Tema: Consolidarea terenului de fundatie. Notiuni introductive.

In practica constructiilor pe parcursul dezvoltarii civilizatiilor umane si anume in perioadele

cand sau ajuns la edificarea constructiilor si edificiilor o atentie deosebita a fost atribuita
terenului de fundatie in vederea asigurarii stabilitatii constructiilor edificate in teren. Aceste
masuri au fost ,sunt si vor fi in atentia constructiilor, datorita proprietatilor fizico-mecanice si
structurale a pamanturilor.Este cunoscut dreptul ca asigurarea stabilitatii cladirilor si edificiilor
este dictate de capacitatea portanta a terenurilor de fundatie pentru care ca material servesc
paminturile carecteristice de difertite proprietati fizico-mecanice si structurale. Proprietatile
terenului de fundatie vor asigura sub aspectul rezistentei stabilitatea constructiilor edificate
numai in cazul, cand proprietatile terenului de fundatie va corespunde cerintelor proectului
determinate de sarcinile , care actioneaza.Pentru conditiile Republicii Moldova fiind luate in
consideratie si conditiile dezavantajoase de teren si seismicitatea sporita. Este evident ca in
astfel de circumstante sunt impuse masuri de ameliorare a proprietatilor de rezistenta a terenului
de fundatie in vederea majorarii capacitatii portante ale acestora. Functiile de particularitatile
hidro- geologice a terenului de fundatie, in practica constructiilor sunt utilizate urmatoarele
metode de amelirare a terenului de fundatie:
1.Compactarea prin batere cu maiul greu si super greu.
2.Compactarea terenului prin cilindrare.
3.Realizareapernei de pamint.
4.Relizarea pilotilor de pamint.
5.Prin umezire,
Metodele mentionate asigura ameliorarea proprietatilor fizico-mecanice si structurale a terenului
de fundatie si implicit majorarea capacitatii portante prin modificarea structuralapamintului
Tema :
Practica constructiilor evidentiaza ca ameliorarea terenului de fundatie prin metodele de
modificare , structurii paminturilor, nu in fiecare caz asigura rezistenta necesara a terenului de
fundatie adica capacitatea portanta a terenului, Aceasta se datoreaza faptului , ca majorarea
densitatii pamintului prin excludera totala sau deminuarea partiala a porilor si capilarilor nu este
un rezultat direct care ar asigura majorarea proprietatilor fizico- mecanice a pamintului constituit
calitativ si cantitativ din particule din nisip, argila etc.In aceste situatii se impune adoptarea unor
masuri de ameliorare a terenului de fundatie prin injectarea in golurile (porii si
capilarele)pamintului a unui material de implutira caruia i se vor impune urmatoarele conditii:
1 Tehnologic usor se va ingecta
2.Rezistenta materialului dupa procesele fizico-chimice ireversibile va asigura mobilizarea
particulelor de pamint, asigurind tot-odata proprietati fizico-mecanice ameliorate.In calitate
dematerial de implutura in practica constructiilor si-au aratat eficacitatea urmatoarelor materiale
(de fapt care stau la baza denumirii proceselor tehnologice).
3 Laptele de ciment- in cazul nisipurilor macroporice pasta de ciment
4 Sticla lichida- silicatul de natriu in combinatie cu clorura de calciu
5 Argilizarea efectiva pentru consolidarea paminturilor macroporoase inclusive nisipoase in
cazul paminturilor uscate .
6 Bitumizarea (cu mastic de bitum incalzit si emulsie de bitum rece) se utilizeaza la
consolidarea paminturilor nisipoase pietriselor inclusiv in cazul prezentei umiditatii excessive si
apelor freatice cu valoarea coieficientului de filtratie avansat .
Aceste procese noi le cunoastem din cursul Tehnologia proceselor capitolul imbunatatirea
terenului.
TEMA: Tehnici

si proceduri de injectare a materialului de implutura in

terenul de fundatie

Injectarea materialului de implutura destinat

pentru consolidarea constructiilor,se efectuiaza
prin intermediul ingectoarelor (fig.1) fabricata din
teava de otel laminat cu optimal de 50 mm in
partea inferioara fiind prevazut ascutis pentru o
avansare mai usoara in teren si realizata (in partea
inferioara) a perforatiei in 3-6 mm in functie de
materialul, care urmeaza a fi injectat in partea
superioara a ingectorului e prevazut un stut de
racordare la conducta, prin care va fi transportat
materialul injectat.
Lungimea injectorului sau mai bine zis adincimea infingerii (h fig.2) va fi determinate de
urmatorii factori:
a) Proprietatile structurale ale pamintului
b) Proprietatile initiale a pamintului
c) Materialul care urmeaza a fi ingectat
Dispunerea in planul terenului de fundatie a ingectoarelor va avea loc de forma de sah distanta
intre ingectoare va fi stabilita in conditiile de teren urmarind scopul de a exludezone in care
materialui de imolutura nu va completa golurile porilor si capilarelor, adica zonele de infil;trare a
materialului ingectat trebuie sa se suprapuna.
La general materialul de implutura e injectat in teren avind la dispozitie cel putin urmatoarele:
Un vas pentru substanta care urmeaza a fi ingectata care va asigura ermetizarea
capacului(rezistent la presiune) si o sursa de presiune,de regula pompa de aier,(fig.4) In scopul
respectarii tehnicii securitatii vasul va fi dotat cu un manometru (poz.5 fig 4) .El e necesar
inclusive pentru controlul sidirigarea cu regimul de injectare. Avansarea ingectoarelor in teren
are loc prin mai multe metode, baterea cu maiul cu ajutorul ciocanului pneumatic in acest caz pe
capatul superior al injectorului se prevede un capuson pentru a exlude strivirea ingectorului. In
cazul daca introducerea prin baterte a ihjectoarelor e dificila preventive vor fi realizate foraje cu
mai mic sau identiccelui a injectorului.
Metodele mecanice de imbunatatire a terenului de fundatie
Tasarile neuniforme si necontrolate care pot parveni sub constructie sau edificiu determinate de
caracteristicile fizico-mecanice, neadecvate a pamintului sub fundatie ,pot fi exluse in urma
modificarii structurii initiale ale acestora prin actiune mecanica.Aceasta din urma isi are ca scop
diminuarea porozitatii pamintului care se datoreaza unei dispuneri compacte a particulelor de
pamint care se deplaseaza anume sub actiunea mecanica. In practica constructiilor cele mai
frecvente proceduri utilizate pentru ameliorarea terenului de fundatie sunt:
Realizarea pernei de fundatie
Principiul realizarii pernei de pamint consta in urmatoarele: inlocuirea stratului de pamint cu
proprietatile fizico-mecanice reduse cu alt tip de pamint prin compactare prin cilindrare strat cu
strat.
Particularitatile tehnologice la realizarea pernei de pamint sunt:
Dupa exavarea gropii de fundatie si
inlaturarea stratului de pamint tasabil
in incinta sapaturii se va depozita
pamintul de implutura in calitate de
care serveste argila, nisip-argilos,
pamintul descarcat din autobasculante va fi repartizat in straturi
uniforme cu ajutorul buldozerului.
Grosimea stratului va fi determinate
de greutatea cilindrului compactor ea

influentind tot odata inclusive la numarul de treceri a compactorului pe aceiasi fisie(urma).Dupa

distribuirea pamintului in strat are loc acestuia compactarea cu cilindrul compactor tinind cont
de urmatoarele particularitati:
1. Compactarea pamintului va avea de la perimetrul sapaturii spre centrul acesteia.
2.Fiecare fisie va acoperi precedenta cu cel putin 0.1/l, unde l = latimea fisiei compactate de
compactor.
3.Numarul de treceri pe aceiasi urma stabilit preventivein conditiile de teren ia impune
respectarea umiditatii de implutura corespunzatoare. In caz daca valoarea umeditatii deviaza de
la valoarea indicate in proiect se vor aplica urmatoarele proceduri:
a)Afinarea stratului de pamint pentru
b)in caz daca umiditatea e redusa stratul de pamint va fi umezit prin stropire cu getul de apa.
c)In caz daca perna de pamint
urmeaza a fi realizata in sapatura
realizata cu mult timp in urma este
strict necesar ca PAMINTUL FUNDULUI
sapaturii sa fie preventiv afinat pentru
a asigura o coeziune intre patul
existent si primul strat al pernei de
pamint.
Ameliorarea terenurilor
(proprietatilor) de fundatie prin batere cu maiul greu .
Compactarea terenului de fundatie prin actiune dinamica care are ca scop modifcarea structurii
pamintului se realizeaza cu maiul greu si (sau) super-greu de diferite dimensiuni si configuratii
in plan .Efectul compactarii se asigura prin cadere libera de la inaltimi cuprinse in limitele de la
2-15m a maiului cu de 1.2-3m si masa de 5-25 t agatat de sageata macaralei sau a
exavatorului cu cupa dreapta (fig 1.).
max- valoarea maxima a tensiunii in
pamintul supus loviturii cu maiul si este
functie de valoarea masei maiului,
inaltimii de cadere (dependenta directa)
,timpul sau durata de impact,
F m Suprafata maiului (dependenta
directa)
-timpul impactului ,i -impuls
Inaltimea caderii maiului este functie de impulsul obtinut de mai in timpul caderii, care poate fi
determinat prin relatia de mai sus, unde g =10 ;V energia cinetica a maiului in cadere, ho zona
de ihfluenta in urma impactului. Prin cercetari experimentale sau determinat valorile impulsului
pentru paminturile usoare
i max (40/60)10^3 ( nisip argila)
i max (175/225 )10^3 (paminturi coezive).
Zona compactanta a pamintului (H 0) este egala cu
0.3m la valorile impulsului 20 *10^3 si H0-1.3m la
valoarea impulsului 180* 10^3 kg t/cm2
Scheme de realizare a compactarii cu maiul greu
prin batere

Compactarea cu maiul greu are loc in fronturi de lucru prin deplasarea mecanizmului rectiliniu
fisia zonei compactante fiind determinate de parametrii tehnici ai masinii implicit de masa
maiului si inaltimea de cadere a acestuia. Compactarea are loc radial ffnd asigurata
suprapunerea amprentelor lasate de mai egala cu 0.1D (unde D-diametrul maiului).
Pentru a asigura o uniformitate corespunzatoare a proprietatilor structurale si de rezistenta a
terenului de fundatie si tinind cont de proprietatile elasto-plastice a pamintului compactarea
prin batere va fi directionata pe margine in directia de la taluz spre centru, numarul de bateri
pe aceiasi amprenta nu va depasi de 1-2 lovituri iar numarul de lovituri pe raza va fi determinat
prin incercasri preventive ion teren.

Realizarea pilotilor din pamint

Unul din procedeele eficiente de ameliorare a proprietatilor fizico-mecanice a terenului de
fundatie implicit exluderea tasarilor ameliorarea terenului de fundatie poate fi realizata prin
executarea pilotilor din pamint .Imbunatatirea de adincime cu coloane din pamint are ca scop
reducerea porozitatii pamintului sensibil la umezire si ca urmare majorarea capacitatii portante a
terenului de fundatie. Pentru realizarea coloanelor de pamint care urmareste compactarea de
adincime a paminturilor sensibile la umezire in practica se folosesc instalatiile constituite din
utilaj purtator (macaraua, excavatorul, draglina), care sa permita caderea libera a sarcinii si
mandrinei. In practica de regula cel mai frecvent se foloseste excavator dotat cu echipament
special, pentru executarea coloanelor care reprezinta un berbec , format dintr-o tija grea (1.51.6t), care are la partea INFERIOARA UN DISPOZITIV IN FORMA DE PICARURA
INVERSATA (berbecul propriu zis ) Prin ridicare si cadere libera a berbecului in teren se
formeaza gol , asigurindui-se totodata atit compactarea pamintului din jurul golului cit si a
pamintului de implutura a golului ,cu care in portii se umple golul format anterior. Pentru
asigurarea verticalitatii si ghidarii berbecului la executarea golului lungimea tijei cuplata cu
berbecul este aproximativ 8-10m, fiind formata dintr-o singura piesa forjata sau din 2 separate
dar cuplate prin insurubare.
Virful berbecului (sectorul ascutit al picaturii inversate ) are lungimea
totala de aproximativ 60cm, exterior de regula 30-35 cm cu unghiul
virfului berbecului 300..
Tehnologia de realizare a pilotilor de pamint si
calculul tehnologic.Proiectarea imbunatatirii include
urmatoarele date
Stabilirea caracteristicilor tehnologice
dc =1.2*d =1.2*350 =420mm
1. Diametrul coloanei de pamint {dc} dependent du
berbecului determinat de care poate fi relatia de sus in cazul cind
berbecului constituie 350mm
2. Lungimea coloanei (pilonului )de pamint[hc] dist.3. Distanta intre axele
[l]
Dispunerea axelor in
asa mod de amplasat nu este
obligatoriu

Axele pilotilor de pamint pot fi dispuse diversificat

fata de perimetrul terenului de pamint care urmeaza
a fi imbunatatit pastrindu-se scopul primordial de a
acoperi toata suprafata cu effect de compactare.
4. Latimea zonei de garda[b] sector compactat ce depaseste limita exterioara a fundatiei[F]
5. Greutatea de pamint [G]necesara pentru umplerea gaurii coloanei (se determina
experimental),
6. Numarul de lovituti [N] necesar pentru compactarea unei portii de pamint se determina
experimental.
7.Cariera de aprovizionare cu pamint si caracteristicile geotehice ale acesteia.
8.Distanta dintre axele coloanelor de pamint [l] se determina din conditia obtinerii unei densitati
medii ai paminturilor in stare uscata.
L =0.95 dc
Unde:

-densitatea naturala a pamintului,

- densitatea pamintului compactat dupa realizarea coloanelor de pamint.
Inaltimea de imbunatatire [hc] este determinate de grosimea stratului sensibil la umezire sau de
zona activa a sistemului de fundatie folosit .
Pentru proiectarea preliminara se pot folosi valorile orientative ale distantei dintre centrele
coloanelor care poate fi stabilita in dependenta de porozitatea medie a terenului natural, indicile
porilor sau in dependenta de densitatea medie in stare uscata a terenului natural.
Dimensiunile suprafetei terenului imbunatatit cu coloane de pamint vor depasi in plan dupa cum
s-a mentionat anterior dimensiunile talpilor fundatiei cu o latime bl(bt) egala cu cea mai mare
dintre urmatoarele marimi.
bl (bt)=Bl(Bt)*
(1)
bl (bt)=[hc-3Bl(Bt)]/6
(2)
Bl -latimea fundatiei in directia longitudinala a constructiei,
Bt - latimea fundatiei in directia transversala a constructiei,
bl -latimea zonei de garda determinate de latimea fundamentului amplasat in directia
longitudinala a constructiei,
bt - latimea zonei de garda determinate de latimea fundamentului amplasat in directia
transversala a constructiei,
-coieficient egal cu 0.5 in cazul
fundatiilor continuie si izolate,
hc -lungimea pilotului de pamint.
Este evident ca eficienta
imbunatatirii terenului de fundatie
cu coloane de pamint este
dependenta de asigurarea calitatii
impluturii coloanei de pamintr adica
cantitatea de pamint cu care va fi
umplut forajul va fi determinate in
dependenta de tipul pamintului
destinat pentru coloana de pamint,
umiditate ,parametrii coloanei de
pamint si in mare masura de
densitatea pilotului de pamint care urmeaza a fi obtinuta.
G =K*Scp* dc *(1+W/100 )*dc,

S =2 r2c.
Gt =G*hc*Nc,
Nc =m*n,
m=(Bl+2bl /lc+1),
n =(Bt+2bt /0.87 l ),
unde K coieficient de tipul pamintului folosit pentru umplerea pilotilor (argila nisipoasa) k=1.1,
Scp sectiunea coloanei de pamint cu raza rc,
dc densitatea medie a pamintului care urmeaza a fi obtinuta dupa dealizarea coloanelor de
pamint.
dc -diametrul coloanei de pamint
Gt -cantitatea totala de pamint necesara pentru realizarea,
Nc numarul total de coloane de pamint,
m,n -numarul de coloane de pamint dispuse respectiv in directia longitudinala si transversala
lc -distanta dintre coloane,
W -umiditatea pamintului

Ce factori tehnologici vor influenta calitatea pilotului?

Solutia de imbunatatirea proiectata va fi controlata experimental prin incercari in teren in
procesul de executie a coloanelor de pamint. Numarul de incercari va fi dictat de volumul
lucrarilor.
Tehnologia de ameliorare a terenului de fundatie cu coloane de pamint consta; amenajarea
suprafetei terenului naturalurmeaza a fi realizata.
Pe parcursul exacutarii sapaturii cota fundului gropii va fi superioara celei indicate in proiect cu
0.5-1m.. Aceasta conditie e obligatory deoarece pe parcursul realizarii coloanelor de pamint are
loc afinarea stratului superior a terenului de fundatie care este inlatura (excavat) dupa realizarea
coloanelor.
amplasarea in pozitie orizontala a utilajului si fixarea de punct(coloana) a mandrinei de
batere (berbecul)
executarea galului prin percutie , prin cadere libera a berbecului
realizarea corpului coloanelor prin introducerea-- realizarea corpului coloanelor prin
introducerea unei cantitati de pamint si compactare.
Executarea gaurii este urmata prin caderea berbecului ce strapunge terenul fiind asigurata
indesirea laterala a forajelor .Operatia incepe cu lovituri rare ale berbecului (7-8 lovituri/min),
care este lasat sa cada liber de la h=1m. Dupa ce adincimea gaurii este de 1.5m numarul este de
45-50 lov/min. Executarea gaurii se face fara adaos de apa deoarece umezirea locala provoaca o
indesare extreme de neuniforma a pamintului din jurul coloanei. Totusi pentru strapungerea unor
orizonturi(straturi) argiloase de consistenta ridicata si greu de perforat se poate recurge la
umezirea gaurii cu ~5-6l de apa.
Executarea coloanei de pamint
Consta in extragerea din gaura a berbecului ,turnarea unor portii de pamint in groapa si
aplicarea unor lovituri de berbec pentru indesarea pamintului din gaura.

Pamintul p/u implutura va fi utilizat numai cel di proiect si umiditatrea corespunzatoare optima
p/u asigurarea compactarii adecvate .P/u obtinera unor rezultate bune la aplicarea procedeului de
imbunatatire cu coloane de pamint se poate adopta tehnologie de executie diferentiat de
orizontala .
Realizarea coloanelor de pamint are loc in doua cicluri:
. se realizeaza coloanele de pe axele impare folosindu-se pentru compactarea partii de pamint
2/3 din numarul total de lovituri iar apoi sirurile pare (ciclul 2) folosindu-se 4/3 din numarul
total de lovituri. Dupa realizarea coloanelor de pamint se verifica calitatea compactarii prin
incercari de laborator dupa care suprafata superioara a gropii este inlaturata prin excavare, pina
la cota din proiect.
IN caz ca nu se vor adopta masuri corrective.

Tehnologia vacuumarii betonului proaspat turnat

BETONUL MONOLIT reprezinta materialul debaza p/u civile industriale si hidrotermice.
Calitatea constructttlor a betonului monolit inclusive si a celui prefabricat este dependenta de un
sir de factori nominalizati principalii din ei: raportul apa/ciment, valoarea tasarii conuli standart
ce influienteaza lucrabilitatea amestecului de beton, regimul de punere in opera(respectartea
inaltimii caderii libere a amestecului in scopul evitarii procesului de agregare a componentelor
amestecului de beton. REGIMUL DE COMPACTAREadoptarea tehnologiei de compactare
adecvate si duratei actiunilor vibrante in scopul excluderii fenomenului de segregare a
componentelor amestecului de beton, regimul de intretinere a betonului proaspat turnat in
vederea excluderii evaporarii fortate (abundente) a umiditatii continui liber in intrerspatiul
betonului proaspat turnat astfel fiind expuse aparitia porilor si capilarelor si deshidratarea
stratului superior a betonului proaspat turnat, fapt ce poate provoca hidraterea incomplete a
cimentului continut in straturile periferice a constructiei monolite . Reesind din cele mentionate
este evident calitatea adecvata de betonare a constructiilor monolite este asigurata in mare
masura de proprietatile tehnologice ale amestecului de beton fiind evidentiat factorul-tasarea
conului standart. Totodata tasarea conului isi are limita superioara deoarece valorile maxime ale
acasteia impugn utilizarea suplimentara a unei cantitati de ciment p/u a respecta (mentine stabil)
raportul apa-ciment. In acelas timp este cunoscut faptul ca proprietatile fizico-mecanice si
structurale ale betonului sunt cu atit mai mari cu cit valoarea raportului apa-ciment este mai mica
,insa asigurarea unei calitati inalte de punere in opera a unor astfel de amestecuri necesita o
compactare prin vibratie extinsa in timp,dar tinind cont de faptul ca componentele amestecului
de beton dispun de caracteristici foarte diferite majorarea duratei de vibratie conditioneaza
aparitia fenomenului de segregare a acestora.Este evident ca proprietatile fizico mecanice si
structural a constructiilor monolite vor fi superioare in cazul cind amestecul de beton va dispune
de valori op[timale ale raportului de apa ciment si tasarea conului standart inclusive fiind
dependente de regimul de vibro- compactare. Totodata valorile nominalizate vor fi diferite in
cazul constructiilor monolite dens armate,constructiilor hidrotehnice drumurilor auto,pistelor de
decolare si acolare a avioanelor.Fiind dictate de ameliorarea proprietatilor structural ale
betonului adica reducerea substantial a porilor si capilarelor pentru a exclude infiltrarea
umiditatii in beton ,care in cazul inghetului dezghetului poate provoca degradarea
constructiilor.Aceste din urma pot fi evitate in cazul utilizarii amestecului cu valori reduse ale
raportului apa-ciment,dar compactarea adecvata va provoca stratificarea componentelor
amestecului de beton implicit va fi asigurata neomogenitatea prorpietatilor fizico-mecanice a
constructiilor monolite in aceasta situatie un procedeu tehnologic efficient ar constitui utilizarea
amestecurilor de beton cu plasticitatea inalta,aceasta este asigurata cu un continut suplimentar de
apa in amestecul de beton,compactarea ade beton pe parcursul unei durate de timp reduse si
evacuarii cantitatii de apa din betonul proaspaty turnat,care a servit ca plastifiant.In practica
constructiilor evacuarea umiditatii din betonul proaspat turnat cit si amestecului de aburaer,inclusive in amestecul de beton se realizeaza prin vacuumare.Pentru prima data vacuumarea

betonului proaspat turnat a fost realizat in anul 1936 in universitatea din Yale din SUA de catre
savantul BILNER cu ajutorul unui clopot de vid.Rezultatele de laborator au fost atit de
impunatoare incit in acelasi an dupa rezultatele aprobarii practice la betonarea unei coloane
monolite cu diametrul de 0.6 si h= 3m a fost fondata intreprinderea Concrete corporation and
Company.Intreprindere care a participat in calitate de subantreprenor la constructia
fundamentului cunoscutului Pentagon.
Tratarea cu vacuum a betonului proaspat turnat

Fig 1
1 Pompa de vid
2 resiver
3 capacitate pentru acumularea produselor aspirate din betonul proaspat turnat in rezultatul
tratarii cu vacuum
4 instalatie de vacuumat
5 betonul supus tratarii cu vacuum
6 vacuumetru
7 conducte de aspiratie pentru evacuarea umiditatii si amestecului de abur-aer

Fig2 schema principal a saltelei vacuumante

1 saltea vacuumanta cu pereti dubli din cauciuc
2 plasa din material sintetice
3 pinza filtranta
4shtut de racordare la conducta de aspiratie a instalatiei de vacuumat