Cadre de Beton Armat Monolit

Curs 3 Proiectarea structurilor
Structuri in cadre din beton armat monolit

Note de curs an IV Facultatea de arhitectura
3
STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT MONOLIT
3.1 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROIECTRII STRUCTURILOR IN CADRE DIN BETON ARMAT 3.1.1 Definitii. Alcatuire. Clasificari
Structurile in cadre de beton armat sunt structuri spatiale alcatuite din bare verticale ( stilpi), orizontale (grinzi) intersectate noduri care sunt capabile sa preia incarcari orizontale si verticale si sa le pot transmita la terenul de fundare(fig.3.1). Nodurile leaga rigid grinzile de stilpi si constituie pentru bare reazeme interioare. Avantajele utilizarii sistemelor structurale in cadre: executie rapida; permit o foarte buna utilizare a spatiului din interiorul cladirii, permitind modificari ale compartimentarilor interioare in timp; Dezavantaje: inregistreaza momente incovoietoare mari, care pot fi preluate de elementele structurale prin solutii costisitoare; au rigiditate redusa si din acesta cauza inregistreza deplasari orizontale si deplasari relative de nivel mari ; dezvolta mecanisme de cedare casante de tip etaj slab sau parter elastic; sunt neeficiente din punct de vedere economic la cladiri cu mai mult de 10-15 niveluri.
Cadrele transversale sunt amplasate la distante (travei) ce variaza intre 3,6....6,0m, au deschideri cuprinse intre 6,0 si 7,5m, iar inaltimea curenta a etajelor este cuprinsa intre 2,70m si 3,30m . Deschiderile cadrelor la constructii industriale sunt modulate la 12,15,18,21,24,30m.
Dr.ing. Marius MOSOARCA
pag.1
Multiplicarea, reproducerea si publicarea (inclusiv pe internet) a acestor note de curs fara acordul scris al autorului este strict interzisa

Fig. 3.1 Structura in cadre de beton armat cu grinzi principale si secundare
Structurile in cadre se clasifica astfel [Mirsu , 1989] a) dupa alcatuirea structurii: cu un nivel etajate
b) dupa forma acoperisului : drept; inclinat; curb;
c) dupa forma barelor: cu sectiune constanta; cu sectiune variabila;
d) dupa modul de rezemare: articulate; incastrare; combinate
e) dupa tipul de armare: beton armat obisnuit; beton armat cu armatura rigida;
f) dupa modul de executie:

Dr.ing. Marius MOSOARCA pag.2

elemente turnate monolit; elemente prefabricate.
Structurile parter in cadre cu bare drepte sunt avantajoase a fi utilizate din punct de vedere economic pina la deschideri de 24m. Pentru deschideri pina la 30m se recomanda a fi utilizate si structuri ca bare drepte si tirant, iar pentru deschideri de pina la 36m se recomanda utilizarea cadrelor cu rigla curba si tirant. In zone seimice, elementele structurile in cadre sunt realizate cu betoane de clasa minima C20/25. Stilpii au dimensiunea minima a sectiunii de 30cm. Grinzile au latimea minima de 20cm avind raportul intre latimea si inaltimea grinzii mai mare de .
pag.3

3.2 PROIECTAREA STRUCTURILOR IN CADRE DIN BETON ARMAT
3.2.1 Etapele proiectarii Proiectarea structurilor in cadre din beton armat, este un proces amplu ce consta intr-o succesiune de calcule, care au drept scop realizarea unor sisteme structurale inzestrate cu capacitati de rezistenta, rigiditate, ductilitate si stabilitate, astfel incit raspunsul structurii la diverse solicitari sa fie cel impus de normativele de proiectare. Aceste etape de calcul sunt prezentate in figura 3.3. Structurile in cadre din beton armat situate in zone seismice, trebuiesc dimensionate astfel incit sub solicitari ciclice sa prezinte o capacitate adecvata de disipare a energiei seismice fara o reducere semnificativa a rezistentei la forte orizontale si verticale. Din punct de vedere al eforturilor care se inregistreaza in structurile in cadre, cele mai frecvente si importante sunt urmatoarele eforturi: momentele incovoietoare M, fortele axiale N, fortele taietoare T si momentele de torsiune.
Fig.3.3. Etapele proiectarii structurilor in cadre din beton armat


3.2.2 Metode simplificate de predimensionare a structurilor in cadre din beton armat In faza de proiectare preliminara a structurilor in cadre, un rol foarte important il are atit pentru arhitect cit si pentru inginerul proiectant de structuri, predimensionarea corecta a sectiunii elementelor portante. Acest lucru se poate realiza numai pe baza cunoasterii eforturilor sectionale. Fiind un proces complex si greu de realizat, in practica curenta de proiectare se utilizeaza citeva metode de calcul simplu pentru determinarea rapida a eforturilor in grinzi si stilpi. O metode simplificata de calcul pe care arhitectii o pot utiliza, o constituie predimensionarea stilpilor si grinzilor de cadru numai din incarcari verticale. Metoda considera grinzile de cadru ca si grinzi continue rezemate liber in dreptul nodurilor. Numai in deschiderea marginala se ia in calcul efectul incastrarii partiale a grinzii in stilpul de margine. Valorile momentelor incovoietoare se pot calcula cu formulele ( fig.3.4.):
Fig. 3.4. Formulele de calcul simplificat a momentelor incovoietoare pe grinda de beton armat Dimensionare stilpilor se face utilizind valoarea fortei axiale N, care se multiplica cu un coeficient ce tine seama de efectele momentele incovoietoare la capetele stilpilor. Valori ale coeficientului: = 1,00 pentru stilpi centrali, avind rile cu deschideri egale, respectiv = 1,10...1.75 pentru stilpi centrali avind rigle cu deschideri neegale; = 1,20...2,20 pentru stilpii laterali respectiv = 1,60...3,00 pentru stilpii de colt. Exista si metode de calcul simplificat a eforturilor la solicitari orizontale, care necesita insa un calcul mai amplu in determinarea eforturilor sectionale de predimensionare.

3.2.3 Deformatele structurilor in cadre din beton armat
Din punct de vedere al modurilor de deformare, structurile in cadre de beton armat inregisteraza moduri de deformare diferite in functie de tipul de actiuni ce se exercita asupra structurii. In figura3.5 , sunt prezentate comparativ modurile de deformare ale structurii sub forte orizontale si forte verticale. Se poate observa ca sub solicitari gravitationale, se produc in general rotiri ale nodurilor iar deplasarile nodurilor sunt reduse (fig3.5b), iar la actiuni orizontale deplasarile orizontale sunt mari decit rotirile nodurilor (fig.3.5a).
Figura 3.5. Deformatele structurilor in cadre Modul de deformare a elementelor structurilor in cadre, depinde de raportul dintre rigiditatea riglelor si rigiditatea stilpilor. In figura 3.6 sunt prezentate modurile de deformare a cdrelor cu rigle foarte rigide (fig.3.6a), obisnuite (fig3.6b) si foarte flexibile ( fig3.6c).
a)
b)
c)
Fig. 3.6 Deformatele structurilor in cadre in functie de rigiditatea grinzilor
pag.6

Sub solicitari seismice, structurile in cadre inregistreaza o comportare total diferita de structurile cu pereti din beton armat. Din figura 3.7 se poate observa ca spre deosebire de structurile cu pereti structurali din beton armat care inregistreaza o deformata laterala caracteristica solicitarii din incovoiere (fig.3.7a) structurile in cadre inregistreaza o deformata specifica solicitarii de lunecare (fig. 3.7b), deplasarea relative de nivel variind direct proportional cu forta taietoare de nivel.[ Charleston, 2008].
a) b) Fig. 3.7 Deformate comparative 3.2.4 Diagrame de eforturi sectionale a structurilor in cadre Cadrele din beton armat sunt supuse la actiunea combinata a incarcarilor orizontale si verticale. Ca urmare, diagramele finale de eforturi M,N,T pe elementele structurii de rezistenta, se obtin prin insumarea eforturilor sectionale rezultate din combinarea acestor doua tipuri de incarcari. In figura 3.8 sunt prezentate diagramele de moment incovoietor rezultate din incercari verticale si orizontale, iar in figurile c si d diagramele de moment incovoietoare finale rezultate din combinarea incarcarilor. Modul de distribuite a fortelor taietoare pe stilpi si grinzi este reprezentat in figura 3.9.
pag.7

Fig. 3.8 Diagrame de moment incovoietor pe grinzi si stilpi
Fig. 3.9 Diagrame de forte taietoare pe grinzi si stilpi in functie de directia actiunilor Un rol deosebit de important in modul de distributie a eforturilor sectionale intre stilpi si grinzi il constituie raportul rigiditatilor elementelor. Influenta acestui raport asupra diagramelor de moment incovoietor, este reprezentat in figura 3.10. Se poate observa faptul ca la solicitari

orizontale, diagrama de moment pe stilp variaza diferit pentru grinzi foarte rigide ( fig. 3.10 a), obisnuite (fig.3.10b) si foarte elastice ( fig.3.10c) [Mirsu, 1990]. In cazul (c) stilpii fiind conectati prin intermediul unor grinzi foarte elastice (grinzi cu inaltimi mici), au comportare similara cu a unor console avind inaltimea egala cu inaltimea constructiei. Rezulta stilpi cu dimensiuni mari ale sectiunii transversale, greu de acceptat in solutiile de arhitectura.
a)
b)
c)
Fig. 3.10 Variatia diagramelor de moment incovoietor pe stilpi in functie de rigiditatea grinzilor si a stilpilor
3.2.5 Cerintele de proiectare
a)
conditia de rezistenta intr-o sectiune este satisfacuta daca capacitatea de rezistenta in acea sectiune este mai mare decit decit valoare de proiectare a efortului maxim din acea sectiune. Prin proiectare se impun procente minime de armare a diveselor zone ale elementelor portante precum si armari suplimentare la partea superioara a grinzilor pe toata deschiderea precum si la partea inferioara a grinzilor pe reazeme.
b)
conditia de ductilitate globala urmareste impunerea unor conditii prin proiectare, astfel incit structura in cadre sa fie capabila sa dezvolte un mecanism de plastificare favorabil. O astfel de structura este capabila:
pag.9

b.1)
sa dezvolte articulatii plastice in prima etapa in sectiunile de la extremitatile
grinzilor si in a doua etapa in sectiunile de la baza stilpilor ( fig.3.11).
a)
b)
Fig. 3.11 Articulatii plastice in grinzi(a) si la baza stilpilor (b) Mecanismul de plastificare favorabil consta in impunerea prin proiectare a aparitiei unor succesiuni de articulatii plastice in anumite zone ale structurii in cadre in asa fel incit sa nu apara mecanisme de cedare casante de tip etaj slab sau parter elastic. In figura 3.12a) sunt pozitionate (cu cercuri) articulatiile plastice la o structura in cadre unde s-a inregistrat mecanism de cedare de tip etaj slab, iar in figura 3.12b sunt prezentate zonele unde sunt localizate articulatiile plastice la o structura in cadre care a dezvoltat un mecanism de plastificare favorabil.
a)
b)
Fig. 3.12 Cedare progresiva: cedarea succesiva a elementelor portante Pentru aparitia mecanismului de plastificare favorabil este necesar ca stabilirea sectiunilor de beton si modurile de armare stilpilor si grinzilor sa se faca in asa fel incit in nodurile grindastilp ale cadrelor din beton armat suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile din stilpilor sa fie mai mare decit suma valorilor de proiectare a momentelor capabile in grinzile ce

intra in nod multiplicate cu un coeficient supraunitar. Prin impunerea acestei conditii se urmareste ca prin proiectare stilpii sa fie inzestrati cu capacitati de rezistenta superioare grinzilor. Aceasta filozofie de proiectare a cadrelor in zone seismice este denumita : stilpi puternici grinzi slabe. Cedarea structurii in cadre din figura 3.13 se datoreaza aparitiei articulatiei plastice in stilp ca efect al capacitatii sale portante reduse in comparatie cu cea a grinzilor. In cazul cladirilor care au console cu inaltimi mari, respecarea acestui principiu implica marirea considerabila a sectiunii stilpilor. Din aceasta cauza se recomanda limitarea lungimii grinzilor in consola, pentru a respecta dimensiunile sectiunii transversale a stilpilor din solutia de arhitectura.
Fig. 3.13 Cedare de structura in cadre la care stilpii aveau capacitatea portanta mai mica decit a grinzilor Un caz special la structurile in cadre cu panouri de umplutura din zidarie de caramida, il constituie aparitia articulatiile plastice la extremitatile stilpului solicitat seismic. Daca deplasarile relative intre etaje depasesc limitele admise (fig.3.14), zidaria de umplutura se desprinde de stilp pe o anumita inaltime si provoaca un mecanism periculos de cedare casant de tip stilp scurt( 3.15). Modurile de cedare a panoului de zidarie depinde de rigiditatea zidariei .
pag.11

Fig. 3.14 Deformata relativa a structurii in cadre
Figura 3.15 a)Moduri de cedare a panourilor de zidarie de umplutura si a stilpilor Cedarea casanta de tip stilp scurt este generata de zidaria de umplutura si in cazul in care zidaria este intrerupta la partea superioara a panoului pentru a lasa loc de geamuri. (fig. 3.15b)
Figura 3.15 b) Moduri de cedare a panourilor de zidarie de umplutura si a stilpilor Deoarece zidaria nu poate prelua eforturi de intindere, cadrul cu zidaria de umplutura are un comportament apropiat unui sistem cu zabrele, avind diagonalele comprimate alcatuite din zidaria de caramida, iar riglele constituind montantii intinsi ( fig. 3.16).
pag.12

Figura 3.16 Modul de transmitere a eforturilor la structurile in cadre cu panouri de umplutura din zidarii de caramida Pentru evitarea aparitiei acestor mecanisme casante de cedare, se recomanda ca intre zidaria de caramida si stilpul cadrului de beton armat sa fie prevazut un spatiu liber (rost) suficient de mare in asa fel incit, materiale introduse in acest rost nu vor putea transmite eforturile intre stilp si zidaria de caramida ( fig. 3.17).
Figura 3.17 Rost separare zidarie-stilp b.2) sa mentina nodurile si planseele solicitate in domeniul de comportare elastic.
Nodurile cadrelor din beton armat sunt supuse sub actiuni seismice la solicitari diferite de stilpi (fig. 3.18).
pag.13

Fig. 3.18 Poze cedari ale nodurilor cadrelor din beton armat Din cauza solicitarilor seismice alternante, in nod apar rezultante ale fortelor de intindere si compresiune dupa directia celor doua diagonale. Starea de eforturi in beton si armatura este prezentata in figura 3.19
Figura 3.19 Starea de eforturi in beton si armatura in nodul unei structuri in cadre Diagonalele intinse si comprimate genereza fisuri incrucisate asa dupa cum se poate observa in figura 3.20. In aceesi figura este prezentat modul de cedare al unui nod de stilp perimetral si de stilp interior din forta taietoare.
Figura 3.20 Mod de cedare a nodurilor de cadru


Pentru evitarea aparitiilor cedarii in nodurile cadrului este necesara indesirea etrierilor pe inaltimea nodului, dispunerea pe linga etrierii perimetrali si a celor neperimetrali precum si utilizarea unui beton de clasa superioara (fig3.22). In figura 3.21 se poate observa cedarea nodului de cadru in absenta etrierilor din nod.
Figura 3.21 Cedare in nod ca urmare a absentei etrierilor din nodul de cadru
Figura 3.22 Moduri recomandate de armare a nodurilor de cadru
pag.15

b.3)
sa dezvolte zone de disipare a energiei seismice relativ uniform pe intreaga
structura cu cerinte de ductilitate reduse, evitind aparitia concentrarilor de deformatii plastice in anumite zone relativ slabe care ar putea conduce la aparitia mecanismelor de cedare de tip etaj slab. Figura 3.23 sunt prezentate comparativ citeva mecanisme de cedare .
Figura 3.23 Mecanisme de cedare b.4) sa nu inregistreze cedari ale elementelor cu caracter fragil. Trebuiesc evitate
ruperile in sectiuni inclinate generate de fortele taietoare, pierderea ancorajului armaturilor si degradarea aderentei cu betonul a armaturilor in zonele de innadire a armaturilor, ruperea zonelor intinse slab armate si dislocarile produse de forta de lunecare in rosturile de lucru (de exemplu rostul dintre elementele prefabricate si suprabetonare). In figura 3.24 este prezentat un stilp care a cedat casant din cauza fortei taietoare [ Moehle, 2008]
Fig. 3.24 Cedare stilpi din forta taietoare b.5) sa nu dezvolte deplasari laterale mari pentru a evita aparitiei pericolului de
pierdere a stabilitatii sau a amplifica efectele de ordinul II.


c)
conditia de ductilitate locala este satisfacuta daca prin proiectare:
c.1)
zonele comprimate de beton in sectiunile din beton armat sunt limitate in functie
de tipul de element si a modului de solicitare a acestuia;
c.2)
este impiedecat flambajul barelor de otel comprimate in zonele potential plastice
prin impunerea de etrieri si agrafe la distante mici intre ele. In figurile 3.25 a) si b) sunt prezentate modurile de preluare a eforturilor de compresiune din sectiunea de beton a armaturilor orizontale si verticale din stilpi circulari si dreptunghiulari [FEMA, 451];
Fig.3.25 a) Starea de eforturi din sectiunea unui stilp circular
Fig. 3.25 b) Starea de eforturi din sectiunea unui stilp dreptungiular
c.3)
impunerea unor clase de betoane inzestrate cu rezistente mari la compresiune si
capacitati de deformare mari;
c.4)
utilizarea in zonele critice a unor armaturi din oteluri cu alungiri plastice
substantiale si cu o buna aderenta;


c.5)
impunerea unor lungimi de ancorare si innadire a armaturilor astfel incit acestea
sa nu poate fi smulse din beton. In figura 3.26 se prezinta modul de cedare a unui stilp aa urmare a neasigurarii lungimii de ancorare a armaturilor verticale din stilp in fundatie.
Fig. 3.26 Cedarea unui stilp din cauza unei lungimi reduse de ancorare a armaturilor din stilp in fundatie
d)
conditia de redundanta impreuna cu capacitatea ridicata de redistributie a
eforturilor asigura o buna disipare a energiei seismice in intreaga structura si o marire a energiei seismice totale disipate. Cedarea elementelor nu trebuie sa pune n pericol stabilitatea general a construciei i nu necesita a fi reparate cu eforturi tehnice i costuri foarte mari;
e)
conditia de stabilitate este satisfacuta prin adoptarea unor sectiuni minime astfel
incit in urma aparitiei abaterilor de executie (ce nu depasesc tolerantele admise) sa nu se schimbe comportarea structurala din calcule si sa nu creasca efectele de ordinul II. Pentru evitare riscului de aparitie a instabilitatilor locale a elementelor (grinzi si stilpi), se impun anumite limitari intre dimensiunile sectiunilor transversale a elementelor din beton armat.
pag.18

3.3 PREVEDERI DE ALCATUIRE A GRINZILOR SI STILPILOR DE CADRU
3.3.1 PREVEDERI DE ALCATUIRE CORECTA A GRINZILOR DE CADRU Pentru o alcatuire corecta a grinzilor este necesar a fi respectate urmatoarele conditii:
1.
Zonele potential plastice trebuie localizate corect (lcr). Asa dupa cum am precizat anterior, in general zonele potential plastice se inregistreaza la capetele grinzilor (fig.3.27). De ce este foarte important ca acestea sa fie localizate corect? Pentru ca aceste zone reclama cerinte sporite din punct de vedere al proiectari, alegerii materialelor, armarii si detaliilor constructive. Se poate observa de exemplu ca practicarea unor goluri in sectiunile de beton din zonele potential plastice care nu au fost identificate corect, ar reduce semnificativ rezistenta si ductilitatea sectiunii.
Fig. 3.27 Zonele potential plastice astepteptate la grinzile de cadru
O serie de factori, pot modifica aparitia zonelor potential plastice si in alte parti ale grinzilor de cadru, ceea ce conduce la proiectare incorecta a acestor zone. Dintre acesti factori putem mentiona: deschiderile grinzilor, marimea actiunilor, directiile de actiune a fortelor, etc. In figura 3.28 se pot observa factorii care influenteaza pozitia de aparitie a zonelor potential plastice in functie de intensitatea incarcarilor, a directiei de actiune seismica si a deschiderii grinzilor.
pag.19

Fig. 3.28 Zonele potential plastice la grinzile de cadru 2. Asigurarea unei capacitati minime de rotire in articulatia plastica prin:
- limitarea zonei minime comprimate de beton; - impunerea unor procente de armare longitudinale minime; - impunerea unor raporturi intre armatura longitudinala de jos din grinda si cea de sus din grinda; - indesirea etrierilor in zonele potential plastice; 3. Asigurarea impotriva ruperii din forta taietoare, prin calcularea fortei taietoare
maxime in functie de momentele incovoietore capabile de la extremitatile grinzii ( fig 3.29).
lcr = 1,5 h unde h este inaltimea grinzii; a)


b) Fig. 3.29 Lungimea de calcul a zonelor potential plastice (a) si diagramele de calcul a momentelor incovoietoare capabile (b)
Fig. 3.30 Moduri de dispunere armaturilor in grinzile de cadru cu armatura ridicata
3.3.2 PREVEDERI DE ALCATUIRE CORECTA A STILPILOR DE CADRU
Stabilirea corecta a dimensiunilor stilpilor din beton armat si a modurilor de armare consta in: 1. Identificarea eforturilor sectionale care provoaca cedarea stilpilor. Fortele taietoare T provoaca cedarea casanta a stilpului, datorita sensului alternant al fortei seismice. Forta axiala N, mareste zona comprimata a sectiunii stilpului, conducind la zdrobirea rapida a betonului din stilp daca nu este confinat

corespunzator. In figura 3.31 sunt reprezentate modurile de cedare a stilpilor si factorii care influenteaza cedarea acestora.
Fig.3.31 Moduri de cedare a stilpilor si factorii care influenteaza cedarea acestora
Fig.3.32 Exemplu de cedare a stilpilor scurti 2. Asigurarea unei capacitati minime de rotire in articulatia plastica. Acesta cerinta poate fi satisfacuta prin adoptarea urmatoarelor masuri: - limitarea zonei comprimate de beton prin marirea sectiunii transversale a stilpului; - fretarea stilpului si marirea procentului de armare transversala (cu etrieri) in scopul evitarii flambajului barelor longitudinale si confinarii sectiunii de beton ( fig3.33);
pag.22

Fig. 3.33 Moduri de cedare a stilpilor neconfinati (a) si confinati (b)
3.
Asigurarea unor innadiri corespunzatoare a barelor longitudinale prin:
- marirea lungimii zonei de suprapunerea a armaturilor; - realizarea innadirilor in afara zonelor potential plastice; - evitarea intreruperii tuturor barelor in aceeasi sectiune;
4.
Asigurarea impotriva ruperii din forta taietoare, prin:
- multiplicare fortei taietoare rezultata din calcul in asa fel incit sa nu depaseasca valoarea maxima a fortei taietoare care apare simultan cu aparitia articulatiilor plastice la extremitatile stilpului; - impunerea unui procent de armare transversal minim si indesirea etrierilor ;
Lungime zonei critice a unui stlp de cadru (potential plastica) rezulta din urmatoarele limitari: lcr max { 1,5 hc ; lcl/6 ; 600mm} unde: hc cea mai mare dimensiune a stilpului, lcl inaltimea libera a stilpului
pag.23

Fig.3.34 Modul de armare al unui stilp de cadru
pag.24

Cadre de Beton Armat Monolit

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cadre de Beton Armat Monolit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Fig. 3.1 Structura in cadre de beton armat cu grinzi principale si secundare

b) dupa forma acoperisului : drept; inclinat; curb;

c) dupa forma barelor: cu sectiune constanta; cu sectiune variabila;

d) dupa modul de rezemare: articulate; incastrare; combinate

f) dupa modul de executie:

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

elemente turnate monolit; elemente prefabricate.

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

3.2 PROIECTAREA STRUCTURILOR IN CADRE DIN BETON ARMAT

Fig.3.3. Etapele proiectarii structurilor in cadre din beton armat

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

3.2.3 Deformatele structurilor in cadre din beton armat

Fig. 3.6 Deformatele structurilor in cadre in functie de rigiditatea grinzilor

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Fig. 3.8 Diagrame de moment incovoietor pe grinzi si stilpi

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

3.2.5 Cerintele de proiectare

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

sa dezvolte articulatii plastice in prima etapa in sectiunile de la extremitatile

grinzilor si in a doua etapa in sectiunile de la baza stilpilor ( fig.3.11).

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Fig. 3.14 Deformata relativa a structurii in cadre

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Figura 3.20 Mod de cedare a nodurilor de cadru

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

Figura 3.22 Moduri recomandate de armare a nodurilor de cadru

Dr.ing. Marius MOSOARCA

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

sa dezvolte zone de disipare a energiei seismice relativ uniform pe intreaga

pierdere a stabilitatii sau a amplifica efectele de ordinul II.

Curs 3 Proiectarea structurilor

Structuri in cadre din beton armat monolit

conditia de ductilitate locala este satisfacuta daca prin proiectare: