DESEN TEHNIC

SUPORT SEMINAR

Anul I IMC

Anul universitar 2019-2020

semestrul I

Seminar VI, VII

Titular disciplină:
ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Capitolul IV
REPREZENTARERA ELEMENTELOR
ŞI CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ŞI BETON ARMAT

I. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE DIN BETON ȘI BETON ARMAT

I.1. Betonul și betonul armat ca materiale de construcție

♦ Betonul este un conglomerat artificial obținut dintr-un amestec de ciment, apă, agregate și
uneori aditivi, luate în anumite proporții.
Inițial amestecul se prezintă sub forma unei mase consistente denumită beton proaspăt care
poate lua cu ușurință forma și dimensiunile tiparelor (cofrajelor) în care se toarnă. După un anumit
timp, prin întărirea pastei de ciment, agregatele sunt legate între ele și amestecul se transformă într-
un material de consistență solidă având proprietăți mecanice similare pietrelor naturale, denumit
beton întărit sau beton simplu.
♦ Betonul armat se obține prin asocierea rațională a betonului cu oțelul sub formă de bare,
sârme și profile laminate denumite generic armături.
♦ Betonul și betonul armat au o largă utilizare în practică datorită avantajelor pe care le
prezintă:
- durabilitate mare;
- rezistență la foc și agenți atmosferici;
- se realizează cu materiale ușor de procurat – nisip, pietriș, piatră spartă;
- pot acoperi practic orice suprafețe și deschideri realizându-se, prin turnare în tipare, forme
constructive și arhiteturale diferite;
- necesită cheltuieli reduse față de structurile realizate din metal, etc.
♦ Betonul prezintă și o serie de dezavantaje:
- greutate proprie mare;
- consum ridicat de cofraje și manoperă pe șantier;
- durată mare de execuție condiționată de intervalul de timp necesar întăririi betonului
proaspăt, etc.
Adoptarea procedeelor de execuție a structurilor din elemente prefabricate sau din betoane
de înaltă rezistență, realizate din cimenturi cu întărire rapidă elimină, în mare parte, dezavantajele
menționate.

♦ În construcții, betonul și betonul armat se utilizeză sub formă de:

- beton turnat monolit;
- elemente prefabricate din beton armat;
- elemente prefabricate din beton precomprimat.

♦ Betonul monolit este turnat direct pe șantier, în cofraje (tipare) montate în poziția de lucru
a elementelor de construcție respective (stâlpi, grinzi, planșee, pereți), a elementelor pentru lucrări
masive (baraje, fundații, ziduri de sprijin, etc.), pentru lucrări speciale (rezervoare, silozuri,
acoperișuri din plăci curbe subțiri, etc.) sau pentru lucrări de artă (poduri, viaducte, tuneluri, etc.)

♦ Elementele prefabricate din beton armat și beton armat se execută în întreprinderi

specilizate (fabrici, ateliere) sau în poligoane de șantier, în tot timpul anului, urmând a fi montate și
îmbinate ulterior, pe șantier în pozițiile de lucru. Elementele cu dimensiuni și greutăți mari care
prezintă dificultăți de transport sau a căror uzinare nu este rentabilă se execută pe platforme
amenajate în apropierea locului de montaj și sunt denumite elemente preturnate. Pentru

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 2
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

transportarea și montarea elementelor prefabricate sunt necesare utilaje speciale. Elemetele

prefabricate se utilizează la realizarea fundațiilor, stâlpilor, grinzilor, planșeelor, pereților, a
elementelor pentru acoperișuri etc. (fig. 1 și fig. 2).

Fig. 1 Exemplu de stâlp prefabricat Fig. 2 Grinzi prefabricate rezemate pe stâlpi

prefabricați

♦ Elementele din beton precomprimat se execută din materiale cu carateristici superioare:

betoane de marcă ridicată și armături din oțeluri de înaltă reistență.

I.2. Cofraje și armături pentru betoane

♦ Cofrajul este tiparul în care se toarnă betonul fluid și care rămâne în contact cu acesta până la
întărirea lui.
Cofrajele sunt produse din lemn, metal, mase plastice sau beton care au rolul să dea
betonului forma geometrică și dimensiunile prevăzute în proiect; deasemenea preiau greutatea
proprie a betonului din elementele de construcție, încărcările utile din timpul execuției, precum și
împingerea betonului, până la întărirea acestuia.
Cofrajele trebuie să fie rezistente și rigide, să poată fi ușor și rapid montate sau demontate,
să fie economice. În funcție de tehnologia de realizare a betoanelor, monolit sau prefabricate,
cofrajele sunt alcătuite din:
- tipare sau cofrajul propriu-zis, care dau forma geometrică și dimensiunile elementului de
beton;
- eșafodajele care asigură susținerea și rigidizarea pe timpul turnării și întăririi betonului.
După sistemul de execuție cofrajele sunt:
- fixe – confecționate direct pe șantier și utilizate la elemente de construcție cu forme
complicate (cupole, scări, grinzi curbe etc.); se execută din scânduri îmbinate cu cuie, pe eșafodaje
sau pe diferite elemente de susținere;
- demontabile – alcătuite din panouri tipizate modulate din metal sau lemn și elemente de
asamblare, rigidizare și susținere, care se montează la punctul de lucru; se folosesc la pereți, stâlpi,
grinzi, planșee și fundații sub diverse alcătuiri și dimensiuni (fig. 3);
- mobile – prevăzute cu instalații mecanice și dispozitive care permit deplasarea cofrajelor
în plan orizontal sau vertical, pe măsura întăririi zonelor betonate – cofraje glisante, rulante,
alunecătoare, cățărătoare sau suspendate;
- speciale – folosite la anumite elemente din beton sau în anumite condiții de lucru panouri
de vacumare; cofraje suspendate de armături, cofraje pierdute, tipare pentru elemente prefabricate
realizate din lemn, beton, metal, mase plastice etc.

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 3
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Fig. 3 Sisteme cofrare din panouri tristrat. Cofraje pentru stâlpi

I.3. Armături pentru betoane

♦ Clasificarea armăturilor:
După rolul pe care îl îndeplinesc:
- de rezistență – pentru preluarea unor eforturi; rezultă din calcul; este armătura de bază a
betonului armat;
- constructive – pentru preluarea unor solicitări pentru care în mod curent nu se efectuează
calcule;
- de montaj – pentru menținerea poziției celorlalte armături până la întărirea betonului.

După tehnologia de fabricație:

- flexibile – cu suprafața netedă, alcătuite din oțel laminat rotund (utilizată la betoane
armate obișnuite) sau supuse unor prelucrări speciale (amprentare, torsionare, împletire etc.) și
utilizate la betoane de mărci superioare și elemente de construcție puternic solicitate;
- rigide – realizate din profiluri laminate de tip I, U, L.

♦ Tipuri de armături pentru betoane

Armăturile flexibile pentru betoane se confecționează din oțel-carbon obișnuit sau din oțel
slab aliat pentu construcții și anume:
- oțel beton, tip OB 37 cu profil neted și secțiune circulară:
- oțel beton, tip PC 52 și PC 60, cu profil periodic având nervuri longitudinale și elicoidale
(fig.4.a.);
- sârmă trasă pentu beton armat cu profil neted, tip STNB sau profilată, tip STPB (fig.4.b.);
- sârmă netedă SBP I și amprentată SBPA pentru beton precomprimat;
- sârmă netedă SBP II de calitate obișnuită și SBPA II pentru beton precomprimat;
- toroane TBP pentru beton precomprimat.

a. cu profil periodic (PC 52, PC60) b. Sârmă profilată

Fig. 4 Oțel beton

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 4
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Armăturile până la 12mm diametru se livrează pe șantier în colaci de 40 ...600kg greutate,

iar cel peste 12mm diametru în legături, cu lungimi de 8 ...18m.

♦ Ancorarea armăturilor
Armăturile se ancorează în masa betonului în scopul asigurării conlucrării dintre oțel și
beton prin aderența dintre bare și beton, precum și prin măsuri speciale (cârlige/ciocuri sau
dispozitive speciale de ancorare). Lungimea de ancorare se calculează. Pentru cazurile curente de
armare, lungimea minimă de ancorare variază între 30d și 60d, funcție de clasa betonului, calitatea
oțelului, condițiile de aderență și solicitare.
Pentru ancorare cât mai bună în beton, barele netede de tip OB 37, se prevăd la capete cu
ciocuri sau cârlige îndoite la 180° (fig. 5.a.).
Pentru armăturile din pțel PC 52 și PC 60 prevederea cu ciocuri nu este obligatorie; în caz că
ele se prevăd ca măsură de siguranță, se îndoaie la 90° (fig. 5.b.).
Ciocurile etrierilor sunt de regulă, ascuțite, obținute prin îndoirea capătului barei la 135°
(fig. 5.c.).

Fig. 5 Ciocuri la bare din oțel-beton

a. îndoite la 180°; b. drepte; c. îndoite la 135°

♦ Distanța între barele armăturilor trebuie să permită pătrunderea betonului proaspăt și

compactarea acestuia în așa fel încât să se obțină o piesă cu structură omogenă și conlucrare
corespunzătoare între oțel și beton precum și acoperirea minimă cu beton a armăturii (fig.6.a., b.).

a. în câmp b. pe reazem
Fig. 6 Distanțe minime între barele de armătură longitudinală la
grinzile de beton armat

♦ Acoperirea cu beton a armăturilor se impune pentru protejarea acestora împotriva acțiunii

agresive a agenților fizici și chimici ai mediului în care este situat elementul de construcție.
Grosimea stratului de acoperire se stabilește diferențiat, în funcție de tipul de element (liniar
sau de suprafață), clasa betonului, diametrul armăturii, gradul de rezistență la foc a clădirii sau
elementului și condițiile de expunere la medii agresive (intemperii, umiditate, agenți chimici etc)
(fig. 7).

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 5
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

acoperirea cu beton a armăturilor a. la grinzi și stâlpi b. la plăci și pereți

Fig. 7 Acoperirea cu beton a armăturilor
1 – etrier; 2 – acoperirea etrierilor; 3 – bare de rezistență; 4 – acoperirea armăturii de rezistență

În medii cu agresivitate moderată stratul de acoperire este de 1.0 .....2.5cm pentru elemente
de construcție structurale, interioare și exterioare protejate; pentru fundații se majorează la 3.5 ....
5cm.

I.4. Elemente de construcție din beton armat

Betonul este materialul de construcție cel mai folosit pentru realizarea diferitelor elemente
de construcție care intră în alcătuirea unei clădiri sau construcții inginerești.

♦ Stâlpi din beton armat

Sunt elemente de rezistență având secțiuni pătrate, dreptunghiulare, circulare, ortogonale
(L, T, cruce) sau alte forme dictate de estetica sau funcționalitatea clădirii (fig.8).

Fig. 8 Secțiuni de stălpi din beton armat

Dimensiunile laturilor secțiunilor se aleg multiplu de 50mm; raportul laturilor stâlpilor se ia

h/b≤2.5. Indicațiile de armare sunt diferențiate după cum ei fac parte din structuri de rezistență ale
clădirilor amplasate în zone seismice sau nu.

Fig. 9 Exemplu de armare a unui stâlp/sâmbure din beton armat

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII
Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 6
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Fig. 10 Exemple de dispunere a barelor longitudinale și transversale (etrieri)

în stâlpii din beton armat

♦ Grinzi din beton armat

Sunt elemente de rezistență dispuse orizontal sau înclinat. Secțiunile sunt de formă
dreptunghiulară, T sau alte forme geometrice (fig.11). Grinzile pot avea o singuă deschidere sau pot
fi continue pe mai multe deschideri; pot avea secțiunea transversală de înălțime constantă sau sau
variabilă.

Fig. 11 Secțiuni de grinzi din beton armat

Pentru a se putea realiza modularea cofrajelor grinzilor monolite, dimensiunile b și h ale

secțiunii transversale se aleg multiplu de 5cm, pentru grinzi cu h≤80cm și multiplu de 10cm pentru
grinzi cu h>80cm.
Armătura grinzilor este formată din armătura de rezistență longitudinală, armătura de
montaj longitudinală și armătura transversală sub formă de etrieri.

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 7
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Fig. 12 Exemple de dispunere a barelor longitudinale și a celor transversale (etrieri)

într-o grindă din beton armat

Fig. 13 Exemplu de grinză cu o deschidere. Plan cofraj-armare

Fig. 14 Exemplu de grinză cu două deschideri. Plan cofraj-armare

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 8
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

II. REPREZENTARERA ELEMENTELOR

ŞI CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ŞI BETON ARMAT (conf. STAS 855-79)

Reprezentarea grafică a construcţiilor şi elementelor de construcţii din beton armat se face

prin planuri de ansamblu (de fundaţii, cofraj, de montaj prefabricate etc.) şi prin planuri de detalii.

II.1. Scări

Planurile de cofraj şi armare se întocmesc la scara 1:50 şi după caz, în funcţie de claritatea
şi complexitatea desenului, la scările 1:20, 1:25 şi 1:100.
Detaliile de armare se întocmesc la scara 1:20, 1:25 şi 1:50 şi după caz, în funcţie de
claritatea şi complexitatea desenului, la scările 1:10, 1:5 şi 1:2.
Desenele de montaj prefabricate se vor întocmi la scările 1:20, 1:25, 1:50, 1:100 sau
1:200.

II.2. Linii
Liniile utilizate în reprezentările grafice ale construcţiilor din beton şi beton armat sunt
următoarele :

Linia continuă groasă Trasarea armăturii cuprinsă în elementul de construcţie sau

b (C1) extrasă; trasarea pereţilor de beton armat şi a stâlpilor inferiori
planşeului în planurile de cofraj
Linia continuă mijlocie Trasarea conturului elementelor de construcţie în orice fel de
b/2 (C2) proiecţie – vedere sau secţiune – şi pentru trasarea etrierilor
Linia continuă subţire Trasarea conturului armăturii, în detaliile de armare executate la
b/4 (C3) scara 1:10 sau mai mare
Linia întreruptă mijlocie Trasarea în planul de cofraj a conturului grinzilor întoarse
b/2 (I2)

II.3. Reprezentări convenţinale pentru armături

Armătura, în detaliile de armare (vederi sau secţiuni) ale elementelor din beton armat
monolit sau prefabricat, se reprezintă plecând de la convenţia că betonul este presupus un
material transparent.
Armătura obişnuită, armătura pretensionată, panourile de plase sudate şi poziţionarea barelor
se reprezintă convenţional în desenele de construcţii conform STAS 855-79 (vezi – pct. 2.3. din
STAS), (tablelul II.1).
Tabelul I.1.
Denumirea elementului Reprezentare
Armătură obișnuită
Bară de armare fără ciocuri
Secțiun transversală într-o
bară de armare
Bară prevăzută cu ciocuri
semirotunde
Bară prevăzută cu ciocuri în
unghi drept
Panouri de plase sudată
Panouri, vedere în plan

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 9
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Panouri alăturate

Panouri suprapuse

Convenții de poziționare a barelor

Bare identice așezate
echidistant pe lungimea
limitată de săgeți

II.4. Înscrierea materialelor

Pe planşele care conţin elemente de construcţii de beton armat se vor înscrie în mod
obligatoriu :
- mărcile betoanelor folosite ;
- tipurile şi mărcile de oţel utilizate ;
- locul unde se folosesc aceste materiale ;
- după caz, calităţile speciale cerute betoanelor (permeabilitate, gelivitate, etc.)

Mărcile betoanelor şi tipurile şi mărcile de oţel utilizate se vor înscrie o singură dată
deasupra indicatorului, dacă indicaţia este valabilă pentru toate elementele conţinute pe planşa
respectivă (vezi anexa K din STAS 855-79).

Pe planşele care conţin elemente în care se folosesc mai multe tipuri sau mai multe mărci de
oţel, înscrierea acestora se va face :
- sub titlul elementului respectiv ;
- pe fiecare bară, cu excepţia barelor confecţionate din oţel OB 37, pentru care se va da
indicaţie printr-o notă (barele pe care nu este notat tipul şi marca oţelului se confecţionează din oţel
OB 37) (vezi anexa H din STAS 855-79).

II.5. Notarea elementelor de construcţii (conf. STAS 855-79)

Elementele de construcţii reprezentate în planuri şi detalii se vor nota cu litere şi cifre pentru
identificare. Pentru unele elemente, prin notaţii se dau şi indicaţii asupra dimensiunilor secţiunii
transversale a acestora.

♦ Fundaţiile se notează cu litera F urmată de un indice. Indicele poate fi indicativul

stâlpului pe care îl susţine sau un număr rezultat din numerotarea tipurilor de fundaţii (de exemplu :
FA1 , FA2 , …. FB1 , FB2 , …. FC1 , FC2 ; F1 F2 , F3 , F4 , etc.) – vezi și anexa A, B din STAS.

Fig. 15 Notarea fundațiilor și stâlpilor

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 10
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

♦ Stâlpii se notează (conf. STAS 855-79) cu litera S urmată de un indice, care poate fi :
- indicativul celor două axe la intersecţia cărora se află stâlpul (de exemplu : SA1, SA2, ……
SB1, SB2, …. SC1, SC2) ;
- un număr rezultat din numerotarea stâlpilor într-un sistem unitar şi ordonat (de exemplu,
de jos în sus şi de la stânga la dreapta, începând cu stâlpul din stânga jos al planului construcţiei :
S1, S2, S3, ….. S6) ;
- numărul rezultat din numerotarea tipurilor de stâlpi.
Stâlpii îşi vor păstra acelaşi indice pe toate nivelele construcţiei. Notarea stâlpilor se scrie pe
o linie de referinţă, la numărător. La numitor se înscriu dimensiunile secţiunii transversale a
stâlpului.
În cazul unor stâlpi cu secţiuni de forme speciale, indicarea dimensiunilor nu este
obligatorie.

♦ Grinzile se notează cu litera G (conf. STAS 855-79) urmată de :

- simbolul nivelului (notat cu majuscule pentru planşeul peste subsol S şi peste parter P sau
cifre romane I, II, III, …, pentru planşeele peste etaje) şi un indice numeric. Indicele numeric
rezultă din numerotarea grinzilor aceluiaşi planseu. Această numerotare va fi urmată de dimesiunile
secţiunii transversale a grinzii, scrise în următoarea ordine : lăţime x înălţime (b x h).
De exemplu : GI1 – 20 x 60, GI2 – 20 x 60, etc. (vezi și anexele D și E din STAS)
La grinzile continue sau centuri, notarea grinzii se scrie într-un singur câmp, iar
dimensiunile secţiunii transversale în fiecare deschidere în care diferă.
Notarea se scrie pe proiecţia în plan a grinzii sau deasupra liniei sale de contur, fără linie de
referinţă.
Pentru grinzile întoarse, notarea va fi precedată de specificarea GRINDĂ ÎNTOARSĂ. De
exemplu : Grindă întoarsă GI2 – 25 x 45.

♦ Pereţii structurali de beton (diafragmele) se notează cu litera D, T sau L, urmată de un

indice numeric care rezultă din numerotarea acestora în plan. Acest indice este același pentru toate
nivelele construcției.
Notarea se scrie pe proiecţia în plan a peretelui sau deasupra liniei de contur, fără linie de
referinţă.
De exemplu : D5, T6, L3

♦ Centurile se notează cu litera C, urmată de un indice numeric pentru diferenţierea

tipurilor în plan şi de dimnesiunile secţiunii transversale scrise în ordinea : lăţime x înălţime (b x h).
Această notaţie se scrie pe proiecţia orizontală a zidului portant peste care se execută centura
respectivă sau deasupra liniei sale de contur, fără linie de referinţă (vezi și anexa F din STAS)
De exemplu : C2 – 25 x 20

♦ Buiandrugii monoliţi se vor nota cu litera B, urmată de un indice numeric de diferenţiere

a tipurilor în plan şi de dimensiunile secţiunii transversale scrise în ordinea lăţime x înălţime
(b x h) (vezi și anexa F din STAS).
De exemplu : B2 – 25 x 50

♦ Elementele prefabricate se vor nota cu litere majuscule urmate de un indice numeric

pentru diferenţierea tipurilor. Elementele prefabricate cuprinse în cataloage sau proiecte tip se vor
nota cu indicativul catalogului sau proiectului tip.

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 11
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Conform conf. SR ISO 4157-1/1996:

- stâlpii se notează cu litera C, urmată de aceiaşi indici ca în STAS 855-79;
- grinzile se notează cu litera B, urmată de aceiaşi indici ca în STAS 855-79;
- planşeele se notează cu litera S urmată de un indice care reprezintă: simbolul
nivelului şi un indice numeric, indice rezultat din numerotarea planşeelor aceluiaşi nivel. De
exemplu : S101, S102, …, S201, S202, …, S301, S302, …, S401, S402, etc.
- pereţii structurali de beton se notează cu litera W urmată de: simbolul nivelului şi
un indice numeric, indice rezultat din numerotarea pereţilor aceluiaşi nivel. De exemplu : WI2,
WII1, WII2, …

II.6. Reprezentarea, cotarea şi notarea armăturilor

♦ Detaliile armăturilor se desenează considerându-se betonul transparent, astfel încât să se

vadă armăturile din oţel, care se reprezintă prin linii continue. De asemenea, barele de oţel beton se
desenează extrase în vecinătatea elementului respectiv.

♦ Fiecare tip de armătură se va nota cu toate lungimile parțiale scrise deasupra sau
dedesubtul segmentelor cotate, fără linie de cotă.
Lungimile parțiale ale segmentelor barelor se măsoară pe axă, iar ale etrierilor la fața
interioară (fig. 16).

Fig. 16 Tipuri de etrieri Fig. 17 Carcasa de armătură pentru un stâlp din

beton armat; alăturat sunt desenați etrierii

♦ Delimitarea liniilor de cotă în desenele care conțin armături secționate se va face prin săgeți sau
linii înclinate la 45° față de linia cotei (vezi și anexa H și J din STAS 855-79).

♦ Deasupra fiecărui tip de bară (la aprox. 1mm distanță) se vor înscrie următoarele date (fig. 18):
- marca barei înscrisă într-un cerc;
- numărul bucăților de același fel;
- diametrul în mm precedat de semnul ;
- lungimea totală notată cu L.

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 12
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Fig. 18 Notarea armăturilor longitudinale și a etrierilor

♦ Fiecare planșă care conține detalii de armare se va prevedea cu un tabel cuprinzând extrasul de
armătură a elementelor de beton reprezentat (fig. 19). Extrasul de armătură se desenează direct pe
planșă sau separat. Când tabelul cu extrasul de armătură formează o planșă separată, numărul
acestei plansă se va specifica pe planșa detaliilr de armar. Deasemenea, pe planșa cu extrasul de
armare se va specifica numărul planșei cu detaliile de armare la care se referă (vezi și anexele J și I
din STAS 855-79).

Fig. 19. Extrasul de armătură

II.7.Intocmirea planurilor de ansamblu și a detaliilor de armare

♦ Planul de fundații
Planul de fundații reprezintă o secţiune cu un plan orizontal, cu vedere de sus, făcută prin
construcţie la faţa superioară a fundaţiilor sau deasupra cuzineţilor.
Planul de fundaţii va cuprinde toate elementele verticale portante secţionate (stâlpi, pereţi de
beton, pereţi de zidărie), conturul cuzineţilor, soclurile şi fundaţiile.

♦În aceste planuri, conturul stâlpilor este desenat cu linie de grosime b deoarece planul de
secţiune taie stâlpii. Celelalte elemente sunt conturate cu linii de grosime b/2 fiind muchii văzute.

♦ La cotarea acestor planuri este necesar să se dea dimensiunile în plan ale stâlpilor,
grinzilor de fundaţie, zidurilor, cuzineţilor, soclurilor şi tălpilor de fundaţie. De asemenea se vor da
distanţele între tălpile de fundaţie cât şi cotele generale (vezi și anexele A și B din STAS 855-79).
Poziţiile în plan a acestor elemente se vor cota faţă de axele de trasare ale construcţiei.

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 13
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Pentru fiecare talpă se va înscrie cota săpăturii în cote relative. În cazul când aceste cote au
altă semnificaţie, aceasta se va preciza printr-o notă, pe plan. Dacă toate fundaţiile au aceeaşi cota
pentru săpătură, acest lucru se menţionează printr-o notă.

♦ Pe planurile de fundaţii se vor preciza printr-o notă :

- nivelul planului de referinţă 0.00 în cote absolute ;
- nivelul terenului natural şi nivelul terenului sistematizat, se va da în cote absolute, conform
ridicării topografice, şi în cote relative ;
- natura şi caracteristicile terenului de fundare (stratul pe care se fundează, rezistenţa, etc.),
nivelul apei subterane, presiunea pe teren (vezi și anexa B din STAS 855-79).

♦ Planul de cofraj
♦ Planul de cofraj al unui planșeu reprezintă o vedere de sus a elementelor componente,
considerând armăturile montate și betonul neturnat.
Planul de cofraj va cuprinde toate elementele de construcţie verticale portante ale planşeului
respectiv (stâlpi, pereţi de beton, pereţi de zidărie), conturul elementelor orizontale (grinzi, grinzi
întoarse, buiandrugi).
Stălpii se reprezintă hașurați sau prin înnegrire.
Pereţii de beton se reprezintă prin înnegrire.
Zidăria portantă se reprezintă prin haşuri interioare longitudinale la echidistanţa de 1 mm.
♦ În planul de cofraj se vor executa secțiuni verticale prin planșeu, rabătute în planul
orizontal al cofrajului. Secțiunile se vor executa în zone caracteristice (puncte de denivelare, zone
de planșeu în pantă, grinzi întoarse etc.).
♦ Cotarea planurilor de cofraj se va face prin înscrierea dimensiunilor în plan ale
elementelor reprezentate, a distanţelor dintre aceste elemente precum şi a cotelor generale. Poziţiile
în plan ale acestor elemente se vor cota faţă de axele de trasare ale construcţiei.
♦ Grosimea plăcii se notează pe diagonala suprafeţei ei cu hp urmat de grosimea în
centimetri (fig. 20).
Exemplu : hp=8cm.
Dacă majoritatea panourilor de placă au aceeaşi grosime, notarea se va înscrie în titlul
desenului, iar grosimea plăcilor care diferă se notează pe diagonala panoului respectiv (vezi și
anxele D și F din STAS 855-79).

Fig. 20 Notarea grosimii plăcilor hp

♦ De cele mai multe ori pe planul de cofraj al planşeului se indică şi modul de armare,
formând un plan de cofraj şi armare placă.
♦ Planurile de cofraj, fiind planuri de ansamblu se întocmesc în general la scara 1:50. În
unele cazuri, în funcţie de claritatea şi complexitatea desenului, ele pot fi întocmite la scările 1:20
sau 1:100.

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 14
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

♦ Planul de armare placă

Armarea plăcilor se va indica direct pe planul de cofraj, formând un plan cofraj și armare
placă sau pe un plan separat, atunci când armarea este complicată (vezi și anexele F și E din STAS
855-79).

♦ Detaliile de armare
Detaliile de armare, în vederi și secțiuni se vor reprezenta considerând armătura montată și
betonul transparent.
♦ În detaliile de armare se vor reprezenta:
- conturul elementului de beton;
- armătura montată în element;
- armătura extrasă (prin translație) pentru fircare tip de bară, în afara elementului (vezi
anexele A, C, H și K din STAS 855-79).
♦ Cotarea detaliilor de armare va cuprinde:
- dimensiunile elementului de beton;
- grosimea betonului de acoperire;
- lungimea călăreților;
- distanțele pe care se așează etrierii;
- lungimile de petrecere ale barelor;
- cotele de nivel;
- cotarea și notarea armăturilor.
♦ În secțiunile transversale ale grinzilor, poziționarea barelor se va indica fie cu linii de
indicație, fie în tabele așezate dedesubtul și deasupra secțiunii transversale (vezi anexele H și K din
STAS 855-79).

♦ Planurile de montaj ale elementelor prefabricate

Planurile de montaj ale elementelor prefabricate vor cuprinde reprezentarea convențională a
elementelor prefabricate (prin figuri geometrice simple) montate pe poziție înainte de monolitizare.
Porțiunile turnate monolit se vor reprezenta prin hașurare la 45°.

Bibliografie:
- C. Peștișanu, M. Voiculescu, M. Darie, R. Vierescu – Construcții, Ed. Didactică și Pedagogică
R.A., București, 1995;
- C. Peștișanu – Construcții, Construcții, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979;
- STAS 855-79 – Desene tehnice de construcții. Întocmirea desenelor pentru construcții din beton și
beton armat.
- SR EN ISO 4157-1:2002 – Desene de construcţii. Sisteme de notare. Partea 1: Clădiri şi părţi de
clădiri
Surse:
www.blackbull.com.ro/sisteme-cofrare/sisteme-cofrare-panouri-tristrat
www.encipedia.org/structuri-din-beton-armat
www.erceanu.blogspot.ro
www.casaideala.wordpress.com/cum-citim-un-proiect
www.casasidesign.ro/cum-se-face-betonul-armat
www.constructii-sa.ro/elemente_prefabricate_beton
www.noiconstruim.ro
www.somaco.ro/prefabricate din beton pentru structuri la cheie
www.Trilitica.ro – birou de proiectare și arhitectură și rezistență

DESEN TEHNIC – suport seminar VI, VII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Page 15