Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” Iași

Sărăriei 189

LUCRARE DE ABSOLVIRE
A COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Profil tehnologic-Tehnician în Construcții și Lucrări Publice
NIVEL 4

Îndrumător, Canditat,

V-a seral

2016
 Tema lucrării

Tehnologia de execuție a scărilor din beton armat

monolit

2
Cuprins

1.Argument……………………………………………………………………..4

2.Clasificarea scărilor din beton armat............................................................5

3.Alcătuirea scării cu două rampe și podest....................................................7

4.Comportarea scărilor sub acțiunea încărcărilor..........................................8

5.Tehnologia de execuție a scărilor din beton armat monolit........................9

5.1.Cofrarea scărilor
5.2. Cofrarea scărilor
5.3. Armarea scărilor
5.4.Turnarea şi compactarea betonului în scări
5.5. Decofrarea scărilor

6.Norme de securitatea muncii (NSSM 7)……………………………………14

6.1. Prevederi generale
6.2. Repartizarea sarcinii de munca
6.3. Prepararea betonului

7.Bibliografie………………………………………………………………….20

3
 1.Argument
Scările sunt elemente de construcţie care asigură legătura pe verticală între diferite
niveluri (etaje), ale unei clădiri, precum şi între trotuar şi interiorul construcţiei, prin planuri
orizontale denumite trepte, aşezate denivelat unele în raport cu altele, de regulă echidistant.
Pentru a se îndeplini în condiții corespunzătoare atât cerințele de rezistență cât și
exigențele funcționale, elementele scărilor trebuie calculate sub ambele aspecte.
Scara este prevăzut într-un spațiu special rezervat în cadrul clădirii, numit casa scării,
de regulă mărginit cu pereți portanți pentru a se asigura rezistența și stabilitatea și izolat față
de spațiile adiacente, pentru a se evita extinderea focului și răspândirea fumului, în cazul unui
incendiu.
Scările obșnuite pentru clădiri de locuit pot fi de diverse tipuri, după forma în plan,
desfășurarea pe vertical și după alcătuire.
Principalele tipuri de scări pentru clădiri civile obișnuite sunt scările cu rampe drepte,
iar uneori, determinat de spațiul disponibil casa scării, sau alte criteria se utilizează scări cu
rampe curbe sau cu trepte casa scării, sau alte criteria se utilizează scării cu rampe curbe sau
cu trepte balansate.
Cele mai des utilizate sunt scările cu una sau cu două rampe drepte, care deviază
circulația la 180° sau la 90°; la construcțiile unifamiliale individuale se pot prevedea și scări
cu trepte balansate sau cu rampe curbe, din considerente estetice sau de spațiu.
De remarcat că scările cu număr mare de trepte desfășurate pe un singur plan înclinat,
ca și scările cu trepte balansate sau în spiral, sunt obositoare, adoptarea lor fiind determinate
de regulă de lipsa de spațiu.
Totuși, la proiectarea unei clădiri, care presupune în general o investiție consistentă,
trebuie să aibă în vedere și asigurarea spațiilor corespunzătoare pentru toate funcțiunile
programate, inclusive și în mod special pentru casa scării, astfel încât să se evite adopatarea
scărilor incommode.
În execuția scărilor de beton monolit se disting patru etape: trasarea, cofrarea, armarea,
turnarea și compactarea betonului, decofrarea.
Toate aceste etape trebuie parcurse și verificate de către personalul angajat calificat în
conformitate cu normele și standardele în vigoare, astfel procesul tehnologic de execuție nu va
duce ulterior la apariția de defecte neremediabile sau chiar colaps.
Betonul armat este un material foarte bun și ieftin deoarece folosește o cantitate mare
de beton, care este ieftin, și o cantitate redusă de oțel, care este scump. Betonul este un material
cu reacție la foc întârziată, ceia ce ajută oțelul în cazul unui incediu să nu se topească un timp
îndelungat și astfel îi întârzie distrugerea.

4
 2.Clasificarea scărilor din beton armat

După destinaţie, scările pot fi:

 monumentale, executate în holurile unor clădiri mai importante (săli de spectacole,

muzee, hoteluri) atunci când pe lângă rolul funcţional se urmăreşte şi realizarea unui
efect arhitectural deosebit (fig. 1);

Fig.2.- Scări monumentale

 principale, executate în clădiri obişnuite cu mai multe niveluri (fig. 2);

Fig.2.- Scări principale între niveluri

 secundare, care asigură circulaţia între încăperile mai puţin folosite dintr-o clădire
(încăperi de serviciu, poduri, pivniţe);
 de incendiu, folosite pentru evacuarea în caz de pericol, sunt realizate de obicei din
metal şi prevăzute cu elemente de protecţie, pentru siguranţa exploatării, fiind
amplasate în exteriorul clădirii;

5
  industriale, sau de atelier destinate întreţinerii sau exploatării instalaţiilor şi utilajelor
industriale.

După forma lor în plan (fig. 3), scările se clasifică în:

 scări cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste, treptele acestor
scări au formă dreptunghiulară;
 scări cu rampe curbe sau în spirală (continue sau cu podeste), treptele.

Fig.3.- Tipuri de scări

a-scări cu rampă; b,c-scări cu două rampe; d-scări cu rampe curbe și în spirală; e,f-scară cu trei
rampe; g-scări cu rampe balansate

6
3.Alcătuirea scării cu două rampe și podest

Fig.4.- Alcătuirea scării cu două rampe

7
 4.Comportarea scărilor sub acțiunea încărcărilor

Deformarea și fisurarea datorită încărcărilor provenite din greutatea proprie și

încărcarea utilă (oameni) sunt similare cu cele ale unei plăci din beton armat (fig.5.).
Se cunoaște faptul ca beton are o rezistență ridicată la compresiune dar mica la
întindere, astfel în zonă întinsă pentru preluarea eforturilor de întindere se folosesc armături
din oțel. Cele două material, betonul și oțelul, combinate împreună sporesc aportul de
rezistență.

Fig.5.- Comportarea scărilor sub acțiunea încărcărilor

8
 5.Tehnologia de execuție a scărilor din beton armat monolit

Trasarea

Cofrarea

Armarea

Turnarea și compactarea betonului

Decofrarea

Scările din beton armat monolit se pot executa odată cu planşeele între care sunt
prevazute sau după execuţia acestora, mai ales când planşeele sunt din elemente prefabricate.
Dacă scările se toarnă după execuţia planşeelor este necesar ca din podeste sau din
grinzile de podest să fie lăsate mustăţi pentru legarea lor cu armăturile rampei sau ale vangului.

5.1.Trasarea scărilor

Trasarea scărilor din beton armat cuprinde următoarele etape (fig.6):

Fig.6.- Trasarea scărilor

 se trasează linia oblică care indică partea inferioară a rampei sau vangului, precum şi
intradosul treptelor;

9
  se stabilesc poziţiile primei şi ultimei trepte de pe frampa;
 se trasează linia oblică ce trece prin vârfurile treptelor şi o linie orizontală la nivelul
podestului;
 pe linia orizontală se trasează împărţirea treptelor după lăţimea lor, cu firul cu plumb
se împarte corespunzator linia oblică.

5.2.Cofrarea scărilor
Scările din beton armat monolit pot fi executate într-o singură etapă (rampa,vang şi
trepte) sau în două etape, întâi rampa sau vangul şi apoi treptele.
Cofrajul este forma utilizată la executarea construcțiilor din beton și beton armat la
șantierul de construcție. El este alcătuit din elementele de formare, portante și de susținere
(fig.7). Amestecul de beton se toarnă în cofrajul instalat, se compactează și se întreține până
la căpătarea rezistenței necesare.
În primul caz se execută cofrajul înclinat al rampei sau vangului şi cofrajul pentru
contratreapta. pentru scările care se execută în doua etape, se cofrează mai întâi elementele de
rezistenţă (podeste,vanguri) se betonează şi apoi se execută cofrajul treptelor. Cofrajul pentru
contratreapta se realizează ca un tipar, reprezentând negativul contratreptei, pentru a permite
operaţiile de betonare şi finisare (fig.8):.

Fig.7.- Cofrarea scărilor

Din analiza aspectelor de calitate şi tehnico-economice care intervin la cofrare rezultă

principalele funcţii (cerinţe de bază) şi condiţii pe care cofrajele trebuie să le îndeplinească:

- să asigure preluarea integrală a tuturor încărcărilor şi solicitărilor care apar în timpul

proceselor tehnologice de execuţie a cofrajelor şi de betonare, să nu-şi piardă
stabilitatea sau să se deformeze peste limitele admise, pe toată durata de utilizare;

10
 - să asigure menţinerea neschimbată a compoziţiei betonului turnat; schimbarea
compoziţiei poate avea loc datorită scurgerii laptelui de ciment din cofraj, la betonare,
sau datorită reacţiilor chimice la suprafaţa de contact dintre cofraj şi beton;
- să asigure realizarea suprafeţelor decofrate, vizibile, ale betonului corespunzătoare
condiţiilor impuse de clasa suprafeţei (suprafeţe aparente decorative sau suprafeţe
brute, care se acoperă după decofrare) şi domeniului de utilizare a cofrajelor;
- să asigure desprinderea uşoară, la decofrare, de suprafaţa betonului, să nu adere fizic
sau chimic la suprafaţa betonului;
- să asigure, prin alcătuire generală şi de detaliu, cât şi prin modul de folosire, cofrarea
şi decofrarea cât mai simple, cu minimum de operaţii şi consum redus de manoperă,
să fie uşor de manipulat la transport, la depozitare sau la montaj;
- să asigure la decofrare preluarea treptată, progresivă, a încărcărilor de către elementele
de construcţii din beton executate;
- să asigure în mod corespunzător respectarea normelor şi condiţiilor de tehnica
securităţii muncii şi de pază şi stingere a incendiilor.

Fig.8.- Cofrarea rampei și a treptelor

5.3. Armarea scărilor

Pentru confecționarea armăturii din oțel se utilizează oțel laminat la cald profilat și neted
de diametrul 6-40 mm, sârmă profilată și netedă, de rezistență înaltă profilată de diametrul 3-8
mm . Oțelul de armătură se deosebește după clase și proprietățile mecanice.
La obiectul de construcție armătura se livrează în formă de bare separate, carcase plane și
spațoale, plase plane și în rulouri sau oțel de armătură, din care armătura se confecționzează
direct pe șantier.
Podestele, rampele şi grinzile de vang se armează după regulile date pentru plăci şi grinzi
de beton armat.

11
 O atenţie deosebită se acordă legăturilor de continuitate a armăturilor din scară cu armatura
planşeelor pe care le uneşte (fig.9.).. La scările cu rampe de beton armat, treptele nu au rol de
rezistenţă, de aceea se execută din beton simplu.

Fig.9.- Armarea unei rampe

1-Armătură inferioară longitudinală rampă; 2,5-Armătură de legătură de la partea inferioară a

planșeului la față superioară a rampei; 3,4-Armătură de legătură de la partea superioară a
planșeului la față inferioară a rampei; 6-Armătură transversal rampă; 7-Armătură longitudinală
rampă partea superioară (cazuri rare)

5.4.Turnarea şi compactarea betonului în scări

Amestecul de beton se pregătește în corespundere cu marca betonului indicată în

proiectul de execuție a lucrărilor și ținând cont de exigențele privind rezistența la medii
agresive, rezistență la îngheț-dezgheț și impermeabilitatea. În afară de aceasta, amestecul de
beton trebuie să posede de anumite proprietăți tehnice, care asigură transportarea lui și
comoditate la punerea în operă. În această privință, nu se admite segregarea amestecului, să

12
aibă o anumită consistență, care poate să varieze de la moale până la dens și vârtos.
Valorificarea consistenței se efectuează cu ajutorul conului standard (fig.10.).
Amestecul de beton, de regulă, se prepară la uzinele staționare sau de șantier.
Betonul se toarnă pornind de la partea de jos a scării şi se compactează cu pervibratoare
sau vibratoare de cofraj. La turnarea unei scări se admit rosturi de lucru numai în lungul
grinzilor de podest, când acestea nu se pot turna integral.
În cazul treptelor executate ulterior rampei, este necesar ca la turnarea plăcii de beton armat
să se se prevadă mustăţi de legatură, pentru a asigura legatură a treptelor cu placa

Operații de verificare înainte de turnarea betonului:

1. se verifică etanşeitatea şi solidarizarea cofrajului;

2. se curăţă de impurităţi cofrajul şi se umezeşte;
3. se verifică poziţia armăturilor, rezemarea şi legarea barelor, pentru a nu se deplasa
sau deforma în timpul turnării betonului;
4. se trasează nivelul părţii superioare a betonului din grindă.

Turnarea trebuie să fie continuă, nu se admit întreruperile accidentale. Betonul se

protejază împotriva evaporării apei, pentru a preveni deformaţiile din contracţie, prin crearea
unui mediu umed (stropire cu apă) timp de 7 zile.

Fig.10.- Turnare trepte beton armat

5.5. Decofrarea grinzilor

Ordinea de decofrare este următoarea:

 se decofrează părţile laterale (contratrepte, părţi de vang sau rampe) ;

 părţile orizontale sau înclinate (de la podeste, rampe, grinzi);
 betonul trebuie să aibă rezistenţa la compresiune de minimum 25 daN/cm.

13
6.Norme de securitatea muncii (NSSM 7)
Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala,

care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din
economia nationala, in conditii de securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva unitatile economice de
raspunderea pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii,
adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din:
- Normele generale de protectie a muncii care cuprind prevederile de securitate a
muncii, general valabile pentru orice activitate.
- Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii,
specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile
Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala,
indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o
reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste
corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea
unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica
a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii.
Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat,
compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc:
- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;
- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului
de munca;
- Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini,
aparate, dispozitive, unelte etc.) si obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se
utilizeaza in procesul de munca;
- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice, in
care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul Normelor specifice de
securitate a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de
securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii
muncii la nivelul fiecarui element component al sistemului executant sarcina de munca
mijloace de productie mediul de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii sau
activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii
muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea
in munca, baza pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;

14
 - cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si responsabilitatilor.
In contextul general pe care lam prezentat, Normele specifice de securitate a muncii
pentru lucrarile de preparare, transport, turnare a betoanelor precum si de executare a lucrarilor
de armare a betoanelor si a lucrarilor de precomprimare au fost elaborate tinand cont de
reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati precum si pe
baza studierii proceselor de munca si stabilirii pericolelor specifice, astfel incat, pentru fiecare
pericol, normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element
component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de lucrari, pentru fiecare tip de lucrare
prevederile urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului
in procesul de lucru.
Pe langa prevederile specifice de protectia muncii, norma cuprinde si un capitol cu
Prevederi de proiectare privind echipamentele de munca utilizate la lucrarile de preparare,
transport, turnare a betoanelor precum si de executare a lucrarilor de armare a betoanelor si a
lucrarilor de precomprimare.
Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care vor fi respectate la proiectarea
mijloacelor de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate
prin standarde in domeniu.
In elaborarea normelor sa utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin
standardele in vigoare.
In acelasi timp, pentru terminologia specifica domeniului securitatii muncii, norma
prezinta o anexa in care sunt explicati o serie de termeni uzuali

6.1. Prevederi generale

Continut, scop
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de preparare, transport,
turnarea betonului si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, cuprind masuri de
prevenire a accidentelor de munca.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor
periculosi existenti in sistemul de munca, propriu fiecarui element component al acestuia
(executant sarcina de munca mijloace de productie mediu de munca).

Domeniul de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitate de
preparare, transport si turnare a betonului, lucrari de beton armat si precomprimat, indiferent
de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Relatii cu alte acte normative

Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.
(2) Pentru activitati nespecifice sau auxiliare, activitati de preparare, transport si turnare beton,
se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in Anexa 1.
Art. 4. - La executarea lucrarilor de preparare, transport si turnare a betonului, precum si la
lucrari de beton armat si precomprimat, se vor respecta toate standardele in vigoare referitoare
la calitatea si tehnologia de executie, precum si standardele de protectie a muncii conexe.
Revizuirea normelor
Art. 5. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar,
ca urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, al
unitatilor sau proceselor de munca.

15
2. Norme pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton
armat si precomprimat

6.2. Repartizarea sarcinii de munca

Art. 6. - Lucrarile de precomprimare precum si toate operatiile premergatoare tensionarii
armaturilor vor fi executate sub supravegherea nemijlocita a unui inginer (cadru tehnic) care
trebuie sa cunoasca in amanunt procesul tehnologic, utilajele din dotare si caracteristicile
acestora, riscurile legate de efectuarea acestor lucrari si masurile de prevenire a accidentelor.
Art. 7. - Persoana insarcinata cu organizarea si supravegherea lucrarilor de precomprimare va
fi autorizata si atestata de forurile competente si numita prin decizie scrisa de conducerea
societatii.
Art. 8. - Persoanei insarcinate sa conduca lucrarile de precomprimare ii revin toate sarcinile
legale ale conducatorului locului de munca (instruire tehnica, instructajul specific de protectia
muncii etc.). Toate operatiile de precomprimare vor fi realizate numai cu muncitori instruiti
special si autorizati.
Art. 9. - Personalul muncitor antrenat in activitatea de torcretare va fi instruit asupra
elementelor tehnologice cat si asupra masurilor de securitate a muncii specifice operatiei de
torcretare.
Art. 10. - La lucrarile de preparare si utilizare a adaosurilor chimice folosite in executie pe
santiere, vor fi admisi numai muncitori verificati din punct de vedere medical si care au varsta
minima de 18 ani impliniti.

6.3. Prepararea betonului

Art. 11. - La locurile de preparare a betoanelor se vor afisa instructiuni specifice privind modul
de lucru a instalatiilor de preparare, atraganduse atentia asupra punctelor in care exista pericol
de accidentare si unde vor fi afisate indicatoare de avertizare.
Art. 12. - Se interzice accesul personalului muncitor strain de formatia de lucru, in zona de
lucru a instalatiei de preparare a betoanelor.
Art. 13. - La prepararea betoanelor si mortarelor, atat amenajarea cat si exploatarea betonierelor
si malaxoarelor, se vor executa cu respectarea masurilor de protectie aferente " Normativului
de exploatare si intretinere a utilajelor, masinilor si instalatiilor".
Art. 14. - Incaperile in care se manipuleaza ciment, filler, var etc. vor fi prevazute cu ventilatie
naturala sau mecanica.
Art. 15. - Lucratorii care manipuleaza materiale pulverulente vor purta obligatoriu
echipamentul de protectie acordat conform Normativuluicadru de acordare a echipamentului
individual de protectie. De asemenea, se vor acorda materiale igienico-sanitare conform actelor
normative in vigoare.
Art. 16. - La lucrul cu concasoare se vor respecta masurile de protectie a muncii aferente
exploatarii si intretinerii utilajelor, masinilor si instalatiilor.
Art. 17. - Elevatoarele, mecanismele de ridicat, ciururile pentru sortat, buncarele, jgheaburile
si alte instalatii pentru alimentarea cu agregate si prelucrarea acestora in vederea prepararii
betonului si mortarului vor fi marcate cu tablite de avertizare pentru interzicerea trecerii
lucratorilor pe sub ele.
Art. 18. - Spalatoarele de agregate cu snec, vor fi acoperite cu capace sau cu plase de sarma
dese si rezistente.
Art. 19. - Se interzic urmatoarele in timpul procesului tehnologic:
- curatirea tobei betonierei si a jgheabului de descarcare a betonului precum si executarea unor
lucrari de intretinere sau de reparatii. Aceste activitati sunt permise numai dupa oprirea
instalatiei de preparare si deconectarea de la sursa de alimentare cu energie electrica;

16
- circulatia sau stationarea personalului muncitor sub gurile de descarcare ale instalatiei de
preparare a betoanelor;
- accesul personalului muncitor sub cupa betonierei centralei de beton, sau sub cupa de
alimentare cu agregate atunci cand aceasta este ridicata dar nu este blocata;
- curatirea si spalarea instalatiei de preparare a betoanelor se face numai dupa ce sursele de
actionare vor fi intrerupte.
Art. 20. - Coborarea personalului muncitor in interiorul buncarelor sau silozurilor este permisa
numai cu aprobarea scrisa a responsabilului de activitate. Coborarea se va putea face numai
dupa luarea prealabila a urmatoarelor masuri:
- iluminarea interioara cu lampi electrice portative de 24V;
- oprirea completa a instalatiei de preparare a betoanelor;
- legarea personalului muncitor ce coboara, cu centuri de siguranta si franghie dirijata si
supravegheata din exterior;
- asigurarea unor platforme de lucru demontabile introduse prin gura superioara a buncarului
sau silozului si de pe care se va face curatirea, intretinerea si repararea.
Art. 21. - Jgheaburile si tobele instalate pentru prepararea betoanelor, cu mers continuu, trebuie
acoperite in timpul functionarii cu un capac sau plasa de sarma manevrata manual sau electric.
Art. 22. - Se interzice interventia personalului muncitor, in timpul functionarii, in toba de
amestec sau in cupa malaxorului. Se interzice ajutarea descarcarii din instalatia de amestecare
cu lopeti sau alte mijloace. In caz de avarie, curatirea instalatiei se va efectua dupa deconectarea
acesteia de la sursa de alimentare si blocarea elementelor mobile.
Art. 23. - Se interzice ridicarea personalului muncitor cu troliul instalatiei.
Art. 24. - Platformele si scarile ce deservesc instalatia de preparare a betoanelor vor fi prevazute
cu balustrade de protectie.
Art. 25. - In cazul in care transportorul elicoidal pentru ciment sa infundat, pentru depanare, se
va opri utilajul, se va deconecta de la retea si se vor scoate sigurantele de la tablou. In timpul
depanarii se va pune un indicator de avertizare in care se va mentiona: "utilaj in reparatie",
"conectarea la retea este interzisa".
Art. 26. - Cupa instalatiei de alimentare a betonierei va fi dotata cu limitatoare de cursa la
urcare si coborare. Functionarea acesteia va fi verificata periodic, in conformitate cu
prescriptiile cuprinse in cartea tehnica a acestora si se va incheia obligatoriu un proces verbal.
Art. 27. - Se va asigura in permanenta curatenia in jurul instalatiei de preparare a betoanelor si
degajarea cailor de acces.
Art. 28. - Curatirea zonei de sub cupa de agregate va fi facuta numai dupa blocarea acesteia in
pozitia ridicata si dupa intreruperea si scoaterea instalatiei electrice de sub tensiune. Din
proiectare, grilajul de protectie trebuie asigurat astfel incat la deschiderea acestuia sa se
intrerupa alimentarea cu curent electric.
Art. 29. - Personalul muncitor care manevreaza instalatia de amestecat betoane actionata
electric, va sta pe platforme de lucru prevazute cu covoare de protectie din cauciuc si va fi dotat
cu cizme si manusi electroizolante.
Art. 30. - Instalatia de preparare a betoanelor actionata cu motoare electrice va fi prevazuta cu
protectie conform prescriptiilor tehnice privind legarea la pamant a instalatiilor electrice.
Instalatia electrica se va executa de tip etans, pentru a opri patrunderea prafului sau a umiditatii.
Tabloul de comanda va fi montat astfel incat sa nu fie expus socurilor si vibratiilor. Orice
interventie la instalatia electrica se va face numai de catre electricieni cu calificare si atestare
corespunzatoare.
Art. 31. - Cablurile de tractiune si dispozitivele aferente vor fi verificate in permanenta. Se va
avea in vedere ca la cursa maxima de desfasurare a cablului sa mai ramana infasurat pe toba
cel putin trei spire de cablu.

17
Art. 32. - Inainte de punerea in functiune a dozatoarelor gravimetrice din componenta instalatiei
de preparare a betoanelor se va verifica legarea la pamant a acestora, starea cablului de
alimentare cu energie electrica si existenta aparatoarelor de protectie la partile in miscare.
Art. 33. - In cazul utilizarii betonierelor mobile acestea trebuie bine fixate pe locurile de lucru,
blocate sau prinse intre saboti fixati cu buloane.
Art. 34. - La centralele de betoane ce functioneaza in regim semiautomat sau automat in cazul
unor defectiuni mecanice sau electrice, procesul tehnologic se va finaliza in sistem de comanda
manuala.
Art. 35. - Se interzice folosirea improvizatiilor la oricare din elementele componente ale
instalatiei de preparare.
Art. 36. - In cazul utilizarii de aditivi la prepararea betoanelor, se vor lua masuri
corespunzatoare de protectie a muncii, in functie de substantele chimice din care sunt alcatuiti
aditivii si de instructiunile transmise de producatorul aditivului.
2.3. Transportul si turnarea betonului
Art. 37. - Transportul betonului se va face numai dupa verificarea tehnica a mijlocului de
transport si cu respectarea masurilor de protectie a muncii aferente exploatarii si intretinerii
utilajelor, masinilor si instalatiilor.
Art. 38. - In timpul incarcarii mecanizate a betonului este interzisa stationarea intre dispozitivul
de incarcare si mijlocul de transport.
Art. 39. - La transportul betonului cu podul rulant lucratorii vor fi evacuati din zona de
deplasare a acestuia, iar traseul respectiv va fi marcat cu tablite de avertizare.
Art. 40. - In cazul transportului betonului pe schele si esafodaje, acesta se va face pe o podina
de cel putin 1,2 m latime, cu balustrade si borduri de margine. Golurile din podina prin care se
toarna betonul trebuie acoperite atunci cand nu se efectueaza operatii de turnare. In cazul in
care este necesar ca unele goluri sa ramana descoperite acestea vor fi ingradite sau acoperite
cu gratare cu ochiuri de cel mult 7 x 7 cm.
Art. 41. - La transportul betonului pe verticala si orizontala, se interzice stationarea
personalului muncitor sub si in raza utilajului de ridicat.
Art. 42. - Se interzice circulatia si stationarea personalului muncitor in zona de descarcare a
betonului din mijlocul de transport.
Art. 43. - La descarcarea betonului, este interzisa urcarea lucratorilor pe basculanta. Betonul
care eventual sa lipit de bena va fi evacuat numai cu lopeti cu coada lunga.
Art. 44. - Se va urmari ca durata transportului de la locul de preparare pana la locul de turnare
sa nu depaseasca timpul admis pentru pastrarea calitatii betonului, evitand fenomenele de
segregare. Betonul degradat poate crea conditii de accidente prin infundarea conductelor si
cresterea presiunii in instalatie peste limitele de securitate.
Art. 45. - Inainte de inceperea turnarii betonului, seful punctelor de lucru va comunica modul
de executie a cofragului, a schelelor si a podinelor de lucru si rezistenta acestor elemente de
constructie, intocmind un procesverbal de receptie interna.
Art. 46. - In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi
prevazute cu balustrade si bordura de margine.
Art. 47. - La turnarea betonului pentru executarea unor elemente de constructii cu inclinare mai
mare de 300, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta, fixate solid de elemente
rezistente.
Art. 48. - Se interzice accesul personalului muncitor in zona de turnare, unde este pericol de
cadere a betonului. Daca din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor
amenaja viziere de protectie.
Art. 49. - Circulatia pe cofraje (dupa montarea armaturii) pentru transportul betonului se va
face pe podine asezate pe capre, cu o latime de cel putin 1,2m.

18
19
7.Bibliografie
1.Tehnologii speciale în construcții, Eugen Pamfil,, Editura Societății Academice “Matei-Teiu
Botez” Iași 2005
2.DEUTSCH, I., SĂBĂREANU EUGENIA, – Tehnologia lucrărilor de construcţii,Ed. IPTV
Timişoara, 1983
3.Proiectarea clădirilor de locuit individuale, Ioan I. Gavrilaș, Editura PIM, anul 2009
4.http://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii/ite/Giju%20Adriana%20-
%20Liste%20HTML%20pentru%20lectia%20Tehnologie%20de%20executie%20a%20struct
urilor%20din%20zidarie/sdbam/scari.html
5.http://www.buildinghow.com/en-us/Products/Books/Volume-A/The-structural-
frame/Structural-frame-elements/Staircases
6. http://www.spatiulconstruit.ro/

20