Sunteți pe pagina 1din 8
PRABUSIRE PROGRESIVA 1 Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007 Studiul referitor la Prabusirea progresiva

PRABUSIRE PROGRESIVA

1

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

Studiul referitor la Prabusirea progresiva are multe aspecte. Unele privesc constructiile noi, altele constructiile existente. Unele privesc masurile ce trebuie luate la proiectare pentru a nu apare fenomenul de prabusire progresiva, altele privesc masurile ce trebuie luate pentru a se produce prabusirea progresiva controlata – cazul demolarilor. In etapa contractului corespunzatoare anului 2007 vom trata numai unele aspecte ale demolarii controlate. Titlul fazei este in aceste conditii:

Prabusire progresiva Demolare controlata – siguranta si calitate

Cuprins

1. Metode de demolare a constructiilor

2. Metoda exploziei controlate: avantaje, dezavantaje, costuri

3. Exemple de constructii demolate prin explozii controlate

4. Siguranta. Protectia muncii

5. Protectia mediului natural

6. Legislatia in vigoare – in Romania

7. Program de coordonare pentru interventie la dezastre

8. Masa rotunda

Colectiv de realizare

Carmen BUCUR

Rodica VIERESCU

Traian BADEA

Mircea BUCUR

Anca RUS

BUCUR Rodica VIERESCU Traian BADEA Mircea BUCUR Anca RUS

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR

1. Metode de demolare a constructiilor PRABUSIRE PROGRESIVA 2 Contract cod ID_8 nr. 362 /

1. Metode de demolare a constructiilor

PRABUSIRE PROGRESIVA

2

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

Remodelarea urbană este un proces permanent în viaţa unui oraş. Marturie a avantajelor ce rezulta din acest proces sta arhitectura moderna a multor metropole ale lumii. Acestea au cunoscut atat o eficientizare, cât si o dezvoltare modernă prin eliminarea structurilor inutile sau invechite. În România şi mai ales în oraşele româmiei există un potenţial în acest domeniu ce a început să fie utilizat. Pâna de curând demolarile masive s-au facut în zonele industriale, în afara oraselor mari. În ultimii 2, 3 ani accentul se pune tot mai mult pe demolarea cladirilor industriale din interiorul oraselor, în scopul refolosirii terenurilor, pentru noi constructii Cladirile care si-au depasit vârsta de utilitate sunt atât cladiri destinate activitatilor economice cât si cladiri pentru locuinte. Unul din unghiurile din care pot fi privite aceste

construcţii este cel al pericolului social. Daca cele destinate activitatilor economice nu reprezinta un pericol foarte mare deoarece în viitorul apropiat vor disparea, pentru cele din a doua categorie

– cele de locuit - demolarea nu este înca o optiune si ele reprezinta un pericol pentru societatea civila.

Dezvoltarea economică, materialele şi tipurile constructive ale construcţiilor au impus de-

a lungul timpului şi metoda de demolare. În momentul actual există în principal patru tipuri de demolări.

1.

Demolarea prin explozii controlate – unde construcţia este demolată fără intervenţia utilajelor.

2.

Demolarea mecanică – unde se folosesc doar utilaje pentru demolare.

3.

Demolarea mixtă – la care se foloseşte în proporţie foarte mică, punctual, explozivul, restul făcându-se mecanic

4.

Demolarea manuală – unde nu se pot folosi utilaje mari şi nici explozivi, iar demolarea se face cu mijloace de mică mecanizare [Mareş-Implozia]

2.

Metoda exploziei controlate: avantaje, dezavantaje, costuri

Avantaje. Dezavantaje Metoda demolării clădirilor prin explozie controlată este des folosită, datorită avantajelor evidente pe care le prezintă. În ţara noastră, folosirea ei a început să ia amploare doar în ultimii

ani, datorită legislaţiei care a devenit mai liberă, permiţând unor firme civile să abordeze şi acest domeniu. Dintre avantajele majore ale demolării clădirilor cu ajutorul explozivilor putem enumera:

1. consumul redus de timp,

2. consumul redus de forţă de muncă,

3. cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor metode),

4. valorificarea mai bună a materialelor rezultate din demolare,

5. grad ridicat de securitate.

Exita însa şi dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi rezolvate cum ar fi:

1. protejarea seismică a clădirilor învecinate,

2. continuitatea traficului imediat după împuşcare,

3. menţinere în funcţiune a procesului de producţie pe timpul demolării.

Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu şi a biodiversităţii, daune aduse ecosistemelor

sunt de cele mai multe ori ireversibile. Pe plan mondial sunt consacrate două metode de demolare a clădirilor prin explozie controlată: metoda blocurilor mari şi metoda blocurilor mici. [Iacovescu]

blocurilor mari ş i metoda blocurilor mici. [Iacovescu]

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR

PRABUSIRE PROGRESIVA 3 Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007 1. Metoda blocurilor mari este

PRABUSIRE PROGRESIVA

3

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

1. Metoda blocurilor mari este folosită cu predilecţie în SUA şi presupune distrugerea capacităţii portante a clădirii, fără a face o împărţire în trepte a acesteia.

2. Metoda blocurilor mici, folosită îndeosebi în Franţa (unde coeficientul care ia în considerare natura solului este mai mare comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte metode, folosirea unor trepte de întârziere.

Costuri Costul demolarii unei cladiri prin explozie controlata, este semnificativ mai redus decât cel al unei demolari mecanice. Ar fi bine ca înaintea începerii activităţilor specifice să se stabilească responsabilităţile şi penalităţile. În lucrarea profesorului Vogel, [Vogel], este propusă o formă de calcul pentru stabilirea unui procentaj al fiecărui termen de tipul număr cauze x număr greşeli dintr-un total de 100% astfel ca să se cunoască mereu importanţa relativă a urmărilor fiecărei activităţi.

3. Exemple de constructii demolate prin explozii controlate

Fabrica de paine Titan – noiembrie 2006 Până la sfârşitul anului 2006 întreaga suprafaţă de 70000 m 2 trebuia să fie curăţată. În locul fabricii se vor construi 14 blocuri de locuinţe. Construcţia pe care o prezentăm este cea de a 15-a clădire ce urmează să fie demolată din rândul celor 17 existente pe terenul fabricii de pâine. Are o suprafaţă de aproximativ 100 m 2 şi o înălţime de 35 de metri. Metoda aleasă pentru demolare a fost implozia. Operaţia a eşuat, urmând ca specialiştii să apeleze la alte soluţii pentru demolare. Implozia a distrus numai baza construcţiei, vezi foto – fig. 3.2. În continuare s-a recurs la demolarea mecanică, folosindu-se excavatoare. Directorul firmei de construcţii care se ocupa de demolare, a declarat că implozia nu a reuşit deoarece clădirea care trebuia demolată era între altele două, la distanţă foarte mică şi că forma ei pătrată a contribuit şi ea la insuccesul operaţiei.

Fig .3.2 [internet]

ş i ea la insuccesul opera ţ iei. Fig .3.2 [internet] Au fost luate toate m

Au fost luate toate măsurile pentr

Fig .3.2 [internet] Au fost luate toate m ă surile pent r În literatura de specialitate,

În literatura de specialitate, sunt puţine studiile privind comportarea structurilor în ansamblu la acţiuni distructive. Totuşi din studiul din figura 3.3 [Smith], rezultă că cercetătorii au simulat chiar o situaţie asemanătoare celei de la fabrica de pâine.

Fig. 3.3

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR

4. Siguranta. Protectia muncii Principalele activit ăţ î de protec ţ ia muncii sunt: PRABUSIRE

4. Siguranta. Protectia muncii

Principalele activităţî de protecţia muncii sunt:

PRABUSIRE PROGRESIVA

4

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

1. Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă;

2. Elaborarea şi actualizarea planului de prevenire a accidentelor şi protecţia muncii;

3. Elaborarea de instruţiuni proprii pentru completarea şi aplicarea reglementărilor de sănătate, securitate şi protecia muncii, ţinând seama de prticularităţile activităţilor şi ale unităţii precum şi ale locurilor de muncă;

4. Întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi

instruire a lucrătorilor în domeniul sănătăţii, securităţii şi protecţia muncii;

5. Elaborarea programului de instruire – testare la nivelul întreprinderii şi / sau

unităţii. Evaluarea riscurilor şi documentaţia pentru sănătatea, securitatea şi protecţia muncii este obligatoriu să fie realizate şi să se afle în posesia angajatorului (conform Art. 12 Legea

Materialele de protecţie, care se folosesc pentru sporirea gradului de securitate faţă de acţiunea bucăţilor şi schijelor, sunt de două tipuri [Iacovescu]:

2. material greu – utilizat pentru evitarea proiectării fragmentelor mari de rocă, de tipul ecranelor de cauciuc, ecrane cu inel din fier sau reţea de lanţuri grele:

3. material uşor – utilizat pentru evitarea proiectării fragmentelor cu masă mică şi viteză mare sau care provin din zonele sistemului de aprindere care pot fi:

– ecrane din pâslă industrială;

– împletitură din sârmă;

– ecrane din pânză.

Cele două tipuri de materiale se utilizează frecvent împreună.

5. Protectia mediului natural Prin mediu se înţelege:

1. Dicţionarul enciclopedic român: Totalitatea condiţiilor (relief, climă, celelalte fiinţe vii, etc.) în care trăiesc organismele. Prin mediul inconjurător se înţelege:

1. Emil Racoviţă: totalitatea înfăptuirilor, fenomenelor şi energiilor lumeşti ce vin în contact cu o fiinţă, de care depinde soarta acesteia şi a căror acţiuni provoacă o reactiune în zisa fiinţă.

Principiile fundamentale ale protecţiei mediului sunt:

- principiul prevenirii;

- principiul mediului durabil;

- principiul conform căruia poluatorul plăteşte [Manoliu M.].

Aşa cum am arătat mai înainte, daunele aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori

ireversibile. Din acest punct de vedere se ridică mai multe probleme:

1. Una din probleme este legată de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele

degajate, prin contactul cu precipitaţiile din atmosferă, produc modificări asupra compoziţiei apei şi a solului, crescând capacitatea toxică a acestora.

2. O altă problemă este procesul de descompunere. Acesta este o reacţie chimică în urma căreia

explozivii, ca substanţe constituite din molecule cu structură complexă, trec în mai multe

substanţe cu structură mai simplă. Descompunerea substanţelor explozive în elemente mai simple este influenţată de o serie de parametri cum ar fi:

- natura şi intensitatea impulsului iniţial;

ar fi: - natura ş i intensitatea impulsului ini ţ ial;

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR

PRABUSIRE PROGRESIVA 5 Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007 - c ă ldura degajat

PRABUSIRE PROGRESIVA

5

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

- căldura degajată şi temperatura produşilor;

- durata reacţiei şi respectiv viteza de descompunere;

- spaţiul în care au loc descompunerea precum şi presiunea produşilor rezultaţi;

- cantitatea de substanţă supusă procesului de descompunere.

Ţinând seama de durata şi respectiv viteza reacţiei chimice, [Iacovescu I.] substanţele explozive pot fi transformate în principiu, după una din următoarele forme de descompunere: detonaţie, explozie, deflagraţie, ardere (combustie) şi descompunere termică. Experimental s-a demonstrat că procesul de descompunere a substanţelor explozive, odată început, poate trece de la o formă la

alta. Aceasta este una din principalele proprietăţi ale explozivilor sau compoziţiilor pirotehnice, care a stat şi stă la baza tehnicilor utilizate în pirotehnie.

3. Aportul poluării atmosferei la modificarea fizico-chimică a apei are loc prin depunerea umedă

şi uscată:

- Prin depuneri umede (precipitaţii), poluanţii prezenţi în atmosferă sunt depuşi la

suprafaţa apei. Consecinţa este creşterea pH-ului, a conductibilităţii, încărcarea cu sulfaţi,

nitraţi, cloruri, metale grele. Efectul se resimte mai ales în apele de suprafaţă, afectând totodată şi flora şi fauna. Pulberile contribuie la creşterea opacităţii apei şi încărcarea acesteia cu substanţe toxice.

- Prin depunerea uscată sau umedă a substanţelor toxice pe sol au loc următoarele modificări:

- creşte aciditatea solului; - procesele de regenerare ale solului şi compoziţia acestuia sunt modificate.

4. În cazul vegetaţiei, efectele sunt vizibile şi invizibile:

- Efectele vizibile se manifestă prin necroze, cloroze, reducerea creşterii plantelor şi a rezistenţei la atacul bolii.

- Dintre efectele invizibile amintim: reducerea/inhibarea fotosintezei, degradarea

clorofilei, schimbări în metabolismul proteinelor, în activitatea enzimatică şi în bilanţul lipidelor şi al apei. Mărimea daunelor suferite de plante este în funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, lumină şi umezeală. Legislaţia în vigoare defineşte noţiunea de „deşeuri din construcţii şi demolări” ca fiind deşeuri rezultate în urma reabilitării infrastructuri existente, în urma demolării şi construirii de clădiri noi, respectiv în urma reconstruirii şi extinderii reţelei de transporturi.

6. Legislatia in vigoare – in Romania (selectiv) Constituţia României Protectia muncii Legea nr. 319/2006 – legea securităţii şi sănătăţii în muncă Legea 126/27-12-1995 – privind regimul materiilor explozive Protectia mediului

La elaborare legilor privind mediul înconjurător se iau în considerare patru trăsături fundamentale:

1. Mediul înconjurător nu este un sistem static, ci unul în întregime dinamic;

2. Prejudicierea mediului înconjurător are în general un caracter lent, astfel încât pierderile nu sunt direct şi permanent observabile. De multe ori identificarea pagubelor se face prea tărziu pentru a repara pagubele;

3. Resursele naturale devin din ce în ce mai rare;

3. Resursele naturale devi n din ce în ce mai rare;

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR

4. Protec ţ ia mediului PRABUSIRE PROGRESIVA 6 Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

4. Protecţia mediului

PRABUSIRE PROGRESIVA

6

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

constituie

o

modalitate

extrem

de

importantă

pentru

menţinerea unui mediu înconjurător sănătos. Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului

Legea nr. 107/1996 - Legea apelor

7. Program de coordonare pentru interventie la dezastre

Evenimentele datorate declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generatoare de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care prin amploare, intensitate şi consecinte, ating sau depăşesc nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, poartă denumirea de dezastre. În perioada 1 – 3 octombrie prof. Carmen Bucur a participat la Desaster Response Exercise - ATLAS 2007 care a constat în :

- 1 zi de exerciţiu de sală la Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al Municipiului Bucureşti / a constat în prezentarea activităţii comune România – Germania în decurs de 13 ani şi lecţii-aplicaţii în vederea insuşirii Progamului DMT – Disaster Management Tool, Foto-fig. 7.1

- 1 zi exerciţiu de teren la „o situaţie de urgenţă

- 1 zi Concluzii - ce este de reţinut / la Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al Municipiului Bucureşti

situa ţ ii de urgen ţă al Municipiului Bucure ş ti Foto-Fig. 7.1 Fig. 7.4 [
situa ţ ii de urgen ţă al Municipiului Bucure ş ti Foto-Fig. 7.1 Fig. 7.4 [

Foto-Fig. 7.1

de urgen ţă al Municipiului Bucure ş ti Foto-Fig. 7.1 Fig. 7.4 [ Werder S. ]
de urgen ţă al Municipiului Bucure ş ti Foto-Fig. 7.1 Fig. 7.4 [ Werder S. ]
de urgen ţă al Municipiului Bucure ş ti Foto-Fig. 7.1 Fig. 7.4 [ Werder S. ]

Fig. 7.4 [Werder S.]

Informaţia şi comunicarea sunt două componente fundamentale ale acţiunilor de intervenţie de după dezastru. Infomaţia reprezintă „input-ul” pentru deciziile ce trebuie luate, [Werder S.]. Ea include două tipuri de informaţii: informaţia dinamică de la locul dezastrului şi informaţia statică despre conceptele generale ale managementului dezastrului. Comunicaţia este esenţială pentru schimbul de informaţii între diverşii participanţi la intervenţie. Se propune un modul soft numit Management Information System – MIS – care este inclus în programul DMT. Pentru informaţia de tip dinamic se propune o schemă standard privind schimbul de mesaje, fig. 7.4 [Werder S.].

privind schimbul de mesaje, fig. 7.4 [ Werder S. ].

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR

PRABUSIRE PROGRESIVA 7 Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007 8. Masa rotunda Materialele au

PRABUSIRE PROGRESIVA

7

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

8. Masa rotunda Materialele au fost prezentate la Masa rotundă ce a fost realizată în perioada 16-18 noiembrie 2007. Au participat 16 specialişti reprezentând firme sau persoane fizice autorizate şi având diverse funcţii: directori, cadre didactice niversitare, ingineri proiectanţi sau ingineri în execuţie.

Au fost încheiate protocoale de colaborare cu firmele de specialitate.

protocoale de co laborare cu firmele de specialitate. Fig. 8.1 Fotografii din timpul desfasurarii mesei rotunde
protocoale de co laborare cu firmele de specialitate. Fig. 8.1 Fotografii din timpul desfasurarii mesei rotunde
protocoale de co laborare cu firmele de specialitate. Fig. 8.1 Fotografii din timpul desfasurarii mesei rotunde

Fig. 8.1 Fotografii din timpul desfasurarii mesei rotunde

Bibliografie selectiva

Cărţi

Nr.

Lucrarea Briggs, Gary G., Belytschko T., Hall W. J., Hoffman B., Knoop S. L., Krauthammer T., Moore W. P. Jr., Myerchin B. A., Robertson L. E., Sevin E. - Protecting Buildings from Bomb Damage (Washington D.C.: National Academy Press 1995). Dicţionarul enciclopedic român – Ed. Ştiinţifică şinciclopedică,1986 Mainstone R.J., Nicholson H.G., Alexander S.J. – Structural damage in buildings caused by gaseous explosions and other accidental loadings, 1971-1977 – Building Research Establishment Report, London, Her Majesty’s Stationery Office Mays G.C., Smith P.D. Blast effects on buildings, Thomas Telford, 1995 Manoliu M., Ionescu C. Noţiuni de dreptul mediului Inconjurător – Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996 Mohanu, Gh., Ardeleanu, A. - Ecologie şi protecţia mediului, Bucureşti, Editura Scaiul, 1993. Olsen N. H. Uniaxial stress – strain curves of high strength concrete – Department of Structural Engineering – Technical University of Denmark – Serie R, no. 232, 1990 Tat, S., şi colecti - Explozivi şi tehnica împuşcării în industrie, Bucureşti, Editura Tehnică, 1985. Rojanschi V. şi colectiv - Ingineria şi protecţia mediului Bucureşti, Editura Economică, 1997.

Articole

Nr.

Lucrarea Beshara F.B.A. – Modelling of blast on aboveground structures – I General phenomenology and external blast, Computers and structures, Vol. 51, No.5, pp. 585-596,1994 Bulson P.S.- Explosive loading of engineering structures, E&FN SPON, London, 1997 Dharaneepathy M.V., Keshava M.N. – Critical design for blast-resistant design, Computers and structures, Vol. 54, No. 4, pp.587-595, 1995 Gehbauer F., si altii – The disaster management tool – International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk Mitigation, pp.421-431 – 2007, Romania Iacovescu I. – Metode moderne de demolare a clădirilor prin explozie controlată. Efectele exploziilor asupra mediului înconjurător Ratay R. T. Forensic Structural Engineering – Focus on the United States – Structural Engeneering International, Journal of the International Association for Bridge and structural Engineering, Vol. 17, Nr. 2, pp. 114-118 Rosignoli M. Robustness and Stability of Launching Gantries and Movable Shuttering System – Lessons Learned - Structural Engeneering International, Journal of the International Association for Bridge and structural Engineering, Vol. 17, Nr. 2, pp. 133-140 Starossek Uwe Typology of progressive collapse – author’s version of work that was accepted for publication in Engineering Structures, 2006 Starossek Uwe Progressive collapse of structures – The Annual Conference of the Engineering Committee of the Korean society of Civil Engineers – Invited Lecture, Seoul 2006 Smith J.W. Structural Robustness Analysis and the Fast Fracture Analogy - Structural Engineering International nr. 2 / 2006 pp. 118-123

Engineering International nr. 2 / 2006 pp. 118-123

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR

PRABUSIRE PROGRESIVA 8 Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007 Vogel Th . – Distribution

PRABUSIRE PROGRESIVA

8

Contract cod ID_8 nr. 362 / 1-10-2007

Vogel Th. – Distribution of Loss Expenses to Different Causers - Structural Engeneering International, Journal of the International Association for Bridge and structural Engineering, Vol. 17, Nr. 2, pp. 119-122 Werder S. Knowledge representation for disaster Management - International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk Mitigation, pp.446-456 – 2007, Romania

Reglementări tehnice

Nr.

Lucrarea Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene 1999/92/CE privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii şi securităţii lucătorilor expuşi unui potenţial risc în medii explozive G-4, Lucrări de distrugeri, Bucureşti, Editura Ministerului Apărării Naţionale, 1975. G-4a, Mijloace noi pentru executarea lucrărilor de distrugeri, Bucureşti, Editura Ministerului Apărării Naţionale, 1982. Hotărârea de Guvern nr. 1058/9-08-2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrărilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorită atmosferelor explozive ICIM Bucuresti Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor – Ministerul Mediului şi Gospodăririi apelor Legea 126/27-12-1995 – privind regimul materiilor explozive Legea protectiei mediului nr. 137/1995, Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator - Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 138bis din data de 6 aprilie 1998 Ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului înconjurator. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului (publicată în Monitorul Oficial al României nr.1196 din 30 decembrie 2005) Reguli de comportare şi măsuri de protecţie în caz de dezastre SR EN 13673-1 2005, F 47 Determinarea presiunii maxime de explozie şi a vitezei maxime de creştere a presiunii gazelor şi vaporilor, Partea 1 : Determinarea presiunii maxime de explozie

Alte lucrări

Nr.

Lucrarea Mareş D. Implozia, ultima „reprezentaţie” a unei clădiri – Interviu de Constantin T. Minea E.D. – Protecţia mediului, Note de curs – Univ. Babeş Bolyai Cluj-Napoca Lawrence Livermore National Laboratory - Protecting Environment, National Security and Health – Earth and Environmental Sciences , 1996 Annual Report Lupoae M. Consideraţii privind folosirea energiei exploziei la demolarea controlată a construcţiilor, teză de doctorat, Bucureşti, 2004 Tronaru M. – Aspecte tehnologice privind unele metode de demolare a construcţiilor – lucrare de disertaţie (conducator:

prof. Budan C-tin), UTCB, 2003 WRAP alocă fonduri pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări – Interviu cu Mervyn Jones, directorul Programului WRAP - Anglia

cu Mervyn Jones , directorul Programului WRAP - Anglia

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Director temă: Prof. Carmen BUCUR