Sunteți pe pagina 1din 14

I.

Caracteristicile structurilor din beton armat comparativ cu structurile din alte materiale
Structurile din beton armat prezinta fata de structurile metalice urmatoarele avantaje: -se toarna in tipare putind lua forme variate, adecvate necesitatilor -costul structurilor din beton armat este mai scazut decit al structurilor metalice -consumul de metal este aproximativ jumatate din cel al unei structuri metalice echivalente -structurile din beton armat sint mai durabile, rezistente la umiditate, la actiunea apei freatice sau la actiunea unor agenti chimici ce ataca metalul (betonul asigura protectia armaturilor) -rezistenta buna la foc -nu necesita lucrari de intretinere (vopsire) ca in cazul structurilor metalice Dezavantajele structurilor din beton armat sint: -greutatea proprie ridicata fata de cele din metal sau alte materiale, si deci ponderea incarcarilor din greutatea proprie fata de cele utile este mai mare. -grad de industrializare mai redus decit in cazul structurilor metalice -structurile din beton armat se comporta dezavantajos in conditii tehnologice grele: temperatura inalta, socuri si vibratii puternice. -structurile din beton armat nu pot fi demontate si prezinta dificultati la modificari ulterioare

II. Domeniile de utilizare a structurilor din beton armat


a) Constructii de tip hala Halele industriale din beton armat au deschideri pina la 2430m si travei pina la 12m.

Din punct de vedere al rezistentei, comparativ cu metalul, avantajele se obtin la stilpi, a caror solicitare principala de compresiune pune in valoare calitatile betonului.
Din acest motiv cit si din unele considerente legate de accelerarea executiei, la deschideri ale halelor peste 24m devin competitive structurile mixte (ferme metalice si stilpi de beton armat)

b) Constructii civile etajate Cladiri cu etaje putine <P+4 din cadre sau zidarie portanta Cladiri multietajate >P+7 din diafragme pina la 30-50 niveluri si structuri flexibile in cadre pina la 1215niveluri
c) Constructii speciale Recipientele: rezervoare, castele de apa, silozurile Constructii de tip turn: turnuri de racire, cosuri de fum

III. Particularitati ale calculului structurilor din beton armat

Elementele din beton armat sint alcatuite din unirea celor doua materiale: betonul si otelul , diferite ca rezistenta si curbe caracteristice (-) La elementele cu zone intinse, betonul este de obicei fisurat chiar in stadiul de exploatare, eforturile fiind preluate de armaturi Betonul din zona comprimata se comporta inelastic

Sub actiunea incarcarilor de durata, intervin deformatii de curgere lenta a betonului diferite de la un element la altul, functie de starea de solicitare, ca urmare se modifica distributia eforturilor in structura
La alcatuirea structurii din beton armat intervin si unele caracteristici de natura geometrica, cum ar fi: forma masiva a unor elemente, latimile mari ale reazemelor La executarea structurilor in mod inevitabil intervin o serie de imperfectiuni geometrice de executie

s 11

a)

b)

a) Neliniaritatea axelor verticale ; b)devieri de la verticalitate a axelor stilpilor

Clasificarea elementelor de beton armat

a)

Dupa modul de executie -elemente monolite -elemente prefabricate turnate in alt loc sau la alt nivel fata de constructia tereminata -elemente mixte alcatuite dintr-o parte prefabricata si o parte monolita Exemple: plansee din elemente prefabricate, planseu din predala

b) Dupa rolul in constructie -elemente de inchidere: plansee -elemente de sustinere: grinzi si stilpi c) Dupa rapoartele intre dimensiuni: -elemente liniare: grinzi, stilpi -elemente de suprafata: placi, pereti diafragma -elemente masive: blocuri de fundatie d) Dupa modul armarii -elemente de beton armat -elemente de beton precomprimat (preintindere/ postintindere)

Proprietatile sistemului structural


O anumita capacitate de rezistenta este necesara pentru asigurarea unei comportari elastice a structurii in cazul unor cutremure ceva mai puternice, evitind astfel avarierea structurii si limitind gradul de avariere a elementelor nestructurale.

Ductilitatea suficienta, adica o capacitate suficienta de deformare postelastica, este necesara pentru ca, in cazul cutremurelor puternice, avariile care se produc inevitabil in sistemul structural, sa poata fi remediate in conditii acceptabile iar colapsul sa fie exclus in cazul unui cutremur de calcul.

Tipuri de structuri - cadre de beton armat -pereti sttructurali din beton armat si sisteme cu pereti structurali -sisteme duale cu pereti structurali si cadre din beton armat
a) Cadre din beton armat

Un sistem constituit din stilpi din beton armat dispusi pe cit posibil regulat care conlucreaza cu grinzile si planseele din beton armat pentru preluarea fortelor gravitationale si a celor orizontale provenite din vint sau cutremure constituie sistemul in cadre.
Cadrele sint structuri relativ flexibile si necesita chiar si la forte orizontale relativ mici masuri constructive speciale pentru prevenirea avarierii elementelor nestructurale. In functie de influenta determinanta pentru proiectare pot fi diferentiate doua tipuri de cadre: -cadre solicitate predominant de forte seismice -cadre solicitate predominant de forte gravitationale In cazul cadrelor solicitate predominant de forte seismice dimensiunile grinzilor sint determinate de eforturile generate de actiunea seismica, in timp ce pentru calculul stilpilor este determinanta suprarezistenta grinzilor. Este obligatorie prevenirea formarii de articulatii plastice in stilpi deoarece acestea ar conduce la formarea unor mecanisme de etaj.

a)

b)

a) mecanism de grinda

b) mecanism de etaj

Cadre de beton armat


Exceptie fac structurile joase, cu pina la aproximativ trei niveluri si mansarda. Pentru usurarea alcatuirii constructive a stilpilor atunci cind se admite formarea de articulatii plastice numai in grinzi, sa aiba in vedere ca, in sectiunea de incastrare a stilpilor in fundatie formarea articulatiilor plastice este inevitabila. In unele cazuri, efortul capabil al sectiunilor grinzilor, necesar preluarii incarcarilor gravitationale este totusi mare. Aceasta situatie poate aparea la cladiri cu un numar redus de niveluri si la deschideri mari ale grinzilor. In special in aceste cazuri, fortele seismice echivalente corespunzatoare zonelor cu seismicitate moderata nu mai sint hotaritoare. Dimensionarea grinzii este hotarita aici de incarcarile gravitationale dar dimensionarea stilpilor se face ca si mai sus, pornind de la eforturile sectionale asociate suprarezistentei grinzilor. Cadre de beton armat: 1) Niveluri multe deschideri mici solicitari seismice predominante in rigle 2) Niveluri putine deschideri mari solicitari gravitationale predominante in rigle

b) Pereti structurali din beton armat


Peretii structurali sint in general foarte avantajosi pentru preluarea fortelor orizontale din vint si cutremur deoarece prin functiune (pereti de ascensor, casa scarilor, nucleu functional) sau prin alcatuire prezinta dimensiuni relativ mari.

4000

2500

4600

8200

Sectiunea peretelui

Pereti structurali din beton armat


In constructiile inalte, multietajate, raportul intre inaltimea si lungimea peretelui este de asa natura incit peretii sint zvelti si pot fi modelati ca bare incovoiate. In constructiile inalte, multietajate raportul intre inaltimea si lungimea peretelui este de asa natura incit peretii sint zvelti si pot fi modelati ca bare incovoiate. Denumirea intilnita uneori de pereti de forfecare este justificata numai in cazul peretilor scurti cu latime mare si inaltime mica. Pereti structurali din beton armat -Inalti -> plini, cuplati -scurti

c) Sisteme structurale duale

lw

hw

a) Sectiune in plan ; b)model

Sisteme structurale duale In practica se intilnesc frecvent sistemele structurale duale formate din pereti structurali si cadre din beton armat Peretii structurali preiau, de regula, partea cea mai mare a fortelor orizontale in special la nivelurile inferioare ale constructiilor multietajate Contributia cadrelor care interactioneaza poate fi insa mare, din care cauza trebuie luata in general in considerare Principala problema la dimensionarea sistemelor duale consta in a sensiza corect contributia fiecarei componente la capacitatea de rezistenta a sistemului precum si distributia corecta a fortelor seismice echivalente intre aceste componente. Comportarea ansamblului va fi similara cu cea a componentei structurale predominante. Comportarea elastica a sistemelor duale de acest tip este in general bine cunoscuta.

Sisteme structurale duale


Mult mai putin cunoscute sint interactiunile in domeniul inelastic in special sub actiuni dinamice Fiecare din cele 3 sisteme structurale: cadre, pereti structurali si sisteme duale isi are proprietatile sale specifice, alegerea urmind sa se faca atit in functie de considerente arhitectonice sau de destinatie a cladirii cit si in functie de intensitatea actiunilor seismice asteptate.