1.

Particularitati ale calculului structurilor din beton armat

Elementele din beton armat sunt alcatuite din unirea celor doua materiale: betonul si
otelul , diferite ca rezistenta si curbe caracteristice (-)
La elementele cu zone intinse, betonul este de obicei fisurat chiar in stadiul de
exploatare, eforturile fiind preluate de armaturi.
Betonul din zona comprimata se comporta inelastic
Sub actiunea incarcarilor de durata, intervin deformatii de curgere lenta a betonului
diferite de la un element la altul, functie de starea de solicitare, ca urmare se modifica
distributia eforturilor in structura.
La alcatuirea structurii din beton armat intervin si unele caracteristici de natura
geometrica, cum ar fi: forma masiva a unor elemente, latimile mari ale reazemelor
La executarea structurilor in mod inevitabil intervine o serie de imperfectiuni geometrice
de executie

a) b)
a)Neliniaritatea axelor verticale ; b)devieri de la verticalitate a axelor stilpilor

2. Pereti structurali din beton armat

Peretii structurali sint in general foarte avantajosi pentru preluarea fortelor orizontale
din vint si cutremur deoarece prin functiune (pereti de ascensor, casa scarilor, nucleu
functional) sau prin alcatuire prezinta dimensiuni relativ mari.

4000 2500 4600

8200

In constructiile inalte, multietajate, raportul intre inaltimea si lungimea peretelui este de

asa natura incit peretii sint zvelti si pot fi modelati ca bare incovoiate.
Denumirea intilnita uneori de pereti de forfecare este justificata numai in cazul
peretilor scurti cu latime mare si inaltime mica.
Pereti structurali din beton armat pot fi: -Inalti -> plini, cuplati sau -scurti
3. Sisteme structurale duale

lw

hw

a) Sectiune in plan ; b)model

In practica se intilnesc frecvent sistemele structurale duale formate din pereti structurali
si cadre din beton armat.
Peretii structurali preiau, de regula, partea cea mai mare a fortelor orizontale in special la
nivelurile inferioare ale constructiilor multietajate
Contributia cadrelor care interactioneaza poate fi insa mare, din care cauza trebuie luata
in general in considerare.
Principala problema la dimensionarea sistemelor duale consta in a sensiza corect
contributia fiecarei componente la capacitatea de rezistenta a sistemului precum si
distributia corecta a fortelor seismice echivalente intre aceste componente.
Comportarea ansamblului va fi similara cu cea a componentei structurale predominante.
Comportarea elastica a sistemelor duale de acest tip este in general bine cunoscuta
Mult mai putin cunoscute sint interactiunile in domeniul inelastic in special sub actiuni
dinamice
Fiecare din cele 3 sisteme structurale: cadre, pereti structurali si sisteme duale isi are
proprietatile sale specifice, alegerea urmind sa se faca atit in functie de considerente
arhitectonice sau de destinatie a cladirii cit si in functie de intensitatea actiunilor
seismice asteptate.
4. Principii de proiectare

a)Sectiunea regulata in plan

Cele mai avantajoase sint sectiunile patrate si dreptunghiulare in plan.

Sectiunile in forma de L sau T sau de alte forme neregulate vor fi pe cit posibil evitate, sau vor
fi impartite prin rosturi in parti dreptunghiulare.

b) Simetria

Cladirile vor fi pe cit posibil alcatuite simetrice in plan. La cladirile asimetrice pot aparea
datorita cutremurelor eforturi de torsiune relativ greu de determinat care vor fi preluate tot
de sistemul structural.

Cu prilejul unor cutremure s-a remarcat ca avariile la cladirile amplasate la coltul strazilor
care prezinta planuri asimetrice, neregulate, sint de regula simtitor mai mari decit la cladirile
amplasate de-a lungul strazii, deoarece acestea sint simetrice si regulate, avind in
majoritatea cazurilor o forma rectangulara in plan

c) Fundatia unitara

Fundatia trebuie sa fie unitara pe un tronson de cladire si sa se sprijine pe un teren cu o

capacitate de rezistenta suficienta si in acelasi timp omogen.

Tronsoanele de fundatii vor fi legate intre ele pe ambele directii principale.

d) Rapoarte constante de rigiditate

Vor fi prevazute ,pe cit posibil, rapoarte cit mai constante intre rigiditatile elementelor pe
toata inaltimea cladirii.

Modificari mici ,de pina la 30%, ale rigiditatii unor elemente izolate pot conduce la
redistribuirea eforturilor sectionale cu conditia unei alcatuiri constructive corespunzatoare,
fara a afecta marimea capacitatii de rezistenta a sistemului daca nu se depasesc limitele
capacitatii de deformare.

e) Solicitari reduse de torsiune

Distanta in plan intre centrul de rigiditate si centrul de greutate trebuie sa fie cit mai mica
pentru a mentine solicitarea de torsiune cit mai redusa.

f) Ductilitate adoptata conditiilor de solicitare

Pentru toate elementele plastificate ale sistemului structural (de exemplu diferiti pereti
structurali sau cadre) capacitatea de deformare nu va fi mai mica decit cea corespunzatoare
ductilitatii de deplasare alese pentru intregul sistem.
5. Alcatuirea in plan.

-O premisa importanta pentru conlucrarea tuturor elementelor verticale ale unui sistem
structural este legarea lor eficienta pe orizontala la inaltimea potrivita.
-Daca aceasta legatura este foarte rigida elementele structurale individuale preiau fortele
conform rigiditatii lor.
-Aceasta distributie de forte poate fi asigurata, in mod normal, prin saibe rigide (plansee).
-Un astfel de sistem structural prezinta o relatie univoca intre deplasarile orizontale
generate de actiunile seismice si fortele preluate de elementele structurale individuale.

In aceste conditii se poate considera ca pozitia reciproca a peretilor structurali si a stilpilor

ramane nemodificata in timpul unui cutremur.

Saibele realizate de plansee asigura compatibilitatea deplasarilor orizontale ale elementelor

verticale intr-o miscare generala de corp rigid.

o Forma saibelor de planseu

o Capacitatea de rezistenta a fiecarui nivel se compune in majoritatea cazurilor din cele
ale mai multor elemente structurale verticale.
o Din aceasta cauza, saiba orizontala, care transmite fortele, este supusa unor eforturi
de incovoiere si forfecare in plan.
o Aceste eforturi si deformatiile corespunzatoare sint in general neglijabile.

Forma cladirii in plan (dezavantajos)

Forma cladirii in plan (avantajos)

Goluri in saiba orizontala

Datorita unor motive functionale, este inevitabila de regula, prevederea de goluri de

diferite dimensiuni in plansee.
Daca influenta unor goluri mici pentru conducte este in general neglijabila, golurile
mari (puturi de aerisire, puturi pentru ascensoare afecteaza capacitatea de
rezistenta a saibelor.
Golurile nu trebuie sa afecteze sensibil transmiterea fortelor taietoare si a
momentelor incovoietoare.

Dispunerea elementelor pentru preluarea fortelor seismice

Lipsa de simetrie in dispunerea elementelor pentru preluarea fortelor seismice orizontale conduce la
excentricitati si eforturi de torsiune excesive, frecvent chiar la colaps.

S
*
*M * SM

a) b)

SM
S * * M *

c) d)

* M *
SM
* S

e) f)

Dezavantajos Mai bine

*S *M * *

g) h)

*S
* S
*M
*M
i) j) K) l)

Fig. a prezinta un exemplu de structura cu pereti rigizi, de exemplu in jurul casei scarilor, din
cauza carora centrul de rigiditate S ajunge departe de centrul de masa M.

Deplasarea si rotirea saibei (planseului) pot provoca un efort excesiv in elementele

structurale (cadre) indepartate de nucleul rigid.

Prin dispunerea simetrica a peretilor structurali si inlocuirea peretilor nucleului prin pereti
nestructurali se obtine suprapunerea centrului de rigiditate cu centrul de masa.
Cu toate ca torsiunea poate fi preluata bine de nuclee inchise elementele structurale
verticale, care preiau fortele gravitationale aflate la distanta mare de centrul de rigiditate
suporta in anumite conditii deplasari excesive.

Numai cind astfel de elemente sint dispuse relativ aproape de nucleu este posibila preluarea
torsiunii numai de catre nucleu (d).

Excentricitati mari rezulta in special la dispunerea asimetrica a nucleelor si peretilor

structurali (e,g,i,j)

Cu toate ca astfel de sisteme nu sint indicate ele pot fi utilizate in anumite cazuri folosindu-se
pereti structurali foarte rigizi.

6. Alcatuirea in elevatie

Fortele orizontale si momentele de rasturnare rezultate din actiunea seismica trebuie

preluate de sistemul structural.

a) b) c) d)

e) f)
o
dezavantajos mai bine

e) f)

g) h)

Cladirile inalte si zvelte (a) necesita o talpa de fundatie foarte mare pentru a putea transmite
la teren momentul de rasturnare.

Formele de cladiri prezentate in (c) si (d) ofera solutii mai bune

Cladirile alcatuite neregulat in elevatie (e) pot conduce la un raspuns dinamic neobisnuit . In
astfel de cazuri se recomanda descompunerea in doua sau mai multe tronsoane regulate (f).
 Transmiterea eforturilor generate de fortele gravitationale si de actiunile seismice trebuie
facuta pe cit posibil direct.

Din aceasta cauza trebuie evitate structurile din fig. (g) deoarece in cazul cutremurelor
puternice care solicita sistemul structural in domeniul postelastic pot fi generate mecanisme
nefavorabile pentru preluarea fortelor gravitationale.

Sistemul structural (h) se comporta mai bine

Nici macar sistemele structurale identice sau foarte asemanatoare (i) nu ar trebui legate
local in timpul cutremurelor puternice. Structuri aparent identice se pot comporta diferit
datorita excitatiei seismice diferite astfel incit in elementele de legatura apar forte
puternice

Separarea conform figurii (j) asigura evitarea aparitiei unor astfel de forte orizontale

La sistemul structural (k) apar in stilpii interiori forte taietoare excesive. La aceasta se adauga
dificultatile in realizarea efectului de saiba de catre plansee datorita dispunerii lor decalate.

o Distributia rigiditatii pe inaltime

h
h

rigidi rigidi
tatea tatea

a) b) c) d)
Dezavantajos mai bine
7. Etape de lucru Pereti structurali din beton armat.

Evaluarea incarcarilor gravitationale si laterale

Predimensionarea peretilor structurali
Verificarea preliminara a sectiunii peretilor
Schematizarea peretilor structurali in modelul de calcul si caracteristici sectionale
- Stabilirea valorilor rigiditatilor de proiectare conform codului
P100 1/2013 anexa E;
Necesitatea prevederii de bulbi sau talpi
Stabilirea nivelului la care se dezvolta preponderent zonele plastice potentiale in pereti :
Stabilirea sectiunilor de calcul pentru pereti si grinzi de cuplare sectiuni active.
Determinarea caracteristicilor geometrice de calcul ale sectiunilor peretilor momente de
inertie, centre de greutate, rigiditatea peretelui.
Determinarea centrului de masa si de rigiditate al structurii:
Determinarea centrului de masa si de rigiditate al structurii:
Calculul peretilor la actiuni orizontale si verticale (modelarea structurii intr-un program de
calcul, verificarea deplasarilor sau calcul in domeniul elastic - manual)

8. Exemple de sisteme structuri cu pereti structurali din beton armat.

Cladirile cu pereti structurali din beton armat nu au stalpi, planseele reazema pe pereti. Peretii
structurali sunt dispusi de regula pe doua directii perpendiculare una pe cealalta. Acest sistem de
pereti pe doua directii plus planseele creeaza o structura spatiala.

Un prim sistem cu pereti structurali este sistemul fagure. Deci toata cladirea e alcatuita
din pereti pe ambele directii cu distante relativ mici intre pereti. Din aceasta cauza
utilizarea acestui tip de structuri este relativ limitata, la unele hoteluri vechi, la camine de
exemplu. Sistemul fagure are celule de aproximativ 30-35 mp, distanta intre pereti fiind
de cel mult sase metri, si placile reazema pe contur direct pe pereti, mai putin pe fatade
unde de regula se foloseste o inchidere de zidarie, in general zidarie din BCA ce este mai
usoara.
Un alt sistem este sistemul celular folosit foarte mult la locuinte. Un panou din acesta de
planseu are dimesiuni mai mari, poate fi pana la 60 de metrii patrati. Punctat apar
 grinzile necesare pentru a rezema planseul. Cu acest sistem se pot obtine spatii mai mari
intre pereti. La acest sistem panourile in cazul salilor de clasa ajung la 50-60mp, iar in
cazul cladirilor de locuit panourile pot sa reprezinte apartamente la care suprafata de
planseu poate fii intre 80-120 mp.

9.Cerinte pentru dispunerea in plan a peretilor structurali de beton armat.

Dispunerea in plan a peretilor trebuie sa urmareasca ca acesti pereti sa fie cat mai
incarcati cu forte gravitationale.
Peretii sunt supusi la compresiune excentrica, deci o buna comportarea o obtinem daca
reducem intinderea din incovoiere produsa de forta seismica.
Pe structura cu pereti portanti apare si solicitarea de torsiune atunci cand apare o
excentricitate a fortei orizontale. Daca forta orizontala are o excentricitate fata de
centrul de rigiditate imprima structurii o torsiune, adica solicita structura la torsiune.
In fazele avansate in domeniul inelastic structura nu mai are rigiditatea initiala pe care
am stabilit-o in stadiul elastic si anumite elemente se plasticizeaza si nu mai au
rezistenta la torsiune, nu mai pot prelua eforturi de torsiune, de aceea peretii structurali
se dispun in asa fel incat sa preia eforturi de torisune.
Efortul de torsiune este preluat in mod favorabil de pereti plasati pe contur ca sa aiba un
brat de parghie mare fata de centrul de torsiune. Peretii amplasati pe contur au bratul
de parghie cel mai mare.
Trebuie sa mai mentionam ca la efortul de incovoiere cu forta axiala se ajunge la
plasticizarea unor stalpi. Spre exemplu daca efortul maxim din seism este pe directie
longitudinala se pot plasticiza peretii de pe directia seismului. Raman peretii
perpendiculari pe forta seismica ce pot sa preia efortul de torsiune.
In cel de-al doilea caz dispunerea este nefavorabila.

10.Armaturi de conectare. Rosturi de turnare Solutie de impiedicare-lunecare.

Peretii nu pot fi turnati dintr-o data pe intreaga inaltime. In general deasupra planseelor
se fac rosturi de turnare care sunt avute in vedere inca din faza de proiect.
Forta taietoare creaza o tendinta de lunecare in acest rost.
Aceasta lunecare se preia prin efecte de frecare in rost.
Pe acest rost se dispun conectori, armaturi verticale care traverseaza rostul si se
ancoreaza in cele dou parti ale peretelui.
Aceste doua armaturi care traverseaza rostul poarta denumirea de conectori.
 La tendinta de lunecare in acest rost, care este o fisura provocata ca urmare a opririi
turnarii, armaturile acestea intra in lucru si impiedica deplasarea peretelui.
Forta taietoare TS nu trebuie sa depaseasca lunecarea capabila.
In rost apar eforturi in aceste armaturi la limita de curgere, ca niste armaturi
transversale ,si mai avem forta de lunecare din perete.
Aceste doua forte ne dau forta de lunecare. Coeficientul de frecare in genereal se ia 1
pentru frecare beton-beton.

11.Clasificarea armaturilor peretilor structurali (desen exemplificare curs 9).

a) Armaturi de rezistenta
-Armaturile longitudinale verticale necesare la compresiune excentrica
-Armaturi orizontale transversale necesare pentru forta taietoare
-Armaturi de conectare in lungul rostului de turnare
-Armaturi de confinare a betonului din zona comprimata
-Etrieri de stabilizare care impiedica flambajul armaturilor longitudinale comprimate
b)Armaturi constructive
A caror necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind determinata de
acoperirea unor solicitari neevidentiate n calcule curente .

12.Armarea grinzilor de cuplare (desen exemplificare curs 10).

a) Bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment ncovoietor,

dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii.

-diametrul minim al barelor 12

f yd 300MPa
-otel profilat
La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de cerintele de executie privind o buna
betonare si compactare a betonului.
 b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe fetele laterale cu diametrul minim
Barele intermediare vor realiza un procent de armare minim de:
lcl 1.5h
-pentru grinzi de cuplare la care
0.25% pentru clasa DCH
0.2% pentru clasa DCM
lcl < 1.5h
-pntru grinzi de cuplare la care
0.4% pentru clasa DCH
0.3% pentru clasa DCM

c) Etrierii care vor avea diametrul minim 6 mm

Procentul minim de armare transversala va fi de 0.2%. Distanta maxima admisa intr etrieri ,s,
ae 8d bL

va fi :
ae 150mm

13.Particularitati de comportare ale structurilor din b.a

Peretele cu goluri, spre deosebire de peretele plin care se comporta ca o consola, este o
structura static nedeterminata si care cere un calcul mai elevat. Riglele de cuplare fac ca
montantii sa sufere deplasari si eforturi mai mici decat daca ar lucra independent.
Cu cat riglele sunt mai rigide, tendinta de lunecare intre cei doi pereti se reduce si
comportarea ansamblului este similara peretelui plin.
Consideram doi montanti legati prin riglele de cuplare. Lunecarea intre montanti este
impiedicata de rigle.
 In rigle apar forte taietoare marcate pe desen la capetele acestora. Aceste forte taietoare se
transfera montantilor ca forte axiale, respectiv. Se observa ca cele doua eforturi N1 si N2
sunt de sensuri opuse. Unul de intindere si unul de compresiune.
Deci plasticizarea riglelor incepe de la cele inferioare si se propaga in sus, aproximativ cand s-
au plastificat toate incep sa se rupa cele de jos si asemenea se propaga in sus. Cand s-au
plasticizat toate si incep sa se rupa se plasticizeaza ultima rezerva a constructiei, si anume
peretii la baza si se produce un mecanism.

14.Diafragme

O atentie deosebita la structurile cu pereti trebuie acordata la:

-Planseele prefabricate
-Planseele cu deschideri mari
-Structuri cu distante mari intre pereti
-Structuri la care peretii sint intrerupti pe inaltime
-Structuri cu neregularitati mari in plan
In astfel de situatii la proiectare trebuie sa se verifice rezistenta si rigiditatea
diafragmelor si rezistenta acestora cu peretii.

Ca regula generala, diafragmele trebuie sa lucreze in stadiul elastic. In calcul se iau incarcarile
cu valoarea maxima a fortelor care trebuiesc transmise la elementele verticale.
Calculul exact se poate face prin metoda elementului finit. Un procedeu simplificat este de a
considera diafragma orizontala ca o grinda rezemata pe elementele verticale.

Dimensionarea planseului la ncovoiere si forta taietoare pentru fortele din planul sau se va
face utiliznd valori reduse cu 20% ale rezistentelor betonului si otelului.
15.Enumerati tipurile de fundatii pentru pereti si prezentati cel putin 1 desen

Pentru structurile cu pereti avem urmatoarele tipuri de fundatii:

a)Fundatii individuale pentru pereti sau grupuri de pereti
b)Infrastructuri alcatuite dintr-un sistem de pereti la nivelul subsolului, uneori extins si pe
parter.
c)Fundatii speciale, cum ar fi fundatii pe piloti.
a) Fundatii pentru pereti izolati
Este cazul peretilor cu momente de rasturnare moderate, pereti la care se pot realiza fundatii
izolate: pentru pereti izolati sau nuclee de pereti.

b) Infrastructuri cu elemente de fundare la adncime

n situatiile n care suprafata de fundare sau capacitatea de rezistenta a
terenului sunt insuficiente se poate recurge la fundarea la adncime prin piloti sau/si
pereti mulati de beton armat, capabili sa se ncarce la eforturi de compresiune si de
ntindere.
 Solutii:
-piloti verticali sau inclinati
-pereti mulati
c) Fundatii comune pentru mai multi pereti structurali

Se vor lua masuri pentru evitarea aparitiei deformatiilor plastice n grinda de legatura a
bazelor peretilor sau, dimpotriva, aceste elemente vor fi proiectate ca disipatori de energie,
cu masurile de ductilizare asociate.
d) Infrastructuri care realizeaza un efect de ncastrare (efect de
"menghina") al peretilor prin intermediul planseului peste subsol
Acest tip de infrastructura poate fi aplicat, de exemplu, n situatiile n care
functiunea subsolului nu permite dispunerea unor pereti interiori, dar sunt prevazuti pereti
perimetrali.

) Fundatii pentru pereti care se pot roti liber la baza

Aceasta solutie este indicata n situatiile n care nu sunt necesare armaturi
verticale la baza peretilor pentru preluarea momentelor de rasturnare, ca, de
exemplu, n cazul cladirilor cu pereti desi cu putine niveluri.
n acest caz, la fel ca la peretii de zidarie simpla, momentul de rasturnare este
echilibrat de momentul dat de rezultanta presiunilor pe teren.
16.Conditii care se pun pentru calculul planseelor casetate. Schema statica.(deplasari comune)

Planseele casetate snt formate dintr-o retea de grinzi pe dou sau mai multe direcii ale
carei ochiuri sau casete snt acoperite cu plci armate cruci

GrI GrII GrI

q
Q 1 2 1
Gr1 ly wII 2
X2
Ly
lx
1
Gr1 wII 2
1 2 1
X2

Lx
Lx GrindaII 1.5
Ly

Q = q lx l y + G p
Grinda1
Q X1 Q X2 Q X1 w11 = wI 1
X1, X 2
w12 = wII 2
w11 w12 w11 indicele 1 grinda ;indicele 2 nodul

Spre deosebire de planseele cu grinzi , planseele casetate se descarc mai uniform pe contur,
dar snt ns mai costisitoare dect primele.
Acestea se utilizeaz pentru acoperirea unor sli mari. Din motive arhitectonice toate grinzile
se execut frecvent cu aceeai seciune transversal
La dimensiunile obinuite ale casetelor (laturi ntre 0.7 i 2 m armtura plcii se recomand
s se ia identic pe cele 2 directii, att n cmp ct i pe reazeme. Grosimea minim a plcilor
se ia egal cu 7cm.

17.Modalitate de calcul pt plansee ciuperci

0.2(l + 2c )

n calcule placa se consider mprit n dou tipuri de fii: fiile de reazem (deasupra
stlpilor) i fiile de cmp. Armtura n fiile de reazem este mai mare, deoarece momentele
snt mari, fiile deasupra stlpilor reprezentnd un fel de reazeme pentru fiile de cmp.
 n metoda cadrelor nlocuitoare se admite o schem simplificat pentru cadrul format din
stlpii structurii i poriunea aferent de plac.
18. Probleme specifice de alcatuire a structurilor prefabricate(straturi, izolatie, conditii
constructive, fara imbinari).
Elementele prefabricate care alcatuiesc structura cladirii vor fi realizate, de
regula, sub forma de elemente plane - panouri mari

Panourile de pereti exteriori vor fi, de regula, alcatuite din 3 straturi si anume:
un strat interior de rezistenta din beton armat; grosimea minima a acestuia
,poate fi cu 20 mm mai mica dect cea indicata pentru peretii interiori si va fi
corelata cu numarul, pozitia si natura elementelor de legatura (nervuri de beton
armat sau/si agrafe) cu stratul exterior;
un strat termoizolator intermediar, realizat, de regula, dintr-un material rigid
(polistiren celular, vata minerala), dimensionat pe baza calculului termotehnic;
un strat exterior de protectie, din beton armat, n grosime de minimum 60 mm.

Nervurile de legatura dintre straturile interior si exterior se vor executa cu grosime ntre 40 si 60 mm.

Panourile de planseu vor avea grosimea stabilita pe criterii de rezistenta, rigiditate si izolare fonica,
necobornd sub 120 mm.

Armarea panourilor se va face cu bare de otel beton PC52, PC60, BSt 500 si STNB, de preferina sub
forma de plase si carcase sudate.

Armarea de cmp a peretilor se va realiza din doua plase, care vor respecta conditiile de armare
minima pentru armaturile orizontale si verticale.
 19.Aspecte de alcatuire generala a cladirilor cu pereti structurali. Enumerare.

Aspecte:
1) Lipsa de compactitate si de simetrie a structurii poate conduce si la alte efecte negative n
afara celor de torsiune generala.

n figura 1 se da un asemenea exemplu, reprezentnd o cladire avnd n plan forma de U cu

aripi lungi, care pot oscila defazat n timpul unui cutremur.
2)Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate n zonele seismice.
Dezvoltarea mecanismelor de plastificare de tip etaj slab implica cerinte de
ductilitate excesive, asociate unor forte axiale foarte mari n stlpii comprimati prin efectul
"indirect" al fortelor orizontale Fig.4a.

3) Spre deosebire de cazul structurilor n cadre,care de regula, prezinta o anumita omogenitate a

alcatuirii, n cazul constructiilor cu pereti structurali, cea mai mare parte a momentului de rasturnare
si a fortei taietoare de baza sunt concentrate n pereti.

4) O ncarcare gravitationala mai mare are ca efect reducerea armaturii longitudinale de ntindere
din perete si reducerea gradientului presiunilor pe teren.

5) Recomandarea ca structura sa fie nzestrata cu rigiditati apropiate ca valoare pe cele doua directii
se justifica prin faptul ca n aceste conditii structura este expusa la efecte maxime pe orice directie,
numai pentru actiunile seismice caracterizate de un anumit continut de frecvente. Cu alte cuvinte,
valorile spectrale au acelasi ordin de marime, pe ambele directii.
6) n Fig.6 se prezinta doua situatii n care ncarcarile aplicate excentric pe pereti sunt n primul caz
(Fig.6a) neechilibrate pe ansamblul structurii, respectiv echilibrate (Fig.6b).

7) Gradul de conlucrare a inimilor cu talpi de dimensiuni mari nu se poate preciza cu certitudine,

aceasta caracteristica depinznd de marimea deplasarilor impuse peretilor n domeniul postelastic.

8) Comportarea deosebit de buna a structurilor cu pereti cu goluri decalate.