Universitatea Oradea

Referat

Tema: Diferențe și asemănări

Elaborat la disciplina: Construcții

Studentă: Béres Bernadett

Anul II
 Material de construcție pentru ”clădirea mea”

Componentele principale ale activităţii din construcţii pot fi rezumate la proiectare,

execuţie şi exploatare. Proiectarea unei structuri de rezistenţă se referă la alegerea tipului de
structură cel mai potrivit scopului propus, determinarea acţiunilor care solicită structura şi a
combinării lor, calculul eforturilor şi a deplasărilor în secţiunile sau punctele caracteristice ale
structurii, dimensionarea şi alcătuirea elementelor structurii aşa încât să satisfacă condiţiile de
rezistenţă, stabilitate, oboseală, deformaţii, etc. Execuţia şi exploatarea reprezintă, pe de
altăparte, folosirea unor tehnologii optime din punct de vedere tehnic şi economic pentru
transpunerea în realitate a proiectelor întocmite, cât şi pentru găsirea mijloacelor cele mai
adecvate pentru menţinerea unei durabilităţi îndelungate a construcţiilor. Printre materialele de
construcţii utilizate la ora actuală betonul este unul dintre cele mai importante. Este un material
de construcţie ieftin, larg disponibil şi relativ uşor de utilizat. Poate fi folosit pe şantiere pentru a
realiza elemente de construcţie într-o mare varietate de forme, dimensiuni şi moduri de finisare,
această flexibilitate ajutând la dezvoltarea construcţiilor de beton. Betonul prin natura lui, este un
material durabil, care nu necesită o întreţinere deosebită. Într-adevăr, componentele de bază ale
betonului, adică oxizii de Si, Al şi Fe, sunt aceiaşi cu cei care formează rocile naturale durabile.
În consecinţă, există doar câteva efecte ale mediului natural înconjurător care pot
degrada rapid un beton de bună calitate. În orice caz, caracteristicile unui beton de bună calitate
nu sunt uşor de definit şi adăugând faptul că în timpul realizării construcţiilor un beton nedurabil
are un aspect similar cu un beton durabil vor exista, deci, dificultăţi în asigurarea unei durabilităţi
corespunzătoare a structurilor de beton. Problema durabilităţii betonului a apărut cu mult timp în
urmă. Astfel, chiar în 1837, Vicat era preocupat de faptul că modul deficitar, neglijent de
execuţie a lucrărilor de construcţii poate cauza deteriorarea rapidă a acestora (conform [1.1]). În
ultimii ani durabilitatea betonului şi a materialelor de construcţii în general, sau lipsa acesteia, a
atras preocupările unui număr mare de specialişti. La ora actuală s-a scos în evidenţămultitudinea
de probleme din construcţii datorate durabilităţii, fiind recunoscută necesitatea rezolvării urgente
a acestora. Soluţiile trebuie să ia în considerare complexitatea utilizării materialelor şi influenţa
deselor practici de proiectare, construcţie, exploatare şi întreţinere inadecvate. Totuşi, intensele

1
preocupări relativ recente în domeniul durabilităţii nu au rezolvat toate problemele existente.
Astfel normele de proiectare nu sunt foarte specifice în măsuri ce ar trebui luate pentru
asigurarea durabilităţii construcţiilor până la atingerea duratei de serviciu proiectată. De aceea se
studiazăşi posibilităţi de remediere, refacere, reparaţii a construcţiilor în scopul măririi
durabilităţii acestora. Toate acestea pornesc de la evaluări exacte a condiţiilor de expunere la
factorii agresivi din mediul înconjurător şi a degradărilor efective care apar în construcţii,
metodele folosite în aceste scopuri reprezentând la rândul lor subiecte de cercetare, de
perfecţionare.
Fie că este vorba de structuri cu înălțimi impresionante sau cu geometrii complexe,
viziunile arhitecților pentru realizarea de muzee, săli de concert, stadioane sau poduri,
plasează cele mai înalte cerințe posibile asupra industriei de construcții din întreaga lume.
În multe cazuri, betonul arhitectural este soluția modernă fie că vorbim despre
construcții civile, motive de ordin economic sau de ordin estetic.
Soluția optimă pentru fiecare suprafață de beton cu față vazută, de la cofrajele
standardizate la forme speciale. Cele mai bune rezultate se nasc dintr-o cooperare extrem de
strânsă între arhitecți, antreprenori și inginerii.
Principii de bază pentru execuție
Betonul arhitectural (beton cu față vazută) a devenit unul dintre cele mai importante
mijloace de proiectare din arhitectura modernă. Niciun alt material de constructție nu poate fi
utilizat și prelucrat într-o manieră atât de versatilă. Astfel, betonul cu față vazută este utilizat
pentru aproape orice tip de construcție. Datorită posibilităților de calcul a presiunii betonului
proaspăt, poate fi realizată rentabil orice formă și calitate a suprafeței de beton, cu ajutorul
sistemelor de cofrare și a foilor cofrante adecvate. Calitatea suprafeței de beton arhitectural este
definită de cele 4 clase de încadrare conform DBV (Asociația Germană a Betonului) în
prospectul, "Architectural Concrete".

Realizarea unei suprafețe de beton cu față văzută ca element de arhitectură este influențată de:

 foaia cofrantă și sistemul de cofraj

 compoziția betonului, inclusiv tipul de ciment și agregate
 adăugarea de pigmenți
 alegerea unui decofrant corespunzător
2
  tratări ulterioare ale suprafeței de beton precum spălarea, șlefuire, lustruire și sablare
 diverse impregnări, lăcuiri și vopsiri

Dezvoltarea industriei de producere a betonului cu materiale noi precum beton de mare

rezistență, beton ușor compactant și beton auto-compactant, precum și a betonului armat cu fibre
( de oțel sau textile) dă ocazia dezvoltării unor noi domenii de aplicare.Standardul DIN 18217
"Suprafețele de beton și foile cofrante" este considerat de bază pentru execuția diverselor tipuri
de suprafețe de beton. Referințele de ordin estetic nu sunt stipulate în acest standard deoarece nu
pot fi impuse reguli în ceea ce privește execuția betonului arhitectural.
Pentru planificarea și execuția structurilor și a elementelor structurale cu cerințe
speciale în ceea ce privește calitatea suprafeței de beton, cooperarea tuturor părților implicate în
execuție este esențială. Așteptările și cerințele proiectanților și ale clienților trebuie să
corespundă în sensul a ceea ce poate fi realizat realmente.
Pentru un rezultat foarte bun, cea mai bună soluție este formarea
unei echipe pentru realizarea betonului arhitectural încă din faza de proiectare. Dacă contractul
nu a fost atribuit din faza de proiectare și încă nu s-a luat o decizie în ceea ce privește
responsabilitatea calitatea suprafeței de beton se recomandă consultarea și stabilirea unor
acorduri cu companiile de specialitate competente ( de ex. producător de cofraje) sau birouri de
proiectare cu experiență. Biroul de proiectare căruia i s-a atribuit proiectul își poate asuma rolul
de coordonator al echipei responsabile cu calitatea suprafeței de beton. 
În construcțiile moderne se utilizează de obicei sisteme de cofraje
sau cofraje ce se compun din componente de sistem. Compatibilitatea componentelor de sistem
are câteva avantaje: pe de o parte, modul logic de asamblare crește șansa ca elementul individual
să fie utilizat corect, iar pe de altă parte  numărul de posibilități de utilizare pe șantier este
multiplicat, astfel costurile de amortizare a echipamentului utilizat - în relație cu proiectul - sunt
reduse. În acelați timp, utilizând sisteme de cofraj este mult mai sigur pentru personalul
responsabil cu execuția.La utilizarea sistemelor de cofraje pentru beton cu față văzută, se va avea
în vedere calitatea cofrajului. Preponderent se utilizează panourile de cofraj, deoarece sunt
disponibile la închiriere în parcurile de cofraje. În acest caz, elementele individuale de cofraj au
diverse procente de închiriere și pot prezenta urme de reparații.
Turnarea betonului este o lucrare profesionala care are ca scop umplerea

3
sau acoperirea unor spatii deja pregatite pentru a primi materialul de constructie. Operatiunea
poate fi realizata folosind mai multe utilaje, printre care o betoniera.
Lucrarea de turnare a betonului necesita o serie de pregatiri anterioare si
ulterioare turnarii imediate. Un rezultat optim al turnarii betonului se obtine doar daca etapele si
cerintele tehnice sunt respectate ca succesiune si timp de executie; pasta din beton este preparata
conform normelor si este livrata la timp.
Turnarea betonului se realizeaza in functie de proiect pentru diferite
constructii civile sau comerciale, acoperirea unor zone cu dale sau placi din beton, sau crearea de
alei, terase sau spatii de joaca si relaxare.
Etapele turnarii betonului sunt: Pregatirea terenului,
realizarea cofrajului si armaturii, nivelarea si finisarea dupa turnarea betonului.Realizarea
incorecta a etapelor de turnare a betonului genereaza un rezultat de slaba calitate si situatii
ulterioare periculoase.

Turnare beton pentru fundatie

Turnarea betonului pentru fundatii se va face cu un anumit tip de beton care va fi turnat
in cofraje intocmai proiectului.Pregatirea cofrajelor si etanseitatea acestora reprezinta o norma de
baza. Armarea se executa cu materiale stabilite in proiect si pe toata suprafata cofrajului.
Asigurarea unui flux neintrerupt de turnare, vibrare si finisare se va face prin
calculul necesarului de beton si durata de turnare, astfel incat pasta de beton sa patrunda omogen
in toata structura cofrajului.

4
 Placa beton casa/cladire
Placa de beton reprezinta acoperirea unei suprafete plane cu beton.
Spatiul in care se realizeaza tunarea betonului trebuie sa fie pregatit si delimitat cu un cofraj si sa
contina o armatura tip plasa metalica.

Pentru ca turnarea sa nu fie intrerupta se estimeaza corect necesarul de beton pentru

umplerea cofrajului.
Turnare beton curte

Pentru extinderea utilizarii confortabile a spatiului privat sau comercial se realizeaza alei
si spatii betonate dupa specificatii dorite.Fie ca se acopera o zona de acces in curtea locuintei sau
a firmei, fie ca sunt necesare dale beton pentru alei sau terase, este important ca lucrarile sa fie
realizate in conditii profesionale.

Turnare beton la temperaturi negative

Turnarea betonului nu se efectueaza la temperaturi negative, deoarece poate fi afectata in timp

rezistenta betonului. Daca situatia nu poate fi evitata se face o adaptare particularizata a
procedurii astfel:
Se micsoreaza cantitatea de apa din pasta de beton;

 Se pregateste o pasta ce include ciment cu intarire rapida;

 Se malaxeaza agregate sortate si cu granulatie potrivita;
 Se extinde timpul de malaxare al pastei de beton;
 Se adauga compusi de tip aditiv specializati pentru priza rapida;
 Se acorda atentie marita vibrarii betonului turnat;

Turnare placa beton pe pamant

Turnarea unei placi de beton pe pamant este o operatiune des utilizata in care se respecta
cateva norme:

 receptionarea unei suprafete plane, continue care sa respecte cerintele beneficiarului.

5
 Un proiect simplu care va inlude pasii de lucru si necesarul de material pentru turnare
placa beton pe pamant, precum si operatiunile realizate dupa turnare:

 Determinarea suprafetei acoperite pentru turnare.

 Pregatirea initiala a suprafetei prin nivelare si indepartare resturi vegetale sau alte
obiecte.
 Realizarea unui cofraj etans la imbinari.
 Montarea unei plase de armatura cu grosime potrivita.
 Turnare si vibrare mecanizata.
 Nivelare si finisare dupa specificatii.

 Realizarea unui spatiu acoperit de beton in curtea casei este un lucru simplu daca tii cond
de cateva aspecte si anume:
Analizeaza si marcheaza zona pe care se va lucra.
 Evita apropierea de spatiile ce includ in subteran trasee de conducte de alimentare cu apa
sau canalizari.
 Lasa in aceste zone spatiu suficient pentru eventuale interventii.
 Nu acoperi cu beton mai mult decat este necesar.
 Solicita asistenta specializata in constructii.
 Respecta indicatiile constructorului daca realizezi in regie proprie cofrajul si armatura.
 Respecta etapele de intarire ale betonului turnat si de intretinere ulterioara.

Ce solutie de beton sa alegi pentru curte

Dupa turnarea betonului in curte finisarea acestuia poate fi realizata cu beton amprentat.
Betonul amprentat se gaseste sub diferite modele si culori, fiind modern si accesibil
financiar.Acesta reprtezinta o solutie ideala pentru trotuarul din fata proprietatii, pentru alei in
curte, pentru placarea garajului, betonul amprentat este solutia optima.

6
 Pe de alta parte pentru accese dificile, in panta, se recomanda beton dezactivat
care ofera o aderenta foarte buna, ce poate fi optimizata in functie de necesitati.

Avantaje

Avantajele date de turnarea betonului sunt modelarea usoara, economie de timp de executie si
durata mare de exploatare:

 Modelare usoara
 Punere in opera in orice forma geometrica si orice dimensiune.
 Materiale componente ieftine.
 Rezistenta sporita la foc.
 Rezistenta sporita la compresiune.
 Aderenta in functie de cerinte.
 Finisaj estetic in functie de context.
 Intretinere facila si cu costuri minime.
 Posibilitate de reparare sau completare usoare.
 Dare in folosire rapida.

Etape de turnare a betonului in curte

In curte se poate otpa pentru placare cu dale de beton, practice si usor de intertinut.

Forma si marimea acestora se alege in functie de spatiu, iar finisajul poate ramane normal sau
amprentat.

7
 Obtinerea dalelor din beton necesita respectarea succesiunii etapelor:

 Pregatire teren –se indeparteaza vegetatia si resturile, tinand cont de planeitate, daca
este cazul si directia ce urmeaza sa fie accesata prin utilizarea lor.
 Cofraj – se confectioneaza la fata locului cu materiale usor de taiat si imbinat, respectand
elementul cheie pentru acest accesoriu de constructie – etanseitate la imbinari.
 Armatura – pentru o structura de beton rigida si trainica, se confectioneaza cu material
potrivit ca grosime si pe toata suprafata cofrajului.
 Turnare propriu-zisa – turnarea se va face continuu pana la umplerea intregii suprafete
pregatite
 Nivelarea si finisarea – in functie de tipul de finisare se vor executa pasii specifici
pentru nivelare si/sau amprentare si sigilare cu lacuri speciale.

 Ca la orice alta lucrare in teren pot aparea modificari si erori umane. Cele mai intalnite 9
greseli ce apar frecvent la turnarea betonului pe santier pot fi partial remediate. Turnarea
betonului neconform proiectului este foarte greu de reparat cu mai mult efort si costuri
suplimentare.

 Iata care sunt principalele greseli in turnarea betonului si cum pot fi evitate:

 1. Betonul este prea gros (vascozitate mare)

 Obtinerea unui beton gros, cu o vascozitate mare este remediata gresit prin adaugarea de
apa in masa betonului.

 O greseala foarte des inatalnita care influenteaza rezistenta betonului.

Intarirea betonului, de fapt a pastei de ciment este o reactie chimica, orice cantitate de apa
in plus nu va fi folosita in aceasta reactie, dar va ocupa un loc in masa betonului.

 Apa in exces adaugata in masa betonului va conduce la obtinerea unui beton mai poros,
cu rezistenta mai slaba la compresiune. Betonul foarte vascos este indicat daca se
foloseste un mecanism de centrifugare sau vibrare a betonului.

8
  Betoanele de foarte buna calitate au un continut mic de apa si sunt folosite la realizarea
de elemente prefabricate de inalta performanta pentru infrastructura si industrie.

 Acest tip de beton se omogenizează si se introduce fortat in forme pentru a avea un bun
contact cu cofrajul si cu armatura. Acestea sunt excelente pentru pardoselile de beton
armat elicopterizat sau amprentat, dar nu este foarte practic pentru turnarea in cofraje si
stalpi sau tuburi de dimensiuni mici.

2. Aruncarea betonului cu lopata sau turnarea de la inaltime mare

 O metoda foarte des intalnita este aruncarea betonului cu lopata sau turnarea de la
inaltime mare. Acest mod de punere in opera a betonului produce segregari, adica
aglomerarea de pietris sau alte agregate in anumite locuri fara ca acestea sa fie legate de
laptele de ciment.

 Acest tip de beton, folosit prin acesta metoda nu mai este omogen si rezistent. De altfel,
in zonele cu segregari, armatura nu mai este protejata si poate fi afectata de coroziune.

Dozarea agregatelor nu mai corespunde deoarece agregatele betonului nu sunt bine

omogenizate, cele grele zboara intr-o parte, iar cele usoare si laptele de beton, ajung in alta parte.
Segregarile reduse la profunzime pot fi remediate relativ usor.

9
Daca segregarea este extinsa in adancime, betonul afectat se va indeparta cu foreza, iar in
anumite situatii se poate ajunge pana la demolarea si refacerea elementului de beton.

Turnarea betonului in cofraje ne-etanse sau turnarea direct pe perna de pietris sunt greseli
foarte des intalnite la mesterii amatori.
Dozarea agregatelor nu mai corespunde deoarece agregatele betonului nu sunt bine
omogenizate, cele grele zboara intr-o parte, iar cele usoare si laptele de beton, ajung in alta parte.

Segregarile reduse la profunzime pot fi remediate relativ usor.

Daca segregarea este extinsa in adancime, betonul afectat se va indeparta cu foreza, iar in
anumite situatii se poate ajunge pana la demolarea si refacerea elementului de beton.

3. Turnarea betonului in cofraje ne-etanse sau turnarea direct pe perna de pietris

Turnarea betonului in cofraje ne-etanse sau turnarea direct pe perna de pietris sunt greseli
foarte des intalnite la mesterii amatori.Acestea conduc la pierderea laptelui de ciment din
compozitia betonului proaspat, lucru care se vede cu ochiul liber, se pierde liantul dintre
granulele de agregat, obtinandu-se un beton sfaramicios, cu rezistenta redusa.Acest lucru
conduce la nisiparea betonului dupa turnare, adica incepe imediat sa se macine si oricat ai matura
nu mai scapi de praf. In cazul cofrajelor realizate manual pentru a reduce acest efect se poate
aplica o folie de PVC pe intreaga suprafata cu care betonul intra in contact, astfel tot betonul
livrat ramane acolo.
4. Lipsa de munca calificata de pe santier si numarul redus de oameni

A turna betonul in cofraje, in boltari, in tevi, etc. nu este un proces simplu care poate fi realizat
de oricine. Indicat este folosirea unei forte de munca calificata si un numar suficient de oameni.
Densitatea betonului este de 2-2,5 tone pe metru cub, iar a betonului armat poate
ajunge pana la 3 tone pe metru cub. Betonul lucreaza si tinde sa se lipeasca de tine facand
pantalonii, cizmele, bocancii, uneltele mult mai grele decat sunt ele de fapt.
De cele mai multe ori, calitatea betonului turnat si finisat depinde de
gradul de pregarire a muncitorilor, de seriozitate si experienta.

10
 5. Lipsa echipamentului de protectie la turnare

Ca in orice alta actiune pe santier este obigatorie prezenta echipamentului de protectie a

muncitorilor.
Lipsa manusilor si a echipamentului de protectie in general, poate avea un impact negativ
asupra turnarii.
Manusa trebuie sa fie impermeabila si calduroasa, deoarece betonul pe piele da o senzatie
de arsura ce poate dura pana la 48 de ore de la expunere.
Timpul in care betonul este lucrabil este limitat de aceea, este nevoie de o echipa
sau grup de muncitori echipati adecvat cu masca sau ochelari mari pentu fata.
6. Lipsa distantierilor din cofraj si de pe armatura

La turnarea, vibrarea, compactarea betonului se vor exercita forte asupra armaturilor, care daca
nu sunt bine securizate, legate si distantate de cofraje, atunci se va turna un beton care nu
conlucreaza cu armatura sau care esueaza total.Astfel ca, cea mai mare gerseala este turnarea
betonului in locuri gresite sau plasarea armaturii in locuri gresite in cadrul elementului
constructiv.
Turnarea gresita a betonului in forma fara armatura inglobata cu acoperirea recomandata a

armaturii este extraordinar de greu sa mai repari greseala.

De cele mai multe ori se demoleaza si se inlocuieste cu alta turnare.

7. Vibrarea incorecta sau nevibrarea betonului

Vibrarea betonului are un rol determinant in atingerea unor rezistente corespunzatoare ale
betonului intarit. Prin vibrare se elimina aerul existent in masa betonului proaspat producandu-se
astfel compactarea acestuia.Timpul de vibrare este strans legat de lucrabilitatea betonului. In
mod evident, un beton fluid va avea nevoie de un timp scurt de vibrare 5-10 secunde in timp ce
un beton foarte vartos are nevoie de 1,5 – 2 min, insa vibrarea excesiva este nociva, producand
separarea laptelui de ciment fata de agregate si conducand in final la segregari.
Vibrarea incorecta presupune afectarea armaturii sau peretilor cofrajului.
Capul vibrator se scufunda incet de sus in jos, nu se plimba in lungul elementelui de beton.

11
Vibrarea se face in pasi mici marunti, incepand cu cantitati mici de beton.O greseala des intalnita
este turnarea intregii cantitati de beton si vibrarea la suprafata cat se poate introduce capul
vibrator. Din pacate acest tip de beton nu va putea evacua aerul din straturile adanci ale turnari.
8. Turnarea betonului pe canicula
Turnarea betonului pe canicula nu este recomandata deocrace la temperaturi mari o parte
din apa din beton se poate evapora, iar timpul de priza a betonului este redus, adica betonul se
intareste mai repede. Aceste fenomene produc contractii mari ale betonului la intarire care la
randul lor conduc la o fisurare puternica a elementelor de beton.

Betonul se incinge cand se intareste, adica se hidrateaza, iar un beton de buna calitate este
cel hidrotehnic, adica un beton cu caldura mica de hidratare. Daca betonul se incinge mult si
pierde repede apa devine poros, fisurat si de proasta calitate.Combaterea efectelor negative pe
care le are turnarea betonului pe timp foarte calduros se face prin protejarea acestuia impotriva
expunerii directe la soare pana la 6 zile dupa turnare, prin utilizarea rogojinilor care tin umbra
sau amplasarea unei folii de PVC negru si opac care sigileaza si umbresc turnarea.
Nu este indicata stropirea betonului cu apa dupa ce a inceput un pic sa se intareasca. De
preferat este amplasarea unor covoare vechi sau haine din bumbac care se stropesc cu apa.
Niciodata nu se stropeste direct betonul in primele 2 zile de la turnare.
9. Turnarea pe timp friguros si masurile de protective
Betonul proaspat turnat la temperaturi sub 0 grade, poate sa inghete. Apa care inca nu
este legata chimic, isi va mari volumul producand fisurarea elementului de beton. Betonul
proaspat care a fost afectat de inghet isi va pierde din rezistenta la compresiune.
Pe timpul iernii se poate turna beton, chiar si la temperaturi negative, datorita faptului ca
reactia de hidratare a cimentului este exoterma, la temperaturi mai ridicate de -3 C nu sunt
necesare masuri speciale, mai ales daca turnarea se face in elementele masive, stalpi, grinzi,
fundatii:
Preîncalzirea agregatelor, prepararea cu apa calda si adaugarea de anumiti aditivi se poate
turna beton si la temperaturi sub -3 C, izolarea cofrajelor, turnarea de beton proaspat incalzit care
mentin in masa betonului o temperatura pozitiva si cat mai constanta pana la intarirea betonului.

Bibliografie:

12
 https://www.elvingroup.com.au/wp-content/uploads/2016/01/concrete_basics.pdf
 https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/—asia/—ro-
bangkok/documents/genericdocument/wcms_101286.pdf
 https://courses.washington.edu/cm420/Lesson1.pdf

13