucrrilor de vopsitorii, izolaii, se iau msuri de evitare a contactului substanelor
inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran de minimum 30 m.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis n zonele unde se execut izolaii sau operaii cu
substane inflamabile. Lucrrile de sudur nu se execut n zonele n care se execut vopsitorii sau
izolaii.
Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a antierului a carburanilor necesari
funcionrii utilajelor. Utilajele se prezint la program alimentate cu combustibili necesari.
Pentru lucrrile de execuie n spaii nchise (cmine, galerii edilitare, etc), se prevd msurile
necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor n funcie de natura lucrrilor i a condiiilor
locale. Conductorul formaiei de lucru asigur instruirea personalului i urmrete permanent
respectarea msurilor de prevenire i stingere a incendiilor.
3.17.10Msuri pentru protecia muncii

n toate operaiile de execuie se vor respecta cerinele eseniale referitoare la protecia, sigurana i
igiena muncii.
Principalele msuri i aciuni pentru asigurarea proteciei, siguranei i igienei muncii sunt:
Luarea msurilor tehnice i organizatorice pentru asigurarea condiiilor de securitate a
muncii.
Realizarea instructajelor de protecie a muncii ntregului personal de exploatare i ntreinere
i consemnarea acestora n fiele individualesau formulare specifice, semnate individual.
Controlul aplicrii i respectrii normelor specifice de ctre ntregul personal
Verificarea periodic a personalului privind cunoaterea normelor i a msurilor de protecie
a muncii.
Pe toat durata execuiei, n lungul traneelor trebuie asigurat o zon de lucru i de

protecie. Limea acestor zone se stabilete funcie de tipul lucrrilor i de condiiile
locale.n interiorul zonei de lucru i de protecie nu este permis accesul persoanelor i al
utilajelor strine de antier.
3.19 Specificaii detaliate montaj conducte i echipamente
3.19.1 Generaliti
Prin instruciunile tehnice cuprinse n Caietul de Sarcini General se stabilesc condiiile tehnice
minime ce trebuiesc ndeplinite pentru realizarea n condiii de calitate corespunztoare a lucrrilor
de montaj conducte i echipamente din cadrul obiectului Staie de epurare.
Prezentele instruciuni tehnice sunt specifice lucrrilor necesare pentru realizarea lucrrilor de
montaj conducte i echipamente a obiectelor din cadrul statiei de epurare i completeaz prevederile
Caietului de Sarcini General.
Executantul este obligat s ia toate msurile tehnico-organizatorice pentru realizarea ntocmai a
prevederilor nscrise n prezentele instruciuni.
3.19.2 Scopul lucrrii

Prezentele instruciunile tehnice au scopul de a pune la dispoziia beneficiarului i a executantului
informaiile tehnice necesare efecturii lucrrilor de montaj echipamente i conducte aparente, sub
presiune, aferente Unitatii de epurare, Unitatii de deshidratare namol, Bazinului de egalizare,
omogenizare si pompare ape menajere, Gratarului manual.
Instruciunile tehnice conin:
- caracteristicile echipamentelor ce se vor monta
- condiii tehnice necesare realizrii lucrrilor de montaj
- etape de execuie a lucrrilor de montaj
- condiii de execuie a lucrrilor de verificari i probe
- program pentru controlul calitii lucrrilor executate
Prezentele instruciunile tehnice nu conin prevederi pe parte de construcii, instalaii, electric i
automatizare, acestea fcnd obiectul unor instruciunile tehnice distincte.
3.19.3 Caracteristici tehnico-funcionale ale echipamentelor

Echipamentele care fac obiectul prezentelor instruciunile tehnice sunt conform Listei de
echipamente tehnologice si vor respecta Caietul de sarcini.
Materialele din care vor fi executate echipamentele, vor fi alese nct s corespund caracteristicilor
fluidelor de lucru din Breviarul de calcul.
3.19.4 Materiale
Materialele utilizate la execuia lucrrilor de montaj vor fi noi i vor respecta specificaiile de
materiale indicate n proiect. Toate materialele folosite vor fi nsoite de certificatele de calitate
eliberate de furnizorul acestora. Certificatele vor fi completate cu rezultatele ncercrilor, conform
standardelor n vigoare.
Avand in vedere caracteristicle fluidului de lucru si parametrii de lucru, materialul utilizat pentru
conducte (tuburi, fitinguri) este PEHD (polietilena de inalta densitate).
3.19.5 Descrierea lucrrilor

Realizarea lucrrilor de montaj ale echipamentelor i conductelor implic parcurgerea urmtoarelor
etape de execuie:
- verificarea prii de construcii la montaj;
- execuia montajului echipamentelor;
- execuia montajului instalaiilor de conducte;
- efectuarea lucrrilor de verificri i probe;
- darea n exploatare a instalaiei;
3.19.6 Verificarea prii de construcie la montaj

Operaiunea de verificare a lucrrilor de construcie n vederea efecturii montajului se va face dup
o atent analiz a proiectului de montaj, urmata de verificarea msurtorilor executate de montor n
amplasament.
Montorul va face msurtori n amplasament, acestea se vor consemna ntr-un proces verbal semnat
de ctre montor i beneficiarul de investiie.
Se va acorda o atenie deosebit urmtoarele aspecte:
- verificarea poziionrii, a cotelor i dimensiunilor penetraiilor i pieselor nglobate n
beton;
- verificarea cotelor de gabarit ale staiei;
- verificarea poziionrii i dimensiunilor fundaiilor echipamentelor;
Datele obinute prin msurtori, n teren, trebuie s corespund celor prevzute n proiectele de
construcii i montaj. n cazul n care se constat abateri, este obligatorie consultarea proiectantului
n vederea analizrii situaiei aprute i stabilirii unei soluii.
3.19.7 Montajul echipamentelor
Atentie! Se recomanda procurarea fitingurilor de racord la echipamente dupa achizitionarea

echipamentelor si adaptarea racordurilor din proiect cu furnitura.
3.19.7.1 Montajul electropompelor

Se monteaza 3A electropompe in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare ape menajere.
Montajul echipamentului se va executa cu respectarea prevederilor C 204, a prescripiilor
fabricantului (consemnate n crile tehnice) i a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre
echipamente i instalaia de conducte se realizeaz prin flanare. Datorit acestui aspect, trebuiesc
respectate cotele de montaj fa de partea de construcie pentru a se putea monta cu uurin
garniturile i uruburile i pentru evitarea apariiei solicitrilor mecanice (tensiunilor) n corpul
pompelor.
Montarea electropompelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:

a) - organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii prilor
componente ale echipamentelor, precum i deconservarea lor naintea nceperii
montajului);
- accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe
platforma de depozitare pn la locul de montaj precum i condiiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie s asigure condiiile necesare realizrii montajului n
mod corespunztor din punctul de vedere al calitii lucrrilor executate, al normelor
de protecie a muncii i al condiiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentului (cot suport, unitate pompa-motor, ghidaj) n conformitate
cu documentaia de montaj si crtea tehnic a echipamentului, verificarea strii de conservare
(conform crii tehnice), verificarea i preluarea certificatelor de calitate i ntocmirea formelor de
preluare la montaj
c) - pregtirea radierului/fundaiei, curirea prilor filetate a uruburilor de fundaie, a
gurilor filetate i nefiletate din plca de baz;
d) - trasarea axelor fundaiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului i verificarea
cotelor de nivel si de montaj ale suportului pompei si ghidajului (corelarea intre suportul popei si
ghidajul fixat la partea superioara de rama golului de montaj din planseul bazinelor)
e) - naintea instalrii, se va spla echipamentul pentru a nltura inhibitorul de coroziune
sau alte materiale strine ce s-ar fi putut acumula n timpul transportului, depozitrii i manipulrii.
Se va utiliza o soluie slab alcalin la 800 C sau un solvent petrolier eficace

f) - curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solveni deoarece reziduul poate mpiedica aderena.
g) - premontarea plcii de baz (cotului suport) si ghidajului, efectundu-se totodat
controlul planeitii placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului
cu plumb
Orizontalitatea se va realiza prin strngerea piulielor uruburilor de fundaie. Se verific n
permanen orizontalitatea reajustnd ct este necesar cu ajutorul unor by-lagare, pn cnd
piuliele sunt complet strnse i placa de baz este orizontal.
h) - montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport i verificarea corectitudinii pozitiei de
montaj a cotului suport si ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei.
i) - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul i
asistena tehnic).
j) - pregtirea pentru injectie/betonare, dupa cum placa suport a cotului pompei se fixeaza
direct de radierul chesonului sau pe o fundatie din beton armat ancorata de armaturile di radierul
chesonului, injectarea/betonarea, verificarea prizei betonului marca C 16/20 (dup perioada
prescris) conform NE- 012 - 99
Alinierea precis a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabil pentru corecta
funcionare si exploatare a pompei.
k) - conservarea echipamentelor, ncepnd cu perioada de asamblare n instalaie i pn la
terminarea montajului
3.19.7.2 Montajul mixerului

Mixere se monteaza in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare ape menajere.
Conditiile si etapele de montaj ale mixerului sunt similare cu cele de la pompele submersibile mai
putin cele legate de montajul cotului suport care lipseste in cazul mixerului.
3.19.7.3 Montajul containerului aferent Reactorului biologic si anexelor acesteia

Containerul aferent Reactorului biologic si anexelor acesteia se monteaza pe platforma de beton
armat aferenta.
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204, a prescripiilor
fabricantului (consemnate n crile tehnice) i a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre
echipamente i instalaiile de conducte se realizeaz prin flanare sau filetare. Datorit acestui
aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj fa de partea de construcie pentru a se putea monta cu
uurin garniturile i uruburile i pentru evitarea apariiei solicitrilor mecanice (tensiuni) n
zonele de racord.
Montarea containerelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a) - organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii prilor
componente ale echipamentelor precum i deconservarea lor naintea nceperii
montajului);
- accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe
platforma de depozitare pn la locul de montaj precum i condiiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie s asigure condiiile necesare realizrii montajului n
mod corespunztor din punctul de vedere al calitii lucrrilor executate, al normelor
de protecie a muncii i al condiiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentelor n conformitate cu documentaia de montaj si crtea tehnic
a echipamentului, verificarea strii de conservare (conform crii tehnice), verificarea i preluarea
certificatelor de calitate i ntocmirea formelor de preluare la montaj
c) - pregtirea fundaiei
d) - trasarea axelor fundaiei si a golurilor suruburilor de fundatie

e) - naintea instalrii, se va spla echipamentul pentru a nltura inhibitorul de coroziune
sau alte materiale strine ce s-ar fi putut acumula n timpul transportului, depozitrii i manipulrii.
Se va utiliza o soluie slab alcalin la 800 C sau un solvent petrolier eficace
f) - curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solveni deoarece reziduul poate mpiedica aderena.
g) - premontarea containerelor, efectundu-se totodat controlul planeitii placii de baza (cu
ajutorul nivelei)
Orizontalitatea se va realiza prin strngerea piulielor uruburilor de fundaie. Se verific n
permanen orizontalitatea reajustnd ct este necesar cu ajutorul unor by-lagare, pn cnd
piuliele sunt complet strnse i placa de baz este orizontal.
h) - Intocmirea formelor de verificare a montajului containerelor pe fundatiile/platformele
de beton armat (cu beneficiarul i asistena tehnic).
i) - injectia suruburilor de ancorare/conexpandurilor.
j) - conservarea echipamentelor, ncepnd cu perioada de asamblare n instalaie i pn la
terminarea montajului
3.19.7.4 Montajului instalaiei de conducte

Conductele aparente, sub presiune, se executa din tuburi si fitinguri din PEHD, care se asambleaza
prin infiletare si flansare.
n principiu, montarea instalaiilor tehnologice cu conducte implic parcurgerea urmtoarelor etape:
- studierea documentaiei de montaj i organizarea execuiei montajului;
- verificarea strii fizice a conductelor (tuburi, fitinguri) si armaturilor (robineti) i
identificarea acestora n conformitate cu desenele de montaj, implicit verificarea
materialelor dup certificatele de calitate emise de furnizori;
- trasarea, debitarea, filetarea tronsoanelor de tuburi, alinierea i centrarea traseelor de
conducte, ntocmirea fielor de msurtori,
- premontarea elementelor de conducta si armaturilor conform desenelor de montaj
- verificarea fielor de msurtori i montarea definitiv urmat de montarea suporturilor
provizorii, apoi verificarea realizrii pantelor tehnologice;
- blocarea suporturilor i pregtirea circuitelor n vederea efecturii probei hidraulice;
- efectuarea probei hudraulice de etaneitate, n scopul depistrii i remedierii eventualelor
defecte constatate;
- conservarea materialelor de baz i auxiliare ncepnd cu perioada de asamblare n
instalaie i pn la terminarea montajului;
Amintim c toate lucrrile de montaj se vor executa cu materiale noi, omlogate, ce corespund
standardelor n vigoare, nsoite de certificate de calitate, recepionare i depozitare conform
prevederilor n vigoare.
Asamblrile demontabile cu organe de asamblare (suruburi, piulite, saibe, garnituri) si prin
infiletare, vor fi executate cu personal calificat pentru asemenea operaiuni.
3.19.7.5 Efectuarea lucrrilor de verificri i probe

Aceast etap cuprinde:
- verificarea vizual a realizrii montajului echipamentelor si conductelor n conformitate
cu proiectul de montaj
- efectuarea probei de presiune cu ap
- efectuarea remedierilor eventualelor defeciuni evideniate n timpul lucrrilor de probe.
Lucrrile de probe se vor executa conform prevederilor cuprinse n prezentul caiet de sarcini.
3.19.7.6 Darea n exploatare a instalaiilor

Aceast etap cuprinde:
- verificarea tuturor documentelor care atest parcurgerea tuturor etapelor prezentate mai
sus (procese verbale de preluare a construciei pentru efectuarea montajului, certificate
privind calitatea materialelor folosite, procese verbale de efectuare a probelor - inclusiv
defectele aprute i remedierile executate)
- verificarea execuiei montajului n teren n conformitate cu prevederile proiectului;
- efectuarea probei de funcionare a instalaiei timp de 72 ore (conform PE 003), pe
parcursul acesteia urmrindu-se ncadrarea funcionrii instalaiei n parametrii
(realizarea obiectivelor cheie).
3.19.8 Condiii de execuie a lucrrilor

La execuia instalaiei se vor respecta indicaiile i condiiile tehnice cuprinse n desenele de montaj
i NORMATIVELE C204 i C150;
Tehnologia de execuie va fi stabilit de ctre executan, cu respectarea obligatorie a condiiilor
prescrise n desenele de execuie (cote, dimensiuni, materiale, abateri, etc.) si a cerintelor din
prezentul Caiet de sarcini, sectiunea A.
3.19.9 Verificri i lucrri de probe
3.19.9.1 Verificri
nainte de efectuarea lucrrilor de probe, se vor face o serie de verificri la terminarea montajului,
n conformitate cu prescripiile n vigoare (PE003 i C204).
Se va verifica existena certificatelor de calitate pentru materialele noi.
Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate n oper. Tuburile, fitingurile, armturile care
prezint defeciuni nu vor fi folosite.
Se verific dac montajul s-a executat n conformitate cu desenele de montaj.
Se verific ncadrarea lucrrilor de montaj n cotele prevzute n desenele de montaj.
Pentru echipamente, se verific respectarea condiiilor impuse prin instruciunile si normele tehnice
de montaj ntocmite de proiectantul de specialitate (Carti tehnice care insotesc echipamentul).
Se verific existena procesului verbal de admitere a instalaiei la probe, dup terminarea lucrrilor
de montaj.
3.19.9.2 Proba de presiune hidraulic

La terminarea montajului instalaiilor de conducte acestea se vor proba din punct de vedere al
rezistenei i etaneitii. Proba de presiune va certifica capacitatea sistemelor de a funciona n
limitele parametrilor de exploatare i fiabilitate proiectai.
Proba de presiune hidraulic se va executa pe circuitul de presiune cuprins ntre echipamente si
intre punctul de racord la reeaua exterioar i echipamente, verificnd circuitul la valorile de
presiune indicate, cu blindarea legturilor cu echipamentele (nu se verific echipamentele ci doar
conductele) i a punctului de racord cu reeaua exterioar.
Este interzisa izolarea circuitelor care se probeaza cu ajutorul robinetilor.
La executarea lucrrilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea n construcii i
precum i prevederile Normativului I 12-99.
Valoarea presiunii de prob:
- pentru instalaia de conducte de refulare:
P = 1,5 x Plucru=2x1,5=3 bar
nainte i pe parcursul lucrrilor de probe, se vor respecta urmtoarele condiii:

- tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior i curate cu aer sub
presiune;
- se va asigura accesul pentru vizitare a ntregului tronson probat. n acest scop, se vor
ndeprta toate materialele ce ar putea mpiedica controlul i se va asigura posibilitatea de acces
pentru personal;
- proba de presiune se va efectua pe vreme uscat, astfel nct s poat fi observate
eventualele scpri de ap;
- umplerea cu ap a tronsoanelor se va face astfel nct s se asigure completa evacuare a
aerului din interior;
- fluidul de lucru va fi apa curat, fr particule n suspensie, la o temperatur cuprins ntre
+50C i +300C;
- manometrele utilizate vor fi astfel alese nct valoarea presiunii maxime de ncercare s se
poat citi pe ultima treime a scrii gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru a putea
fi citite de la o distan de 5 m;
- ridicarea presiunii se va face cu pompa manual de presiune, treptat, fr ocuri. La fiecare
treapt se va menine presiunea atta timp ct este necesar verificrii ntregului tronson probat, dar
nu mai puin de 10 minute.
ncercarea de presiune se consider reuit dac, dup trecerea intervalului de 10 minute de la
realizarea presiunii de prob, valoarea presiunii pe manometrul de prob nu a sczut cu mai mult de
5% din valoarea presiunii de prob i nu au aprut scpri vizibile de ap.
Dac pe parcursul efecturii probelor se ivesc defeciuni, se ntrerup lucrrile de probe i se
remediaz defeciunile. Dup efectuarea remedierilor, se reiau de la nceput lucrrile de probe.
Rezultatele lucrrilor de probe vor fi consemnate n procese verbale ncheiate ntre executani i
beneficiari. Pe lng alte date, acestea vor conine obligatoriu i urmtoarele:
- data ncercrii;
- parametrii fluidului de ncercare;
- valoarea presiunii de ncercare i timpul de meninere la presiunea de prob;
- rezultatele obinute (inclusiv defeciunile constatate i remedierile efectuate);
- concluzii (inclusiv diagrama de nregistrare a presiunii, dac este posibil);
- semnturile comisiei de probe.
Un exemplar din nregistrrile probei hidraulice se va transmite de executant proiectantului, pentru
a fi inclus n documentaia "cartea documentaiei".
Dup efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la echipamente, fiind
interzis orice intervenie (modificare) a respectivului circuit pn la punerea n funciune.
Organizaia de montaj va lua msuri de protecia muncii pe toat durata probelor.
Personalul care efectueaz probele va fi calificat i special instruit. Perimetrul de execuie a lucrrilor de probe va fi
ngrdit i va fi prevzut cu plcue de avertizare. Se interzice accesul n perimetrul de lucru al persoanelor
neautorizate. Personalul care efectueaz probele va avea instructajul de NTSM fcut i va fi instruit asupra modului
de funcionare a instalaiei.
La execuia lucrrilor de probe se vor respecta prevederile cuprinse n Normativul de verificri,
ncercri i probe privind montajul, punerea n funciune i darea n exploatare a instalaiilor
energetice ind. 30-2-1970.
3.19.10Condiii de recepie i probe tehnologice la terminarea montajului

Pentru recepia lucrrilor de montaj, executantul va prezenta beneficiarului urmtoarele documente:
- proces verbal de preluare a construciei pentru efectuarea montajului;
- proces verbal de calitate a materialelor puse n oper;
- procese verbale de efectuare a probelor;
Beneficiarul va verifica execuia lucrrilor pe teren n conformitate cu proiectul de montaj.

Ultima etap, nainte de darea n exploatare a instalaiei, este efectuarea probei de funcionare de 72
ore (conform PE 003), n care se poate urmri ncadrarea instalaiei n parametrii indicai n proiect.
3.20 Memoriu instalaii electrice i automatizri
3.20.1 Obiectul proiectului

Prezenta documentaie are ca obiect proiectarea la faza PT+DDE a instalaiilor electrice i de
automatizare aferente lucrrii Sistem canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere in
comuna Plataresti, judetul Calarasi.
3.20.2 Documentaia este ntocmit pe baza urmtoarelor date:

- Tema beneficiarului;
- Caietul de sarcini;
- Cerinele beneficiarului formulate n etapele anterioare de proiectare;
- Normele, normativele i standardele n vigoare privind proiectarea lucrrilor specifice de
instalaii electrice i aparatur de msur i control.
3.20.3 Clasa de importan


n conformitate cu STAS 4273/1983, lucrrile de alimentare cu ap i canalizare n localiti rurale

se ncadreaz n clasa IV de importan specific (construcii definitive de importan principal).
Din punct de vedere al criteriilor:
Social economice, categoria de importan este 4 (canalizare)
Durata de exploatare, construcia este definitiv (permanent)
Rolul funcional, construcia este de importan principal
3.20.4 Caracteristicile instalaiei proiectate

Prezentul proiect trateaz lucrrile de instalaii electrice i automatizri pentru lucrarea sus-
menionat, i anume:
- Instalaii electrice de alimentare cu energie a echipamentelor din statia de epurare;
- Instalaii electrice de iluminat i prize;
- Instalaii electrice de protecie.
- Instalatiile de alimentare cu energie electrica
Obiectivul este clasificat din punct de vedere al conditiilor de utilizare in conform SR CEI 364-3,
Cod Cod
actual internaional
1 2 3
A. CONDIII DE MEDIU
AA. Temperatura mediului ambiant
T AA7 - 25 C + 55o C (fr control al temperaturii)
o
Clasele de temperatur ambiant sunt aplicabile numai atunci cnd nu sunt infuene datorate umiditii
Valoarea medie a temperaturii pentru o perioad de 24 h nu trebuie s fie mai mare dect limita superioar cu
5oC.
A.B. Condiii climatice (influena cominat a temperaturii i umiditii)*
- AB7 t = - 250 C... + 550 C; r = 10 100%; a = 0,5 29 g/m3
A.C. Altitudine
Cod Cod
actual internaional
1 2 3
- AC1 sub sau egal cu 2000 m (joas)
A.D. Prezena apei
U0 AD1 neglijabil
- AD8 submersie (complet n ap)
A.E. Prezena corpurilor strine solide
PI AE1 neglijabil
A.F. Prezena substanelor corozive sau poluante
- AF1 neglijabil
A.G. Solicitri mecanice
M AG1 uoare (solicitarea la oc cel mult egal cu 0,225 J)
A.H. Vibraii
- AH1 sczute (instalaii casnice i similare, la care efectele vibraiilor pot fi neglijabile);
gama de frecvene cuprins ntre 2 9 i 9 200 Hz, amplitudinea deplasrii ntre 0,3
1,5 mm i acceleraia ntre 1 5 m/s2
A.K. Prezena florei i/sau mucegaiului

- AK1 neglijabil
A. L. Prezena faunei
- AL1 neglijabil
A. M. Influene electromagnetice, electrostatice sau ionizante
- AM1 neglijabile
A. N. Radiaii solare
2
- AN1 sczute, < 500 W/m
A. P. Efecte seismice
- AP1 neglijabile, a 30 Gal; 1 Gal = 1 cm/s2
A.Q. Trsnete. Nivel keraunic
- AQ1 neglijabil, < 25 zile/an
A. R. Micri de aer (cureni de aer)
- AR1 sczute, v 1m/s
A.S. Vnt
- AS1 sczut, v 20m/s
B. UTILIZRI
B. A. Competena persoanelor
EE BA4 Instruite (ageni de ntreinere sau exploatare)
B.C. Contactul persoanelor cu potenialul pmntului
CE BC3 frecvent (contact frecvent cu elemente conductoare)
B.D. Condiii de evacuare n caz de urgen
- BD1 normale (cldiri de locuit)
B. E. Natura materialelor prelucrate sau depozitate
D BE1a
C. CONSTRUCIA CLDIRILOR
C.A. Materiale de construcii
Co CA1 necombustibile
C. B. Structura construciilor
CB1 riscuri neglijabile
3.20.5 Prezentarea instalatiei
3.20.5.1 Descriere staie de epurare

Schema de epurare aleasa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor
indicatorilor avuti in vedere pentru aceasta, si urmareste in mod special retinerea materialelor in
suspensie (SS), coloidale si in solutie a substantelor toxice, microorganismelor, a suprafetelor
flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5), eliminarea
compusilor azotului si fosforului, in scopul protectiei mediului inconjurator (emisar, aer, sol, etc.).
Elementele componente ale sistemului statiei de epurare sunt urmatoarele:

o Treapta de tratare biologica
o Treapta de tratare chimica
Solutia de epurare adoptata are la baza trei unitati de epurare biologica compacte,
containerizate, pentru un debit mediu zilnic de 850 mc/zi, respectiv un debit maxim zilnic de
1105 mc/zi si o cladire tip container pentru treapta de deshidratare namol si camera
operatorului.
Statia de epurare a fost prevazuta cu trei module de epurare (din gama de debite standardizate):

neinundabil, in incinta ndiguit Oltenia-Surlari-Dorobanu, pe un teren aflat in proprietatea CL
Plataresti.
3.20.6 Alimentarea cu energie electric

Alimentarea cu energie electric a tabloului electric general TG se realizeaz din reeaua MT LEA
20 kV, care trece prin localitate, la o distan de circa 635 m, prin intermediul unui post trafo de
exterior 20/0.4 kV, 63 kVA, instalat n incinta staiei de epurare. n acest scop este necesar
prelungirea LEA 20 kV pn la staia de epurare, soluia fiind stabilit de ctre furnizorul de energie
electric. In proiect s-a prevazut un cablu electric subteran de 20 kV pentru alimentarea postului
TRAFO din incinta statiei de epurare.
Postul de transformare include:
- separator tripolar de exterior;
- soclu tripolar cu descrctoare;
- soclu tripolar cu descrctoare i sigurane fuzibile de exterior;
- transformator;
- firida de distribuie pentru posturi de transformare.

Modul de realizare a msurii energiei electrice (direct / indirect, MT sau JT) va fi stabilit de
furnizorul de energie electric. n conformitate cu HG-90/2008 i Legea Energiei Electrice nr.
13/2007, lucrarea pentru alimentarea cu energie electric se va executa cu o firm atestat ANRE.
3.20.7 Date electroenergetice de consum

Datele electroenergetice de consum pentru investiia propus sunt urmtoarele:
Consumuri energie electrica Putere Putere Putere Putere Putere Putere
total total total total total total Ic
inst cons instalat cons instalat cons cons
NeTehn NeTehn Tehn Tehn Ob Ob Ob
(kW) (kW) (kW) (kW) (kW) (kW) (A)
Consumuri electrice Cladire reactor Nr.1
225 mc/zi 3.00 2.00 10.38 8.43 13.38 10.43 22.71
Consumuri electrice Cladire reactor Nr.2 225
mc/zi 3.00 2.00 10.38 8.43 13.38 10.43 22.71
Consumuri electrice Cladire reactor Nr.3 400
mc/zi 3.00 2.00 12.71 10.31 15.71 12.31 26.67
Consumuri electrice Cladire Echipamente -
Instalatii interioare 6.00 3.00 3.73 2.78 9.73 5.78 16.52
Consumuri electrice Obiecte SE 5.80 5.50 5.80 5.50 9.85
Consumuri electrice Statie pompare efluent 9.00 4.20 11.00 4.20 18.68
Consumuri electrice Iluminat incinta SE 2.00 1.20 2.00 1.20 3.40
TOTAL PUTERI (kW) 70.99 49.85 120.55
- putere electric instalat: Pi = 70.99 kW;

- putere electric absorbit: Pa =49.85 kW;
- curentul de calcul: Ic = 120.55 A;
- tensiunea de utilizare: Un = 3 x 400 / 230 V, 50 Hz;
- factor de putere mediu neutral: cos = 0.85.
3.20.8 Protecii
Tablourile electrice i de automatizare dedicate staiei de epurare i alimentrii i controlului
echipamentelor tehnologice din staia de epurare cuprind aparatajul necesar proteciei la
suprasarcin i scurtcircuit i pentru protecia persoanelor mpotriva ocurilor electrice datorate
atinderilor indirecte accidentale.
Pe circuitul de alimentare a tabloului TG s-a prevzut un separator de sarcin cu sigurane fuzibile
(echipat cu cartue MPR, avnd capacitatea de rupere de 100 kA).
In retelele trifazate + N de 400V in conformitate cu IEC 60947-2 actiunea coordonata fuzibile /
disjunctoare este urmatoarea :
Denumire Curent Capacitate de rupere la Alte caracteristici
nominal scurtcircuit
Fuzibil amonte 160A 100 kA Fuzibil tip gG
Disjunctoare 50-125A 10-25 kA Curbe tip C
aval
Protejarea circuitului de intrare cu sigurante MPR permite echiparea sosirii in tabloul general cu un
intreruptor avand 15 kA putere de scurtcircuit, fara o conditionare functie de puterea transformatorului
(din reteaua furnizorului care alimenteaza racordul).
Selectivitatea protectiilor in schema monofilara este asigurata prin actiunea coordonata (cascadarea)
curentilor de declansare electromagnetica a disjunctoarelor din aval spre amonte (Ideclansare cresc din
aval spre amonte).
Tabloul electric cuprinde aparatajul necesar proteciei la suprasarcin i scurtcircuit i pentru

protecia persoanelor mpotriva ocurilor electrice datorate atinderilor indirecte accidentale.
Fiecare circuit este prevzut cu ntreruptor automat cu rol de protecie la suprasarcin i scurtcircuit
cu ntrerupere P+N, 2P, 3P, 3P+N, caracteristica de declanare tip C i putere de rupere la
scurtcircuit conform planelor cu distribuiile electrice. Protecia mpotriva tensiunilor de atingere
se va realiza folosindu-se ntreruptoare cu protecie diferenial.
Pentru protecia mpotriva supratensiunilor de origini atmosferice sau datorate comutaiei cu rolul
de limitare a supratensiunilor n scopul protejrii instalaiei electrice de joas tensiune, s-au
prevzut, n tabloul electric TG un complet de descrctoare trifazate de joas tensiune tip 1 i 2 /
3P+N, protejate cu ntreruptor automat.
3.20.9 Cderi de tensiune

Sectiunile circuitelor electrice au fost dimensionate astfel incat caderile de tensiune din instalatie nu
depasesc limitele normate pentru buna functionare atat in regimul de pornire al motoarelor, cat si in
cel de sarcina normala.
3.21 Soluiile proiectului
Proiectul trateaza urmatoarele componente ale instalatiei electrice :
1. Tabloul general al instalatiei electrice, simbolizat in proiect TG care se va executa de catre

furnizor conform schemei monofilare si specificatiei de aparataje.
2. Instalaia de for
3. Instalaia de mpmntare.
4. Instalatia de iluminat exterior a statiei de epurare.
5. Cablajele electrice 0,4 kV pentru realizarea legaturilor functionale intre consumatorii
electrici si TG.
Constructia este clasificata din punct de vedere al conditiilor de utilizare in conform SR CEI 364-3,
BA4 - persoane instruite = (agenti de intretinere sau exploatare)
BC3 contactul persoanelor cu potentialul pamantului = frecvent (in mod normal cu elemente
conductoare)
BD1 - conditii de evacuare in caz de urgenta = normale
3.21.1 Instalaii de automatizare
Toate echipamentele vor fi controlate prin intermediul panoului de comanda. Sistemul va functiona
in totalitate automat, iar panoul de comanda va fi instalat in spatiul tehnic din cabina de
echipamente.
Conform schemei tehnologice, cu aparatura AMC s-au impus un numar de circuite de masura,
reglare si analiza a apei ce urmeaza a fi epurata in vederea optimizarii fluxului.
Conducerea procesului tehnologic se realizeaza atat local de la aparatura instalata pe teren cat si
centralizat dintr-o camera dispecer destinata special in acest scop.
Fiecare echipament (pompe, mixere, module de epurare etc.) din staia de epurare are prevzut un
tablou electric local pentru alimentare energie electric, protecie, control (local sau distan) i
semnalizare stare echipamente. Alimentarea tablourilor consumatorilor electrici de forta se face de
la tabloul general al instalatiei electrice, simbolizat in proiect TG prin cabluri subterane sau pozate
pe construcii.
Sunt prevazute urmatoarele:
- Circuit indicare-contorizare debit pe conducta de evacuare apa uzat. La camera dispecer se

instaleaza aparatura ce permite vizualizarea permanenta a debitului de apa evacuata precum si
cantitatea orara contorizata.
- Panou operator prevazut in camera dispecer, necesar pentru monitorizarea procesului tehnologic
din staia de epurare.
Instalaiile sunt automatizate, prin intermediul unui automat programabil instalat n tabloul electric
i de automatizare din camera dispecerului, care conine i panoul operator. Automatul programabil
va gestiona echipamentele din staia de epurare, prelund semnalele analogice i discrete de la
echipamentele de flux, contoriznd numrul orelor de funcionare al acestora, numrul i tipul
avariilor care se pot produce, furniznd semnale de comand ctre echipamente i monitoriznd
ncadrarea n limitele nominale de operare ale acestora.
3.21.2 Tabloul electric

Alimentarea cu energie electric a tabloului general de distribuie TG se realizeaz din
transformatorul local 20/0.4 kV, 63 kVA, prin blocul de msur i protecie BMPT, unde se
realizeaz msura energiei electrice.
Puterea total instalat a tabloului electric TA este de Pi = 70.99 kW, iar puterea absorbit Pa =
49.85 kW.
Dimensiunile conductoarelor, tuburilor, cablurilor de energie i echipamentelor de protecie sunt
alese conform prescripiilor tehnice i sunt menionate n breviarul de calcul. Seciunea
conductoarelor de faz s-au dimensionat astfel nct s fie ndeplinit condiia de stabilitate termic
n regim permanent sau intermittent i s fie asigurat respectarea condiiilor la supracureni i a
condiiilor de protecie la electrocutare.
3.21.3 Instalaii electrice de iluminat

Instalaia de iluminat se realizeaz prin intermediul a 5 proiectoare cu halogenuri metalice de 150
W, instalate pe construcia aferent staiei de epurare. Circuitul de iluminat exterior al incintei
staiei de epurare este alimentat din tabloul TG i este comandat de ctre un luxomat, prin reglarea
corespunztoare a pragului de iluminare. Sistemul de iluminare permite iluminatul exterior cu o
intensitate de minim 200 lux.
Tabloul electric TG s-a prevzut cu circuit de iluminat interior, cu lmpi fluorescente pentru cofrete
electrice (230 V/15 W) comandate la aprindere de un microntreruptor acionat la deschiderea uii
tabloului.
3.21.4 Instalaii electrice de prize
Iluminatul interior al obiectelor, prizele si echipamentelor sunt alimentate de la tabloul electric

individual. Iluminatul este incandescent.
Carcasa metalica a echipamentelor se racordeaza la centura de impamantare.
3.21.5 Realizarea cablajelor

n incinta staiei de epurare, cablurile de alimentare i cele de semnalizare vor fi montate ngropat,
conform detaliilor de instalare.
3.21.6 Instalaii electrice de protecie: mpmntare

Pentru functionarea instalatiei in conformitate cu normele in vigoare [I 7-02 cap 3.5 si cap 4]
tabloul electric TG si consumatorii de energie electrica se vor racorda la o priza combinata (naturala
+ artificiala) de legare la pamant prevazuta a se realiza si a carei rezistenta (conform breviarului de
calcule) nu trebuie sa depaseasca valoarea de 4 Ohmi.
Inaintea punerii in functiune a instalatiei se va masura rezistenta prizei de pamant si se va emite un

buletin de verificare a ei in conformitate cu normele in vigoare.
Priza de pamant a incintei va avea rezistenta de trecere la pamant mai mica de 4 Ohm si serveste
legarii la pamant a tablourilor electrice si a utilajelor alimentate la 400/230Vc.a., a instalatiei de
paratraznet si a partii de joasa tensiune de la PT.
Priza de pamant a incintei este constituita din electrozi verticali de 2,5 m ingropati la 0,8 m de la
suprafata solului, uniti prin sudura cu platbanda 40x4 mm; electrozii si plabanda vor fi din Ol-Zn.
Carcasele metalice ale motoarelor se racordeaza la reteaua de punere la pamant a incintei.
Constructiile sunt prevazute cu instalatie de paratrasnet tip retea ale carei coborari sunt directionate
la priza generala de pamant a incintei prin intermediul a cate doua piese de separatie pentru fiecare
constructie.
3.21.7 Msuri de protecia muncii

Instalaiile electrice de la staia de epurare funcioneaz la tensiune periculoas, putnd provoca
electrocutri att prin atingere direct ct i indirect (datorit defectelor sau deteriorrilor de
izolaie).
Pentru protecia mpotriva electrocutrilor prin atingeri directe, toate elementele conductoare de
curent ale instalaiilor electrice, aflate n mod normal sub tensiune, vor fi inaccesibile unei atingeri
ntmpltoare datorit msurilor luate prin amplasare, amenajri speciale i n primul rnd prin
construcie.
Toate prile conductoare ele instalaiei care nu sunt n mod obinuit sub tensiune, dar care n caz de
defect sau deteriorare a izolaiei pot cpta poteniale periculoase, se vor lega la priza de pmnt, a
crei rezisten pe timp uscat nu trebuie s depeasc valoarea de 4 Ohm.
Pentru perioada de exploatare, n vederea asigurrii condiiilor normale de munc, ct i pentru
evitarea accidentelor, conform legislaiei n vigoare (NRPM, STAS 12604, I7) la ntocmirea
proiectului s-au avut n vedere urmtoarele:
- amplasarea accesibil a echipamentelor n vederea unei ntreineri uoare;
- alegerea aparatajului n funcie de mediu (protecie la umiditate i praf);
- asigurarea confortului vizual prin instalaii adecvate de iluminat.
Pentru perioada de execuie, protecia mpotriva accidentelor se va realiza conform
Regulamentului privind protecia i igiena muncii n construcii, Lucrri de instalaii 1993
(publicat n buletinul construciilor nr. 5,6,7 1993)
Aplicarea msurilor de protecie a muncii n perioada de execuie constituie obligaia i rspunderea
executantului.
3.21.8 Msuri de prevenire i stingere a incendiilor

Prin proiect s-au prevzut soluiile tehnice care s nu favorizeze declanarea sau extinderea
incendiilor, respectnd cerinele normativelor I7, PE 107-95 i Decret 290/77, pentru prevenirea
declanrii i progagrii incendiilor.
Pentru perioada de exploatare se vor lua urmtoarele msuri:
Lucrrile de ntreinere i reparaie se vor efectua de personal calificat cu respectarea prevederilor
proiectului.
Nu se va suprancrca instalaia prin alimentarea unor consumatori care s conduc la depirea
puterii maxime pe circuitele de for, iluminat i prize, respectiv prin nsumare pe coloana de
alimentare a tablourilor electrice generale.
3.21.9 Executarea lucrrilor, punerea n funciune i recepia

Executarea lucrrilor se va face numai cu personal calificat, instruit pentru protecia muncii i
supravegheat de un electrician autorizat.
Punerea n funciune de prob se va face numai dup efectuarea tuturor msurtorilor i verificrilor
prevzute n PE 116-94 Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice
i ntocmirea buletinelor de verificare PRAM. Recepia lucrrilor se va face conform programului

de urmrire a calitii execuiei.
Pentru recepia lucrrilor de instalaii electrice se vor respecta:
- PE 116/94 Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice;
- P 118/99 Normativ privind sigurana la foc a construciilor;
- C 56/03 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente;
- Legea 10/95 Legea calitii n construcii;
- HG 273/94 Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
- HG 766/99 Regulamentul privind calitatea n construcii;
- HG 51/96 Regulament de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, echipamente, instalaii
tehnologice i a punerii n funciune a capacitilor de producie.
3.21.10Norme i reglementri tehnice

La realizarea instalaiilor se vor respecta prevederile normativelor I7/2008 (Normativ pentru
proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 Vca i 1500 Vcc), GP
052/2000 (Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni pn la 1000 Vca i 1500 Vcc), NP 061/2002
(Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri), STAS
12604/4-89 (Protecia mpotriva electrocutrilor. Instalaii electrice fixe. Prescripii), STAS
16604/5-90 (Protecia mpotriva electrocutrilor. Instlaii electrice fixe. Prescripii de proiectare,
execuie i verificare), Legea 319/2006 (Legea Proteciei i Securitii n Munc), STAS 6119,
STAS 10110/85, precum i normele specifice de protecia muncii n vigoare.
Proiectul a fost ntocmit n conformitate cu prevederile urmtoarelor reglementri tehnice n
vigoare:
- Legea 10/1995 privind calitatea n construcii;
- Norme metodologice privind coninutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare al
documentelor de licitaie, al ofertelor i al contractelor pentru execuia investiiilor, aprobate de
Ordinul comun M.F.-M.L.P.A.T. nr. 1473/69/09.09.1996;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat prin HG nr. 273/1994;
- I7/2008 Normativ privind proiectarea i execuia instalaiilor cu tensiuni pn la 1000 Vca i
1500 Vcc;
- PE 107/1995 Normativ privind proiectarea i execuia lucrrilor de cabluri electrice;
- SR 6646-1/C.01.05.1997 Normativ republican privind folosirea energiei electrice la iluminatul
artificial;
- C.56/1985 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente;
- Norme generale de protecia muncii.
Normele de mai sus, nu sunt limitate i vor fi completate cu toate reglementrile aflate n vigoare la
data execuiei.
4 SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
4.1 Amplasamentul Statiei de epurare

neinundabil.
4.2 Legislatie de mediu

Legislatie principala privind mediul:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.078 din 30 noiembrie
2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006
OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii.
4.3 Protectia calitatii apelor

Protecia apelor de suprafa i subterane i a ecosistemelor acvatice are ca obiect meninerea i
ameliorarea calitii naturale ale acestora, n scopul evitrii unor efecte negative asupra mediului,
sntii umane i bunurilor materiale.
Proiectarea lucrrilor de infrastructur se va face astfel nct contaminarea potenial a cursurilor de
ap, lacurilor, pnzei freatice, s fie evitat.
Limitele maxime admise pentru concentraiile indicatorilor sunt stabilite prin H.G. 188/ 20.03.2002
pentru aprobarea unor norme privind condiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate,
MODIFICATA SI COMPLETATA prin H.G. 352/11.05.2005
Legislatie privind calitatea apei:
H.G. 188/ 20.03.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiile de descarcare in mediul
acvatic a apelor uzate, MODIFICATA SI COMPLETATA prin H.G. 352/11.05.2005
Legea 107/1996Legea apelor cu completarile si modificarile ulterioare (Legea nr.
310/2004);
Pe durata executiei lucrarilor

Deoarece volumul lucrarilor necesare pentru realizarea obiectivului nu este mare, iar amplasamentul
este situat intr-o zon izolat, la distanta mare de zone protejate, afectarea mediului inconjurator in
timpul executiei va fi minima.
n timpul perioadei de execuie va fi necesar consum de ap pentru producerea betonului utilizat la
turnarea constructiilor. Betonul va fi prelucrat n staiile de betoane i adus la punctul de lucru cu
ajutorul autotransportoarelor speciale tip CIFA.
Apa necesar consumului personalului muncitor pe parcursul perioadei de realizare a lucrrilor de
modernizare va fi adus la punctele de lucru n butelii tip PET.
antierele organizate vor fi dotate obligatoriu cu WC-uri ecologice.
Singura surs de poluare a apelor freatice ar putea-o constitui scurgerile accidentale de carburani de
la utilajele vehiculele folosite.
Pentru a se evita aceste situaii se vor folosi doar utilaje performante i fiabile, toate operaiile de
ntreinere a utilajelor i a parcului auto urmnd a se realiza doar n locaii special destinate acestiu
scop.
n perioada de realizare a obiectivului s-a prevzut amplasarea organizarii de santier cat mai departe
de cursurile de ap, pentru a se exclude riscul oricrei poluri accidentale.
n condiiile organizrii de antier la parametrii menionai, impactul lucrrilor asupra calitii
apelor este nesemnificativ.
Pe durata functionarii sistemului de canalizare

Sursele de poluanti pentru ape, de suprafata sau freatice, sunt evacuarile de apa uzata provenite de
la gospodariile populatiei si de la agentii economici care isi desfasoara activitatea in localitate. In
cadrul prezentei investitii, aceste surse de poluare a apelor de suprafata si subterane sunt eliminate
in mod controlat, prin preluarea apelor uzate prin reteaua de canalizare si tratate in statia de epurare.
Emisarul apelor epurate este un canal de descarcare in raul Dambovita. Staia de epurare a apelor
uzate provenite de la utilizatorii comunei Plataresti, judeul Calarasi, se caracterizeaz printr-o
tehnologie modern i de eficien ridicat. Apele rezultate din procesul de tratare sunt
conventional curate si respecta prevederile NTPA 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor
de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali
si ai NTPA 011/2002 - Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate
oreneti.
Valorile maxime ale indicatorilor de calitate ai efluentului epurat, pe durata funcionrii staiei de
epurare, se incadreaza sub valorile limit admisibile, conform NTPA 001/2002.
Lucrrile proiectate nu modific regimul apelor de suprafa, debitul mediu de 10 l/s fiind
nesemnificativ fata de debitul mediu al fluviului Dunarea.
Din punct de vedere al polurii mediului, reeaua de canalizare nu introduce factori poluani i este
o componenta a activitatilor de protecie a mediului.
4.4 Protectia aerului

Prin protecia atmosferei se urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii i ameliorarea calitii
acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i a
bunurilor materiale.
Pe perioada de proiectare-execuie-ntreinere se vor respecta urmtoarele obligaii n domeniu:
protecia atmosferei, adoptnd msuri tehnologice adecvate de reinere i neutralizare a
poluanilor atmosferici, atunci cand este cazul;
soluii proiectate care s confere performane tehnologice n scopul reducerii emisiilor
poluante
Legislatie privind calitatea aerului:
STAS 12.574/87 - Condiii de calitate a aerului din zonele protejate;
OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata cu modificari si completari din
Legea nr.655/2001
HG nr.893/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.568/2001 privind stabilirea
cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din
depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de
benzina
Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba Conditiile tehnice privind protectia
atmosferei, precum si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare;
HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor si
pierderilor de substante prioritar periculoase
Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului nconjurtor a fost publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011 i are ca scop protejarea sntii
umane i a mediului ca ntreg prin reglementarea msurilor destinate meninerii calitii
aerului nconjurtor acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului
nconjurtor stabilite prin lege i mbuntirea acesteia n celelalte cazuri.
Legea nr.104/15.06.2011 asigur transpunerea:
- Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea
aerului nconjurtor i un aer mai curat pentru Europa, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene L152 din data de 11.06.2008.
- Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind arsenul, cadmiul,
mercurul, nichelul i hidrocarburile aromatice policiclice n aerul nconjurtor, publicat n Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene L23 din data de 26.01.2005

Substanele pasibile de a infesta atmosfera, ca urmare a desfurrii lucrrilor de realizare a
investiiei sunt gazele de ardere, provenite de la motoarele utilajelor care vor fi utilizate pentru
realizarea lucrrilor propuse, precum i de la mijloacele auto, care vor fi folosite pentru transportul
materialelor. Valorile concentraiilor poluanilor gazoi, generai n aerul ambiental, ca urmare a
desfurrii proiectului se vor ncadra n limitele impuse prin OM 592/2002 i STAS 12574/87.

Caracteristicile climei sunt influenate n general de circulaia atmosferei,a maselor de aer, de
poziia geografic i de particularitile reliefului.
Din analiza procesului tehnologic care se desfasoara in cadrul unei statiii de epurare, conform cu
studii de impact sau bilanturi de mediu intocmite la statii de epurare, rezulta ca sursa de poluare
atmosferica o constituie in principal procesul de fermentare si deshidratare a namolului. In cadrul
unei statiei de epurare vor mai exista si alte surse, dar nesemnificative in raport cu procesul de
fermentare - deshidratare.
Sistemul de canalizare a localitatii va reprezenta si el o sursa de poluare atmosferica, dar fara efecte
cuantificabile si cu influenta nesemnificativa asupra calitatii factorului de mediu " AER ".
Emisiile de poluanti datorate functionarii unei statii de epurare provin de la procesul de fermentare
mixta: aeroba la suprafata bazinului de colectare a namolului si a instalatiei de deshidratare a
acestuia, aflata in contact cu atmosfera si anaeroba in profunzimea stratului de namol.
In cazul statiilor de epurare mici, cu module de epurare containerizate, factorul de mediu aer, va fi
afectat in limitele admise - nivel 1 fara efecte nocive, sau chiar fara efecte cuantificabile.
Nu sint prevazute instalatii de epurare a gazelor (aerosolilor) provenite de la instalatiile statiei de

epurare. Pentru monitorizarea emisiilor se va apela periodic la un laborator specializat, rezultatele
masuratorilor furnizind date referitoare la necesitatea prevederii unor instalatii de epurare a gazelor
emise.
Deoarece factorul de mediu AER este afectat in limite admise, fara a se depasi concentratiile maxim
admise nici la emisii si nici la imisii nu s-au prevazut instalatii pentru epurarea gazelor reziduale.
Concentratiile imisiilor fiind reduse, sanatatea locuitorilor din zona protejata (locuita), nu va fi
afectat deoarece:
- distanta dintre staia de epurare si prima locuin aparinnd localitii Plataresti este de cca.
0,35 km, distan suficient pentru a sigura dispersia optim a poluanilor;
- Vnturile dominante sunt cele de NV, cele de E si NE avnd o frecvent mai mic.
Vnturile de NE aduc n anotimpul cald aer uscat si fierbinte, pe cnd n cel rece aduc mase de aer
rece si umed. Staia de epurare va fi amplasat pe direcia Sud fa de localitate iar direcia
predominant a vnturilor n zon este NV, deci eventualele imisii de hidrofen sulfurat, gaz toxic,
generator de mirosuri neplcute, nu vor fi antrenate n direcia zonelor locuite.
4.5 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot n mediul nconjurtor sunt stabilite n funcie de
caracteristicile activitilor n aer liber sau din cldirile din zonele funcionale respective,
considerate ca protejate sau ca surs de zgomot.
Reglementri din Romnia privind zgomotul i vibraiile:

STAS 10009-88: Acustic urban: Limite admisibile ale nivelului de zgomote; privitor la
stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona locuita;
Ordinul Ministerului Sntii nr. 536/1997 stabilete limitele maxim admisibile ale
nivelelor de zgomot (Leq) n locuine.
Manual in vederea aplicarii Directivei IPPC in Romania (OUG 152/2005) - Ghidul tehnic
pentru protecia mpotriva zgomotului,
NORMATIV PRIVIND ACUSTICA N CONSTRUCII I ZONE URBANE Indicativ
C125-2012, Partea I Prevederi generale privind protecia mpotriva zgomotului. Indicativ
C 125/1- 2012
SR ISO 1990 - 1,2,3 - referitor la caracterizarea si msurarea zgomotului din mediul
inconjurator;
Ordinul nr. 756/1997- aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;
SR 12025/1-94: Efectele vibraiilor produse de traficul rutier asupra cldirilor sau prilor de
cldiri. Metode de msurare:
STAS 12025/- 94 stabilete metodele de msurare a parametrilor vibraiilor afereni produse
de traficul rutier, propagate prin strzi i care afecteaz cldiri sau pri de cldiri.
SR 12025/2-94: Acustica n construcii: Efectele vibraiilor asupra cldirilor sau prilor de
cldiri. (Limite admisibile):
STAS-ul SR 12025-2/94 stabilete limitele admisibile pentru locuine i cldiri socio-
culturale precum i pentru ocupanii acestora, care pot fi afectate de vibraii produse de
utilaje interne/externe sau de vibraii propagate ca urmare a traficului rutier de pe strzile din
apropiere.

Pe perioada realizrii investiiei se va produce o cretere a nivelului de zgomot i vibraii, datorit
funcionrii utilajelor i a deplasrii mijloacelor auto.
Zgomotele rezultate n urma activitii desfurate n cadrul obiectivului au un efect local i nu
afecteaz semnificativ potenialii receptori sensibili, datorit metodei i tehnologiilor de exploatare
folosite.
Sursele de zgomot i vibraii vor fi active o perioad de maximum 10 ore/zi.
Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua urmtoarele msuri:
- meninerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii ct mai apropiai de cei indicai
n crile tehnice;
- reducerea la minim a timpilor de funcionare a utilajelor;
- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.
La apariia oricrui zgomot suspect i deranjant, se vor lua msurile necesare de oprire a utilajelor i
de remediere a defeciunilor i a surselor de zgomot.
Pentru minimizarea efectului vibraiilor cauzate de mijloacele de transport se vor adopta
urmtoarele msuri:
- se va impune o limit de vitez de 5 km/or;
- transportul materialului excavat se va realiza doar n timpul zilei, n perioada cnd locuitorii sunt
angrenai n activiti economico-sociale.

Reeaua de canalizare nu produce zgomote.
Sursele de zgomot in zona statiei de epurare sunt cele specifice acestei activitati: functionarea
electropompelor si a suflantelor. Electropompele cu care sint dotate statiile de pompare a apei uzate
fiind submersibile si montate in interiorul obiectelor, nu vor produce zgomote sesizabile de
receptori externi.
Pentru atenuarea zgomotului produs de suflante acestea sunt prevazute cu carcase fonoabsorbante si
sunt montate intr-o cladire inchisa. Aceste zgomote se produc pe toata durata de functionare a statiei
de epurare.
innd cont de faptul ca amplasamentul staiei se afla la periferia localitatii, la mare distanta de
zone locuite, nu este necesar adoptarea de masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor.
4.6 Protectia solului si subsolului

Protecia solului, a subsolului i a ecosistemelor terestre, prin msuri adecvate de gospodrire,
conservare, organizare i amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru proiectarea lucrrilor de
construcii. La execuia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau
n timp.

Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului, vor fi prevzute urmtoarele
msuri :
- dimensiunile lucrrilor de excavatie vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului;
- in cazul lucrrilor de descopertare, ptura superficial de sol va fi extras si depozitat separat (in
halda de sol vegetal), urmand ca la refacerea ecologic obligatorie a amplasamentului (dup
terminarea lucrarilor obiectului) s fie folosita pentru resolificari;
- se vor efectua operaiunii de conservare a depozitului de sol vegetal unde este cazul (in scopul
prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprstiere si alterare) constand din:
compactarea si nivelarea materialului descopertat depus, realizarea de pante de scurgeri si drenuri,
inierbare sau plantare temporara cu lstris, aerare, fertilizare.
- pentru diminuarea rspandirii prafului si pulberilor in atmosfer si depunerea acestora pe
terenurile invecinate lucrarilor (afectand solul si vegetaia), materialul incrcat in mijloacele de
transport vor fi udate cu un autostropitor, ori de cate ori se va considera necesar (in perioada de
var, zilnic).
- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevzute cu sanuri de scurgere, ale cror taluzuri vor fi
inierbate impotriva eroziunii;
- in cadrul organizrii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile vor fi amplasate pe o platforma
betonat. - solul impregnat (accidental) cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere
metalice si transportat la puncte de tratare .
Pe perioada realizrii investiiei morfologia solului va fi afectat datorit excavrii terenului,

excavatie ce va fi utilizat n parte pentru umplerea anurilor, n parte pentru aducerea unor terenuri
la cot n scopul obinerii planeitii platformelor.
n scopul evitrii producerii unor poluri accidentale a solului datorit scurgerilor de carburani sau
uleiuri, n locaiile propuse ca i antiere nu se vor realiza lucrri de ntreinere a utilajelor i a
parcului auto.
La finalizarea lucrrilor de execuie zonele amenajate ca i antiere temporare de lucru vor fi supuse
unor lucrri de aducere la starea initiala astfel ncat terenul s aib aceeai destinaie ca i cea
iniial.
Calitatea solului i a subsolului nu va fi afectat semnificativ de lucrrile de realizare a investiiei.
Sursele posibile de poluare a solului datorate funcionrii staiei de epurare sunt emisiile de poluanti
proveniti din procesul de tratare a apei uzate, care pot ajunge accidental la suprafata solului, in zona
de evacuare a efluentului.
Deoarece performantele instalatiilor care alcatuiesc fluxul tehnologic de tratare a apei uzate sint
ridicate, pericolul modificarii calitative a solului in zona statiei de epurare este redus.
Nu vor avea loc fenomene de poluare chimica, microbiologica, parazitologica a solului, datorita
faptului ca efluentul se incadreaza in limitele normativului NTPA 001, realizndu-se inclusiv
dezinfectarea cu UV.
Fluxul tehnologic de tratare a apei uzate va produce namol deshidratati si materii solide, colectate la
gratarul cu curatire manuala, care vor fi evacuate la groapa de gunoi a localitatii.
Nmolul va fi gestionat n conformitate cu legislatia in vigoare (din perspectiva poluantilor organici
precizati de MO 344/2004 si a celor minerali si bacteorologici luati in considerare in Directiva EC).
n funcie de compoziia sa, nmolul deshidratat va putea fi folosit pentru fertilizarea terenurilor
agricole in perioadele extravegetale.
4.7 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Realizarea investiiei nu va afecta flora i fauna local, lucrrile urmnd s se desfoare numai n
intravilanul si statia de epurare in extravilanul localitilor, cu afectarea temporar a unor suprafee
de teren, complet antropizate.
Prin proiect se prevede ca dup finalizarea tuturor lucrrilor s se realizeze nierbarea suprafeelor
afectate pe suport din strat vegetal.
Odat cu finalizarea investiiei se vor crea condiiile mbuntirii strii de calitate a apelor din zona
comunei, datorit sistrii evacurii necontrolate de ape uzate.
Msurile menionate anterior referitor la reducerea polurii factorilor de mediu se constituie ca i
msuri de protecie a biodiversitii.

Pentru diminuarea impactului produs de praful, emisiile de noxe si zgomotul rezultat in urma
activitatii desfasurate de constructii si transport, se vor lua o serie de msuri si se vor folosi :
- tehnici de executie eficiente;
- utilaje si autovehicule dotate cu motoare performante care au consum mic si emisii reduse de
noxe;
- Va fi interzis capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei slbatice care ar
putea ajunge pe amplasamentul destinat investiiei.
- Se vor indeprta formaiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaia propriu-zis a obiectelor
investitiei si doar dac este necesar acest lucru. Se interzice distrugerea formaiunilor ierboase de pe
restul suprafeei si in vecintatea acestuia. Este interzis arderea vegetaiei.
- Va fi interzis s se depoziteze deseuri de orice fel pe suprafaa sau in vecintatea lucrarilor, in alte
locuri decat cele special amenajate.

- La terminarea lucrrilor se vor planta specii de plante specifice zonei imprejurul statiei de epurare.
Se interzice plantarea coniferelor sau a altor specii ornamentale, pentru a nu perturba ecosistemul.
4.8 Protectia asezarilor umane

NU sunt afectate construciile i aezrile umane din vecintate.
Prin natura i structura fluxurilor tehnologice de producie desfurate n cadrul perimetrului ocupat
de investiie, nu se ntrevd efecte negative asupra strii de sntate a populaiei. De asemenea, n
timpul procedeelor tehnologice nu sunt manipulate substane toxice sau periculoase, iar mainile,
utilajele care vor realiza investiia nu prezint vreun risc semnificativ de producere de accidente
majore sau avarii n exploatare.
Factorul de mediu peisaj

Realizarea investiiei propuse nu va afecta peisajul zonei.
- vor fi respectate elementele geometrice ale obiectelor statiei de epurare, conform proiectului de
execuie;
- vor fi luate msuri de evitare sau atenuare a apariiilor de deformaii remanente majore la
realizarea platformei statiei de epurare, cum ar fi: crpturi in umpluturi, alunecri si deformri de
taluz etc;
Pentru diminuarea impactului asupra peisajului si pentru ameliorarea aspectului estetic al
obiectivului, cu incadrare in ambientul general al zonei, se va realiza o perdea de arbori si arbusti,
pe conturul perimetrului statiei de epurare.
Factorul de mediu populatie

Pentru diminuarea impactului produs de praful, emisiile de noxe si zgomotul rezultat in urma
activitatii desfasurate de constructii si transport, se vor lua o serie de msuri si se vor folosi :
- tehnici de executie eficiente;
- utilaje si autovehicule dotate cu motoare performante care au consum mic si emisii reduse de
noxe;
Mediul social i economic:

Realizarea lucrarilor pentru sistemele centralizate de apa si de canalizare, pe linga oportunitatea
ecologica, va fi utila comunitatii locale, crend posibilitatea racordarii unui numar cit mai mare de
consumatori la utilitati tehnico-edilitare.
Protecia siturilor arheologice i istorice

In cazul in care se vor gasi vestigii arheologice si istorice, se va respecta legislatia in vigoare.
Legislatia in vigoare privind protectia siturilor arheologice si istorice:
Ordonan privind protecia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca
zone de interes naional. (Ordonana Guvernului nr. 43 publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, partea I, nr. 45/31.01.2000)
LEGE nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 43/2000
privind protecia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone de
interes naional
Legea 258 M.Of 603/ 12 iul 2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului
nr. 43/2000 privind protecia patrimoniului arhitectural i declararea unor situri arheologice
ca zone de interes naional
4.9 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Legislatie privind gestiunea deseurilor si substantelor chimice periculoase
Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor
HG 1470/2004-Planul National de etapa privind gestiunea deseurilor;
LEGEA nr. 263/2005 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase
LEGEA nr. 431/2003 privind aprobarea OUG nr. 61/2003 pentru modificarea alin.(2) al art.
7 din OUG nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
LEGEA nr. 139/2002 pentru aprobarea OUG nr. 87/2001 privind serviciile publice de
salubrizare a localitatilor
LEGEA nr. 515/2002 pentru aprobarea OUG nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor
urbane si rurale
HOTARARE nr. 441/2002 pentru modificarea si completarea HG nr.662/2001 privind
gestionarea uleiurilor uzate
HOTARARE nr. 1159/2003 pentru modificarea HG nr.662/2001 privind gestionarea
uleiurilor uzate
HOTARARE nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin

substante periculoase
HOTARARE nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor;
HOTARARE nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
HOTARARE nr.268/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.128/2002 privind
incinerarea deseurilor
HOTARARE nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
HOTARARE nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
HOTARARE nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice
Hotrrea de Guvern 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea
listei cuprinznd deeurilor, inclusiv deeurile periculoase
Hotarire nr. 932 /2004 modificarea si completarea H.G. 347/2003 privind restrictionarea
introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase

Principalele produse generate de activitatea de constructie a retelei de canalizare, ce pot fi clasate ca
deseuri, sunt materialele rezultate din decaptari de sol vegetal si din sapaturi.
Deseurile menajere rezultate din activitatea de constructii vor fi colectate in puncte stabilite si vor fi
evacuate periodic de o firma de salubritate.
In activitatea de constructie a sistemului de canalizare menajera, se va tine seama de reglementarile

in vigoare privind colectarea, transportul, depozitarea si recircularea deseurilor.
Deeurile rezultate vor fi colectate de constructor i transportate la sediul firmei pentru sortare i
preluare de ctre o societate de colectare a deeurilor, n baza unui contract de prestri servicii de
preluare/valorificare deeuri.

Fluxul tehnologic de tratare a apei uzate va produce namol deshidratati si materii solide, colectate la
gratarul cu curatire manuala, care vor fi evacuate la groapa de gunoi a localitatii.
Tipurile i cantitile de deeuri se vor raporta conform cerinelor impuse de legislaia n domeniu
(se va realiza fia fiecrui deeu, precum i planul anual de gestiune al deeurilor).
Nmolul este clasificat n mod oficial ca i deeu ns n conformitate cu ierarhia gestionrii

deeurilor, politica acceptat este de a utiliza nmolul n mod benefic ori de cte ori este fezabil, fie
ca i fertilizator organic pe terenuri, fie ca i surs de energie recuperat prin combustie. Exist un
numr mare de directive i reglemetri ale CE cu implicaii directe sau indirete asupra gestionrii
nmolului ce au fost transpuse n legislaia romneasc.
Utilizarea nmolului n agricultur este privit ca fiind una dintre cele mai durabile opiuni de
gestionare a nmolului ns preferina pentru agricultur este reiterat n legislaia CE (Directiva
91/271/EEC si Directiva 86/286/EEC) dat fiind faptul c standardul de calitate al nmolului
ndeplinete anumite cerine iar utilizarea sa este coontrolat i monitorizat pentru a minimiza
potenialul impact asupra mediului i al sntii umane. Legislaia principal n Romnia n acest
sens este MO 344/2004 ce transpune directiva CE 86/278/CEE pentru protecia mediului i n
special a solului, atunci cnd nmolul este utilizat n agricultur.
Potrivit prevederilor Ordinului M.M.G.A. nr. 708/2004, pentru aprobarea Normelor tehnice
privind protecia mediului i n special a solurilor cnd se utilizeaz nmoluri de epurare n
agricultur, se impune folosirea nmolurilor n agricultur, acolo unde aceasta este posibil.
Normele prevzute n acest ordin au ca scop valorificarea potenialului agrochimic al nmolurilor
de epurare, prevenirea i reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaiei, animalelor
i omului, astfel nct s se asigure utilizarea corect a acestor nmoluri.
n acest sens, toi operatorii de la staiile de epurare municipale au obligaia de a efectua analize
specifice pentru nmolul produs. Pentru valorificare n agricultur este necesar ca generatorul de
nmoluri s obin de la agenia de mediu permisul de aplicare a nmolului pe terenul agricol, pe
baza unor studii pedologice ale solurilor respective.
Deseurile menajere rezultate din activitatea de exploatare a statiei de epurare vor fi colectate in
puncte stabilite si vor fi evacuate periodic de o firma de salubritate.
4.10 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu se utilizeaza la executie substante clasificate ca toxice si periculoase.

Nu se utilizeaza la exploatarea statiei de epurare substante clasificate ca toxice si periculoase.
4.11 Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului

Lucrarea i apoi utilizarea investiiei nu presupune deteriorarea mediului nconjurtor, deci nu se
pune problema realizrii unor lucrri speciale de reconstrucie ecologic.
Amplasamentele afectate de investiie sunt:
- Statia de epurare terenul va fi mprejmuit cu un gard i va fi sistematizat, pentru asigurarea
scurgerii apelor pluviale n rigola perimetral. Zona va fi nierbat.
- Reeaua de canalizare menajera - traseul conductelor este amplasat pe ampriza strzilor
comunale, suprafata care va fi refcuta, dup terminarea lucrrilor, la starea iniial.
La sfarsitul perioadei de executie, lucrrile de refacere a mediului cu cea mai mare pondere vor fi
cele de la nivelul organizarii de santier si vor consta in lucrri de ecologizare ale suprafeei afectate:
- curarea terenurilor folosite ca amplasamente pentru organizare de santier si depozite de
combustibil, de uleiuri si alte resturi de materiale
- retragerea tuturor utilajelor i instalaiilor din zona de lucrari;
- depozitarea deeurilor industriale n locuri special amenajate;
- dezafectarea utilitilor i constructiilor din cadrul organizrii de antier (au caracter provizoriu si
sunt reprezentate prin construcii nedurabile cu parter, de tip camp standardizat).
- dezafectarea terenului de platforme betonate si fundatii; fierul beton se recicleaza iar betoanele se
concaseaza si se recicleaza;
- drumurile care nu se vor inchide vor fi amenajate cu sanuri de scurgere, ale cror taluzuri se vor
inierba pentru a nu fi erodate.
4.12 Prevederi pentru monitorizarea mediului

Monitorizarea factorului de mediu apa va fi monitorizat n activitatea curent de construcie i
postconstrucie i va urmri: comportarea n timp a acestor lucrri n vederea prentmpinrii
polurii apelor freatice sau a surselor potabile existente n vecintate (sisteme potabile, fntni, etc).
Considerm la aceast etap c acest factor nu este afectat n mod direct de construcia investiiei.
Monitorizarea factorului de mediu aer se va putea realiza n cooperare sau pe baz de contract cu
societi dotate cu aparatur i personal specializat, urmrindu-se impactul emisiilor de gaze
aparinnd mainilor, utilajelor, asupra zonei.
Monitorizarea factorului de mediu sol se va realiza att n etapa de construcie ct i ntreinere a
lucrrilor prin mijloace proprii i va urmri: cantitatea i calitatea materiei prime depozitate.
In timpul functionarii statiei de epurare vor fi monitorizate: debitele apei tratate, calitatea
efluentului. Calitatea apelor subterane si imisiile de hidrogen sulfurat vor fi monitorizate daca este
necesar.
a). Monitorizarea calitii apelor de suprafa se va realiza zilnic, de ctre personalul staiei,
periodic, la intervale stabilite de ctre autoritatea n domeniu, de ctre laboratoare acreditate.
Punctul de prelevare l va constitui caminul de prelevare probe sau ultimul camin de
evacuare a efluentului epurat din statia de epurare.
b). Monitorizarea calitii apelor subterane se va realiza la intervale stabilite de ctre autoritatea n
domeniu, de ctre laboratoare acreditate, functie de conditiile de amplasament.
Punctele de prelevare ale probelor vor fi stabilite de ctre autoritatea n domeniu, iar analizele de
apa vor fi efectuate de ctre laboratoare acreditate.
c). Monitorizarea calitii aerului ambiental se va realiza la intervale de timp, stabilite de ctre
autoritatea n domeniu.
Punctul de msur l va constitui mprejmuirea incintei staiei de epurare.
d). Monitorizarea i raportarea deeurilor
Tipurile i cantitile de deeuri se vor raporta conform cerinelor impuse de legislaia n domeniu
(se va realiza fia fiecrui deeu, precum i planul anual de gestiune al deeurilor).
Nmolul deshidratat poate fi eliminat, prin depunerea n deponii autorizate sau poate fi utilizat ca i
fertilizant agricol, cu condiia analizrii prealabile a compoziiei sale i a terenului pe care urmeaz
s fie aplicat.
4.13 Situatii de risc

Zona seismic de calcul conform P100-1/2006 se nscrie n urmtoarele caracteristici:
Valori de vrf ale acceleraiei terenului ag=0,20 g
perioada de control (col) Tc=1.0 s
Zonele de intravilan a satelor si de extravilan a statiei de epurare sunt neinundabile, fara pericol de
alunecari de teren.
Domeniul de activitate nu implica pericolul aparitiei unor accidente tehnice cu impact semnificativ
asupra mediului.
Pentru situaia cderii alimentrii cu energie electric a staiei de epurare mecanobiologice (situaie
de avarie), pentru a evita inundarea necontrolat a zonei se prevede o conduct cu rol de preaplin i
by-pass a platformei staiei de epurare, care ine cont de debitul maxim posibil.
In prima faz dup cderea alimentrii cu energie electric, apa menajer afluent se nmagazineaz
n bazinul de omogenizare, egalizare i pompare i n reeaua de canalizare pn la nivelul
preaplinului, dup care deverseaz, n situaia n care nu s-a remediat defeciunea electric, prin
conducta de by-pass.

01 02 Vol I Sinteza Canalizare Plataresti - Rev - 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 02 Vol I Sinteza Canalizare Plataresti - Rev - 1 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR

Beneficiar : COMUNA PLATARESTI

Proiectant de specialitate: S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L.

Faza de proiectare : Proiect Tehnic, Detalii de execuie, Caiete de Sarcini

SISTEM CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE A APELOR

DIRECTOR, Ing. Alda Marius

RESPONSABIL LUCRARE, Ing. Podaru Daniel

Funcia / Specialitatea Nume i prenume Semntura

Responsabil Proiect Ing. Podaru Daniel

1 DATE GENERALE ..................................................................................................................12

1.1 Denumirea obiectivului de investiii ....................................................................................12

1.3 Titularul investiiei ................................................................................................................12

1.4 Beneficiarul investiiei...........................................................................................................12

1.5 Contractor .............................................................................................................................. 12

1.6 Elaboratorul proiectului .......................................................................................................12

1.7 Scopul investiiei ....................................................................................................................13

2 DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR ..................................................................14

2.1 Descrierea lucrrilor .............................................................................................................14

2.2 Prezentarea proiectului pe specialiti ................................................................................21

2.3 Devierile i protejrile de utiliti afectate ..........................................................................26

2.5 Ci de acces permanente, cile de comunicaii i altele asemenea ....................................27

2.6 Trasarea lucrrilor ................................................................................................................27

3 MEMORIILE TEHNICE PE SPECIALITATI .....................................................................30

3.1 Elemente generale .................................................................................................................30

3.2 Clasa de importan ..............................................................................................................30

3.3 Exigente de calitate si verificarea proiectului. ....................................................................30

3.4 Standarde si normative pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si

3.5 Date de proiectare - debite de calcul....................................................................................33

3.6 Schema tehnologica si descrierea constructiva a sistemului de canalizare ......................36

3.8 Reeaua de canalizare menajer .......................................................................................... 39

3.8.6 Intersectii cu alte retele ............................................................................................................................... 52

3.10 Solutii tehnice reele de canalizare ......................................................................................55

3.12 Staii de pompare ap uzat (SPAU) ...................................................................................63

3.14 Instalaii electrice i automatizare SPAU............................................................................69

3.15 Soluiile proiectului ...............................................................................................................73

3.15.3 Tabloul electric............................................................................................................................................ 74

3.16 Staia de epurare ...................................................................................................................78

3.17 Specificaii detaliate construcii ......................................................................................... 122

3.19 Specificaii detaliate montaj conducte i echipamente .....................................................126

3.19.3 Caracteristici tehnico-funcionale ale echipamentelor.............................................................................. 126

3.20 Memoriu instalaii electrice i automatizri .....................................................................132

3.21 Soluiile proiectului .............................................................................................................136

4 SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU .......................... 140

4.1 Amplasamentul Statiei de epurare ....................................................................................140

4.2 Legislatie de mediu ..............................................................................................................140

4.3 Protectia calitatii apelor......................................................................................................140

4.4 Protectia aerului ..................................................................................................................141

4.5 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ...................................................................142

4.6 Protectia solului si subsolului ............................................................................................. 144

4.7 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice .......................................................................145

4.8 Protectia asezarilor umane .................................................................................................145

4.9 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament ........................................................ 146

4.10 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase .............................................................. 148

4.11 Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului ......................................................... 148

4.12 Prevederi pentru monitorizarea mediului ........................................................................148

4.13 Situatii de risc ......................................................................................................................149

Denumire plansa Desen nr. Plan N

Denumire plansa Desen nr. Plan N

Denumire plansa Desen nr. Plan N

PROIECT TEHNIC. VOLUM I DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR

1.1 Denumirea obiectivului de investiii