Partea 1 Modulul Constructii Final

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
MODUL CONSTRUCTII
PARTEA I
EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA
CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA
PARTEA II
AUDITUL ENERGETIC
DOCUMENTATIA DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII
pentru o cladire de locuit in comun

din municipiul Oradea
DIRECTOR CURS EXECUTANT

Prof. Dr. Ing. Dan TUDOR ing. Micu CRISTALIN
Curs Postuniversitar ,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA

A CLADIRILOR EXISTENTE ,,
Martie - Aprilie 2010
1
MODUL CONSTRUCTII
PARTEA I
EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA
CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA
2
CUPRINS
pag.
Cuprins 3
Cap.1 Tema lucrarii pentru modulul de constructii 4
1.1. Tema lucrarii cursantilor “ATESTAT AUDITORI ENERGETICI” 4
1.2. Documente conexe 9
1.2.1. Cerere pentru acordarea certificatului energetic al cladirii. Anexa 1. 9
1.2.2. Fisa de analiza termica si energetica. Anexa 2. 9
Cap. 2. Evaluarea performantelor energetice ale cladirii studiate 9
2.1. Investigatia preliminara 9
2.1.1. Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii 9
2.1.2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea 9
cladirii in mediul construit
2.1.3. Evaluarea starii actuale a cladirii prin comparatie cu solutia din proiect 9
2.1.4. Prelevarea de probe fizice 10
2.2. Determinarea valorilor parametrilor termo-energetici ai 10
elementelor de constructie perimetrale
2.2.1. Dimensiunile caracteristice geometrice ale cladirii 10
2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie 11
2.2.3. Rezistenta specifica globala a cladirii 21
2.2.4 Verificarea stabilitatiitermice a elementelor de constructie si a incaperilor
in perioada de vara-iarna 23
2.3. Determinarea coeficientului global de izolare termica 24
2.4. Determinarea temperaturilor pe suprafata interioara a elementelor de constructi
exterioare si a temperaturii din interiorul cladirii 25
2.5. Necesarul anual de caldura si emisia anuala de CO2 28
2.6. Penalizari acordate cladirii certificate si motivarea acestora 29
2.7. Notarea energetica a cladirii analizate 29
Cap. 3. Cladirea de referinta 30
3.1 Definirea 30
3.2 Performantele termo-energetice 31
3.3 Consumul anual specific de caldura 32
3.4 Emisia de CO2 32
3.5 Notarea energetica a cladirii de referinta 32
Cap. 4. Concluzii 33
ANEXE
Cerere pentru acordarea certificatului energetic. ANEXA 1 35
Fisa de analiza termica si energetica . ANEXA 2 36
Certificat energetic Nr. 410080-008218-150410 ANEXA 3 44
Bibliografie 50
3
Cap. 1 Tema lucrarii pentru modulul constructii
1.1 TEMA LUCRARII CURSANTILOR „ATESTAT AUDITORI ENERGETICI”-AE-c

MODUL CONSTRUCTII
SA SE REALIZEZE EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA respectiv AUDITUL ENERGETIC,
pentru o cladire de locuit in comun, cu releveul si sectiunea (pentru o camera de la etaj curent) din
figura(vezi si exemplu de Audit de pe C.D.).
 cladirea are P+2E cu patru camere pe nivel, (casa scarii inclusa intr-o camera, sau pe
coridor):
o pereti exteriori din caramida plina normala de 37.5cm;
o pereti interiori de rezistenta de caramida plina de 25cm.
o pereti interiori despartitori de caramida plina de 12.5cm;
o acoperis terasa necirculabila, conceptie 1970;
Releveul camerei si sectiune verticala se dau alaturat.
Se dau urmatoarele date despre cladire:

 zona climatica pentru temperaturile de vara-zona III-a, Te=+280C;
 zona climatica pentru temperaturile de iarna-zona II-a, Te=-150C;
 ferestre cuplate, cu deschidere interioara cu doua foi de sticla simpla de 3mm, cu distanta
de 40mm intre foi;
 tencuiala interioara de var de 1.5cm;
 tencuiala exterioara de ciment-var de 2,5cm;
 zugraveli exterioare deschise la culoare, decolorate,afectate de condens;
Datele care nu sunt date mai sus se vor adopta la libera alegere/apreciere.
OBS. In functie de optiunea solicitata se va rezolva:
 pt. AE-c FISA DE EXPERTIZARE, (pina la „Inst. de incalz. inter.”), CALCULUL
PENALIZARILOR, NOTE DE CALCUL, (pina la Determinarea Necesarului Anual de
Caldura pt. Incalzire, cf NP 048 si GT 036/037, inclusiv coeficientul Global de izolare
termica al cladirii), CERTIFICATUL ENERGETIC, INFORMATII PRIVIND CLADIREA
EXPERTIZATA, (ANEXA LA CERTIFICATUL ENERGETIC-partea de c-tii);
Notele de calcul vor fi conduse numai pentru „Cladirea reala” si „Cladirea de referinta”
DATE SUPLIMENTARE „Cladirea reala”:

 Consumul anual specific de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii la nivelul sursei de
caldura: qinc, an, sursa=474kWh/m2an;
 Consumul specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum: 101kWh/m2an.
 Consum de energie pentru iluminat 15 kWh/m2an.
DATE SUPLIMENTARE „Cladirea de Referinta ”:
 Consumul anual specific de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii la nivelul sursei de
caldura: qinc, an, sursa=105kWh/m2an;
 Consumul specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum: 60 kWh/m2an.
 Consum de energie pentru iluminat 5.8 kWh/m2an.
OBS.
4
1. PENTRU GRADUL I SI II SE VA COMPLETA CERTIFICATUL ENERGETIC (EXISTENT SI
PE C.D.), IAR PENTRU GRADUL I SE VA REALIZA SI AUDITUL ENERGETIC(Studiul de
Fezabilitate in rezumat) AL CLADIRII, inclusiv Evaluarea economica a interventiilor.

2. Calculele se conduc atat pentru „CLADIREA REALA” cat si pentru „CLADIREA DE

REFERINTA”
3. TEMA PREZENTA SE VA CONTINUA LA „MODULUL DE INSTALATII”
4. PREZENTA TEMA SE VA ANEXA IN LUCRAREA DE EXAMEN DE FINALIZARE CURS
DE PREGATIRE, DUPA ABSOLVIREA AMBELOR MODULE.
5
120
220
500
500
97,5
190
90
25
180
90 100 115 12,5 207,5

250
220
210
20 12 10
150
260
90
6
10,25
2,60
0,22
8,24
2,60
0,22
2,60
0,50
0,25 0,30
5,00 5,00
0,50 0,35 0,50
7
A
120
150
37,5 500 25 500
A CAMERA
20°
12,5
500
90
85
BAIE
120
22°
207,5 115
12,5
B B
250
220
25
500
- 15°C
8
1.2. DOCUMENTE CONEXE

1.2.1. Cerere pentru acordarea certificatului energetic al cladirii. Anexa 1.
1.2.2. Fisa de analiza termica si energetica. Anexa 2.
Cap. 2. EVALUAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE CALADIRII STUDIATE (P+2E)
2.1. INVESTIGATIA PRELIMINARA
2.1.1. Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii

În cazul de faţă nu putem discuta despre analizarea documentaţiei care a stat la baza
execuţiei clădirii, întrucât nu suntem în posesia acesteia.
Întrucât pentru rezolvarea temei primite folosim datele de la cap. 1.1., vom face referire la
aspectele prezentate în MC 001/3 - 2006, pct. III. 2.2.1.1.
2.1.2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit

Admitem ca blocul de locuinte P+2E, 4 camere pe nivel se afla in Oradea.
Cladirea nu este umbrita, presupunem ca este situata fata de cladirile invecinate (care au
acelasi regim de inaltime), la distante 17, 20, 17, 20 m.
Analiza elementelor caracteristice se face in conformitate cu Mc 001/ 3-2006, partea III.
2.2.1.2.
2.1.3. Evaluarea starii actuale a cladirii prin comparatie cu solutia din proiect
In conditiile unei cladirii reale un avantaj major il reprezinta existenta documentatiei care a
stat la baza constructiei CARTEA CONSTRUCTIEI.
In conditiile in care aceste documete nu exista se impune verificarea in detaliu a
elementelor de constructie perimetrale cu notarile de rigoare.
La cladirea existenta vom urmarii starea elementelor de constructie perimetrale atat la
interior cat si la exterior acordand o atentie sporita zonelor de intersectie intre trei elemente de
constructie plane si la colturi.
Pentru evidentierea zonelor degradate cu pierderi mari de caldura utilizam mijloace
fotografice.
9
Pentru evaluarea starii cladirii in vederea evaluarii performantelor cladirii avem in vedere
prescriptiile Mc 001/ 3-2006, partea III. 2.2.1.3.1.
2.1.4. Prelevarea de probe fizice
In situatia de fata nu putem vorbi despre prelevarea de probe fizice, dar in situatia reala in
cazul in care elementele de constructie prezinta o degradare mare datorata umezelii se impune
prelevarea de probe pentru laborator.
In conditiile in care au fost utilizate materiale de constructie pentru care nu avem la

dispozitie tabele pentru stabilirea caracteristicilor termodinamice acestea se pot determina in urma
probelor de laborator sau a bibliografiei existente din epoca realizarii constructiei.
Ne propunem sa determinam cauzele care au dus la degradarea materialelor elementelor

de constructie in vederea stabilirii masurilor tehnice de reabilitare.
Avem in vedere prescriptiile Mc 001/ 3-2006, partea III. 2.2.1.4. In urma investigarii
preliminare intocmim fisa de analiza, Anexa 1, care cuprinde elementele necesare estimarii
consumului anual de energie pentru incalzirea spatiilor, iluminat si prepararea apei calde pentru
consum menajer.
2.2. DETERMINAREA VALORILOR PARAMETRILOR TERMOENERGETICI AI

ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PERIMETRALE ALE CLADIRII EXISTENTE
2.2.1. Dimensiunile caracteristice geometrice ale cladirii

Dimensiunile caracteristice ale cladirii se stabilesc in baza documentatie
desenate anexate, valorile rezultate sunt prezentate in tab. 1.
Tab.1. Dimensiuni caracteristice
Nr.crt. Dimensiune caracteristica Simbol Valoare UM

1 Inaltimea caracteristica H 8,24 m
2 Perimetru interior P 46,50 m
3 Aria placii pe sol As 133,25 mp
4 Aria terasei As=ATc 133,25 mp
5 Aria tamplarie exterioare AFE 21,60 mp
6 Aria usii de la intrarea in bloc AUE 3,96 mp
7 Aria peretilor exteriori opaci APE 383,16 mp
8 Aria anvelopei A 675,22 mp
9 Volumul cladirii V 1.097,98 mc
10 Volumul interior incalzit Vinc 1097,98 mc
11 Gradul de compactitate A/ V 0,61 m
12 Aria ferestrei AF 1,80 mp/ buc
13 Aria utila a incaperilor Ainc 372,45 mp
incalzite
14 Aria locuibila ALOC 243,90 mp
10
2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie
2.2.2.1. Pereti exteriori (vechime 30ani, afectati de condens), vezi fig.1
2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie

2.2.2.1. Pereti exteriori (vechime 30ani, afectati de condens), vezi fig.1
a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R

Nota: Toti peretii exteriori au aceeasi structura si sunt formati conform urmatoarei stratificari:
1.Zidarie din caramida plina normala d=37,5cm

Anexa A ,poz.63 din C 107/3 -2005:
=1800kg/mc; =0,80 W/mK;
Coeficient de corectie a=1.15 din MC001-P I,
tab.5.3.2
2.Tencuiala interioara var, d=1,5cm
Anexa A, poz.17 din C 107/3 -2005
=1600kg/mc ;=0,80 W/mK
tab.5.3.2
3.Tencuiala exterioara var-ciment, d=2,5cm
=1700kg/mc ;=0,87 W/mK
tab.5.3.2
2,5 37,5 1,5
Rezistenta termica specifica unidirectionla R ,se calculeaza cu relatia de mai jos:
R =R +ΣR+R [ ]
unde:
11
coeficienti de convectie la interiorul si la exteriorul peretelui

R = = =0,125 ;
R = = =0,042 ;
R= = + + =0,452
R =0,125+0,452+0,042=0,619
Tabel 2.2.1.1 PERETE EXTERIOR

Nr.crt Material d λ a λ' R
[-] [-] [m] W/mK] [-] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuiala interioara din mortar de var 0,015 0.70 1.10 0.77 0.019
2 Zidarie caramida plina normala 0,375 0,80 1,15 0,92 0,407
3 Tencuiala exterioara de ciment 0,025 0,87 1,10 0,96 0,026
TOTAL 0,452
R =1/ i +R+1/ e 0,619
: coeficient de transfer termic superficial interior

i 8 [W/m2K]
e: coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/m2K]
a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor,
cf.tab. 5.3.2, Mc001 - PI
λ : conductivitatea termică de calcul
λ' : conductivitatea termică corectată de calcul
b) Rezistenta termica specifica corectata a peretilor exteriori
În conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de

proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor
termice unidirectionale ,astfel :
- la pereti exteriori 20………..45 %;

-la terase si plansee sub poduri 15…….….25%
-la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25………..35%
-la rosturi 10………..20%
12
Coeficientul de reducere al rezistentei uniderctionale la pereti ,,r,, s-a evaluat nediferentiat

pentru toti peretii exteriori, astfel :
r= 0,80 ;
Rezistenta corectata la peretii exteriori

R´=rxR= 0,80x0,619=0,495
Nu s-a utilizat metoda cooeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic deoarece
nu se justifica un calculul atat de laborios. Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75 si
0,87(9) este acoperitoare, iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,80 va da o abatere
nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice.
2.2.2.2. Placa pe sol

Pentru calculul rezistentei specifice unidirectionale se vor utiliza 2 relatii, spre comparare ,
urmand ca in calculul rezistentei medii corectate pe cladire sa se ia valoarea cea mai mica
rezultata din calcule.
Cele 2 relatii de calcul sunt:
a) Relatia simplificata din NP 060-02 ,prezentata si la curs;

b) Relatia prezentata in normativul C107/5 -02 pentru elemente de constructie in contact cu
solul.
a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1 - NP 060-02
Pentru determinarea rezistentei unidirectionale s-a utilizat relatia simplificata din NP 060-
02 prezentata si la curs :
R =2,72+0,5h+ [m²K/W ]
unde :
R - rezistenta termica specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota

0,00 si cota stratului invariabil (CSI ) la care se adauga rezistenta termica superficiala
Interioara [m²K/W ].
h- inaltimea masurata intre nivelul pamântului din exteriorul cladirii ( CTS ) si fata
superioara a placii, suport al stratului termoizolant sau al sapei [m];
d- grosimea de calcul a stratului termoizolant [m];
λ- conductivitatea termica a stratului termoizolant [ W/mK ]
S-a considerat stratul termoizolant din polistiren expandat de 6 cm grosime cu λ=0,044
W/mK , astfel ca :
h=0,80 m ;
d= 10 cm=0,10 m
λ=0,044 W/mK
13
R =2,72+0,5x 0,80+ =2,72+0,4+2,27 =5,39 [m²K/W ]
Fig.2. Placa pe sol
d=37,5
PARTER
3
2
1 placa beton
armat
4
0,3
10 3
f=40,3
12
Z=93,3
h=80
15
- 15°C
53
λp1 = 2,0 W/mk
CTS
dp1 = 3,0 m
-14,6°C
pietris
5
pamant
umplutura 6
d’=50
λp2 = 4,0 W/mk
- 3,0 m
dp2 = 4,0 m
0°C
Zona II
pamant
natural 7
+ 10°C
CSI Zona II
- 7,0 m
pamant 8
natural
14
1. Covor PVC , λ1=0.38 W/mK;d=0,3 cm

2. Sapa( mortar de ciment ), λ2=0.93W/mK;d=3 cm
3. Polistiren expandat, λ 3=0.044W/mK;d=10 cm
4. Beton armat, λ 4=1,74W/mK;d=12 cm
5. Umplutura pietris,
λ 5=0,7W/mK;d=15 cm
6. Umplutura pamant,
λ 6=2W/mK;d=53cm
7. Pamant natural,
λ 7=2W/mK;
8. Pamant t>0C la adancimi intre -3m si -7m,
λ 8=4W/mK;
a ) Rezistenta termica specifica corectata
În conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de

- la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25………..35%.
În cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice

unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 astfel ca :
R´ =rxR=0,75x5,39=4,04 [m²K/W ]
b) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1 - C107/5-02
1 dp1 + z - f dp2 d
R1 = ---- + --------------- + ----- + Σ ----- [m2K/W]
α λp1 λp2 λ
în care :
f=Σd
α =6
dp1, dp2, λp1, λp2 - conform fig. ……
Σ = + + + + [m2K/W]
Σ = + + + + =2,594 [m2K/W]
1 3,0 +0,933- 0,403 4

R1 = ---- + -------------------------- + ------ + 2,594= 5,525 m²K/W
6 2 4
15
b ) Rezistenta termica specifica corectata

În conformitate cu prevederile din normativul C107/1 ,la fazele preliminare de
-la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25………..35%.
În cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice
unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 astfel ca :
R´ =rxR=0,75x5,525=4,14 [m²K/W ]
S-a luat aceeasi valoare a coeficientului r ca la punctul a)
Concluzie
1. Valorile corectate ale rezistentei termice a placii pe sol sunt sensibil egale :
- din calculul simplificat a rezultat o valoare R´ =4,04 [m²K/W]
- din calculul detailat a rezultat o valoare R´ =4,14 [m²K/W]
2. In calcul se va utiliza valoarea cea mai mica a rezistentei termice corectate a placii pe sol
2.2.2.3. Fereastra cuplata cu deschidere spre interior cu doua foi de sticla 3mm, cu distanta de
40mm intre foi, vezi fig.3
Valorile rezistentelor termice la ferestrele cuplate din exterior s-au luat din MC 001/2002 PI,
tab.9.4.6 ,iar pentru usa de intrare s-a considerat din metal cu foaie de geam simplu rezistenta
fiind de 0,17 m²K/W.Pentru tamplarie exterioara r=1, astfel ca R= R´.Avand in vedere valorile
mici ale resistentei termice se constata ca in general punctul slab al unei constructii il reprezinta
suprafetele vitrate.
Tabel 2.2.1.3: TAMPLARIE EXTERIOARA

Material R
[-] [m2K/W]
Tamplarie din lemn cuplata 0.39
Tamplarie din metal simpla 0.17
În continuare se prezinta un calcul de verificare pentru rezistenta termica a ferestrei

exterioare cuplate.
Calculul rezistentei termice la fereastra cuplata s-a facut avand la baza urmatoarele
considerente :
1.Conductivitatea termica a geamurilor se considera λ=1,0 W/mk ;
2.Conductivitatile termice ale tocurilor si cercevelelor din lemn moale ( brad ) cu umiditatea de
12% este λ=1,19 W/mk ;ρ Kg/m ;
3.Rezistentele termice superficiale ,atât pentru toc si cercevele ,cât si pentru geamuri se considera
astfel :
R = = 0,125 m²K/W ; R= =0,042 m²K/W
16
4. Fereastra cuplata este rezultatul economiei de material din perioada anilor 1970, si ea
reprezinta varianta o varianta neperformanta energetic a ferestrei duble.
Calculul rezistentei termice a ferestrei presupune:

- Calculul coeficientului de transfer la geam U ;
-Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele U ;
-Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U .
Calculul coeficientului de transfer la geam pentru fereastra cuplata - U
= [W/m²K ]
In care :
U - coeficient de transfer termic al geamului interior ;
U - coeficient de transfer termic al geamului exterior ;
= = = = =5,88 W/m²K
U = = = 2,84 W/m K
R =0,179 m²K/W
A =1,224 m²
Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele U
Se calculeaza grosimea tocului
d = = =6 cm
Pentru d de 6 cm rezulta U =2 W/m²K - conform fig. 14 din C107/3.
A =0,576 m²

17
Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U
U = = = =2,57 W/m²
R = = =0,389 m²K/W
Concluzie
Din calcul a rezultat o valoare R = 0,389 m²K/W. Rezulta ca valoarea adoptata conform
MC 001-2002- PI pentru R =0,39 m²K/W este justificata.
În calcule se va adopta valoarea R =0,39 m²K/W.
Tab.3 Dimensiuni geometrice fereastra
Aria geamului Ag= 1.224mp

Aria tocului si a cercevelei Af= 0.576mp
Aria ferestrei AF= Ag+ Af= 1.8mp
Grosimea conventionala a tocului
7 150
3
0,3
d3= 4
120
d1= 6
d3= 2
4
dg
0,3
Fig.3. Fereastra cuplata

18
2.2.2.4. Usa exterioara (UE)
La intrarea in bloc avem o usa in constructie metalica cu o singura foaie de sticla pentru care
termica specifica corectata este:
; MC1, pag.45
-Rezistenta medie a tamplariei exterioare se calculeaza:
2.2.2.5. Planseu terasa (vechime 30ani, stare uscata), vezi fig.4
Өe
3 1 4
0,2
13
14
2
Өi
Fig.4. Planseu terasa
1. Tencuiala cu mortar de var la tavane ;d=2cm , λ1=0,7W/mK; a=1,03

2. Placa din beton armat: d=14cm, λ 2=1,6W/mK; a= 1,10
3. Beton de panta : d=13cm , λ 3=0,93 W/mK,a=1,05
4.Bariera contra vaporilor, d= 0,2cm , λ 4=0,29W/mK;a=1,10
5. Sapa ciment : d=3cm, λ 5=0,87W/mK, a=1,10;
6. Hidroizolatie bitum : d=1cm, λ 6=0,17W/mK;a=1
7. Strat pietris,d= 4cm, λ 7=0,7W/mK, a= 1;

19
Tabel 2.2.1.6: PLANSEU PESTE ULTIMUL NIVEL (TERASA NECIRCULABILA )
Nr.crt Material d λ a λ' R
[-] [-] [m] [W/mK] [-] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuiala din mortar de 0,02 0.7 1.03 0.72 0.03
var
2 Beton armat 0,14 2.03 1.05 2.13 0.07
3 Beton de panta 0,13 0.93 1.05 0,97 0.13
4 Bariera contra vaporilor 0,002 0.17 1 0.17 0,01
5 Sapa de ciment 0,03 0.87 1.10 0,96 0.03
6 Hidroizolatie bitum 0,01 0.17 1.15 0.20 0.05
7 Pietris 0,04 0.70 1.05 0.74 0.05
TOTAL 0,370
R =1/ i +R+1/ e 0,537
i: coeficient de transfer termic superficial interior 8[W/m2K]

e : coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/m2K]
a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor,
cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI A:
λ : conductivitatea termica de calcul
λ ': conductivitatea termica corectata de calcul
R =R +ΣR+R [ ]
R = = =0,125 ;
R = = = 0,042 ;
R = 0,125+0,370+0,042=0,537
b) Rezistenta termica specifica corectata a planseului terasa

În conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare,
influenta puntilor termice, se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice
unidirectionale, astfel :
-la terase si plansee sub poduri 15…….….25%
Coeficientul de reducere al rezistentei uniderctionale la planseu terasa, ,r,, s-a evaluat , astfel :
a. r= 0,82 ;
ceea ce corespunde unei reduceri globale a rezistentei planseului cu 18%

Rezistenta corectata a planseului terasa
20
R´=rxR= 0,82x0,537=0,440
Nu s-a utilizat metoda cooeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic deoarece
nu se justifica un calculul atat de laborios . Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75
si 0,87(9) este acoperitoare ,iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,82 va da o abatere
nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice
2.2.3. Rezistenta specifica globala a cladirii W
Tab.4
Element
Nr. A
de
crt [m2]
constr
Perete
1 ext
383,16 0,495 774,06 0,8 1,09 1,40
Planseu
2 terasa
133,25 0,440 303,40 0,82 1,46 3,00
Placa pe
3 sol
133,25 4,04 32,98 0,75 2,33 4,00
Tamplarie
4 exterioara
25,56 0,325 78,65 1 0,39 0,40
TOTAL 675,22 0,52 1189,09
1.Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor igienico- sanitare de confort, prin compararea
valorilor cu pentru fiecare element de constructie se poate concluziona urmatoarele :
1.1 La pereti exteriori
R=0,495 este mai mica decat =1,46 si deci nu este indeplinita conditia de confort
din punct de vedere igienico-sanitar.
Concluzie
Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren
expandat.
1.2 La planseu terasa
R=0,325 este mai mica decat =1,09 si deci nu este indeplinita conditia de confort
din punct de vedere igienico-sanitar.
Concluzie
Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a terasei prin aplicarea unui strat termoizolant din
polistiren extrudat.
1.3La placa pe sol

21
R=4,04 este mai mare decat =2,33 si deci este indeplinita conditia de confort din
punct de vedere igienico-sanitar.
Concluzie
Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol decat in zona soclului prin
aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota
CTS.
1.4 La tamplaria exterioara
R=0,325 este mai mica decat =0,39 si deci nu este indeplinita conditia de confort din
punct de vedere igienico-sanitar.
Concluzie
Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare.
2. Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de economie de energie, prin compararea

valorilor cu pentru fiecare element de constructie putem concluziona urmatoarele :
2.1 La pereti exteriori
R=0,495 este mai mica decat =1,4 si deci nu este indeplinita conditia din punct de
vedere al economiei de energie.
Concluzie
Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren
expandat.
2.1 La planseu terasa

R=0,325 este mai mica decat =3 si deci nu este indeplinita conditia de din punct de
vedere al economiei de energie.
Concluzie
Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a terasei prin aplicarea unui strat
termoizolant din polistiren extrudat.
2.3La placa pe sol

R=4,04 este mai mare decat =4 si deci este indeplinita conditia din punct de vedere
al economiei de energie.
Concluzie
Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol decat in zona soclului prin
aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota
CTS.
1.4 La tamplaria exterioara
R=0,325 este mai mica decat =0,40 si deci nu este indeplinita conditia de confort din
punct de vedere al economiei de energie.
Concluzie
Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare prin montare de
tamplarie exterioara performanta energetic.

Valorile lui si sunt extrase din Mc001/I- tab.11.3, pag.61
22
2.2.4. Verificarea stabilităţii termice a elementelor de construcţie şi a încăperilor în
perioada de iarnă vară
Conform C.107/7, pag. 8, tab. 2, clădirea studiată se încadrează în grupa “b”, din punct de
vedere al exigenţelor de stabilitate termică.
Criteriile de performanţă ale stabilităţii termice sunt, conf. C.107/7, pag. 10:
1. pentru elementele de închidere:
- coeficientul de amortizare a amplitudinii oscilaţiei temperaturii aerului exterior pentru iarnă
şi vară - νT (C.107/7, pag. 10, tab. 4): perete exterior = 15, planşeu terasă, placă pe sol = 25,
- coeficientul de defazare a oscilaţiei temperaturii aerului exterior pentru vară - ε (C.107/7,
pag. 11, tab. 5): perete exterior = 9 ore, planşeu terasă = 11 ore,
- coeficientul de stabilitate termică a unui element de închidere pentru iarnă - Ci (C.107/7,
pag. 11, tab. 6): perete exterior = 5, planşeu terasă, placă sol = 6,
2. pentru încăperi:
- amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior pentru iarnă şi vară - ATi (C.107/7, pag.
10, tab. 3): iarna max. = 1 ºC, vara max. = 5 ºC.
Pentru clădirile de locuit (grupa “b”) este obligatorie verificarea stabilităţii termice a
încăperilor - ATi, dacă se încadrează în unul din cazurile (C.107/7, pag. 12, pct. 5.1.2):
- masa specifică a zonei opace ≤ 100 kg/m2,
- masa specifică a planşeului terasă ≤ 300 kg/m2,
- masa specifică a planşeelor intermediare ≤ 200 kg/m2,
- gradul de vitrare al închiderilor exterioare v= ≥ 0,35
Pentru clădirea expertizata avem:

- perete exterior din zidărie caramida portanta
ρ –1 800 kg/m3
d=0,375 m
1 800 x0,375 = 675 kg/m2 > 100 kg/m2,
- planşeu terasă: placă beton armat şi beton de panta
BA ρ –2 400 kg/m3
d=0,14 m
BP ρ –1 800 kg/m3
d=0,13 m
2400X0,14+1800X0,13=336+234= 570 kg/m2 > 300 kg/m2,
planşee intermediare: placă beton armat
ρ – 2400 kg/m3
d= 0,12 m
2400x0,12= 288 kg/m2 > 200 kg/m2,
gradul de vitrare: v = < 0,35.

Concluzie
23
Nu este obligatorie verificarea stabilităţii termice a încăperilor – Ati ,deoarece sunt indeplinite toate
cazurile prezentate mai sus.
Conform C.107/7, pag. 12, pct. 5.1.3, nu este necesară verificarea la stabilitate termică,
dacă elementele de închidere satisfac simultan condiţiile:
a) indicele inerţiei termice – D: pentru perete exterior: D ≥ 3 şi pentru planşeu terasă: D ≥ 3,5.
b) coeficientul de transfer termic U al zonei opace: perete exterior UPE < 0,71, planşeu terasă
UTE < 0,33, conform C.107/4, pag.15.
Conform C.107/3, pag. 24, D = Σ Rs · s, unde s = coeficientul de asimilare termică, pentru

perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic de 24 ore.
DPE = Σ Rs · s = (0,019 · 8,24) + (0,407 · 9,15) + (0,026 · 9,47) = 0,156+3,724+0,246=4,126 > 3,

DTE = Σ Rs · s = (0,07· 8,24) + (0,07 · 9,15 ) +(0,13 · 10,8 ) +(0,01· 3,28) + (0,03 · 10,8) + (0,05 ·
3,28) + (0,05 · 8,74) = 3,46 < 3,5, DTE=3,46 < 3,5
Stabilitatea termica la terasa nu este asigurata.
Coeficientul de transfer termic – U:
pentru perete exterior UPE = = = 2,02 > 0,71
pentru planşeu terasă UTE = = =2,27 > 0,33.
Concluzie
Valorile coeficientului de transfer termic nu satisfac conditiile prevazute la punctul b).
Prin urmare stabilitatea termica a blocului expertizat nu este asigurata.

Trebuie stabilite masuri de interventie la terasa si pereti exteriori.
2.3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA
Coeficientul global de izolare termica, se calculeaza cu relatia:
;
Unde:
V-reprezinta volumul cladirii in [m ]
A-aria cladirii in [m²]
, reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare

n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora
[h-1]

24
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere următoarele
caracteristici :
clădire adăpostită (în centrul oraşului);
clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;
clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).
Rezultă :
n = 0,6 h-1
Tab.5
Nr. Element A i [m2] n
crt de
constr
1 Perete 383,16 0,495 1 774,06 0
ext
2 Planseu 133,25 0,440 1 302,84 0
terasa
3 Placa pe 133,25 4,04 1 32,98 0
sol
4 Tamplarie 25,56 0,325 1 78,65 0,6
exterioara
TOTAL 675,22 1188,53 0,6
1,08+0,204=1,20
Pentru si N=3 niveluri rezulta GN = 0,68 - din C107/1
G>GN
(1,20>0,68)
Rezulta ca nivelul de izolare termic global este necorespunzator.Trebuie luate masuri de
izolare termica.
2.4. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR

DE CONSTRUCTIE EXTERIOARE
Pentru temperatura interioara θi=20°C si umiditatea relativa φ =60%, temperatura punctului

de roua θ r =12°C – conform C107/3,pag.35,anexa B.
Temperaturile superficiale medii θ si m , aferente elementelor de constructie sunt trecute în
tabelul urmator.

25
Nr. Element θ α R θr = 0bservatii
crt. constructie
-
1 Perete 20 8 0,495 8,84 11,16 35 12 4 8,84 <θr
exterior condens
2 Planseu 20 8 0,440 9,94 10,06 35 12 3 9,94 <θr
terasa condens
3 Placa sol 20 6 4,04 1,44 18,56 35 12 2 1,44 >θ r
nu apare
condens
4 Tamplarie 20 8 0,325 13,46 6,54 35 12 4 13,46 <θr
exterioara condens
în care :
θi = + 20 0C
θe = - 15 0C
θi - θe = 35 K
La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la
pardoseală), temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al
câmpului spaţial, tridimensional, de temperaturi. – conform C107/3 si C107/5
În cazul în care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea :
θsi colţ = 1,3 θsi min - 0,3 θi [oC]
în care :
θsi min temperatura superficială minimă, determinată pe baza câmpului plan de temperaturi.
Aceasta temperatura este data in normativele C107/3 si C107/5 si ea difera functie de
natura puntii termice respective.In tabelul urmator se prezinta temperaturile de colt in concordanta
cu configuratia constructiva a cladirii analizate:
Nr. Intersectie θsi min θsi,colt θr θsi,colt Observatii

crt. elemente
constructive
1 Colt pereti 5,5 1,15 12 1,15 Necorespunzator. Condens
exteriori θsi min, θsi,colt, θsi m<θr
2 Terasa cu 11,6 9,08 12 9,08 Necorespunzator. Condens
pereti exteriori θsi min, θsi,colt, θsi m<θr
3 Centura in 13/11,8 10,9/9,3 12 10,9/9,3 Necorespunzator. Condens
ziduri θsi min, θsi,colt, θsi m<θr
4 Placa pe sol cu 8,4 4,92 12 4,92 Necorespunzator. Condens
soclu θsi min, θsi,colt, θsi m<θr

26
Temperatura superficială medie, aferentă unui element de construcţie, se poate determina cu relaţia:
θsi m = θi - ----------- [oC]

i . R’
în care :
R’ rezistenţa termică specifică corectată, aferentă elementelor de constructie pe ansamblul
clădirii.
Conditia ca sa nu apara condens pe suprafata interioara a unui element de constructie

exterior este ca : >θ r
Aceasta conditie nu este indeplinita decat pentru pardoseala placii pe sol.In concluzie
trebuie luate masuri de termoizolare a terasei si a peretilor exteriori,inclusiv a soclului deoarece
are loc o pierdere masiva afluxului de caldura la intersectia placii pe sol cu peretele exterior in
zona soclului, iar tamplaria existenta se va inlocui cu o tamplarie performanta energetic.
2.4.1. Determinarea temperaturii medii din interiorul clădirii

Temperatura interioară convenţională de calcul pentru imobil este T i = +20 ºC.
2.4.2. Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip
subsol şi casa scărilor, se calculeaza pe bază de bilanţ termic. Nu este cazul.
2.4.3 Temperatura interioară de calcul

Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi
casa scărilor este mai mică de 4oC, întregii clădiri se aplică calculul monozonal. In acest caz,
temperature interioara de calcul a cladirii, este:
[oC]
Spatiu Aj Өij Aj Өij ΣAj ΣAj Өij Өi

Camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6
Baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2
Vestibul 25,62 18 461,16 76,86 1383,48
Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibule s-au luat din SR 1907/2, conform
tabel 1.
°C

27
2.5. NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ ŞI EMISIA ANUALĂ DE CO2
Din tema lucrării avem:
- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii la nivelul sursei de căldură:
2
qinc,an = 474 kWh/ m an => clasa energetică - F
- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:
2
qac,an = 101 kWh/ m an => clasa energetică - E
- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.
2
qil,an = 15 kWh/ m an => clasa energetică - A
=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:

c 2
qT = qinc,an + qac,an + qil,an =474 + 101 + 15 =590 kWh/ m an
c 2
qT = 590 kWh/ m an => clasa energetică - F
Emisia de CO2 -
Factorul de emisie de CO2 se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II, pag. 202 şi
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO 2 = 0,205 kg/kWh
2
CO2 = (qinc,an + qac,an) · 0,205 kg/kWh = (474 + 101) · 0,205 = 117,87 kg/ m an
- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO 2 = 0,09 kg/kWh
2 2
CO2 = qil,an · 0,09 kg/kWh = 15 kWh/ m an · 0,09 = 1,35 kg/ m an
2
=> Total emisie CO2 = 117,87 + 1,35 =119,22 kg/ m an
2
CO2 = 119,22 kg/ m an

28
2.6. PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII CERTIFICATE ŞI MOTIVAREA ACESTORA –
MC.001/3 - 2006
p =p ·p ·p ·p ·p ·p ·p ·p ·p ·p ·p ·p
p -cladire fara subsol tehnic p =1,00

p - uşa de intrare în bloc nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă inchisă în
perioada de neutilizare – p =1,01
p – ferestrele şi uşa sunt în stare bună, dar sunt neetanşe – p = 1,02

p – corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj – p = 1,05
p – corpurile statice au fost demontate şi spălate/curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în
urmă – p = 1,05
p – coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora – p = 1,03

p – există contor general de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum – p = 1,00
p - tencuială exterioară partial cazuta - p = 1,05

p – pereţi exteriori afectati de condens – p =1,02
p - cladire fara pod locuibil - p =1,00
p – clădire fără sistem local de încălzire/preparare apă caldă – p = 1,00
p - cladire fara system de ventilare organizata - p = 1,10
p =1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38

2.7. NOTAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII ANALIZATE – MC.001/4 – 2009
Se calculează şi se compară:
2 2
(qT · p ) = 590 · 1,38 = 814,2 Kwh/m an > qTm = 125 Kwh/m an
Din MC.001/3 – 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obţin valorile pentru:
B1 = 0,001053, B2 = 4,73677.
NC = exp (- B1 · qT · p + B2) = exp(- 0,001053 · 590 · 1,38 + 4,73677) =
exp (- 0,8573526+4,73677) = exp 3,8794174
NC = 48,39

29
Cap.3. CLADIREA DE REFERINTA
3.1. Definirea clădirii de referinţă

Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale,
valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei :
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea

reală;
b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare, pereţi
exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. Pentru
clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se
determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanţei
energetice a clădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate
(spaţiu condiţionat);
c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa
anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea
I, cap 11.
d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt
aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă;
e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este = 0,26;
f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii
reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1,
considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare, iar
ventilarea este de tip controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoarea corespunde
asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este,
după caz:
- staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură, în cazul
clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu
preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru clădiri care nu sunt
racordate la un sistem de încălzire districtuală;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice,
dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare;
j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi
hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul
corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri
de încălzire;

k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu

contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă
caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termică
compactă;
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă este dotată cu
debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;
m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare;
30
n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt

izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică iz  0,05 W/mK, având o
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii
de funcţionare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei
calde de consum este de 1068 . NP / Aînc [kWh/m²an], unde NP reprezintă numărul mediu
normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului
încălzit / condiţionat;
p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate, randamentul
instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată din punct de vedere
aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie;
q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este determinat în
varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz);
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din normativul de faţă, p 0 = 1,00.
Element τ
Nr. A
de
crt [m2]
constr
Perete 1
1 383,16 273,68 1,40
ext
Planseu 1
2 133,25 44,41 3,00
terasa
Placa pe 1
3 133,25 33,31 4,00
sol
Tamplarie 1
4 25,56 63,9 0,40
exterioara
TOTAL 675,22 415,3
Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:
3.2 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta
Coeficientul global de izolare termica, e calculeaza cu relatia:
Unde:
V-reprezinta volumul cladirii in [m ]
A-aria cladirii in [m²]
31
, reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare
n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora
[h-1]
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere următoarele
caracteristici :
- clădire adăpostită (în centrul oraşului);

- clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;
- clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).
Rezultă :
n = 0,6 h-1
0,378+0,204=0,58
Pentru si N=3 niveluri rezulta GN = 0,68 - din C107/1
G<GN
(0,58 < 0,68)
Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11
3. 3 Consumul specific anual de caldura
Din tema lucrării avem:

- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei
de căldură:
=105kWh/ m2an => clasa energetică - B
- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:
2
q ac,an = 60 kWh/ m an => clasa energetică - D
- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.
2
q il,an = 5,8 kWh/ m an => clasa energetică - A
=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:
2
qT = qinc,an + qac,an + qil,an =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an
qT = 170,8 kWh/m² an clasa energetica B
3.5 Emisia de CO
32
Factorul de emisie de CO2 se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II, pag. 202 şi
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO 2 = 0,205 kg/kWh
2
CO2 = (q inc,an + q ac,an) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60) · 0,205=33,82 kg/ m an
- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO 2 = 0,09 kg/kWh

2 2
CO2 = q il,an · 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m an · 0,09 = 0,52 kg/ m an
2
=> Total emisie CO2 = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an
2
CO2 = 34,34 kg/ m an
3.6 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006
Nu se acorda penalitati : p = 1,00

Se calculeaza si se compara :
2 2
(qT · p ) = 170,8 · 1,00 = 170,8 Kwh/m an > qTm = 125 Kwh/m an
Din MC.001/3 – 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obţin valorile pentru:
B1 = 0,001053, B2 = 4,73677.
= exp (- B1 · qT · p + B2) = exp (- 0,001053 · 170,8 · 1,00 + 4,73677) = exp (-
0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176
= 95,29
Cap.4 CONCLUZII
Expertizand din punct de vedere termic si energetic (in baza datelor din tema de proiectare)
cladirea de locuit, putem formula urmatoarele concluzii.
-cladirea nu asigura conditiile de confort igenico-sanitar, apare condens datorita faptului ca

nu este indeplinita conditia > .
-conditia > este indeplinita numai la placa pe sol.
-cladirea nu asigura confortul termic optim, existand diferente mari de temperatura intre
aerul din interior si elementele de constructie perimetrala.
-cladirea are pierderi mari de caldura prin anvelopa ( exceptie placa pe sol ).
- infiltratii mari de aer prin tamplaria exterioara.
33
Recomandari
Recomandarile facute de catre autor sunt justificate prin analiza in paralel a cladirii de
referinta. Se recomanda :
1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;

2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.
34
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA ANEXA 1
Nr. inrg. 2110/23.martie.2010
Cerere
Catre Primaria Municipiului Oradea
Asociatia de proprietari ,HOREA,, cu sediul in Oradea, str. Horea,nr.109, CUI RO

273456 si nr. inreg. J05/05/1997 , prin prezenta solicita :
1. Includerea blocului de locuinte situat in Oradea pe strada Horea,nr.109 in programul
multianual de reabilitare termica blocuri de locuinte ,initiat de catre Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Turismului in conformitate cu prevederile de finantare prevazute de Ordonanta
de Urgenta nr.18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte
2. Intocmirea si eliberarea Certificatului de Performanta Energetica cu titlu informativ pentru
blocul de garsoniere P+2E situat in Oradea,str. Horea ,nr. 109, pentru blocul de locuinte
inainte de reabilitare cat si dupa reabilitare ;
Va prezentam in acest sens :
-Lista proprietarilor din blocul de locuinte ;
-Hotararea Adunarii Generale a proprietarilor ,luata cu majoritatea totala a proprietarilor , cu
privire la includerea blocului in programul multianual de reabilitare termica,
-Acordul legalizat al tuturor proprietarilor cu privire la finantarea lucrarilor de interventie la
bloc in conditiile prevazute de OUG nr.18/2009.
-Extrasul de cont din care rezulta ca Asociatia dispune de fondurile necesare pentru
achitarea cotei de 20 % din valoarea lucrarilor de interventie.
Presedinte asociatie de proprietari ,,Horea,,

Bologa Vasile
L.S
35
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA Anexa 2
Fişa de analiză termică şi energetică
Clădirea: Bloc C107

Adresa: Str. Horea,nr. 90, Oradea
Proprietar: Asociatia de proprietari ,, Nufarul,,
 Categoria clădirii:
 locuinţe birouri spital
comerţ hotel autorităţi locale / guvern
şcoală cultură altă destinaţie: cămin – centru plasament copii
 Tipul clădirii:
individuală înşiruită
 bloc tronson de bloc
 Zona climatică în care este amplasată clădirea: II
 Regimul de înălţime al clădirii: P + 2E
 Anul construcţiei: 1970
 Proiectant / constructor: Proiect Bihor
 Structura constructivă:
 zidărie portantă cadre din beton armat
pereţi structurali din beton armat stâlpi şi grinzi
diafragme din beton armat schelet metalic
 Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:
partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,
secţiuni reprezentative ale construcţiei ,
 detalii de construcţie,
planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,
schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară,
planuri pentru instalaţia sanitară,
 Gradul de expunere la vânt:
adăpostită  moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)
 Starea subsolului tehnic al clădirii: nu este cazul
Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună,
Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună,
Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),
36
 Plan de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a distanţelor
până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de căldură sau a
punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

P+2E
17
21 20
P+2E
P+2E P+2E
17
P+2E
 Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici

termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii: tip, arie,
straturi, grosimi, materiale, punţi termice:
 Pereţi exteriori opaci:

 alcătuire:
Straturi componente (i  e) Coeficient
PE Descriere Arie [m²]
Material Grosime [m] reducere , r
Perete exterior din Tencuiala
383,16 0.015
caramida plina interioara
37
=1800kg/mc; Zidarie
0,375 0,80
=0,80 W/mK caramida plina
Ttencuiala
0,025
exterioara

 Aria totală a pereţilor exteriori opaci [m²]: 383,16 m²

 Stare: bună,  pete condens, igrasie,
 Starea finisajelor:  bună, tencuială căzută parţial / total,
 Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: Tencuială similipiatră culoare
deschisa,decolorata
 Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: nu este cazul

 Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc.): nu este cazul

P Descriere Arie [m²] reducere, r
Material Grosime [m]
[%]
 Aria totală a pereţilor către casa scărilor [m²]:

 Volumul de aer din casa scărilor [m³]:
 Placa pe sol:
PSb Descriere Arie [m²]
Material Grosime [m] reducere, r
Placa pe sol 133,25 Covor PVC 0,003
R=5,39 Sapa 0,03
Polistiren 0,10
Beton armat 0,12 0,75
Umplutura
0,15
pietris
Umplutura
0,53
pamant
 Aria totală a planşeului peste subsol [m²]: 133,25 m²
 Volumul de aer din subsol [m³]:
 Terasă / acoperiş:
 Tip: circulabilă,  necirculabilă,
 Stare: bună,  deteriorată,
uscată,  umedă
 Ultima reparaţie: < 1 an, 1 – 2 ani
38
 2 – 5 ani, > 5 ani


TE Descriere Arie [m²] reducere, r
[%]
Placa beton 133,25 Tencuiala 0,02
armat din mortar
de var
R=0,370 Beton armat 0,14 0,82
Beton de 0,13
panta
Bariera 0,002
contra
vaporilor
Sapa de 0,03
ciment
Hidroizolatie 0,01
bitum
Pietris 0,04
 Aria totală a terasei [m²]: 133,25 m²
 Materiale finisaj: covor bituminos;
 Starea acoperişului peste pod: nu este cazul
Bună,
Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;
 Planşeu sub pod: nu este cazul

PP Descriere Arie [m²] reducere, r
[%]
 Aria totală a planşeului sub pod [m²]:
 Ferestre / uşi exterioare:

FE / Tipul Prezenţă oblon
Descriere Arie [m²] Grad etanşare
/ UE tâmplăriei (i / e)
FE Lemn/brad 21,6 Cuplata nu

R=0,39
39
UE Metal 3,96 In 2 foi nu
R=0,17

 Starea tâmplăriei: bună  evident neetanşă

 fără măsuri de etanşare,
cu garnituri de etanşare,
cu măsuri speciale de etanşare;
 Alte elemente de construcţie: nu este cazul

- între casa scărilor şi pod,
- între acoperiş şi pod,
- între casa scărilor şi acoperiş,
- între casa scărilor şi subsol,
PI Descriere Arie [m²] reducere, r
[%]
P CS-Sb
 Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune:

 uşa de intrare în clădire:
Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă
(interfon, cheie),
 Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în
perioada de neutilizare,
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent
deschisă în perioada de neutilizare,
 ferestre de pe casa scărilor: nu este cazul
Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,
 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe,
Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,
 Caracteristici ale spaţiului locuit / încălzit:

 Aria utilă a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 372,45 m²
 Volumul spaţiului încălzit [m³]: 1097,98 m³
 Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,60 m
 Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de încălzire:

continuu/24ore din 24 ore
40
 Raportul dintre aria faţadei cu balcoane închise şi aria totală a faţadei prevăzută cu balcoane /
logii: nu este cazul
 Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 5m;
 Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: nu este cazul
 Perimetrul pardoselii subsolului clădirii [m]: nu este cazul

 Instalaţia de încălzire interioară:

 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
Sursă proprie, cu combustibil: combustibil lichid uşor
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
 Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:
 Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: nu este cazul

Element Data
Nr. Data Element
Tipul sobei Combustibil închidere ultimei
crt. instalării reglaj ardere
tiraj curăţiri
 Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului:

Coşurile au fost curăţate cel puţin o dată în ultimii doi ani,
Coşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani,
 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]
Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară, superioară, mixtă

 Necesarul de căldură de calcul [W]:
41
 Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,
diametru nominal [mm]:
disponibil de presiune (nominal) [mmCA]:

 Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice: nu este cazul
 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie, coloane): nu
există
 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre
acestea nu sunt funcţionale,
Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate
dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,
 Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite:
- Lungime [m]:
- Diametru nominal [mm, ţoli]:
- Termoizolaţie:
 Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul
sezon de încălzire,
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de
ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult
de trei ani în urmă,
 Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:
Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a
acestora, funcţionale,
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a
acestora sau nu sunt funcţionale,
 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: NU ESTE CAZUL

- Aria planşeului încălzitor [m²],
- Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină. [mm]

Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei;
 Sursa de încălzire – centrală termică proprie:

- Putere termică nominală: h
42
- Randament de catalog:
- Anul instalării:
- Ore de funcţionare:
- Stare (arzător, conducte / armături, manta):
- Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare:
 Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

 Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:

 Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:
 Puncte de consum: a.c.m. / a.r.;
 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar –
Spălător –
Duş: -
Cadă de baie: -
Rezervor WC -
 Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic, multiplu: puncte,
diametru nominal [mm]:
presiune necesară (nominal) [mmCA]:
 Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează
nu există
 Contor de căldură general: tip contor ,
anul instalării ,
existenţa vizei metrologice ;
 Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există parţial peste tot
 Alte informaţii:
- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic:
- programul de livrare a apei calde de consum:
- facturi pentru apa caldă de consum pe ultimii 5 ani:
- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de
producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale – facturi pe ultimii 5 ani :
43
-
date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea
termoizolaţiei etc.: completare ocazională a instalaţiei de încălzire, puncte de consum
acm cu pierderi
- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea (valori medii
lunare – de preluat de la staţia meteo locală sau de la regia de apă)
- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc
consumurile facturate):
 Informaţii privind instalaţia de climatizare:
 Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:
 Informaţii privind instalaţia de iluminat:
Cod poştal Nr. înregistrare la Data

localitate Consiliul Local înregistrării
z z l l a a
Anexa 3 4 1 0 0 8 0 - 0 0 8 2 1 8 - 1 5 0 4 1 0
Performanţa energetică a clădirii Notare

48,39
energetică:
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Clădirea Clădirea de
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
certificată referinţă
aplicarea Legii 372/2005
Eficienţă energetică ridicată

Certificatdeperformanţăenergetică
Eficienţă energetică scăzută
Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 590 170,8

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 119,22 34,34
44
Consum anual specific de energie Clasă energetică
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea
certificată de referinţă
Încălzire: 474/105 F B
Apă caldă de consum: 101/60 E D
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 15/5,8 A A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0
Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: Oradea,str.Horea,nr.109 Aria utilă: .. . 372,98 m²
Categoria clădirii: bloc
Aria construită desfăşurată: 495.. m²
Regim de înălţime: P+2E
Anul construirii: 1970 Volumul interior al clădirii: 1097,98 m³
Scopul elaborării certificatului energetic: informativ
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila
de atestare auditorului auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
45
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII
 Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual
specific:
ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:
TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE

MECANICĂ:
DE CONSUM, ILUMINAT
 Performanţa energetică a clădirii de referinţă:
Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m²an] energetică
pentru:
Încălzire: 105
Apă caldă de consum: 60
Climatizare: - 95,29
Ventilare mecanică: -
Iluminat: ,5,8
 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,38 – după cum urmează.
 Ccladire fara subsol p1 = 1,00
 Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de
închidere,dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 =
1,01
 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02
 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1,05
 Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani
în urmă p5 = 1,05
 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi
golire a acestora p6 = 1,03
 Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta
p = 1,00
 Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05
46
 Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02
 Cladire far pod locuibil p =1,00
 Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta p = 1,00
 Clădire fără sistem de ventilare organizată p12 = 1,10
P0=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38
 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei

energetice a clădirii:
 Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,
1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;

2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.
 Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.

Se vor prezenta la modulul de instalatii.
INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ

Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.
1. Date privind construcţia:

 Categoria clădirii: de locuit, individuală  de locuit cu mai multe apartamente
(bloc)
cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport
clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de
comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
 Nr. niveluri: Subsol, Demisol,
 Parter + 2E etaje
 Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:
Aria unui
Tip. ap. apartament Nr. ap. Sut [m²]
[m²]
0 1 2 3
1 cam. 24,47 12 293,64
2 cam. - - -
3 cam. - - -
4 cam. - - -
5 cam. - - -
12 293,64
47
 Volumul total al clădirii:1097,98 m³
 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Tip element
Rezistenţa termică
de Aria [m²]
corectată [m²K/W]
construcţie
0 1 2
PE 0,495
383,25
FE 0,325
21,6
UE 0,325
3,96
TE 0,440
133,25
Sb 4,04
133,25
675,22
 Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0,61 m-1
2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
Sursă proprie, cu combustibil:
 Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:
 Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:
- Numărul sobelor:
- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.
 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]
Tip corp static în spaţiul în în în
spaţiul Total spaţiul spaţiul Total
locuit
comun locuit comun
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară,

superioară,
mixtă
- Necesarul de căldură de calcul: : W
- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
48
- diametru nominal: mm,
- disponibil de presiune (nominal): mmCA
- Contor de căldură: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:
- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice ;
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;

- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. ext. [°C] -15 -10 -5 0 +5 +10
Temp. tur [°C]
Qînc. mediu orar [W]
 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:

- Aria planşeului încălzitor: m²
- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină. [mm]
Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:
3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

 Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
49
 Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:
 Puncte de consum a.c.m.:
 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:
 Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: mm,
- necesar de presiune (nominal): mmCA
 Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
nu există
 Contor de căldură general: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
 Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parţial
peste tot
4. Informaţii privind instalaţia de climatizare:
5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:
6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,

Micu Cristalin
Ştampila şi semnătura
50
Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,,

2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din
cladiri,,
3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al
cladirii,,
4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al
performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,,
5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de
inchidere ale cladirilor,,
6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la
clădirile de locuit.
7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de
constructiectie ale cladirilor .
8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de
locuit clădirile de locuit.
9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in
contact cu solul
10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei
cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.
11.Manualul de instalatii de incalzire
12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale
cladirilor existente
13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire.
14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile
15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire
16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de
calcul.
18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor
de locuit existente
19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.
20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi
stimularea economisirii energiei termice.
21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009.
22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G.
18/04.03.2009
23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.
51
24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în
funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.
25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării
termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei
clădirilor de locuit existente.
27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale
28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din
cladiri
29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire. Cladiri de locuit.
52

Partea 1 Modulul Constructii Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea 1 Modulul Constructii Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DOCUMENTATIA DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII

pentru o cladire de locuit in comun

DIRECTOR CURS EXECUTANT

Curs Postuniversitar ,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA

Martie - Aprilie 2010

EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

Cap. 1 Tema lucrarii pentru modulul constructii

1.1 TEMA LUCRARII CURSANTILOR „ATESTAT AUDITORI ENERGETICI”-AE-c

Se dau urmatoarele date despre cladire:

DATE SUPLIMENTARE „Cladirea reala”:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

2. Calculele se conduc atat pentru „CLADIREA REALA” cat si pentru „CLADIREA DE

90 100 115 12,5 207,5

0,50 0,35 0,50

37,5 500 25 500

1.2. DOCUMENTE CONEXE

Cap. 2. EVALUAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE CALADIRII STUDIATE (P+2E)

2.1. INVESTIGATIA PRELIMINARA

2.1.1. Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii

2.1.2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit

2.1.4. Prelevarea de probe fizice

In conditiile in care au fost utilizate materiale de constructie pentru care nu avem la

Ne propunem sa determinam cauzele care au dus la degradarea materialelor elementelor

2.2. DETERMINAREA VALORILOR PARAMETRILOR TERMOENERGETICI AI

2.2.1. Dimensiunile caracteristice geometrice ale cladirii

Nr.crt. Dimensiune caracteristica Simbol Valoare UM

2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie

2.2.2.1. Pereti exteriori (vechime 30ani, afectati de condens), vezi fig.1

2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie

a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R

1.Zidarie din caramida plina normala d=37,5cm

Rezistenta termica specifica unidirectionla R ,se calculeaza cu relatia de mai jos:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Tabel 2.2.1.1 PERETE EXTERIOR

: coeficient de transfer termic superficial interior

b) Rezistenta termica specifica corectata a peretilor exteriori

În conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de

- la pereti exteriori 20………..45 %;

Coeficientul de reducere al rezistentei uniderctionale la pereti ,,r,, s-a evaluat nediferentiat

Rezistenta corectata la peretii exteriori

2.2.2.2. Placa pe sol

Cele 2 relatii de calcul sunt:

a) Relatia simplificata din NP 060-02 ,prezentata si la curs;

a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1 - NP 060-02

R - rezistenta termica specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota

Fig.2. Placa pe sol

1. Covor PVC , λ1=0.38 W/mK;d=0,3 cm

În conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de

- la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25………..35%.

În cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice

b) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1 - C107/5-02

1 3,0 +0,933- 0,403 4

b ) Rezistenta termica specifica corectata

Tabel 2.2.1.3: TAMPLARIE EXTERIOARA

În continuare se prezinta un calcul de verificare pentru rezistenta termica a ferestrei

Calculul rezistentei termice a ferestrei presupune:

Calculul coeficientului de transfer la geam pentru fereastra cuplata - U

Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele U

Se calculeaza grosimea tocului