Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEZĂ DE DOCTORAT
Rezumat
CONTRIBUȚII LA REDUCEREA CONSUMULUI DE
ENERGIE PRIN VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A
APORTURILOR SOLARE
Doctorand:
Ing. NĂSTASE Gabriel
Coordonator științific:
Prof. dr. ing. Robert GAVRILIUC
BUCUREȘTI
2014
C Cuprins rezumat
CUPRINS 1
-2-
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE 55
-3-
Capitolul
1.1. Introducere
Un perete Trombe este un perete orientat spre soare, promovat ca sistem solar pasiv,
utilizat în proiectele de clădiri cu consum redus de energie. Acest sistem a fost brevetat de către
Edward Morse, în anul 1881 și promovat de inginerul francez Félix Trombe și de arhitectul Jacques
Michel. Constă dintr-un perete cu masivitate mare și un strat de sticlă plasat la câțiva centimetri în
fața acestuia, între acestea formându-se un spațiu de aer, care se supraîncălzește, datorita
efectului de seră.
Termenul de aport solar pasiv este utilizat atunci când are loc creșterea temperaturii într-
un spațiu, temperatura unui obiect sau a unei structuri, ca rezultat al radiației solare. Prin
adăugarea unui perete de sticlă la o fațadă existentă, poziționată spre sud, împreună cu realizarea
unor goluri de ventilare în pereți, fie doar la cel interior, fie la ambii, se realizează un sistem de
încălzire cu aer cald eficient, la costuri reduse.
Radiația solară incidentă pe peretele cu masivitate termică mare este absorbită de acesta,
ceea ce va conduce la încălzirea sa. Apare astfel fenomenul de conducție prin perete, pe măsură ce
-5-
CAPITOLUL 1 - EFICIENȚA ENERGETICĂ ÎN SECTORUL CLĂDIRILOR DE BIROURI ȘI PERETELE TROMBE
temperatura peretelui crește și, astfel, după ce ajunge la suprafața interioară a peretelui căldura
va trece spre cameră prin convecție și radiație, atât timp cât temperatura peretelui depășește
temperatura aerului interior. Timpul de transfer (defazajul) și creșterea de temperatură depind de
tipul și grosimea materialului din care este construit peretele, la un perete de beton defazajul fiind
de aproximativ 18 [min/cm].
* * *
-6-
Capitolul
Acest capitol își propune descrierea și clasificarea fațadelor duble de sticlă utilizate la
anveloparea clădirilor de birouri. Deoarece conceptul de fațadă dublă de sticlă este unul complex,
iar utilizarea și operarea unui astfel de sistem afectează parametrii interni ai clădirii (care de multe
ori interacționează unii cu alții, cum ar fi ventilația naturală, consumul de energie, calitatea aerului
interior, acustica, confortul vizual și termic etc.) literatura studiază subiectul din direcții diferite. A
fost considerată importantă prezentarea câtorva clădiri de birouri, din Europa, la care este instalat
acest sistem, pentru a observa asemănările și deosebirile dintre ele, astfel încât acestea să fie
analizate din mai multe puncte de vedere, având ca țel final stabilirea configurației potrivite pentru
modelul experimental ce s-a realizat în situ, la parterul Facultății de Construcții din cadrul
Universității Transilvania din Brașov, pe fațada sud a clădirii.
Fațadele duble din sticlă sunt o tendință arhitecturală europeană stimulată în cea mai mare
parte de:
• reducerea consumului de energie în timpul de ocupare al clădirii;
• nevoia practică de a îmbunătăți calitatea mediului interior de lucru;
• dorințe estetice pentru o fațadă cu cât mai multă transparență;
• necesitatea de îmbunătățire a acusticii clădirilor plasate în zone zgomotoase.
Colectarea de date ce fac referire la sistemul de fațadă dublă din sticlă a scos în evidență că
atât în literatura tipărită cât și site-uri web acest sistem de este denumit în diferite feluri. Aceste
denumiri includ: fațadă dublă din sticlă; fațadă double-peau, fațadă activă (uzual când ventilarea
prin cavitate are loc mecanic), fațadă pasivă (uzual când ventilarea prin cavitate are loc natural),
-7-
CAPITOLUL 2 - CONCEPTUL DE FAŢADĂ DUBLĂ DIN STICLĂ
fațadă dublă, anvelopă dublă, fațadă dinamică, fațadă ventilată, fațadă dublă din sticlă ventilată,
fațadă inteligentă din sticlă, perete cortină dublu din sticlă.
În această parte, se prezintă diferite definiții, cu scopul de a prezenta unii din cei mai
importanți autori de lucrări, care s-au preocupat de acest subiect și pentru a prezenta pe scurt
modul în care aceștia au definit sistemul de fațadă dublă din sticlă.
-8-
CAPITOLUL 2 - CONCEPTUL DE FAŢADĂ DUBLĂ DIN STICLĂ
Un element crucial pentru a obține un consum scăzut de energie, deci o clădire eficientă
energetic, este limitarea puternică a aporturilor solare în timpul verii. Acest deziderat poate fi
realizat cu ajutorul unui sistem vertical extern de umbrire solară pe fațadele sud, est și vest.
În România aportul solar în perioada de vară printr-o fereastră cu 3 rânduri de sticlă este de
cca. 6,5 [MJ/ m²*zi], pe fațada sud și cca.5,5 [MJ/m²*zi] pe fațadele est și vest. Un sistem extern
reglabil de umbrire poate reduce aporturile solare cu 90-95%, respectiv la mai puțin de 0,5[MJ/
m²*zi].
Din punct de vedere constructiv și al modului de montaj, elementele exterioare de protecție
solară pot fi clasificate în 5 tipuri constructive și anume:
• Elemente exterioare de protecție solară cu lamele în formă de „C”;
• Elemente exterioare de protecție solară cu lamele de formă ovală;
• Elemente exterioare de protecție solară cu lamele din sticlă;
• Elemente exterioare de protecție solară alcătuite din panouri mobile;
• Elemente exterioare de protecție solară sub forma unui ecran;
Fațade ventilate mecanic: în cadrul acestor sisteme aerul este vehiculat cu ajutorul
ventilatoarelor, ceea ce face ca ventilarea să poată fi bine controlată.
Fațade ventilate natural: în cadrul acestor sisteme mișcarea aerului este generată de
-9-
CAPITOLUL 2 - CONCEPTUL DE FAŢADĂ DUBLĂ DIN STICLĂ
Fațadă tip trunchi (ax): atunci când spațiul cavității este împărțit în compartimente
verticale pe întreaga înălțime a fațadei;
Fațade tip coridor: atunci când spațiul cavității este împărțit în compartimente
orizontale, la fiecare nivel, sau la două nivele, cu deschideri (găuri, fante, etc) între nivele
pentru a facilita circulația aerului;
Fațadă tip “box window”: atunci când spațiul cavității este împărțit atât pe orizontală cât și
pe verticală în ferestre individuale;
Fațadă continuă: atunci când spațiul cavității este continuu pe toată suprafața fațadei, fără
nici o divizare intermediară, orizontală sau verticală.
- 10 -
CAPITOLUL 2 - CONCEPTUL DE FAŢADĂ DUBLĂ DIN STICLĂ
În acest capitol a fost prezintat pe larg conceptul de fațadă dublă de sticlă fiind evaluate
unele realizări din Europa, vizitate de către autor; scopul a fost acela de a colecta o serie de date
de ordin constructiv/conceptual, în vederea realizării modelului experimental, ce va fi prezentat în
următorul capitol.
În continuarea celor arătate în acest capitol sunt prezentate sub formă sintetică cele mai
importante caracteristici ale sistemului de fațade duble de sticlă vizualizate la fața locului, de către
autor, în urma mai multor vizite de documentare prin Europa (Tabelul 2.1).
Tabelul 2.1. Comparație între fațadele duble de sticlă instalate pe clădirile exemplificate
compartimentarea
originea debitului
de aer din spațiul
cavitatea fațadei
de vehiculare a
Clădirea
Nr. crt.
Orașul
În funcție de
În funcție de
Țara
intermediar
aerului prin
fațadei
1. Torre Agbar Circulația aerului în ambele sensuri V. Naturală Fațadă continuă
Barcelona
Spania
Interface
2. Circulația aerului în ambele sensuri V. Hibridă Fațadă continuă
Building
10. Raiffeisen Bank Circulația aerului în ambele sensuri V. Naturală Fațadă continuă
Viena
Nürnberg
12. Alimentarea cu aer proaspăt V. Mecanică Fațadă continuă
Germania
Nürnberg Messe
Nürnberg Evacuarea aerului viciat/
13. V. Mecanică Fațadă continuă
Business Tower Alimentarea cu aer proaspăt
Cortină cu aer exterior/Cortină cu
14. C-N. Cherecheș V. Mecanică Box window
aer interior
Iași
Prezentarea unui număr semnificativ de clădiri existente s-a considerat foarte necesară,
pentru a scoate în evidență multitudinea de configurații geometrice care se pot adopta,
diversitatea de sisteme de control a luminii și a intensității radiației solare, posibilitățile de
ventilare disponibile și configurații de vitraje. Scopul acestei analize comparație a fost acela de a
aduce o contribuție în cunoașterea problemelor legate de lipsa unor proceduri standardizate de
calcul al performanțelor termice pentru astfel de sisteme, care în final conduc la dificultăți majore
în stabilirea sarcinilor termice pentru sistemele de termo-ventilare HVAC; totodată s-a dorit o
contribuție în vederea adoptării legislației și normativelor de protecție la foc (aceste tipuri de
clădiri nu sunt amintite). Calculele curente pentru astfel de construcții sunt realizate pentru
scenariul cel mai defavorabil, iar pentru soluții mai complexe se apelează la simulări computerizate
personalizate, care sunt foarte utile, însă consumă un timp considerabil și necesită utilizarea unor
computere tip stații de lucru, care sunt mai scumpe, dar mult mai performante decât un computer
obișnuit, de birou.
Deși s-ar putea spune că problema complexă a performanțelor termice pentru o astfel de
anvelopă, în vederea obținerii unei eficiențe energetice însemnate, este rezolvată în urma
simulărilor pe computer , în realitate ea este rezolvată doar parțial: în exploatarea unei anvelope
cu fațadă dublă trebuie stabilite anumite strategii de control a componentelor sistemului de
fațadă dublă, pentru fiecare sezon climatic, zonă climatică, configurație aleasă.
În următorul capitol se prezintă modelarea fizico-matematică a transferului de căldură
pentru cele două cazuri climatice extreme, specifice zonei Brașov, pentru anvelopa interioară de
tip vitraj dublu termoizolant și apoi prin extinderea metodei, pentru fațada dublă de sticlă tip
”box”.
* * *
- 12 -
Capitolul
3 Modelarea fizico-
matematică a proceselor de transfer de
căldură în cazul FDS
Proiectarea unei fațade duble de sticlă presupune analiza detaliată a multor variabile și
apoi implementarea acestora într-un model care să poată fi supus unei simulări ce poate ține cont
de condițiile atmosferice pe o perioadă de un an, pentru a se putea lua decizii legate de
configurația optimă a unei fațade duble de sticlă și de asemenea asupra modului de operare și a
strategiilor de control pentru aceasta.
Acest capitol descrie modelarea fizico-matematică a proceselor de transfer de căldură ce
apar în cazul fațadelor duble din sticlă. Această modelare va servi la stabilirea condițiilor limită în
cadrul softului comercial cu care se vor realiza simulările și care vor fi prezentate în capitolul
următor, cu scopul final de a valida procesele din cadrul sistemului și mai apoi la compararea
acestora cu valorile obținute din măsurări.
Modelarea numerică a transferului de căldură s-a realizat pentru cele două cazuri climatice
extreme, specifice zonei Brașov. Pentru sezonul cald s-a considerat o temperatură exterioară de
35 oC și pentru sezonul de iarnă s-a considerat o temperatură exterioară de -21 oC.
Rezultatele și concluziile aferente sunt prezentate la finalul capitolului.
- 13 -
CAPITOLUL 3 – MODELAREA FIZICO-MATEMATICĂ A PROCESELOR DE TRANSFER DE CĂLDURĂ ÎN CAZUL FDS
Fig. 3.1. Transferul de căldură și vehicularea aerului printr-o fațadă dublă de sticlă, varianta
simplă, fără dispozitive de umbrire (stânga) și varianta cu un dispozitiv de umbrire poziționat la
mijlocul cavității (dreapta).
- 14 -
CAPITOLUL 3 – MODELAREA FIZICO-MATEMATICĂ A PROCESELOR DE TRANSFER DE CĂLDURĂ ÎN CAZUL FDS
Punctul forte al celor mai multe fațade duble este faptul că pot fi proiectate să aibă
proprietăți variabile astfel încât și aporturile solare și pierderile de căldură prin fațadă să fie
controlate și optimizate prin intermediul sistemelor de management al clădirilor de tip BMS
(Building Management Systems).
𝑄𝑄 𝑇𝑇𝑖𝑖 − 𝑇𝑇𝑜𝑜
=
𝐴𝐴 1 1 1 1 1 (3.1)
ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 + 𝑘𝑘𝑔𝑔𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 + ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 + 𝑘𝑘𝑔𝑔𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 + ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟
- 15 -
CAPITOLUL 3 – MODELAREA FIZICO-MATEMATICĂ A PROCESELOR DE TRANSFER DE CĂLDURĂ ÎN CAZUL FDS
Fluxul unitar global se exprimă de obicei prin coeficientul global de transfer de căldură K:
𝑄𝑄 (3.2)
= 𝐾𝐾 (𝑇𝑇𝑖𝑖 − 𝑇𝑇𝑒𝑒 )
𝐴𝐴
Din ultimele două ecuații se poate scrie expresia coeficientului global de transfer de căldură:
1 1 1 1 1 1
= + + + + (3.3)
𝐾𝐾 ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑘𝑘𝑔𝑔𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑘𝑘𝑔𝑔𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟
Fluxul unitar global de căldură poate fi exprimat și sub formă de rezistență termică a
ferestrei:
𝑄𝑄 (𝑇𝑇𝑖𝑖 − 𝑇𝑇𝑒𝑒 ) (3.4)
=
𝐴𝐴 𝑅𝑅
1 1 1 1 1
𝑅𝑅 = + + + + (3.5)
ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑘𝑘𝑔𝑔𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑘𝑘𝑔𝑔𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟
unde
𝑅𝑅𝑖𝑖 = ℎ
1
; 𝑅𝑅𝑔𝑔 = 𝑘𝑘
1
; 𝑅𝑅𝑏𝑏 = ℎ
1
; 𝑅𝑅𝑒𝑒 = ℎ
1
(3.7)
𝑐𝑐𝑐𝑐 +ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔 𝑐𝑐𝑐𝑐 +ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑐𝑐𝑐𝑐 +ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟
Spațiul dintre cele două foi de sticlă formează o închidere verticală înaltă. Pentru a găsi
transferul de căldură convectiv dintre cele două foi de sticlă, acesta se consideră a fi exprimat în
funcție de numărul lui Rayleigh, Ra și de rata aspectului AR care sunt definite mai jos:
𝛽𝛽𝛽𝛽𝐿𝐿3 (𝑇𝑇2 − 𝑇𝑇3 ) (3.8)
𝑅𝑅𝑅𝑅 =
𝜐𝜐 ∙ 𝛼𝛼
𝐻𝐻 (3.9)
𝐴𝐴𝐴𝐴 =
𝐿𝐿
Criteriul Nusselt poate fi exprimat pentru situația de față cub forma [23]:
- 16 -
CAPITOLUL 3 – MODELAREA FIZICO-MATEMATICĂ A PROCESELOR DE TRANSFER DE CĂLDURĂ ÎN CAZUL FDS
Cele trei expresii (3.74), (3.75) și (3.76), pentru criteriul Nusselt se aplică pentru:
Nu a - regimul turbulent din stratul limită.
Nu b - regimul de tranziție turbulent;
Nu c - regimul laminar din stratul limită;
Expresiile dezvoltate de ElSerbiny și colectivul [24] pentru calculul coeficientului global de
transfer de căldură K, sunt pentru centrul ferestrei, în diverse configurații ale foilor de sticlă.
Înălțimea ferestrei influențează doar criteriul Nu c , ceea ce face ca relația să fie adevărată pentru
anvelopele interioare din cadrul fațadelor duble de sticlă.
Valoarea coeficientului de transfer termic convectiv în spațiul dintre cele două foi de sticlă
se obține apoi cu relația:
𝑁𝑁𝑁𝑁 ∙ 𝐿𝐿
ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 = (3.14)
𝑘𝑘𝑏𝑏
unde k b este conductivitatea termică a gazului dintre cele două foi de sticlă.
Conductivitatea termică k b și vâscozitatea cinematică ν din numărul lui Raylight Ra sunt
evaluate la temperatura medie din spațiul dintre cele două foi, anume
𝑇𝑇2 + 𝑇𝑇3
𝑇𝑇𝑏𝑏𝑏𝑏 = (3.15)
2
𝑄𝑄 1 𝑄𝑄 1
𝑇𝑇1 = 𝑇𝑇𝑖𝑖 − ; 𝑇𝑇2 = 𝑇𝑇1 − ;
𝐴𝐴 ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝐴𝐴 𝑘𝑘𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 (3.16)
𝑄𝑄 1 𝑄𝑄 1
𝑇𝑇3 = 𝑇𝑇2 − ; 𝑇𝑇4 = 𝑇𝑇3 − ;
𝐴𝐴 ℎ𝑐𝑐𝑐𝑐 + ℎ𝑟𝑟𝑟𝑟 𝐴𝐴 𝑘𝑘𝑔𝑔 ⁄𝛿𝛿𝑔𝑔𝑔𝑔 (3.17)
5. Utilizând aceste valori pentru temperaturi, se repetă pașii de la 1 la 3. Dacă aceste noi
temperaturi sunt aceleași cu valorile alocate, procedura se poate opri. Dacă diferă,
procesul se repetă, până la obținerea noilor valori pentru temperaturi.
- 17 -
CAPITOLUL 3 – MODELAREA FIZICO-MATEMATICĂ A PROCESELOR DE TRANSFER DE CĂLDURĂ ÎN CAZUL FDS
Anvelopa exterioară este reprezentată în cazul celor mai multe fațade duble ventilate de o
sticlă securizată, care poate varia în grosime între 8 și 12 mm. Rolul principal al anvelopei
exterioare este acela de a conferi întregii construcții o rezistență corespunzătoare împotriva
condițiilor climatice exterioare, contribuind în același timp și la realizarea unei bune izolații fonice
pentru întreaga clădire. În cazul modelului experimental din cadrul acestei teze de doctorat
anvelopa exterioară este alcătuită din 3 vitraje securizate cu grosimea de 10 mm, amplasate una în
fața anvelopei interioare, la distanța de 1 m (Figura 3.3) și celelalte 2 pe laterale, pentru închiderea
anvelopei.
Între anvelopa exterioară și cea interioară intervine cavitatea fațadei duble, care este un
strat de aer intermediar, care poate avea între 25 cm și 2 m. Rolul acestui strat de aer intermediar
este acela de a contribui la creșterea gradului de izolare termică a întregii fațade, oferind în același
timp posibilitatea ca, în anumite condiții, în interiorul său să poată fi preîncălzit aer pentru
ventilarea naturală sau mecanică a clădirii. În cazul modelului experimental din cadrul acestei teze
de doctorat stratul de aer care delimitează cele două anvelope are grosimea de 1 m.
În acest scop a fost realizată o metodă de calcul a transferului termic printr-o fațadă dublă
din sticlă, având anvelopa interioară realizată conform specificațiilor de la Capitolul 3.2, o cavitate
de aer cu grosimea de 1 m și o anvelopă exterioară realizată din sticlă securizată de 10 mm.
Caracteristicile geometrice ale celor două anvelope sunt prezentate în Tabelul 3.1
Tabelul 3.1. Dimensiunile caracteristice ale fațadei duble din sticlă – modelul experimental de la
Facultatea de Construcții din Brașov
Dimensiuni caracteristice H [mm] l [mm] L [mm]
Dimensiuni anvelopa exterioară 2500 1700 1000
Dimensiuni anvelopa interioară 2000 1700 16
În cartea lui Adrian Bejan [31] – “Convection Heat Transfer. Third edition” și în cartea
”Lecții de termodinamică și transfer de căldură” – Rodica Dumitrescu și Florea Chiriac [32] -
corelarea pentru convecție naturală, în regim laminar, pentru o cavitate cu o laterală rece și
cealaltă caldă se poate calcula cu relația lui Berkovsky și Polevikov:
0,28
𝑃𝑃𝑃𝑃 𝐿𝐿 0,09
����𝐻𝐻 = 0,22 �
𝑁𝑁𝑁𝑁 � � � (3.18)
0,2 + 𝑃𝑃𝑃𝑃 𝐻𝐻
care este valabilă când se îndeplinesc simultan următoarele condiții:
𝐻𝐻
2< < 10; 𝑃𝑃𝑃𝑃 < 105 ; 𝑅𝑅𝑅𝑅𝐻𝐻 < 1013
𝐿𝐿
condiții îndeplinite de cavitate, deoarece
𝐻𝐻
= 2,5; 𝑃𝑃𝑃𝑃 = 0,7; 𝑅𝑅𝑅𝑅 < 2,3 ∙ 109 (𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟) 𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑅𝑅𝑅𝑅 < 3,5 ∙ 108 (𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 )
𝐿𝐿
- 18 -
CAPITOLUL 3 – MODELAREA FIZICO-MATEMATICĂ A PROCESELOR DE TRANSFER DE CĂLDURĂ ÎN CAZUL FDS
- 19 -
CAPITOLUL 3 – MODELAREA FIZICO-MATEMATICĂ A PROCESELOR DE TRANSFER DE CĂLDURĂ ÎN CAZUL FDS
și
a) b)
Fig. 3.4. Difuzivitatea termică a aerului în funcție de temperatură, la presiunea de 1 atm (a) și a
argonului în funcție de temperatură (b)
* * *
- 20 -
Capitolul
În această lucrare pentru simularea transferului termic din cadrul fațadei duble de sticlă se
va realiza o analiză termică în regim staționar, pentru diverse cazuri în care se poate regăsi
- 22 -
CAPITOLUL 4 – SIMULAREA TRANSFERULUI TERMIC ÎN CAZUL FDS FOLOSIND UN SOFT SPECIALIZAT
sistemul, iar pentru a evalua influența sistemului asupra confortului termic din camera
experimentală și pentru a evidenția câmpurile de viteză și distribuția aerului în cadrul sistemului se
vor realiza simulări de tip CFD. Ambele tipuri de simulări vor fi realizate folosind softul comercial
ANSYS.
ANSYS oferă o suită software completă, care acoperă întreaga gamă de fenomene fizice,
oferind acces la simularea fenomenelor din multe domenii ale ingineriei, acolo unde procesele de
proiectare o necesită.
În Figura 4.1 se prezintă câmpul de temperaturi obținut prin rezolvarea sistemului, pentru
simularea transferului de căldură în cazul fațadei duble, în sezonul rece .
Fig. 4.1. Câmpul de temperaturi obținut în cazul fațadei duble, în sezonul rece
Fluxul termic maxim, care poate străbate sistemul în condițiile date are valoarea de 80,14
W/m K și este prezentat în Figura 4.2. După cum se poate observa în figură direcția fluxului termic
2
în sezonul cald este dinspre exterior spre interior, de la TI (temperatura interioară) către TE
(temperatura exterioară).
- 23 -
CAPITOLUL 4 – SIMULAREA TRANSFERULUI TERMIC ÎN CAZUL FDS FOLOSIND UN SOFT SPECIALIZAT
Fig. 4.2. Fluxul termic maxim în cazul fațadei duble, în sezonul rece
În Figura 4.3 se prezintă câmpul de temperaturi obținut prin rezolvarea sistemului, pentru
simularea transferului de căldură în cazul fațadei duble, în sezonul cald .
Fig. 4.3. Câmpul de temperaturi obținut în cazul fațadei duble, în sezonul cald
Fluxul termic maxim, care poate străbate sistemul în condițiile date are valoarea de 23,30
W/m2K și este prezentat în Figura 4.16. După cum se poate observa în figură direcția fluxului
termic în sezonul cald este dinspre exterior spre interior, de la TE (temperatura exterioară) către TI
(temperatura interioară).
- 24 -
CAPITOLUL 4 – SIMULAREA TRANSFERULUI TERMIC ÎN CAZUL FDS FOLOSIND UN SOFT SPECIALIZAT
Fig. 4.4. Fluxul termic maxim în cazul fațadei duble, în sezonul cald
* * *
- 25 -
Capitolul
5 Modelul experimental al
fațadei duble de sticlă tip „box”
Multitudinea de clădiri de birouri cu fațadă dublă din sticlă construite în Europa reprezintă
un bun exemplu în ceea ce privește utilizarea la maxim a resurselor naturale gratuite, a energiilor
regenerabile și a materialelor și sistemelor performante, chiar dacă experiența de proiectare,
comportare și exploatare a unui astfel de sistem de fațadă nu este una foarte bogată la nivel mondial
și cu atât mai puțin în România.
Acest capitol descrie modelul experimental realizat în situ, la parterul Facultății de Construcții
din cadrul Universității Transilvania din Brașov, pe fațada sud a clădirii. Acest model va servi ca bază
pentru toate măsurătorile ce vor fi realizate, cu scopul final de a modela și apoi valida procesele din
cadrul sistemului, pentru ca în final să se determine impactul unei astfel de fațade pe o clădire
plasată în Brașov, România.
Modelul experimental constă dintr-o fațadă dublă de sticlă tip “box”, cu cortină de aer
interior controlată manual, circulație forțată a aerului în cavitate pe timpul verii și sistem de umbrire
tip jaluzele venețiene plasat în interiorul cavității, pe zona mediană.
- 26 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
un capăt al holului de la parter, iar în golul unde este amplasată acum anvelopa interioară a fațadei
duble din sticlă se afla un vitraj termoizolant, cu tâmplărie din PVC.
În acest capitol sunt descrise în mod special următoarele elemente:
• Modelul experimental al fațadei duble de sticlă, de tip box;
• Configurația camerei experimentale;
• Echipamentele de măsurare și achiziție de date;
• Procedee și metode de măsurare și achiziție de date;
Modelul experimental realizat conform Figurii 5.2 este alcătuit dintr-o anvelopă exterioară
ce constă într-o sticlă securizată la exterior, plasată la distanța de 1 m de un vitraj dublu termoizolant
încastrat în golul de fereastra existent, la interior, ce constituie anvelopa interioară a fațadei duble
de sticlă. Între cele două vitraje se realizează
astfel, o cavitate de aer prin care aerul exterior
va circula prin convecție liberă pe timp de iarnă
și prin convecție forțată pe timp de vară. Desigur,
pe timp de vară ventilarea cavității se poate
realiza și hibrid, pentru anumite ore din zi, când
temperatura aerului exterior permite, circulația
aerului poate fi prin convecție liberă, iar când
temperatura aerului exterior crește și
temperatura din cavitate nu mai este
convenabilă, ventilarea cavității se poate face
mecanic.
După cum se poate observa și în Figura
5.1 anvelopa exterioară a fațadei duble din sticlă,
formată din vitrajul frontal și cele două vitraje
laterale, este constituită dintr-un vitraj securizat
de 10 mm, montat într-o tâmplărie de aluminiu.
Toate cele 3 vitraje securizate sunt
încadrate într-o construcție metalică, realizată
din profile de țeavă rectangulară 60x60 mm, care
Fig. 5.1. Vedere exterioară a modelului
dispune de o platformă de lucru, scară de acces
experimental
și balustrade. Închiderea de la partea superioară
a construcției metalice a fost realizată cu panou termoizolant 40 mm, cu miez din spumă
poliuretanică injectat între cele două plăci de metalice, iar la partea inferioară construcția metalică
a fost prevăzută cu o platformă perforată 2x28 orificii, având 12x50 mm, cu rol de grile de ventilare.
Orificiile au fost prevăzute 2x14 bucăți în fața sistemului de umbrire din cavitate și 2x14 bucăți în
spatele sistemului de umbrire din cavitate. Grila de ventilare din planul superior comunică în plan
inferior cu o platformă prevăzută în zona mediană cu două racorduri Ø150 pentru cele două
tubulaturi din PVC.
- 27 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
În timpul verii, datorită efectului de seră care se formează în interiorul cavității, aerul se
supraîncălzește și este necesară evacuarea acestuia, fapt pentru care a fost prevăzut un sistem de
ventilare mecanică a cavității. Sistemul de ventilare mecanică a cavității este alcătuit dintr-un
ansamblu de conducte circulare, din material plastic PVC, DN 150, un ventilator de tubulatură VENTS
TT150, DN 150 și trei clapete de reglaj debit prevăzute cu actuatoare acționate electric, tip BELIMO
LM230A-F, ce pot funcționa în regim de pornit-oprit sau în 3 puncte prestabilite. Ventilatorul are
rolul de a introduce aer exterior pentru a evacua din cavitate aerul supraîncălzit, iar clapetele de
reglaj au fost prevăzute pentru echilibrarea aeraulică a sistemului și pentru separarea celor două
circuite de introducere, în fața și în spatele sistemului de umbrire.
Debitul de aer vehiculat de ventilatorul de tubulatură în cavitatea fațadei duble poate avea
valoarea minimă 467 m3/h și valoarea maximă 552 m3/h [35].
Pentru controlul luminii naturale și al radiațiilor solare ce pătrund în camera experimentală
și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru ocupanți a fost instalat în interiorul cavității, în zona
mediană, un sistem de jaluzele orizontale, cu lamele din benzi profilate ce au lateralele în formă de
sul, fabricate din aliaje speciale de aluminiu emailat, de 80 mm lățime, rezistente la radiațiile UV și
la intemperii. Sistemul este operat electric prin intermediul unui motor 220/240 V, 50 Hz, montat la
partea superioară a jaluzelelor.
Sistemul de jaluzele este complet retractabil permițând astfel un maxim de lumină naturală,
în condiții de lumină scăzută și acces ușor pentru curățarea vitrajelor din interiorul fațadei.
Sistemele de umbrire din interiorul fațadelor duble au însă principalul rol de a reduce
costurile de investiție pentru instalațiile de climatizare și costurile asociate cu funcționarea acestora,
ceea ce face ca o reducere cu un anumit procent, din necesarul anual de energie pentru
răcire/condiționarea clădiri să se transforme în final în economii financiare.
În spatele fațadei duble de sticlă a fost realizată camera experimentală, prin închiderea cu
tâmplărie din aluminiu a holului existent, de la parterul Facultății de Construcții din Brașov.
Dimensiunile globale are fațadei duble de sticlă de tip box și ale camerei experimentale sunt indicate
în Figura 5.2, prezentată mai jos.
- 28 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
Pentru clădirile de birouri din România și nu numai, utilizarea unei anvelope de tip fațadă
dublă de sticlă, corelată cu utilizarea unei strategii de ventilare naturală poate duce la reduceri
semnificative a necesarului, de frig, precum și a celui de căldură. Pentru camera experimentală
adiacentă modelului experimental de fațadă dublă din sticlă de tip box necesarul de frig, pentru
sezonul rece a fost calculat conform standardelor în vigoare la noi în țară și este prezentat sub formă
grafică în Figurile 5.4 si 5.5. Pentru a putea pune în evidență ulterior contribuția sistemului de fațadă
dublă din sticlă tip box ambele necesare, atât necesarul de frig cât și cel de cald au fost determinate
considerând anvelopa alcătuită dintr-un vitraj dublu de tip termoizolant.
- 29 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
În Figura 5.4 se poate observa că cele mai mari contribuții la necesarul de răcire al camerei
experimentale sunt cele de la fereastra cu orientarea sud și cele provenind de la degajarea de
căldură de la oameni. De asemenea, după cum se poate observa tot în graficul din Figura 5.4,
maximul sarcinii termice de răcire apare la ora 1:00 PM și are valoarea 738 W. Sarcina termică cu
valoarea maximă este prezentată în continuare, în graficul din Figura 5.5, pentru a evidenția
contribuțiile componentelor care realizează acest necesar de frig.
Necesarul de căldură este prezentat în continuare sub formă grafică în Figura 5.6, unde se
pot vedea și contribuțiile celor două componente amintite anterior, la valoarea totală a necesarului.
În această situație de observat este faptul că ponderea cea mai mare în cazul necesarului de
căldură pentru camera experimentală este dată de pierderea de căldură prin transmisie, care este
cu aproximativ 25% mai mare decât cea pentru încălzirea aerului infiltrat. În concluzie, în cazul
necesarului de căldură, dacă diferența de temperatură dintre interior și exterior se reduce atunci și
necesarul de căldură scade, condiție care, se realizează prin utilizarea sistemului de fațadă dublă din
sticlă, datorită faptului că în sezonul rece aerul din cavitatea sistemului se încălzește mai mult decât
temperatura exterioară datorită efectului de seră creat de suprafețele vitrate. De precizat este însă
și faptul că în cazul fațadei duble de sticlă și componenta provenită din aerul infiltrat se va reduce
datorită faptului că și aici există o diferență de temperatură între interior și exterior, care va fi
înlocuită cu diferența de temperatură dintre interior și aerul din cavitate, care înlocuiește
temperatura exterioară.
- 30 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
Pentru efectuarea măsurătorilor modelul experimental a fost împărțit în trei zone principale:
exteriorul fațadei, cavitatea fațadei și interiorul camerei experimentale, adiacent fațadei. Aceste trei
zone au fost echipate cu traductori și aparate de măsură și achiziție de date pentru măsurarea
parametrilor mediului.
Traductorii de temperatură sunt termocuple de tip K, având secțiunea 2x0,32, izolație teflon-
teflon, joncțiune de izolare neizolată și o lungime de 3 m pentru fiecare traducto.
- 31 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
Pentru măsurarea temperaturilor și umidităților relative ale aerului din cele 3 zone principale
ale modelului experimental (exterior, cavitate, interior), au fost utilizate 3 termohigrometre digitale,
identice tip PCE-HT110.
5.3.4. Traductorul interior de CO 2
Cum sistemul de fațadă dublă este unul dedicat clădirilor de birouri și cum oamenii petrec
din ce în ce mai mult timp la birou, sau generic în spații închise apare necesitatea controlului calității
aerului interior din aceste spații, punându-se problema respectării unor concentrații admise. Pentru
realizarea unui climat interior nepoluat, în camera experimentală a fost instalat un traductor de CO 2 ,
WÖHLER CDL 210, care dispune și de sondă de temperatură și de umiditate relativă pentru aerul
interior.
Pentru măsurarea intensității radiației solare globale s-a utilizat un piranometru portabil,
robust și simplu de operat, VOLTCRAFT PL-110SM. Aparatul oferă posibilitatea măsurării valorilor
instantanee pentru radiația totală, afișează și poate înregistra valoarea minimă sau maximă a
radiației solare. De asemenea aparatul poate reține valoarea actuală măsurată. Valorile măsurate
pot fi afișate în două unități de măsură, W/m2, respectiv BTU/(ft2h).
Pentru determinarea vitezelor și a debitelor de aer vehiculate prin cavitatea fațadei duble și
prin ventilatoarele de fereastră THM90, instalate pe anvelopa interioară a modelului experimental
a fost utilizat un instrument multifuncțional KIMO VT 300.
1
IAQ=Indoor Air Quality (Calitatea Aerului Interior)
- 32 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
Intensitatea radiației solare globală a fost măsurată într-un singur punct, și anume în
interiorul cavității, în spatele sticlei securizate. Măsurătorile s-au efectuat prin citiri directe, datorită
faptului că aparatul portabil utilizat nu permite achiziția și stocarea datelor măsurate. Măsurătorile
au fost făcute orar, în câteva zile considerate relevante, iar pentru celelalte zile în care nu au fost
efectuate măsurători directe s-a utilizat literatura de specialitate, mai precis ”Volumul III - Anul
climatic tip pentru municipiul Braşov. Date climatice orare” disponibile ca anexă la Metodologia de
calcul al performanței energetice a clădirilor din 26.06.2013.
- 33 -
CAPITOLUL 5 – MODELUL EXPERIMENTAL AL FAȚADEI DUBLE DE STICLĂ TIP „BOX”
Măsurarea intensității luminoase s-a efectuat pe masa de lucru a biroului situat în camera
experimentală, la înălțimea de aproximativ 80 cm.
* * *
- 34 -
Capitolul
6 Rezultatele cercetărilor
experimentale
Transferul de căldură și performanța energetică a fațadelor duble din sticlă sunt influențate
de câmpurile de viteză și temperatură din interiorul cavității, deci de coeficienții de transfer de
căldură prin convecție, care pot varia în funcție de strategia de ventilare aleasă pentru cavitate
(naturală, mecanică sau hibridă) și în funcție de prezența sau nu a radiației solare. Cercetarea
experimentală de față își propune investigarea detaliată a acestora, pe modelul existent al fațadei
duble din sticlă, de tip box, prezentat în capitolul anterior; au fost concepute mai multe strategii de
testare, care să acopere diferite situații din exploatarea unui astfel de sistem.
Când se vorbește despre transferul de căldură în cadrul unui fațade duble din sticlă
temperaturile care interesează în mod deosebit sunt cele de pe suprafețele sistemului, temperatura
volumului de aer din cavitate și temperatura aerului exterior, care în final definesc temperatura
aerului din camera experimentală, respectiv din spațiul unde se dorește un anumit nivel de confort
termic. Desigur toți acești parametri sunt influențați de intensitatea radiației solare, de prezența sau
absența și poziția sistemului de umbrire în cadrul sistemului și de modelul de curgere al aerului prin
cavitatea fațadei. În cadrul acestei lucrări măsurătorile nocturne servesc drept situație de referință
pentru calculul indicatorilor de performanță termică a sistemului de fațadă dublă de sticlă, rezistență
termică, coeficient global de transfer de căldură și flux termic transmis, pentru a respecta
metodologia de calcul standard, care nu ia in calcul intensitatea radiației solare. Măsurările diurne
arată, ținând cont de indicatorii de performanță termică, influența și rolul intensității radiației solare
în cadrul sistemului în reducerea consumului de energie pentru spațiul adiacent sistemului, respectiv
în camera experimentală.
Acest capitol este divizat în două părți: prima prezintă rezultatele cercetărilor în legătură cu
transferul termic realizate pe modelul experimental prezentat în capitolul anterior, și care vizează
comportamentul dinamic al unei fațade duble tip ”box” în condiții climatice reale și cea de-a doua
- 35 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
parte, în care se prezintă câteva rezultate relevante referitoare la climatul interior din camera
experimentală, adiacentă fațadei.
Tabelul 6.1. Cazurile propuse pentru evaluarea experimentală a sistemului de fațadă dublă
din sticlă
Deși măsurătorile experimentale din cadrul modelului au fost efectuate la fiecare trei minute
s-a considerat util din punct de vedere practic doar prezentarea valorilor orare, pentru parametrii
de interes. Cum pentru ambele sezoane criteriul de selecție al zilelor relevante pentru prezentarea
rezultatelor experimentale a fost valoarea maximă a temperaturii exterioare, pentru situația de vară
a fost selectată ziua de 29 iulie 2013, când temperatura exterioară a fost 34,7 oC, iar intensitatea
radiației solare globală a avut valoarea maximă de 467,3 W/m2.
- 36 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
În Figura 6.1, în partea stângă se prezintă evoluția orară a intensității radiației solare pe cele
două componente, directă și difuză, împreună cu intensitatea globală a radiației solare iar în partea
dreaptă este reprezentată intensitatea globală a radiației solare corelată grafic cu temperatura
exterioară.
29 iulie 2013
Fig. 6.1. Valorile orare ale intensității radiației solare directă, difuză și globală pentru ziua 29 iulie
2013, zi senină și valorile orare ale temperaturii exterioare a aerului, corelate cu intensitatea
radiației solare globală pentru ziua 29 iulie 2013, zi senină
În graficele prezentate mai sus se pot observa variațiile orare ale parametrilor exteriori care
intră în calculul transferului termic și care au rol important în stabilirea performanțelor energetice
ale unui sistem de fațadă dublă din sticlă tip box. Se poate observa că deși valoarea maximă a
intensității radiației solare se înregistrează la ora 13:00 valoarea maximă a temperaturii exterioare
este înregistrată la ora 16:00, acest lucru explicându-se prin faptul că efectul de temperatură se
produce ca urmare a acumulării de căldură din radiația solară, iar acumularea de căldură este
progresivă. Practic radiația solară, în lungime de undă mică (<0,2 μm), care nu produce efecte
termice, incidentă pe suprafața Pământului, este absorbită de corpurile de pe Pământ, care radiază
la rândul lor cu lungime de undă lungă (≈30 μm), care are efecte termice, în acest fel producându-
se încălzirea aerului. Se produce astfel un defazaj între cele două mărimi, care în situația celei mai
călduroase zile din anul precedent a fost de 3 ore.
Fig. 6.2. Variația orară a temperaturii exterioare în data de 29 iulie 2013 și corelare între variația
orară a temperaturii exterioare și variația orară a temperaturii interioare, din camera adiacentă
modelului experimental, în data de 29 iulie 2013
- 37 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
Dacă analizăm graficele din Figura 6.2 putem spune că minimul temperaturii exterioare
pentru ziua selectată s-a înregistrat la ora 6:00, având valoarea de 16,67 oC și maximul s-a înregistrat
la ora 16:00, după cum s-a menționat și mai sus. Însă, este foarte interesant faptul că deși această
temperatură exterioară variază destul de mult, diferența de temperatură între valoarea maximă și
valoarea minimă fiind de 18,07oC în interiorul camerei experimentale variația temperaturii este
foarte mică, ecartul de temperatură între valoarea maximă și valoarea minimă fiind de doar 1,4oC.
Se mai poate observa, de asemenea și că valoarea maximă a temperaturii interioare s-a înregistrat
la ora 17:00, adică defazat cu o oră față de momentul când s-a înregistrat maximul pentru
temperatura exterioară.
În cadrul acestui studiu gradienții de temperatură cu direcție verticală nu sunt atât de
relevanți deoarece sistemul de fațadă dublă din sticlă tip ”box”, în discuție nu poate avea înălțimea
cu mult mai mare decât lățimea; el prezintă, însă un interes deosebit pentru studiul fațadelor duble
din sticlă de tip ”coridor”, ”trunchi” sau de tip ”cortină”.
Cavitatea formează un spațiu de acumulare a căldurii între exterior și interior. Cum
temperatura din acest spațiu influențează sarcinile de răcire/încălzire din camera experimentală,
adiacentă sistemului de fațadă dublă tip ”box”, se impune urmărirea și interpretarea variațiilor de
temperatură în funcție de condițiile climatice exterioare, pentru fiecare din cele 3 situații propuse.
Tot în situația de vară, pentru a scoate în evidență și mai bine comportamentul dinamic al
sistemului de fațadă dublă de sticlă s-au adoptat 4 strategii de testare. Aceste strategii de testare
implică măsurători pentru perioade care încep de la câteva zile, până la două săptămâni. Cazurile
studiate sunt centralizate în Tabelul 6.2, prezentat în continuare, unde sunt trecute și diferitele
condiții de funcționare pentru fiecare perioadă în parte.
Strategia 1 2 3 4
Perioada 21 iulie - 2 august 6 – 13 august 19 – 26 august 26 – 29 august
Clapete reglare
toate închise toate deschise toate deschise toate deschise
debit
Ventilatorul oprit oprit oprit pornit
Poziția lamelelor
sistemului de
umbrire
- 38 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
temperatura aerului exterior (TE), respectiv variația temperaturii aerului din interiorul cavității, în
cazul de față în fața sistemului de umbrire (CFSU).
Pentru situația de iarnă a fost selectată ziua de 31 ianuarie 2014, când temperatura
exterioară a fost -8,6 oC, iar intensitatea radiației solare globală a avut valoarea maximă de 131,8
W/m2.
În Figura 6.3 se prezintă, pentru ziua de 31 ianuarie 2014 evoluția orară a intensității radiației
solare pe cele două componente, directă și difuză în corelare cu intensitatea radiației solare globale.
31 ianuarie 2014
Fig. 6.3. Valorile orare ale intensității radiației solare directă, difuză și globală pentru ziua
31 ianuarie, zi noroasă și valorile orare ale temperaturii exterioare a aerului, corelate cu
intensitatea radiației solare globală pentru ziua de 31 ianuarie 2014, zi noroasă
După cum se poate observa și din graficul prezentat mai sus în cea mai friguroasă zi din acest
sezon rece radiația solară directă a fost egală cu ca difuză, ceea ce altfel spus ziua de 31 ianuarie
2014 a fost o zi noroasă. Valoarea maximă a radiației globale a fost înregistrată la ora 1:00 PM și de
asemenea se mai poate observa că intervalul de măsurare a intensității radiației solare a fost de 11
ore, cu începere de la ora 8:00 AM și cu finalizare la ora 6:00 PM, spre deosebire de situația de vară,
când intervalul a fost de 16 ore, cu începere de la ora 5:00 AM și cu finalizare la ora 9:00 PM.
Fig. 6.4. Variația orară a temperaturii exterioare în data de 31 ianuarie 2014 și variația orară a
temperaturii exterioare TE în corelație cu variația orară a temperaturii interioare TI, din camera
adiacentă modelului experimental, în data de 31 ianuarie 2014
- 39 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
Fig. 6.4. Corelare între variația orară a temperaturii exterioare și variația orară a temperaturii
interioare, din camera adiacentă modelului experimental, în zilele de 29 și 30 ianuarie 2014
Este însă foarte interesant de remarcat cât de mult avantajează în condiții de iarnă instalarea
unui sistem de fațadă dublă de sticlă tip box: pentru întreg sezonul rece, nu doar pentru o zi
semnificativă; în acest sens se prezintă în continuare un grafic de variație a temperaturii aerului
exterior (TE) cu temperatura aerului interior (TI), din camera experimentală adiacentă. Valorile
prezentate în Figura 6.5 au fost măsurate în perioada 21 decembrie 2013 – 20 martie 2014.
Fig. 6.5. Corelare între variația temperaturii exterioare TE și variația temperaturii interioare TI, din
camera adiacentă modelului experimental, pentru tot sezonul rece
- 40 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
Se vede imediat că temperatura interioară medie este aproximativ 20 oC, (mai exact 20,85
o
C). Temperaturile măsurate care depășesc valoarea de confort (20oC) reprezintă 69,2% din totalul
valorilor măsurate. Trebuie menționat că temperatura medie exterioară pentru perioada la care se
face referire a fost aproximativ 4oC, ceea ce înseamnă că a fost un sezon rece destul de ”călduros”.
Unde se înregistrează cea mai ridicată temperatură în cadrul sistemului în sezonul rece?
Pentru a răspunde la această întrebare se prezintă în continuare (Figura 6.6) un grafic în care sunt
reprezentate 3 curbe care ilustrează evoluția temperaturilor aerului din cavitate și anume: în fața
sistemului de umbrire (CFSU), pe lamelele sistemului de umbrire (SUMM) respectiv în spatele
sistemului de umbrire (CSSU), pentru perioada de timp 21 decembrie 2013 – 20 martie 2014.
Fig. 6.6. Variația temperaturii aerului în fața sistemului de umbrire (CFSU), pe lamelele sistemului
de umbrire (SUMM) și în spatele sistemului de umbrire (CSSU) pentru întreg sezonul rece
Cum era de așteptat chiar și în sezonul rece, când radiația solară are valori mult mai mici
decât în sezonul cald, se poate observa cum cea mai mare temperatură se înregistrează tot pe
lamelele sistemului de umbrire de tip venețian, amplasat în zona mediană cavității.
Analizând graficele din Figura 6.20 se poate spune că în cadrul unui sistem de fațadă dublă
din sticlă, cu sistem de umbrire cu lamele, de tip venețian, temperaturile cele mai înalte se
înregistrează pe lamelele sistemului de umbrire, amplasate în cavitatea interioară fațadei, între cele
două anvelope interioară și exterioară. Ecartul de temperatură între aerul interior (TI) și suprafața
interioară a anvelopei interioare (T1) variază între 5 și 7 oC, ecartul de temperatură dintre suprafața
interioară a anvelopei interioare (T1) și suprafața exterioară a anvelopei interioare (T4) variază între
15 și 18 oC, ecartul de temperatură între suprafața exterioară a anvelopei interioare (T4) și suprafața
interioară a sticlei securizate (T5) variază între 1 și 6oC.
- 41 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
Realizarea și menținerea unei ambianțe termice plăcute pentru ocupanții unei clădiri este o
cerință obligatorie, care trebuie avută în vedere încă din faza de proiectare a acesteia.
Aceste măsurători au fost efectuate folosind aparatul WÖHLER CDL 210, cu datalogger, prin
amplasarea acestuia pe biroul din camera experimentală, la înălțimea de 1,3 m, astfel încât acesta
să fie în imediata apropiere a zonei de lucru. Aparatul a fost programat să preia măsurători la
intervale de 300 s, iar măsurătorile au fost realizate în regim continuu, prin monitorizări directe.
Pentru a pune în evidență modul în care este influențat nivelul de CO2 de către prezența
ocupanților, nivelul de CO2 au fost realizate trei scenarii diferite, în camera experimentală, adiacentă
fațadei duble:
Măsurătorile au fost efectuate pe o perioadă de peste 2 ore pentru fiecare din scenarii și
rezultatele obținute sunt prezentate în graficul din Figura 6.7.
Înainte de a comenta rezultatele obținute trebuie făcută mențiunea că aparatul de măsură
a concentrației de CO2 din camera experimentală are presetate 3 nivele de calitate:
- 42 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
După cum se poate observa în cazul primului scenariu, având cortina de aer închisă bioxidul
de carbon generat de prezența persoanei în interiorul camere experimentale se acumulează și după
aproximativ 20 de minute se depășește pragul de nivel BUN și se trece în zona de NORMAL, iar după
încă o jumătate de oră de stat în incintă nivelul de CO2 depășește nivelul NORMAL și se trece în zona
de SLAB.
Fig. 6.7. Nivelul de CO2 în aerul din camera experimentală adiacentă fațadei duble, cu 1 persoană
în interior și 3 scenarii de ventilare a cavității
- 43 -
CAPITOLUL 6 – REZULTATE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
Deși în graficul din Figura 6.8 se prezintă doar nouă ore dintr-o singură zi este evident că într-
o zi relativ însorită, cum a fost cea de 1 aprilie 2014 sistemul de fațadă dublă de sticlă asigură nivelul
minim de iluminare, ba chiar mai mult într-o zi însorită valoarea intensității luminoase este și de
două ori mai mare decât valoarea necesară din condiții de confort.
Fig. 6.8. Măsurarea intensitate luminoasă în camera experimentală, la înălțimea 0,785 m, în data
de 1 aprilie 2014
În cadrul acestui studiu nivelul acustic nu a fost măsurat, dar ar fi interesat de văzut pe viitor
dacă o investiție într-o a doua fațadă de sticlă, pentru o clădire existentă sau nouă merită făcută,
doar luând în calcul reducerea nivelului de zgomot.
* * *
- 44 -
Capitolul
În această teză a fost analizat procesul de transfer de căldură în cazul unei fațade duble de
sticlă tip ”box” prin trei metode:
experimental, prin măsurători efectuate în condiții climatice reale, pe un model
construit la Facultatea de Construcții din Brașov;
fizico-matematic, prin extinderea unei metode de calcul corectate, de la calculul
fațadelor cu vitraj dublu termoizolant;
prin simulări computerizate, în regim staționar, utilizând un soft comercial.
Fiecare din cele trei metode utilizate prezintă avantaje și dezavantaje, care pe scurt la
metoda experimentală înseamnă obținerea de informații prețioase, dar prin costuri ridicate, la
metoda fizico-matematică înseamnă rezultate teoretice, care trebuie verificate mereu cu o altă
metodă și de asemenea înseamnă consultarea unei bibliografii considerabile, iar în cazul
simulărilor computerizate înseamnă o conectare a principiilor teoretice cu rezultate practice,
obținute prin utilizarea în cele mai multe cazuri a unei stații de lucru performante corelată cu
utilizarea unui software puternic, care în final înseamnă o investiție inițială serioasă.
În cadrul acestui capitol se urmărește analiza comparativă a rezultatelor și metodelor
utilizate pentru îndeplinirea scopului propus.
În Capitolul 5 din teză sunt centralizate sub formă tabelară, în Tabelul 5.4 valorile obținute
din modelarea fizico-matematică a transferului de căldură în cazul anvelopei interioare (vitraj
dublu termoizolant 4-16-4 cu argon între foile de sticlă) și în cazul fațadei duble de sticlă, pentru
cele două sezoane cu valori extreme în cazul temperaturilor exterioare, sezonul cald (vara),
respectiv sezonul rece (iarna). Pentru că metoda fizico-matematică pentru fațada dublă din cadrul
acestui studiu este o extensie a unei metode de calcul a indicatorilor de transfer termic în regim
- 45 -
CAPITOLUL 7 – ANALIZĂ COMPARATIVĂ A REZULTATELOR ȘI METODELOR UTILIZATE
staționar pentru anvelope de tipul vitraj termoizolant cu două foi s-a considerat necesară
compararea rezultatelor obținute cu modelul fizico-matematic și cele obținute prin simularea cu
un soft specializat (Capitolul 6).
Rezultatele comparative pentru toate cele trei metodele și pentru ambele situații, sezonul
cald și sezonul rece sunt prezentate în Tabelul 7.1. respectiv Tabelul 7.2.
Metoda Temperaturi TI T1 T2 T3 T4 T5 T6 TE
experimentală Valori [ C]
o
25,64 25,43 - - 20,88 17,73 - 16,67
Metoda fizico- Temperaturi TI T1 T2 T3 T4 T5 T6 TE
matematică Valori [ C]
o
25,64 24,24 24,19 20,70 20,64 17,41 17,27 16,67
Simularea Temperaturi TI T1 T2 T3 T4 T5 T6 TE
computerizată Valori [oC] 25,64 24,09 24,02 20,08 20,07 16,89 16,85 16,67
Pentru că anvelopa interioară, vitrajul dublu termoizolant este un sistem compact în cadrul
studiului experimental nu au putut fi măsurate cele două temperaturi de pe suprafețele interioare
ale vitrajelor, T2, respectiv T3. De asemenea, în cadrul modelului experimental nu a fost măsurată
nici temperatura T6, de pe fața exterioară a sticlei securizate, deoarece acest lucru implica
achiziția unor traductori de temperatură cu lungime mai mare decât cei standard, de 3 m utilizați
la măsurarea temperaturilor de pe toate celelalte suprafețe.
Metoda Temperaturi TI T1 T2 T3 T4 T5 T6 TE
experimentală Valori [oC] 14,49 13,25 - - 0,32 -6,87 - -8,57
Metoda fizico- Temperaturi TI T1 T2 T3 T4 T5 T6 TE
matematică Valori [ C]
o
14,49 10,98 10,84 1,72 1,58 -6,75 -7,07 -8,57
Simularea Temperaturi TI T1 T2 T3 T4 T5 T6 TE
computerizată Valori [ C]
o
14,49 11,15 11,02 2,19 2,17 -7,98 -8,09 -8,57
În cadrul acestui studiu au fost analizate două situații comparative: anvelopa cu vitraj dublu
termoizolant și fațada dublă de sticlă. În Tabelul 7.3 sunt centralizate datele comparative pentru
cele două situații considerate, ele fiind sintetizate în funcție de temperaturile medii lunare pentru
Brașov (media anilor 2005-2007, de la stația meteo Ghimbav): rezistențele termice R, coeficienții
globali de transfer de căldură K, densitățile de flux termic Q/A și fluxurile termice aferente.
Suprafața vitrată A, pentru care se determină fluxul termic în ambele cazuri are valoarea de 3,4
m2 .
- 46 -
CAPITOLUL 7 – ANALIZĂ COMPARATIVĂ A REZULTATELOR ȘI METODELOR UTILIZATE
Ianuarie
250
Decembrie Februarie
200
150
Noiembrie Martie
100
50
Octombrie 0 Aprilie
Septembrie Mai
August Iunie
Iulie
Geam dublu termoizolant 24 mm Fațada dubla din sticlă
Fig.7.1. Comparație între fluxul termic printr-un vitraj dublu termoizolant și prin sistemul de fațadă
dublă din sticlă, pentru o perioadă de un an, raportat la temperatura medie lunară din localitatea
Brașov
Analizând rezultatele se observă cum valoarea rezistențelor termice în cazul fațadei duble
din sticlă au crescut față de rezistențele termice ale vitrajului dublu termoizolant cu aproximativ
37% și odată cu acestea scad și pierderile de căldură prin sistemul de fațadă, lucru care este
evidențiat și în graficul din Figura 7.1, prezentat mai jos, pentru fiecare lună a anului.
Tot din graficul din Figura 7.1 se mai poate deduce faptul că în afară de cele 3 luni de vară
iunie, iulie și august pentru zona climatică Brașov sistemul de fațadă dublă din sticlă are un efect
- 47 -
CAPITOLUL 7 – ANALIZĂ COMPARATIVĂ A REZULTATELOR ȘI METODELOR UTILIZATE
bun, reducând pierderile de căldură, prin comparație cu un vitraj dublu termoizolant ca urmare a
creșterii rezistențelor termice.
Dacă se introduc rezultatele obținute pentru fațada dublă în calculele pentru necesarul de
căldură, respectiv necesarul de frig aferent camerei experimentale fațadei duble de sticlă și se
compară cu situația inițială, în care se considera doar anvelopa interioară alcătuită dintr-un vitraj
dublu termoizolant se constată că se obțin reduceri semnificative, ale celor două sarcini. Aceste
reduceri se traduc mai departe prin dimensiuni mai mici pentru echipamentele instalațiilor HVAC
și prin reduceri ale consumului de energie pe toată perioada anului. Se prezintă în continuarea sub
formă de grafice reducerile aduse celor două sarcini, în cazul utilizării rezultatelor obținute pentru
sistemul de fațadă dublă de sticlă.
Fig. 7.2. Repartiția procentuală a aporturilor, degajărilor în cazul necesarului de frig (stânga),
respectiv a pierderilor de căldură în cazul necesarului de căldură (dreapta) în cazul utilizării fațadei
duble de sticlă ca anvelopă a camerei experimentale
Dacă în cazul când s-a considerat doar anvelopa interioară ca fațadă la camera
experimentală, aporturile prin elementele fără inerție termică erau în procente 56%, în cazul
fațadei duble de sticlă aceste aporturi pe timp de vară scad până la 51%, sau dacă ne raportăm la
valori, acestea scad de la 410 W la 338 W. Reducerea acestor aporturi în procente este de 18% și
această reducere conduce la o scădere a necesarului total de frig cu 10%, de la valoarea inițială de
738 W, la valoarea de 666 W, în cazul fațadei duble de sticlă.
În cazul necesarului de căldură reducerea semnificativă apare în cazul pierderilor de
căldură prin transmisie, unde acestea scad de la 57% la 41%, sau valoric, de la 257 W la 134 W, în
timp ce necesarul de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat scade de la valoarea de 191 W, la
valoarea de 190 W, deci nesemnificativ. Aceste reduceri conduc la o valoarea a necesarului global
de căldură pentru camera experimentală redus cu aproximativ 28%, de la valoarea inițială de 448
W la valoarea de 324 W, în cazul fațadei duble de sticlă.
În cadrul acestui studiu au fost utilizate toate cele trei modalități de abordare, sau strategii
de modelare, fiecare cu avantajele și dezavantajele ei. Toate cele trei metode au capacitatea de a
furniza estimări rezonabil de precise pentru sisteme complexe, într-un timp destul de scurt. Se
- 48 -
CAPITOLUL 7 – ANALIZĂ COMPARATIVĂ A REZULTATELOR ȘI METODELOR UTILIZATE
prezintă în continuare, în Tabelul 7.4 unele diferențe dintre cele trei strategii de modelare utilizate
în cadrul acestei teze, ca urmare a experienței dobândite de autor în urma utilizării acestora.
Strategii de modelare
Elementul de comparație
Analitic Simulare Experiment
Efortul de construire a modelului Modest Arbitrar Mare
Complexitatea modelului Nelimitată Nelimitată Limitată
Costuri de investiție Mici Mari Mari
Flexibilitate Mare Mare Limitată
Timp de documentare Foarte mare Scurt Mare
Date necesare Multe Puține Puține
Timp de rulare/achiziție date Scurt Mare Mare
Cunoștințe CAD Nu Da Nu
Cunoștințe de programare Arbitrar Da Nu
Experiență în interpretarea rezultatelor Mică Mare Foarte mare
Detalii ale rezultatelor Multe Foarte multe Multe
După cum se poate observa din analiza prezentată în prima parte a acestui capitol a celor
trei metode utilizate, diferențele între valori sunt destul de mici, în cele mai multe cazuri sub 1 oC.
Cel mai mare avantaj pe care îl oferă un model analitic este acela că necesită puține date
de intrare pentru obținerea unor rezultate într-un timp scurt, dar pe de altă parte modelele
analitice sunt destul de limitate în complexitate.
Cel mai mare avantaj cu care vine simularea pe computer este tocmai abilitatea de a
modela sisteme complexe, cu un grad de detaliere mare, ceea ce acoperă golul modelului analitic
și conduce la obținerea unor rezultate mai apropiate de cele reale.
Modelul experimental este ideal pentru efectuarea unui studiu, însă necesită costuri mari
de investiție, se consumă un timp mare pentru construirea modelului, pentru achiziția de date și
flexibilitatea este limitată atunci când se pune problema unei optimizări a sistemului.
O concluzie interesantă în cazul ambelor situații studiate, de vară respectiv de iarnă este
aceea că se valorifică aporturile solare la maxim, prin utilizarea sticlei (care este un material fără
inerție termică) ca anvelopă la clădire și în același timp se reduc sarcinile termice și implicit
consumurile de energie. Aceste rezultate conduc la atingerea scopului acestui studiu.
* * *
- 49 -
Capitolul
Energia este vitală pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru economia acesteia [52].
Energia oferă locuri de muncă oamenilor, confort și mobilitate pentru aceștia și este necesară
pentru a genera și menține un nivel de trai ridicat in spațiul industrial, comercial și social. În același
timp, producția și consumul de energie din zilele noastre, bazat pe resurse naturale
- 50 -
CAPITOLUL 8 – CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIUBȚII PERSONALE
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Izolare acustică Reduce suprafața utilă
Izolare termică iarna/vara Poate apare fenomenul de supraîncălzire
Răcire de noapte Mărește greutatea structurii de rezistență
Ventilare naturală Costuri de investiție mai mari
Transparență/aspect estetic modern Costuri de operare
Iluminat natural Costuri de întreținere
Protecția sistemelor de umbrire exterioare Debit de ventilare mărit pe timp de vară
Reducerea încărcărilor pentru sistemele
exterioare de umbrire Zgomote transmise prin cavitatea fațadei
Securitate sporită Lipsa BMS în cazul unor clădiri existente
Lipsa unor metodologii de calcul
Confort termic standardizate pentru transferul de căldură
Se poate aplica și clădirilor vechi sau celor
care necesită renovare/conservare Prea puțin integrat sistemul în normative
Cavitatea poate fi utilizată ca ieșire de Dificultăți în stabilirea necesarului de
urgență în caz de incendiu frig/căldură
Costuri de construcție mai mici decât în
cazul altor clădiri “inteligente” Economii de energie supraestimate
Se reduce presiunea atmosferică datorată Necesită simulări computerizare
vântului personalizate
Economii de energie
Analiza rezultatelor teoretice și experimentale a condus la o serie de concluzii și observații
particulare, care vor fi prezentate în continuare:
rezistenta termica R pentru fațada dubla de sticlă tip ”box” este cu 37% mai mare
decât în cazul unei ferestre sau anvelope cu vitraj dublu termoizolant;
ceea ce înseamnă că prin adoptarea unei fațade duble de sticlă, care să respecte
configurația geometrică prezentată în cadrul acestui studiu se reduce fluxul termic
- 52 -
CAPITOLUL 8 – CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIUBȚII PERSONALE
- 53 -
CAPITOLUL 8 – CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIUBȚII PERSONALE
lucrarea de față reprezintă o contribuție în acest domeniu. Analizele realizate în cadrul acestui
studiu pot fi considerate o bază solidă pentru studiile viitoare în domeniul transferului termic dar
și fluiodinamic și al eficienței energetice a clădirilor cu fațadă dublă de sticlă.
Teza de față aduce contribuții care vizează atât proiectarea, cât și execuția și operarea unei
clădiri cu fațadă dublă de sticlă, în condițiile climatice din România și oferă direcții de cercetare
pentru viitor. Contribuțiile personale referitoare la aportul de cunoaștere și direcțiile de cercetare
viitoare sunt prezentate în continuare:
Pentru a depăși simplul rol de sistem de izolare termică/fonică o fațadă dublă de sticlă
trebuie controlată de un sistem BMS (Building Managment System) care permite pe lângă
monitorizarea parametrilor de confort și a celor energetici și un control, respectiv o eficientizare
complexă.
* * *
- 54 -
B Bibliografie
[1] Mat Santamouris - „Advances in Building Energy Research – volume 3”, Editura Earthscan,
UK, 2009;
[2] J. A. Clarke – Energy simulation in Building Design, Second Edition, Editura Butterworth-
Heinemann, 2001;
[3] SR 1907-1-1997 - Calculul Necesarului de Căldură - Prescripții de Calcul;
[4] Duffie, J., A., Beckman, W.,A. - Solar Engineering Of Thermal Processes, Editura J Wiley &
Sons, NewYork, Chichester, Brisbane, Toronto, Singapore, 1991;
[5] G. N. Tiwari - Solar Energy: Fundamentals, Design, Modelling and Applications, Editura
Narosa, India, 2002
[6] P. Achard, R. Gicquel - European Passive Solar Handbook: Basic Principles and Concepts for
Passive Solar Architecture, Preliminary Edition, Commision of the European Communities,
Directorate-General XII for Science, Research and Development, Solar Energy Division, 1986
[7] Nwosu P. Nwachukwu, Wilfred I. Okonkwo - Effect of an Absorptive Coating on Solar Energy
Storage in a Thrombe wall system, Energy and Buildings, 2007
[8] Guohui Gan – A parametric study of Trombe walls for passive cooling of buildings , Energy
and Buildings, 1998
[9] Harris Poirazis – Double Skin Façade for Office Buildings – Literature review, Department of
Construction and Architecture, Division of Energy and Building, Hans Follin, LTH, Lund,
Report No EBD-R--04/3, Suedia, 2004
[10] http://www.glass-design.ro/tipuri-sticla-32.html
[11] Saelens D. - Energy Performance Assessment of Double Skin Facades, Ph.D. Dissertation,
Katholieke Universiteit Leuven, Belgium, 2002
[12] http://en.wikipedia.org/wiki/Berlaymont_building#cite_ref-24
[13] Daylight in Ventilated Double Skin Facades – The Berlaymont Building: a louvers facade by
Arnaud Deneyer, Xavier Loncour and Peter Wouters
[14] http://samynandpartners.be/
[15] http://www.dowcorning.com/content/publishedlit/62-1447-01.pdf
[16] http://clientarea.vkgroup.be/ShowNews.asp?CT=911&ID=1299
[17] http://server.filozofia.bme.hu/~kerekgyarto/Hollandia/2012/nappali/MIMOA_Guide_AMSTE
RDAM.pdf
[18] http://www.buildingcommission.com.au/resources/documents/AGBM_Final_Report_-
_attachment.pdf
[19] http://www.raiffeisen-klimaschutz.at
[20] http://www.nuernberg-convention.de/en/ncc/
- 55 -
BIBLIOGRAFIE
[21] http://www.construction21.eu/romania/data/exports/pdf/crystal-tower-business-center-
breeam.pdf
[22] Myer KUTZ – “Heat Transfer Calculations”, Chapter 8 - “Heat Transfer through a Double-
Glazed Window” P. H. Oosthuizen, David Naylor, McGraw-Hill, August, 2005;
[23] Wareen M.Rohsenow, James P. Hartnett, Young I Cho – ”Handbook of Heat Transfer. Third
Edition”, McGraw-Hill, 1998;
[24] S. M. ElSherbiny, G. D. Raithby and K. G. T. Hollands – ”Journal of Heat Transfer 104: 96-
102” – ”Heat Transfer by Natural Convection across vertical and inclined air layers”, 1982;
[25] EN 673:1997 - “Glass in building – Determination of thermal transmittance (U value) –
Calculation method” – Sticla în clădiri – Determinarea transmitanței (valoarea U) – Metodă
de calcul. European Committee of Standardization, 1997;
[26] http://www.yourglass.com/configurator/gb/en/toolbox/configurator/main.html
[27] ISO 10077-1:2006(E) ”Thermal performance of windows, doors and shutters – Calculation of
thermal transmitance – Part 1: General” – Performanța termică a ferestrelor, ușilor și
jaluzelelor – Caluculul transmitanței termice – Partea 1: Generalități. International
Organization for Standardization - ISO, 2006;
[28] Florea Chiriac, Aureliu Leca, M. Pop, Adrian Badea, L. Luca, Nicolae Antonescu, D. Peretz -
“Procese de transfer de căldură și de masă în instalațiile industriale”, Editura Tehnică, 1982;
[29] E. Sandu, A.M. Bianchi, C. Mihăilă, V. Caluianu, N. Antonescu – “ Termotehnică și aparate
termice”, Editura Didactică și Pedagogică, 1982;
[30] Ioan Vlădea – ”Tratat de termodinamică tehnică și transmiterea căldurii”, Editura Didactică
și Pedagogică, 1974;
[31] Adrian Bejan – “Convection Heat Transfer. Third edition”, Editura John Wiley & Sons, Inc.,
2004;
[32] Rodica Dumitrescu și Florea Chiriac - ”Lecții de termodinamică și transfer de căldură”,
Editura Conspress, București, 2010;
[33] SR EN ISO 6946:2009 – Părți și elemente de construcție. Rezistență termică și coeficient de
transmisie termică. Metodă de calcul. Asociația de Standardizare din România – ASRO, 2009;
[34] SR EN ISO 12631:2013 – Performanța termică a fațadelor cortină. Calculul coeficientului de
transfer termic, Asociația de Standardizare din România - ASRO, martie 2013;
[35] http://www.ventilation-system.com/item/314/TT_150/;
[36] http://export.renson.be/Louvres-Nightcooling_4.html
[37] STAS 6648/1-8 - Instalații de ventilare și climatizare. Calculul aporturilor de căldură din
exterior. Prescripții fundamentale;
[38] SR 1907-1-1997 - Calculul Necesarului de Căldură- Prescripții de Calcul;
[39] SR EN 15251:2007, intitulat ”Parametrii ambianței interioare pentru proiectare și evaluare a
performanței energetice a clădirilor, care se referă la calitatea aerului interior, confort
termic, iluminat și acustică”;
[40] Normativ I5:2010 [2] – Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalațiilor
de ventilare și climatizare – Indicativ I5 – 2010;
[41] SR EN 13779:2007 [3] - - Ventilarea clădirilor cu altă destinație decât cea de locuit. Cerințe
de performanță pentru instalațiile de ventilare și de condiționare a aerului din încăperi;
- 56 -
BIBLIOGRAFIE
[42] http://www.infostar-pascani.ro/download/fise/ISU-MMC-24C.pdf;
[43] http://www.pce-instruments.com/english/measuring-instruments/installation-tester/air-
humidity-meter-pce-instruments-air-humidity-meter-pce-ht-110-det_60498.htm;
[44] http://www.woehler.de/shop/de/wohler-cdl-210-co2-datenlogger-produkt.html;
[45] http://www.germanelectronics.ro/pdf/101038-an-01-ro-Piranometru_PL110SM.pdf;
[46] http://www.pce-instruments.com/english/measuring-instruments/installation-
tester/illuminometer-pce-instruments-illuminometer-pce-174-det_60939.htm;
[47] http://www.kimocanada.com/Francais/pdf/Manuels-
francais/Portables%20(2002)/8_Classe%20300/NT%20VT300.pdf;
[48] http://www.testo.ro/resources/media/global_media/produkte/testo_480/Brour_testo_480.
pdf;
[49] http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_solar%C4%83;
[50] http://www.vitan.ro/Ingineria_Proceselor_I/IV-Regimuri%20de%20curgere.pdf;
[51] Enciclopedia Tehnică de Instalații, Manualul de instalații. Instalații de Ventilare și Climatizare.
Ediția II a. Editura ARTECNO, București, 2010;
[52] http://www.energy.eu/publications/KHAJ07001ENC_002.pdf
[53] Năstase G. – Transferul de căldură și masă într-o fațadă dublă de sticlă, Conferința Națională
de Instalații - Instalații pentru începutul mileniului III, Sinaia 2010;
[54] Năstase G., Gavriliuc R., Șerban A., Horneț M. – Office buildings with double-skin façade in
Europe, Conferința CIBV 2012, ISSN 2285-7656, ISSN-L 2248-7648, Editura Universității
Transilvania din Brașov, 2012;
[55] Năstase G., Gavriliuc R. – “Transferul de căldură printr-un geam dublu tip termopan”,
Conferința Națională de Instalații - Instalații pentru începutul mileniului III, Sinaia 2012;
[56] Năstase G., Gavriliuc R., Șerban A. – ”Heat transfer through box double-skin façade”,
WSEAS International Conference, ISSN: 2227-4359, ISBN: 978-960-474-352-0, Budapest,
Hungary, 2013;
[57] Năstase G., Gavriliuc R., Șerban A. – ”Experimental research in heat transfer relation for a
box double-skin facade”, 44th HVAC&R International Congress and Exhibition Belgrade, Sava
Center, 4–6. XII 2013;
[58] Năstase G., Șerban A., – ”Box window double skin façade. Heat transfer validation through
inner envelope”, Conferința CIBV 2013, ISSN 2065-2127, ISSN-L 2248-7648, Editura
Universității Transilvania din Braşov, 2013;
[59] Năstase G., Gavriliuc R., Șerban A. – ”Box double-skin façade. Experimental model in Brașov,
Romania”, WSEAS International Conference, ISSN: 2227-4359, ISBN: 978-1-61804-188-3,
Braşov, Romania, 2013;
[60] Năstase G., Gavriliuc R., Șerban A., – ”Fațadă dublă din sticlă tip box. Rezultate
experimentale pentru sezonul cald”, Energie, Eficiență, Ecologie și Educație. Conferință
tehnico-științifică cu participare internațională, Chișinău, Republica Moldova, 2014;
[61] Năstase G., Gavriliuc R., Șerban A., Boian I. – ”Fluid flow and heat transfer for a box double-
skin façade in Brasov, Romania”, Romanian International Conference On Energy
Performance of Buildings, București, Romania, 2014;
- 57 -
BIBLIOGRAFIE
[62] Năstase G. – ”Fațadă dublă de sticlă tip box. Rezultate experimentale - Box double-skin
façade. Experimental results”. Buletinul Ştiinţific al Universităţii Tehnice de Construcţii
Bucureşti, L-ISSN: 1224-628X, București, 2014;
[63] F. Chiriac, A. Șerban, L. Drughean, A. Ilie, I. Boian, I. Doboși, R. Calotă, G. Nastase – “Low
power absorption refrigeration systems, with storage, for air conditionig, driven by
renewable energy sources”. ISSN: 2269-1901, COlloque FRancophone en Energie,
Environnement, Economie et Thermodynamique - COFRET'14, Paris - Cnam, France, 23 - 25
avril 2014;
[64] Serban A., Chiriac F., Boian I., Nastase G. – ”Radiant and convective heating & cooling using
renewable energy. testing laboratory”, The 5th “Romanian Conference on Energy
Performance of Buildings” (RCEPB-V)29 – 30th of May, 2013, ISBN: 978-973-755-934-0,
Editura MatrixRom, Bucharest, Romania, 2013;
[65] Năstase G. - „Transferul de căldură și masă într-o fațadă dublă de sticlă”, Conferința
Națională de Instalații, Sinaia 2010; ISBN: 978-973-755-648-6, Editura MatrixRom, București;
[66] Năstase G. - „Schimbător de căldură aer-sol pentru sisteme de ventilare organizată”,
Conferința Națională de Instalații - Instalații pentru Construcții și Confort Ambiental, ISSN:
1842-9491, Tipografia Universității ”Politehnica” din Timișoara, Timișoara 2009;
[67] Năstase G. - „Avantajele unui acoperiș verde”, Conferința Națională de Instalaţii, Sinaia
2009, ISBN: 978-973-755-527-4, Editura MatrixRom, București;
- 58 -