Calculul Energetic - Tema Curs Modul Instalatii

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA
CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
MODUL INSTALATII
PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I

pentru o cladire de locuit in comun P+2E
din municipiul Oradea
CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA
PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II

pentru o cladire de locuit in comun P+2E
din municipiul Oradea
CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA
DIRECTOR CURS EXECUTANT

Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN ing. Micu CRISTALIN
Curs Postuniversitar ,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA

A CLADIRILOR EXISTENTE ,,
1
Martie - Aprilie 2010
Cuprins
Cuprins 2
CAP. I Introducere 3
CAP. II. VARIANTA I Date Generale 5
1. Masuri 5
2. Parametrii climatici 7
3. Temperaturi de calcul 9
4.Calculul coeficientilor de pierderi 12
5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 13
6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 23
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 25
8. Calculul aporturilor de caldura 25
9. Necesarul de caldura pentru incalzire 29
10.Consumul de energie pentru incalzire 30
11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 35
12.Consumul de energie pentru iluminat 37
13.Energia primara si emisiile de CO2 38
CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 40
14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 40
15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 40
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 41
17. Consumul anual specific total de energie 41
18. Penalitati acordate cladirii certificate 41
19. Nota Energetica 42
CAP. IV Cladirea de referinta 43
20. Definirea cladirii de referinta 44
21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 45
22.Consumul specific anual de energie 45
23. Emisiile de CO2 46
CAP. V Analiza energetica 47
CAP. VI. Analiza economica 50
24. Modificarea valorii nete actualizate 50
25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 52
24. Costul unitatii de energie economisita 53
CAP. VII. Concluzii 55
CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica 56
Bibliografie 63
2
CAP. I INTRODUCERE
In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse
la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari:
1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile
energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;
2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009;
3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu
prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru
incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;
4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta
finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre
asociatia de proprietari ;
5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse
s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest
consum pentru cladirea expertizata;
6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in
OUG nr.28/2008;
7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,
achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul
programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;
8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica,
urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL;
9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare
termoenergetica;
10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce
urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor
termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;
11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de
interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul
obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial
de executie al cladirii;
12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie
emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa
executarea lucrarilor de interventie;
13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele
variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel
prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare
14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la
terminarea lucrarilor ;
3
15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea
Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica,
reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in

conditii de siguranta si securitate.
4
VARIANTA I
CAP II Date Generale
1. Masuri propuse
Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu

au indeplinit conditiile minime impuse, si anume:
1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime ,inclusiv

a soclului cu polistiren extrudat,
2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime ;
3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic
1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii
Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ ; longitudine E21º 55´;
altitudine 137 m
Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:
-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T = -15 º C ;
-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;
-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;
-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;
-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala;
-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;
5
-Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a incarcarii din
zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;
-Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de
24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;

-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent ;
Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .
1.2.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire,

ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)
Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic
învecinat. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT, printr-un canal
termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de
instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Calculul termoenergetic al
intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de
la contorul de bransament.
Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata
deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe alocuri au fost
inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda
menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii.
Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta.
Casa scării este încălzită în mod direct.

Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi
coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea
superioară a clădirii la vasul de aerisire. În canalul termic al clădirii conductele formează o
reţea de distribuţie ramificată.
6
Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de
alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din
apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente
conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.

Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. În blocul de locuinte sunt
montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.
Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ =90°C, θ = 70º C,
θ =20°C, θ = -15°C
Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente

cât şi în spaţiile comune.
1.3.Regimul de ocupare al clădirii
Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se consideră
în regim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau
condiţionarea aerului.
1.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii
Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit,
direct sau indirect.
2. Parametrii climatici
2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul
Pentru iarnă, temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de

zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II), conform STAS 1907/1, astfel:
θe = - 15°c
2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
7
Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate
cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Oradea.

Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare

Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
N S V E
Ianuarie 11,9 69,9 27,9 27.9
Februarie 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 38,6 93,5 74,9 74,9
Mai 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 75,5 94,5 78,0 78,0
Iulie 76,8 108,4 79,5 79,5
August 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembrie 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombrie 23,4 124,9 64,6 64,6
Noiembrie 14,0 71,3 31,5 31,5
Decembrie 10,1 59,8 23,6 23,6
Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii

exterioare
Luna Temperatura medie [°C]
Ianuarie -2.0
Februarie 0,6
Martie 5,2
Aprilie 10,8
Mai 15,8
Iunie 18,7
Iulie 20,5
August 19,9
Septembrie 16,1
Octombrie 10.6
Noiembrie 5.2
Decembrie 0.4
8
3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare

3.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă pentru clădiri de locuit

este:
θi = 20*C
3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip

subsol şi casa scărilor, se calculeaza pe bază de bilanţ termic.Nu este cazul.
3.3 Temperatura interioară de calcul
Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi
casa scărilor este mai mică de 4 oC, întregii clădiri se aplică calculul monozonal. In acest caz,
temperatura interioară de calcul a clădirii, este:
[oC]
Spatiu Aj θij Ajθij Σ Aj Σ Aj θij θi
camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6
baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2
Vestibul- casa scarii 25,62 18 461,16 76,86 1383,48
Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1.
°C
9
4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV
a.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

H = Hv + Ht [W/K]
b.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, H V
Unde:
δ =1,2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )
c =1,005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului
n = 0,6 [ h ] – nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )
Numărul de schimburi de aer pe oră

Categoria Clasa de Clasa de permeabilitate
clădirii adăpostire ridicată medie scăzută
neadăpostite 1.5 0.8 0.5
Clădiri individuale moderat adăp. 1.1 0.6 0.5
adăpostite 0.7 0.5 0.5
Clădiri cu mai dublă neadăpostite 1.2 0.7 0.5
multe expunere moderat adăp. 0.9 0.6 0.5
apartamente, adăpostite 0.6 0.5 0.5
cămine, internate simplă neadăpostite 1 0.6 0.5
etc. expunere moderat adăp. 0.7 0.5 0.5
V = 1097,98 [m1] - volumul încălzit.
10
Hv = 220,69 [W/K]
c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise, H T
HT= L + L s+Hu [W/K]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ];
Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];
L=ΣU *A [W/K]
Hu
U = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa
clădirii[W/m²K ]
Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ]
11
Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit
Elementul de construcţie R U'j = 1/R'j Aj U'j x Aj

2 2 2
[m K/W] [W/m K] [m ] [W/K]
Perete Exterior 2,09 0,48 383,16 183,91
Planseu Terasa 3,70 0,27 133,25 35,97
Tamplarie PVC 0.58 1,72 25,56 43,96
Placa Sol 4,04 0,25 133,25 31,31

TOTAL 295,15
L =295,15 [ W/K]
Ls=31,31[ W/K]
Hu=0 [ W/K] Nu avem spatii neincalzite
H =295,15+31,31=326,46 [ W/K]
Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:
H= Hv + Ht = 220,69+326,46=547,15 [ W/K]
12
5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire

preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este
0eo=12°C.
Tabel2.6.1: Determinarea perioadei de incalzire
10 oct- 21 aprilie
Valori conventionale
Luna θ t θ θ
- [oC] [zile] o
[ C] [oC]
Iulie 12 0 20,5
August 12 0 19,9
Septembrie 12 0 16,1
Octombrie 12 9 10,6
Noiembrie 12 30 5,2
Decembrie 12 31 0,4 3,361
Ianuarie 12 31 -2,0
Februarie 12 28 0,6
Martie 12 31 5,2
Aprilie 12 21 10,8
Mai 12 0 15,8
Iunie 12 0 18,7
182 zile de incalzire
Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a

temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.
13
25°C
20,5°C
19,9°C
20°C 18,7°C
16,1°C 15,8°C
15°C
12°C
10,6°C 10,8°C
10°C
5,2°C 5,2°C
5°C
0,4°C 0,6°C
0°C
iulie
sept
mart
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2°C
-5°C
5.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL

(calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C)
Q = H*(θi-θ )*t [kWh]
H = 547,15 W/K- coeficient de pierderi de caldura

θ = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;
θ = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC];
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ]
t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.
QL=39 551,88 [kWh/an]
14
5.2.Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C)
Qg=Qi+Qs [kWh/an]
Q = degajari de căldură interne[kWh]
Qi = [Φ +(1-b)*Φ ] * t [kWh ]
Φ = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzite [W];
Φ =Φ *A = 1599 [W ]
Φ = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. McOOl -
PII,
A = 399,78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² )
=
Φ 0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile neincălzite - (w)
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ]
t= 182 x 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.
Q = 6984,43 [ kWh]
Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh];
Qs = Σ[I *ΣA ]*t [kWh]
I = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de

1 m² avand orientarea j [ w/m²]
A = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand
orientarea j [ m² ]
A =A*F *F *g [ m² ]
A = aria totala a elementului vitrat n [m² ];

F = factorul de umbrire a suprafeţei n;

15
F =F *F *F
F = factorul partial de corectie datorita

orizontului;
F = factorul partial de corectie pentru

proeminente;

aripioare.
F = factorul de reducere pentru ramele

vitrajelor;
F = = = =0,68
g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;

g=Fw g
Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9
g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj; g =0,67
Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.

16
Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire
Luna Zile Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
N S V E
Ianuarie 31 11.90 69.9 27,9 27,9
Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,9
Mai 0 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 0 75,5 19,19 94,5 82,35 78,0 43,78 78,8 43,78
Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5
August 0 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembrie 0 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombrie 9 23,4 124.9 64,6 64,6
Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5
Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6
Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor
medii lunare, cu numărul de zile ale fiecărei luni.
Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate A S
Tip Nr. ferestre Orientare Latime Inaltime A Fs FF g ΣAs

2
- - - [m] [m] [m ] - - - [m2]
F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630
6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804
Tabel 2.6.2.3: Aporturi solare pe orientări
Orientare ZAsnj Isj [W/m2] Qsj [W]
[m2]
V 3,630 43,8 158.99
E 3,630 43,8 158,99
N 0,804 19,19 15,43
8,064
TOTAL 333,41
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic
17
Qs = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]
Q = 8520,78 [kWh]
Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:
Φ = =1950 [ W]
5.3. Determinarea factorului de utilizare preliminar, η
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, care
reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
γ= =0,21
18
Q = 8520,78 - aporturi totale de căldură kWh

Q = 39551,88 - pierderile de căldură ale clădirii
kWh
= 0,21 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si
pierderi;
Deoarece coeficientul adimensional 1 , ATUNCI:
η =
UNDE:
a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ ;
a=a +
a = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc

001-1), tab.1.2 ; .
τ = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);
τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica

interioara a spatiului incalzit, h;
τ=
C= capacitatea termica interioara a cladirii

19
C= =ΣΣρ *c *d *Aj [J/K]
5.4. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii
Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale
tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior , astfel :
1. Pentru pereti exteriori
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat
2. Pentru placa pe sol
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant
3. Pentru planseu terasa
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta
4. Pentru planseele intermediare
Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului
5. Pentru pereti interiori
Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui
Precizare
Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne
ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine
relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.
20
Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Componente ρ c d A C
Elementul
constructie Kg/m J/kgK m m² J/K
Pereti Tencuiala 1600 840 0,015 147,30 2969568,00

interiori1
Caramida 1800 870 0,250/2 147,30 28833975,00

interiori2
Caramida 1800 870 0,125/2 114,42 28956564,00
Tencuiala 1600 840 0,015 383,16 7724505,60

Pereti interioara
exteriori Caramida 1800 870 0,375 383,16 112505354,00
Tencuiala 1700 840 0.025 383,16 13678812,00

exterioara
Covor PVC 1800 1460 0,0015 133,25 525271,50
Pardoseala Sapa suport 1800 840 0,025 133,25 5036850,00
placa sol
Tencuiala 1600 840 0,02 133,25 3581760,00
Terasa Placa beton 2600 840 0,14 133,25 40742520,00
Sapa ciment 1700 840 0,10 133,25 19028100,00
Planseu Placa beton 2600 840 0,12/2 133,25 17461080,00
Sapa ciment 1700 840 0,10 133,25 19028100,00
ρ= densitatea materialului
c=capacitatea calorica masica a materialului
d=grosimea stratului
A= aria elementului
C=286,09 MJ/K, 1J=1W/s
H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura : W/K
τ=522233,50 s = 145,06 h
a= 5,63
η =0,9998
6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de

incalzire reala a clădirii
θ
21
θ = temperatura de echilibru
θ =19.89 ºC
- temperatura interioara de
calcul;
η = 0,9998 factorul de utilizare al aporturilor;
Φ =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;
H = 547,82 W/K - coeficientul de pierderi termice ale clădirii
Temperatura de echilibru a
cladirii este: θ = 16,42 ºC
22
Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei de incalzire

2 Septembrie - 29 Aprilie
Luna θ t θ θ
- [oC] [zile] [oC] [oC]
Iulie 16.42 0 20,5
August 16.42 0 19,9
Septembrie 16.42 3 16,1
Octombrie 16.42 31 10,6
Noiembrie 16.42 30 5,2
Decembrie 16.42 31 0,4 5,08
Ianuarie 16.42 31 -2,0
Februarie 16.42 28 0,6
Martie 16.42 31 5,2
Aprilie 16.42 30 10,8
Mai 16.42 10 15,8
Iunie 16.42 0 18,7
Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile, adica 5400 ore. Temperatura exterioară
medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare
cu numărul de zile ale fiecărei luni.
6.1. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic
Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu, avand un regim de furnizare a

agentului termic continuu.
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii
Q =H*(θ -θ )*t [ kWh ]
23
25°C
20,5°C
19,9°C
20°C 18,7°C
16,1°C 15,8°C
15°C
12°C
10,6°C 10,8°C
10°C
5,2°C 5,2°C
5°C
0,4°C 0,6°C
0°C
iulie
sept
mart
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2°C
-5°C
Calculul pierderilor de caldura ale cladirii
Q =H*(θ -θ )*t [ kWh ]
H = 547,82 K - coeficient de pierderi de caldura
θ = 19,89 °C - temperatura interioara de calcul [°C ];

θ = 5,08 °C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [°C ];
Dz = 225 zile- durata perioadei de încălzire determinata grafic [ zile]
Q = 43811,56 [kWh\
8. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii
24
Q = Qi + Q [ kWh ]
Qi = degajari de caldura interne [ kWh ]
Q =[Φ +(1+b)*Q ]*t [kWh ]
Φ = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei; [W ]
Φ =Φ *A =1599 [W ]
Φ =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ]
A =399,78 m² - aria totala a spatiului incalzit [m²]
Q = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]
Dz = 225 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ];

Q =8634,6 [kWh]
•Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]
Q =Σ[I * ΣA ]* t [kWh ]
I = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2
avand orientarea j [ W/m² ]

A = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .[m²J
A =A*F * F *g [m²]
A = aria totala a elementului vitrat n [ m²];

25
Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n;
F =F *F *F
F = factorul parţial de corecţie datorita orizontului;
F = factorul parţial de corecţie pentru proeminente;
F = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.
F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
F =
g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;
F = factor de transmisie solara;

g = transmitanta totala la energia solara pentru
radiatiile perpendiculare pe vitraj;

26
N S V E
Ianuarie 31 11.90 69.9 27,9 27,9
Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,9
Mai 10 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 0 75,5 23,02 94,5 88,25 78,0 49,10 78,8 49,10
Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5
August 0 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembrie 3 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombrie 31 23,4 124.9 64,6 64,6
Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5
Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6

2
- - - [m] [m] [m ] - - - [m2]
F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630
6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804
[m2]
V 3,630 49,10 178,23
E 3,630 49,10 178,23
N 0,804 23,02 18,50
8,064
TOTAL 374,96

27
Dz = 225 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel;
Qs = 2024,78 [kWh ]
Qg = 10659,38 [ kWh ]
9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh
Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de
caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Q g, cele din urma fiind corectate cu un
factor de diminuare,η, astfel:
Q =Q - ηQ [ kWh ]
Q = 43811,56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii;
Q = 10659,38 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;
η = factor de utilizare;
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, Y, care
γ= =0,24
28
Deoarece coeficientul adimensional γ 1,atunci :
η=
γ= 0,24 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si

pierderi;
a=a +

001-1); .

τ=522233,50 s= 145,06 [ h ]
a=5,63
η=0,9996
29
Q =33156,45 kWh/an
10. Consumul de energie pentru incalzire , Q
Q =Q +Q -Q -Q Kwh/an
Q = 33156,45 \kWh\ - necesarul de energie pentru incalzirea clădirii;

Q = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de
caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate
distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii
interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara
conventionala;
Q =Q +Q kWh/an
Q = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie

a caldurii la consumator;
Q =Q +Q kWh
Q = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a

temperaturii;
Q = *Q kWh
30
η = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire

(MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);
Q = 33156,45 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q =1381,51 kWh
Q = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare

utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc;
Q = *Q kWh
η - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); η =0,93
Qh = 33156,45- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q = 2495,64 [kWh
Q = 1381,51+2495,64=3877,15 [kWh]
Q =3877,15 [kWh]
Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie;

Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari:
1. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona;
2. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care
este amplasat la limita de proprietate a blocului;
3. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;
4. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9;
5. Recircularea nu exista;
6. Distributie verticala.
Q =ΣU´ *(θ -θ ) *L *t kWh/an
U = valoarea coeficientului de transfer de caldura
31
U = [ W/mK]
λ =0,0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ W/mK]

d = diametrul exterior al conductei cu izolatie [ m]
d = diametrul conductei fara instalatie [ m]
α = [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K]
[ m]
= temperatura medie a agentului termic
θ = = 80 º C
θ = temperatura aerului exterior conductelor [ ºC]

L = lungimea conductei [ m]
t = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp
Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori

di da Li Lea Ui' θ θ tH Qd
[m] [m] [m] [m] [W/mK] [oC] [oC] [h] [kWh/an]
Canal 0.032 0.056 5,00 1.5 0.26 80 8.73 5400 500,31
termic 0,025 0,043 15,00 1,5 0,23 80 8,73 5400 1327,76
0,020 0,035 51,00 1,5 0,19 80 8,73 5400 3729,27
Coloane 0.020 0.020 24,80 4,00 0.19 80 20 5400 1526,68

0.013 0,013 16,00 4,00 0,12 80 20 5400 622,08
Racorduri 0.013 0.013 156,00 4,00 0.12 80 20 5400 6065,28

32
L = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru

conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si–
L = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru

conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.
Q = 13771,38 [ kWh/an ]
Q =17648,53 [ kWh/an ]
Q = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane +

racorduri;
Q = 8214,04 kWh/an
Q = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de

incalzire (vezi paragraf 2.12);
Q =Q +Q =3994,92 kWh/an
Q =38596,02 kWh/an
11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum

Q
Q =Q +Q +Q kWh/an
Q = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata
Q =ρ*c*V *(θ -θ ) kWh/an
ρ = 983,2 kg/m² J - densitatea apei calde de consum la temperatura de

60°C;
c = 4,183 [kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum la
temperatura de 60°C;

33
V = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada

consumata m /an
V = a* m /an
a = 80 [ J - necesarul specific de apa calda de consum

pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe baza analizarii
facturilor;
Nu = 24[persoane] - număr de persoane;

Vac = 438 m /an
θ = 60 [º C ] - temperatura apei calde de consum;
θ = 10 [º C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei
calde de consum.
Qac = 25019,08 kWh/an
Q =Σρ*c* V *(θ -θ ) kWh/an
• Q = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda de consum;

ρ = 983,2 [ kg/m² J - densitatea apei calde de consum la temperatura de
60°C;
c = 4,183[kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum la
V = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa calda de
consum,pe perioada considerata [ ]
V = V *f *f - V [ ]

34
V = 700,8 m /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata

f = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara
recirculare
f = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice;
V =188,34 m /an
θ = 50 [ºC] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul

de consum;
θ = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei
calde de consum.
Q = 8606,56 kWh/an
Q = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;
Q = *( θ -θ )*L *t kWh/an
U = valoarea coeficientului de transfer de caldura;
U = [ W/mK]
λ = 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];
d = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];
α = [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]
θ = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

35
θ = =50°C;
θ = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C];

L = lungimea conductei [m];
tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori

di da Li Ui' θ θ t Q t Q
o o
[m] [m] [m] [W/mK] [ C] [ C] [h] [kWh/an] [h] [kWh/an]
Canal 0.032 0.058 23,50 0.39 50 8.73 8760 3313,37 5400 2042,49
termic
Coloane 0.025 0.025 30,00 0.23 50 20 8760 1813,32 5400 1117,80
Racorduri 0.013 0.013 48,00 0.37 50 20 8760 4667,32 5400 2877,12
Q = 9794,01 [kWh/an
Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru
perioada de incalzire:
Q =Q +Q = 3994,92 [kWh/an]
Q =43419,65 [kWh/an]
12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza

conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:

36
Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat

Tip apart S
Nr. Supr. Consum Consum
[m2] Cam. Totala Specific anual
Mediu
[m2] [Kwh/an/m2]
1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67
vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67
Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:
< 0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %
W =5577,67+557,76=6135,43kWh/an
datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: = > totalul se
majoreaza cu 5 %
W =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]
13. Energia primara si emisiile de

CO2
13.1. Energia primara
Ep = Q *f +Q *f +W *f [kWh/an]

37
Q = 38596,02 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa

din combustibil gaz natural
Q = 53594,54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de

consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q
W =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N

f =f =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz
f = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică
Ep = 119447,77 [kWh/an]
13.2. Emisia de CO2
E =Q *f +
Q *f +W *f kg/an
Unde:
Q = 38596,02 [ kWh/an]
Q = 53594,54 [kWh/an]
W =6442,20 [kWh/an]
f = f = 0,205 kg/kWh - factorul de emisie la arderea gazului natural; se aplica

energiei la sursa primara
f = f = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate
E = 20577,53 kg/an
13.3. Indicele de emisie echivalent CO2
I = = 51,47 kgCO /m²an

38
CAP. III Certificarea energetică a blocului de locuinţe
Notarea energetică a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare

utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării. Încadrarea în clasele
energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in
funcţie de scala energetică specifică.
14. Consumul anual specific de energie pentru încălzirea

spaţiilor
q = =96,55 kWh/m²an
Unde Q =Q
Suprafata incalzita a cladirii este
A =399,75 m²
CLASA B
15. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei

calde de consum
q = =108,62 kWh/m²an
39
CLASA E
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat
W = = 16,11 kWh/m²an
CLASA A
17. Consumul total anual specific de energie
q =q +q +W =221,27 kWh/m²an
CLASA C

40
18. Penalizari acordate clădirii certificate
p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic

P1=1.00
p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire
P2=1.00
p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din
spatiile comune
p3=1.00
p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la
corpurile statice
p4=1.03
p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire
interioara
p5=1.05
p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a
coloanelor de incalzire
p6=1.03
p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru
decontarea consumurilor de caldura
p7=1.00
p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor

exteriori
p8=1.00
p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere
al continutului de umiditate al acestora
p9=1.02
p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod
p1o=1.00
p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a
fumului
pn=1.00
p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului
de aer proaspat la valoarea de confort
p12=1.06

41
po = Π Pi = 1,204
19. Nota energetica
Relatia de calcul a notei energetice este

urmatoarea:
N = exp(-B * qtot *Po + B2)
dacă qtot *Po q
N = 100 dacă qtot*po < qTm
B =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006;

p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;
qTm - consumul specific anual normal de energie minim.
qtot *Po= 266,50 kWh/m²an

42
N = 86,14
CAP. IV. CLADIREA DE REFERINTA
20. Definirea clădirii de referinţă

Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici
generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei :
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea

reală;
b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare,
pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale.
Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente
se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanţei
energetice a clădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate
(spaţiu condiţionat);
c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din
componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform
Metodologie Partea I, cap 11.
d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace
sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă;
e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este
= 0,26;
f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare
clădirii reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1,
considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare, iar
ventilarea este de tip controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoarea
corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea
I);
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum
este, după caz:
- staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură, în
cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi
cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru clădiri care nu sunt
racordate la un sistem de încălzire districtuală;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice,
dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare;
j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic
şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi la
nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare
de costuri de încălzire;

43
k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu
contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi
apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termică
compactă;
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă este dotată
cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;
m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare;
n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt
izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică iz  0,05 W/mK, având o
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi
parametrii de funcţionare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru
prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Aînc [kWh/m²an], unde NP reprezintă
numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar A înc reprezintă aria
utilă a spaţiului încălzit / condiţionat;
p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate, randamentul
instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată din punct de vedere
aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie;
q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este
determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale /
mecanice (după caz);
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din normativul de faţă,
p0 = 1,00.
τ
Element
Nr. A
de
crt [m2]
constr
1 Perete ext 383,16 273,68 1,40 1

Planseu 1
2 133,25 44,41 3,00
terasa
Placa pe 1
3 133,25 33,31 4,00
sol
Tamplarie 1
4 25,56 63,9 0,40
exterioara
TOTAL 675,22 415,3
Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:
21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta

44
Coeficientul global de izolare termica, e calculeaza cu relatia:
Unde:
V-reprezinta volumul cladirii in [m ]

A-aria cladirii in [m²]
, reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare
n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora
[h-1]
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere următoarele
caracteristici :
- clădire adăpostită (în centrul oraşului);

- clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;
- clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).
n = 0,6 h-1
0,378+0,204=0,58
Pentru si N=3 niveluri rezulta GN = 0,68 - din C107/1
G<GN
(0,58 < 0,68)
Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11
22. Consumul specific anual de caldura
Din tema lucrării avem:

- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei
de căldură:
=105kWh/ m2an => clasa energetică - B
- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:
2
q = 60 kWh/ m an => clasa energetică -
ac,an
D
45
- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.

2
q = 5,8 kWh/ m an => clasa energetică -
il,an
A
=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:
2
q = q +q +q =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an
T inc,an ac,an il,an
q clasa energetica B
T = 170,8 kWh/m² an
23. Emisia de CO
Factorul de emisie de CO se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II, pag. 202 şi
2
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0,205
2
kg/kWh
2
CO = (q +q ) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60) · 0,205=33,82 kg/ m an
2 inc,an ac,an
- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0,09 kg/kWh
2
2 2
CO = q · 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m an · 0,09 = 0,52 kg/ m an
2 il,an
2
=> Total emisie CO = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an
2
2
CO = 34,34 kg/ m an
2
24. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006
Nu se acorda penalitati : p = 1,00

Se calculeaza si se compara :
2 2
(q · ) = 170,8 · 1,00 = 170,8 Kwh/m an > q = 125 Kwh/m an
T p Tm
Din MC.001/3 – 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obţin valorile pentru:
B = 0,001053, B = 4,73677.
1 2

46
= exp (- B · q · + B ) = exp (- 0,001053 · 170,8 · 1,00 + 4,73677) = exp (-

1 T p 2
0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176
= 95,29

47
CAP. V Analiza energetică a Variantei I de reabilitare termica
Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare
solutie in parte. In principal, este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin
aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent situatiei actuale.
Rezultatele analizei sunt urmatoarele:
48
Varianta Necesar Consum Consum Consum total Consum Economia anuala Nota Durata
caldura anual anual specific total Energetica de
cladire incalzire Specific incalzire
incalzire
(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile]
V0 128514,91 111083,46 277,88 402 160945,31 0 0 48,39 225
(Cl.Reala)
V1 63753,20 38596,02 96,55 221,27 88457,87 72487,44 54,96 86,14 225
49
CAP. VI Analiza economica a Variantei I
Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:
-valoarea neta actualizata a investitiei ΔVNA

- costul de investitie a variantei I C(m)
-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I NR
- costul specific al energiei termice economisite e
-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare
-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica
24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA)
Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma:
3 N N
VNA = C0 + Σ CEk · Σ [(1+f ) / (1+i)]

k
t
+ CM · Σ [1/ (1+i)] t
k=1 t=1 t=1

în care:
VNA – valoarea netă actalizată
C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON]
CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an]
CM - costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an]
f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%]
i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%]
k – indice a felului de energie utilizată (gaz, energie termică, energie electrică)
N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat
t – variabila timpului t = 1, N [an]
Se fac următoarele IPOTEZE:

1. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de
viaţă N, fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei
energetice şi implicit remedierile necesare, dacă este cazul
2. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N
3. rata de depreciere anuală a monedei = ct
4. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată
5. vom lua în considerare numai energia termică, deci renunţăm la indicele k.
50
Se obţine o relaţie simplificată de forma:
VNA = C0 + CE · X
unde: X= Σ [(1+f) / (1+i)] t
t=1
Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei
rezolvări energetice (VNA energ). Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.
Difernţa dintre ele este ΔVNA.
ΔVNA = VNA clasic – VNA energ

VNA clasic = C0 + CE clasic · X
VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X
în care:
C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero”
C(m) - costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero”
CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an]
CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an]
ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) - C0 - C(m) - ( CE energ · X )
ΔVNA = ( C E clasic - CE energ ) · X - C(m)  / (- 1)
Se va obţine:
- ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X)
în care:
ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an]
Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei
în soluţia modernizată energetic.
Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: C(m) - ( ΔCE · X ) < 0
Se va împărţii relaţia cu ΔCE:
( C(m) / ΔCE ) - X < 0
( C(m) / ΔCE ) < X
51
Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă, trebuie ca numitorul să crească, adică să crească
reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A, atunci X > A, adică anii
de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi, ca din economia anuală de energie să putem
recupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică, pentru
asigurarea eficienţei.
Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:
kWh
kWh
C(m) =116316 lei - conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008
ΔE= - =160945,31-88457,87=72487,44 kWh
ΔC =ΔE·c=72487,44·0,203=14714,95 lei/an
1Gcal=1163 kWh
c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh
ΔVNA = C (m) -( ΔC
E ·X)
X= Σ [(1+f) / (1+i)] t
t=1
unde:
f=0,15
i=0,06
N=16 ani
Rezulta
X= 33,74 ani
ΔVNA = C (m) -( ΔC E · X )=116316-14714,95 · 33,74=116316-341514,59= -380166,42 lei
X=33,74
A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi, ca din economia
anuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de
modernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.
52
25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE

(NR)
Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu N R, ca valoare necunoscută, în relaţia scrisă sub forma
explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.
C(m) - ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0

E
t
t=1
Însă ΔCE = c · ΔE , în care:
c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh]
ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de
modernizare energetică [Kwh / an]
Vom avea: C(m) = c · ΔE · NR
din care: NR = C(m) / (c · ΔE)
NR = C(m) / (c · ΔE) = =7,90 ani
26. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh]
prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul unei Kwh
economisit), relaţia (7) se va transcrie astfel:
C(m) – e · ΔE · N = 0
C(m) = e · ΔE · N
e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh]
lei/kWh
53
In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al

agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat
de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice:
Varianta Economia Cost Durata Durata Cost specific
anuala Aprox. de viata Recuperare al economiei
investitie investitie energetice
(kWh/an ) ( lei ) ( ani ) ( ani ) ( lei/kWh)
V1 72487,44 116316 16 7,90 0,100
54
CAP. VII Concluzii
Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele :
1.Varianta de reabilitare V1(S1) - implica un cost de cca. 116 316 lei si se recupereaza in cca. 7,90 ani, costul specific
al economiei energetice fiind de 0.100 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o
economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi timp, solutia aduce
imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va
aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor
civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.
2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind respectata
prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp
an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor
art.13 din OUG nr.18/2009.
3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7,90 ani, rezulta ca investitia este rentabila. Trebuie avut in vedere
faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel incat durata de recuperare a investiei se
va reduce corespunzator.
4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar
20% din valoarea C+M care este de 92478 lei, adica 18495,60 lei , respectiv 1541,30 lei /apartament.
5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se
justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat
si de la bugetul local,iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer,apa,sol- conditie esentiala pentru asigurarea vietii
pe planeta numita Pamant.
6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de

proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre
asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea
investitiei.
7. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor
interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.Deoarece OUG nr.18/2009 nu da posibilitatea de a se
face investitii la aceste instalatii, se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii , functie de criteriul de
suportabilitate al proprietarilor de apartamente.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de
energie pentru incalzire si apa calda menajera, si implicit la diminuarea facturilor de energie.
55
CAP. VIII
CERTIFICATUL ENERGETIC
56
Cod poştal Nr. înregistrare la Data
localitate Consiliul Local înregistrării
z z l l a a
4 1 0 0 8 0 - 0 0 8 2 1 9 - 2 5 0 4 1 0
Anexa 3
Performanţa energetică a clădirii Notare

86,14
energetică:
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Clădirea Clădirea de
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
certificată referinţă
aplicarea Legii 372/2005
Eficienţă energetică ridicată

Certificatdeperformanţăenergetică
Eficienţă energetică scăzută
Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 221,27 170,8

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 51,47 34,34
Consum anual specific de energie Clasă energetică
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea
certificată de referinţă
Încălzire: 96.55/105 B B
Apă caldă de consum: 108,62/60 E D
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 16,11/5,8 A A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0
Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: Oradea,str.Horea,nr.109 Aria utilă: .. . 372,45 m²
Categoria clădirii: bloc
Aria construită desfăşurată: 495 m²
Regim de înălţime: P+2E
Anul construirii: 1970 Volumul interior al clădirii: 1097,98 m³
Scopul elaborării certificatului energetic: informativ
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila
de atestare auditorului auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
57
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII
 Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual
specific:
ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:
TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE

MECANICĂ:
DE CONSUM, ILUMINAT
 Performanţa energetică a clădirii de referinţă:
Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m²an] energetică
pentru:
Încălzire: 105
Apă caldă de consum: 60
Climatizare: - 95,29
Ventilare mecanică: -
Iluminat: 5,8
 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,38 – după cum urmează.
 Ccladire fara subsol p1 = 1,00
 Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere,dar
sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1,01
 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02
 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1,05
 Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă
p5 = 1,05
 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a
acestora p6 = 1,03
 Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p = 1,00
58
 Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05
 Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02
 Cladire far pod locuibil p =1,00
 Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta p = 1,00
 Clădire fără sistem de ventilare organizată p12 = 1,10
P0=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38
 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei

energetice a clădirii:
 Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,
1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;

2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.
 Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.

Se vor prezenta la modulul de instalatii.
INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ

Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.
1. Date privind construcţia:


Categoria clădirii: de locuit, individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport
clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol, Demisol,
 Parter + 2E etaje

Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:
Aria unui
Tip. ap. apartament Nr. ap. Sut [m²]
[m²]
0 1 2 3
1 cam. 24,47 12 293,64
2 cam. - - -
3 cam. - - -
4 cam. - - -
5 cam. - - -
TOTAL 12 293,64

Volumul total al clădirii:1097,98 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
59
Tip element de Rezistenţa termică
Aria [m²]
construcţie corectată [m²K/W]
0 1 2
PE 0,495
383,25
FE 0,325
21,6
UE 0,325
3,96
TE 0,440
133,25
Sb 4,04
133,25
Total arie exterioară [m²] 675,22


Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0,61 m-1
2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:


Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
Sursă proprie, cu combustibil:
 Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire locală cu sobe,
 Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul
- Numărul sobelor:
- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de
instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2
Tip corp static Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]
fonta în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
624/4 24 3 27 56,68 13,54 70,22
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară,

superioară,
mixtă
- Necesarul de căldură de calcul: : 33156,45 kW
- Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 40 mm,
- disponibil de presiune (nominal): mmCA
- Contor de căldură: - tip contor ,
60
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:
- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice ;
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m;
- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. tur 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130
agent
primar[°C]
Temp.ext. [°C] +10 +8 +6 +4 +2 0 -2 -4 -6 -8 -10 -12 -15
Temp. tur 41 42 44 46 48 50 52 54 56 58 61 65 70
agent
secundar[°C]
Qînc. mediu orar [W]

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul
- Aria planşeului încălzitor: m²
- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină. [mm]
Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:
3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:


Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
61

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
 Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare

Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 40mm,
- necesar de presiune (nominal): mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
 nu există

Contor de căldură general: - tip contor ,

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parţial
 peste tot
4. Informaţii privind instalaţia de climatizare:
5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:
6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,

Micu Cristalin
Ştampila şi semnătura
62
Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,,

2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din
cladiri,,
3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al
cladirii,,
4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor
energetice a cladirilor si apartamentelor,,
5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere
ale cladirilor,,
6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de
locuit.
7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de
constructiectie ale cladirilor .
8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit
clădirile de locuit.
9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact
cu solul
10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei
cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.
11.Manualul de instalatii de incalzire
12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale
cladirilor existente
13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire.
14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile
15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire
16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de
calcul.
18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de
locuit existente
19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.
63
20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea
economisirii energiei termice.
21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009.
22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009
23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.
24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în
funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.
25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării
termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor
de locuit existente.
27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale
28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din
cladiri
29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru
incalzire. Cladiri de locuit.
64
VARIANTA II
65
Cuprins
Cuprins 66
CAP. I Introducere 67
CAP. II. VARIANTA I Date Generale 68
1. Masuri 68
2. Parametrii climatici 70
3. Temperaturi de calcul 72
4.Calculul coeficientilor de pierderi 73
5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 75
6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 84
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 86
8. Calculul aporturilor de caldura 87
9. Necesarul de caldura pentru incalzire 90
10.Consumul de energie pentru incalzire 93
11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 97
12.Consumul de energie pentru iluminat 100
13.Energia primara si emisiile de CO2 100
CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 102
14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 102
15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 102
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 103
17. Consumul anual specific total de energie 103
18. Penalitati acordate cladirii certificate 104
19. Nota Energetica 105
CAP. IV Cladirea de referinta 106
20. Definirea cladirii de referinta 106
21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 107
22.Consumul specific anual de energie 108
23. Emisiile de CO2 109
CAP. V Analiza energetica 110
CAP. VI. Analiza economica 112
24. Modificarea valorii nete actualizate 112
25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 115
24. Costul unitatii de energie economisita 115
CAP. VII. Concluzii 117
CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica 118
Bibliografie 124
66
CAP. I INTRODUCERE
S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de

Constructii, cu urmatoarele precizari:
1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile
energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;
2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009;
3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu
prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru
incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;
4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta
finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre
asociatia de proprietari ;
5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse
s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest
consum pentru cladirea expertizata;
6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in
OUG nr.28/2008;
7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,
achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul
programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;
8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica,
urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL;
9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare
termoenergetica;
10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce
urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor
termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;
11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de
interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul
obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial
de executie al cladirii;
12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie
emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa
executarea lucrarilor de interventie;
13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele
variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel
prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare
14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la
terminarea lucrarilor ;
15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea
Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica,
reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in
conditii de siguranta si securitate.
67
CAP II Date Generale
1. Masuri propuse
Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu

au indeplinit conditiile minime impuse, si anume:
1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm

grosime ,inclusiv a soclului cu polistiren extrudat,
2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime ;
3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic
1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii
Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ ; longitudine E21º 55´;
altitudine 137 m
Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:
-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T = -15 º C ;
-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;
-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;
-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;
-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala;
-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;
-Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a incarcarii din
zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;
68
-Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de
24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;

-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent ;
Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .
1.2.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire,

ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)
Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic
învecinat. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT, printr-un canal
termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de
instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Calculul termoenergetic al
intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de
la contorul de bransament.
Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata
deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe alocuri au fost
inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda
menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii.
Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta.
Casa scării este încălzită în mod direct.

Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi
coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea
superioară a clădirii la vasul de aerisire. În canalul termic al clădirii conductele formează o
reţea de distribuţie ramificată.
Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de

alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din
69
apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente
conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.

Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. În blocul de locuinte sunt
montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.
Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ =90°C, θ = 70º C,
θ =20°C, θ = -15°C
Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente

cât şi în spaţiile comune.
1.3.Regimul de ocupare al clădirii
Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se consideră
în regim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau
condiţionarea aerului.
1.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii
Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit,
direct sau indirect.
2. Parametrii climatici
2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul
Pentru iarnă, temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de

zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II), conform STAS 1907/1, astfel:
θe = - 15°c
2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
70
Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate
cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Oradea.

Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare

Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
N S V E
Ianuarie 11,9 69,9 27,9 27.9
Februarie 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 38,6 93,5 74,9 74,9
Mai 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 75,5 94,5 78,0 78,0
Iulie 76,8 108,4 79,5 79,5
August 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembrie 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombrie 23,4 124,9 64,6 64,6
Noiembrie 14,0 71,3 31,5 31,5
Decembrie 10,1 59,8 23,6 23,6
Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii

exterioare
Luna Temperatura medie [°C]
Ianuarie -2.0
Februarie 0,6
Martie 5,2
Aprilie 10,8
Mai 15,8
Iunie 18,7
Iulie 20,5
August 19,9
Septembrie 16,1
Octombrie 10.6
Noiembrie 5.2
Decembrie 0.4
71
3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare

3.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă pentru clădiri de locuit

este:
θi = 20*C
3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip

subsol şi casa scărilor, se calculeaza pe bază de bilanţ termic.Nu este cazul.
3.3 Temperatura interioară de calcul
Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi
casa scărilor este mai mică de 4 oC, întregii clădiri se aplică calculul monozonal. In acest caz,
temperatura interioară de calcul a clădirii, este:
[oC]
Spatiu Aj θij Ajθij Σ Aj Σ Aj θij θi
camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6
baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2
Vestibul- casa scarii 25,62 18 461,16 76,86 1383,48
Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1.
°C
72
4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV
b. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

H = Hv + Ht [W/K]
b.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, H V
Unde:
δ =1,2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )
c =1,005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului
n = 0,6 [ h ] – nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )
Numărul de schimburi de aer pe oră

Categoria Clasa de Clasa de permeabilitate
clădirii adăpostire ridicată medie scăzută
neadăpostite 1.5 0.8 0.5
Clădiri individuale moderat adăp. 1.1 0.6 0.5
Clădiri cu mai dublă neadăpostite 1.2 0.7 0.5
multe expunere moderat adăp. 0.9 0.6 0.5
apartamente, adăpostite 0.6 0.5 0.5
cămine, internate simplă neadăpostite 1 0.6 0.5
etc. expunere moderat adăp. 0.7 0.5 0.5
73
V = 1097,98 [m1] - volumul încălzit.

Hv = 220,69 [W/K]
c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise, H T
HT= L + L s+Hu [W/K]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ];
Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];
L=ΣU *A [W/K]
Hu
U = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa
clădirii[W/m²K ]
Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ]
Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit
Elementul de construcţie R U'j = 1/R'j Aj U'j x Aj

[m2K/W] [W/m2K] [m2] [W/K]
Perete Exterior 2,49 0,40 383,16 153,87
Planseu Terasa 4,72 0,21 133,25 28,23
Tamplarie PVC 0.71 1,40 25,56 35,99
Placa Sol 4,04 0,25 133,25 31,31
74
TOTAL 249,40
L =249,40 [ W/K]
Ls=31,98[ W/K]
Hu=0 [ W/K] Nu avem spatii neincalzite
H =249,40+31,98=281,38 [ W/K]
Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:
H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]
5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire

preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este
0eo=12°C.
75
Tabel2.6.1: Determinarea perioadei de incalzire
10 oct- 21 aprilie
Luna θ t θ θ
- [oC] [zile] o
[ C] [oC]
Iulie 12 0 20,5
August 12 0 19,9
Septembrie 12 0 16,1
Octombrie 12 9 10,6
Noiembrie 12 30 5,2
Decembrie 12 31 0,4 3,361
Ianuarie 12 31 -2,0
Februarie 12 28 0,6
Martie 12 31 5,2
Aprilie 12 21 10,8
Mai 12 0 15,8
Iunie 12 0 18,7
Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a

temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.
Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL
(calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C)
Q = H*(θi-θ )*t [kWh]
H = 502,07 W/K- coeficient de pierderi de caldura

θ = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;
θ = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC];
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ]
QL=36248,78 [kWh/an]
Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C)
76
25°C
20,5°C
19,9°C
20°C 18,7°C
16,1°C 15,8°C
15°C
12°C
10,6°C 10,8°C
10°C
5,2°C 5,2°C
5°C
0,4°C 0,6°C
0°C
iulie
sept
mart
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2°C
-5°C
Qg=Qi+Qs [kWh/an]
Q = degajari de căldură interne[kWh]
Qi = [Φ +(1-b)*Φ ] * t [kWh ]
Φ = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzite [W];
Φ =Φ *A = 1599 [W ]
77
Φ = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. McOOl -

PII,
A = 399,78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² )
=
Φ 0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile neincălzite - (w)
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ]
t= 182 x 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.
Q = 6984,43 [ kWh]
Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh];
Qs = Σ[I *ΣA ]*t [kWh]
I = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de

1 m² avand orientarea j [ w/m²]
A = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand
orientarea j [ m² ]
A =A*F *F *g [ m² ]
A = aria totala a elementului vitrat n [m² ];

F = factorul de umbrire a suprafeţei n;
F =F *F *F
F = factorul partial de corectie datorita

orizontului;

proeminente;
78

aripioare.
F = factorul de reducere pentru ramele

vitrajelor;
F = = = =0,68
g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;

g=Fw g
Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9
g = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj; g =0,67
Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si g se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.
N S V E
Ianuarie 31 11.90 69.9 27,9 27,9
Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,9
Mai 0 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 0 75,5 19,19 94,5 82,35 78,0 43,78 78,8 43,78
Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5
August 0 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembrie 0 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombrie 9 23,4 124.9 64,6 64,6
Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5
Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6
Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a

intensităţilor medii lunare, cu numărul de zile ale fiecărei luni.

79

- - - [m] [m] [m2] - - - [m2]
F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630
6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804
[m2]
V 3,630 43,8 158.99
E 3,630 43,8 158,99
N 0,804 19,19 15,43
8,064
TOTAL 333,41
Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic
Qs = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]

Q = 8520,78 [kWh]
Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:
Φ = =1950 [ W]

80
Determinarea factorului de utilizare preliminar, η
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, care
γ= =0,23
Q = 8520,78 - aporturi totale de căldură kWh

Q = 396248,78 - pierderile de căldură ale
clădirii kWh
= 0,23 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si
pierderi;
Deoarece coeficientul adimensional 1 , ATUNCI:
η =
UNDE:

81
a=a +

001-1), tab.1.2 ; .

τ=
C= capacitatea termica interioara a cladirii
C= =ΣΣρ *c *d *Aj [J/K]
Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii
Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale
tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior , astfel :
8. Pentru pereti exteriori
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat
2. Pentru placa pe sol
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant
3. Pentru planseu terasa
Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta
4. Pentru planseele intermediare
Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului
5. Pentru pereti interiori

82
Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui
Precizare
Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne
ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine
relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.
Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Componente ρ c d A C
Elementul
constructie Kg/m J/kgK m m² J/K

interiori1
Caramida 1800 870 0,250/2 147,30 28833975,00

interiori2
Caramida 1800 870 0,125/2 114,42 28956564,00
Tencuiala 1600 840 0,015 383,16 7724505,60

Pereti interioara
exteriori Caramida 1800 870 0,375 383,16 112505354,00
Tencuiala 1700 840 0.025 383,16 13678812,00

exterioara
Covor PVC 1800 1460 0,0015 133,25 525271,50
Pardoseala Sapa suport 1800 840 0,025 133,25 5036850,00
placa sol
Tencuiala 1600 840 0,02 133,25 3581760,00
Terasa Placa beton 2600 840 0,14 133,25 40742520,00
Sapa ciment 1700 840 0,10 133,25 19028100,00
Sapa ciment 1700 840 0,10 133,25 19028100,00

83
ρ= densitatea materialului
c=capacitatea calorica masica a materialului
d=grosimea stratului
A= aria elementului
C=286,09 MJ/K, 1J=1W/s
H= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura : W/K
τ=522233,50 s = 145,06 h
a= 5,63
η =0,9997
6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire
reala a clădirii
θ
θ = temperatura de echilibru
θ =19.89 ºC
- temperatura interioara de
calcul;
η = 0,9997 factorul de utilizare al aporturilor;
Φ =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;
H = 502,07 W/K - coeficientul de pierderi termice ale clădirii
Temperatura de echilibru a
cladirii este: θ = 16,01 ºC

84
Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei de incalzire

2 Septembrie - 29 Aprilie
Luna θ t θ θ
- [oC] [zile] o
[ C] [oC]
Iulie 16.01 0 20,5
August 16.01 0 19,9
Septembrie 16.01 0 16,1
Octombrie 16.01 31 10,6
Noiembrie 16.01 30 5,2
Decembrie 16.01 31 0,4 4,68
Ianuarie 16.01 31 -2,0
Februarie 16.01 28 0,6
Martie 16.01 31 5,2
Aprilie 16.01 30 10,8
Mai 16.01 5 15,8
Iunie 16.01 0 18,7
Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile, adica 5208 ore. Temperatura exterioară
medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare
cu numărul de zile ale fiecărei luni.

85
25°C
20,5°C
19,9°C
20°C 18,7°C
16,1°C 15,8°C
15°C
12°C
10,6°C 10,8°C
10°C
5,2°C 5,2°C
5°C
0,4°C 0,6°C
0°C
iulie
sept
mart
iunie
aug
nov
dec
febr
mai
ian
oct
apr
-2°C
-5°C
6.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a

agentului termic
Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu, avand un regim de furnizare a
agentului termic continuu.
7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii
Q =H*(θ -θ )*t [ kWh ]
H = 502,07 K - coeficient de pierderi de caldura

86
θ = 19,89 °C - temperatura interioara de calcul [°C ];

θ = 4,68 °C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [°C ];
Dz = 217 zile- durata perioadei de încălzire determinata grafic [ zile]
Q = 39770,81 [kWh\
8. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii
Q = Qi + Q [ kWh ]
Qi = degajari de caldura interne [ kWh ]
Q =[Φ +(1+b)*Q ]*t [kWh ]
Φ = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei; [W ]
Φ =Φ *A =1599 [W ]
Φ =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ]
A =399,78 m² - aria totala a spatiului incalzit [m²]
Q = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]
Dz = 217 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ];

Q =8280,72 [kWh]

87
•Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]
Q =Σ[I * ΣA ]* t [kWh ]
I = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2
avand orientarea j [ W/m² ]

A = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .[m²J
A =A*F * F *g [m²]
A = aria totala a elementului vitrat n [ m²];

Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n;
F =F *F *F
F = factorul parţial de corecţie datorita orizontului;
F = factorul parţial de corecţie pentru proeminente;
F = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.
F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

88
F =
g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;
F = factor de transmisie solara;

g = transmitanta totala la energia solara pentru
radiatiile perpendiculare pe vitraj;
N S V E
Ianuarie 31 11.90 69.9 27,9 27,9
Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9
Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9
Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,9
Mai 5 65,0 90,1 73,7 73,7
Iunie 0 75,5 21,93 94,5 79,23 78,0 48,13 78,8 48,13
Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5
August 0 66,6 119,9 70,1 70,1
Septembrie 0 48,0 125,9 78,4 78,4
Octombrie 31 23,4 124.9 64,6 64,6
Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5
Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6

89

2
- - - [m] [m] [m ] - - - [m2]
F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630
6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804
[m2]
V 3,630 48,13 174,71
E 3,630 48,13 174,71
N 0,804 21,93 17,63
8,064
TOTAL 367,05
Dz = 217 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel;
Qs = 1911,59 [kWh ]
Qg = 10162,31 [ kWh ]
9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh
Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de
caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Q g, cele din urma fiind corectate cu un
factor de diminuare,η, astfel:

90
Q =Q - ηQ [ kWh ]
Q = 39770,81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii;
Q = 10162,31 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;
η = factor de utilizare;
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, Y, care
γ= =0,25
Deoarece coeficientul adimensional γ 1,atunci :
η=
γ= 0,25 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si

pierderi;

91
a=a +

001-1); .

τ=522233,50 s= 145,06 [ h ]
a=5,63
η=0,9997
Q =29611,55 kWh/an

92
10. Consumul de energie pentru incalzire , Q
Q =Q +Q -Q -Q Kwh/an
Q = 29611,55 \kWh/an\ - necesarul de energie pentru incalzirea

clădirii;
Q = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de
caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate
distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii
interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara
conventionala;
Q =Q +Q kWh/an
Q = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie

a caldurii la consumator;
Q =Q +Q kWh
Q = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a

temperaturii;

93
Q = *Q kWh
η = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire

(MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);
Q = 29611,55 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q =1233,81 kWh
Q = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare

utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc;
Q = *Q kWh
η - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); η =0,93
Qh = 29611,55- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;
Q = 2228,82 [kWh
Q = 1233,81+2228,82=3462,63 [kWh]
Q =3462,63 [kWh]
Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie;

Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari:
7. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona;
8. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care
este amplasat la limita de proprietate a blocului;
9. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;
10. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur );

94
11. Recircularea nu exista;
12. Distributie verticala.
Q =ΣU´ *(θ -θ ) *L *t kWh/an
U = valoarea coeficientului de transfer de caldura
U = [ W/mK]
λ =0,0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ W/mK]

d = diametrul exterior al conductei cu izolatie [ m]
d = diametrul conductei fara instalatie [ m]
α = [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K]
[ m]
= temperatura medie a agentului termic
θ = = 80 º C
θ = temperatura aerului exterior conductelor [ ºC]

L = lungimea conductei [ m]
t = t*24= 5208
[ h ] numarul de ore in pasul de timp

Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori
95
di da Li Lea Ui'
θ θ tH Qd
[m] [m] [m] [m] [W/mK] [oC] [oC] [h] [kWh/an]
Canal 0.032 0.056 5,00 1.5 0.26 80 8.73 5208 482,52
termic 0,025 0,043 15,00 1,5 0,23 80 8,73 5208 1280,55
0,020 0,035 51,00 1,5 0,19 80 8,73 5208 3596,67
Coloane 0.020 0.020 24,80 4,00 0.19 80 20 5208 1472,40

0.013 0,013 16,00 4,00 0,12 80 20 5208 699,96
Racorduri 0.013 0.013 156,00 4,00 0.12 80 20 5208 5849,62
L = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru

conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si–
L = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru

conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.
Q = 13381,72 [ kWh/an ]
Q =16844,35 [ kWh/an ]
Q = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane +

racorduri;
Q = 8021,98 kWh/an
Q = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de

incalzire (vezi paragraf 2.12);
Q =Q +Q =3994,92 kWh/an
Q =34439 kWh/an

96
11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum
Q
Q =Q +Q +Q kWh/an
Q = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata
Q =ρ*c*V *(θ -θ ) kWh/an
ρ = 983,2 kg/m² J - densitatea apei calde de consum la temperatura de

60°C;
c = 4,183 [kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum la
V = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada

consumata m /an
V = a* m /an
a = 50 [ J - necesarul specific de apa calda de consum

pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe baza analizarii
facturilor;
Nu = 24[persoane] - număr de persoane;

Vac = 438 m /an
θ = 60 [º C ] - temperatura apei calde de consum;
θ = 10 [º C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei
calde de consum.
Qac = 25019,08 kWh/an
Q =Σρ*c* V *(θ -θ ) kWh/an
• Q = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda de consum;

97
ρ = 983,2 [ kg/m² J - densitatea apei calde de consum la temperatura de
60°C;
c = 4,183[kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum la
V = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa calda de
consum,pe perioada considerata [ ]
V = V *f *f - V [ ]
V = 700,8 m /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata

f = 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fara
recirculare
f = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice;
V =188,34 m /an
θ = 50 [ºC] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul

de consum;
θ = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei
calde de consum.
Q = 8606,56 kWh/an
Q = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;
Q = *( θ -θ )*L *t kWh/an
U = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

98
U = [ W/mK]
λ = 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];
d = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];
α = [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]
θ = temperatura medie a apei calde de consum livrate;
θ = =50°C;
θ = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C];

L = lungimea conductei [m];
tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori

di da Li Ui' θ θ t Q t Q
o o
[m] [m] [m] [W/mK] [ C] [ C] [h] [kWh/an] [h] [kWh/an]
Canal 0.032 0.058 23,50 0.39 50 8.73 8760 3313,37 5208 2042,49
termic
Coloane 0.025 0.025 30,00 0.23 50 20 8760 1813,32 5208 1117,80
Racorduri 0.013 0.013 48,00 0.37 50 20 8760 4667,32 5208 2877,12
Q = 9794,01 [kWh/an
Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru
perioada de incalzire:
Q =Q +Q = 3994,92 [kWh/an]
Q =43419,65 [kWh/an]

99
12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform
Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:
Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat

Tip apart S
Nr. Supr. Consum Consum
[m2] Cam. Totala Specific anual
Mediu
[m2] [Kwh/an/m2]
1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67
vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67
Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:
< 0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %
W =5577,67+557,76=6135,43kWh/an
datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: = > totalul se
majoreaza cu 5 %
W =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]
13. Energia primara si emisiile de

CO2
13.1. Energia primara
Ep = Q *f +Q *f +W *f [kWh/an]

100
Q = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din
combustibil gaz natural
Q = 43419,65 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de

consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q
W =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N

f =f =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz
f = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică
Ep = 103682,67 [kWh/an]
13.2. Emisia de CO2
E =Q *f +
Q *f +W *f kg/an
Unde:
Q = 38596,02 [ kWh/an]
Q = 53594,54 [kWh/an]
W =6442,20 [kWh/an]
f = f = 0,205 kg/kWh - factorul de emisie la arderea gazului natural; se aplica

energiei la sursa primara
f = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate
E = 16540,80 kg/an
13.3. Indicele de emisie echivalent CO2
I = = 41,37 kgCO /m²an

101
CAP. III Certificarea energetică a blocului de locuinţe
Notarea energetică a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare

utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării. Încadrarea în clasele
energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in
funcţie de scala energetică specifică.
14. Consumul anual specific de energie pentru încălzirea

spaţiilor
q = =86,15 kWh/m²an
Unde Q =Q
Suprafata incalzita a cladirii este
A =399,75 m²
CLASA B
15. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei

calde de consum
q = =108,62 kWh/m²an

102
CLASA E
16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat
W = = 16,11 kWh/m²an
CLASA A
17. Consumul total anual specific de energie
q =q +q +W =210,88 kWh/m²an
CLASA C

103
18. Penalizari acordate clădirii certificate
p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic

P1=1.00
p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire
P2=1.00
p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din
spatiile comune
p3=1.00
p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la
corpurile statice
p4=1.03
p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire
interioara
p5=1.05
p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a
coloanelor de incalzire
p6=1.03
p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru
decontarea consumurilor de caldura
p7=1.00
p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor

exteriori
p8=1.00
p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere
al continutului de umiditate al acestora
p9=1.02
p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod
p1o=1.00
p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a
fumului
pn=1.00
p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului
de aer proaspat la valoarea de confort
p12=1.06
po = Π Pi = 1,204
104
19. Nota energetica
Relatia de calcul a notei energetice este

urmatoarea:
N = exp(-B * qtot *Po + B2)
dacă qtot *Po q
N = 100 dacă qtot*po < qTm
B =0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006;

p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;
qTm - consumul specific anual normal de energie minim.
qtot *Po= 253,89 kWh/m²an
N = 99,69

105
CAP.3. CLADIREA DE REFERINTA
20. Definirea clădirii de referinţă

Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici
generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei :
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală;

b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare, pereţi exteriori vitraţi)
pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. Pentru clădiri cu altă
destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe
baza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a
clădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu
condiţionat);
c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei
clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap
11.
d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca
în cazul clădirii de referinţă;
e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este = 0,26;
f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1, considerându-
se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare, iar ventilarea este
de tip controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurării
confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este, după caz:
- staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură, în
cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi
cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru clădiri care nu sunt
racordate la un sistem de încălzire districtuală;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate
conform reglementărilor tehnice în vigoare;
j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât
la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul corpurilor
statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de
încălzire;
k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu contor de

căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă
de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termică compactă;
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre
înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;
m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare;

106
n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu
material caracterizat de conductivitate termică iz  0,05 W/mK, având o grosime de
minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de
funcţionare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei
calde de consum este de 1068 . NP / Aînc [kWh/m²an], unde NP reprezintă numărul mediu
normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului
încălzit / condiţionat;
p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate, randamentul instalaţiei de
climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care
funcţionează conform procesului cu consum minim de energie;
q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta
utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz);
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din normativul de faţă, p 0 = 1,00.
τ
Element
Nr. A
de
crt [m2]
constr
1 Perete ext 383,16 273,68 1,40 1

Planseu 1
2 133,25 44,41 3,00
terasa
Placa pe 1
3 133,25 33,31 4,00
sol
Tamplarie 1
4 25,56 63,9 0,40
exterioara
TOTAL 675,22 415,3
Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:
21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta
Coeficientul global de izolare termica, e calculeaza cu relatia:
107
Unde:
V-reprezinta volumul cladirii in [m ]

A-aria cladirii in [m²]
, reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare
n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora
[h-1]
n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere următoarele
caracteristici :
- clădire adăpostită (în centrul oraşului);

- clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;
- clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).
n = 0,6 h-1
0,378+0,204=0,58
Pentru si N=3 niveluri rezulta GN = 0,68 - din C107/1
G<GN
(0,58 < 0,68)
Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11
22 Consumul specific anual de caldura
Din tema lucrării avem:

- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei
de căldură:
=105kWh/ m2an => clasa energetică - B
- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:
2
q = 60 kWh/ m an => clasa energetică -
ac,an
D
- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.
2
q = 5,8 kWh/ m an => clasa energetică -
il,an
A
=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:
2
q = q +q +q =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m an
T inc,an ac,an il,an
108
q clasa energetica B
T = 170,8 kWh/m² an
23 Emisia de CO
Factorul de emisie de CO se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II, pag. 202 şi
2
C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:
- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0,205
2
kg/kWh
2
CO = (q +q ) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60) · 0,205=33,82 kg/ m an
2 inc,an ac,an
- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0,09 kg/kWh
2
2 2
CO = q · 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m an · 0,09 = 0,52 kg/ m an
2 il,an
2
=> Total emisie CO = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m an
2
2
CO = 34,34 kg/ m an
2
24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006
Nu se acorda penalitati : p = 1,00

Se calculeaza si se compara :
2 2
(q · ) = 170,8 · 1,00 = 170,8 Kwh/m an > q = 125 Kwh/m an
T p Tm
Din MC.001/3 – 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obţin valorile pentru:
B = 0,001053, B = 4,73677.
1 2
= exp (- B · q · + B ) = exp (- 0,001053 · 170,8 · 1,00 + 4,73677) = exp (-
1 T p 2
0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176
= 95,29
109
CAP. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica
Rezultatele analizei sunt urmatoarele:
110
Varianta Necesar Consum Consum Consum total Consum Economia anuala Nota Durata
caldura anual anual specific total Energetica de
cladire incalzire Specific incalzire
incalzire
(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile]
V0 105524,69 173010 474 590 215350 0 0 48,39 225
(Cl.Reala)
V II 29611,55 34439 86,15 210,88 84300,85 131049,15 60,85 99,69 117
111
CAP. VI Analiza economica a Variantei II
Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:
-valoarea neta actualizata a investitiei ΔVNA

- costul de investitie a variantei II C(m)
-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II NR
- costul specific al energiei termice economisite e
-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare
-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica
24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA)
Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma:
3 N N
VNA = C0 + Σ CEk · Σ [(1+f ) / (1+i)]

k
t
+ CM · Σ [1/ (1+i)] t
k=1 t=1 t=1

în care:
VNA – valoarea netă actalizată
C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON]
CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an]
CM - costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an]
f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%]
i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%]
k – indice a felului de energie utilizată (gaz, energie termică, energie electrică)
N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat
t – variabila timpului t = 1, N [an]
Se fac următoarele IPOTEZE:

6. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de
viaţă N, fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei
energetice şi implicit remedierile necesare, dacă este cazul
7. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N
8. rata de depreciere anuală a monedei = ct
9. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată
10. vom lua în considerare numai energia termică, deci renunţăm la indicele k.
Se obţine o relaţie simplificată de forma:
112
VNA = C0 + CE · X
unde: X= Σ [(1+f) / (1+i)] t
t=1
Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei
rezolvări energetice (VNA energ). Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.
Difernţa dintre ele este ΔVNA.
ΔVNA = VNA clasic – VNA energ

VNA clasic = C0 + CE clasic · X
VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X
în care:
C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero”
C(m) - costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero”
CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an]
CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an]
ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) - C0 - C(m) - ( CE energ · X )
ΔVNA = ( C E clasic - CE energ ) · X - C(m)  / (- 1)
Se va obţine:
- ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X)
în care:
ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an]
Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei
în soluţia modernizată energetic.
Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: C(m) - ( ΔCE · X ) < 0
Se va împărţii relaţia cu ΔCE:
( C(m) / ΔCE ) - X < 0
( C(m) / ΔCE ) < X
113
Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă, trebuie ca numitorul să crească, adică să crească
reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A, atunci X > A, adică anii
de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi, ca din economia anuală de energie să putem
recupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică, pentru

asigurarea eficienţei.
Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:
kWh
kWh
C(m) =122254 lei - conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008
ΔE= - =84300,85-34439=49861,85 kWh
ΔC =ΔE·c=49861,85·0,203=10121,95 lei/an
1Gcal=1163 kWh
c=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh
ΔVNA = C (m) -( ΔC
E ·X)
X= Σ [(1+f) / (1+i)] t
t=1
unde:
f=0,15
i=0,06
N=16 ani
Rezulta
X= 33,74 ani
ΔVNA = C (m) -( ΔC E · X )=122254-10121,95·33,74=122254-341514,59= -219260,59 lei
X=33,74
A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi, ca din economia
anuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de
modernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.
114
25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE

(NR)
Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu N R, ca valoare necunoscută, în relaţia scrisă sub forma
explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.
C(m) - ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0

E
t
t=1
Însă ΔCE = c · ΔE , în care:
c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh]
ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de
modernizare energetică [Kwh / an]
Vom avea: C(m) = c · ΔE · NR
din care: NR = C(m) / (c · ΔE)
NR = C(m) / (c · ΔE) = =12,07 ani
26. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh]
prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul unei Kwh
economisit), relaţia (7) se va transcrie astfel:
C(m) – e · ΔE · N = 0
C(m) = e · ΔE · N
e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh]
lei/kWh
115
In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al

agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat
de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice:
Varianta Economia Cost Durata Durata Cost specific
anuala Aprox. de viata Recuperare al economiei
investitie investitie energetice
(kWh/an ) ( lei ) ( ani ) ( ani ) ( lei/kWh/an)
VII 126892,13 122254 16 12,07 0,153
116
CAP. VII Concluzii
Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele :
1.Varianta de reabilitare II- implica un cost de cca. 122254 lei si se recupereaza in cca. 12,07 ani, costul specific al
economiei energetice fiind de 0.153 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o
economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi timp, solutia aduce
imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va
aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor
civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.
2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind respectata
prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp
an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor
art.13 din OUG nr.18/2009.
3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12,07 ani, rezulta ca investitia este rentabila. Trebuie avut in
vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel incat durata de recuperare a
investiei se va reduce corespunzator.
4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar
20% din valoarea C+M care este de 100233 lei, adica 20046,60 lei , respectiv 1670,55 lei /apartament.
5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se
justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat
si de la bugetul local.
6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de

proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre
asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea
investitiei.
7. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece :
- ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II
- Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II
- Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II
117
Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza.
CAP. VIII Certificatul de Performanta Energetica
118
Cod poştal Nr. înregistrare la Data
localitate Consiliul Local înregistrării
z z l l a a
4 1 0 0 8 0 - 0 0 8 2 1 9 - 2 5 0 4 1 0
Anexa 3
Performanţa energetică a clădirii Notare

99,69
energetică:
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Clădirea Clădirea de
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
certificată referinţă
aplicarea Legii 372/2005
Eficienţă energetică ridicată

Certificatdeperformanţăenergetică
Eficienţă energetică scăzută
Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 210,88 170,8

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 41,37 34,34
Consum anual specific de energie Clasă energetică
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea
certificată de referinţă
Încălzire: 96.55/105 B B
Apă caldă de consum: 108,62/60 E D
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 16,11/5,8 A A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0
Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: Oradea,str.Horea,nr.109 Aria utilă: .. . 372,45 m²
Categoria clădirii: bloc
Aria construită desfăşurată: 495 m²
Regim de înălţime: P+2E
Anul construirii: 1970 Volumul interior al clădirii: 1097,98 m³
Scopul elaborării certificatului energetic: informativ
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila
de atestare auditorului auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
119
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII
 Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:
ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:
TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ:

DE CONSUM, ILUMINAT
 Performanţa energetică a clădirii de referinţă:
Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m²an] energetică
pentru:
Încălzire: 105
Apă caldă de consum: 60
Climatizare: - 95,29
Ventilare mecanică: -
Iluminat: 5,8
 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,38 – după cum urmează.
 Ccladire fara subsol p1 = 1,00
 Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere,dar sta bine
inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1,01
 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02
 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1,05
 Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1,05
 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1,03
 Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p = 1,00
 Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05
 Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02
 Cladire far pod locuibil p =1,00
 Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta p = 1,00
 Clădire fără sistem de ventilare organizată p12 = 1,10
P0=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38
 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a

clădirii:
 Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,
120
1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;
2.termoizolarea terasei ;
3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;
4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.
 Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.

Se vor prezenta la modulul de instalatii.
INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ

Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.
8. Date privind construcţia:


Categoria clădirii: de locuit, individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport
clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol, Demisol,
 Parter + 2E etaje

Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:
Aria unui
Tip. ap. apartament Nr. ap. Sut [m²]
[m²]
0 1 2 3
1 cam. 31,03 12 372,45
2 cam. - - -
3 cam. - - -
4 cam. - - -
5 cam. - - -
TOTAL 12 372,45

Volumul total al clădirii:1097,98 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Tip element de Rezistenţa termică
Aria [m²]
construcţie corectată [m²K/W]
0 1 2
PE 0,495
383,25
FE 0,325
21,6
UE 0,325
3,96
TE 0,440
133,25
Sb 4,04
133,25
Total arie exterioară [m²] 675,22


Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0,61 m-1
9. Date privind instalaţia de încălzire interioară:


Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
Sursă proprie, cu combustibil:

Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire locală cu sobe,
 Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
121
Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul
- Numărul sobelor:
- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

s-au luat datele din manualul de instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2
Tip corp static Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]
fonta în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
624/4 24 3 27 56,68 13,54 70,22
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară,

superioară,
mixtă
- Necesarul de căldură de calcul: : W
- Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: mm,
- disponibil de presiune (nominal): mmCA
- Contor de căldură: - tip contor ,
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:
- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice ;
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;
- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. tur 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130
agent
primar[°C]
Temp.ext. [°C] +10 +8 +6 +4 +2 0 -2 -4 -6 -8 -10 -12 -15
Temp. tur 41 42 44 46 48 50 52 54 56 58 61 65 70
agent
secundar[°C]
Qînc. mediu orar [W]

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul
- Aria planşeului încălzitor: m²
- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
122
Diametru serpentină. [mm]
Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:
10.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:


Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:

ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
 Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare

Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 40mm,
- necesar de presiune (nominal): mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
 nu există

Contor de căldură general: - tip contor ,

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parţial
 peste tot
11.Informaţii privind instalaţia de climatizare:
12.Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:
13.Informaţii privind instalaţia de iluminat:
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,

Micu Cristalin
Ştampila şi semnătura
123
Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,,
2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,,
3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,,
4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a
cladirilor si apartamentelor,,
5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale
cladirilor,,
6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit.
7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie
ale cladirilor .
8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de
locuit.
9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul
10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de
locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.
11.Manualul de instalatii de incalzire
12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor
existente
13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.
14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile
15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire
16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.
17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul.
18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit
existente
19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului
construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.
20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii
energiei termice.
21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de
locuinte publicata in MO nr. 155/2009.
22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009
23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.
24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de
activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.
25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a
construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit
existente.
27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale
28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri
de locuit.
124

Calculul Energetic - Tema Curs Modul Instalatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calculul Energetic - Tema Curs Modul Instalatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS EXECUTANT

Curs Postuniversitar ,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in

CAP II Date Generale

Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu

1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime ,inclusiv

3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic

1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii

Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:

-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T = -15 º C ;

-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;

-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;

-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;

-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala;

-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .

1.2.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire,

Casa scării este încălzită în mod direct.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ =90°C, θ = 70º C,

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente

1.3.Regimul de ocupare al clădirii

1.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii

2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul

Pentru iarnă, temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de

2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare

Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii

3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă pentru clădiri de locuit

3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip

3.3 Temperatura interioară de calcul

Spatiu Aj θij Ajθij Σ Aj Σ Aj θij θi

camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6

baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2

Vestibul- casa scarii 25,62 18 461,16 76,86 1383,48

4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV

a.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

b.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, H V

δ =1,2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )

c =1,005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului

n = 0,6 [ h ] – nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )

Numărul de schimburi de aer pe oră

V = 1097,98 [m1] - volumul încălzit.

c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise, H T

HT= L + L s+Hu [W/K]

Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];

U = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit

Elementul de construcţie R U'j = 1/R'j Aj U'j x Aj

Placa Sol 4,04 0,25 133,25 31,31

Hu=0 [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

Q = H(θi-θ )t [kWh]

Qs = Σ[I ΣA ]t [kWh]

C= =ΣΣρ c d *Aj [J/K]

Q =H(θ -θ )t [ kWh ]

Q =H(θ -θ )t [ kWh ]

Q =[Φ +(1+b)Q ]t [kWh ]