Sunteți pe pagina 1din 28

Executia suprastructurilor podurilor monolite pe dale sau grinzi din beton

I.1. Esafodaje: Esafodajele sunt constructii provizorii care sustin betonul proaspat turnat in cofraje pana la atingerea unei rezistente suficient de ridicate pentru a prelua solicitarile. Esafodajele au o durata de serviciu de 40-60 de zile. Se calculeaza pentru a prelua solicitarile produse de: greutatea proprie (lemn= 6 8 kN/m3 ; metal= 78.5 kN/m3) greutatea betonului proaspat (bs=24 kN/m3 ; ba=25 kN/m3) incarcari tehnologice uniform distribuite (cai de circulatie + muncitori = 2.5 kN/m2 ) vibrarea betonului (uniform distribuita: 1.2 kN/ m2 ) incarcari tehnologice concentrate, provenite din greutatea oamenilor care transporta diverse materiale de constructie (P=1.3 kN) sau din greutatea mijloacelor de transport al betonului (P= 2.8 kN pentru transport cu tomberonul de 0.175 m3 ; sub fiecare roata). O problema importanta la calculul si alcatuirea esafodajelor o constituie asigurarea unor deformatii reduse si a unei bune stabilitati.

Este necesar ca esafodajele sa respecte anumite conditii : sa prezinte scheme statice simple; sa aiba o rezistenta si o rigiditate corespunzatoare; sa se monteze rapid si usor; sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile libere necesare sub pod. Esafodajele sunt alcatuite, in general, din: cofrajul (inclusiv sprijinirile necesare); traversele; elementele principale de rezistenta; infrastructurile; dispozitivele de descintrare.

Materialele utilizate pentru esafodaje sunt: lemnul si otelul. Lemnul are ca avantaje greutatea mica si usurinta la punerea in oprera, iar ca dezavantaj major faptul ca gradul de refolosire este mic (15 30 refolosiri). In prezent exista multe firme de cofraje (Ulma, Doka, Perri) care au elemente de cofraj modulate, realizate din lemn, care au un numar
1

de refolosiri pana la 200 si care sunt folosite in combinatie cu infrastructuri metalice si uneori cu elemente principale din otel. Otelul are avantajul unui numar de refolosiri de 100300. Aceasta posibilitate impune modularea si tipizarea dimensiunilor principale si a unor parti de constructie (ex: consola trotuarului). Din ce in ce mai mult pentru infrastructurile esafodajelor se utilizeaza elemente tubulare, asamblate cu mansoane si coliere, care nu necesita o manopera esafodajului. In Figura I.1 este prezentat esafodajul unui pod dalat realizat cu grinzi metalice si infrastructuri din lemn.
Podina de lucru Dala din beton 1 2 3 5 4

speciala

si

permit

recuperarea

totala

elementelor

1. Cofraj 2. Traverse 3. Elemente principale de rezistenta

6 Infrastructura esafodajului

4. Babe 5. Dispozitive de descintrare 6. Popi 7. Contravantuiri


Fundatie

Figura I.1 Esafodaj pentru un pod dalat


In Figura I.2 este prezentat esafodajul unui pod pe grinzi de cale ferata realizat cu grinzi metalice de inventar injuguite si infrastructuri din lemn.

A-A D

B-B C A C-C D-D

1 2

10 11

3 3
D

4 15.54/2 17.40/2

3.00/2

4 5 6

1.- cofraj 5. umplutura

2. sprijinirile cofrajului 6. pene din lemn de stejar

3. traverse 7. baba 8. pop

4. grinzi metalice de inventar (h=650mm) 9. beton simplu sub talpa C6/7.5 10. tirant 11. - distantier

Figura I.2
I.2. Cofrajele esafodajelor: Se pot realiza din panouri din lemn sau metalice. Cofrajele se verifica din punct de vedere al rezistentei , stabilitatii si deformatiilor , ele trebuind sa asigure : rezistenta la actiunile la care sunt supuse; rezistenta la montari, demontari, manipulari; rezistenta la actiunea agentilor din atmosfera; redarea corecta a dimensiunilor si formei elementelor din beton in limitele abaterilor admise; etanseitatea in timpul betonarii pentru a se evita pierderea partilor fine si a pastei de ciment; deformabilitate minima; impiedicarea desfacerii elementelor componente in timpul betonarii si a vibrarii;
3

transmiterea uniforma a vibrarii cu pierderi minime de energie in cazul vibrarii exterioare; siguranta din punct de vedere al respectarii NTSM si PSI; simplitate ( executie, montare, demontare, manipulare si transport). Toate cofrajele trebuie sa fie in concordanta cu modul de montare al armaturii si de betonare. In cofraje trebuie sa se prevada ferestre prin care sa fie posibila curatarea cofrajului inainte de betonare si accesul vibratoarelor. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie neteda si unsa cu substante speciale pentru a usura decofrarea (tip Decofrol). Aceste substante nu trebuie sa pteze betonul si cofrajul i este necesar sa se aplice usor. Succesiunea operatiilor pentru lucrarile de cofraje este : a) Trasarea pozitiei cofrajelor;
b) Asezarea panourilor de cofraj in pozitie;

c) Asamblarea si sustinerea provizorie a panoului de cofraj; d) Verificarea si corectarea pozitiei panourilor;


e) Legarea, sprijinirea definitiv si inchiderea cofrajelor (se folosesc

elemente speciale: tiranti, distantieri, spraituri, contravantuiri, juguri); f) Controlul si receptia lucrarilor de cofraje; g) Turnarea betonului; h) Demontarea cofrajelor (dupa intarirea betonului ).

Abaterile la confectionarea cofrajelor nu trebuie sa depaseasca tolerantele admise :


Dimensiune de refetinta Cofraj proiectInclinare fata de Element dupa decofrare Tolerante admise [mm] Inclinare suprastructura fata de Pozitia din Verticala Orizontala proiect 1m sau 1m2 1m sau 1m2 1m sau 1m2 Totala Totala Totala Forma muchiei sau a suprafetei 1m2Pe 1m sau Pozitia elementului Axe in plan orizon tal

Element

Dimensiune

Dimensiuni

Totala

Cote de nivel

Lungime

15 3mm/m 20 20 16

Fundatii

Latime

6 3 15mm/m 10 <2m;20 2m;30 3m;16 36m;20 >6m;25 3 3m;16 3-6m;20 >6m;25 16 16 16 5 20 5 4 5 5

Inaltime

Stalpi

Inaltime

L3m 10 3-9m 12 9-18m 16

10 10

10

<6m10 6m16 L18m 20 10 Grinzi de rulare 5

Lungime

10

Pereti

Latime

16

Inaltime

3 <10cm;3 10m;5 3m;16 3-6m;20 >6m;25 2mm/ m 3 <50cm;5 80cm;8 -

(latime)Lungime sectiuneDimensiune Lungime

10

10

10

Grinzi

Placi

10

3m;16 3-6m;20 >6m;25

10

10

Grosime

<10cm;3 10cm;5

Cofrajele din lemn se realizeaza fie din dulapi ecarisati solidarizati prin contravantuiri (Figura I.3), fie din panouri de inventar (Figura I.4).
2 1

1. Dulapi geluiti 2. Contravantuiri 3. Cuie

Figura I.3 Panou de cofraj din dulapi de rasinoase


Acest tip de cofraj (dulgheresc) are caracter de unicat; pot fi realizate forme foarte variate, dar consuma foarte mult material lemons i manopera.

Figura I.4. Panou de inventar cu placaj rezistent la umiditate


6

Panourile de inventar pot avea diverse forme si marimi in asa fel incat prin combinarea lor sa se deserveasca cat mai multe suprafete de cofrat. I.3. Traversele esafodajelor: Sunt grinzi transversale care asigura transmiterea incarcarilor de la cofraj la elementele principale de rezistenta (vezi figura I.1 si I.2). La distante mai mari se dispun traverse mai lungi pe care reazema sprijinite cofrajele si se amenajeaza podine de lucru. Materialele din care se confectioneaza sunt lemnul ecarisat sau semiecarisat sau otelul. I.4 Elemente principale de rezistenta: Acestea sustin greutatea betonului proaspat si creeaza spatiile libere necesare sub pod pe timpul executiei. Pentru poduri cu deschiderea pana in 10 m se pot utiliza grinzi din lemn (ursi). Pentru poduri cu deschideri mari se utilizeaza grinzi metalice (profil I sau U). Acestea trebuie pastrate in conditii bune, fara a fi modificate (prin taiere sau gaurire), vopsite periodic si depozitate corespunzator, in asa fel incat sa se asigure un numar cat mai mare de utilizari (peste 300). Daca este necesar pastrarea unui spatiu mare de trecere sub pod (ex : gabarit de navigatie) se pot utiliza ca elemente principale de rezistenta ale esafodajului grinzi cu zabrele metalice sau un esafodaj metalic montat prin lansare (figura I.5). Esafodajul montat prin lansare (impingere sau tragere longitudinal podului ) reazema pe infrastructurile definitive dintr-o deschidere, deplasandu-se pe masura ce se termina executia traveei respective. Esafodajul de acest tip este realizat dintr-o grinda metalica principala (casetata sau grinda cu zabrele) si o platforma de lucru pe care se realizeaza practic suprastructura podului din beton. Aceasta poate fi asezata deasupra grinzii principale sau poate fi suspendata de aceasta.
7

Figura I.5
Acest tip de esafodaj poate fi utilizat, de asemenea, pentru montarea tronsoanelor prefabricate ale suprastructurii (beton precomprimat cu armatur postintinsa). I.5. Infrastructurile esafodajelor: Daca deschiderea podului este mica esafodajele se realizeaza cu o singura deschidere. Rezemarea acestora la capete se poate face: Pe fundatiile definitive , prin intermediul unor popi ( figura I.6a );

Pe elevatiile infrastructurilor , grinzile esafodajului introducandu-se in locase speciale ( figura I.6b ).

Figura I.6a

Figura I.6b

Daca dechiderea podului este mai mare se vor folosi esafodaje cu mai multe deschideri. Acestea vor fi sprijinite si pe infrastructuri provizorii intermediare, realizate din elemente de inventar (figura I.7).

Aceste infrastructuri provizorii intermediare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : Sa fie stabile; Sa aiba o rigiditate transversala corespunzatoare; Sa aiba tasari reduse.

In eventualitatea ca aceste rezemari intermediare sunt executate intr-un curs de apa navigabil sau cu flotanti , ele trebuie protejate cu elemente de ghidare independente de esafodaj si de rezemari. I.6. Montarea armaturilor: Armaturile se monteaza in grinzi, antretoaze si placi si trebuie sa se faca intr-o succesiune posibila si rationala : 1. se monteaza etrierii si armaturile longitudinale de pe primul rand; 2. se executa inadirea (prin petrecere sau sudare) a acestora; 3. se aseaza armaturile longitudinale de pe celelate randuri; 4. se aseaza si se repartizeaza definitiv etrierii, legandu-se de barele longitudinale prin legaturi de sarma neagra (STAS 889 80). Se vor utiliza doua fire de sarma de 11.5 mm diametru. Legarea armaturilor :

La stalpi si grinzi se vor lega toate incrucisarile barelor armaturilor longitudinale in colturile etrierilor sau cu carligele agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate in sah (cel putin din 2 in 2 ).

Barele inclinate din grinzi vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile

longitudinale se leaga de toate barele cu care se incruciseaza.

Fretele se vor lega de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. La placi se vor lega obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul acestora. Restul incrucisarilor vor fi legate in sah (din 2 in 2 in ambele sensuri ).

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestora in timpul turnarii betonului.
10

Pentru armaturile de pe randul inferior se folosesc distantieri (purici). Acestia se realizeaza din mortar de ciment in forma de prisme sau cilindri, avnd inaltimea egala cu grosimea stratului de acoperire cu beton si care au sarme ancorate in ele, pentru a se lega de armature, sau din materiale plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel beton, cu exceptia cazului cand sunt asezati intre randurile de armatura. Se vor prevedea:
Cel putin patru distantieri / m2 de placa ; Cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda, pentru <12

mm ; Cel putin un distantier intre randurile de armatura la fiecare 2 m liniari de grinda in zona de armatura cu doua sau mai multe randuri. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a grinzilor se folosesc etrieri si cadre sudate din loc in loc, realizati din bare cu diametru mare. In cazul placilor armaturile de la partea superioara sunt mentinute in pozitie cu ajutorul caprelor din otel beton cu
min

14 mm, dispuse intre ele la

distanta de maxim 1 m (cel putin 1 capra / m) in camp , respectiv 50 cm (cel putin 4 buc / m2) in zonele de consola (figura I.8). Coborarea pozitiei armaturilor care preiau momentul negativ din placi (intinderea la partea superioara a placilor) se poate produce datorita greutatii proprii, precum si din cauza apasarii produsa de cei care o monteaza sau toarna betonul. Acest proces de coborare are ca efect obtinerea unui moment capabil (MRd) mult mai mic decat cel proiectat.

11

Figura I.8 Praznurile si piesele metalice inglobate in beton sau la suprafata elementelor din beton vor fi fixate prin puncte de sudura sau prin legarea cu sarma de armaturi sau fixate de cofraj sau tipar, in asa fel incat sa de asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si montaj, carcasele de armatur sa se monteze alaturat, accelerandu-se astfel ritmul de executie. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea unei bune desfasurari a procesului de turnare si compactare a betonului prin: Creearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; Crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (cel putin de 2.5 ori diametrul vibratorului), la interval de maxim 5 ori grosimea elementului. Diametrul vibratoarelor uzuale este de 38 mm si 58 mm. In acest scop se poate monta sau incheia partial armaturile superioare, urmand a le completa inainte de ultima etapa de betonare. Abaterile la fasonare sau la montare pentru armaturile nepretensionate ale elementelor din beton sunt urmatoarele:
Abateri Dist.intre Grosime Lungime petrecere la Pozitie

12

Element

axele barelor 10 5 3 5

strat acoperire 10 3 3 2

<1m

1..10m

>10m inadire prin sudare innadire

Fundatii Pereti Stalpi Grinzi Placi Intre etrieri si la pasul fretelor

20

30

3d

50

10

Innadirea armaturilor: In cazul cand este nevoie de armaturi cu lungimi mai mari decat se dispune, este necesara innadirea barelor de armature. Acest lucru se face :
Prin suprapunere (petrecere) fara sudare , numai in zonele de beton

comprimate.
Prin sudare, la bare cu 10 mm, la temperaturi 5C. Sudura se

poate face electric, prin presiune cap la cap sau prin sudare cu arc electric prin topire cu eclise.
Prin elemente de conexiune cu filet, omologate. Prin elemente de conexiune mecanice, omologate.

Barele intinse vor fi innadite in zonele cu solicitari reduse. Inainte de turnare armaturile se curat cu perii de sarma de murdarie si de rugina neaderenta. I.7.Procesul de betonare: Betonul va fi pus in opera la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu este admisa depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului. Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare:
13

Temperatura amestecului de beton [C] 10C t 30C t <10C

Durata maxima de transport [minute] Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa 42,5 50 35 70 50

Inainte de turnarea betonului, se va verifica functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului. Reguli generale de betonare : Cofrajele vor fi curatate de moloz, impuritati si murdarie (cu matura sau aer comprimat); Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidaria, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi spalate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, inlaturandu-se apa ramasa in denivelari;

Descarcarea betonului din mijloacele de transport se va face in: bene, pompe, benzi, transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;

Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de : 3.00 m, in cazul elementelor cu ltime de cel mult 1.00 m; 1.50 m, in cazul elementelor cu latime 1.00 m, inclusiv placi, fundatii etc.

Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi > 3.00 m se va face prin ferestre laterale (figura I.10) sau prin intermediul unui furtun sau tub, alcatuit din tronsoane de forma tronconica, avand capatul inferior situate la max 1.50 m de zona in care se betoneaza;

Betonul se va raspandi uniform in lungul elementului, in straturi orizontale de max 50 cm, urmatorul strat fiind turnat inainte de inceperea prizei pentru cel turnat anterior; Se va urmari inglobarea completa in beton a armaturii, respectanduse grosimea stratului de acoperire; Nu se vor ciocani sau scutura armatura in timpul betonarii;
14

Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face, in timpul betonarii, pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; Este interzisa circulatia pe armatura sau pe betonul proaspat turnat; Betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute; Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este nevoie sa se ia nici o masura speciala la reluarea betonarii, trebuie sa fie mai mica decat timpul de incepere a prizei betonului (2 ore de la prepararea betonului cu cimenturi cu adaosuri; 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaos). Daca s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, suprafetele rosturilor vor fi pregatite special, inainte de reluarea turnarii; Nu se vor incarca suprafetele betonate (podine de circulatie, schele, cofraje, armatura pentru continuizarea constructiei) decat dupa 2448 ore. Compactarea betonului: Betonul trebuie compactat in asa fel incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului se poate face:
a) Manual cu maiul, vergele sau sipci si/sau prin ciocanirea cofrajelor.

Acest tip de compactare este permis daca: nu se poate introduce vibratorul in beton din cauza dimensiunilor sectiunii sau densitatii armaturilor, iar vibrarea externa nu este eficienta; vibratoarele nu mai functioneaza, betonarea realizandu-se pana la primul rost de turnare posibil; se prevede prin reglementari (in cazul unor betoane fluide sau monogranulare). b) Mecanic :
15

b.1 vibrare interna cu pervibratoare; b.2 vibrare externa cu vibratoare de cofraj; b.3 vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibratoare. Durata de vibrare optima este intre 5 si 30 secunde, in functie de tasarea betonului si de tipul de vibrator. Vibrarea se termina cand: - betonul nu se mai taseaza; - suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; - nu mai apar bule de aer la suprafata betonului. Distanta maxima intre doua puncte successive de introducere a pervibratorului este de 1.00 m. Vibrarea externa este indicat pentru elementele prefabricate iar in cazul elementelor de beton turnate monolit cu dimensiuni reduse si armaturi dese sau cand nu se pot folosi pervibratoare. Betoanele compactate extern trebuie sa aiba tasare minima 50 mm. Vibrarea de suprafata se utilizeaza la compactarea placilor cu grosimea de maxim 200 mm si pentru betoane cu tasare de minim 20 mm. Durata vibrarii este de 3060 secunde. Pentru obtinerea unui strat final cu inaltimea h se va turna inainte de compactare, un strat de beton de (1.10 1.35)h. Durata optima de vibrare si inaltimea finala h a elementului finit vor fi stabilite pe baza determinarilor de proba efectuate la lucrare, la prima sarja de beton compactat. Placile compactante vor avea pozitii succesive alese astfel incat sa asigure o suprapunere de cel putin 50 mm fata de precedenta. Etape de turnare a betonului in suprastructura: Betonarea suprastructurii dalate sau pe grinzi se face:

16

a) in straturi orizontale pe toata lungimea suprastructurii, daca se poate

asigura o viteza de betonare suficienta ca sa acopere stratul precedent inainte de inceperea prizei betonului (Figura I.9).

Figura I.9
b) in straturi inclinate , daca nu se poate asigura viteza de betonare

(figura I.10).

Figura I.10 Betonarea se face pe intreaga sectiune transversala a suprastructurii.


c) in etape , daca grinzile sunt inalte (figura I.11).

In prima etapa se betoneaza grinzile si antretoazele iar ulterior se monteaza armatura si se betoneaza placile si consolele de trotuar. Rostul de lucru se va trata corespunzator. Betonarea se va face prin ferestrele din cofraj.

17

Figura I.11 La podurile cu o singura deschidere si la care si esafodajul are o singura deschidere, betonarea se va face simetric de la mijlocul deschiderii spre reazeme. In figura I.12 se prezinta ordinea de betonare a suprastructurii unui pod pe grinzi continui, cu infrastructuri provizorii pentru esafodaje. In aceasta situatie exista incompatibilitati intre deformatiile esafodajului, calculat si gandit ca structura simplu rezemata si deformatiile structurii continui a podului. Din aceasta cauza, ultimele zone betonate vor fi pe reazemele definitive, asa numitele pene de inchidere, pentru ca betonul din aceste zone sa nu sufere deformatii si eforturi ulterioare, din turnarea betonului. Forma acestor pene de inchidere trebuie sa fie trapezoidala, laturile inclinate fiind paralele cu directia eforturilor unitare principale de intindere

c1 (figura I.13).

18

Figura I.12

Figura I.13

I.8. Decofrarea si descintrarea suprastructurilor: Suprastructurile podurilor din beton armat trebuie sa ramana pe esafodaje o durata de timp suficienta ca betonul sa ajunga la rezistenta prevazuta in proiect. Concomitent cu procesul de betonare se vor lua probe de beton (epruvete, grinzi de proba) pe care se va stabili rezistenta betonului. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra: partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de 2.5 MPa, pentru ca fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate; fetele inferioare ale placii si grinzii vor fi decofrate, cu mentinerea sau remontarea unor popi de siguranta atunci cand betonul a atins urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect : 70% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m; 85% , pentru elemente cu deschidere 6.00 m. Popii de siguranta vor fi indepartati cand rezistenta betonului a atins urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect : 95% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m;
19

112% , pentru elemente cu deschidere intre 6.00 si 12.00 m;

115% , pentru elmente cu deschidere > 12.00 m. In tabelul urmator se dau termenele de decofrare, orientative, pentru fetele laterale, in functie de temperatura mediului si viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:
Viteza de dezvoltare a rezistentei Lenta Medie Termenul de decofrare in zile, pt temperatura in C +5C 2 2 +10C 1.5 1 +15C 1 1

Termenele minime pentru decofrarea fetelor interioare cu pastrarea popilor de siguranta vor fi:
Conditii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistentei Temperatura C Grinzi cu L<6.00m Grinzi cu L6.00m +5 6 10 Termenul, in zile, de la turnare Lenta +10 5 8 +15 4 6 +5 5 6 Medie +10 5 5 +15 3 4

Termenele minime pentru indepartarea popilor de siguranta se recomanda sa fie :


Conditii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistentei Temperatura C Grinzi cu L<6.00m Grinzi cu L=6.0012.00m Grinzi cu L>12.00m +5 18 21 36 Termenul, in zile, de la turnare Lenta +10 14 18 28 +15 9 12 18 +5 10 14 28 Medie +10 8 11 21 +15 5 7 14

Observatie : Termenele prevazute sunt orientative. Este obligatoriu sa se respecte prevederile referitoare la rezistente.

20

Daca in timpul intaririi betonului, temperatura scade sub +5, se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu perioada cat temperatura a fost < +5C. Descintrarea este operatiunea de decofrare prin care se realizeaza intrarea in lucru, treptat, a structurii de rezistenta din beton armat sau precomprimat, permitand demontarea elementelor componente ale esafodajului de sus in jos, in ordinea inversa montarii. Operatiunea de descintrare se face lent, fara socuri, simetric, pana in momentul desprinderii constructiei de cofraj. De obicei, podurile pe dale, grinzi si cadre se descintreaza de la mijloc catre extremitati, cu exceptia grinzilor cu console, la care se descintreaza intai consolele si apoi deschiderile. Acest lucru contribuie la reducerea momentelor incovoietoare din camp si a sagetilor. Descintrarea se realizeaza prin intermediul dispozitivelor de descintrare:
a) pene simple (figura I.14) se confectioneaza din doua bucati de lemn

de esenta tare (stejar, carpen etc.) prelucrate cu pante de 1:61:10. In timpul executiei, penele sunt fixate in pozitie prin: sipci din lemn si cuie, batute in locul unde pana are tendinta sa alunece sau scoabe care fixeaza cele doua bucati din lemn una de alta. Penele simple se utilizeaza pentru descintrarea podurilor cu deschideri pana la 20.00 m, fiindca nu pot asigura o coborare simetrica si suficient de lenta.

21

Figura I.14 Pene simple

Figura I.15 Pene din 3 sau 4 elemente


b) pene din 3 sau 4 elemente, cu buloane (figura I.15) , care asigura o

coborare mai lenta si simetrica prin desurubarea controlata a buloanelor.


c) Talpi Zuffer, realizate din elemente din lemn de esenta tare, de foarte

buna calitate. Acestea au o scobitura pe fata inferioara (figura I.16), a carei inaltime trebuie s fie cel putin egala cu inaltimea cu care trebuie coborat esafodajul. Talpa Zuffer sprijina initial pe cele doua picioare. Descintrarea se realizeaza prin taierea simetrica a lemnului, dupa planurile a-a si b-b. Astfel, se reduc sectiunile de rezemare, cresc eforturile unitare normale, lemnul se striveste si talpa coboara.

Figura I.16
22

d) dispozitivele de descintrare cu nisip (figura I.17) sunt formate dintr-un

cilindru metalic inchis la partea inferioara, care se fixeaza pe elementul pe care reazema si un piston din beton armat sau lemn de esenta tare, captusit cu tabla si avand la partea superioara un capac metalic pe care reazema elementele esafodajului. La partea inferioara a cilindrului exista 24 orificii cu diametrul de 3040 mm, pentru evacuarea nisipului. Pistonul are diametrul cu 2-3 mm mai mic decat al cilindrului. Nisipul cu care se umple cilindrul trebuie sa privina din roci foarte dure si sa poata prelua presiuni de pana la 10 MPa. Granulatia nisipului va fi 1-3 mm. Sectiunea cilindrului va fi dimensionata pentru o presiune efectiva pe nisip de maxim 5 MPa. Pentru a asigura functionarea buna a dispozitivelor de descintrare, inainte de introducerea in cilindru, nisipul va fi foarte bine uscat iar in timpul executiei se vor lua masuri impotriva patrunderii apei in interiorul cilindrului. Orificiile de la partea inferioara sunt obturate cu suruburi, prevazute cu sigurante pentru a nu permite golirea accidentala a dispozitivelor de descintrare si o coborare neprevazuta a esafodajului. Descintrarea se face lent si controlat prin evacuarea nisipului si masurarea volumului acestuia.

23

Figura I.17 Aceste dispozitive sunt des folosite pentru operatiunea de descintrare , datorita functionarii simple si sigure.
e) vinciurile mecanice (figura I.18) sunt dispozitive de descintrare

simple, usor de realizat si durabile, putandu-se folosi de mai multe ori. Asigura o descintrare fara socuri, controlabila si cu o functionare silentioasa. Functioneaza prin infiletarea sau desfiletarea surubului 1 in piulita 2, asigurandu-se coborarea sau ridicarea esafodajului.

Figura I.18 Vinciuri metalice


24

I.9. Tratarea si protectia betonului dupa turnare: Pentru a obtine anumite proprietati ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp. Acest lucru trebuie facut cat mai curand posibil dupa compactare. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature datorita soarelui si vantului . Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: scurgerilor pastei de ciment datorita ploilor sau apelor curgatoare; diferentelor mari de temperatur in interiorul betonului; temperaturii scazute sau, eventual, a inghetului;

socurilor sau vibratiilor care ar putea provoca o scadere a aderentei intre beton si armatur (dupa ce betonul se intareste).

Mijloacele de tratare si/sau protectie cele mai utilizate sunt : mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda; stropirea periodica cu apa;

aplicarea de pelicule de protectie.

Acoperirea cu materiale de protectie trebuie s fie facuta imediat ce betonul este suficient de intarit ca materialul de protectie sa nu adere la suprafata. Durata tratarii (protectiei)
1. Sensibilitatea betonului la tratare, in functie de compozitie (raportul

apa/ciment, tipul si clasa cimentului, tipul si cantitatea de aditivi). Betonul cu un raport apa/ciment mic (continut redus de apa) si/sau care are in compozitie cimenturi cu intarire rapida (R) obtine un anumit nivel de impermeabilitate mai repede decat un beton care are raportul A/C mare si/sau cimenturi cu o durata mai mica de tratare. 2. Conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare:

25

In general, cu cat temperatura exterioara este mai mica, cu atat durata tratarii betonului este mai mica, cu conditia sa nu se inregistreze temperaturi sub +5C. De asemenea, durata de tratare / protectie depinde si de umiditate precum si de viteza vantului. Cu cat umiditatea mediului inconjurator este mai mare si viteza vantului mai mica, cu atat durata de tratare va fi mai mica.
3. Temperatura betonului:

Temperatura betonului dupa turnare depinde temperaturas mediului ambient, tipul si clasa cimentului, dimensiunile elementului structural si de proprietatile izolante ale cofrajului. 4. Conditiile de expunere ale structurii : Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe, cu atat durata de tratare va fi mai lunga. In functie de raportul A/C si de clasa de rezistenta a cimentului, viteza de dezvoltare a rezistentei betonului poate fi rapida, medie sau lenta.
Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Rapida Medie Lenta Clasa de rezistenta a

Raportul A/C

cimenturilor <0.5 42.5R - 52.5R 0.50.6 42.5R <0.5 32.5R 42.5R Toate celelalte situatii

Durata ( orientativa ) a tratarii/protectiei betonului [zile]:


Dezvoltarea rezistentei betonului Temperatura betonului in timpul tratarii [C] Conditii de mediu in timpul tratarii Elemente expuse indirect razelor solare , umiditate80% Elemente expuse direct razelor solare si vantului cu viteza medie, umiditate 50% 5 Rapida 10 15 5 Medie 1 1 0 3 4 5 2 3 5 Lenta 1 0 4 5 15

2 4

2 3

1 2

3 6

4 8

2 4 26

Elemente expuse razelor solare intense si vantului cu viteza mare sau umiditate50%

1 0

Recomandarile din tabelul de mai sus se refera la durata de tratare a betonului pentru cimenturi de tip CEM I (Portland). La temperaturi ale betonului de 30C, durata de tratare poate fi injumatatita fata de 20C (izolarea termica prin cofraje poate duce la scaderea duratei de tratare). Pentru betoane cu cimenturi care contin si altceva decat clincher (de tip CEM II, III, IV) sau cu adaosuri se recomanda ca durata de tratare sa creasca cu aproximativ doua zile fata de valorile din table, acestea fiind mai sensibile decat betoanele preparate cu ciment Portland. Daca betonul este supus uzurii intense sau conditiilor severe de expunere , timpul de tratare va creste cu 3-5 zile. Daca nu exista date referitoare la compozitia betonului si conditiile de expunere, se va asigura umiditatea timp de minim 7 zile de la turnare, pentru a asigura intarirea betonului in conditii bune si a reduce deformatiile si fisurile din contractie. Protejarea betonului se va face cu: prelate, strat de nisip, rogojini etc., mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe la 212 ore de la turnare, dar imediat ce betonul s-a intarit suficient ca sa nu fie spalata pasta de ciment. Se va repeta stropirea cu apa la intervale de 26 ore, in asa fel incat tot timpul suprafata sa fie umeda. Pentru stropire se va folosi apa cu aceleasi proprietati cu apa de amestec. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat turnat se vor proteja cu folii de polietilena sau prelate atata timp cat este posibila spalarea pastei de ciment.

27

Daca elementul de beton urmeaza sa intre in contact cu apa curgatoare , va fi protejat cel putin 7 zile (deviere provizorie a apei sau sisteme etanse de protectie palplanse sau batardouri). La temperaturi <5C, nu se va stropi suprafata betonului, ci se va proteja cu prelate, nisip, rogojini sau pelicule de protectie, cel putin pana se obtine o rezistenta a betonului de 5 MPa.

28