1.Pregatirea inginereasca a santierului.Scopul si componenta lucrarilor pregatitoare.

Ingradirea provizorie a santierului, crearea cailor de acces, devierea retelelor, crearea retelelor topometrice de santier, defrisarea stratului vegetal. Scopul si componenta lucrarilor pregatitoare: n componena procesului de pregtire inginereasc a terenului intr un ir de procese aa ca : - curirea i nivelarea terenului, - ndeprtarea apelor provenite din precipitaia atmosferice, - lucrri de epuismente, - mbuntirea proprietilor pmnturilor, - efectuarea lucrrilor topometrice, - permutarea reelelor existente .a. Ingradirea provizorie a santierului: Conform planului 1 de organizare de antier, pentru care se obine III II autorizaie de construcie, 3 III III investitorul va pune la dispoziia antreprenorului, 1-ingradire suprafaa de teren prevzut, I I liber de orice 2-schindura sarcin.Antreprenorul are 3-par obligaia de a-l mprejmui III III provizoriu, pe durata II III executiei santierului, cu scopul de a impiedica accesul publicului,circulatia autovehiculelor sau vagabondajul animalelor. Se prefer folosirea panourilor pline inscripionate cu antetul firmei. mprejmuirea va avea de regul o singur poart de acces n scopul asigurrii unui control eficient.n scopuri bine justificate se admit i dou intrri. Antreprenorul este obligat s construiasc podee provizorii acolo unde sunt ntrerupte cile de acces,in caz de necessitate ingradirile pot fi dotate cu copertine. La terminarea lucrrilor, terenurile folosite provizoriu pentru organizare de antier se vor preda curate i-n starea n care au fost luate n primire.
2..3 m 2

Crearea cailor de acces: Accesul se va face prin cile si drumurile existente. Accesul la punctul de lucru este asigurat prin strzile existente din zon.De aceea n calitate de drumuri provizorii este de preferat s se foloseasc cele concepute ca drumuri permanente, exploatndu-se raional. Dac ns acestea lipsesc se proiecteaz drumuri provizorii. Limea drumurilor provizorii de antier depinde de tipurile mijloacelor de transport care circul pe aceste drumuri i de categoria drumurilor.

Dac circulaia se va executa ntr-o singur direcie limea carosabil a drumurilor va fi de 3,5 m n dou direcii 6 m . iar la folosirea camioanelor grele 8 m . limea cilor de acces pentru persoanele fr sarcin 1 m cele cu sarcin 2 m. Curbele drumurilor provizorii trebuie s fie numai puin de 12 m. ntre drumuri provizorii i spaiile de depozitare se prevd spaii de 0,5 1 m. Distana ntre drumuri i cile de rulare a macaralei de la 6,5 125 m (n dependen de tipul macaralei i suprafaa depozitului). Distana dintre drum i gard 1,5 m, drum i marginea anului 0,5 1,5 m (n dependen de categoria solului). Se interzice amplasarea drumurilor provizorii peste conducte, comunicaiile subterane sau n imediata apropiere a lor, deoarece pot aprea fenomene neprevzute ca, tasarea lor, a bazei a stratului de rezisten, deformaia n plan a lor. n planul general de organizare a antierului trebuie s fie redate clar i explicit precum i materializarea lor cu semne convenionale a ntririlor i ieirilor de pe antierul de construcie , de asemenea direcia de circulaie ,parcrile la descrcarea prefabricatelor, blocurile de amplasare a semnelor de circulaie care asigur o circulaie bine gndit din punct de vedere a tehnicii securitii. Zonele periculoase ale drumurilor provizorii se stabilesc conform normelor i cerinelor n vigoare de tehnica securitii i activitii vitale. Zonele periculoase ale drumurilor provizorii sunt acele poriuni de drum ce se afl n raza de aciune a macaralelor ce execut lucrri de construcie montaj. Devierea retelelor: Retelele exterioare - pot fi executate atit in perioada pregatitoare cit si in perioada de baza. Retelele interioare apa,canalizarea,caldura,de regula se executa in 2 cicluri: - Ciclul 1 - dupa realizarea structurii de rezistenta,inainte de finisarea interioara. - Ciclul 2 - dupa realizarea lucrarilor de finisare. In caz de necesitati,stramutarea retelelor care nimeresc in baza constructiei sau alaturat,stramutarea lor se face in baza proiectelor elaborate in conformitate cu intreprinderile si coordonate cu antreprenorul in gestiunea caror se afla aceste retele. Crearea retelelor topometrice de santier: Crearea retelelor topometrice de santier este necesara pentru a putea amplasa pe santier constructia,in conformitate cu proiectul(conform coordonatelor x;y;z). Reteau topometrica a santierului creaza sistemul geodezic de santier care este determinat din: 1.Retea planimetrica - serveste pentru punctele in plan si poate fi creata din: a)Linii rosii sunt folosite in cazul spatiului cladirilor dens construite. b)Linii speciale. 2.Retea altimetrica - serveste pentru determinarea elementelor constructiei pe inaltime si consta din 1 sau mai multe repere altimetrice.Cota reperelor altimetrice de santier se determina in raport cu punctele altimetrice de stat. La fixarea punctelor retelei topometrice de santier pe teren se vor respecta urmatoarele principii si conditii: 1.Punctele trebue sa fie amplasate infara zonei de efectuare a lucrarilor. 2.Trebue sa fie fixate rigid pe teren si sa nu fie supuse deplasarii pe coordonatele x;y;z;pe toata perioada constructiei. 3.Trebue sa prezinte vizibilitate la executarea lucrarilor,in timpul realizarii constructiei.
2

n rezultatul lucrrii topometrice pe teren sunt amplasai reperi ce formeaz linii roii sau reele geodezice de construcie. Reeaua geodezic(topometrica) a construciei const din axe longitudionale i transversale ce sunt paralele cu axele cldirii amplasate n interiorul lor , liniile rosii prezint o reea ce coincide cu reeaua de strzi. Amplasarea pe teren a liniilor roii se efectuiaz conform retelei planimetrice folosind coordonatele punctelor de intersecie, ungiurilor de orientare i distanei dintre puncte. Reeaua geodezic este prezentat printr-un sistem geometric format din ptrate i dreptunghiuri care pot fi de baz i auxiliare, dimensiunile figurilor de baz sunt de 200 400m, iar a celor auxiliare 20-40m. Reeaua geodezic este proiectat pe planul general de construcie, mai rar pe planul topografic al antierului. Trasarea reelei geodezice de construcie ncepe cu stabilirea pe teren a direciei de baz. n acest scop sunt folosite punctele reelei geodezice de stat ce se afl pe terenul antierului. Dup coordonatele dreptunghiulare ale punctelor geodezice i ale punctelor proiectate ale reelei geodezice de construcie se determin coordonatele polare c1, c2, c3 i ungiurile b1, b2, b3, dup care pe teren sunt situate direciile de baz (AB, AC) de la aceste direcii pe tot terenul se traseaz punctele reelei geodezice de construcie care sunt ntrite pe teren ca repere de referin. Semnele se confectioneaza, de regul, din evi ntrite bine n sol i umplute cu amestec de beton sau de grinzi, din enile de la ci ferate betonate bine. Nivelul bazei reperului trebuie situat la adncimea nu mai mic de 1m de la linia de nge a solului. Defrisarea stratului vegetal: Defriarea stratului vegetal a terenului const n inlaturarea a 10-20 cm din stratul de pamant,ndeprtarea de pe amplasament a tufiurilor, arbutilor, arborilor, precum i a rdcinilor, cioatelor sau alte materiale lemnoase. Se deosebesc dou procedee tehnologice de defrisare a stratului vegetal: 1. sparea cu deplasarea stratului pentru formarea depozitelor. Procesul se realizeaz cu buldozere, screpere i autoscrepere. 2. sparea stratului vegetal i strngerea n depozite provizorii de unde se ncarc n transport i se transport de la antier. Procesul tehnologic de defriare a terenului se executa mecanizat,concomitent se pot executa una sau mai multe din activiti tehnologice: 1.defriarea mecanizat a tufiurilor i arbutilor; 2.doborrea arborilor, cu sau fr scoaterea rdcinilor acestora; 3.scoaterea rdcinilor i cioatelor existente. n procesul tehnologic de curire mecanizat a terenului pot interveni urmtoarele activiti: 1.ndeprtarea crengilor, cioatelor i rdcinilor scoase, precum i a pietrelor de dimensiuni mici aflate la suprafaa terenului; 2.sparea i ndeprtarea vegetaiei de balt;
3

3.ndeprtarea deeurilor. Sparea i ndeprtarea stratului vegetal este necesar din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pmntului vegetal fiind improprii utilizrii lui n procese de construcie, dar este necesar i din considerente economi ce, deoarece stratul vegetal constituie o valoare funciar. Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrri se introduc n preul de cost a obiectului construciei.

2. Prigatirea ingenereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivilarea pinzei friatice. Epuizmente directe si indirecte. Evacuarea apelor de suprafata: Protejarea santierului de ape straine ce se scurg de pe alte terene se face prin constuirea in partea superioara a santierului un canal de garda sau o rigola sau un transeu pe conturul santierului p/u ca canalul de garda sa nu sa se namoleasca, panta i =0.003.

1.terenulantier 2.canal de gard In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului se formeaza o panta nu prea mare de 0.001-0.002 si se construeste canalul p/u colectarea apelor sau un sistem de drenaj p/u indepartarea apelor proprii . In cazul cind cota apelor subterane este inalta evacuarea apelor poate fi executata pin sistemele de drenaj inchis sau deschis. Drenajul deschis se face prin saparea unei transee de 1.5m, taluzuri oblice cu panta 0.5 si cu o panta longitudinala necesara p/u scurgerea apei. Drenajul inchis se face sub forma de transeu cu panta in directia scurgerii apei si se umpla cu prundis,nisip,sau pietris. Drenajele inchise in timpul darii in exploatare a constructiei se proiecteaza prin instalarea la fundul transeului a unei teavi perforate din asbociment sau beton si se instaleaza mai jos de cota de inghet a solului.Aceste tipuri de drenaj trebue sa aiba aerisiri pentru asigurarea curgerii libere a apelor. 1.pmint local 2.nisip fin 3.nisip grosier 4.pietri 5.teava perforata din material poros 6.argila compactata Epuismente directe si indirecte:
5

n cazul spturilor adnci situate sub nivelul apelor subterane, ndeprtarea apelor se poate efectua prin : 1.epuismente directe 2.epuismente indirecte Modul de efectuare a epuismentelor depinde de: 1.parametrul geometrici a sapaturii , 2.metodei de sapare, de excavare , 3.desituatia hidrogeologica din zona constructiei mai cu seama permiabilitatea terenului. Daca: Kf =10-9m/s - fluxul de apa este neglijabil , Kf =10-9.10-7m/s - epuism.direct prin pompre interminenta, Kf =10-4.10-1m/s - epuism direct,ejectoare aciculare sau sonde dotate co pompe de adincime. Kf =10-1m/s - evacuarea apei nu este posibila decit p/u denivilari mici sunt necesare alte masuri de creare a zonei impermiabile. Epuismente directe: Prin epuisment direct se subintelege evacuarea apelor din precipitaii, precum i a celor care se infiltreaz prin pereii sau parte inferioar a spturii din groapa de fundare prin pompare direct i continu, si se foloseste atunci cnd fluxul de ap subterana este mic. Evacuarea direct a apelor din incinta spturii se aplic cnd afluxul apelor nu este prea mare, iar pmntul este coeziv. Pentru evacuarea apele se colecteaz n anuri deschise amplasate la nivelul cel mai jos al spturii. Sanurile se execut n afar suprafeei lucrrilor de baz. n cazul spturilor sprijinite anurile de scurgere se fac n incinta acestora. Adncimea anurilor de drenaj - colectare este de obicei de 0.5-1 m.Apele sunt dirijate de pantele fundurilor gropilor i de unde sunt evacuate prin pomparea n afar incintei spturii. Adncimea puurilor colectoare va fi de cel puin 1 m, sub fundul sptur ii. n cazul unui aflux important de ap n spturi executate n terenuri cu particule fine, antrenabile, se va cptui puul de colectare cu un filtru invers. La pregtirea lucrrilor de pompare a apei trebuie avute n vedere urmtoarele: - se va stabili numrul i tipul de pompe - este preferabil utilizarea mai multor pompe cu debite mici dect o singur pomp cu debit mare. Pentru asigurarea evacurii continue a apei din sptur trebuie luate urmtoarele msuri : - staia de pompare trebuie prevzut cu agregate de rezerv - nlimea coloanei de aspiraie s nu fie mai mare de 6m, n cazul n care groapa de fundaie este mai adnc de 6m, pompele trebuie s fie coborte pe platforma de lucru, fie nlocuite cu pompe electrice submersibile etajate cu motorul capsulat, instalate sub ap. Apa pompat trebuie evacuat ct mai departe de sptur pua nu fi infiltrat din nou. Pentru pompare direct se folosesc: - pompe centrifuge absorbante-refulate, - monoetajate i de joas presiune. Pompele submersibile funcioneaz total sau parial sub nivelul apei.

1.fntn pt colectarea apei 2.eav de absorbire a apei 3.pompa 4.canalul de evacuare a apei

1.furtun elastic 2.eav perforat 3.coloan 4.pnz din srm de cupru 5.capt inferior al filtrului.

Epuismente indirecte,denivelarea pinzei freatice: Epuismente indirecte gravitaionale (drenuri) intercepteaz apa subteran din stratul freatic permeabil la nivelul de separaie cu stratul inferior impermeabil. Drenarea apei subterane se recomand cnd stratul impermeabil este nclinat, debitul de ap este relativ mic, iar coborrea nivelului este necesar att n timpul execuiei ct i a exploatrii construciei.Se execut cu ajutorul puurilor filtrante sau a filtrilor aciculare care se amplaseaz n afara conturului excavaiei. Sprijinirea pereilor spturii de fundaie se face cu palplane metalice de inventar. Pentru lucrri deosebite, executarea spturilor n terenuri cu ap subteran, se poate realiza n incinte,etane nchise, utiliznd ecrane de etanare. In cazul sprijinirilor cu palplane se vor lua urmtoarele msuri: - ghidarea palplanelor - palplanele vor avea lungimea egal cu adncimea gropii plus adncimea de nfigere n teren a fiei. Filtrele aciculare se folosesc atunci cnd nivelul apei subterane e pn la 5m, n nisipuri fine, prfoase. Filtrele aciculare sunt alctuite dintr-o coloan de evi cu d 7-15cm, avnd in partea inferioar a evii de vrf o poriune de 1-1,5m nfurat i perforat nto pnz de srm de cupru. Filtru e nzestrat la vrf cu un dispozitiv special, avnd o bul nvelit n ca uciuc ce lucreaz ca un ventil.nfigerea lui se face cu un get de ap sub presiune pn la 0,3M Pa ajungnd la adncimea stabilit getul de ap se oprete, bula se ridic iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale a filtrului. Filtrele cu conducte se conecteaz la o pomp cu vacum construit n aa mod nct s poat absoarb i apa i aerul. Distana ntre filt-le aciculare depinde de flux apei, de proprietatea pmntului i se determ prin calculul afluxul de ap catre un contur nchis de filtre aciculare: Q=(KfS(2H-S)/lnR-lnr) Kf - coeficient de filtrare a solului S - cota de depresionare a apei
7

H - nl strat de ap subter, R - raza de aciune a instalatiei de filtrare (R=1,95SHKf) nr - necesar de filtre aciculare: n=Q/Ql Ql - productivitatea pompei, l=2(a+b+4c)/n a,b - lungimea i limea spturii c - dist de la marginea spturii pn la filtru Denivelarea pinzei freatice cu instalatii cu filtre aciculare:

Ejectoarele aciculare i pompele de adncime se folosesc n cazul spturilor de volum i adncimi mari la depresionarea nivelului apei cu 20-30m. Partea interioara a filtrului ejector e asemntoare cu cea a filtrului acicular, iar partea superioar e compus din 2 evi: una extern i intern,cea intern e dotat cu un filtru ejector. In cazul necesitii micorrii nivelului apei mai jos de 20m se folosesc sondele de apuismente dotate cu pompe de adncime.Sondele se execut n foraje tubulare de 200 600mm i se echipeaz cu filtre, apa din sonde este absobit cu pompe de adncime de nivel nalt. Pentru coborrea temporar a nivelului pnzei freatice se utilizeaz dou sisteme de lucru: - puuri filtrante de diametru mare, cnd terenuri sunt coezive i cu permeabilitate mare; - puuri filtrante de diametru mic sau filtre aciculare, cnd terenuri sunt necoezive i cu permeabilitate redus. Coborrea general a nivelului pnzei freatice se face n felul urmtor: - se execut sptur pn la nivelul apelor subterane; - n jurul gropii de fundaie se execut puuri filtrante de diametru mare sau filtre aciculare; - se pompeaz apa cobornd nivelul apelor subterane cu circa 50 cm. sub cota de fundare; - se continue sptura i se execut lucrrile de fundaii n uscat. n cazul pmnturilor prfoase i argiloase care cedeaz gre u apa, eficacitatea filtrelor aciculare poate fi mrit utiliznd drenarea electroosmotic. n acest scop n dreptul filtrelor aciculare se infing bare metalice care se leag la catodul unei surse de curent continue, filtrele aciculare servind drept anod.
8

3.Executarea mecanizata a sapaturilor cu excavatoare dotate cu diferit echipament de lucru(cupa inversa,cupa dreapta,draglina,graifer),screpere si buldozere in functie de conditiile hidrogeologice ale amplasamentului si parametrii constructiilor. Excavaror dotat cu cupa inversa: Excavatorul echipat cu cup invers - este folosit la executarea spturii cu descrcarea pmntului ndeosebi n mijloace de transport dar i n depozite. Sunt utilizate la: - executarea debleelor, - a gropilor de fundaie pentru cldiri civile i industriale, - a anurilor pentru conducte, - a canalelor etc. a)abataj lateral ingust,cu descarcare in autovehicul b)abataj lateral ingust cu descarcare in depozit Excavatorul cu cup inversa se utilizeaz n special cnd condiiile locale impun ca execuia spturii s fie realizat cu utilajul amplasat la partea superioar a spturii. Excavatorul echipat cu cup invers executa sptur n: - abatajul lateral: - abataj frontal. Schema de abataj frontal larg: Schema de abataj frontal ingust Un ciclu de sapare const din: 1.Coborrea sgeii i mpingerea cupei la o distan ct mai mare de excavator. 2.Infigerea dinilor cupei n pmnt, 3.Coborrea i rotirea braului n jurul articulaiei cu care este prins de axa; pmntul este tiat i introdus n cup. Concomitent, cupa este rotit n jurul articulaiei cu care este prins de bra pentru a o aduce ntr-o poziie n care materialul spat i ncrcat s nu cad. 4.Ridicarea cupei i rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de transport sau depozitului;
9

5.Descrcarea realizata prin ndeprtarea braului i rotirea cupei n sens invers fa de ncrcare. 6.Platforma se rotete n sens invers pentru revenirea n poziia de spare, dup care ciclul se reia. Schema de abataj frontal compus: a)executat prin treceri succesive transversale. b)executat prin treceri succesice pe fisii longitudinale.

Excavaror dotat cu cupa dreapta: Excavatorul cu cupa dreapt sap din poziie fix staionnd la partea inferioar a spturii; frontul de lucru (sptura) se afl deasupra nivelului de staionare -deplasare a excavatorului. Lungimea relativ redus a braului i a mnerului cupei, limiteaz folosirea excavatorului cu cup dreapt, n special la executarea spturii cu descrcarea pmntului n mijloace de transport i mai puin n depozite.Excavatorul cu cup dreapt sap toate categoriile de pmnturi (I ... IV), terenurile ngheate i ncarc materialul derocat din categoriile superioare de teren. Dup direcia de naintare a excavatorului, n raport cu frontul de lucru, se deosebesc: - abataje laterale; - abataje frontale. a)abataj frontal cu circulatia autovehiculelor pe un singur fir b)abataj frontal cu circulatia autovehiculelor pe doua fire c)Abataj frontal larg cu descaracare pe doua fire. d)... In abatajele frontale,excavatorul nainteaz dup o direcie normal pe frontul de lucru, axa principal a abatajului suprapunndu-se cu direcia de naintare a excavatorului. Schema de abataj frontal se adopt frecvent la excavri de pmnturi din categoria III i IV. La rndul lor abatajele laterale sau frontale pot fi nguste i largi.
10

Pentru abatajele compuse, la excavatoarele echipate cu cupa dreapt se realizeaz schemele, unde abatajul s-a mprit n mai multe abataje nguste. n cazul abatajelor adnci se organizeaz divizarea amplasamentului n abataje nguste dispuse, n trepte, cu stabilirea exact a succesiunii de spare i a succesiunii de circulaie a mijlocului de transport corespunztor abatajului. n abatajul lateral, excavatorul nainteaz paralel cu direcia frontului de spare (lucru). Abatajele laterale sunt recomandate la lucrrile de sptur de lungime mare i cnd excavaia se face n terenuri de categoria I i II. Schema de abataj lateral ingust: Un ciclu de spare const din: 1.coborrea cupei pn la baza spturii i nfigerea dinilor cupei n pmnt; 2.tierea pmntului i umplerea cupei prin micri simultane de mpingere i ridicare a cupei; 3.continuarea micrii de ridicare a cupei concomitent cu micarea de retragere a ei; 4.rotirea i coborrea cupei, prin rotirea platformei, pn deasupra mijlocului de transport (sau a depozitului) n care se descrcat, 5.prin deschiderea capacului de la baza cupei; revenirea prin rotire a platformei pentru reluarea ciclului de lucru.

Excavaror cu echipament de lucru draglina: Excavatorul echipat cu draglin sap din poziie fix, n general sub nivelul la care se deplaseaz, asemntor excavatorului cu cup invers. Echipamentul draglin prezint avantajul unei lungimi mari a braului, ceea ce permite sparea i descrcarea la raze mari de lucru. Cnd capacitatea cupei este sub 3,0 m3 draglinele sunt folosite att pentru lucru cu descrcarea n depozit, ct i pentru descrcarea n mijloace de transport. Draglinele de capacitate mai mare de 3 m3 lucreaz de obicei cu descrcarea n depozit. Sunt utilizate la spturi de anuri, gropi, executarea de ramblee, canale, excavaii de balast din albia rurilor, cupa lucrnd sub nivelul apei. Din punct de vedere al naturii terenului domeniul de utilizare al excavatorului echipat cu draglin este
11

mai redus, fiind limitat la categoriile I i II i la o parte din terenurile care se ncadreaz n categoria III. Excavatorul cu echipament de lucru draglina executa sapatura in: - abatajul lateral; - abataj frontal; - abataj lateral ingust; - abataj frontal ingust. Schemele de spare n abataje largi i compuse sunt similare celor prezentate la excavatoarele cu cup invers. Schema cu abataj lateral ingust cu descarcarea pamintului in autovehicule Schema de abataj frontal ingust cu descarcarea pamintului in autovehicul

Un ciclu de sapare consta din: 1.La nceput cupa este tras (apropiat) cu ajutorul cablurilor de ridicare i de traciune, spre mijlocul sgeii. 2.Se d apoi drumul cablului de traciune astfel nct cupa rmnnd suspendat de cablul de ridicare, penduleaz; n momentul n care cupa a atins amplitudinea maxim, se slbete brusc cablul de ridicare, cupa cade liber pe teren nfigndu-se cu dinii n pmnt. 3.Cupa este tras apoi (cu cablul de traciune) i efectueaz sparea prin raclare pn se umple,apropiindu-se de excavator, 4.Se ridic la nlimea de descrcare; platforma excavatorului mpreun cu braul i cupa se rotete spre punctul de descrcare, unde, prin slbirea cablului de traciune cupa basculeaz i se descarc. Excavator cu echipament de lucru graifer(bleadi): Echipamentul de graifer este ntlnit, n principal, la excavatoarele hidraulice pentru cupe cu capaciti mici, unde cupa se nchide i se deschide hidraulic, precum i excavatoarele mecanice, pentru cupe cu capaciti mari, care sunt manevrate prin cabluri. Raza de spare a excavatorului este constant pentru aceeai nclinare a sgeii i poate fi modificat numai atunci cnd excavatorul nu lucreaz.
12

Excavatorul echipat cu graifer sap din poziie fix sub nivelul de deplasare, pe aceeai vertical sau descriind n plan o circumferin de raz constant. La excavatorul cu comenzi hidraulice operaiile de nchidere i deschidere a cupei se efectueaz cu ajutorul unor cilindrii de presiune. Graiferele sunt folosite ntr-o msur mai mic la sparea pmntului n spaii largi, ns sunt indicate pentru spaii restrnse i nguste att pentru spare (gropi de fundaii pentru silozuri, couri de fum, stlpi prefabricai etc.), ct i pentru aezarea pmntului n straturi la lucrrile de umplutur. Graiferele mari sunt folosite la lucrri de ncrcare n mijloace de transport, cu preluarea materialului din depozite. Din punct de vedere al naturii terenului,domeniul de utilizare al excavatorulu se utilizeaz la sparea n pmnturi de categoriile I i II n cazul pmnturilor lipicioase cu umiditate mare sau la sparea sub ap. Nu pot fi folosite la sparea pmnturilor n terenuri de categoriile III i IV. Pentru a reduce efectul suprasarcinii pe care o constituie prezena excavatorului pe marginea gropii, se urmrete ca acesta s fie amplasat, n timpul lucrului, n dreptul unui col. Este de asemenea important s se sape nti conturul i apoi mijlocul seciunii pentru a mpiedica alunecarea cupei spre centru. Excavatoarele echipate cu cup graifer execut spturi n: - abataje laterale; - abataje frontale. Abataj lateral: Abataj frontal:

Un ciclu de sapare consta din: 1.prin slbirea cablului de ridicare cupa reazem n cablul de traciune i se deschide; n aceast situaie, se deruleaz simultan ambele cabluri iar cupa este lsat s cad pe vertical i s se nfig cu dinii n pmnt; 2.Prin manevrarea concomitent a cablurilor de ridicare i de traciune, cupa se nchide executnd sparea pmntului i umplerea ei; 3.Cupa plin este ridicat cu ajutorul cablului de ridicare i de traciune care ine nchis cupa; 4.Prin rotirea excavatorului cupa este adus deasupra locului de descrcare, operaie care se produce prin slbirea cablului de ridicare, ceea ce are drept efect deschiderea cupei rmas agat n cablul de traciune.

13

Screperele: Sunt utilaje pentru lucrri de pmnt, care efectueaz procesele de spare-ncrcare, transport i descrcare.n principiu, sparea cu screpere se poate executa n terenuri de categoriile I i II, iar n cele de categorii mai mari (III, IV) numai dup scarificare. Clasificarea: 1.dup sistemul de traciune: autoscrepere (autopropulsate); screpere tractate. 2.dup capacitatea cupei: screpere de capacitate mic 3 ... 5 m3; screpere de capacitate mijlocie 6 ... 12 m3; screpere de capacitate mare peste 12 m3. 3.dup modul de ncrcare a cupei: screpere cu oblon; screpere cu elevator. Screperele tractate i autotractate sap pmntul sub form de brazde succesive, grosimea stratului de pmnt spat - n funcie de caracteristicile la tiere a acestuia i de tipul constructiv al utilajului, variaz ntre 10 ... 25 cm, iar a stratului de pmnt descrcat, ntre 20 ... 30 cm. Umplerea cupei are loc pe distane de aproximativ 8 ... 35 m, iar descrcarea pe distane de 15 ... 40 m. - Screperele tractate avnd capacitatea de pn la 6,0 m3 uzual (eficient economic), transport pmntul spat pn la distana de 300 m; - Screperele tractate(dac tractoarele sunt pe enile)avnd capacitatea de 6,0 m3 i mai mari transport pmntul spat pn la distana de 500 m - Screperele tractate(dac tractoarele sunt pe pneuri)avnd capacitatea de 6,0 m3 , transport - Autoscreperele cu capacitate de pn la 15,0 m3 transport pmntul spat la distane de 500 ... 2000 m, - Autoscreperele cu capacitatea de peste 15,0 m3 la distane de 1000 ... 5000 m. Cu ajutorul screperelor se pot executa lucrri de spare (debleuri) i lucrri de umplutur (rambleuri) avnd adncimi, respectiv nlimi de maximum 6,0 m. Cnd adncimea sau nlimea lucrrii depete 1,5 m se realizeaz rampe respectiv pante pentru accesul utilajelor la punctele de spare i descrcare. Screperele se folosesc la executarea mecanizat a urmtoarelor lucrri de pmnt: - spturi (deblee), cu transportul pmntului n ramblee sau depozite; - ramblee cu transportul pmntului din gropi de mprumut sau din depozite; - lucrri de compensri la platforme de pmnt, prin sparea supranlrilor (movilelor) i umplerea adnciturilor (gropilor); - lucrri de decopertare, prin ndeprtarea stratului vegetal i de steril, la zcminte de balast, piatr, nisip, crbune .a.; - spri de tranee i gropi de fundaie de mari dimensiuni, la construcii industriale i de locuine; - terasamente de drumuri i ci ferate. Sparea pmntului cu screpere se recomand s se execute n linie dreapt cu tierea fiilor de pmnt n pant de 8 ... 10%, n trepte de lungime i adncime descresctoare pe msura avansrii sprii sau n ah, prin tierea pmntului n fii distanate ntre ele cu aproximativ o jumtate din limea cupei (i dispuse n form de ah).
14

Schemele tehnologice de deplasare a screperului n timpul lucrului se alctuiesc n funcie de: - amplasarea debleelor n raport cu depozitele de pmnt, sau a rambleelor n raport cu gropile de mprumut, amplasare ce determin distana de transport a pmntului; - adncimea (nlimea) debleelor, care determin i modul de realizare a declivitilor; - lungimea frontului de lucru i volumul de pmnt. Se pot adopta dou tipuri mari de scheme tehnologice de baz: 1.scheme eliptice; 2.scheme n opt,fiecare cu mai multe variante. Schema tehnologic de deplasare n elips: a) - sapare longitudinala b) - sapare transversala Se utilizeaz la executarea rambleelor cu nlimi de 1,0 ... 1,5 m din gropile de mprumut laterale, executarea debleelor cu descrcarea lui n depozite, executarea lucrrilor de compensri pentru platforme industriale etc. Schema tehnologic de deplasare n spiral - se folosete la executarea de ramblee largi, cnd: - gropile de mprumut sunt situate pe ambele pri ale acestora; - exist posibilitatea de a descrca pmntul perpendicular pe axa longitudinal a rambleului; - lungimea parcursului de descrcare este egal sau mai mic dect limea rambleului: - diferena de nivel ntre groapa de mprumut i rambleu nu depete 3,0 m. Avantaje: - distana de transport a pmntului poate varia pe msura deplasrii frontului de lucru. Dezavantaje - screperul execut ntoarceri ntotdeauna pe aceeai parte, ceea ce provoac uzura rapid a unei singure pri a pieselor ce compun mecanismul de deplasare.

15

Schema tehnologic de deplasare n opt - se folosete pentru compensri de pmnt la platforme industriale, pentru executarea rambleelor nalte (mai mari dect 1.5 m) i a debleelor adnci, la care sunt necesare ci de acces speciale pentru screper. Rotirea screperului este de 30 - 40 astfel c rmn anumite poriuni de pmnt care trebuie spate ulterior. Avantajele acestei scheme tehnologice de deplasare n comparaie cu cele eliptice sunt urmtoarele: - n timpul unui ciclu de lucru, screperul execut dou operaii de ncrcare i dou de descrcare a cupei, realiznd o economie de timp i reducnd distana de mers n gol pe fluxul de deplasare fa de schema n spiral. - screperul execut viraje mai line, cu ntoarceri alternative de 180 pe o parte i pe cealalt. Grupa schemelor tehnologice de deplasare n opt cuprinde i variantele n zig -zag, n suveic zig-zag, n bucl dubl .a. Schema tehnologic de deplasare n zig-zag - se utilizeaz la executarea rambleelor (nalte i de lungime mare) din gropi de mprumut amplasate pe ambele pri ale acestora. Schema de lucru asigur o economie la ntoarceri fa de schema de lucru n opt, dar necesit mai multe drumuri de acces care trebuie ntreinute continuu. Schema tehnologic de deplasare n bucl dubl - este indicat la executarea spturilor i umpluturilor la platforme industriale i cnd pmntul se transport pe distane mai mari de 200 m. Screperul execut parcursuri n form de bucle independente att la ncrcare ct i la descrcare.

16

Schema tehnologic de deplasare n suveic zig-zag - se realizeaz prin micarea transversal de dute-vino cu deplasarea continu a frontului de lucru, prin ntoarceri cu raze de viraj minime. Se aplic acolo unde rambleul, i n special debleul, are limi mari.

Buldozerul: Distana de transport a pmntului cu buldozerul pe enile este cuprins frecvent ntre 5 ... 100 m. i cu cel pe pneuri, ntre 5 ... 200 m, innd cont de faptul c n timpul transportului o parte din pmnt se pierde pe la extremitile laterale ale lamei. Buldozerul are o utilizare complex, fie ca utilaj independent, fie ca utilaj de completare ntr-o sistem de maini, la urmtoarele lucrri: a) sparea pamatului: - din gropi de mprumut laterale pentru executarea rambleelor de 1,5 ... 2,5 m nlime; - pentru executarea debleelor de 1,5 ... 2,5 m adncime cu deplasarea pmntului n depozite (pe distane sub 100 m); - pe terenuri cu decliviti; - pentru realizarea gropilor de fundaii (n spaii largi). b) nivelarea: - umpluturilor n straturi uniforme i a terenurilor ondulate; - curirea i defriarea terenurilor naturale, inclusiv decaparea stratului vegetal; - terenului la platforme, sau la cota inferioar a gropilor de fundaii sau de mprumut; - pmntului descrcat de excavator sau de mijloace de transport. c) executarea umpluturilor: - generale; - pentru acoperirea gropilor de fundaii i a conductelor aezare n tranee. d) deplasarea pmntului: - spat i de alte utilaje, cu formarea depozitelor; - la locul de ncrcare sau din depozite provizorii. e) formarea grmezilor (de regul cu nlimi mai mici dect 2,5 m i pante sub 20%). Sparea cu formarea prismei de pmnt n faa lamei folosete cea 30% din durata total a ciclului de lucru a buldozerului, consumnd cea mai mare parte din energia necesar efecturii unui ciclu. Se disting mai multe procedeea de sapare a pamintului in dependenta de capacitatea motorului,suprasolicitarii lui si sporirea prodictivitatii.

17

- n pant crete fora de traciune a buldozerului, scade rezistena la deplasare a utilajului i a prismei de pmnt etc;

- n trepte cu variante de tiere: a)n form de pan;

b)in forma de dini de ferstru;

c)in forma dreptunghiular.

Rezistena de deplasare crete progresiv pe msura formrii prismei de pmnt n faa lamei; o reducere a acestei rezistente i deci o cretere a productivitii se poate obine aplicnd procedeul de spare n form de pan sau dini de ferstru avnd timpul de tiere de 60% i respectiv 70% din timpul necesar tierii dreptunghiulare. n funcie de caracterul lucrrilor, de condiiile de lucru, de dimensiunile frontului de lucru etc, distingem tehnologii de umplere a anurilor, nivelare, defriare, scoaterea buturugilor, scarificare, mprtierea pmntului cu buldozere. Scheme tehnologice de spare Schema tehnologic eliptic - se folosete cnd sunt de executat mai multe ramblee i deblee succesive; buldozerul sap i transport jumtate din pmnt ntr-unul din ramblee,cealalt jumtate transportnd-o la ntoarcere n rambleul anterior.

18

Schema tehnologica de lucru n suveic zig-zag,buldozerul sap fii paralele (1,3,5 ...) i deplaseaz pmntul perpendicular pe frontul de lucru, efectund cursa util.Dup descrcarea lamei, utilajul efectueaz un viraj (rotire pe loc), cu un unghi ascuit fa de direcia cursei utile i, prin mersul napoi, execut cursa n gol; dup un nou viraj, cu acelai unghi, reia sparea i deplasarea pmntului de la locul de ncrcare.

Schema tehnologic de lucru n zig-zag cu depozitarea lateral a pmntului spat, buldozerul avnd o deplasare paralel cu latura scurt a gropii de fundaie, se folosete n cazul sprii gropilor de fundaii cu adncimea de pn la 1,50 m. Scheme tehnologice de umplere a anurilor: Aceste scheme tehnologice depind, n principal, de tipul buldozerului i limea anurilor. Pentru anurile nguste, cnd, de regul, depozitul de pmnt se afl n imediata apropiere, se recomand adoptarea tehnologiei fiilor longitudinale, folosind angledozere i a fiilor transversale, utiliznd buldozere cu lam standard. Pentru cazul anurilor largi, la care depozitul de pmnt este mai mare i amplasat la o oarecare distan fa de an, se recomand: - tehnologia fiilor paralele; buldozerul se deplaseaz, la cursa activ, nclinat sau perpendicular fa de axul longitudinal al anului; -tehnologia fiilor ncruciate; buldozerul se deplaseaz dup dou direcii oblice ncruciate (alternative) pe an. Este o variant superioar a primei, deoarece conduce la o cretere a productivitii, prin micorarea distanei parcurse de buldozer. Scheme tehnologice de nivelare Nivelarea se execut prin curse circulare succesive ale buldozerului, pmntul tiat (pe dmburi), adunndu-se n faa lamei care-l deplaseaz n vederea umplerii gropilor. Toate cursele cu excepia cursei a cincea se execut prin deplasarea nainte, cu vitez mic. A cincea curs se execut prin deplasarea buldozerului napoi cu viteza a doua. Cursele se execut astfel nct lama s se suprapun pe precedenta sa urm, cel puin cu 30 cm. Fisii paralele: Fisii incrucisate:

19

4. Executarea umpluturii (in spatii largi si inguste). Compactarea paminturilor umpluturilor.Sprijinirea malurilor sapaturilor (in spatii largi si inguste). Executarea umpluturilor in spatii largi: n cazul mprtierii n spaii largi pmntul se aduce pe sectorul de lucru cu mijloacele de transport, se descarc n depozite provizorii (grmezi) de unde se preia cu buldozere sau autogredere, care l mprtie n straturi uniforme. Grosimea total a umpluturii se realizeaz din mai multe straturi aezate uniform, nivelate i compactate fiecare n parte; acestea se numesc straturi elementare orizontale. Compactarea pamintului in spatii largi: Compactarea prin intermediul utilajelor de compactare prin rulare; Se realizeaz compactarea prin presiune static sau prin vibrare. Ele pot fi grupate dup urmtoarele criterii principale: - suprafaa de acionare a utilajului: cu fee netede (lise): cu proeminene de tipul celor cu crampoane (picior de oaie), tamping, segmeni, gril; cu pneuri (anvelope); - mixte sau combinate (pneuri i fee netede, pneuri i crampoane); - modul de deplasare al utilajului, utilaje tractate (remorcate), numite i tvlugi; - utilaje autopropulsate; - masa utilajului: masa proprie; masa lestat, adic masa mrit prin lestare cu ap. balast sau prin adugarea unei mase suplimentare (agle, plci de font). Compactarea cu utilaje cu fee netede; Utilajele de compactat cu fee netede se folosesc, n general, la compactarea de finisare a umpluturilor, dup compactarea primar realizat cu celelalte utilaje. Ele compacteaz straturi relativ subiri de 10 ... 20 cm i necesit un numr mare de treceri. Utilajele de compactat cu fee netede acioneaz prin rulare i presiune. Fiecare strat elementar orizontal se compacteaz separat i numai dup compactarea complet a stratului respectiv se procedeaz la mprtierea stratului urmtor. Pentru realizarea gradului de compactare prescris, fiecare strat se compacteaz prin trecerea de mai multe ori a utilajelor pe acelai loc. Utilajele folosite sunt: 1. ruloul tractat; Utilajele tractate (tvlugii) necesit un front de lucru mai mare i locuri pentru ntoarcere; pot fi cuplate dou sau trei rulouri la un tractor.

2.utilajul autopropulsat tandem, cu dou rulouri i dou osii; Utilajele autopropulsate se pot deplasa nainte i napoi;

20

Rulourile trijant se utilizeaz la executarea umpluturilor la fundaii,platforme,diguri,drumuri etc. Rulourile sunt dispuse astfel nct suprafeele clcate de cele dou rulouri din spate s se suprapun parial peste suprafaa clcat de ruloul din fa.

3.utilajul autopropulsat triplex, cu trei rulouri i trei osii. Ruloul triplex asigur o suprafa fr denivelri.

Compactarea cu utilaje cu crampoane; Compactoarele cu crampoane acioneaz prin rulare, presiune, frmntare, avnd fixate pe rulouri proeminene: - crampoane (picior de oaie), - tamping (tampoane), - segmente (bare), - gril (grtare). Compactoarele cu crampoane realizeaza o presiune mare si sunt indicate pentru compactarea primar (de adncime), n special al pmnturilor coezive (argile plastice) cu umiditate mare, a celor sub form de bulgri. Ele favorizeaz compactarea n profunzime a stratului i legtura dintre straturi . Se utilizeaz pentru executarea lucrrilor de umpluturi la diguri, baraje, fundaii de drumuri etc. Compactarea se face n straturi de grosime mare, 20 - 50 cm i chiar de 80 cm. Numrul de treceri este de 10 ... 15 ori pentru cei de mas mic i medie i de 5 ... 10 treceri pentru cei de mas mare. n cazul compactrii straturilor de grosime mare, se recomand ca primele treceri s se realizeze cu compactoare uoare, iar ultimele treceri, cu compactoare grele. Compactoarele cu crampoane au tendina de a afna stratul de la suprafa pe o grosime a = 4 ... 6 cm; din acest motiv se lucreaz cu sisteme de maini: - compactor cu crampoane pentru compactarea primar; - compactor neted pentru finisare.

21

Forma optim, dedus teoretic i confirmat experimental, este a cramponului tamping. Din punct de vedere constructiv, pot fi: - rulou cu crampoane tractat, - compactor tandem, - autopropulsat, - cu un singur rulou cu crampoane, s - au cu ambele rulouri cu crampoane; - compactor mixt, avnd puntea din spate pe pneuri i un rulou cu crampon. Compactarea cu utilaje pe pneuri. Compactoarele pe pneuri acioneaz prin rulare, presiune, frmntare. Profilul adnc al pneurilor este utilizat pentru compactarea pmntului, n timp ce profilul plat, la compactarea mbrcminilor asfaltice. Aceste compactoare au o mobilitate mare. efectueaz compactarea prin mers nainte napoi, fr ntoarceri la captul sectorului de lucru, compactnd toate tipurile de materiale, pmnturi necoezive sau slab coezive, pmnturi coezive cu umiditate ridicat. Compactoarele pe pneuri pot fi: - tractate; - autopropulsate. In scopul acoperirii ntregii limi de lucru, pneurile se dispun decalat, n plan pe cele dou osii. Numrul lor poate fi impar, fa/spate (3/4; 5/6). dar poate fi i par. Compactoarele pe pneuri asigur o repartiie mai uniform a presiunilor, meninnd un timp mai ndelungat presiunile maxime asupra pmntului; de aceea necesit un numr mai mic de treceri dect compactoarele cu rulou neted i compacteaz straturi de pmnt mai mari: - 15 ... 25 cm cele de tip uor i mediu; - 30 ... 50 cm cele de tip greu. Numrul de treceri este de: - nt = 4 ... 6 pentru pmnturi necoezive; - nt = 8 ... 12 pentru pmnturi coezive. Compactarea cu utilaje vibratoare. Utilajele vibratoare acioneaz la suprafaa terenului transmindu-i acestuia, sub form de impacturi, oscilaiile organului de lucru.Efectul de vibrare va fi cu att mai mare cu ct forele de coeziune sunt mai mici i cu ct gradul de neuniformitate al particulelor este mai mare. Compactarea prin vibrare, n comparaie cu cele cu aciune static sau prin batere, asigur o adncime de compactare mai mare, iar utilajele au puteri instalate i mase proprii specifice mai mici. Utilajele de compactare vibratoare pot fi prevzute i cu crampoane sau pot fi combinate cu compactoarele pe pneuri, rezultnd o gam larg de tipuri de ut ilaje, tractate sau autopropulsate.

22

Utilajele de compactare prin vibrare sunt: - ruloul vibrator tractat, - neted sau cu - crampoane, - compactorul vibrator tandem, - compactorul mixt autopropulsat cu pneuri-rulou. Prin vibrare se compacteaz foarte bine: - pmnturile necoezive, - paminturile loessoide, - paminturile stabilizate, - umplutura din piatr spart, - betonul asfaltic. Compactarea sectoarelor de lucru,a straturilor elementare i a fiilor de lucru. mprtierea i udarea pmntului se efectueaz alternativ cu operaia de compactare pe perechi de sectoare de lucru. Tronsoanele de lucru adiacente se suprapun ntre ele, la compactare cu o lime, d = 2,0 ... 3,0 m. Lungimea sectorului de lucru (L > 100 m) va fi mai redus n perioadele de nsorire puternic sau de ploi astfel nct s fie mpiedicat evaporarea apei din pmnt n timpul nsoririi sau ptrunderea excesiv a apei n timpul ploios. Utilajele de compactare se coreleaz cu cele de spare, transport i mprtiere; ntr-o zi pe un sector se mprtie un strat orizontal elementar, iar n ziua urmtoare se compacteaz. Urma lsat de utilaje la o trecere este o fie de lucru de lime corespunztoare limii utilajului. La fiecare trecere utilajul realizeaz o suprapunere a fiilor adiacente pe o lime s = 10 ... 25 cm, n funcie de tipul utilajului i de limea de trecere a acestuia. n acest fel se asigur o uniformitate a compactrii, deoarece acoperirea suprafeei stratului se face n mod succesiv fr a se lsa zone parial, sau deloc compactate, care ulterior ar putea produce deformaii.

23

Compactarea prin batere: Compactarea prin batere se realizeaz prin ocul repetat produs de o mas relativ mare, lsat s cad de la o anumit nlime. Principalele utilaje folosite sunt maiurile i plcile (bttoare) grele, suspendate i acionate de utilaje de ridicare (excavatoare cu bra de macara, macarale pe pneuri sau pe senile, automacarale etc.). Maiurile sau plcile bttoare grele (l ... 4 tone) sunt confecionate din oel, font sau beton armat, au forma unor blocuri tronconice sau tronco-piramidale cu scopul ca centrul de greutate s fie ct mai jos, pentru a se asigura o cdere vertical. Suprafaa de batere (baza) este circular sau ptrat. Plcile bttoare grele realizate din beton armat, au suprafaa de contact cu pmntul prevzut cu nite came care au rolul de a sfrma bulgrii de pmnt i a transmite ocul n adncime. Capacitatea de ridicare a macaralei trebuie s fie mai mare de 1,5 ... 2,0 ori masa maiului sau a plcii. Maiurile i plcile bttoare grele sunt utilizate n special pentru lucrri de consolidare a terenurilor de adncime sau de suprafa i n mai mic msur pentru compactarea umpluturilor propriu-zise; se recomand pentru pmnturi stncoase (blocuri de piatr, bolovani) i pentru prafuri nisipoase, argiloase cu plasticitate redus. Domeniul de folosire al compactrii prin batere este limitat la spaii unde nu pot fi folosite utilajele care lucreaz prin rulare, cum sunt fundaiile adnci ale silozurilor, turnurilor de rcire, compactarea fundului spturilor la construcii civile etc. Parametrii tehnologici sunt: - nlimea de cdere (H = 1,5 ... 4,0 m): - grosimea stratului de pmnt dup compactare (hc = 0,3 ... 1,2 m); - numrul de lovituri pe aceeai urm (n = 4 ... 6). Pentru executarea compactrii prin batere cu placa sau maiul acionat de excavator, pmntul se aeaz n straturi i se niveleaz cu buldozerul. Grosimea stratului se stabilete n funcie de dimensiunile plcii sau maiului, de umiditatea pmntului i regimul de batere (frecvena, nlimea de cdere, numrul de lovituri pe aceeai urm). Compactarea se execut pn la atingerea refuzului de compactare, care este de: 1 ... 2 cm pentru pmnturi coezive; 0,5 ... 1,0 cm pentru pmnturi necoezive.
24

Dezavantajele: - compactare neuniform n adncime; - suprafaa rmne denivelat i necesit o compactare de finisare: - producerea de ocuri care duneaz construciilor i taluzurilor din apropiere. Schemele tehnologice pentru compactarea in spatii largi: Schemele de mecanizare se alctuiesc n funcie de destinaia construciei, de dimensiunile frontului de lucru i de tipul i de tipul constructiv al utilajului. La toate schemele de mecanizare trebuie avut n vedere ca, n procesul de compactare efectiv, utilajul s se deplaseze numai n linie dreapt, n prima trecere utilajul trebuie s acopere ntreaga suprafa a stratului supus compactrii, dup care operaia se reia pn la efectuarea numrului de treceri stabilit prin proiect. - Schema de mecanizare circular se aplic la compactare rambleelor largi care per mit ntoarcerea convoiului de utilaje pe limea sa. - Cnd nlimea total a umpluturii este mai mic de 1,5 m, compactarea se ncepe de la una din marginile sectorului de lucru spre interior, terminndu -se la mijlocul sectorului. Pentru nlimi mai mari, n vederea prevenirii unor eventuale accidente, prin rsturnarea compresorului, prima trecere nu se face chiar de la margine, ci la o distan egal cu nlimea umpluturii fa de muchia platformei: la trecerile urmtoare compresorul se apropie treptat de muchia platformei, dup care urmeaz compactarea prii centrale. Schema tehnologica pentru compactarea umpluturilor pentru h<1.5m. - Schema de mecanizare n zig-zag se aplic la compactarea rambleelor nguste, unde nu se poate efectua ntoarcerea utilajului i unde este indicat folosirea compactoarelor autopropulsate care efectueaz deplasarea prin mersul nainte-napoi cu viraje sub un unghi mai mic de 90. Trecerile ncep de la una din marginile rambleelor i se termin la cealalt margine. - Schema de mecanizare mixt circular zigzag realizeaz compactarea longitudinal a sectorului de la margini ctre interior; este indicat la lucrri rutiere unde compactoare autopropulsate efectueaz compactarea prin mersul nainte-napoi. Schema tehnologica pentru compactarea umpluturilor pentru h>1.5m. Sprijinirea malurilor sapaturilor in spatii largi: La aceste tipuri de sprijiniri presiunea exercitata de mal se transmite prin intermediul proptelelor inclinate,la platforma de baza a taluzului,s-au prin intermediul unor tiranti ancorati la partea superioara a taluzului.Distanta minima este determinata in functie de unghiul taluzului natural si adincimea sapaturii.
25

Sprijiniri in spatii largi,cu contrafise(tiranti)

Sectiune longitudinala:

Sectiune transversala:

Sprijiniri in largi,cu clesti:

spatii

Sprijiniri in spatii largi cu ajutorul cablurilor:

1 - ecran; 8 pilot; 2 - scinduri ; 9 cablu. 3;4 contrafise(tiranti); 5 tarus; 6 grinzi de rezemare a contrafiselor; 7 clesti;

26

Executarea umpluturilor in spatii inguste: n cazul mprtierii n spaii nguste i restrnse umpluturile sunt realizate la anuri de conducte, la fundaii de couri de fum,etc. Este important s se in seama de unele reguli pentru executarea umpluturilor : - nainte de executare a umpluturii se face compactarea pmntului natural de sub viitorul rambleu; - materialul se aeaz n umplutur n straturi orizontale pe toat limea rambleului, cu grosimi de 15 100 cm.; - pmntul aezat n umplutur nu trebuie s conin bulgri i s fie omogen ca porozitate; - umiditatea pmntului aezat s fie ct mai aproape de cea optim. - cnd umiditatea pmntului este mai mare sau mai mic cu peste 2% fa de cea optim, se vor lua una din msurile de uscare sau umezire; - atunci cnd se constat stri care ar putea determina sau favoriza pierderea stabilitii spturilor (umeziri locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz et c.), pentru evitarea accidentelor, lucrrile se vor opri i se vor lua msurile tehnice necesare nlturrii pericolelor existente. Compactarea pamintului in spatii inguste: Atunci cnd dimensiunile suprafeei de compactare nu permit circulaia u tilajelor, compactarea se efectueaz astfel: - prin batere, folosind maiuri mecanice cu explozie, de tip broasc, sau maluri electromecanice;

- prin vibrare, folosind maiuri sau plci compactoare vibratoare.

Maiurile mecanice: sunt utilaje cu greuti cuprinse ntre 200 i 1200 daN, care la explozia unui amestec de benzin i aer n corpul maiului provoac un salt de 15 40 mm ntregului ansamblu. Maiurile grele de tip broasca: avansul utilajului se obine prin nclinarea axului fa de suprafaa de baz, n timp ce la maiurile uoare, avansul este dat de ctre muncitor, care la fiecare salt i imprim o uoar mpingere. Att nlimea saltului ct i deplasarea utilajului depind de gradul de compactare al pmntului. Pmntul foarte afnat poate produce o amortizare a ocului care poate determina imposibilitatea funcionrii maiului; n aceste cazuri se recomand realizarea unei compactri preliminare cu ajutorul mijloacelor de transport i mprtiere.

27

Malurile electromecanice: au greuti cuprinse ntre 30-200 daN. Sunt alctuite dintr-un cilindru metalic prevzut la partea inferioar cu o talp metalic, curbat. Procesul de lucru se realizeaz prin transformarea micrii de rotaie a axului maiului ntro micare de dute-vino pe vertical, astfel nct n momentul cderii se obine o micare de naintare de 0,15 - 0,40 m. Frecvena acestor salturi este de cteva ori mai mare dect cea a maiurilor mecanice i, de aceea, pe lng efectul de batere, se produce i un efect de vibrare. Aceste maiuri compacteaz straturi de 15 - 50 cm grosime, prin 2-5 treceri succesive, n funcie de natura terenului i greutatea utilajului. Se folosesc la lucrri de volume mici. n tocuri nguste, lng lucrrile de beton, conducte, la umplerea anurilor etc. Plcile vibratoare: Ruloul vibrator condus se folosete n cazul compactrii n spaii nguste cu fronturi de lucru de lungime mare (anuri). Dup greutatea proprie, se deosebesc urmtoarele tipuri: - uoare, -mijlocii, - grele. Plcile vibratoare sunt destinate compactrii pmnturilor necoezive i slab coezive, cu un coninut redus de umiditate, la amenajri de ramblee, platforme sau pentru umpleri de anuri, n funcie de plasticitatea i uniformitatea terenului, adncimea de compactare variaz ntre: 0,1 - 0,2 m la plcile vibratoare uoare; 0,2 - 0,4 m la cele mijlocii; 0,8 - 1,5 m la plcile vibratoare grele. Viteza de deplasare este cuprins ntre 6 - 10 m/min, iar numrul de treceri, de 4 - 8 pe aceeai suprafa. n cazul n care aceste utilaje sunt folosite pentru compactarea terenurilor afnate i cu denivelri, randamentul lor este redus.Se recomand ca nainte de compactare, fiecare strat s fie nivelat cu ajutorul buldozerului, operaie n timpul creia se realizeaz i o compactare a stratului superficial.

28

Sprijinirea malurilor sapaturilor in spatii inguste: La aceste tipuri de sprijine presiunea exercitata de un mal s-e transmite malului opus si invers,prin intermediul unor proptele orizontale,astfel incit presiunile celor doua maluri se echilibreaza reciproc,Se executa la,in general,la gropi si santuri,a caror latime nu depaseste 2.5...4.0m,in funtie de natura terenului,de inaltimea peretelui sprijinit,de materialele sprijinirii,etc.

1 ecran 2 rigidizare ecran; 3 tirant. Detaliu de tirant(contrafisa):

NOTA:Sprait inseamna tirant sau contrafisa.

29

5.Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din beton armat monolit prin metoda ,,Pereti mulati Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de condiiile geologice i hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a acestor construcii. n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz urmtoarele metode de execuie a construciilor subterane: 1) Prin spturi deschise 2) Metoda perei mulai 3) Metoda cheson deschis Metoda spturilor deschise se utilizez n cazuri cnd fundaia construciei se amplaseaz pn la adncimea 6-7m i condiiile hidrogeologice permit acest lucru. Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri: 1) constructia este adincita in stratul impermiabil 2) terenul este dens constituit 3) Nivelul apelor subterane este ridicat 4) Eate necesar de a efectua constructii subterane in apropierea celor existente 5) Cnd adncimea amplasat depete 8-10m de la suprafaa liber. Cind peretii mulati au de preluat impingeri mari orizontale sau cind groapa pentru constructie trebuie mentinuta liber pentru accesul utilajelor de excavat si evacuat (de exemplu, statiile metri) acestea se ancoreaza la exterior in terenul de baza adiacent. Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea transeei. Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,2m cu adncimea h=8-10m. i perei verticali ntr-un mediu noroios-betonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele, a pereilor construciei subterane din beton armat monolit. Realizarea pereilor mulai din beton armat monolit cu lucrri pregtitoare i anume: 1) Se efectuiaz trasarea geodezic

2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.

3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului pe tot perimetrul construciei.

30

Lucrrile de baz se efectuiaz pe sectoare cu lungimea egal cu 4-6m. Mai nti se execut poriunile de perete pe sectoarele impare i dup ntinderea suficient a betonului pe sectoarele pare.

Tehnologia: 1)Se sap traneul pn la cota de proiect cu ajutorul graiferului n mediul betonitic (nivelul noroiului se va menine la cota inferioar a grinzii de ghidaj, introdus prin pompare.

2) Cu ajutorul macaralei n traneu se introduc carcasele de armature,daca este cazul piesele de armare sunt puse in mediul betonitic i se fixeaz n conformitate cu proiectul.

3) Se execut betonarea pereilor prin metoda evii extrase vertical n sus ,tubul de betonare trebue sa fie afundat in beton in intervalele 0.7-1.0 m. Pe msura introducerii betonului n incint noroiul betonitic deslocat se extrage in traneu cu ajutorul pompei i se depoziteaz. -cind ajungem cu betonarea la cota superioara 30-40 cm, betonul contaminat se inlatura si se pune beton curat

4) Se efectuiaz recepia lucrrilor pe sectoare la care se prezint toate procesele verbale de constatare a lucrrilor ascunse i se verific poziia construciei n plan i n spaiu. Avantajele metodei constau n micorarea volumelor spturilor i duratei executrii lucrrilor cu costuri minimale. Durata de turnare a betonului intr-un sector de lucru poate fi max 6-8h.Pentru aceasta in reteta betonului se prevad intirzieri de priza care ii confera o lucrabilitate pe min. 6h,timp in care betonul turnat in sector nu face priza, evitind astfel crearea de rosturi de separatie intre betoanele turnate la diferite ore din cadrul intervalului de turnare maxim stabilit.

31

Pe timp friguros se vor intreprinde urmatoarele masuri: - se termoizoleaza instalatiile pentru prepararea, transportarea si reciclarea noroiului bentonitic - protejarea cu scuturi termoizolante a sectoarelor transeei - se termoizoleaza sectoarele betonate - utilajul se va instala in incaperi cu incalzire - temperatura betonului turnat nu trebuie sa fie mai mic de +5C Fig. 6.4.Schema tehnologica de efectuare a peretilor mulati monoliti: a)excavarea solului din transee sub protectia noroiului bentonitic b)montarea carcaselor de armatura c)betonarea sectorului de lucru cu tubul de betonare d)o portiune de perete terminata 1-pretranseea cu grinzile de ghidaj,2-instalatia de excavare a solului,3-noroiul bentonitic,4teava de ghidaj5-carcasa de armature 6-tubul de betonare cu burlan, 7-portiune de perete terminata, 8-rostul dintre sectoarele de lucru.

32

6. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane,adinci din elemente prefabricate prin metoda Pereti mulati(bleadi). Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,1m cu adncimea h=8-10m. Sapatura are loc in mediul noroios-bentonitic perei n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea n ele, a pereilor construciei subterane din elementele prefabricate. Metoda executiei peretilor mulati din elemente prefabricate consta in: 1.Trasarea axelor; 2.Executarea grinzilor de ghidaj; 3.Sparea transeului in mediul de noroi bentonitic; 4.Montarea panourilor prefabricate. Lucrrile de baz au loc n urmtoarea ordine: 1. Se sap traneul pentru amplasarea elementelor prefabricate (plci din beton armat cu =0,3-0,6m). Se pompeaz noroiul n incint. 2. Se execut un pat de prundi (0,3-0,4m). 3. Se monteaz elementul prefabricat al peretelui.Panourile se fixeaz unul dup altul cu ajutorul barelor de ghidaj. Se fixeaz n partea de sus prin sudarea capetelor de armtur dintre panouri i grinzile de ghidaj. Pentru fixarea n partea inferioar n incint prin metoda evii extrase vertical n sus se introduce un strat de beton cu h=1m n ambele pri ale panoului, spaiile dintre panouri i peretele planeului se umpl cu prundi. Barele de ghidaj dup fixarea panourilor se extrage cu macaraua.Rosturile dintre panouri se monolitizeaz. 4. Dup realizarea pereilor se execut radierii monolii. Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea transeei si totodata permite: 1.Industrializarea maximal a lucrarilor 2.Confectionarea elementelor prefabricate cu detalii inglobate, goluri si dopuri cu o exactitate maximala 3.Efectuarea peretilor din elemente prefabricate de forme rationale (cu grosimea mai mica decit a transeei sapate, cu goluri in forma T si I) 4.Realizarea peretilor de o calitate inalta. Exista doua tehnologii de efectuare a pereilor mulai din elemente prefabricate si anume: - de doua etape; - de o etapa. La efectuarea ncarrilor dup tehnologia de dou tape in traneea excavat sub noroiul bentonitic se inglobeaz utiliznd grinzi directoare, panourile de perete,apoi n spaiul dintre ele i peretele exterior al traneei se toarn cu ajutorul tuburilor sau ale pompelor mortar din nisip si ciment cu o densitate ce depete de circa 2 ori densitatea noroiului bentonitic pe care i1 substituie. Este posibil i tehnologie "Prefasif" ce" prevede substituirea in sectorul de lucru al noroiului bentonitic cu gel-beton si nglobarea n el a panourilor de perete.Aceesta permite o etanar mai bun a rosturilor dintre panouri i dintre ele i solul nconjurtor.

33

Efectuarea peretilor mulati din elemente prefabricate dupa tehnologia de doua etape: a-excavarea transeei b-inglobarea elementelor prefabricate si suspendarea lor pe grinzile de ghidaj c-substituirea noroiului bentonitic cu mortar de ciment de nisip d-portiunea de perete monolita 1-grinzile de ghidaj 2-instalatia de excavare 3-noroiul bentonitic 4-teava de ghida 5-elementul prefabricate 6-tubul de pilnie 7-mortar de ciment cu nisip Efectuarea peretilor mulati din elemente prefabricate dupa tehnologia Ponosol(tehnologia de o etapa): a-excavarea sub protectia gel-betonului b-inglobarea elementelor prefabricate in gelbeton si suspendarea lor pe grinzile de ghidaj c-portiunea de perete finit 1-drinzile de ghidaj 2-instalatia de excavare 3-gel-beton 4-teava de ghidaj 5-elementul prefabricat Conform tehnologiei de o etap excaverea solului este efectuat sub protecia gelbetonului ce are un timp al prizei mrit (pin la 24 h in dependen de aditivii folositi). Panourile de perete se nglobeaz n gel-beton pin la ncepereaprizei. Dupa intrire gel-betonul etaneaz bine rosturile ntre panouri i creaza un ecran impermeabil ntre ele i pmnturi inconjuratoare. Aceast tehnologie, ce a fost elaborat de firma Ponosol exclude etapa de substituire a noroiului bentonitic cu mortare de ciment i nisip, ce permite de a micore termenii de efectuare, manopera lucrrilor i costul construciei.

34

Dup schemele constructive pereii din elemente prefabricate pot fi de dou tipuri . 1.panouri de rost si de cimp 2.panouri plate.

Primul tip const din panouri de"rost" si de"cimp" - este folosit n cazul sarcinilor verticale mari care se solicit de panourile de rost ce snt nglobate ntr-un strat de sol dur. Intre panourile de "rost" se monteaz panourile de cimp" ce snt adincite numai pn la nivelul de jos al gropii fundaie. Tipul al doilea const din panouri plate, ce se monteaz pin la adincimea de proiect. Dimensiunile panourilor, de obicei, nu depesc lungimea de 10 -12 m, iar limea 1,5-3 m avnd grosimea 0.2-0.3m. Schemele constructive ale imbinarii panourilor peretilor mulati: a-imbinarile elaborate de firma Soletanche b-imbinare deschisa c-imbinare inchisa 1-panoul ce se monteaza ; 2cornier de fixare 3-panoul montat anterior ; 4directoare demontabila 5-element de sprijin ; 6directoare nedemontabila

35

7.Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate(cheson deschis si cheson deschis).(suca). Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda chesonului deschis: Esenta metodei consta in faptul ca structura de rezistenta a constructiilor subterane se realizeaza in trepte,fiecare din acestea fiind realizata la cota solului,si apoi prin saparea pamintului din interiorul tunelului,peste primul inel la prima cota,se adopta si al 2-lea care analogic se repeta ciclul pina cind se ajunge la cota de proiect.In dependenta de cerintele functionale talpa lui se betoneeaza cu beton armat monolit. Sapatura poate fi efectuata sau cu mecanisme clasice(excavatoare cu diferite cupe cu bene cu transportare) sau prin metoda de hidromonitorizare (get de apa) cu evacuarea noroiului. In cazul cind nivelul apelor freatice este mica pa se evacueaza prin pompare (epuismente directe) In cazul cind presiunea apelor freatice este mare se poate de evacuate apa cu filtrele aciculare.In cazult cind presiunea este foarte mare se utilizeaza metoda chesonului inchis. Dupa atingerea cotei de proiect se realizeaza pardoselele si constructiile interioare prin metode traditionale cu efectuarea ancorarii .
Constructia chesonului deschis prezinta o membrana groasa rezistenta deschisa in partea inferioara si superioara.

Dupa destinatie chesoanele deschise sunt: - fundatii adanci sunt realizate in cazul fundatiei de o insemnatate inalta. - incaperi subterane. Chesonul deschis poate fi efectuat din urmatoarele materiale: - caramida; - lemn; - metal; - beton; - beton armat. Dupa metoda de fabricare a chesoanelor din beton armat deosebim: - chesoane monolite - chesoane din elemente prefabricate. Dupa metoda de lansare doesebim: - de pe suprafata solului; - chesoane lansate pe peninsule artificiale; - chesoane plutitoare. Dupa configuratie in plan chesoanele deschise pot fi: - rotunde; - dreptunghiulare; - multilaterale; - ovale. Pentru lansarea cu succes a chesonului deschis o mare importanta o are forta de rezistenta a solului.
36

Marimea fortei de frecare depinde de: - caracterul rocilor; - solului; - adancimea de lansare; - forma peretilor chesonului. Pentru a micsora forta de frecare deseori peretii sunt efectuati in trepte, in forma conica sau peretii se prelucreaza cu substante ce micsoreaza frecarea. Posibilitatea lansarii chesonului deschis se determina cu formula: P-QkTf. P masa peretilor chesonului deschis, Q masa apei dislocate de pereti, k coeficientul de siguranta k=1.15, T suma tuturor fortelor de frecare, Tf=Le(H-1.15)fm , Le perimetrul exterior al chesonului, H cota de proiect la care trbuie lansat chesonul. Tehnologia realizarii chesonului deschis(varianta monolit): - Se traseaza axele constructiei. - Se realizeaza cutitul. - Pe cutit se realizeaza primul inel. (daca e necesar se poate de facut si hidroizolarea inelului) Pentru asigurarea deplasrii uniforme a structurii sub partea inferioar a primei trepte permanent se sap pmntul, micorndu-se fora de rezisten.

cutit

cutit

Tehnologia: 1) Se efectuiaz lucrrile pregtitoare trasarea geodezic a axelor edificiului, se nivileaz terenul, pe perimetrul conturului se instaleaz cuitul ce prezint cu sine un cadru cilindric, ascuit la captul inferior. 2) Se realizeaz structura de rezisten n ordinea urmtoare: Pe cuit,pe ntreg perimetru din ambele pri a peretelui se instaleaz cofrajul primei trepte a structurii de rezisten, se armeaz i se betoneaz pereii primei trepte, malaxor-pompconstrucie sau ben-macara-construcie. 3) Dup ntrirea betonului se efectuiaz decofrarea. n interiorul construciei se introduc maini de spat (buldozere, excavatoare, bene pentru pmnt), se ncepe sparea din interiorul conturului i de sub cuit. Pentru asigurarea uniform a structurii de rezisten n jos, sparea
37

sub cuit se efectuiaz uniform, din pri diametral opuse. Pmntul spat se descarc n bene care sunt extrase cu macaraua situat la cota solului. La atingerea prii superioare a primei trepte cotei solului ciclul se repet se cofreaz, armtura i betonarea la a doua treapt, care apoi se lanseaz din nou. Ciclul se repet pn la atingerea structurii de rezisten a cotei de proiect. Dup realizarea structurii de rezisten se realizeaz ancorarea construciei. 4) Se realizeaz celelalte elemente constructive.
T scut metalic

cutit
Q-masa constructiei T-forta de frecare laterala

Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda chesonului deschis: Metoda cheson inchis este analogica cu cea a chesonului deschis diferenta fiind in faptul ca lucrarile de sapare se executa intro camera de lucru in care se creaza o presiune mai mare decit presiunea apei din afara chesonului. Metoda se realizeaza la executarea constructiilor subterane cu adincimi mai mari de 20m. Avantaje: -lucrarile structurii de rezistenta se executa la sol si calitatea poate fi determinate -siguranta in executie (in cazul respectarii tehnicii securitatii) Dezavantaje: -utilaj special de pompare a aerului si tilaj de compresie depresie -muncitorii trebuie sa lucreze sub presiune Structurile de rezistenta a constructiilor subterane a metodei date de regula se executa din prefabricate din B.A. sau din elemente monolite. Chesonul inchis consta din 2 parti:

38

Presiunea de lucru maxima pu om este de 0,4 MPa. P>0,4 MPa este nevoie de roboti
Q T Ps.c Sc 100Pa S p

T-forta lateral de frecare a chesonului Ps.c -presiunea sub cutit Sc -aria cutitului S p -suprafata lateral a peretelui chesonului 100Pa-presiunea Dat fiind faptul ca in camera de lucru avem muncitori cu chesonul inchis putem sapa pina la 36m. Regimul de lucru in functie de presiunea in camera de lucru se micsoreaza pina la 5,2 ore pu P=0,1MPa si 2,4 ore pu P=0,4MPa. In cazul cind presiunea este pina la 0,2MPa temperature aerului tre sa fie de la 16-20 C In cazul cind presiunea este pina la 0,2MPa temperature aerului tre sa fie de la 16-20 C In cazul cind P=0,4MPa temperature 18-24 C Fluxul de aer pu fiecare muncitor tre sa fie de 25 m3 pe ora

39

8. Clasificarea zidariilor. Regulile de baza de alcatuire a zidariilor. Executarea zidariilor din materiale naturale si artificiale si a zidariilor complexe. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros si metodele de executie. Clasificarea zidariilor: Ca urmare a varietii materialelor utilizate, a funciunii, formei, modului de alctuire, a metodelor diferite de executare etc, exist o mare diversitate de zidrii . Principalele clasificri ale zidriilor sunt: a)dup proveniena materialelor: -naturale ; -artificiale. b) dup funciunea pe care o ndeplinesc n construcie : -zidrii portante (perei portani, stlpi, arce, boli, etc.); -zidrii neportante (perei despritori, perei de protecie, perei izolatori, perei, de umplutur etc.); c) dup structura zidriei: -zidrie simpl, care se realizeaz dintr-un singur material de baz, exceptnd pe cel de legtur; -zidrie combinat, care se obine din dou sau mai multe materiale de baz i material de legtur; -zidrie armat, care pe lng materialul (materialele) de baz i de legtur conine i armtur; -zidrie mixt, alctuit din materiale de baz, materiale de legtur i beton simplu; -zidrie complex, format din materiale de baz, materiale de legtur i elemente din beton armat (stlpiori, centuri, buiandrugi etc.). Executarea zidariilor din materiale naturale,artificiale si a zidariilor complexe: 1.Executarea zidariilor din materiale naturale - Zidria din piatr natural neprelucrat: Se ntrebuineaz la fundaii, perei, socluri, ziduri de sprijin, mprejmuiri, drenuri etc. Ca material se folosete piatra de carier sau bolovanii de ru. Acestea nu se prelucreaz, ns nainte de punerea lor n lucrare se cur de impuriti (pmnt, muchi etc.) i se bat uor cu ciocanul pentru a se ndeprta prile fisurate. Grosimea zidriei este minimum 0,60 m cnd se folosesc bolovanii de ru sau piatra spart neregulat i de 0,50 m cnd se folosete piatra brut stratificat (care are dou fee plane i paralele). Mortarul utilizat este cu var i ciment, iar rosturile se realizeaz cu grosimea de 20 ... 50 mm. n cazul realizrii zidriei cu rosturi orizontale se recomand ca la cel mult 2,0 m nlime s se introduc unul sau dou rnduri de crmizi sau de pietre regulate pentru uniformizarea transmiterii ncrcrilor. Este necesar s se urmreasc dispersarea uniform a pietrelor mici i a celor mari n toat masa zidriei n cazul realizrii zidriei din piatr brut poligonal pietrele se vor aeza astfel nct ntr-un punct s nu se ntlneasc mai mult de trei rosturi, iar rosturile verticale s fie n linie continu.

40

Succesiunea principalelor operaii tehnologice pentru realizarea zidriei este: - trasarea poziiei elementului; - aternerea stratului de baz orizontal de mortar (patul); - udarea pietrelor cu ap; - aezarea primului rnd de pietre i ndesarea lor uoar prin baterea cu ciocanul sau cu maiul de lemn; - introducerea i ndesarea cu mistria a mortarului n rosturile verticale; - repetarea operaiilor enumerate pentru fiecare rnd de pietre zidite; - orizontalizarea rostului, prin alegerea pietrelor potrivite ca dimensiuni, dup realizarea fiecrui metru de zid pe nlime; - introducerea (zidirea) unui rnd sau a dou rnduri de piatr avnd form regulat, sau de crmid, pentru uniformizarea presiunilor, la fiecare doi metri de zid. Ultimul rnd zidit, se realizeaz n acelai mod; - verificarea permanent pe parcursul executrii zidriei a verticalitii i planeitii feelor elementului. 2.Executarea zidariilor din materiale naturale - Zidria din piatr de cariera,prelucrata in forme regulate executata cu mortar: Zidria se poate realiza cu piese avnd greutatea pn la 30 kg sau cu piese cu greuti mai mari, ns n acest caz manipularea lor fcndu-se mecanizat (pentru prinderea pieselor se folosesc dispozitive speciale de agare de tipul crligelor, cletilor, etc.). Rosturile se realizeaz cu grosimea de 20 ... 50 mm, iar n cazul pietrelor mari se execut suplimentar o legare ntre ele cu piese metalice de tipul scoabelor, dornurilor, plcuelor n form de coad de rndunic. n cazul utilizrii pietrelor lefuite, feele trebuiesc protejate de eventuale stropiri sau scurgeri de mortar. Protejarea rosturilor concave se face cu cli, sfoar, sau argil gras ndesate n rosturi, iar a rosturilor drepte (la fa), cu hrtie lipit pe feele pietrelor. Materialele de protecie, se ndeprteaz dup terminarea zidriei. 3.Executarea zidariilor din materiale artificiale - Zidria din crmizi i blocuri ceramice arse: Tehnologia de executare a zidriilor din crmizi i blocuri ceramice arse. Piesele folosite la acest tip de zidrie sunt crmizile pline i crmizile sau blocurile ceramice arse cu goluri, realizate n mai multe tipo-dimensiuni. Dup modul de aezare a pieselor, zidriile pot fi pline, la care piesele sunt aezate fr spaii goale ntre ele i cu goluri, la care piesele sunt aezate astfel nct s se creeze n interiorul elementului goluri. n raport cu funciunea pe care o ndeplinete elementul de zidrie, grosimea acestuia, poate fi de: - crmid zidria are pe grosime un singur ir de crmizi aezate pe muchie; - crmid zidria are pe grosime un singur ir de crmizi aezate n lung; - 1 crmid zidria de crmid se poate realiza n dou sisteme; avnd pe grosime, alternativ, dou iruri de crmizi n lung i respectiv un ir de crmizi aezate n curmezi, sau numai un ir de crmizi aezate n curmezi; - 1 crmizi zidria de crmid are pe grosime un ir de crmizi aezate n lung i un ir de crmizi aezate n curmezi, care alterneaz la fiecare rnd;
41

- 2 crmizi zidria de crmid are pe grosime, alternativ, dou iruri de crmizi aezate n lung i un ir de crmizi aezate n curmezi i respectiv dou iruri de crmizi aezate n curmezi.

Grosimea rosturilor este de 12 mm pentru cele orizontale i de 10 mm pentru cele verticale. Pentru obinerea unei rezistene maxime, pe ansamblu, este necesar ca zidria s se realizeze n rnduri progresive pe toat suprafaa construciei, ntreruperea temporar n executare, se face n acelai plan orizontal pentru toate elementele care se zidesc. Cum acest lucru nu este posibil n anumite situaii, se admite i executarea separat a elementelor, n aceste cazuri ntreruperile n executare se vor face la o distan de minimum 1,0 m fa de intersecie, ea prevzndu-se la capete cu trepi verticali sau nclinai, care s asigure o bun legtur a zidriei ulterioare de cea executat anterior. Nu se admit ntreruperi deasupra sau n dreptul unuia din capetele buiandrugilor. n scopul asigurrii legturii (eserii) crmizilor, modul de aezare a lor ntr -un rnd trebuie sa fie diferit fa de modul de aezare n rndul inferior sau superior. Legtura zidriei const n aezarea pieselor dintr-un rnd, decalate fa de cele din rndul alturat, att n lungimea zidriei ct i n grosimea ei. Exist mai multe tipuri de legturi dintre care se pot meniona: - legturi n cmp - legturi de coluri; - legturi la ramificaii; - legturi la ncruciri. Atunci cnd zidria se realizeaz cu goluri,golurile care rmn nglobate n zidrie pot s rmn neumplute sau pot fi umplute cu diverse materiale fono- sau termoizolatoare. Dup cum se observ n figur, zidria se realizeaz cu grosimea minim de l piese. Disen pizdos Zidria crmizilor se poate face folosind mai multe tehnol ogii: - zidire cu mistria; - zidire fr mistrie, formnd rostul vertical prin apsarea crmizii ;
42

- zidirea crmizilor fr mistrie, formnd rostul vertical prin apsarea crmizii, curirea i ntinderea mortarului ieit din rosturi cu mistria; - zidirea crmizilor, cte dou deodat n iruri de umplutura; Desfasurarea principalelor operaii tehnologice pentru realizarea unui element: - dup pregtirea locului de munc (curirea zonei, aducerea i distribuirea materialelor, uneltelor, sculelor i dispozitivelor etc.) i organizarea echipei de lucru, se traseaz poziia elementului; - se ud cu ap suprafaa trasat, pe care se va executa zidria i cu ajutorul mistriei, canciocului sau lopeii-cancioc se aterne primul strat de mortar (patul); - se ncepe zidirea folosind una din tehnologiile prezentate anterior, avnd grij ca fiecare crmid s fie udat bine cu ap nainte ca s fie zidit; - zidirea se ncepe prin realizarea unor repere de col i eventual a unor repere intermediare dac lungimea elementului este mare. Aceste repere se obin zidind cteva rnduri de crmizi; - se ntinde o sfoar aezat la nivelul primului rnd i la faa lateral a acestuia, fixat la capete cu cte un cui nfipt n mortarul din rost i meninut n poziia corect cu cte o crmid aezat pe muchie. Sfoara se poate prinde la capete de abtecuri fixate de repere; - se trece la completarea primului rnd, ntre repere, zidarul verificnd permanent orizontalitatea i verticalitatea zidriei cu ajutorul dreptarului, a nivelei i a firului cu plumb ; - se scoate sfoara i se fixeaz cu un rnd mai sus i toate operaiile se repet pn la terminarea zidriei; - se prelucreaz rosturile dac este cazul. Se menioneaz c sensul de zidire (pozare) a crmizii este opus sensului de naintare a rndului ce se zidete.n cazul zidriilor care folosesc crmizi sau blocuri cu goluri verticale sau orizontale se respect aceleai reguli ca i n cazul zidriilor realizate cu crmizi pline. 4.Executarea zidariilor complexe: Zidria complex este o zidrie ntrit, la intervale (distane) determinate prin calculul, sau constructiv, cu elemente din beton armat monolit verticale (stlpiori, sau orizontale (centuri, buiandrugi), care-i sporesc rezistena (capacitatea portant).Stlpiorii se dispun n funcie de gradul de seismicitate al zonei, n puncte caracteristice ale cldirii cum ar fi: colurile tronsonului, capetele diafragmelor din zidrie, intrnduri la logii, colurile, ramificaiile i ncrucirile de ziduri etc. Betonul folosit la zidriile complexe va avea cel puin clasa Bc 10.Conlucrarea stlpiorilor cu zidria adiacent se asigur prin dispunerea n rosturile orizontale ale zidriei de bare de oel-beton ncastrate n acetia i prin executarea zidriei adiacente acestora, cu trepi. Tehnologia de executare a zidariilor complexe : - se traseaz stlpii o dat cu trasarea zidriei; Se execut zidria respectndu-se regulile urmatoare: - dup pregtirea locului de munc (curirea zonei, aducerea i distribuirea materialelor, uneltelor, sculelor i dispozitivelor etc.) i organizarea echipei de lucru, se traseaz poziia elementului;
43

- se ud cu ap suprafaa trasat, pe care se va executa zidria i cu ajutorul mistriei, canciocului sau lopeii-cancioc se aterne primul strat de mortar (patul); - se ncepe zidirea folosind una din tehnologiile prezentate anterior, avnd grij ca fie care crmid s fie udat bine cu ap nainte ca s fie zidit; - zidirea se ncepe prin realizarea unor repere de col i eventual a unor repere intermediare dac lungimea elementului este mare. Aceste repere se obin zidind cteva rnduri de crmizi; - se ntinde o sfoar aezat la nivelul primului rnd i la faa lateral a acestuia, fixat la capete cu cte un cui nfipt n mortarul din rost i meninut n poziia corect cu cte o crmid aezat pe muchie. Sfoara se poate prinde la capete de abtecuri fixate de repere; - se trece la completarea primului rnd, ntre repere, zidarul verificnd permanent orizontalitatea i verticalitatea zidriei cu ajutorul dreptarului, a nivelei i a firului cu plumb ; - se scoate sfoara i se fixeaz cu un rnd mai sus i toate operaiile se repet pn la terminarea zidriei; - pe feele comune stlpior-zidrie, rosturile nu se umplu cu mortar pe o adncime de aproximativ 2 cm, pentru realizarea unei bune legturi ntre zidrie i beton (stlpior); - se monteaz vergele de oel, n rosturile orizontale, pe msur ce se cldete zidul; - se prelucreaz rosturile dac este cazul. Se menioneaz c sensul de zidire (pozare) a crmizii este opus sensului de naintare a rndului ce se zidete.n cazul zidriilor care folosesc crmizi sau blocuri cu goluri verticale sau orizontale se respect aceleai reguli ca i n cazul zidriilor realizate cu crmizi pline. - se monteaz barele verticale de armtur i etriere; - se cofreaz feele nezidite (exterioare) ale stlpiorului; - se cur baza stlpului i se ud zidria bine cu ap; evacuarea impuritilor i apei n exces se face prin fereastra de curire, amplasat la baza stlpului; - se nchide (zidete) fereastra de la baza stlpiorului, se toarn betonul n straturi i se compacteaz. Compactarea se face manual cu ipci, lopele sau vergele, deoarece o compactare energic (vibrare, baterea cu ciocanul n cofraje) ar fi duntoare aderenei dintre crmizi i mortar. Tehnologia de realizare a centurilor : Centurile se realizeaz din beton armat monolit i sunt continue pe toi pereii portani. - o dat cu turnarea planeelor, n cazul celor monolite ; - ulterior montrii planeelor, n cazul celor prefabricate. Succesiunea principalelor operaii la executarea centurilor planeelor prefabricate este : - dispunerea armturilor din centuri, dup montarea planeelor, asigurnd petrecerea minim a barelor n cmp curent, la coluri, ramificaii etc., precum i legarea acestora cu mustile (buclele) scoase din planeele prefabricate; - curirea i udarea elementelor adiacente centurii;
44

- turnarea i compactarea betonului (clasa minim Bc 20); - protejarea betonului dup punerea sa n lucrare. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros si metodele de executie: Principalele msuri care se iau pentru executarea zidriei pe timp friguros sunt: - amenajarea cilor de acces n vederea reducerii la minimum a timpului de transport pentru mortare; - depozitarea cimentului n ncperi uscate, ferite de umezeal i nghe; este necesar s se asigure o temperatur de minimum + 3 C ; - stivele de piese este recomandat s fie protejate contra intemperiilor; - mijloacele de transport ale mortarului trebuiesc termoizolate ; - folosirea mortarului de marc minim M25Z (ciment-var), preparat cald cu restricia c la ieirea din malaxor temperatura lui s nu depeasc +50 C; - executarea zidriei n spaii mari nclzite n care s se asigure o temperatur min. de + 5C. Metodele de executie a zidriei pe timp friguros: - metoda ngherii mortarului; - cu utilizarea adausurilor chimice; - metoda nclzirii artificiale a zidriei. 1.Metoda ngherii mortarului: Se efectueaz n aer liber din pietre nenclzite, dar curite de zpad i ghea, amplasate pe un mortar nclzit. Sub aciunea temperaturilor negative mortarul nghea i se afl n aceast stare pn la dezgheare n primvar sau pn la nclzire artificial. Mortarul dezgheat treptat mrete rezistena. Mortarul este nclzit pentru a majora lucrabilitatea lui i comprimare sub greutatea zidriei amplasate mai sus. Utilizarea acestei metode este recomandat pentru zidria din crmid n care mortarul constituie 21 22 % din volumul construciei, i pentru zidria din blocuri mari, unde cantitatea mortarului este neconsiderabil. Realizarea zidriei din pietre neprelucrate prin metoda ngherii mortarului este interzis. Executarea zidriei prin aceast metod se realizeaz pe mortare cu marca nu mai mic de M10 fr adausuri chimice. nclzirea mortarului se realizeaz prin nclzirea apei de preparare pn la temperatura nu mai mare de 80C. 2.Metoda utilizarii adaosurilor chimice: Utilizarea adaosurilor chimice substantele antigel micsoreaza temperatura de inghet a apei (saruri, NaCl, CaCl). Se utilizeaza pentru marci a mortarului >50, nu se recomanda pentru zidarii armate pentru a evita oxidarea armaturii. 3.Metoda incalzirii artificiale a zidariei: S-e executa cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la 220-380V, cu ajutorul caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din interior (unde s-au desfasurat masurile de incalzire) este uscat iar cel de la exterior isi continua priza. Dezavantajul cheltuieli mari de energie.

45

9.Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter cu carcasa din elementele prefabricate de beton armat si a halelor cu carcasa din elemente prefabricate din otel. Executarea infrastructurii: Defrisarea stratului vegetal, executarea sapaturii pentru fundatie(in cazul cind pasul stilpului si deschiderea este l<12m se efectuiaza sapatura comuna pentru intregul sir de fundatie.

In cazul cind l>12m se face gropi separate pentru fiecare fundatie.

2. Se infaptuieste receptia sapaturilor si se efectuiaza un proces verbal al fazei determinante. La acesta executie se invita inginerul geotehnician la groapa de fundatie. La receptie se prezinta: a) avizul inginerului geotehnician b) schema de executie

Procesul verbal al acestei faze determinante semneaza si stampileaza de catre toti care au participat la receptia acestei faze determinante. In cazul cind lucrarile corespund proiectului si normat in vigoare se mentioneaza permisiunea de a executa urmatoarele lucrari. 3. Montarea paharelor de fundatie.

46

Dupa montarea paharelor de fundatiese efectuiaza ridicarea de executie la care se verifica pozitionarea paharelor in plan si pe inaltimi, deasemenea se determina cotele fundului fiecarui pahar, ca cota de reper a fundatiei paharului se ia cota cea mai inalta, celelalte funduri se aduc la cota de reper prin turnarea mortarului de ciment cu tasarea conului 8-10cm cu marca cimentului M100. 4. Montarea grinzilor de fundatie Se intocmeste procesul verbal a lucrarilor ce devin ascunse(montarea paharelor de fundatie si grinzile de fundatie). Executarea umpluturii cu respectarea regulilor de executie a umpluturilor. Umplutura se executa din sol cu umiditatea optima asezat strat cu strat (0,3-0,5m) si compactarea fiecarui strat pina la densitatea minima la 1,6 g/cm3. Se intocmeste proces verbal a lucrarilor fazelor determinante pentru infrastructura, la receptie se prezinta: -schema de executie a fundatiilor si grinzilor de fundatie -certificatul de calitate ale prefabricatelor a paharelor de fundatie si grinzi de fundatie -buletinul de incercari a pamintului umpluturii. Se semneaza de inspectorul de stat in constructie, dirigintele de santier, responsabilul tehnic, proiectantul. Executarea suprastructurii: 1. Montarea stilpilor in paharele de fundatie. -metoda libera ( fixarea liberera cu pene) -metoda libera constrinsa (fixarea provizorie cu bucse) In cazul cind H a stilpului este mai mare de 8m stilpul se fixeaza suplimentar cu contravintuiri in planuti de rigiditate minim.

Din punct de vedere a organizarii stilpii se monteaza prin asa numita metoda numita metoda diferentiala.

47

Monolitizarea imbinarilor stilp, pahar, fundatie se efectuiaza cu beton clasa C15, C20. Incarcarea stilpilor (adica montarea elementelor urmatoare poate fi executata cind valoarea rezistentei betonului la intrare este 0,5-0,7 R28 Conditii normale 95% umiditatea, t=20+-2 R28=clasa de proiect -se monteaza grinzile de rulare: in cazul cind cladirea este prevazuta cu pod rulant grinzile de rulare se monteaza prin metoda diferentiala de regula tot cu automacarale. Este posibila montarea grinzilor de rulare si prin metoda complexa, adica din aceiasi statie a macaralei concomitent cu alte elemente, grinzi jug, ferme de acoperie, chesoane; totusi metoda diferentiala este cea mai optimala fiind ca se utilizeaza capacitatea portanta maximala. Concomitent cu grinzile de rulare in locurile prevazute de proiect se instaleaza contravintuirile tip portant. Montarea elementelor de acoperis: 1. fermele jug daca este cazul 2. grinzi cu zabrele 3. chesoane de acoperie Montarea acestor elemente se efectuaza prin metoda complexa, adica dintro statie a macaralei se monteaza mai multe elemente.

Elementele de inchidere: Montarea panourilor si elementelor de inchidere. Se efectuaza prin metoda diferentiala din exteriorul cladirii, executarea procesului cu automacarale sau macarale pe pneuri. In cazul lucrarilor ascunse se intocmesc procese verbale, dupa terminarea fiecarui proces se alcatuiesc scheme de executie.

48

Schema de montare a elementelor cladirilor industriale cu macaraua dintr-o parte a cladirii:

Schema de montare a elementelor halei industriale cu 2 macarale:

Halele cu carcasa din elemente prefabricate de otel. Dezvoltarea tehnico-stiintifica si tehnologica in domeniul studiului materialelor (inclusive metalele) a industriei siderurgice progresul metodelor de calcul avansarea tehnologiilor de executie a permis de a utilize pe scara larga in constructii cladiri cu structure de rezistenta din otel. Avanataje: -rezistenta sporita la diferite tipuri de solicitare; -masa mica comparativ cu structurile din alte materiale si sporirea rezistentei la actiunea seismic; -posibilitatea de realizare a diferitor tipuri de constructie; -costul redus comparativ cu structurile din BA mai ales la deschideri mari pentru confectionarea unei ferme metalice se foloseste tot atita metal ca pu armarea aceeasi ferme din BA. Dezavantaje: -rezistenta scazuta la foc, necesitind unele protectii suplimentare; -rigidizarea elementelor plane.
49

10. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul articulatiilor, liftarea constructiilor, edificarea constructiilor de jos in sus). Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televiziune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii ai retelelor electrice. Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile compacte in plan, masa proprie mare si inaltime sporita. In dependenta de masa constructiei, schema constructiva se utilizeaza pentru edificare urmatoarele metode: Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in pozitie de proiect a intregului edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala si rotirea lui in jurul unei articulatii (sau a mai multor de pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de fum h<120m. Ridicarea se efectueaza prin tractarea constructiei agatate cu cabluri metalice cu diferite masini si mecanisme (tractoare, trolii, macarale, helicoptere). Pentru evitarea caderii bruste a constructiei, din pozitia de echilibru nestabil, se utilizeaza dispozitivele de franare, care asigura asezarea lenta a constructiiei.

1,2 dispozitive de tractare; 3 cablu de tractare; 4 cablu de franare; 5 grinda de ghidaj; 6 constructia; 7 articulatii; 8 fundatia; 9 suport. Succesiunea tehnologica : a) Se realizeaza fundatia viitoarei constructii. In partea unde va fi depozitata constructia, pe fundatie se fixeaza rigid una sau cateva articulatii (pe o axa). b) Se aseaza constructia in pozitia de montare orizontala in asa mod, ca extremitatea inferioara a ei sa fie amplasata pe fundatie, contactand cu articulatia.

c) Se executa fixarea rigida a extremitatii constructiei de articulatii d) Se efectueaza agatarea constructiei cu cablurile de tractare si franare, acestea fixandu-se corespunzator de mecanismele de tractare si franare. e) Se ridica constructia in pozitie de proiect prin tractare. In momentul cand constructia se apropie de pozitia de echilibru nestabil mecanismul de franre intinde cablul de
50

franare.Mentinandu-l intins pana cand a doua extremitate inferioara a constructiei se aseaza pe punctul de sprigin pe fundatie. Franarea evita caderea brusca a constructiei si in consecinta deteriorarea fundatiei sau deformarea neadmisibila a constructiei. f)Dupa instalarea constructiei in pozitie de proiect cablurile se inlatura. Se efectueaza imbinarea finala a constructiei cu fundatiile in conformitate cu prevederile proiectului. Avantajele metodei- se poate efectua in spatii inguste Dezavantajele metodei-lucrarile se efectuiaza la inaltime,risc sporit Metoda liftarii constructiilor de jos in sus. Esenta metodei consta in edificarea constructiilor speciale inalte din elemente sau blocuri spatiale, procesul desfasurandu-se de jos in sus. Daca avem inaltimi de la 50-60m, montarea se efectueaza cu macaraua pe sinile inalta sau turn. La cote mai mari montarea se efectueaza cu macarale cataratoare care se fixeaza rigid de constructie si se deplaseaza in sus cu ajutorul verinilor.Prin aceasta metoda se realizeaza h=100-160m (turnurile de televiz.etc) Neajunsul este ca un volum mare de lucrari se executa la inaltimi mari ceea ce duce la micsorarea productivitatii muncii, majorarea duratei executarii lucrarilor si creaza conditii periculoase de munca pentru muncitori. Avantajul metodei este ca nu este nevoie de arii mari pentru constructii.

1 partea inferioara a constructiei; 2 partea superioara a constructiei; 3 fundatii; 4 macara pe sinile; 5 macara cataratoare; 6 contravantuiri; 7 ancore. Succesiunea tehnologica: a) Montarea partii inferioare. In cazul amplasarii in exterior a macaralei cataratoare pentru montarea partii superioare, partea inferioara se monteaza cu o macara pe sinile adecvata. In cazul cand macaraua cataratoare se amplaseaza in interiorul constructiei, se fixeaza de fundatie, partea inferioara se monteaza folosind metoda rotatiei. b) Montarea partii superioare. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in exteriorul constructiei inainte de inceputul montarii ea se fixeaza de constructie prin intermediul dispozitivelor de catarare trolii si verine, se deplaseaza la cota de montare si se fixeaza rigid de constructie. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in interiorul constructiei inainte de deplasarea ei la urmatoarea statie de montare macaraua se fixeaza rigid de elementele constructiei, se desprinde de fundatie si se deplaseaza la cota respectiva de montare si se fixeaza rigid. Dupa instalarea macaralei in pozitie de lucru se amenajeaza locul de munca (schele, ingradiri), se efectueaza montarea pe un sector cu inaltimea egala cu inaltimea turnului macaralei. Ciclul se repeta deplasand macaraua pana la atingerea cotei de proiect. Pe masura desfasurarii procesului de montare pe verticala, la cotele prevazute de proiect se instaleaza contravantuiri, ele se fixeaza cu o extremitate in constructii si cu cealalta in sol. c) Cu ajutorul troliilor se efectueaza demontarea macaralei, succesiunea operatiilor de demontare depinde de tipul macaralei.
51

11. Tehnologii de realizare a rezervoarelor cilindrice din otel. Realizarea rezervoarelor cilindrice se utilizeaza pentru pastrarea substantelor lichide, diametru de 42m cu h<10-12m ,volumul cuprins 100120t, grosimea foii mai mica de 22mm.

Exista 3 metode de realizare a rezervoarelor cilindrice: I. Din foi mari de metal rulonate, cu desfacerea ruloului in pozitie verticala II. Din foi mari de metal rulonate cu desfacerea ruloului in pozitie orizontala III. Traditionala din foi mici sudate la santier bucata cu bucata Prima metoda consta in asamblarea pe deplin in conditii de uzina din foi standard sudate automat sau semiautomat in foi, cu inaltimea foii egala cu inaltimea rezervorului, iar lungimea foii egala cu lungimea bazei rezervorului. Foaia se asambleaza in rulou si se prinde cu benzi din foi de metal pentru a evita desfasurarea si se aduce la santierul feroviar. Asamblarea rezervuarului consta din : a)Asamblarea fundului rezervuarului,desfasurate in pozitia orizontala b)Asamblarea peretelui prin desfasurarea ruloului in pozitia verticala c)Realizarea acoperisului si accesoriile Domeniul de aplicare : Metoda se realizeaza in cazul rezervuarelor cu capacitatea 5000-7000cm3 Avantajele : Se micsoreaza manopera,se obtine calitae buna a sudurii Dezavantajele : Este dificila pozitionarea peretelui in pozitia de proiect,datorita flexibilitatii lui De regula rulourile au dimensiuni si greutati destul de mari,si se transporta cu trnsportul feroviar Tehnologia de executie: 1. Se realizeaza baza rezervuarului comform proiectului

52

2. Se realizeaza fundul rezervorului din foi mari si se asambleaza prin sudura de la centru spre extremitati, se verifica calitatea cu ultrasunetul

3. Realizarea peretelui

Partea inferioara a peretelui se sudeaza prin sudura punctiforma (de montare), dup ace foaia este instalata in pozitia de proiect, se executa sudura defenitiva a)Controlul vertical b)Controlul orizontal Verificarea sudurii se efectuiaza prin metoda ultrasonora sau prin metoda cu gaz lampant 4. Se executa acoperisul din foi de metal

grinzi metalice pentru acoperis inel superior

5)Se instaleaza toate accesoriile a) Scarile de acces b) Rasuflatorile 6. Se efectuiaza incercarea hidraulica a rezervorului care consta in umplerea rezervorului cu apa si mentinerea lui in asa stare timp de 72 ore,daca scaderea nivelului nu are loc,incercarea se considera reusita . 7. Se scurge apa, se usuca,se efectuiaza protectia anticoroziva si se vopseste. La metoda a doua desfacerea are loc in pozitie orizontala, foaia fiind fixate de niste bucle rigide, ce urmeaza a fi ridicate, si foaia obtinind astfel locul de proiect,acoperisul si celelalte lucrari se executa ca in metoda precedenta.
53

Domeniul de aplicare : Se utilizeaza in cazul rezervuarelor mari,capacitatea este peste 7000m3 (diametri si raze mari) Avantajul: Micsorarea manoperii comparative cu metoda precedent,calitatea sudurii,excluderea necesitatii a contravintuirii foii de perete. Dezavantaje: Echipament tehnologic (bucse) este mai costisitor ca in metoda precedenta Metoda a III consta in faptul ca rezervorul se asambleaza totalmente in conditii de santier ceea ce necesita o manopera sporita cu termen lung de realizare, conditii incommode de lucru si respective calitate indoielnica. Aceasta metoda are loc cind e imposibila transportarea ruloului sau lipseste uzina de asamblare. Avantajele: Nu necesita unitati de transport feroviar,si utilaje special Dezavantaje: Manopera sporita, calitatea sudurii mica,necesitatea de sudori calificati. Tehnologia de executie: 1) Se realizeaza baza (temelia) 2) Se executa fundul rezervuarului

3) Realizarea peretelui

In timpul asamblarii, foile se sudeaza cu sudura punctiforma,dupa asamblarea peretelui, sudura se efectuiaza in urmatoarea succesiune: a) Cordonul inferior b) Cordonul superior c) Cordonul dintre perete si baza rezervorului

54

12. Tehnologii de realizare a rezrvoarelor sferice din metal. Realizarea rezervoarelor sferice din metal sunt executate din petale aparte. Petalele din metal sunt executate la uzin a cror laturi sunt prelucrate ca s avem o mbinare ct mai calitativa la sudare, dup care cu ajutorul valurilor ei se face o curbur a ntregii suprafee cptnd forma viitoare a rezervorului, care poate fi corectat la montare (sudare) cu petalele vecine. Pentru sudarea mai calitativ a petalelor, care se afl n partea de jos a rezervorului se sudeaz n partea interioar iar cele din partea superioar la exterior. La executarea rezervoarelor din elemente meridionale (petale) ca baz se ia un inel bine suspendat care va menine pe viitor echilibrul rezervorului. Pe acest inel se monteaz fundul rezervorului. Elementele se monteaz cu ajutorul macaralelor. n timpul montrii petalele se sudeaz provizoriu. Dup ce rezervorul este executat se face sudura complet. n centrul fundului se fixeaz o eav de ghidaj dup care se sudeaz petalele: Domeniul de utilizare: Rezervoarele sferice se utilizeaza indeosebi pentru volume de depozitare foarte mari si sunt cele m-ai dezavantajoase din punct de vedere economic.Sunt intrebuintate pentru depozitarea gazelor petroliere lichifiate sau a gazelor naturale lichefeate(axigen,helui,azot etc) Materiale utilizate pentru rezervoare: Materialele intrebuintate in constructia recipientelor cu perete subtire, in special, trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si cele ale tehnologiei de executie: - rezistenta mecanica; - rezistenta la coroziune; - sudabilitate; - economie. In general,recipientele sub presiune, sunt executate din laminate de otel carbon si aliat. Pe langa materialele metalice feroase si neferoase, se introduc in uz si materialele plastice ca materiale de rezistenta si pentru captusiri protectoare impotriva coroziunii. Tehnologia de executie a rezervoarelor in pozitie verticala:(conf.desen.alaturat): 1.Se executa fundatia; 2.Se amplaseaza baza; 3.Se amplaseaza elementul polar de jos; 4.Se instaleaza stilpul provizoriu; 5.Se instaleaza elementul polar de sus; 6.Se instaleaza blocul spatial.

55

Pentru o capacitate mare a rezervorului se folosete metoda de executie a doua jumatati sferice si apoi montate impreuna in pozitia de proiect. Aparte se execut partea inferioar i superioar a rezervorului. Astfel executnd 2 jumti de sfer este mai comod s observm defectele sudurii. Apoi la procesul de montare se fixeaz partea de jos pe o construcie cu reazime, dup care se monteaz partea de sus, n aa fel ca rosturile s nu corespund cu meridiana. 1-construcie cu reazeme; 2-reazeme; 3-jumtatea sferei de jos, care se monteaz mai nti; 4-jumtatea superioar a sferei direcia de micare a elementului de construcie.

4 3 2

56

Tehnologia de executie a rezervoarelor cilindirce in pozitie orizontala: 1.Se realizeaza fundatia; 2.Se instaleaza dispozitivul de rotire,elementele polare,blocurile de resp. 3.Se efectueaza sudura definitiva; 4.Dupa sudura se aseaza pe fundatie.

P-u sfera de o capacitate de 2 mii metri cubi cu diametrul 16m folosim metoda de montare pe orizontal a elem. spaiale care const din 3 petale sudate care poate fi i din jumti de petale. Elementele se execut pe suporturi speciale executate la uzin. Elementele se instaleaz pe o construcie cu reazime nzestrate cu roi. Cu ajutorul macara lei se aduce urmtorul element spaial ce se sudeaz pe precedentul. Dup montarea a 5 elemente spaiale se sudeaz fundul,dup care celilalte. P-u meninerea stabilitii rezervorului n interior se monteaz bine ca s previn deformaiile de la greutatea proprie.

5 6 2 7 8 1

4 3 2

1-constr. cu reazime mobile; 2-rezervuar direcii de rotire;

57

13. Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje glisante. Esenta metodei: Prin cofraj glisant, se intelege ansamblul de platforme, instalatii si cofraje care delimiteaza fata elementelor verticale ale constructiei si care se ridica treptat de la baza constructiei spre inaltime, pe masura turnarii betonului in sistemul de armaturi, intaririi betonului, pina la finalizarea constructiei. Aceasta metoda mai este numita si metoda de industrializare a constructiilor pe santier. Domeniul de aplicare: Cofrajele glisante se folosesc pentru realizarea constructiilor din beton armat pentru constructii de inaltimi mari, cu sectiune orizontala constanta, dar si in realizarea constructiilor din beton armat cu pante si sectiuni variabile in inaltime, cu inaltimi ale constructiilor de 8 - 12 m. Constructii care se executa cu ajutorul cofrajelor glisante:silozuri, buncare, elevatoare si case de scari, turnuri de racire cilindrice si hiperbolice, castele de apa, turnuri de granulare, chesoane, diguri, constructii portuare, baraje, ecluze, diverse constructii hidrotehnice, pile de poduri, faruri, captuseala interioara a puturilor miniere si de foraj, turnuri de televiziune, turnuri panoramice si de parasutisti, cosuri de fum cilindrice, cladiri civile, industriale, de locuit. Avantaje si dezavantaje: Avantaje: 1.reducerea costurilor, reducerea duratei de executie, economii importante de materiale si manopera, se elimina lucrarile de schelarie, 2.posibilitatea executiei cladirilor de pina la 100 m si mai mult in inaltime, fara schele, 3.posibilitatea de continuare a lucrarilor pe timp friguros. Dezavantaje: 1.Cheltuieli de investitii mari, la inceput, in timpul executiei constructiilor cu cofraje glisante trebuie sa se tina in permanenta in santier, forta de munca suplimentara , si masini pentru a nu se intrerupe lucrarile. Expunerea metodei: Cofrajul glisant este rigid, are dimensiuni exacte si este suspendat prin intermediul unor juguri (CADRE) de lemn sau metalice, cu ajutorul unor dispozitive de ridicare sustinute pe tije metalice de diametrul 25-32 mm care se reazema pe fundatie. Dupa ce cofrajul se umple cu beton, pe masura intaririi acestuia, cofrajul se ridica treptat cu ajutorul dispozitivelor de ridicare care sunt actionate manual, hidraulic, pneumatic, mecanic. Pe masura ce cofrajul glisant, se ridica, se monteaza armaturile, ramele pentru usi, ferestre, cutiile pentru crearea golurilor etc. si se toarna betonul in pereti. Aceste operatii se fac de pe platforma superioara a platformei cofrajului glisant, platforma aceasta fiind suspendata la 3-4 m fata de platforma inferioara, de unde se supravegheaza calitatea turnarii betonului , se fac eventuale corecturi, se scot cutiile sau ramele si se finiseaza suprafata betonului dupa iesirea lui din cofraj.

58

Cofrajul glisant, se ridica de la 5 la 30 cm/ora. Cofrajul glisant, este sustinut pe perete , prin intermediul dispozitivelor de ridicare , de tijele de sustinere, care ramin in peretii de beton iar dupa terminarea glisarii acestea se recupereaza. Aceasta metoda de lucru se foloseste la lucrul in flux continuu, oprirea glisarii este posibila numai cu luarea unor masuri de siguranta corespunzatoare, insa nu se recomanda. Lucrul in flux continuu permite de a efectua lucrarile intr-un ritm stabilit si de o calitate inalta. Inainte de montarea cofrajelor se curata si se spala suprafetele pe care se vor efectua lucrarile de montare. Apoi se verifica corectitudinea axelor cu teodolitul, iar cu nivelmetrul se verifica cotele fundatiei ( cota maxima a fundatiei trebuie sa fie cu 2-3 cm mai joasa decit cota muchiei inferioare cofrajului) Montarea cofrajelor glisante: Montarea cofrajelor glisante se poate fi efectuata direct pe locul de betonare, sau se executa preasamblarea ei in blocuri mari pe standuri speciale apoi aceste blocuri se monteaza pe locul de betonare. Distanta dintre blocurile montate trebuie sa corespunda grosimii peretilor, determinate la jumatatea inaltimii panourilor de cofraj. Dupa montarea si verificarea pozitiei tuturor blocurilor se asambleaza jugurile, platforma de lucru superioara, inferioara si cea exterioara cu ingradire de protectie a varinelor. Planseele, se executa fie monolit, fie din panouri mari prefabricate de marimea unei camere , fie plansee mixte din elemente metalice si din beton armat , rezemate in goluri lasate special in pereti in timpul glisarii. Avind in vedere ca betonarea in cofrajele glisante trebuie efectuate neintrerupt e necesar de a respecta strict graficul de aprovizionare cu beton, de aceea e de dorit de a prepara amestecul de beton in instalatii mobile direct la santier. La prepararea betonului se utilizeaza ciment Portland M400. In compozitia betonului trebuie sa se introduca aditivi plastifianti pentru ai mari lucrabilitatea. Betonarea se efectuiaza in straturi uniforme de grosime 20-25cm. Betonarea urmatorului strat se va efectua in directie inversa pina la atingerea prizei de stratul de beton pus in opera anterior. Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul, iar in cazul armaturii dese se va efectua compactarea mecanica cu sipci sau cu vergele. Pentru formarea golurilor se utilizeaza cutii metalice de inventar, de inaltimea respectiva cu grosimea de 10-15 mm mai mica decit grosimea peretelui glisant. Pet imp friguros la betonarea in cofraje glisante poate fi utilizata metoda termos si incalzirea betonului cu instalatii de aburi. Turnarea betonului n perei: Faza I Umplerea cu beton a cofrajului glisant cuprinde urmtoareleoperaii: - se toarn i se compacteaz betonul n straturi uniforme de15-20 cm grosime pe toatsuprafaa pereilor; - se verific n timpul primei umpleri dac cofrajul nu a cedat i dac nu se produc scurgeri de beton pe dedesubt; - se continu umplerea cofrajului urmrindu-se n mod special ca betonul s fie turnat n straturi de aceeai grosime pe toat suprafaa pereilor astfel ca la o anumit cot s aib aceeai vechime pe ntreaga suprafaa construciei. Faza II
59

- Desprinderea cofrajului glisanti nceperea glisrii va avea loc numai dup ce straturile de beton au ajuns la nlimea de 80-90cm, aceast umplere a cofrajului trebuind sfie efectuat neaprat n 3-4 h. Masuri tehnologice contra scurgerii betonului din cofrajele glisante la etapa initiala de glisare: Instalarea hidraulica de glisare a cofrajelor inainte de montare se curata de murdarie si unsoare de fabrica. Armaturile orizontale se instaleaza manulal. Pentru usurarea instalarii armaturii orizontale in pozitie de proiect ea se instaleaza dupa scaritele de reper instalate anterior pe armaturile verticale. Demontarea cofrajelor glisante: Demontarea cofrajului glisant fiind o operaie dificil i periculoas, care se execut la mare nlime, va fi condus de o persoan experimentat i se va efectua numai n timpul zilei, cu personal instruit n mod special pentru asemenea operaii. Demontarea cofrajului glisant se executn dou faze: Faza I: Demontarea prilor din cofraj care se afl deasupra platformei superioare: - se demonteaz prile din cofraj care se afl deasupra platformei superioare (instalaii, cadre etc.); - se extrag tijele de susinere, se ung tifturile i se umplu cu vase ling urilefiletate. Faza II: - Demontarea cofrajului propriu-zis. Se demonteaz cofrajul glisant propriu-zis (panourile de cofraj, platformele superioareiinferioare) n funcie de mijloacele existente la dispoziiei anume: cu macara; manual; combinat. Demontarea se va face integral cu macaraua, daceste suficient nlime de ridicare la crlig (cazul I) sau combinat (manual platformainferioar i cu macaraua cutia propriu-zisde cofraj), atunci cnd crligul macaralei nu are suficient curs sub braul ei (cazul II)i nu poate extrage mpreun att cutia de cofraj, ct i platform ainferioar. n cazul I: - mai nti se demonteazcu macaraua panourile exterioare de cofraj, inclusiv platforma de lucru inferioar. - apoi se demonteaz tot cu macaraua cofrajul inferior, inclusiv platforma inferioar n cazul II: - mai nti se demonteazcu macaraua panourile exterioare de cofraj, inclusiv platforma inferioar aferent(ntocmai ca la cazul I); - se demonteaz manual platforma de lucru inferioar,interioar i apoi cu macaraua cofrajul interior.

60

Verificarea calitatii lucrarilor: Instalaia de nivel poate fi format dintr-un sistem de vasecomunicante, avnd la fiecare jug cte o sticl de nivel, fie dintr-un sistem de repere fixate pe tijele de susinere n dreptul crora sedeplaseaz rigle gradate fixate de cadrul prins pe jug, fie prin orice altsistem. Instalaia de verificare a verticalitii const din dou fire cu plumb diametral opuse, la aceeai distan de centru, astfel nct s se ncadreze n diametrul minim al coului. Aceast operaie se mai poate face i prin vizarea cu aparate topografice (teodolit) din dou staii. n locul firelor cu plumb se pot utiliza dou aparate optice cu prisme,care permit vizarea la vertical a reperelor fixate n interiorul coului.

a) 1

b) 3

4 5

a)turnarea betonului cu bena; b)turnarea betonului cu pompa de beton; 1- macara turn; 2- cofraj glisant; 3- manipulator; 4- conducta de beton; 5- pompa de beton; 6- automalaxor. 1. Tija 2. Cric hidraulic 3. Falci de sustinere 4. Punte de lucru 5. Cofraj 6. Carcasa de sutinere a puntei 7. Punte internna suspendata 8. Punte de lucru exterioara 9. Punte exterioara suspendata
61

14. Tehnologia realizrii cldirilor din beton armat monolit n cofraje spaiale mobile (tunel orizonal). In cofraje spatiale de tip tunel orizontal poate sa fie realizate subterane sau pasaje subterane. Aceste cofraje se pot folosi si la constructiile blocurilor locative,cu pereti longitudinali,cu pereti portanti si cu pereti inferiori transversali. Cldirile monolite executate n cofraje spaiale demontabile,au o alctuire celular distinct, ce este format din planee i perei interiori monolii. Cofrajele demontabile sunt cofraje din elemente plane,ele pot fi mici cu masa 50-70kg si mai mari de 100kg se amplaseaza cu macaraua. Cofrajele demontabile sunt pe larg utilizate la realizarea constructiilor civile,de regula se utilizeaza cofraje destinate special pentru cele elemente. In functie de materialul utilizat sunt cofraje: -cofraje din otel -cofraje mixte(din otel dar suprafata din platilaj olandez) -cofraje din aliaje din aluminui -cofraje din masa plastica rigid si rezistent Avantajele metodei: -Permite de a betona planseul o data cu peretii -Productivitate mare,manopera scazuta Dezavantajele metodei: -comparativ cu alte sisteme de cofraje,demontarea este mai costisitoare -in sistemul de cofraje trebue sa fie incluse caile de rulare,si sustinerea cailor de rulare Setul de cofraje consta din : 1-suport vertical al cofrajului; 2- contravntuire; 3-suport pe role; 4- panou superior flexibil; 5-popi telescopici pentru sustinere planseului (1 pop la 0,7m2 de planseu) 6- grind reper. - buloane cu evi distaniere -elemente de sustinere -elemente pentru goluri

1 2

4 3

2 5 6

Esenta metodei consta in faptul ca dupa armare si cofrare peretilor si a planseilor se efectuiaza betonarea lor,blocul spatial orizontal servind ca cofraj si pentru planseu.
62

Dupa betonarea peretilor si a planseelor,blocurile spatiale se desprind si se deplaseaza in directive orizontala spre fasada,astfel in urma betonarii obtinem pereti interior si planseul,cu exceptia peretilor exterior.Apoi se execut pereii exteriori din panouri prefabricate sau din zidrii. Tehnologia de executie: 1) Infrastructura -se traseaza axele cladiri care urmeaza a fi construita -se executa sapatura gropii de findatii -se efectuiaza receptia sapaturilor (intocmirea proceselor verbale) -se toarna sapa din mortar -se retraseaza axele cladirii -se executa armarea fundatiei -se executa cofrarea fundatiei - se efectuiaza receptia armarilor (se intocmes procese verbale) -se betoneaza fundatia 2) Suprastructura -Se traseaza axele cladirii -Seciile cofrajului se instaleaz pe cile de rulare n poziia de proiect i se fixeaz de ele. Panourile laterale i cele orizontale se poziioneaz dup proiect cu ajutorul cricurilor. Analogic se instaleaz i celelalte secii. - Dup verificarea poziiei de proiect , seciile cofrajului se fixeaz ntre ele formnd un cofraj tunel. - Dup instalarea n poziia de proiect a unui cofraj spaial pe suprafaa panourilor cofrajului se aplic prin pulverizare un strat de lubrifiant, pentru a micora adeziunea betonului la cofraj. - Dup montarea unui cofraj spaial se monteaz carcasa de armtur , piesele nglobate, cofrajele golurilor, reiaua electric etc., ce se fixeaz de armturi prin legare lor cu srm sau clame. - Apoi n gurile cofrajului se instaleaz buloane cu evi distaniere a cror lungime corespunde grosimii peretelui respectiv. - Dup instalarea seciei n poziia de proiect i fixarea ei de calea rulant, cu ajutorul cricurilor se poziioneaz panourile verticale i cel orizontal. - Apoi cu ajutorul buloanelor distanierului secia cofrajului se fixeaz de cofrajul spaial instalat. - Dup montarea tuturor cofrajelor spaiale se instaleaz cofrajele pereilor exteriori transversali i platformele de lucru cu mprejmuiri. - La transportarea betonului ctre punctul de punere n oper n bene, el se toarn din ele direct n cofraj. n cazul volumurilor mari de betonare betonul ctre punctul de turnare se transport cu pompe de beton. - Betonul se toarn pe straturi, uniform pe lungimea peretelui, cu compactarea fiecrui strat turnat, de regul grosimea stratului este de 40-50 cm. - Compactarea e dedorit a o efectua cu previbratoare, deoarece la folosirea vibratoarelor de exterior cresc considerabil sarcinile asupra cofrajului. - Betonarea peretelui se va efectua nentrerupt pe toat nlimea lui. n cazul pauzelor ndelungate ntre betonri se formeaz rosturi orizontale i neregulariti.
63

Nu este admis turnarea neuniform a betonului pe nlimea i limea peretelui, deoarece aceasta duce la deformri neuniforme a cofrajului; de aici rezult rosturi i umflturi ce nrutesc calitatea suprafeelor betonate. Betonarea planeelor se efectueaz la 2 ore dup terminarea betonrii pereilor. n acest rstimp e necesar de a prelucra cu lubrifiani cofrajul orizontal, de a monta armturile planeului i de a instala reelele i piesele nglobate. Apoi se instaleaz cofrajul grinzilor reper al nivelului urmtor. Pentru deplasarea muncitorilor pe cofraj se amplasaz podine de lucru. Turnarea betonului se efectuiaz n fii cu lungimea ncperii ncepnd de la unul din perei. Betonul se toarn uniform pe suprafaa planeului i se compacteaz cu previbratorul, apoi adugtor cu vibratoare de suprafa. Dup punerea n oper a betonului este necesar de ai crea condiiile necesare pentru ntrire. Decofrarea construciilor betonate n cofraje spaiale se va efectua la atingerea de betonul planeului a duritii, ce constituie 70% din duritatea de proiect la deschideri pn la 6m, i 80% la deschideri mai mari de 6m. Demontarea cofrajelor spaiale ncepe cu decofrarea cofrajelor exterioare a pereilor exteriori. Apoi se trece la demontarea cofrajelor spaiale.

Decofrarea ncepe cu demontarea cofrajului grinzii-reper. Cofrajele spaiale decofrate se extrag din ncperea betonat dup una din variantele examinate. Cofrajele demontate se amplaseaz la nivelul pmntului pentru a fi curite de rmiele de beton i pentru a fi refolosite. Ciclul se repeta la fiecare etaj pin se atinge cota de proiect Dupa finalizarea structurii de rezistenta se realizeaza peretii de fasada

1-pereti din zidarie 2-pereti din panouri prefabricate Pentru asigurarea unui ritm optim de realizare este necesar un set de cofraje pentru elementele verticale si 2 seturi pentru elementele orizontale.

64

15. Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje din blocuri spatiale (tunel vertical). Realizarea cofrajelor spatiale de tip tunel vertical permite de a executa cladiri de locuit si administrative cu un numr sporit de nivele,monolite integral sau prefabricate monolite.Cofrajele de tip tunel vertical sunt folosite atit la edificarea cladirilor nedesfurate in plan (punctiforme),cit si a cladirilor cu suprafete mari in plan. Pentru montarea cofrajelor si a prefabricatelor se utilizeaza macaraua turn cu capacitatea portanta de 10t. Tehnologia de executie: 3) Infrastructura -se traseaza axele cladiri care urmeaza a fi construita -se executa sapatura gropii de findatii -se efectuiaza receptia sapaturilor (intocmirea proceselor verbale) -se toarna sapa din mortar -se retraseaza axele cladirii -se executa armarea fundatiei -se executa cofrarea fundatiei - se efectuiaza receptia armarilor (se intocmes procese verbale) -se betoneaza fundatia 2) Suprastructura a)Trasarea axelor cladirii si fixarea lor la cota curenta b)Armarea peretilor comform peroiectului c)Pozitionarea tuburilor inglobate pentru cablurile electrice din proiect d)se efectuiaza cofrarea peretilor si golurilor in comformitate cu proiectul in felul urmator

Betonarea pereilor se efectuiaz dup terminarea montarii tuturor cofrajelor pe sectoarele de lucru,montarii armturii i a pieselor inglobate. Betonul se toarna pe straturi uniforme pe lungimea peretelui cu compactarea fiecarui strat turnat. Grosimea stratului de regul este de 40-50cm. Compactarea se va efectua cu compactor de exterior. Betonarea peretilor se va efectua neintrerupt pe toata inaltimea lui.

65

Demontarea cofrajului se efectuiaza la atingerea de catre betonul peretilor a rezistentei de decofrare (0,4-0,6 MPa)-Rdecofrare. Aceasta duritate se atinge dupa 24h la utilizarea betonului de clasa B12 din ciment Portland cu intarire rapid. Elementele demontate se amplaseaza pe terenul de depozitari pentru curatirea si prelucrarea cu lubrifiani.
2 1 3 4 5

6 7

9 8

Planul general al antierului la executarea unei cldiri de locuit n cofraje tunele verticale: 1- cldirea; 26-terene pentru depozitarea armturii, cherestelei, prefabricatelor, cofrajelor; 7-macaraua turn; 8- raza de lucru a macaralei; 9-teren de rezerv pentru depozitri. Toate lucarile se efectuiaza in flux Cofrajul planseelor constructiv e executat in forma de bloc cu valvele.Extragerea cofrajului se efectuiaza prin golul din planseu special prevazut. Dimensiunea valvelelor trebuie sa fie de 2-4 ori mai mica decit inaltimea etajului Montarea cofrajului planseului incepe cu istalarea meselor cu reazem sau a montantilor telescopici. Mai I-i se monteaz mesele cu 4 montani , apoi cele cu 2 montani. Mesele se fixeaz ntre ele cu contravntuiri cu dispozitive de tensionare. Cu ajutorul cricurilor mesele de reazem se poziioneaz n poziia de proiect, iar apoi se monteaz blocul cofrajului. Pe perimetrul cofrajului se etaneaz cu plci de azbociment. Pn la betonarea planeelor, de centura betonat se fixeaz platforma de lucru. La betonarea planeului se prevedede a lsa golul pentru extragerea blocului cu valve. n acest scop n centrul planeului pe toat lungimea lui se fixeaz un cofraj de gol de limea de 400mm.

I
2 1

II
3 4

III

IV
3

VI

66

Schema tehnologic de executare a cldirilor monolite n cofraje tunel vertical cu planeu monolit: I-instalarea cofrajului planeului; II-betonarea planeului; III-montarea cofrajului tunelvertical i betonarea pereilor; IV-decofrarea cofrajului pereilor; V-decofrarea cofrajului planeului; VI-instalarea cofrajului planeului urmtorului nivel; 1- montani telescopici; 2- cofrajul planeului; 3- cofraj tunel-vertical pentru betonarea pereilor; 4- gol pentru extragerea cofrajului planeului. Demonterea cofrajului se efectuiaz dupa atingerea de ctre beton a 70% din duritatea de proiect. Pentru coborrea uniform a valvelor cofrajului se utilizeaz trolii manuale i montani de siguran. Blocul mpturit se extrage prin golul de montaj i se amplaseaz n zona de pregtire unde cofrajul se readuce n poziia de lucru i ciclul se repet. Dup decofrare golul se monolitizeaz. Consecutivitatea demontarii e urmatoarea: -se demonteaza panourile plane exterioare si interioare -se demonteaza panourile de capat si cornierele -se demonteaza cofrajul tunel-vertical Cofrajul pereilor se monteaz dup betonarea planeelor, nainte de extragerea cofrajului. Montajul ncepe cu montarea cofrajului puului ascensoarelor , celelalte blocuri se monteaz n ah, ce crez comoditi la montarea armturilor. Armturile se recomand a le fixa prin legarea cu srm, deoarece la sudare picturile de metal topit cad pe suprafaa cofrajelor, arznd stratul lubrifiant i nrutind astfel calitatea suprafeelor. Construcia tunelului urmtor se monteaz de pe blocurile montate ulterior i de pe planeu. Ele se amplaseaz pe grinzile-reper betonate anterior, suprafaa crora are aceiai cot. Blocurile se fixeaz ntre ele cu distanieri conici peste 1,5m. Cofrajele panourilor exterioare se instaleaz pe centura de reazem din cofraje, fapt ce permite de a poziiona precis fixarea prii inferioare a cofrajului. Montarea panourilor ncepe de la colul cldirii treptat instalnd urmtoarele panouri. Verificarea poziiei prii superioare a cofrajelor se efectuiaz cu instrumente geodezice. Pereii se betoneaz n straturi cu grosimea de 50-60cm. Pereii exteriori din beton cu agregate uoare se betoneaz cu avans de un strat fa de pereii interiori din beton cu agregate grele. Dup atingerea de betonul peretelui a duritii de decofrare se demonteaz cofrajul i ciclul tehnologic se repet.

67

16. Tehnologia realizrii cldirilor multietajate cu schema constructiv cu schelet din elemente prefabricate (seriile IIS). Elementul principal de rigidizare a cldirilor multietajate de seria IIS constituie carcasa din beton armat care const din stlp, grind sau cadre unite. Caracteristic pentru serii sunt dimensiunile elementelor din beton armat prefabricat i poziia lor n plan. Stlpii n plan se monteaz dup o reea de 6x6 sau 6x9 m.Carcasa n direcia riglelor este rigidizat dup reeaua care a fost proiectat. Stlpii carcasei au seciune dreptunghiular 400x400 i 400x600 mm. Coloanele primului etaj sunt ncastrate n paharul fundaiei 600 mm cnd panourile reazem pe treapta riglei i 1000 mm cnd reazem pe suprafaa superioar a riglei. Riglele pot fi de urmtoarele forme:

Dac nlimea etajelor este 3,6 i 4,8 m putem folosi stlpi pe dou nivele. Pentru case cu mai multe etaje cu nlime de 3,6 m vom folosi stlpii pe un nivel. Rosturile dintre coloane se afl la nlimea de 1 m de la panou, i constituie o mbinare rigid. Rostul dintre dou coloane este 40 mm. La mbinarea grinzii cu stlpul armatura care este scoas din stlp i rigl se sudeaz cu sudur n baie, de asemenea se sudeaz i elementele nglobate de metal.

Stilp-stilp
720 700

Sudura in baie
4800 3600

Armatura
4650 3600

Garnitura Etrier

3450

68

Panourile intermediare au urmtoarele dimensiuni 1,5x6 i pe rndurile coloanelor marginale de 0,75x6. Panourile se fixeaz de rigle prin sudarea pieselor nglobate n patru locuri. Panourile care se afl ntre coloane la capete se sudeaz de un cornier care este prins de stlp la nivelul treptei grinzii.

Imbinarile stilp-rigla transfersala

A beton monolit armatura de rezistenta A-A

rigla RT-1 A sudura in baie stilp SM-I C

cornier consola stilp

rigla

Rosturile dintre panouri dup montare i nodurile de mbinare stlp -stlp i stlp-rigl se monolitizeaz cu beton B15. Pereii se execut din panouri. Panourile de perete ce se afl la soclu, reazem pe grinzile amplasate pe fundaie. La construcia caselor se folosesc panourile de acoperi cu nervuri. Tehnologia: 1. Se monteaza fundatiile in pozitia de proiect si se verifica devierile de la axa daca corespund abaterilor admisibile 2. Se monteaza stilpii nivelului 1 de montare in fundatiile paha si concomitant cu stilpii se monteaza si contravintuirile metalice la parter. 3. Se monolitizeaza inbinarea stilp-fundatie. 4. Se monteaza riglele si chesoanele la parter, se monolitizeaza imbinarile rigla-stilp si chesoanele. 5. Se monteaza riglele, chesoanele si contravintuirile la etajul 1 6. Se monteaza stilpii la nivelul 2 de montare, se sudeaza imbinarile stilp-stilp si se monolitizeaza.

69

Instalarea elementelor cu o macara macarale a) Montarea stilpilor b) Montarea riglelor c) Montarea chesoanelor

Instalarea elem. Cu doua a) Montarea stilpilor b) Montarea riglelor c) Montarea chesoanelor

Pe sectorul unde se executa lucrari de montare a prefabricatelor se interzice executarea altor lucrari. Dezagatarea prefabricatului are loc numai dupa verificarea fixarii provizorii in pozitia de proiect. Se interzice executarea lucrarilor de montare pet imp de ploaie, ceata, furtuna si cind viteza vintului e mai mare de 15 m/s. Cind se executa lucrari de sudare e interzisa executarea altor lucrari pe acelasi sector, partile ale utilajului de sudare se leaga cu pamintul. Calitatea lucrarilor trebuie sa satisfaca cerintele actelor normative in vigoare. La receptia lucrarilor se prezinta: Registrul de executie a lucrarilor, procesele verbale de confirmare a analizelor si incercarilor de lab. A materialelor de constr. Si procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse. La montarea stilpilor se verifica: devierea in sectiunea transversal inferioara si superioara de la axe si de la vertical, diferenta cotelor de reazem. La montarea riglelor transversale: devierea de la axele riglelor la cota reazemului de la axele de trasare. La montarea chesoanelor: denivelarea suprafetelor de reazem si superioare ale chesoanelor adiacente. Monolitizarea inbinarilor: se verifica clasa betonului, lucrabilitatea betonului. Cofrarea se verifica la fixare corecta si rigida. La sudura se verifica dimensiunile cordonului,distanta dintre armaturile sudate,rezistenta inbinarilor.
70

17. Prepararea, transportarea si punerea n oper a amestecului de beton la realizarea diferitor tipuri de elemente monolite. Metode tradiionale de compactare a amestecurilor de beton. Executarea rosturilor de lucru. Masuri de protejare si intretinere a betonului in curs de priza.Decofrarea elementelor monolite. Procesul de preparare: Procesul de preparare a amestecului de beton const din urmtoarele operaii: 1.transportarea agregatelor i cimentului de la depozit, 2.livrarea apei ctre instalaiile de preparare a amestecurilor, 3.dozarea componentelor separate, 4.amestecare lor mecanic i descrcarea amestecului de beton gata n dispozitive de 5.transportare pentru livrarea lui la locurile de punere n oper. Operaia de baz la prepararea amestecului de beton este amestecare mecanic a prilor componente a lui. Amestecul de beton se pregtete n corespundere cu marca betonului indicat n proiectul de execuie a lucrrilor i innd cont de exigenele privind rezisten la medii agresive, rezisten la nghe-dezghe i impermeabilitatea. n afar de aceasta, amestecul de beton trebuie s posede de anumite proprieti tehnice, care asigur transportarea lui i comoditate la punerea n oper. n aceast privin, nu se admite segregarea amestecului, s aib o anumit consisten, care poate s varieze de la moale pn la dens i vrtos. Valorificarea consistenei se efectueaz cu ajutorul conului standard. Amestecul de beton se prepar n malaxoarele de beton, care se difereniaz dup modul de ncrcare a componenilor i descrcare a amestecului gata n malaxoare de funcionare continue (ncrcarea i descrcarea amestecului se efectueaz continui) i funcionare ciclic. n cele din urm operaiile de ncrcare a componenilor i descrcare a amestecului gata sunt desprite n timp i procesul se desfoar dup urmtorul ciclu: ncrcare amestecare descrcare (pn la finele ntregului ciclu o poriune nou de materiale nu se ncarc). n dependen de modul de amestecare se deosebesc malaxoare cu cdere liber i cu amestecare forat. n malaxoarele de beton gravitaionale toba malaxorului dup ncrcarea ei cu componentele necesare i ap se pune n micare de rotaie. Materialele ncrcate n malaxor se amestec cu ajutorul paletelor. Aceast metod se utilizeaz pentru prepararea amestecurilor cu mobilitate mare. Malaxoarele cu amestecare forat, dotate cu palete i crabote, la rotirea crora masa se amestec, se utilizeaz pentru prepararea amestecurilor vrtoase i mobilitate sczut. Amestecul de beton, de regul, se prepar la uzinele staionare sau de antier. Uzinele staionare cu funcionare continue produc betonul pentru consumatorii raioanelor apropiate. Uzinele mari de beton n complex cu parcul de uniti de transport livreaz cu amestecul de beton obiectele situate n raza de 100 km. Uzinele de antier, exploatate doi -trei ani, se realizeaz montabil-demontabile sau din blocuri separate. Instalaii inventare montabil demontabile sunt raionale la amplasarea obiectelor n afara razei de livrare a uzinelor de beton staionare i necesitilor nensemnate a amestecului de beton (50 70 m3/zi); aa instalaii constau din malaxoare, dozatoare de mas i depozitele agregatelor.

71

Livrarea amestecului de beton: Livrarea amestecului de beton ctre obiectul de betonare, i de asemenea, distribuirea i punerea n oper la executarea edificiilor sunt cele mai voluminoase, costisitoare i importante operaii din complexul lucrrilor de betonare. Se deosebesc dou tipuri de transport pentru livrarea amestecurilor de beton i mortar: 1.transport pentru livrarea lor de la uzinele staionare la antier; 2.transport pentru livrarea n interiorul antierului. Deseori amestecul de beton se livreaz cu transportul rutier nemijlocit la locul de punere n oper fr mijloacele de transport intermediare. La transportare amestecul trebuie s fie protejat de intemperii, ngheare, uscare, i de nasemenea, de scurgerea laptelui de ciment. Durata de transportare n dependen de temperatura amestecului la ieire din malaxor nu trebuie s fie mai mare de 1 or la temperatura amestecului de 20 - 30C, 1,5 ore - la 19 - 10C, 2 ore la 9 - 5C. n cazul transportrii de lung durat pe un drum avariat amestecurile se stratific: agregatele de dimensiuni mari se deplaseaz spre straturile superioare, dar cele mrunte spre cele inferioare. Nefavorabil se manifest transportarea de lung durat i asupra calitatea amestecurilor mobile. Nu se recomand transportarea amestecului n uniti de transport fr amestecare n timpul de transportare la distane mai mari de 10 km pe drumuri bune i mai mari de 3 km pe drumuri avariate. La transportarea pe platforme basculante amestecul, n afar de segregare, poate s se revars peste borduri, dar prin fisurile dintre borduri se produce scurgerea agregatelor mruni, i n primul rnd, laptelui de ciment. Amestecul de beton preparat la uzinele de beton se transport la locul de punere n oper, de baz, cu ajutorul autocamioanelor, automalaxoarelor i automobilelor cu cutie de form special. Dar transportarea amestecului cu aceste uniti la distane mari conduce la pierderi considerabile din cauza utilizrii muncii manuale pentru amestecare adugtoare dup descrcare i pentru curirea basculantei. De aceea autobasculantele raional de utilizat pentru transportarea la distane de 25 30 km n cazul drumurilor asfaltate, i la distane de 15 20 km n cazul altor tipuri de drumuri. Cel mai convenabil transport pentru livrarea amestecului de beton este autocamion special pentru transportarea betonului, care transport amestecul n dependen de condiii rutiere la distane pn la 25 30 km. Ele sunt dotate cu platforme basculante, montate pe asiul automobilului. Gaura de descrcare se afl la o cot superioar fa de nivelul amestecului transportat, ce mpiedic revrsarea lui i scurgerea laptelui de ciment. n momentul de rsturnare fundul platformei vine n poziie vertical, ce permite descrcarea total a amestecului fr utilizarea forei manuale. Platforma este dotat cu hidrostimulator, care scutur pe ea n poziia ridicat superioar la descrcarea amestecului. Distana de transportare a amestecurilor uscate cu ajutorul malaxoarelor tehnologic nu este limitat. Amestecarea lor cu ap trebuie s se nceap n timpul transportrii n aa termeni, ca la momentul livrrii la locul de punere n oper amestecul de beton s fie deja preparat. Dac automalaxor se ncarc cu amestecul de beton gata, atunci distana tehnologic admisibil este de 70 90 km.

72

Punerea n oper: Procesul de punere n oper a amestecului de beton include urmtoarele operaii:pregtirea bazei, livrarea amestecului de beton n construcia betonat, distribuirea (nivelarea) lui i compactarea.nainte de betonare cofrajul trebuie s fie curit de murdrii i impuriti. Suprafaa cofrajului de inventar, care vine n contact cu betonul, trebuie s fie acoperit cu soluia de ungere, care nu trebuie s diminuieze calitatea betonului i s las urme pe suprafaa construciilor din beton armat, iar suprafaa betonului vechi se va curi de pelicula de lapte de ciment cu ajutorul periei metalice, se va spla si se va nltura apa. Pn la nceperea punerii n oper a amestecului de beton minuios se verific corectitudinea instalrii armturii, existena garniturilor din beton i altor dispozitive, care asigur grosimea necesar a stratului de protecie a armturii.Pe cofraj se instaleaz scuturi de lemn nguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor. Betonul se toarn n cofraj i se distribuie n straturi orizontale de aceai grosime, executate ntr-o direcie. nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s depeasc 3m pentru construcii masive-stlpi i 1m pentru planee, pentru evitarea efectului de segregare. Acoperirea stratului precedent cu urmtorul strat de amestec de beton trebuie s fie executat pn la nceperea prizei n stratul precedent. Rosturi de lucru: Rosturile de lucru se formeaz ca urmare a ntreruperilor la betonare. Ele pot fi amplasate n locurile , unde racordarea dintre betonul precedent i nou turnat nu vor influiena negativ asupra rezistenei construciei i de regul se amplaseaz n locurile unde n timpul exploatrii construciei n ea vor aprea eforturi minimale. Deosebim 2- categorii de rosturi de lucru: 1.impuse prin proiect pentru comportarea corect a elementului n timp; 2.impuse de posibilitile organizatorice ale constructorului; La betonarea coloanelor rosturi de lucru se organizeaz la nivelul superior al fundaiilor,nivelului inferior al grinzilor,riglelor. Betonarea grinzilor i panourilor se execut concomitent.Dac grinda are seciuni de dimensiuni mari i betonarea ei concomitent cu panoul este imposibil, stunci grinda se betoneaz separat. Rostul de lucru se organizeaz la 20-30mm mai jos de nivelul marginei de jos a panoului. n procesul de betonare a grinzii separate nu se permite organizarea rostului de lucru n treimea din mijloc a deschiderii grinzei. Rosturile se amplaseaz: - n plci, paralel cu armtura de rezisten, la 1/3-1/5 din deschidere; - la planee cu nervuri, pe direcia nervurilor, la 1/3-1/5 din deschiderea nervurii; - la planee cu nervuri ,cnd betonarea se face perpendicular pe direcia nervurilor, n zona cuprins ntre 1/5 i 1/3 din deschiderea grinzii principale, cutndu -se ca n plac s fie la 1/5 i 1/3 din deschiderea acesteia; - la boli i arce se admit rosturi numai perpendicular pe directoare; - n perei mulai nu se admit rosturi orizontale. Rosturile n stlpi, grinzi, arce etc. se execut perpendicular pe axa acestor elemente, iar la plci, boli, perei, perpendicular pe suprafaa lor.

73

Metode tradiionale de compactare a amestecurilor de beton: Betonul trebuie de compactat cu scopul de a elimina golurile de aer pe care le conine i pentru umplerea complet a cofrajului. Fiind compactat betonul i mrete densitatea cu 200-500kg/m3. Datorit acestui se mrete rezistena mecanic, la nghe, impermiabilitatea i alte proprieti ale betonului. Dup modul de aciune asupra amestecului de beton se cunosc 3 tipuri de vi bratori: 1.interioari (de adncime) cu amorsarea n amestecul, acionnd prin intermediul vibrrii corpului vibratorului; 2.exterioari instalate pe cofraj, 3.de suprafa instalate pe suprafaa amestecului turnat; Cunoatem urmtoarele metode de compactare: 1.metode manuale; 2.metode mecanice; 3.vacuumare; Procedeele manuale se aplic acolo unde nu pot fi aplicate procedeele mecanizate sau ele nu dau rezultatele dorite. 1. Compactarea cu ipca sau vergile metalice

3. Compactarea cu ciocanele din lemnse ciocnesc cofrajele la stlpi, diafragme .a. Pentru obinerea unor rezultate bune se face vibrocompactarea cu vibratoarele electrice

74

Masuri de ntreinere a betonului proaspt turnat. Dup betonarea complet a elementelor este nevoie de a menine betonul n anumite condiii speciale i protejarea lui. P/u a evita deformaiile din construcii la ntrirea betonului este nevoie de a menine umiditatea minim timp de 7 zile de la turnare pentru construciile obinuite i 14-28 p/u constructiile recipient. Metodele utilizate: - acoperirea suprafeelor cu materiale de protecie meninute n stare umed; - stropirea periodic cu ap sau acoperirea supraf. betonate cu un strat de 3 -8 cm de ap; - aplicarea peliculelor de protecie (pelicule sintetice,vruire). Stropirea bet. se face la 2-6 ore i se ncepe la cel mult 12 ore de la turnare. La temperaturi sub +5 grade C betoanele nu se stropesc. Pe timp de ploaie supraf. de beton proaspt turnat se acoper pentru a mpiedica antrenarea cimentului.In primele 3-4 zile de ntrire se evit zdruncinturile sau vibraiile de la transport precum i depozitarea greutilor pe supraf. elementului turnat. Decofrarea elementelor din beton armat monolit: Decofrarea este o faza care trebuie redusa la minim fara a pune in pericol constructia. Prile laterale ale cofrajelorse pot decofra atunci cnd betonul din elementul de constructie a atins rezistena de 0.025Mpa.Dac n proiect nu se impun anumite restricii decofrarea se face atunci cnd elem. ating urmt.procente din duritatea de proiect: 1.la elem. cu deschiderea L<6m,50% 2.la elem. cu deschiderea L>6m,60% cu prevederea de popi de siguran care rmn n lucrare pn se ating procentele de 70% (la L<6m) i 80% (L>6m) din duritate, iar la deschideri > 12m, 90% din duritatea de proiect.Stabilirea rezistenelor se determin de elaboratorul de antier.Timpul de decofrare se determin prin metode nedistructive inndu -se cont de calitatea cimentului, temperature mediului .a.

75

18. Particularitatile betonarii construciilor monolite si metodele de protejare si intretinere a betonului in curs de priza pe timp friguros. Lucrrile de betonare se efectueaza unul imprejur. Cele pe timp de iarna(perioada rece) se deosebesc esential de cele pe timp de vara.(perioada calda) . Dupa normative parametrul de baza ce caracterizeaza perioada de timp friguros este temperatura aerului exterior masurata la 8(opt) dimineata, la distanta de 2 (m) de la sol, la 2 (m) de o constructie. Daca temperatura este +50 si nu are tendinte sa se ridice, ziua se numeste friguroasa. Viteza de hidratare a mineralelor cimentului cu apa depinde de t0 aerului inconjurator. La t0 inalte viteza de hidratare creste, iar la cele mici- scade, si devine nula la t0 de 50-100C, in afara de aceasta la inghetare volumul ocupat de cristalile de gheata depaseste cu 9% volumul apei din care sa format. Astfel in interiorul betonului apar tensiuni ce duc la distrugerea structurii lui. S-a constatat din practic i ncercri tiinifice c dac betoanele pn la ngheare au o anumit duritate i dup dezgheare procesul de hidratare continu fr a se observa urmri negative. Aceast duritate a fost numit critic i depinde de clasa betonului i condiiile de exploatare a construciilor. Duritatea critic este egal cu : - pentru betoane simple i armate cu armturi fr precomprimri de clasa B15 50%, B22,5 ,25- 40%, B30-30%, din duritatea de proiect. - pentru betoane cu precomprimare sau postcomprimare , construciile deschiderilor podurilor i a altor construcii de mare importan 70% din duritatea de proiect. - pentru construcii ngheate i dezgheate sau care sunt supuse presiunii gazelor sau apei 100% din duritatea de proiect. Reieind din toate acestea e necesar de luat msuri pentru crearea condiiilor optimale de atingere de ctre betonul turnat pe timp rece a duritii critice ntr-un timp ct mai scurt i cu cheltuieli minime. Pentru aceasta se folosesc metode speciale de preparare, transportare, punere n oper i tratarea betonului. In dependen de felul tratrii betonului metodele de betonare se mpart n 3 grupe : - metoda conservrii cldurii iniiale a betonului i a cldurii eliminate la hidratarea cimentului. Aceast metod se folosete la construcii masive la betonarea lor cu beton n componena cruia intr ciment portland sau aluminos. - metoda de nclzire a betonului dup punerea lui n oper. Se aplic acolo unde nu poate fi aplicat prima metod, la betonarea carcaselor cu armturi dese, a elementelor nguste (stlpi, grinzi, perei). - metoda ce aplic efectul scderii punctului de solidificare a apei, utiliznd aditivi antiger (sau acceleratoare a prizei), const n aceea c n amestecul de beton , la preparare, se introduc adaosuri care accelereaz priza betonului (CaCl2, KCO3) n proporii de pn la 2% din masa cimentului. Astfel timpul prizei se micoreaz de 1,5-1,8 ori. Pentru ntrirea betonului cea mai favorabil este t0 de 15..250 C.

76

Metoda de ntreinere n nveli special (artificial) aceast metod prevede executarea unor corturi nclzite.

Metoda termos metoda de betonare fr nclzire. Sensul metodei- const n aceea c betonul cu t0 iniial pozitiv se pune n cofrajul termoizolant.

Metoda de nclzire electric la incalzirea electrica este utilizata caldura ce se degaja in amestecul de beton proaspat turnat la trecerea prin el a curentului electric alternativ .In acest scop betonul pus in opera se include in circuitul electric sub forma de rezistenta. La trecerea prin el a curentului electric se degaja energie termica

Pentru includerea betonului in circuitul electric se utilizeaza diferite tipuri de electrozi:placi(d3), panglica(d4-5), bare si strune(d6).

77

19. Tehnologiile placarii suprafetelor verticale si orizontale ale elementelor constructive din interiorul si exteriorul cladirilor cu materiale naturale si artificiale (granit, piatra de Cosauti, gresie, faianta, etc.). Tehnologia lucrrilor de placaj: Placajele se utilizeaz pentru finisarea suprafeei exterioare a cldirii i interioare. n funcie de materialele utilizate placajele pot fi: din materiale naturale (piatr de csui, granit, marmor, labrodorit) i din materiale artificiale. nainte de executare a lucrrilor de placare se pregtete suprafaa, se rostuiesc plcile, se verific orizontalitatea i verticalitatea suprafeelor; se cur suprafaa de praf, ulei i alte impuriti; suprafeele netede se zimuiesc i se traseaz poziia plcilor. Exist dou metode de prindere a plcilor de suprafaa finisat: 1.metoda umed - plcile se fixeaz de suprafaa finisat cu ajutorul scoabelor de prindere de o anumit lungime (20 40 mm). Un capt al scoabei se introduce n gaura perforat n plac, celalalt capt se prinde de plas fixat de suprafaa finisat cu dibluri. Astfel scoabele servesc totodat ca i distaniere. Spaiul dintre suprafaa interioar a plcii i peretele se umple cu mortar. 2.metoda uscat - prevede prinderea plcilor de suprafaa finisat cu ajutorul elementelor de prindere. Placarea pietrei de Cosauti: Pentru placarea cu pietre artificiale se utilizeaz plcile de teracot, sticl, foi de PAL, mas plastic. Plcile n form de plci mari se execut prin prinderea lor cu cuie sau uruburi de carcas de suport din rigle de lemn. Carcasa este fixat de suprafa placat cu elemente metalice mpucate cu pistolul de montaj, sau cu dopurile de lemn introduse n gurile perforate n prealabil n locurile respective. Placarea gresiei: Aceste pardoseli se execut din plci de ceramic, plci de polivinil-clorit, plci din piatr natural i din beton. Teracota se amplaseaz pe un strat de mortar cu grosimea de 10 15 mm. Mai nti se traseaz rndurile repere. Plcile din polivinil-clorit se execut ca i cele din parchet prin ncleierea plcilor pe ap de mortar prealabil grunduit, pe mastic bituminos sau pe clei PVA. Pardoseli din plci de piatr natural se execut pe un strat de mortar cu grosimea de 20 30 mm. Etapele de lucru: 1.Pregtirea substratului: Substratul pentru aplicarea plcilor ceramice trebuie s prezinte capacitate portant, s nu aib fisuri, s fie curat i plan. Denivelrile trebuie pcluite n prealabil, se aplic o mas de paclu, cu tratarea prealabil a suprafeei cu un grund de baz. 2.Distribuirea masei: Se distribue masa cu ajutorul unui tergtor de cauciuc. Suprafaa plan astfel realizat trebuie s se mai usuce aproximativ 2 zile. 3.Planificarea montajului: In depandenta de stuctura de placare aleasa se executa trasarea liniilor de reper pe podea pentru o uniformitate a lucrarilor. La montarea n unghi drept,s-e pozitioneaza primul rnd n funcie de o sfoar ntins n mijlocul ncperii i paralel cu pereii laterali.
78

La montarea n diagonal,se determina pentru nceput axul longitudinal i cel transversal al ncperii i se marcheaza ntre acestea unghiul de 45. n funcie de acesta, rndurile de plci sunt montate drept i n diagonal pe axele longitudinale i transversale. Montarea pe diagonala Montarea pe transversal

4.Lipirea plcilor ceramice: Substratul adezivul pentru plci ceramice se aplica cu un paclu cu dini pe suprafee uor de acoperit.Aplicarea plcilor se realizeaz printr-o uoar apsare i baterea acestora cu ciocanul de cauciuc pe patul de adeziv. Trebue respectata limea rosturilor.Ca element ajuttor sunt utilizate distaniere pentru plci ceramice sau sfori de trasat. 5.Montarea plintelor: Plintele pot fi alese din resturile ramase cantul superior al plcilor ceramice folosite,sau pot fi executate de uzina,se alipeste adeziv pe partea din spate i se lipesc pe perete cu respectarea rosturilor gresiei. 6.Umplerea rosturilor: Inainte de umplere rosturile se curate cu o pan din lemn,apoi se v-or umple cu masa pregatita,de obicei cu ciment Portland sau ciment alb.Masa se v-a distribui uniform peste plcile de gresie i se va aplica cu ajutorul unui tergtor de cauciuc transversal fa de linia rosturilor. Toate resturile de chit sunt indepartate cu ajutorul unui burete umed sau a unei scnduri cu burete. Dup uscare se terge din nou cu buretele i ap curat.Trecerea dintre plint i plcile de gresie, precum i rosturile perpendiculare din colurile ncperilor trebuie umplute cu mas de etanare de silicon cu elasticitate remanent. Placarea faiantei: Faianta,se instaleaz pe suprafaa finisat pe mortar de ciment, pe mortar de ciment cu clei PVA, suprafaa nefiind tencuit n prealabil sau se ncleie cu PVA pe suprafaa tencuit. nainte de executare a placajului pereii se ncreteaz, se verific poziia n plan. Pentru a obine o suprafaa plan a placajului nainte de placare propriu zis se instaleaz rndurile de reper, la ncperile mici, de obicei, la coluri. Faiana se poate monta pe multe tipuri de suporturi: 1.faian pe faian; 2.plci din rigips; 3.tencuieli din gips; 4.plci din fibrociment; 5.zidrie din beton celular; 6. plci aglomerate rezistente la umezeal.

79

Etape de lucru: 1. Pregatirea suprafetei suport: Toate suporturile trebuie s fie curate, uscate, netede, rezistente i fr praf. Fisurile i denivelrile trebuie chituite cu o mistrie sau cu un paclu sau trebuie nivelate cu un glet de nivelare. nainte de montajul faianei orice suport trebuie t ratat cu un strat de grund. 2. Stabilirea reperelor: Pentru pozitionarea perfecta a placilor este nevoie de stabilirea unei baze plane de la care sa inceapa montajul. Aceasta se realizeaza in urma masuratorilor si a fixarii pe perete a unui profil metalic. 3. Masurarea si taierea placilor: Dimensiunile obtinute in urma masurarii zonelor ramase neplacate se transpun pe placile de faianta. Se marcheaza si se traseaza liniile care vor servi drept reper la taierea placilor. La tierea plcilor de margine, muchiile drepte se obin prin folosirea unui aparat special pentru tierea plcilor de faian. Placa trebuie zgriat pe faa superioar i apoi se rupe pe muchie. 4. Aplicarea adezivului pe perete: Adezivul se aplica pe o suprafata mai mare, pentru ca montajul sa se faca mai operativ. Timpul de punere in opera al adezivului este de peste doua ore, ceea ce elimina riscul intaririi inainte de placare. 5. Aplicarea adezivului pe placi: In unele cazuri nu este necesara aceasta operatie fiind ca stratul de adeziv aplicat pe perete este destul de suficient pentru asigurarea unui placaj de calitate. Adizivul se aplica cu mistria sau drica. 6. Lipirea placilor: Se marcheaza linia de baz pe vertical i orizontal. De la acest marcaj se incepe cu primul rnd de plci. Mai nti se aseaza un rnd plci orizontal, apoi un rnd vertical (formnd un T inversat). 7. Montajul distantierelor: Distantierele din plastic in forma de cruciulita asigura alinierea perfecta a placilor atat in plan orizontal, cat si vertical. Ele se aplica la intersectia placilor, imediat dupa lipirea fiecareia dintre ele. 8. Verificarea planeitatii: Dupa montajul fiecarei placi in parte se verifica planeitatea ei. Operatia se face cu ajutorul riglei sau riglei dotate cu bula de aer. 9.Umplerea rosturilor: nainte de umplerea rosturilor ele se curate cu o pan din lemn,apoi se v -or umple cu masa pregatita,de obicei cu ciment Portland sau ciment alb.Toate rosturile de dilataie, de col i de mbinare se vor umple cu o mas de etanare elastic, de ex. silicon:

80

20. Tencuieli. Clasificarea si tehnologiile de executare a tencuielilor. Verificarea calitatii tencuielilor. Clasificarea tencuielilor. Tehnologia lucrrilor de tencuial. Tencuial este un strat de finisare a suprafeelor diferitor construcii, cldiri i edificii, care niveleaz acestea suprafee sau atribuie lor anumit form i textur, dar, n unele cazuri, i proprieti speciale. Toate tipurile de tencuieli se mpart n cele monolite i cele uscate. Tencuial monolit se realizeaz prin aplicarea pe suprafa prelucrat a mortarului de tencuial, tencuial uscat prin placarea suprafeelor cu foi de tencuial uscate prefabricate. n dependen de modul de prelucrare a stratului aparent tencuieli monolite se divizeaz n obinuite i decorative. Tencuieli obinuite sunt destinate pentru aplicarea ulterioar pe suprafaa lor a tapetelor i vopselelor; tencuieli decorative prezint straturi prelucrate colorate sau textuale. n dependen de destinaia cldirii fa de tencuial obinuit sunt prezentate diferite exigene privind calitatea ei, i se deosebete: tencuial simpl, ameliorat i de calitate superioar. Pn la nceperea lucrrilor de tencuial trebuie s fie montate blocurile de fereastr i u, monolitizate rosturile dintre perei, instalate elementele de fixare a utilajului sanitar. Suprafeele destinate tencuirii sunt verificate la orizontalitatea i la verticalitatea planurilor. Pentru determinarea grosimii optimale a stratului de tencuire i respectarea strict a lui se instaleaz repere grosimea crora este egal cu grosimea tencuielii. Toate tipurile de construcii se tencuiesc numai dup tasarea complet a lor. Mortarul pe suprafaa prelucrat se aplic prin metoda mecanizat i manual (n cazul unor volume mici de lucru). Straturile de tencuial se aplic pe suprafa cu anumite intervale de timp (de la 7 15 min pn la 2 6 ore n dependen de componena mortarului). Stratul de priuire se aplic pe suprafaa n strat continui egal pe grosime i, de obicei, nu se niveleaz. Grundul se aplic pe stratul de priuire n unul sau mai multe stratu ri. Fiecare strat se niveleaz. Mai ales minuios se niveleaz ultimul strat a grundului, ca s fie mai uor de aplicat stratul de acoperire. La executarea tencuielii obinuite stratul de acoperire lipsete i de aceea ultimul strat a grundului se execut cu mortar din nisip fin. n cazul tencuielii ameliorate, care are stratul de acoperire, ultimul strat a grundului se niveleaz cu dric n raport cu repere instalate anterior. Procesul de finalizare a lucrrilor de tencuire const n aplicarea stratului de acoperire. Pentru stratul de acoperire se utilizeaz mortarul de aceeai componen ca i grundul, numai pe baza nisipului fin. Peste 30 40 min. dup aplicarea i nivelarea stratului de acoperire suprafaa lui se netezete cu dric fin. Netezirea se efectueaz pn la dispariia fisurilor, caviti i zgrieturi. Tencuielile decorative, materialele utilizate. Controlul calitii. Stratul de acoperire decorativ se aplic pe grundul din mortarul obinuit anterior umezit, curit, ntrit i zgriat. La prelucrarea ulterioar a tencuielii suprafaa ei se tronsoneaz i se rzuirete cu ajutorul diferitor instrumente de finisare. Prin tronsonare cu ajutorul periilor i pensule se realizeaz diferite grade de rugozitate. Cu ajutorul ruloului reflat se obine suprafaa cu desenul repetat. La executarea tencuielii de piatr se utilizeaz mortare n componena crora intr ciment Portland, past de var, fin de marmor, pigmeni, pulbere de roci stncoase (marmor, granit, calcar, dolomit, etc.) cu dimensiunile 0,3 0,5 mm, nisip de cuar, mic.
81

Grosimea stratului decorativ depinde de dimensiunile agregatelor i modul de prelucrare a lui. Tencuieli decorative se execut pe sectoare limitate, de regul, de coluri, stlpi cu scopul dea evita diferena de culoare sau relief. Cantitatea de mortar pregtit trebuie s fie suficient pentru tencuirea minimum unui sector. Calitatea tencuielilor este n funcie de tipul tencuielii. Poziia n plan a suprafeelor se verific cu rigla de lungime de 2 m. Abaterile au valori de 3 mm pentru tencuieli ameliorate i de 1 mm pentru tencuieli de calitate superioar. Stratul de tencuire trebuie s aib o aderen suficient cu suprafaa tencuit. Acest lucru se face prin plirea uoar a tencuielii i ascultarea sunetului produs. Exteriorul tencuielii decorative trebuie s aib o culoare uniform fr pete i scurgeri. n cazul executrii mecanizate a tencuielilor personalul trebuie s treac instructajul. n cazul executrii lucrrilor pe timp friguros, cnd pentru nclzire ncperilor se utilizeaz calorifere electrice trebuie s fie respectate regulile antiincendiare. n cazul executrii lucrrilor de tencuire la nlime mare nainte de executare a lucrrilor schelele se ncearc la stabilitate i durabilitate.

IV

III

II

100 1600

800

82

21. Tehnologii de executare a pardoselilor turnate (din beton, mozaice), din materiale lemnoase (cherestea,parchet) si din linoleum. Pardoseli i tehnologia de execuie. Pardoseli sunt partea cldirii care suport i contravine cu majoritatea aciunilor tehnologice i funcionale. Pardoseli constau din elemente funcionale i constructive: acoperire, strat intermediar, ap, fonoizolaie, hidroizolaie i baz. Pardoseli finite monolite se execut din beton, mortar, mozaic. Pardoseli din beton se execut pe suprafa curat i grunduit cu lapte de ciment. Tehnologia de executare a acestor pardoseli difer de tehnologia de executare a straturilor de suport din beton prin operaiile adugtoare care au scop de a mri rezistena mecanic a suprafeei i de a finisa aceast suprafa. n caz de necesitatea ameliorrii rezistenii mecanice se execut lefuirea ei i mbibarea stratului cu sticla solubil, iar peste o zi cu alt substan chimic clorur de calciu. lefuirea se execut cu maini electrice cu pietre abrazive. Pardoseli din mortar de ciment se execut din mortar cu marca nu mai mic de M200. Grosimea pardoselii este de 20 30 mm i consistena mortarului 4 5 cm. n cazul cnd pardoseal este solicitat de sarcini mecanice mari se recomand de a executa sclivisirea suprafeei proaspt turnate cu praf de ciment sau piliturii de oel. Tehnologia de executare este identic cu cea de executare a pardoselii din beton (n fii de limea de 2 m). Pardoseli din mozaic se execut n dou straturi: stratul inferior din mortar de ciment cu grosimea de 40 50 mm i stratul superior cu grosimea de 20 25 mm din amestec de mozaic. Amestecul de mozaic const din ciment alb, pigmeni minerali n cantitate nu mai mic de 15% din masa cimentului i pulbere de roci cu dimensiuni de 2,5 15 mm care se introduc n amestecul n proporii egale. Amestecul de mozaic nu se compacteaz i de aceea pentru mbuntirea lucrabilitii n el se introduc plastifiani. La executarea pardoselilor multicolore sectoarele de diferite culori se difereniaz cu panglici din sticl sau metale inoxidante.

83

Pardoseli din scndur se execut din scnduri de grosime de 29 sau 37 mm cu faluri i muchii. Pardoseli la parter se instaleaz pe stlpuori de crmid. ntre stlpuor i grinda de suport se execut hidroizolaia din carton bitumat. Tehnologia executrii pardoselii din scnduri: se pregtete suprafaa de suport; se instaleaz grindele de suport la distanele indicate n proiect (pe foi de fibr de lemn). Grinzile se instaleaz perpendicular pe direcie razelor solare. Dup instalarea grinzilor cu rigl de verificare se verific poziia n plan a lor; se execut pardoseala finit din scnduri. Fixarea scndurilor se ncepe din colul cel mai ndeprtat i merge spre ieire (fixarea se execut cu cuie). Prima scndur este instalat cu 15-20 mm de la perete. Urmtoarele scnduri se instaleaz compact lng cea precedent. Strngerea scndurilor una de alta se efectueaz cu pan. Dup executarea pardoselii la perei se fixeaz plinta.

a,b pardosea la parter, c pardosea la etaj. 1 scinduri, 2 grinda de suport, 3garnitura din lemn tratata antiseptic si carton bituminat, 4 stilpusor din caramida Pardoseli din scuturi de parchet. Scutul de parchet este confecionat n condiii de uzin i const din dou straturi: stratul inferior din scnduri (strat de suport) i stratul superior din parchet. Aceste pardoseli se execut ca i cele din scnduri. Scuturile se fixeaz de grinzile de suport cu cuie. n caz de necesitate suprafaa finit se lefuiete cu maina de lefuit parchet. Pardoseli din parchet. Pardoseli din parchet se instaleaz pe suprafaa superioar a pardoselii i se fixeaz cu cuie (n caz cnd aceasta este executat din lemn) sau se instaleaz pe mastic bituminos fierbinte sau rece sau clei PVA pe suprafaa executat din mortar. n cazul ncleierii pe mastic suprafaa se grunduiete. Pardoseli din parchet pot avea diferit form a desenului. Mai des sunt utilizate urmtoarele scheme de amplasare: n spic, n ptrate i de-a lungul. Cnd parchetul se
84

amplaseaz n ptrate i de-a lungul lucrrile pentru instalarea lui se ncep de la peretele cel mai ndeprtat de la ieire i merge spre ieire. n cazul amplasrii parchetului n spic instalarea se ncepe de la mijloc. Pentru aceasta se traseaz longitudinala de simetrie i de -a lungul ei se ntinde aa. a placa de parchet, b scut de parchet scut de parchet mosaic, - parchet a pardosele din placi de parchet, 1-placa de parchet, 2- grinda de support, 3- strat din nisip, 4- placaj, 5- planseu cu goluri, 6- planseu fara goluri, 7- hidroizolatie di ruberoid, 8- garnitura din lemn.

pardosele din parchet. 1- parchet pe mastic sau batut in tinte, 2- podea din scindura, 3- grinda de suport, 4-grinda, 5- strat de nisip, 6- mortar din argila, 7- asteriala, 8- carton sau pergamat, 9- pat de mortar, 10- planseu cu goluri, 11,12- strat din material moale, 13- planseu fara goluri. Pardoseli din materiale sintetice n suluri. Cele mai rspndite materiale n suluri utilizate pentru acoperirea pardoselilor sunt linoliumuri sintetice. Procesul de instalare a linoliumului include urmtoarele operaii: croire, fixarea marginilor i ncleierea. nainte de executare a lucrrilor baza se cur de praf i impuriti; apoi pe suprafaa ei se aplic soluia de grunduire. Dup uscarea grundului pe suprafaa bazei se aterne linolium i se instaleaz n poziia de proiect. Apoi jumtate din rulou se rostogolete, se aplic mastic n locul amplasrii lui i se aterne napoi cu ndesarea concomitent. Apoi se repet aceleai operaii cu a doua jumtate. Dup ncleierea linoliumului pe ntreag suprafa se fixeaz plint pe perimetrul ncperii.

85

22. Tehnologii de realizare a acoperisurilor de tip terasa cu invelitori turnate si din membrane rulante. Verificarea calitatii lucrarilor. Pantele acoperiurilor teras sunt cuprinse ntre 2...7%, fiind condiionate de ndeprtarea ct mai rapid a apei i de faptul c acestea sunt circulabile sau necirculabile. Cele circulabile au panta de 2 ... 3%. Elementul de rezisten la acoperiul teras se realizeaz sub form de planee din beton armat monolit sau prefabricat, a cror alctuire constructiv depinde de structura de rezisten a cldirii, de mrimea sarcinilor transmise, de forma n plan i mrimea deschiderilor cldirii etc. n raport cu sistemul de scurgere al apelor distingem: - acoperiuri teras cu scurgere spre exterior, prin jgheaburi i burlane, ntlnite la cldirile cu un numr redus de niveluri; - acoperiuri teras cu scurgere spre interior, cnd pantele de scurgere i doliile colectoare sunt orientate spre partea central. nvelitoarele din materialele rulante. Aceste acoperiuri posed un ir de avantaje: masa proprie mic, impermeabile la ap, conductibilitate sczut, posibilitatea utilizrii la pante maximale i nule (orizontale), i de asemenea forma materialelor comod pentru executarea rapid a lucrrilor (fii lungi nfurate n rulou). Dezavantajele de baz a nvelitoarelor din materiale rulante pot fi numite inflamabilitatea i rezistena mecanic sczut. n componena lucrrilor de acoperi a cldirilor industriale sunt incluse executarea termoizolaiei i barierei de vapori, bazei sub nvelitoare, stratului de hidroizolare i stratului de protecie. Pentru cldirile de locuit, civile i alte tipuri cu acoperiul arpant se execut nvelitoarea din materialele rulante pe podin continue sau pe plci uoare. n calitate de baz sub nvelitoare pot servi ap din mortar de ciment-nisip, asfaltul monolit turnat, panouri prefabricate din beton sau asfalt-beton. ap trebuie s fie executa din mortar de ciment-nisip cu componena 1:3 de marca nu mai mic de 50 i grosimea de 1 3 cm. nainte de ncleiere a materialului rulant baza se grunduiete cu soluie de grunduire rece cu ajutorul instalaiei cu presiune. Baza din asfalt-beton se admite la pante pn la 20%; peste fiecare 4 m n ambele direcii se execut rost de dilatare-tasare cu limea de 0,5 1 cm, grosimea 1,5 2,5 cm. Baza sub nvelitoare trebuie s fie rigid; nainte de executare a stratului rulant baza se cur de murdrii i colb. Pentru excluderea formrii undelor la ncleiere, toate materialele rulante se cur de material presrat mineral i sunt pstrate n forma desfurat nu mai puin de 20 ore. La executarea pe straturi a acoperiurilor plane valoarea suprapunerii fiilor pe lime se stabilete 10 cm pentru nvelitoarele cu panta mai mic de 5%; pentru nvelitoarele cu panta mai mare de 5% suprapunerea straturilor inferioare constituie 7 cm, dar celor superioare 10 cm. ncleierea nvelitoarei din patru straturi se ncepe de la corni (n cazul pantei pn la 15%) sau de la frontonul (n cazul pantei mai mare de 20%).
86

Cu ajutorul ruloului-desfurtor se ncleie fii cu limea de 25 cm, apoi 50, 7, 100 cm (fia plin). ncleierea ulterioar se execut cu fii ntregi cu decalarea de 22 cm de la muchie longitudinal. Metoda ncleierii materialelor rulante prin arderea gazului cu instalaie constituit din dispozitiv pneumatic, compresor i mbutelia cu gaz lichefiat. Aceasta metod practic complect exclude prepararea i livrarea masticii bituminoase pe acoperi. Stratul inferior se lipete cu arztor cu gaze, dar cu flacra gazului ars parial se topete substan mbibat bituminoas din materialul rulant i concomitent se lipete al doilea strat cu ajutorul ruloului. n rezultat materialele rulante se sudeaz. Acoperis tip terasa 1.strat hidroizolant 2.sapa din mortar 3.invelitoare din material rulant 4.panta din beton sau mortar 5.sipca din lemn 6. strat din mortar sau beton 8. element de protectie 9. strat de protectie

Executarea nvelitoarelor din mastici permit mecanizarea lor complet. Emulsii i mastici se pregtesc centralizat i se livreaz la antier n ambalaje speciale. Manopera executrii nvelitoarelor din mastici este mai mic i costul lor este mai mic, ca celor rulante. nvelitoarele din mastici pot fi nearmate, armate cu steclo-materiale sau fibre de sticl i combinate cu stratul de protejare din materiale rulante. Pentru executarea nvelitoarelor din mastici se utilizeaz emulsii bitum-polimerice, bituminoase i mastici bitum-cauciuc, rezistena termic i la nghe-dezghe a crora este asigurat prin adausuri de cauciucuri sintetice. Tipul emulsiilor , numrul straturilor hidroizolrii i armarea ei se determin de proiect. nvelitoarele din mastici nearmate se execut din emulsii bitum-latex, care joac rolul hidroizolaiei pe baza din ape din ciment-nisip. nvelitoarele sunt executate pe acoperiuri din beton armat monolit i prefabricat cu panta mai mare de 15%. Rosturile
87

dintre panourile de acoperi se lipesc cu fii din materiale rulante cu limea de 15 20 cm. Plniile, doliile, jgheaburi i alte racordri ale acoperiului se execut la fel ca i n cazul nvelitoarelor din materiale rulante, utiliznd n acest scop ruberoid, estur sticloas i plase din sticl. Dup executarea stratului de hidroizolare se aplic stratul de protecie cu grosimea de 1 cm din mastic fierbinte cu prundi cufundat. nvelitoarele din mastici armate se execut din emulsii bitum-polimerice, armate cu plas de sticl, din mastici bituminoase i bitum-cauciuc, armate cu estur sticloas. nainte de aplicare a stratului de mastic baza se grunduiete cu emulsie bituminoas sau bitum-polimerice. Stratul de hidroizolare se execut din trei patru straturi de emulsie. Fiecare strat de mastic dup ntrire se armeaz cu plas de sticl. nvelitoarele combinate se execut pe acoperiuri cu panta mai mare de 10%. Straturile inferioare se execut din mastic, dar cele superioare din materiale rulante. Verificarea calitatii. La executarea nvelitoarelor din materialele rulante i din mastici este necesar de efectuat recepie intermediar a elementelor finalizate i recepie final a nvelitorii n integral. Rezultatele controlului sistematic se introduc n registrul executrii lucrrilor. n procesul de recepie a nvelitorii este necesar de stabilit corespun derea lucrrilor executate cu desenele tehnice i pantele prescrise. La recepia nvelitorii finalizate este necesar minuios de verificat racordrile acoperiului cu prile cldirii. La recepie final a lucrrilor se verific calitatea montrii i rezistena materialelor, aderena de stratul inferior, corectitudinea racordrii cu pereii, innd cont de datele controlului de laborator privind calitatea materialelor primare, pastelor i masticilor. Recepia nvelitorii finalizate se autentific prin actul, n care obligatoriu se indic calitatea lucrrilor executate.

88

23. Tehnologii de realizare a acoperisurilor sarpante cu invelitoari din tigla, foi ondulate sau table cutata si din sindrila bituminata. Verificarea calitatii lucrarilor. Destinaia de baz a nvelitorii este protejarea cldirilor i edificiilor de intemperii, vnt, aciunii razelor solare i temperaturii. nvelitorile trebuie s fie impermeabile, rezistente la ap, nghe-dezghe, ermetice i rezistente, pentru a prelua eforturile de la greutatea zpezii i aciunii mecanice n timpul reparaiilor. nvelitoarea se instaleaz pe astereal de podin, susinut de construciile portante (ferme, cpriori, etc.) sau pe podin continue, numit partea portant inferioar a acoperiului. igl se utilizeaz pentru realizarea acoperiurilor cldirilor de locuit i agricole. Dup destinaia sa, se deosebete igla obinuit i de coam. igla obinuit se utilizeaz pentru nvelirea pantelor acoperiurilor, dar cea de coam pentru realizarea muchiilor i a coamei. La igl obinuit se atribuie igla din argil ars (plan, cu flanuri i presat, olan) i igla din ciment cu flanuri. igla plan se aeaz n dou straturi sau n forma de solzi, dar cea cu flanuri ntr-un singur strat. Acoperiurile din igl sunt trainice n timp, rezistente la foc i la nghe -dezghe; nu necesit cheltuieli mari la pstrare i exploatare. i totui aceste acoperiuri se deosebesc prin pante cu nclinare mare i greutate proprie mare. Din aceast cauz este important de a tras o deosebit atenie construciilor portante a acoperiului (cpriorilor). Cpriorii se aeaz la distana de 1 1,5 m unul fa de altul; astereala se realizeaz din grinzioare (ipci) 5050 mm i 6060 mm, aezate pe cpriori la distana egal cu lungimea de acoperire a iglei. La aezarea asterelii trebuie de inut cont de faptul c pe pant n direciile ct transversal aa i longitudinal se ncap un numr ntreg de igle. Aezarea asterelii se ncepe de la coam. Prima grind (ipc) se fixeaz n aa mod ca iglele pantelor nvecinate s nu se ating la coam. Ultima ipc se fixeaz cu 50 60 mm mai aproape ca celelalte, pentru a forma consola de corni. Distribuirea i fixarea ipcilor se realizeaz dup ablon. Pe pantele acoperiurilor igla se aeaz n rnduri orizontale de jos n sus cu suprapunerea rndurilor dup direcia scurgerii apei. Dup finisarea lucrrilor pe pantele principale se trece la realizarea coamei i muchiilor nvelitorii. Dup terminarea tasrilor cldirii, rosturile acoperiului, indiferent de tipul iglei folosite, este necesar de astupat cu mortar de var i nisip cu raportul 1:3.

89

Tehnologia executrii acoperiurilor din foi ondulate. Acoperiurile cldirilor proiectate se adopt de o form simpl cu o pant sau dou. Acoperiurile arpante pentru cldirile de locuit i administrative se execut cu o pant minim admisibil (33%). Executarea asterelei din ipci. Ca baz pentru nvelitorii din foi ondulate servete astereala din ipci de lemn 6060 mm. n calitate de grind de corni se ipc obinuit 6060 mm cu instalarea la reazeme a garniturilor cu grosimea de 6 mm. Grinzile se distribuie i se fixeaz n direcia de la corni la coama acoperiului. Ca urmare a profilului ondulatoriu foile din azbociment au o rigiditate mare, de aceea ele sunt montate pe o astereal rar, ceea ce permite de a micora costul nvelitorii. Astereala se execut n aa fel, ca pe ea s se monteze un numr ntreg de foi ct n direcia perpendicular aa i n direcia longitudinal. Dac aceasta nu este posibil , se utilizeaz bucile de foi, care se monteaz n direcia transversal pe-n ultimul rnd, dar n
90

cea longitudinal lng coam. Margina de jos a nvelitorii primului rnd trebuie s fie ridicat faa de celelalte cu 6 mm i se formeze o consol de corni de 100 mm pentru acoperiuri fr organizarea scurgerii apei i 50 mm n cazul montrii jgheaburilor pentru colectarea apei. Foile de azbociment cu profilul obinuit sunt montate dup schema de rezemare n dou deschideri, dup care fiecare foaie trebuie s se reazeme pe trei grinzi (ipci). n direcia transversal foile sunt montate n rnduri paralele de la dreapta la stnga cu suprapunerea unei foi peste alta cu o und, dar n direcia longitudinal - de jos n sus cu suprapunerea rndului superior cu cel inferior cu 140 mm n cazul pantei pn la 58%. Acoperiul din foi din azbociment sunt montate prin dou metode : - cu suprapunerea muchiilor longitudinale n toate rndurile a pantei; - cu decalarea muchiilor longitudinale a foilor cu o und fa de muchiile foilor rndului precedent. Dup prim metod la foile sunt tiate colurile atunci linia longitudinal de racordare o s fie dreapt. Acoperiurile din foi cu coluri tiate se recomand pentru pantele cu lungimi mari n direcia longitudinal i scurte n direcia cealalt. Interspaiu dintre colurile racordate trebuie s fie de 3 4 mm. Dup metoda a doua rndul urmtor montat se decaleaz n raport cu rndul precedent cu o und. Pentru aceasta se pregtete numrul necesar de foi, tiate cu una, dou, trei i patru unde. n aceste caz linia longitudinal de racordare a foilor va fi n trepte. Panta acoperiului se recomand de acoperit cu foi n direcia de la dreapta la stnga. Fiecare foaie se fixeaz de astereal cu cuie sau uruburi (se recomand ultimele). Gurile necesare pentru fixare se execut cu maina de gurit manual. n acest caz diametrul burghiului trebuie s fie cu 2 mm mai mare ca diametrul cuiului sau urubului.

Tabala cutata este un material utilizat frecvent pentru invelitori mai ales datorita faptului ca poate lua diverse forme si poate fi procesat relativ usor chiar pe santier. Ea poate fi cu profil trapezoidal sau sinusoidal. Ea constituie o varianta simpla si eficienta de rezolvare a invelitorilor industriale, care s-a extins ca utilizare si la cladiri rezidentiale. Poate fi fabricata din otel zincat, aluminiu sau titan-zinc, mai rar din cupru sau otel inox. Panta minima in mod uzual este de 4,5 (10%) sau, in cazul in care se foloseste un singur panou de la coama pana la streasina, de 2,7 (5%). Ca forma de finisare tabla poate fi utilizata atat vopsita, cat si acoperita cu diverse pelicule granulate. Montarea se poate face direct pe pane (la deschideri calculate in functie de grosimea tablei, inaltimea cutei si de distantele intre pane), pe sipci sau pe astereala, prinderea facandu-se cu suruburi autofiletante cu garnitura de etansare. Racordarile la coame, muchii,
91

dolii etc. se pot face cu sorturi, profile de tabla prefabricate. Pentru racordari curbe pot exista profile speciale, de obicei facute pe comanda.

Sindrile bituminoase sunt materiale pe baza de bitum cu protectie din granule ceramizate sau folii metalice din cupru sau titan zinc. Constituie o varianta foarte utilizata pentru invelitori mai ales in Statele Unite si Canada, dar au inceput sa fie utilizate pe scara larga si in Europa. Avantajul il constituie o greutate relativ redusa, montajul usor pe orice tip de suprafata. Panta minima: este de este de 9 (20%), pot avea diverse forme, rectangulare, romboidale, cu muchii tesite sau nu, si mai multe variante de culori. Se monteaza direct pe astereala, prin lipire cu adezivi pe baza de bitum si cu prindere suplimentara in cuie cu floare lata.

92

Verificarea calitatii: La executarea nvelitoarelor din materialele rulante i din mastici este necesar de efectuat recepie intermediar a elementelor finalizate i recepie final a nvelitorii n integral. La executarea nvelitorii din materialele n buci se efectueaz numai recepie final. Rezultatele controlului sistematic se introduc n registrul executrii lucrrilor. n procesul de recepie a nvelitorii este necesar de stabilit corespunderea lucrrilor executate cu desenele tehnice i pantele prescrise. La recepia nvelitorii finalizate este necesar minuios de verificat racordrile acoperiului cu prile cldirii. La recepie final a lucrrilor se verific calitatea montrii i rezistena materialelor, aderena de stratul inferior, corectitudinea racordrii cu pereii, innd cont de datele controlului de laborator privind calitatea materialelor primare, pastelor i masticilor. Recepia nvelitorii finalizate se autentific prin actul, n care obligatoriu se indic calitatea lucrrilor executate.

93

24.Clasificarea hidroizolatilor. Executarea hidroizolatilor: prin vopsire, prin incleiere, prin tencuire, din foi de masa plastica si foi de metal. Verificarea calitatii lucrarilor. Construciile cldirilor i edificiile din materiale poroase (beton, crmid, etc.), aflate sub aciunea umiditii, sunt protejate prin acoperiri din materiale hidrofuge. Aceste acoperiri se numesc hidroizolaii, dar executarea lor lucrrile de hidroizolare. Volumul lucrrilor de hidroizolare poate fi micorat prin organizarea drenajelor, coborrea nivelului apelor subterane i, de asemenea, prin consolidarea solului, silicatizare, cimentare, bitumizare i alte msuri. Clasificarea hidroizolatiilor: 1.dup locul amplasrii: - n spaiu n aer liber, subteran i submersat; - n plan vertical, orizontal i nclinat; - n corpul construciei exterioar i interioar; 2.dup destinaie mpotriva infiltrrii apei, termo- i hidroizolaie; 3.dup modul de executare: - prin vopsire (grosimea de 5 mm); - prin tencuire (prin lipire), include torcretul, acoperiri cu ciment, asfaltice, etc., - prin ncleiere (din materiale n soluri i pelicule), monolite, impregnate, prin injectare, de umplutur (din nisipuri i prafuri hidrofobe), din prefabricate (din foi i elemente profilate); 4.dup tipul materialului din ciment, asfaltice, bitum, din polimeri i metalic; 5.dup construcie ntr-un strat i n multe straturi, armat i nearmat, cu strat de protecie i fr, n pan sau de compensare; de ventilare. Hidroizolaiile pot fi: 1.Rigide - acoperiri din ciment-nisip, asfaltice, prin tencuire i din foi. 2.Plastice - izolaii prin lipire, prin vopsire, ncleiere i monolite, la cele rigide. n funcie de materialele folosite, hidroizolaiile se clasific n: - hidroizolaii bituminoase; - hidroizolaii pe baz de polimeri; - hidroizolaii metalice; - hidroizolaii realizate din tencuieli (rigide); - hidroizolaii sub form de soluii; - hidroizolaii mixte. Hidroizolaiile plastice se caracterizeaz prin impermiabilitate sporit, aderen, siguran i simplicitate relativ la executare. Particularitatea acoperirilor rigide este rezisten i siguran major la presiuni hidrostatice a apelor freatice i n medii agresive, dar cu toate acestea, costul i manopera considerabile la realizarea acestor izolaii. Acoperiri prin tencuire se utilizeaz pentru protecia construciilor neacionate de sarcini dinamice i sunt executate dup finalizarea tasrilor a cldirilor i edificiilor. Acoperiri din foi sunt executate n condiii dificile de exploatare i la aciunea sarcinilor dinamice asupra construciilor. Executarea hidroizolatiilor: La executarea lucrrilor de hidroizolare se utilizeaz materiale bituminoase (ruberoid, pergamin), gudronate (carton gudronat, carton gudronat fr strat de protecie), n baza de bitum i cauciuc (isol, brisol, hidroisol), de mastic, sintetice i polimerice sub form de
94

mortare, emulsii, rini, lacuri, paste, pelicule, foi de viniplast, polietilen, estur de sticl, foi metalic i, de asemenea, betoane i mortare impermiabile, izolaie metalic. n calitate de materiale de armare se utilizeaz carton, fibre de azbest, plase metalice, plase din sticl, esturi din sticl, fibre artificiale, sintetice i din sticl. Hidroizolarea prin vopsire: se utilizeaz, n principal, pentru protecia construciilor de umiditate capilar. Stratul de baza pentru izolaie trebuie s fie continuu, nivelat i rigid. Hodroizolarea se realizeaz prin aplicare uniform a masticului bituminos rece sau fierbinte pe suprafaa izolat n, cel puin, dou straturi i, de asemenea, masticurilor preparare n baza gudroanelor sintetice. Mastica se aplic n modul mecanizat cu ajutorul duzelor i pulverizatoarelor n straturi cu grosimea aproximativ 2 mm (fiecare ulterior s trat pe stratul anterior dup ntrirea lui). Executarea hidroizolaiei prin vopsire include urmatoarele operaii tehnologice: - pregtirea suprafeilor, - aplicarea hidroizolaiei prin vopsire, - formarea acoperirii (uscarea, ntrirea, finisarea decorativ). n procesul de pregtire a suprafeelor urmele mortarului, produsele coroziunii i a altor substane fr grsimi se nltur cu rzuitoare, discuri de rectificat de mirghel, apoi suprafeele se spal cu get de ap se usuc. Impuritile cu grsime pot fi nlturate cu soluie de acid 2%, dup care suprafaa, de asemenea, se spal i se usuc. Modul de executie: La aplicarea hidroizolaiei prin vopsire prin metoda pneumatic este necesar de a menine presiunea aerului comprimat n limitele 0,3 0,4 Mpa; de asigurat distan constant de la duza pulverizatorului pn la suprafaa izolat (250 300 mm); de a deplasa pulverizatorul uniform cu viteza de 14 18 m/min; de a menine pulverizatorul perpendicular pe suprafa. Hidroizolaiei prin ncleiere: se utilizeaz hidroisol, isol, brisol, esturi din sticl, materiale gudron-bituminoase, realizate n form de pnze n suluri, materialele polimerice n suluri i foi, pelicule de polietilen, poliamid. Numrul de straturi se determin n dependen de categoria construciei de ngrdire i mrimii presiunii hidrostatice. Masticile pentru ncleiere se utilizeaz n corespundere cu structura materialului: - bituminoase pentru materiale n baza bitumului; - cleiuri speciale n baza rinii epoxidice pentru materialele polimerice. Suprapunerea pnzelor n mbinrile longitudinale i transversale trebuie s constituie 100 mm, dar nsi mbinarea s se amplaseze alternativ la distana nu mai mic de 300 mm unul fa de altul. Pe suprafeele verticale si nclinate (unghiul > 25) materialele n suluri se ncleie de jos n sus pe sectoare cu limea de 1,5 2 m. Mastica se aplic nti pe suprafaa izolat, apoi pe materialele n suluri cu grosimea 1 2 mm. Cu dezvoltarea producerii materialelor n suluri cu stratul de ncleiere, a fost introdus tehnologia executrii hidroizolaiei prin ncleiere cu stratul de ncleiere topit cu focul deschis la arderea combustibilului gazos i lichid sau radierii infraroii de la radiatoare din ceramic sau font nclzite, i, de asemenea, prin diluarea acestui strat cu dizolvant organic.

95

Hidroizolarea prin tencuire cu mortar de ciment-nisip: Domeniul de utilizare: Se utilizeaz pentru protecia construciilor rigide, rezistente la fisurare, asupra crora n procesul de exploatare nu acioneaz sarcini dinamice. Izolarea se execut dup tasarea complet a edificiului. Pentru prepararea mortarului de ciment-nisip se utilizeaz cimentul rezistent la ap fr contracie, ciment rezistent la ap expansiv sau ciment Portland cu adausuri hidraulice i compresiune. nainte de ncepere a lucrrilor de izolare suprafaa se umezete, dar cea din beton, n afar de aceast, se buciardeaz. Mortarul se aplic n straturi separate cu grosimea 6 10 mm prin metoda de torcretare. Numrul de straturi se stabilete n dependen de mrimea presiunii hidrostatice. Fiecare strat urmtor se aplic dup ntrirea celui precedent, dar nu mai trziu de 30 min n cazul utilizrii cimentului expansiv sau fr contracie. Suprafaa stratului aplicat anterior nainte de aplicare a celui ulterior se cur prin suflare cu get de aer comprimat i se umezete cu ap. Hidroizolaie din mortar de ciment-nisip n perioada de ntrire este necesar de protejat de deteriorri mecanice i timp de dou sptmni de umezit de 2 3 ori pe zi (24 ore) cu get de ap pulverizat. Hidroizolarea prin tencuire asfaltic se execut din mastici i mortare asfaltice fierbini sau reci prin aplicarea lor n straturi pe suprafaa izolat. Pe suprafee orizontale izolarea se execut n straturi cu grosimea 7 10 mm pe sectoare cu lungimea pn la 20 m, limea 2 2,5 m. La izolarea suprafeelor verticale amestecuri asfaltice se aplic de jos n sus pe nlimea 1,4 1,8 m, n straturi cu grosimea 5 7 mm. Fiecare strat urmtor trebuie de aplicat dup rcirea celui precedent. Racordrile dintre sectoarele de lucru se efectueaz prin suprapunerea lor n fiecare strat pe limea 200 mm, dar locurile racordrilor n straturi nvecinate alternativ la distan nu mai mic de 300 mm. Hidroizolarea din foi de mas plastic i din metal: se realizeaz n forma de acoperire continue din foi metalice sau mas plastic. Domeniul de utilizare: Hidroizolarea metalic se utilizeaz la edificii de importan major i se realizeaz din foi metalice, fixate ntre ele prin sudare. n cazul, cnd construcia izolat se execut din betonul monolit, hidroizolarea metalic este utilizat n calitate de cofraj. Hidroizolarea se execut, de obicei, pe suprafee interioare a construciilor i edificiilor i se fixeaz cu ajutorul ancorelor sau prin sudare. ntre foile izolaiei i suprafaa izolat se las un rost de 25 30 mm, care se umple cu mortar de ciment sub presiune. Suprafaa deschis a hidroizolaiei metalice se protejeaz contra coroziune, vopsind cu substane anticorozive. Acoperirile din mas plastic sunt utilizate, n principal, pentru protecia construciilor de apele agresive,mai exact pentru infrastructura cladirilor. Foile sunt croite dup forma suprafeei izolate i fixate de ea cu ajutorul cleiului. ntre ele foile se unesc sau cap la cap sau prin suprapunere. n primul caz foile sunt sudat e, dar n al doilea nclzite cu aer fierbinte la temperatura 200 220 C.

96

Controlul calitatii a lucrarilor de hidroizolare: Formele de baz a controlului calitii lucrrilor de hidroizolare sunt urmtoarele: - controlul calitii de laborator a materiei prime, - controlul calitii a suprafeei izolate i controlul hidroizolaiilor realizate, - verificarea impermeabilitii hidroizolaiei edificiului integral sau prilor lui separate. Pregtirea suprafeelor pentru izolare este supus recepiei intermediare n prezena beneficiarului i completarea procesului verbal de lucrri ascunse. Recepia intermediar a hidroizolaiilor cu completarea proceselor verbale de lucrri ascunse se desfoar dup controlul calitii fiecrui strat a hidroizolaiei cu multe straturi, hidroizolaiei rosturilor de deformaie, rosturilor elementelor prefabricate. Etanitatea rosturilor poate fi verificat prin metoda electrostatic sau dispozitiv cu vacuum, dar rezistena prin ncercri cu epruvetele. Permeabilitatea hidroizolaiei edificiului (rezervorului) se verific prin metoda hidraulic. La recepia termoizolaiilor se verific grosimea i uniformitatea stratului termoizolant, aderena lui fa de suprafaa izolat, corectitudinea amplasrii rosturilor, aspectul exterior a construciei termoizolante. Despre calitatea termoizolaiei exploatate se judec dup mrimea pierderilor de cldur de pe suprafaa ei.

97

25. Clasificarea termoizolatiilor. Executarea termoizolatiilor: din prefabricate, monolite, de umplutura, prin infasurare. Izolaie termic n form final, numit construcie termoizolant, include n sine stratul de termoizolare, acoperire de protecie, elementele de fixare, dar n caz de necesitate hidroizolare i acoperire anticoroziv. De obicei, construcia termoizolant ia denumirea dup tipul materialul stratului de baz de izolare. Stratul de termoizolare se execut din materiale poroase organice i neorganice, avnd densitate mic i rezisten termic sporit. Ea se clasific dup tipul i structura materiei prime, densitate, temperatur i domeniul de aplicare, valorile coeficientului rezistenei termice. Industria produce materialele termoizolante n form de produse de diferit form: n buci (panouri, blocuri, crmizi, cilindri, segmente); n sul uri (saltele, fii); n nururi (nur, toron); pulverulente. Stratul de acoperire a construciei termoizolante se execut pentru protejarea stratului de termoizolare de deteriorri mecanice, umezirii, aciunii razelor solare i, de asemenea, pentru redarea izolaiei formei finite. La materialele de protecie sunt atribuite foi de oel subire sau foi din aliajele de aluminiu, foi din azbociment, materialele hidroizolante n suluri, tencuieli din mastici. n scopul protecei suplimentare a construciei termoizolante i pentru redarea formei estetice a ei, uneori, stratul de acoperire se finiseaz cu soluii de ulei sau lacuri. Elementele de fixare servesc pentru racordarea construciei termoizolante cu suprafaa izolat. La aceast categorie se atribuie: fii de oel, bandaje, crlige, aibe, prezone, urube cu autofiletare, srm i alte piese. Construcia termoizolaiei se stabilete de proiectant. n dependen de tipul i tehnologia de executare se deosebesc urmtoarele construcii termoizolante: de umplutur, monolite, prefabricate n buci de diferit form. La determinarea formei raionale a construciei termoizolante o importan major are forma geometric i dimensiunile suprafeei izolate. La momentul nceperii lucrrilor de izolare trebuie s fie finalizate lucrrile de montaj, de sudare. n afar de aceasta, este necesar de instalat echipamentul de proiect (console, mufe de cuplare, suporturi . a.), sprijinire pentru termoizolare. Suprafeele metalice trebuie de uscat, curit de rugin i impuriti, dar n caz necesar i de protejat de corozie. n procesul de pregtire a suprafeelor din beton armat monolit sau prefabricat se monolitezeaz rosturile, se niveleaz suprafeele, se fixeaz echipamentul pentru montarea utilajului tehnologic. Termoizolarea din panouri rigide (prefabricate) se utilizeaz pentru elemente de construcii, utilajul tehnologic de dimensiuni mari, rezervoare. Panourile se instaleaz n rnduri de jos n sus cu acoperirea rosturilor; pentru trecerea barelor de fixare n panouri se strpung sau se taie guri. Fixarea se realizeaz cu strune din srm i tirani de bare de fixare ndoite. Panourile alese dup grosime sunt instalate pe uscat, dac pot fi compact amplasate unul fa de altul, sau ncleiate de suprafaa cu mastic de izolare, umplnd rosturile cu aceeai mastic.
98

La termoizolarea aparatelor verticale, n afar de barele de fixare, peste 3 4 m pe nlime se sudeaz polie inelare de descrcare din foi de oel. Acoperirea stratului de izolare finit din panouri se efectueaz din foi metalice, panouri speciale cu nervuri de rigidizare. Cea mai efectiv este utilizarea construciilor produse la uzin, compuse din panouri termoizolante i acoperire metalic cuplat de ele.

Termoizolatie din panouri mari: 1 - foaie metalica; 2 material termoizolant; 3, 11 element de ancorare; 4, 5 elemente de rigidizare pe orizontala; 6 element de sutinere pe verticala; 8 nit de imbinare; 10 perete exterior. Termoizolarea monolit n prezent capt tot mai larg rspndire n construcie. Aceasta se datoreaz posibilitii mecanizrii procesului de executare, utilizrii lor pentru diferite suprafee, utilizarea materiei prime neorganice de toxicitate redus. Unul din procedee mecanizate de executare a termoizolaiei monolite este pulverizarea suprafeei protejate amestecului de azbest sau azbest-perlit. Prepararea i pulverizarea amestecului se realizeaz pe instalaii speciale, care const din main de dezag regare a azbestului, pulverizator, rezervoare i furtuni. Amestecul uscat de perlit i azbest dezagregat prin furtun se pompeaz ctre pulverizator. La ieirea din pulverizator amestecul se umezete cu soluie de sticl lichid. Cantitatea sticlei solubile , viteza amestecului la ieire, presiunea aerului, lungimea jetului se reguleaz n dependen de densitate necesar a stratului de termoizolare (200 220 kg/m). Termoizolarea monolit poate fi obinut prin turnarea (acoperirea) suprafeelor cu poliuretan expandat. Pentru executarea lucrrilor se utilizeaz instalaiile speciale, care formeaz presiunea de 0,5 MPa, cu productivitatea de 1,5 10 l/min. Instalaia const din dispozitivul de dozare a componentelor lichide i pompe pentru livrarea lor prin furtuni de presiune ctre camera de amestecare. Timpul de formare a spumei amestecului este 60 90 s, dar timpul de ntrire din momentul de turnare 100 180 s. innd cont de acest fapt, n cazul
99

volumelor mari de lucru turnarea straturilor se execut continuu, dar la volume mici cu ntreruperi. Densitatea spumei ntrite este 35 45 kg/m3. Turnarea se realizeaz n urmtoare succesiune. Pe suprafaa destinat izolrii se aeaz acoperire metalic, pentru fixarea creia n poziia necesar se instaleaz montani de fixare din lemn. Spaiul format are dimensiuni egale cu grosimea stratului de izolare. Amestecul se introduce prin guri sfredelite n acoperire metalic; gradul de umplere a spaiului se verific prin guri de control. Termoizolarea de umplutur deseori se utilizeaz n construcie la zidirea pereilor din crmid, la termoizolarea pardoselii etajului parter, planeelor i acoperiurilor. Executarea ei const n descrcarea pe straturi, nivelarea i compactarea uoar a materialului. Ca dezavantajele izolaiei de umplutur pot fi menionate manopera ridicat a lucrrilor, necesitatea n stratul de protecie rezistent, dificultatea atingerii densitii uniforme a materialului pe toat suprafa izolat, predominarea proceselor manuale i tasarea termoizolaiei n procesul de exploatare. Termoizolarea suprafeelor cu temperaturi negative se deosebete considerabil de termoizolarea suprafeelor calde. La temperaturi pozitive termoizolarea mpiedic transmiterea cldurii de la suprafeele nclzite ctre mediul nconjurtor, dar la suprafee rece se dezvolt procesul de transmitere a aerului exterior nclzit n interiorul construciei termoizolate. n legtur cu aceasta, stratul de termoizolare din exterior trebuie s fie protejat cu barier de vapori. Pentru termoizolarea suprafeelor reci se utilizeaz materialele cu conductibilitate termic micorat i pori nchisi. Deoarece dispozitivele de fixare metalice formeaz puni de trecere a cldurii, piesele de fixare nu trebuie s uneasc acoperire metalic cu suprafaa izolat. Termoizolarea prin nfurare din saltele perforate, fii se utilizeaz pentru construcii supuse vibraiilor i deformaiilor i, de asemenea, pentru izolarea suprafeelor de form complicat, la izolaii frecvent montate i demontate. Acest tip de izolaii are nevoie n asigurarea rigiditii i protecie prin acoperire. Construciile termoizolante prefabricate se utilizeaz pentru conductele cu diametru pn la 1020 mm. La antier construcia termoizolant se livreaz asamblat, de aceea la locul de lucru ea parial de dezasambleaz, se monteaz pe conducte n poziia de proiect, se contracteaz cu dispozitiv de strngere i se fixeaz. Stratul de termoizolare se confecioneaz din semicilindre rigide sau segmente cu acoperire metalic. Termizolatia conductelor: I strat de protective (foi din metal, plastic) II strat termoizolant (vata mineral, etc.) III strat de protective impoatriva coroziei
100

26. Demolarea constructiilor: cauzele demolarii constructiilor, particularitatile executarii lucrarilor de demolari, etapele demolarii unei constructii. Tehnologii de demolare a diferitor tipuri de constructii. Cauzele demolarii constructiilor: - Uzura fizica are loc distrugerea constructiilor sub actiunea mediului ambiant in timp, se atinge limita de exploatare. - Uzura morala cladirea este distrusa din punct de vedere estetic si functional. - Accidentare in urma unor factori externi ( cutremure s.a. ). - Decizia proprietarului - Constructii neautorizate Particularitatile lucrarilor de demolari: 1. De regula aceste lucrari se executa in spatii inguste, aceste lucrari impun elaborarea unor masuri minutioase in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si a masurilor de securitate a muncii. 2. Din demolari rezulta cantitati mari de gunoi si deseuri,prafuri,comparative cu alte activitati, acest lucru poate avea un impact negativ asupra mediului ambiant si vecinatatilor. Acest lucru impune proiectarea unor masuri adecvate pentru protectia vecinatatilor in timpul demolarii, evacuarea operativa a gunoiului din santier si utilizarea si depozitarea acestuia fara folosuri majore ale mediului ambiant. 3. In cazul executarii demolarilor partiale in cadrul lucrarilor de reconstructie a obiectivelor este necesar corelarea in timp cu regimul de activitate a intreprinderii. 4. Lucrarile de demolari necesita de multe ori utilizarea unor echipamente specific si special. 5.Apar probleme de ordin tehnic si organizator. Executarea lucrarilor de demolare: Faza 1 dezafectarea 1. Incetarea lucrarilor din interiorul cladirii. 2. Suspendarea utilitatilor. 3. Evacuarea din constructie a inventarului si echipamentului. Faza 2 demolarea constructiei prevede: 1. Demolarea elementelor de timplarie si a altor elemente. 2. Demolarea sau demontarea elementelor structural prin diferite metode. Faza 3 eliberarea santierului de gunoiul de constructie provenite din demolari. Autorizarea proiectelor de desfiintare: Orice lucrare de demolare a imobililor capital trebuie sa fie executate conform unei proceduri autorizate, se elaboreaza de catre autoritatile publice locale autoritati de desfiintare. Procedura desfasurarii legale obiectivelor este reflectata in legea #163 din 09.07.2010 in capitolul 6. Pentru obtinerea autorizatiei de desfiintare, proprietarul depune la primarie urmatoarele documente: 1. Cerere privind decizia de demolare a constructiei. 2. Extras din registru organul cadastral privind imbilul ce urmeaza a fi desfiintat.
101

3. Proiectul organizarii lucrarilor de demolare acordat cu arhitectorul sef. 4. Buletin de identitate pentru persoane fizice, sau certificate de inregistrare pentru persoane juridice. 5. Expertiza tehnica. 6. Acordul notarial al vecinilor. 7. Dovada de achitare a taxei de demolare. In baza acestor documente autoritatea publica locala elibereaza autorizatia de desfiintare timp de 10 zile de la depunerea cererii. Tehnologii de demolare: In practica se utilizeaza o gama larga a tehnologiilor de demolare. Tehnologia se alege in functie de : 1. Conditiile amplasamentului. 2. Schema constructiva, forma in plan, materialele constructiei. 3. Dotarile antreprenorilor cu echipament, utilaje de demolare. 4. Eficienta economica. Cele mai raspindite sunt: 1. Prin desfacere manuala. 2. Demolarea prin metoda element cu element in ordinea inversa montarii. 3. Demolarea mecanizata a constructiei (cu bila). 4. Demolarea prin implozii dirijate. 5. Metoda de jos in sus. Reciclarea deseurilor: Reciclarea deseurilor provenite din demolari poate fi efectuata sau direct in santier sau la depozite in afara santierului. Alegerea metodei de reciclare depinde de natura deseurilor, distanta de transport si termenii de eliberare a santierului. In cazul cind din desfiintare rezulta o cantitate mare de materiale reciclante acestea se transmit din santier la depozitele beneficiarului, iar deseurile inrecuperabile la depozitele de deseuri indicate de autoritatile publice locale. Ciclul de reciclare consta din: 1. Separarea si sortarea materialelor pe tipuri ( metal, piatra, mase plastice s.a.) 2. Prelucrarea deseurilor in linii tehnologice de producere a materialelor de constructie. 3. Evacuarea deseurilor ce nu pot fi folosite la locurile de depozitare si conservare in scopul diminuarii impactului negativ asupra mediului ambiant.

102

27. Cartea tehnica a contructiei: destinatia, continutul, modul de completare si pastrare. Cartea tehnic a construciei (C.T.C.) cuprinde toat documentaia tehnic privind realizarea construciei ncepnd cu etapa de proiectare i pn la punerea n funciune a obiectului, oglindind, totodat, i exploatarea ulterioar a obiectului, inclusiv toate modificrile ce se vor opera n procesul exploatrii lui. Cartea tehnic a construciei are ca scop reflectarea documentar a mersului execuiei construciei. Ea ofer posibilitatea de a urmri i cunoate calitatea lucrrilor de construcie, principalele caracteristici i parametri ai obiectului, precum i evoluia lor dup predarea lui n exploatare i, nemijlocit, n timpul exploatrii lui. Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru toate obiectele de construcie, indiferent de natura proprietii lor. Cartea tehnic a construciei se elaboreaz pentru fiecare obiect de construcie i este eliberat mpreun cu documentaia de proiect i de deviz ca parte integrant a proiectului. Cartea tehnic a construciei este alctuit din 4 capitole: A, B, C i D, care cuprind urmtoarea documentaie tehnic: Capitolul A: Documentaia tehnic privind proiectarea construciei, Capitolul B: Documentaia tehnic privind execuia construciei, Capitolul C: Documentaia tehnic privind recepia construciei, Capitolul D: Documentaia tehnic privind exploatarea, repararea,ntreinerea i urmrirea comportrii n timp a obiectului construit. Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaiei unde se va consemna denumirea documentului, numrul mapei sau a dosarului, numrul de file i cuprinsul fiecrei mape. Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru obiectele noi de ctre investitor mpreun cu unitile de proiectare, executantul i unitatea de exploatare. Proiectantul obiectului de construcie ntocmete i pred investitorului, pe msura elaborrii, ns cel trziu cu 3 zile nainte de data admiterii recepiei la terminarea lucrrilor, documentaia prevzut n capitolul A Cartea tehnic a construciei se prezint comisiilor de recepie la terminarea lucrrilor dup efectuarea recepiei finale a obiectului de construcie, apoi se pred pentru pstrare investitorului (n cazul cnd investitorul este n acelai timp i unitatea de exploatare) sau unitii de exploatare. Dup recepia final a obiectului, Cartea tehnic a construciei se pstreaz la investitor, conductorul unitii investitorului sau conductorul unitii de exploatare este persoana responsabil de Cartea tehnic a construciei. Cartea tehnic a construciei se pstreaz pe toat durata existenei construciei, pn la demolarea ei.

103

28. Receptia constructiilor: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala. Recepia constructiilor constituie o component a sistemului calitii n construcii i este actul prin care comisia de recepie declar c accept i preia lucrarea definitivat de construcie i instalaiile aferente acesteia, cu sau fr rezerve, i c aceasta poate fi dat n folosin.Prin actul de recepie se certific faptul c executantul i-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu prevederile contractului i ale documentaiei de execuie, asumndu-i, totodat, pentru lucrrile executate rspunderea prevzut de lege. Receptia constructiilor se realizeaz n dou etape: A) Recepia la terminarea lucrrilor 1. Executantul este dator s notifice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n contract 2. Comisiile de recepie a construciilor i a instalaiilor aferente acestora vor fi desemnate de ctre investitor ntr-o component de cel puin 5 persoane. Preedinte al comisiei de recepie a lucrrilor de construcie la obiectele social -culturale i blocurile locative, finanate din surse bugetare sau extrabugetare, va fi desemnat reprezentantul organelor administraiei publice locale. Preedinte al comisiei de recepie a construciilor situate pe teritoriul municipiului Chiinu, indifferent de sursa lor de finanare, va fi reprezentantul administraiei publice locale. La lucrrile comisiei va fi prezent, n calitate de executant al lucrrilor de construcie, reprezentantul executantului (al organizaiei respective de antrepriz). 3. Investitorul va fixa data nceperii recepiei n maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminrii lucrrilor i o va comunica: - membrilor comisiei de recepie; - executantului; - proiectantului. Reprezentanii executantului i ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepie, ei au calitatea de invitai. 4. Proiectantul, n calitate de autor al proiectului construciei, va ntocmi i va prezenta n faa comisiei de recepie punctul su de vedere privind execuia de facto a construciei. 5. Investitorul prezint comisiei de recepie avizele servi ciilor de pompieri, sanitare, al Departamentului Proteciei Mediului nconjurtor i ale altor organe de control cu punctul de vedere privind execuia de facto a construciei. 6. Comisia de recepie poate funciona n componen deplin sau f iecare membru al comisiei va lucra separat n cadrul termenului stabilit de preedintele acesteia care este numit de investitor. 7. La terminarea examinrii, comisia i va consemna obieciile i concluziile n procesul-verbal de recepie, care se va ntocmi dup modelul prezentat n anexa nr. 1 la prezentul Regulament i l va nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea sau respingerea ei. 8. Comisia de recepie recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obiecii sau n situaiile cnd cele care s-au consemnat nu snt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform destinaiei sale.
104

9. Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac constat vicii care nu pot fi nlturate i care, prin natura lor, mpiedic realizarea uneia sau a mai multor exigene eseniale, caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc. 10. Absena executantului de la recepie nu constituie motiv pentru amnarea i/sau anularea actului de recepie. n cazul n care executantul nu se prezint la recepie, investitorul poate solicita asistena pentru recepie unui expert tehnic indep endent atestat care va consemna, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatat. 11. Situaiile de absen a unor persoane sau delegai convocai vor fi consemnate n procesul-verbal de recepie. 12. Preedintele comisiei de recepie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepie cu observaiile sau obieciile participanilor i cu recomandarea comisiei. B) recepia final la expirarea perioadei de garanie 1. La recepia final particip: - investitorul; - comisia de recepie desemnat de investitor; - proiectantul lucrrii; - executantul. 2. Comisia de recepie final se ntrunete la data, ora i locul fixate i examineaz urmtoarele: - procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor; - lichidarea viciilor depistate n cadrul recepiei dup terminarealucrrilor; - concluzia investitorului privind comportarea construciilor i instalaiilor aferente acestora n exploatare n perioada de garanie, incluznd viciile depistate i remedierea lor. 3. Comisia de recepie poate cere, n cazuri foarte bine justificate i/sau n cazul apariiei unor vicii, executarea de ncercri i expertize. 4. La terminarea recepiei, comisia de recepie i va consemna observaiile i concluziile n procesul-verbal de recepie final, ntocmit conform modelului prevzut n anexa nr. 2 la prezentul Regulament, pe care l va nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, de amnare sau de respingere a ei. 5. n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea recepiei cu obiecii, amnarea sau respingerea ei, ea va trebui s propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate.Comisia de recepie final recomand respingerea recepiei finale n cazul n care nu au fost respectate una sau mai multe din exigenele eseniale. 6. Lucrarea, a crei recepie final a fost respins, va fi pus n stare de conservare prin grija i pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzis. n atare situaii, investitorul este n drept s pretind recuperarea pagubelor factorilor implicai n executarea construciei, vinovai de viciile constatate cu ocazia recepiei, ct i a prejudiciului decurgnd din nefuncionarea construciilor i/sau a instalaiilor aferente acestora. Investitorul hotrte admiterea recepiei pe baza recomandrii comisiei de recepie final i notific executantului hotrrea sa n termen de 3 zile de la primirea procesului-verbal de recepie final. 7. Data recepiei finale este data notificrii de ctre investitor a hotrrii sale.

105

29.Sistemul calitatii in constructii (destinatie si continut). Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure organizatorice, raspunsuri, regulamente, preceduri si mijloace care concureaza la realizareaa calitatii constructiei in toate etapele de concepere, proiectare, realizare, exploatare si postutilizare acestora si este compus din: a) Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in constructii prin aceste documente se stabilesc conditiile minime de calitate ,precum si modul de verificare a acestora b) Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului sau a furnizorului c) Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de INCERCOM d) Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiarului e) Licentierea societatilor comerciale-orice firma cu activitatea in domeniu constructiilor trebuie licentiate in domeniile respective de activitate f) Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp tehnic,experti tehnici,laborantii) g.) conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus inspectia de stat in constructive h.)Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare i.) Asigurarea activitatii metrologice in constructive. Se realizeaza conform prevederilor legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de masurare si control utilizate in constructive. j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta proiectantului si executantului, precum si a specialistilor notari din domeniu constructiei. Receptia constructiei se face in doua etape: 1.Receptia la terminarea lucrarilor 2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract) Membrii comisiei de receptive: 1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale) 2. Responsabilul ethnic 3. Specialist notoriu k.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii, se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic. l)Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare a constructiilor,de reconditionare si refolosirea a elementelor si produselor recuperabile,precum si de reciclare a deseurilor neutilizabile,asigurind protectia mediului ambient si poluarea aerului m) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in constructii.
106

30. Criteriile de asigurare a calitatii constructiilor pe durata vietii (exigentele esentiale A,B,C,D,E,F). Criteriile de asigurare a calitatii se verifica si se receptioneaza comform prezentelor Instructiuni, lucrarile ascunse in faze determinante care conditioneaza respectarea urmatoarelor exigente esentiale: A-Rezistenta si stabilatate Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca la prabusiri partiale sau integrale a structurii de rezistent,deformatii inadmisibile. B-Siguranta in exploatare Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateaza C-Siguranta la foc Construct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de incendiu structura de rezistenta sa reziste o perioada de timp.Extinderea focului spre cladiri adiacente trebuie limitat D-Igiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjurator Construc nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi poluarea mediului inconjurator E- Izolatie termica,hidrofuga si economie de energie Prevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in asa mod incit consumul de energies a ramina moderat fara ca prin aceasta sa se prejudecieza confortul omului F- Protectia impotriva zgomotului Prevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit zgomotul perceput de persoanle care exploateaza constructia sa le permita sa activeze sis a se odihneasca in conditii satisfacatoare Verificarea se face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si de calitate, prevazute in documente normative in constructii, precum si in proiecte si prescriptii tehnice specifice. Pentru lucrarile care nu intra in categoria celor definite, verificarea conditiilor de calitate se efectuiaza permanent de catre responsabili tehnici atestati din partea beneficiarului,si de catre diriginti de santier atestati din partea antreprenorului in conformitate cu reglamentarile in viguare.

107

31.Obligatiile si responsabilitatile benificiarului (investitorului) si ale antreprenorului . Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii lucrarilor cu respecatarea drepturilor Antreprenorului. Trasarea axelor principale, bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita terenului pus la dispozitia antreprenorului, precum si materializarea cotelor de nivel in imediata apropiere a terenului sunt in sarcina investitorului. Investitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege. Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris: 1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare. 2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor. Investitorul trebuie sa puna la dispozitie antreprenorului fara plata urmatoarele: 1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor 2. Caile de acces rutiere 3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului Antreprenorul are obligatia sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile cu subantreprenorii de specialitate, este raspunzator fata de investitor, penru respectarea de catre subantreprenori a prevederilor din contract. In caz ca antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la calitatea materialelor, trebuie sa comunice obiectiile in scris, Investitorului. In timpul executiei lucrarilor antreprenorul aer obligtatia sa mentina caile de acces libere, sa retraga utilajele sa indeparteze surplusul de material deseuri. Lucrarile ce devin ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si inspectiei de stat in constructive. Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in constructie data inceperii effective a lucrarilor. Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul e obligat sa respecte prevederile legii calitatii in constructii,trebuie sa respecte urmatoarele regulamente: 1. Regulament privind calitatea produselor in constructie. 2. Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a constructiilor 3. Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii 4. Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente 5. Regulament privind post utilizarea constructiilor 6. Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.

108

32.Asigurarea calitatii de catre diriginte de santier. Obligatiile si responsabilitatile dirigintelui de santier. Executia oricaror lucrari de constructie si verificarea calitatii lor, care se efectuiaza in baza uni proiect verificat, in mod obligatoriu sa se efectueze de catre executant prin persoane de specialitate, denumite diriginti de santier atestati. Functia de diriginte de santier atestat poate fi indeplinita numai de persoanele atestate prin comisiile de atestare specializate si organizate de Departamentul Arhitecturii si Constructiilor. Atributiile dirigintelui de santier atestat se exercita: 1. Perioada premergatoare inceperii executiei 2. Perioada executiei lucrarilor 3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor Perioada Premergatoare 1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi executate corespund cu cele mentionate in autorizatie 2) Sa preia amplasamentul(cota 0.000, reperele, axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de organizare de santier 3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se intimpla cu acestea; masurile pe care trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul de depozitare a stratului fertile 4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi 5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier 6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa 7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului pentru solutionarea neconcordantelor 8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive 9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic 10) Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate 11) Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare pentru documentatia de executie

109

Perioada Executiei Lucrarilor 1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului, documentelor normative in vigoare 2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T. un proces verbal, prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si ca se poate trece la executia fundatiilor(probe de laborator) 3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse 4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate 5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice 6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa demoleze daca e posibil cu avizul proiectantului pe cheltuiala proprie 7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca acesta sa dea solutii pentru continuarea lucrarilor 8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constructii despre producerea unor accidente tehnice in termen de 24 ore 9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata 10) Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B al Cartii Tehnice) 11) Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze conditiile optime de lucru 12) Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza determinante 13) Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante 14) Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control In perioada de executie a remedierilor stabilite la receptia lucrarilor D.S. are obligatia sa execute in termenii stabiliti remedierile, completarile si neajunsurile cerute de comisia de receptive (nu mai mult de 90 zile)

110

33. Verificarea calitatii de catre responsabilul tehnic. Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic. Executia oricaror lucrari de constructii,care se efectuiaza in baza unui proiect verificat si stampilat trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin persoanele de specialitate numite responsabili tehnici atestati. Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita : 1.perioada premergatoare inceperii constructiei 2.perioada de executie a lucrarilor 3.perioada de receptie la terminarea lucrarilor 4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor 5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie. Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic. Perioada 1: - sa verifice existent autorizatiei de contructie,sa verifice daca AC coincide cu constructia care urmeaza a fi consruita - sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier . - obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare - obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi - trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor - sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre verifocatorii de proiect - sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte proiectantul de despre eventualele neconformitati - sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari) - sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii - sa cunoasca prevederile studiului geotehnic Perioada 2 : - urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si prescriptiilor tehnice - la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant un process verbal prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect . - intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse - urmaareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau agrement tehnic - la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile pina la rezolvarea situatie aparute - transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra neconformitatilor din proiect sau aparute pe parcursul executiei lucrarilor - verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executant
111

- urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al contructie - la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru receptia lucrarilor in faze determinante - urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei determinante - urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control - complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica - semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor Perioada 3: - Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund cerintelor de calitate si celor 6 exigente esentiale ,intocmeste actele pentru receptia si convoaca membrii comisiei de receptie. Perioada 4: - Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile complectarile si masurile date de comisia de receptie , indeplineste procesele verbale care dovedesc indeplinirea acestora. Perioada V: - Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de comisia de receptie,organizeaza receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie, pune in ordine toata documentatia referitoare la constructie si incheie situatia financiara. - Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie. - Preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare. - Asigura transmiterea actelor de receptive finala a organelor administratiei publice locale comform reglementarilor in vigoare,(inregistrarea imibolului la oficiul cadastral).

112

34.Planul general de constructie (PGC): destinatie, tipuri de PGC, principii de proectare si continutul PGC. Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint trasate santierele si cladirile existente, depozitele si cladirile mobile sau provizorii, drumurile permanente si provizorii, retelele de aprovizionare cu apa, energie si de canalizare, caile rulante a macaralelor, punctele de stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a elementelor de constructie s.a. Destinatia PGC este sa prevada o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa creeze conditii necesare pentru depozitarea constructiilor si miscarea nestingherita a masinilor de constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse tehnicomateriale si respectarea securitatii muncii. Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si este actul de baza ce reglementeaza organizarea santierului de constructie, precum si volumul de lucrari provizorii. Tipuri de PGC - plan general de organizare a santierului de constructie - plan general de organizare a obiectului de constructie Planul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a gospodaririi integrale a santierului de constructie si se elaboreaza de catre institutia de proiectare. Planul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din imediata apropiere a lui. Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de catre o institutie de proiectare specializata. Principii generale de proiectare a PGC: - solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie sa tina cont si de tehnica securitatii - cladirile, edificiile si instalatiile provizorii (in afara celor mobile) se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru executia constructiilor capitale - solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier, sa fie micsorata manipularea si numarul de incarcari-descarcari Cerintele respective se refera mai ales la materialele voluminoase si de dimensiuni mari: - amplasarea reusita a mecanismele de ridicare - amplasarea statiilor de producere a betoanelor si mortarelor in raza de actiune a macaralelor (dupa caz) - planul general de constructie trebuie sa asigure personalului muncitor conditii sanitare de munca si o amplasare cit mai riguroasa a unitatilor provizorii si drumurilor de acces - costurile de realizare a constructiilor provizorii trebuie sa fie redus la minim.

113

Continutul PGC Planul general de constructie trebuie sa contina toate datele necesare pentru redarea in realitate a proiectului. Memoriul tehnico-explicativ contine: - calculele definitivate a necesarului de resurse - unitati provizorii - piese de executie - solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare, apa, caldura, telecomunicatii, etc. La selectarea acestor elemente se iau in consideratie posibilitatile antreprenorului. Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie achitat de catre beneficiar. Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori, dupa acest numar se calculeaza necesarul de unitati administrative, sociale si de deservire. Din graficele de aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile de materiale si a suprafetei depozitelor. In primul rind se efectueaza racordarea mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in cauza, echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de miscare a lor, gabaritele, zonele de lucru, imprejmuirile, etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii care trebuie sa se pozitioneze in imediata apropiere a obiectului. Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si activitatii vitale. Se pozitioneaza imprejmuirile zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a retelelor de tensiune inalta. Se mai precizeaza si ale elemente necesare gospodaririi de santier.

114

35. Proiectul de organizare a constructiilor (POC): destinatie, date initiale pentru elaborare,continutul si indici tehnico-economici. Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii constructiilor (POC), elaborat de catre organizatiile specializate de proiectare. POC este un document obligatoriu pentru beneficiar, executor si pentru organizatiile ce finanteaza si furnizeaza resursele tehnico-materiale necesare constructiei. POC este destinat pentru stabilirea duratei construcie integrale, urgenelor de construcii a complexelor i a obiectelor mari aparte n corespundere cu normele dur atei de construcie. n POC sunt determinate volumele de lucrri pregtitoare pentru toat construcia, iar pentru obiectele principale este prevzut lista lor. Este stabilit consecutivitatea, ritmurile i metodele de execuie a lucrrilor, este determinat necesitatea cadrelor de munc, lucrrilor tehnico-inginereti, sunt determinate resursele tehnico-materiale i sursele de asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru alctuirea capitolelor divizului general i pentru elaborarea PEL. Pentru realizarea unei investiii concret determinat, n general, beneficiarul, pn la ncheierea (semnarea) contractului cu antreprenorul general, organizeaz n prealabil lucrrile de proiectare a obiectivului. Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde: - documentatia de argumentare - fundamentarea tehnico-economica - piese scrise si desenate - memorii - instructiuni si alte documente normative. Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale: - studiul tehnico-economic - rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni - solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport si mecanizmelor - conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj - divizarea obiectivului in sectoare - informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa - alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.) - termenii directivi si normati de executie a lucrarilor. Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnicomateriale si energetice sint efectuate printr-o metoda simplificata folosind: - proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare - indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor - devizele normative marite pentru constructii - indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.

115

Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele pentru o suma determinata de resurse banesti de lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar de muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca efectuat in decursul unui an de un muncitor. POC trebuie sa contina: - planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala - planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate - nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele de executie, calcule, argumentari si indicii tehnico-economici. Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice: - PC al diferitor obiecte - schemele organizational-tehnologice ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii efectuarii lucrarilor - volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale - cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj - graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului - graficul utilizarii bratelor de munca - memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea metodelor de efectuare a lucrarilor de baza, calculele necesare, justificarea si indicii tehnico-economici (ITE).

116

36. Proiectul executarii lucrarilor (PEL): destinatie, date initiale pentru elaborare, continutul si indici tehnico-economici. Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de constructie sau la cerinta lui de catre organizatiile specializate de proiectare tehnologica. Plata pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ. PEL este baza pentru planificarea operativ, control, reglarea i evidena produciei de construcie. PEL se ntrete de ctre inginerul ef al organizaiei antreprenorului general, iar compartimentele de montare i specializate se ntresc de ctre inginerul ef al organizaiilor subantreprenorii. Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale: - proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat; - devizele - date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj - date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate - date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si posibilitatea sporirii numarului lor - documentele normative in vigoare. PEL consta din urmatoarele parti componente: - planuri calendaristice - planuri generale de constructie - harti tehnologice. In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi mai mult sau mai putin detaliate. Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor felurilor de resurse este efectuat dupa normele de productie. In componenta PEL pentru instruirea santierului intra: - planul calendaristic al santierului - planul general de constructie - graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj - graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza - harti (fise) tehnologice - schemele geodezice - masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier - hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a. - lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor - memoriul explicativ cu justificarea hotarrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor si ITE, care contine:
117

1) argumentarea soluiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se ndeplinesc n perioada de iarn 2) necesitatea de resurse energetice i soluiile pentru asigurarea lor 3) calculul necesitaii de edificii i instalaii temporare, descrierea condiiil or de reperare a lor n plan 4) masurile pentru pstrarea bunurilor materiale 5) msurile pentru protecia cldirilor existente i mediul ambiant 6) indicii tehnico-economici de baz adoptai pentru msurarea productivitii muncii i eficienii producerii PEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar intr-o componenta mai restrinsa. Pentru santierele tehnice simple PEL poate contine numai planul calendaristic, planul general de constructie si un memoriu explicativ laconic. Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza ale efectuarii lucrarilor de constructie si montare.

118

37.Principiile si succesiunea elaborarii planului calindaristic in componenta POC si PEL. Graficile de aprovizionare a santierului cu materiale, masini si utilaje de constructii si cu forta de munca. Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza cantitatilor lucrarilor de constructie si instalatii a solutiilor organizatorice si tehnologice va determina consecutivitatea si durata proceselor de constructii necesarul de resurse umane, materiale, mecanisme. Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructive si este un document principal in component POC si PEL . El se anexeaza la contractul incheiat intre beneficiar si antreprenor. Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind in mare masura de destinatia lui. - PC poate fi realizat pentru construirea unui complex de obiecte - PC pe obiecte - PC pentru perioada de pregatire - PC pentru executia infrastructurii. In planul calendaristic trebuie sa fie incluse toate procesele de punere in opera, corespunzator articolelor de deviz, care recomanda si ordinea includerii lor. Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp. Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza conform desenelor tehnice. In el este determinat termenul construirii obiectului, termenii si succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si constructie. Planul calendaristic elaborat corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor. De asemenea PC este folosit la planificarea operativa a lucrarilor de constructie si montare. La elaborarea PC este necesar de a tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca termenul normativ. Termenii de executie a lucrarilor se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor, la fel se iau in consideratie si conditiile specifice ale santierului. In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la valorificarea terenului de constructie (lucrarile pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de dare a obiectelor in exploatare. La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii moderne, o maximala economie a resurselor tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa. Metodele elaborate trebuie sa contribuie la efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea muncii. Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o face posibila tehnologia constructiilor si conditiile de securitate a muncii. Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si montare. In primul rind trebuie indeplinite lucrarile de constructie care precedeaza lucrarile complicate si care necesita un termen indelungat de indeplinire.

119

Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele: - proiectul de organizare a constructiei - durata directiva de executie - contractul de executie a lucrarilor - fisele tehnologice de executie - documentatia de proiect, inclusiv devizele - informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile. Graficul calendaristic de executie a lucrarilor pe obiect Denumi Volum de lucru rea lucraril unitatea cantit de or atea msur 1 2 3 Volu mul de munc a 4 Mecanisme Terme nul volumul execut denu de masie mirea ore 5 6 7 Numrul Comp Numarul Graficul de onen de (zile, muncitor a schimbur saptamini, i pe echip i luni) schimb ei 8 9 10 11

Consecutivitatea intocmiri planului calendaristic: - se determina nomenclatura si consecutivitatea tehnologica a lucrarilor - se determina volumul de munca - se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele - se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor - se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se fac corectiile necesare - pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu resurse umane si tehnico-materiale. Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform antemasuratorii. Perioada de timp in care se programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie. Cu alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza printr-un segment de dreapta care reprezinta perioada dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a lucrarilor in cauza. Se incepe elaborarea partii grafice cu procesele cheie (critice), de care depinde toata durata de executie a obiectului.

120

Planul calendaristic de executare a lucrarilor

Graficul miscarii fortei de munca

Graficul de aprovizionare cu materiale si prefabricate

Graficul de aprovizionare cu masini, utilaje si echipamente

121

38. Procedura legala de concepere a unei constructii. Certificatul de urbanism pentru proiectare (CUP): destinatie, procedura de emitere si continutul certificatului de urbanism pentru proectare CUP. In procedura legala de concepere a unei constructii intra o lista de documente,unul din ele ar fi: Certificatul de urbanism pentru proiectare: Destinatie: certificat de urbanism pentru proiectare act cu caracter reglementator, eliberat de ctre primaria localitatii,fara de care nu este posibila elaborarea documentatiei de proiect-situarea terenului, dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului,folosinta actuala,echipaea cu retele edilitare, s.a. Creintele pentru obtinerea certificatului de urbanism pentru proiectare sunt: Pentru a obtine certificatului de urbanism pentru proiectare beneficiarul depune o cerere la primaria localitatii. In afara de cerere beneficiarul prezinta, in original si in copii,urmatoarele documente: - extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, nsoit de planul cadastral i/sau planul imobilului; - buletinul de identitate (pentru persoan fizic) sau certificatul de nregistrare (pentru persoan juridic); - raportul de expertiz tehnic, n caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de ctre experi tehnici atestai; - acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale cror interese pot fi afectate nemijlocit n procesul executrii lucrrilor de construcie i n perioada exploatrii obiectului construit; - schia de proiect avizat de arhitectul-ef, n cazul amplasrii construciei n zon cu regim special stabilit prin documentaia de urbanism i de amenajare a teritoriului. Solicitarea altor documente dect cele prevzute nu se admite. n cazul n care nu au fost anexate toate documentele prevzute , primaria va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. Dup verificarea copiilor de pe documentele prevzute , originalele se restituie beneficiarului. Dovada privind achitarea plii se prezint n momentul eliberrii certificatului de urbanism pentru proiectare. Elaborarea CUP:Toate activitatle si responsabilitatile pentru a elabora CUP revin doar primariei,indifferent de faptul daca exista sau nu documentatia de urbanism si amenajare a teritoriului. Durata obtinerii:Primaria elaboreaza si elibereaza solisitantului CUP in cel mult 20 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii. In cazuri exceptionale (in lipsa documentatiei de urbanism,terenuri cu regim special)termenul de emitere a CUP nu va depasi 30 de zile lucratoare. Toate semnaturila de pe CUP, inclusive ale arhitectului-sef al autoritatii administratiei publice locale, vor fi realizate de primarie, fara implicarea solicitantului. La CUP, primaria la momentul eliberarii,va anexa: - planul de amplasare a imobilului/terenului,cu indicarea dimensiunilor/hotarele acestuia.
122

-avizul sanitar. -avizul ecologic. -avizul serviciul pompieri si salvatori Solicitantul nu trebue sa fie implicat sub nici o forma in obtinerea acestor documente. Organele supravegherii de stat elibereaza gratuit primariei, in termen de pina la 5 zile lucratoare ,avizile respective.

123

39.Procedura legala de executare a unei constructii. Autorizatia de construire (AC): destinatie, procedura de emitere si continutul AC. In procedura legala de executare a unei constructii intra o lista de documente,unul din ele ar fi: -Autorizatia de constructie este un document, eliberat de ctre primria localitii, prin care se permite executarea lucrrilor de construcie n temeiul i cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare i a documentaiei de proiect elaborate, avizate, verificate i aprobate. Cerintele pentru obtinerea autorizatiei de constructive sunt: Pentru obtinerea AC,solicitantul depune o cerere la primaria localitatii,anexind urmatoarele documente: - extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, cu anexarea planului cadastral i/sau a planului imobilului; - certificatul de urbanism pentru proiectare; - extrasul din documentaia de proiect care cuprinde compartimentele: memoriu explicativ, plan general,faade, soluii cromatice, proiect de organizare a executrii lucrrilor de construcie, avizate de ctre arhitectul-ef; - avizele de verificare a documentaiei de proiect (compartimentele: plan general, arhitectur, rezisten) sau raportul unic de verificare a documentaiei de proiect; - buletinul de identitate (pentru persoane fizice) sau certificatul de nregistrare (pentru persoane juridice); - contractul privind supravegherea de autor, semnat de ctre beneficiar i proiectant. Solicitarea altor documente dect cele prevzute nu se admite. Documentele prevzute se prezint n original i n copii Dup verificarea copiilor de pe documentele prevzute , originalele se restituie beneficiarului. n cazul n care nu au fost anexate toate documentele prevzute , primaria va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. Dac primaria nu a respectat termenul stabilit i nu a informat n scris beneficiarul despre refuz, autorizaia de construire se consider eliberat. n acest caz, beneficiarul este n drept s nceap executarea lucrrilor, informnd n scris emitentul i Inspecia de Stat n Construcii. Primaria elibereaz necondiionat autorizaia de construire n cel mult 3 zile lucrtoare de la data primirii informaiei despre nceperea executrii lucrrilor. Lucrrile de intervenie urgent, n cazuri de for major, se autorizeaz imediat, urmnd ca documentaia de proiect s fie definitivat pe parcursul executrii lucrrilor. Inregistrarea AC va fi realizata de primarie fara implicarea solicitantului. Primaria este obligat s transmit pentru nregistrare autorizaia de construire la Inspecia de Stat n Construcii, care va efectua, n cel mult 3 zile lucrtoare, nregistrarea prin aplicarea semnturii i tampilei.
124

AC va fi semnata de catre primar,secretarul consiliului local si architect-sef, respectindu-se termenul mentionat. AC contine urmatoarele date: - locul amplasarii imobilului/terenului - conditiile special de executare a lucrarilor de constructive - institutia de proiectare - termenul de incepere a lucrarilor de constructive - durata executarii lucrarilor de executie Primaria, la eliberarea AC, poate impune conditii speciale pentru perioada executarii lucrarilor autorizate cum ar fi: - domeniului public (devieri a circulatiei,inchiderea de drumuri publice,etc.) - protectia prorietatilor din vecinatate - protectia mediului Termenul de incepere a lucrarilor de constructie: In AC este stabilit termenul de incepere a lucrarilor de constructie pina la 6 luni din data eliberarii acestia. Neinceperea lucrarilor in termen stabilit prin AC aduce la pierderea valabilitatii acestia, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii. In conditii motivate, daca lucrarile de constructive nu pot fi incepute in termenul stabilit, se poate solicita, se poate solicita, cu cel putin 10 zile lucratoare inaintea expirarii AC,prelungirea termenului de incepere a lucrarilor de constructive, care poate fi efectuata o singura data sip e un termen de pina la 6 luni. Durata de executie a lucrarilor de constructive: In AC se stabileste se stabileste si durata executarii lucrarilor.In cazul unor motive argumentate ,durata executarii lucrarilor poate fi prelungita pe un termen calculate in functie de volumul lucrarilor de constructive,executata la momentul solicitarii prelungirii, si de interesul public. In cazul cind lucrarile incep in termen stabilit, autorizatia de constructive se considera valabila pentru toata durata executarii lucrarilor. Fara autorizatie de construire se pot executa urmatoarele lucrari:reparatii,lucrari de finisare interioare si exterioare,etc.

125

40. Procedura legala de demolare a unei constructii. Autorizatia de desfiintare (AD): procedura de emitere si continutul AD. Autorizaia de desfiinare act, eliberat de ctre primaria localitatii, prin care se autorizeaz executarea lucrrilor de demolare, total sau parial, a unei construcii/amenajri; Procedura legala de demolare a unei constructii Titularul autorizatiei lucrarilor este obligat: 1. Sa anunte comitetului executiv raional sau primariei, dupa caz, data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea cu cel putin 5 zile inainte a formularului anexat la autorizatie. 2. Sa anunte inspectiei zonale a Inspectiei de Stat in Constructii data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea cu cel putin 30 zile inainte a formularului anexat la autorizatie. 3. Sa pastreze pe santier in stare perfecta autorizatia de desfiintare si documentatia vizata spre neschimbare, pe care le va prezenta la cerere, pe toata durata executarii lucrarilor, organelor insarcinate cu executarea controlului, potrivit legislatiei in vigoare. 4. In cazul in care pe parcursul lucrarilor se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri,ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze lucrarile, sa ia masuri de paza si sa anunte imediat emitentul autorizatiei. Reluarea lucrarilor se va face numai cu acordul organismului de specialitate. 5. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a mediului, potrivit normelor generale si locale. 6. Sa transporte la materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma desfiintarii, in limita termenului stabilit prin autorizatia de desfiintare. Autorizatia de desfiintare (AD): procedura de emitere si continutul AD. 1. Autorizaia de desfiinare se emite n baza cererii, n cel mult 10 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. La cerere se anexeaz urmtoarele documente: a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, cu anexarea planului cadastral i/sau a planului imobilului; b) proiectul de organizare a executrii lucrrilor de desfiinare, avizat de ctre arhitectul-ef; c) buletinul de identitate (pentru persoan fizic) sau certificatul de nregistrare (pentru persoan juridic); d) expertiza tehnic, n cazul desfiinrii pariale a imobilului; e) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren, ale cror interese pot fi afectate nemijlocit n procesul executrii lucrrilor de desfiinare total sau parial a imobilului. 2. Solicitarea altor documente dect cele prevzute nu se admite. 3. Documentele prevzute se prezint n original i n copii, cu excepia documentului prevzut la lit. b), care se prezint doar n original. 4. Dup verificarea copiilor de pe documentele prevzute la alin. (1), originalele se restituie solicitantului (beneficiarului). 5. n cazul n care nu au fost anexate toate documentele prevzute la alin. (1), emitentul va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. 6. Dac emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) i nu a informat n scris
126

solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizaia de desfiinare se consider eliberat. n acest caz, solicitantul (beneficiarul) este n drept s nceap executarea lucrrilor, informnd n scris emitentul i Inspecia de Stat n Construcii. 7. La survenirea situaiei prevzute la alin. (6), emitentul elibereaz necondiionat autorizaia de desfiinare n termen de cel mult 3 zile lucrtoare de la data primirii informaiei despre nceperea executrii lucrrilor.

127

CUPRINS:(bleadi). 1.Pregatirea inginereasca a santierului.Scopul si componenta lucrarilor pregatitoare. Ingradirea provizorie a santierului, crearea cailor de acces, devierea retelelor, crearea retelelor topometrice de santier, defrisarea stratului vegetal._________________________1. 2.Prigatirea ingenereasca a santierului.Evacuarea apelor de suprafata si denivilarea pinzei friatice. Epuizmente directe si indirecte._________________________________________5. 3.Executarea mecanizata a sapaturilor cu excavatoare dotate cu diferit echipament de lucru (cupa inversa, cupa dreapta, draglina, graifer), screipere si buldozere in functie de conditiile hidrogeologice ale amplasamentului si parametrii constructiilor.______________________9. 4.Executarea umpluturii (in spatii largi si inguste). Compactarea paminturilor umpluturilor.Sprijinirea malurilor sapaturilor (in spatii largi si inguste)._______________20. 5.Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din beton armat monolit prin metoda ,,Pereti mulati.___________________________________________________________30. 6.Tehnologia de realizare a edificiilor supterane adinci din elemente prefabricate prin metoda ,,Pereti mulati.___________________________________________________________33. 7.Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda caminelor afundate (cheson deschis si cheson inchis).____________________________________________________36. 8.Clasificarea zidariilor. Regulile de baza de alcatuire a zidariilor. Executarea zidariilor din materiale naturale si artificiale si a zidariilor complexe. Particularitatile executarii zidariilor pe timp friguros si metodele de executie._______________________________________40. 9.Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter cu carcasa din elementele prefabricate de beton armat si a halelor cu carcasa din elemente prefabricate din otel.________________46. 10.Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite (metodele: rotirea in jurul articulatiei, liftarea constructiilor, edificarea constructiilor de jos in sus)__________50. 11.Tehnologia de realizare a rezervoarelor cilindrice din otel._______________________52. 12.Tehnologia de realizare a rezervoarelor sferice din otel._________________________55. 13.Tehnologia realizarii cladirilor si edificiilor din beton armat monolit in cofraje glisante_________________________________________________________________58. 14.Tehnologia realizrii cldirilor din beton armat monolit n cofraje spaiale mobile(tunel orizonal)_________________________________________________________________62. 15.Tehnologia realizrii cldirilor din beton armat monolit n cofraje din blocuri spatiale (tunel vertical).___________________________________________________________65. 16.Tehnologia realizrii cldirilor multietajate cu schema constructiv cu schelet din elemente prefabricate (seria IIS)._____________________________________________68. 17.Prepararea, transportarea si punerea in opera a amestecului de beton la realizarea diferitelor tipri de elemente monolite. Metodele traditionale de compactare a amestecului de beton. Executarea rosturilor de lucru. Masuri de protejare si intretinere a betonului in curs de priza. Decofrarea elementelor monolite.________________________________________71. 18.Particularitatile betonarii constructiilor monolite si metodele de protejare si intretinere a betonului in curs de priza pet imp friguros.______________________________________76. 19.Tehnologiile placarii suprafetelor verticale si orizontale ale elementelor constructive din interiorul si exteriorul cladirilor cu materiale naturale si artificiale (granit, piatra de Cosauti, gresie, faianta,etc.)._______________________________________________78. 20.Tencueli. Clasificarea si tehnologiile de executare a tencuelilor. Verificarea calitatii tencuelilor_______________________________________________________________81.
128

21.Tehnologii de executarea a pardoselelor turnate (din beton, mozaice),din materiale lemnoase (cherestea, parchet) si din linoleum.___________________________________83. 22.Tehnologii de realizare a acoprisurilor de tip terasa cu invelitori turnate si din membrane rulante. Verificarea calitatii lucrarilor._________________________________________86. 23.Tehnologii de realizare a acoprisurilor sarpante cu invelitori din tigla, foi ondulate sau tabla cutata si din sindrila bitumata. Verificarea calitatii lucrarilor.__________________89. 24.Clasificarea hidroizolatiilor. Executarea hidroizolatiilor:prin vopsire, prin incleiere, prin tencuire, din foi de masa plastica si foi din metal. Verificarea calitatii lucrarilor._______94. 25.Clasificarea termoizolatiilor. Executarea termoizolatiilor: din prefabricate monolite, din umplotura, prin infasurare._________________________________________________98. 26.Demolarea constructiilor: cauzele demolarii constructiilor, particularitatile executarii lucrarilor de demolari, etapele demolarii unei constructii. Tehnologii de demolare a diferitelor tipuri de constructii.______________________________________________101. 27.Cartea tehnica a constructiei: destinatia, continutul, modul de completare si pastrare._103. 28.Receptia constructiilor:receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala.__________104. 29.Sistemul calitatii in constructii (destinatie si continut)._________________________106. 30.Criteriile de asigurare a calitatii constructiilor pe durata vietii (exigentele esentiale A,B,C,D,E,F).___________________________________________________________107. 31.Obligatiile si responsabilitatile benificiarului (investitorului) si ale antreprenorului.__108. 32.Asigurarea calitatii de catre diriginte de santier. Obligatiile si responsabilitatile dirigintelui de santier._____________________________________________________109. 33.Verificarea calitatii de catre responsabilul tehnic. Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic._____________________________________________________111. 34.Planul general de constructie (PGC): destinatie, tipuri de PGC, principii de proectare si continutul PGC.__________________________________________________________113. 35.Proiectul de organizare a constructiilor (POC): destinatie, date initiale pentru elaborare,continutul si indici tehnico-economici.________________________________115. 36.Proiectul executarii lucrarilor (PEL): destinatie, date initiale pentru elaborare, continutul si indici tehnico-economici.________________________________________________117. 37.Principiile si succesiunea elaborarii planului calindaristic in componenta POC si PEL. Graficile de aprovizionare a santierului cu materiale, masini si utilaje de constructii si cu forta de munca.__________________________________________________________119. 38.Procedura legala de concepere a unei constructii. Certificatul de urbanism pentru proiectare (CUP): destinatie, procedura de emitere si continutul certificatului de urbanism pentru proectare CUP.____________________________________________________122. 39Procedura legala de executare a unei constructii. Autorizatia de construire (AC): destinatie, procedura de emitere si continutul AC.______________________________124. 40.Procedura legala de demolare a unei constructii. Autorizatia de desfiintare (AD): procedura de emitere si continutul AD.______________________________________126.

129