Faculatea de Construcții și Instalații Iași Specializarea: Ingineria Clădirilor

An 1, Semestrul 2, 2019-2020

Optimizări în construcții

Nume student: Netea Adrian

Cadru didactic: Ș.l. Dr. Ing. Victoria-Elena Roșca

Optimizare – alegerea soluției optime din punct de vedere tehnic și economic dintre mai
multe posibile. În urma unui raționament sau calcul permite găsirea celei mai bune soluții pentru
rezolvarea unei anumite probleme.
Optimizarea consumului de resurse în construcții, în vederea creșterii nivelului calitativ
al întregii activități economice, este o consecință firească a minimizării costului pe întreaga
durată de viață a acestora.
În prezent, adoptarea variantei optime a soluțiilor constructive începând cu faza de
concepție, proiectare și execuția lucrărilor în mediul urban are la bază experiența și intuiția,
susținute de necesitatea obiectivă a creșterii gradului de industrializare și implicit reducerea
duratei de execuție.
Aplicarea metodelor matematice permite alegerea unor proporții optime a sistemelor
constructive analizate în condiții de optimizare a consumului de resurse.
Criteriile de optimizare rezultă din necesitatea de a construi și pot să difere de la o
perioadă la alta, fiind determinate atât de interesele economiei naționale, cât și de resursele
proprii.
În domeniul construcțiilor, criteriul constă în optimizarea succesivă a consumului de
materiale, manoperă și durata de execuție.
Optimizarea se referă la încadrarea consumului de materiale în indicii de consum maximali,
normați, la asigurarea unui nivel dat al productivității, la realizarea unei durate de execuție
prestabilită.
De astfel, industrializarea și gradul de mecanizare sunt o direcție în care preocupările
specialiștilor au găsit un larg domeniu de activitate, având în vedere în primul rând
echipamentele și utilajele performante de execuție din dotarea unităților de profil.
Marile companii din străinătate din domeniul construcțiilor se prezintă în România atât cu
tehnologii de execuție, cât și cu materiale cu randament maxim și parametri superiori celor
existente la noi în anii anteriori.

Exemplu de optimizare în construcții și beneficii

Optimizarea unui proiect de structură de rezistență pentru un ansamblu de imobile format din 3
clădiri cu regim de înălțime D+P+2E+M.
Observându-se o supradimensionare a proiectului, s-a dorit o optimizare a acestuia, reluându-se
calculul și găsind alte soluții.
Faculatea de Construcții și Instalații Iași Specializarea: Ingineria Clădirilor
An 1, Semestrul 2, 2019-2020

Supradimensionarea a produs următoarele dezavantaje:

- Costuri ridicate pentru execuția construcțiilor;
- Durata mare de execuție a proiectului, datorită consumului mare de resurse materiale și umane,
care implica o cantitate mare de manoperă;
- Dificultăți în execuție: cantitate mare de armătură în secțiuni reduse de beton, ceea ce duce la
apariția fenomenului de segregare a betonului în elementele structurale.

Prin optimizarea proiectului de rezistență s-au obținut următoarele diferențe.

La infrastructură, în proiectul inițial era prevăzut un sistem de fundare de tip radier general pe
suprafața demisolului ( jumătate din clădire). Acest lucru a apărut deoarece nu a fost urmărit
corect studiul geotehnic și datorită volumului mare de pereți amplasați în suprastructură.
În urma procesului de optimizare s-a obținut o fundație de tip grinzi continue din beton armat.
Per total, la nivelul infrastructurii s-a obținut următoarea economie de materiale:
- s-a redus consumul de beton cu 15%, respectiv 21 mc.
- s-a redus consumul de armătură cu 34%, respectiv 3400 kg.
La nivelul suprastructurii s-au redus pereții din beton armat, dimensiunile și numărul acestora
fiind cu mult peste necesarul rezultat din calculul seismic efectuat. Această supradimensionare a
pereților din beton armat a condus la încărcări mari la nivelul infrastructurii și necesitatea
apariției radierului general și a grinzilor de fundare cu dimensiuni exagerat de mari.
Economia de materiale de la nivelul suprastructurii a fost:
- consumul de beton s-a redus cu 19%, respectiv 52 mc;
- Consumul de armătură s-a redus cu 38%, respectiv 11300kg.
Prin reducerea dimensiunilor și al numărului de pereți din beton armat a crescut necesarul de
zidărie cu 69%, respectiv 33mc.
În urma optimizării proiectului de rezistență, s-au obținut următoarele avantaje:
- Costuri mai mici pentru execuția construcțiilor;
- Durata de execuție a proiectului a scăzut, reducând consumul de resurse materiale și umane,
implicit și cantitatea de manoperă;
- Dificultatea de execuție a elementelor structurale s-a redus, armarea fiind fără aglomerări de
armături și suprapuneri inutile.

Calculul final pe o singură clădire a evidențiat reducerea costului de realizare a construcției,

economia făcută doar din necesarul de materiale fiind de aproximativ 8.500 euro.
Ținând cont că ansamblul rezidențial este compus din 3 clădiri identice, s-a obținut o reducere de
peste 25.000 euro.