CURS DE FORMARE CONTINUA A AUDITORILOR

ENERGETICI PENTRU CLADIRI – AAECR - 2020

Februarie 2020
 Caracteristica principală a sistemului de perete
cortină sau, faţadă cortină, constă în aceea că nu
preia încărcări verticale, acestea fiind preluate de
structură prin intermediul unei structuri auxiliare
(montanţi şi traverse)
 Din punct de vedere arhitectural poate fi
caracterizat ca un sistem de faţadă cu o suprafaţă
predominant transparentă, prin care design-ul
interior al clădirii poate fi vizibil de la nivelul
străzii, fiind permanent expus privitorilor.
 Clasificare
Funcţie de modul de asigurare a
microclimatului interior

✓ clădiri cu grad de performanţă maxim (nu au

vitraje mobile şi sunt prevăzute cu climatizare
centralizată);
✓ clădiri cu grad de performanţă mediu (pot avea
vitraje mobile şi climatizare parţială);
✓ clădiri cu grad de performanţă normal (unele
clădiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile şi
climatizare parţială sau fără climatizare).
 Conceptul de “faţadă cortină” a apărut ca efect al
dezvoltării fireşti a tehnologiei, a trecerii de la
clădirile masive, cu pereţi portanţi din zidărie din
blocuri de piatră sau beton, la structurile cu schelet
din cadre de beton sau oţel, în cea de a 2-a jumătate a
sec.19. Aceasta a produs o adevărată revoluţie
permiţând dezvoltarea pe verticală a clădirilor, care a
culminat cu apariția clădirilor zgârie nori. Noul sistem
a impus conceptul de faţadă, ca subansamblu cu rol
exclusiv de închidere, de protecţie la acţiunea
factorilor de mediu exteriori şi interiori, acţiunile
mecanice fiind preluate de scheletul în cadre.
 Reliance Building,
Chicago, Ilinois, 1895.
 Prima clădire cu
structura de rezistenţă
in cadre din beton
armat, la care faţada
are exclusiv rol de
protecţie
 Considerată ” prima
clădire din sec. 19 care
anticipa viitorul”
 RelianceBuilding,
Chicago, Ilinois, 1895.
 Bauhaus, Dassau,
Germania, 1926
 Arh. W. Gropius, A. Mayer
 Prima clădire cu faţadă
cortină în accepţiunea
actuală – faţada integral
transparentă maschează
structura de rezistenţă
 1945-distrusă de
bombardament
 1976 reconstruită
 1996 – monument
UNESCO
 Actualmente,clădirile cu faţade de tip
cortină ocupă un loc din ce în ce mai
important în peisajul urbanistic actual
national și internaținal.

https://www.e-biurowce.pl/en/info/news/2041/famous-
https://www.linkedin.com/pulse/un-numitor-comun-pentru-zece-dintre-cele-mai-%C3%AEnalte-cl%C4%83diri- gherkin-in-london-city-has-a-new-manager
 https://interestingengineering.com/top-10-monumental-glass-facade-structures-
world

 Complexitatea şi diversitatea https://www.webdesignerdepot.com/2009/08/30-dazzling-and-interactive-

media-facades/
https://www.webdesignerdepot.com/2009/08/30-dazzling-and-interactive-
media-facades/

soluţiilor de realizare.

https://archpaper.com/2014/10/grappling-with-glare-in-high-performance- https://www.99.co/blog/indonesia/wp-
 https://www.wrightstyle.co.uk/curtain-wall-facades/fire-resistant-curtain-wall-facades/

 Pentru aceste clădiri (majoritatea de

birouri, spaţii comerciale sau publice) este
http://www.astleysigns.com/External_signage.ht
ml

necesară elaborarea Certificatului de

Performanţă Energetică (uneori - auditul
energetic).

http://img.archiexpo.com/images_ae/photo-g/62233- https://www.trademarkvisual.com/arcadis/
 Funcţie de tehnologia de execuţie există două
sisteme constructive specifice faţadelor cortină

- sistemul tip cadru sau monobloc (unitar)

- sistemul tip grătar

SISTEM
CADRU,/MONOBLOC

 Inacest sistem peretele

cortină este compus din
elemente de dimensiuni
mari (montanţi şi
traverse) care se
asamblează între ele şi
cu vitrajul în unităţi
specializate şi apoi se
monteaz ă la faţa locului
SISTEM GRĂTAR

 Inacest sistem,
elementele componente
- montanţi, traverse,
rame, vitraje - se
montează la faţa locului
separat, piesă cu piesă.
  Indiferent de sistemul constructiv adoptat:
tip grătar (stick construction) sau cadru
monobloc (unitised construction), în
alcătuirea unui sistem de faţadă de tip
cortină intră următoarele componente:
- sistemul structural : montanți (elemente
verticale) si traverse, rigle-distanțier
(elemente orizontale);
- panouri montate pe sistemul structural care
pot fi: panouri transparente din sticlă (fixe
sau mobile), sau panouri opace;
- dispozitive de prindere, fixare, etanșare și
finisare (piese speciale, garnituri si chituri);
- geamuri termoizolante.

https://openlab.citytech.cuny.edu/tctbc/files/2018/03/curtain-wall-glass-thickness-design.jpg https://i.pinimg.com/originals/04/43/dd/0443dd7898e18db01b47de430ae
 Montanţii transferă încărcările aplicate
sistemelor de pereţi cortină la sistemul structural
al construcţiei.
Riglele – distanţier transferă la montanţi
o parte din încărcările panourilor de închidere.
Dispozitivele speciale de rezemare
(aparatele de reazem ale montanţilor) transmit la
sistemul structural al construcţiei forţele aferente
sistemelor de pereţi cortină (încărcările
gravitaţionale, încărcările din vânt – presiuni/
sucţiuni, încărcările seismice şi eventual, alte
încărcări, modele ale altor acţiuni).
Panouri transparente din sticlă (fixe
sau mobile)
Panouri opace -geamuri mate, sau din
materiale compozite, imitaţii de piatră, sau din
aluminiu.
 Montanţi aparenţi-
impresia de
verticalitate
 Transmission
secondaire

Rayonnement
solaire incident qs Rayonnement
absorbé q s Rayonnement
Angle global gqs
d'incidence i transmis

Rayonnement
Rayonnement
transmis q s
réfléchi  q s directement
 Geamuri termoizolante
2 foi de geam

netratata
(normala)

o suprafata
tratata
3 foi de geam
netratata
(normala)

o suprafata
tratata
 Performanţei
energetice U

 Valorilor temperaturii
 superficiale/riscului
de condens
 Fluxurile termice
la vitraje cu
pelicule Low-e
1- aluminiu 2,5 mm/oţel 2,0 m

2 - material izolant λ = 0,025

W/(m·K) la 0,04 W/(m·K)
3 – spaţiu de aer 0 mm to 20 mm
4 – aluminiu 2,5mm/sticlă 6 mm
5 – distanţier λ = 0,2 W/(m·K) la
0,4 W/(m·K
6 – traversă aluminiu
1- aluminiu 2,5 mm/oţel 2,0
mm
2 - material izolant λ =
0,025 W/(m·K) la 0,04
W/(m·K)
3 – aluminiu 2,5mm/sticlă 6
mm/ ceramică, granit etc
4 – distanţier λ = 0,2
W/(m·K) la 0,4 W/(m·K
5 – traversă aluminiu
 Evaluarea performanţei energetice a clădirilor cu faţade de
tip cortină - utilizând ca indicator sintetic / specific,
transmitanţa termică (coeficientul de transfer termic U -
implică:

- determinarea transmitanţei termice corectate, Ucw /

rezistenţei termice corectate - Rcw pentru zonele de faţadă cu
pereţi cortină;

- estimarea transmitanţelor termice lineare (ψi) pentru

îmbinări de tip colţ ieșind, perete–acoperiş, perete-soclu sau
perete cortina-fațadă tradiţională, dacă este cazul.
Referinţe normative
 ISO 7345, Thermal insulation — Physical quantities and
definitions
 ISO 10077-1, Thermal performance of windows, doors
and shutters — Calculation of thermal transmittance —
Part 1: General
 ISO 10077-2, Thermal performance of windows, doors
and shutters — Calculation of thermal transmittance —
Part 2: Numerical method for frames
 ISO 10211, Thermal bridges in building construction —
Heat flows and surface temperatures — Detailed
calculations
 SR EN ISO 12631 prezintă o posibilitate de calcul pentru
transmitanța termică a pereților cortină alcătuiți din panouri vitrate
și/sau opace montate într-o ramă.
 În general, transmitanța termică a fațadei cortină se calculează în
funcție de transmitanța termică a componentelor și de caracteristicile
geometrice ale acestora, la care se adaugă interacțiunile termice între
componente.
 SR EN ISO 12631 nu oferă informaţii privind efectele radiaţiei
solare, intensifcarea transferului termic datorită infiltraţiilor, analiza
riscului de condens, transferul termic suplimentar la nivelul colţurilor
şi a joncţiunii cu alt tip de închideri sau cu structura clădirii.

33
:

Calculul transmitanţei
termice, Ucw, pentru
domeniul caracteristic

Metoda evaluării
globale

Metoda evaluării
componentelor
Schema procesului de determinare a Ucw prin măsurare și calcul (Min Jung Bae)
 Modelul geometric este delimitat prin planuri de
secţionare şi incude:
- elemente centrale- panouri vitrate şi opace
-îmbinări intre componente - montanţi, traverse, rame.
 Planurile de secţionare se poziţionează astfel încât
modelul geometric să fie delimitat de linii adiabatice
(transfer termic unidirecţional )
 Acestea pot fi :
- - un plan de simetrie
- -un plan in care fluxul termic este normal pe planul
faţadei
Alegerea domeniului reprezentativ
Etape:

Delimitarea domeniului
caracteristic / a ariilor
de referinţă
reprezentative - prin
planuri de secţionare.

un plan de simetrie sau

un plan după care fluxul

termic poate fi considerat
unidirecţional
(neinfluenţat de prezenţa
discontinuităţilor fizice
sau geometrice).
Aplicabilă pentru toate tipurile de faţadă cortină.

 Prin calcule informatice detaliate ale transferului termic în

câmp (prin elementele de umplutură) și modelarea numerică
a fluxului termic plan sau spaţial prin fiecare îmbinare dintre
două elemente de umplutură se vor obține:
- Transmitanţele termice - pentru panourile vitrate, Ug,
panourile opace, Up;
- Pentru îmbinările dintre două elemente de umplutură se
estimează fie transmitanţele termice ale zonei– UTJ, fie
transmitanţele termice lineare - TJ .
Există două variante de aplicare a acestei metode, după cum se
estimează influența îmbinărilor dintre două elemente de
umplutură:
1. Cu considerarea transmitanţelor termice lineare, TJ
 Ag* U g +  Ap*U p +  l TJ TJ
U cw =
A*g + Ap*
2 .Cu considerarea ariilor cu transmitanţe termice diferite, UTJ,

 Ag U g +  ApU p +  ATJU TJ
U cw =
 Ag +  Ap +  ATJ
 Prin ponderarea valorilor U (Ug, Up, UTJ, sauTJ) ale
îmbinărilor şi ale elementelor de umplutură, în funcţie de aria
corespunzătoare ocupată în fațadă, se poate calcula valoarea UCW
pentru ansamblul faţadei.
. Vitraj exterior înrămat Vitraj exterior lipit
Vitraj exterior ataşat Lambriu exterior (fațada ventilată)
 Se bazează pe acelaşi principiu de calcul care se aplică elementelor
de închidere cu punţi termice.
Se aplică relaţia generală de determinare a transmitanţei termice
corectate pentru elementul de faţadă caracteristic:.
 Ag U g +  ApU p +  Af U f +  Am U m +  At U t +  l f,g Ψ f,g +  lm,g Ψ m,g +  l t,g Ψ t,g +  lp Ψ p +  lm,f Ψ m,f +  l t,f Ψ t,f
U cw =
Acw

Acw = Ag + Ap + Af + Am + At
 Transmitanța termică a vitrajului, Ug, este aplicabilă
zonei centrale a vitrajului și nu include efectul
distanțierilor de pe contur sau al barelor-distanțier
integrate în vitraj. Transmitanța termică a ramei, Uf, este
aplicabilă în absența vitrajului.
 Transmitanța termică liniară, Ψg, descrie transferul
suplimentar prin conducție termică datorită interacțiunii
dintre ramă, vitraj și distanțier și este influențată de
proprietățile termice ale fiecăreia dintre aceste
componente.
 Transmitanța termică liniară Ψgb descrie conducția
termică suplimentară datorită interacțiunii dintre vitraj
și bara –distanțier.
 Tabelul B.6 — Valori ale coeficientului de transfer termic linear pentru îmbinări
montant/traversă-ramă, ψm,f sau ψt,f — Profile executate din aluminiu şi din oţel

Valori ale
coeficientului de
Tip transfer termic linear
Figură Descriere a
îmbinare
m,f saut,f
W/(mK)

B
Fixare a ramei de montant cu un
profil suplimentar având
conductivitate termică redusă,
de exemplu, executat din 0,05
poliamidă 6.6 cu 25 % fibră de
sticlă

C1

Fixare a ramei de montant

montant utilizând extensia
întreruperii punţii termice a
0,07
ramei

Legendă
1 întrerupere de punte termică

C2
Fixare a ramei de montant
montant utilizând extensia
întreruperii punţii termice (de
exemplu, executat din poliamidă 0,07
6.6 cu 25 % fibră de sticlă) a
ramei
 Tabelul B.7 — Valori ale coeficientului de transfer termic linear referitoare la
îmbinări montant/traversă-ramă, ψm,f sau ψt,f —
Profile executate din lemn şi din aluminiu

Valori ale coeficientului de

a
transfer termic linear
Tip îmbinare Figură m,f saut,f
W/(mK)
A

0,02
Um > 2,0 W/(m K)
2

Um  2,0 W/(m K)

2
0,04

a Această valoare poate fi aleasă dacă nu sunt disponibile valorile rezultate din măsurări sau obţinute prin
calcule detaliate.
Valori ale transmitanței termice liniare ale vitrajului cu
tipuri curente de bare-distanțier (exemplu: aluminiu
sau oțel)

Transmitanța termică liniară pentru

diferite tipuri de vitraj Ψg
Vitraj dublu sau Vitraj dublua sau
triplu triplub
Tipul ramei
sticlă cu emisivitate
sticlă netratată redusă
umplut cu aer sau umplut cu aer sau
gaz gaz
Lemn sau PVC 0,06 0,08
Metal, cu barieră
0,08 0,11
termică
Metal, fără barieră
0,02 0,05
termică
a Un geam tratat pentru vitrajul dublu.
b Două geamuri tratate, pentru vitrajul triplu.
 Tabelul A.1 — Rezumat al metodei de determinare a Ucw pentru o faţadă cortină

Metoda evaluării globale Metoda evaluării componentelor

1. Rame (îmbinări) 1 Rame

1.1 Definirea şi evaluarea ariilor conform 4.2 1.1 Definirea şi evaluarea ariilor conform 4.2

1.2 Evaluare a U
TJ
sau TJ conform 6.2 1.2 Evaluare a valorilor Uf , Um şi Ut conform
ISO 10077-2:2012 (a se vedea 6.3.4) sau
EN 12412-2:2003

Evaluarea ψm,f / ψt,f conform tabelului B.6 din acest

standard internaţional sau
ISO 10077-2:2012

2 Vitraj 2 Vitraj

2.1 Definirea şi evaluarea ariilor conform acestui 2.1 Definirea şi evaluarea ariilor conform acestui
standard internaţional standard internaţional
2.2 Evaluarea lui U conform ISO 10077-1:2006 2.2 Evaluarea lui U conform ISO 10077-1:2006 sau
g g

sau documentelor indicate în tabelul G.1 documentelor indicate în tabelul G.1

2.3 Evaluarea lui t,g m,g şi f,g conform tabelelor
B.1, B.2, B.3 sau B.4 sau ISO 10077-2:2012

3 Panouri 3 Panouri

3.1 Definirea şi evaluarea ariilor conform 4.2 3.1 Definirea şi evaluarea ariilor conform 4.2

3.2 Evaluarea lui Up conform ISO 6946:2007 3.2 Evaluarea lui Up conform ISO 6946:2007

3.3 Evaluarea lui valorilor p conform tabelului B.5

sau ISO 10077-2:2012

4 Elemente complete 4 Elemente complete

4.1 Calculul elementelor complete se 4.1 Calculul elementelor complete conform formulei (7)
efectuează conform relaţiilor (5) şi (6)

5 Faţadă cortină completă 5 Faţadă cortină completă

5.1 Calculul unei faţade alcătuită din elemente 5.1 Calculul unei faţade alcătuită din elemente diferite
diferite se efectuează conform relaţiei (13) se efectuează conform relaţiei (13) din acest
din acest standard internaţional standard internaţional
 Parametrii şi factorii care influenţează transmitanţa termică a faţadei cortină
Nr. Parametru Simbol Factori determinanți
1 Aria zonei vitrate Ag Geometria faţadei
2 Transmitanţa termică a zonei vitrate Ug Natura sticlei
Numărul de geamuri
Distanţa dintre foile de geam
Natura distanţierului
3 Aria panoului opac Ap Geometria faţadei
4 Transmitanţa termică a Up Alcătuirea panoului opac
zonei opace (materiale, grosimi)
5 Aria ramei/traversei At, Am Geometria profilelor
/montantului Modul de îmbinare
6 Transmitanţa termică a Uf , Ut,, Um Natura materialului din
ramei/traversei care sunt alcătuite profilele
/montantului Modul de alcătuire a îmbinării
7 Lungimea îmbinărilor lfg, lmg, ltg Geometria faţadei (distanţa dintre
ramă vitraj, montant vitraj, lmf , ltf, lp montanţi, distanţa între
traversă vitraj, montant ramă, traverse, dimensiunile panoului opac)
traversă ramă, panou
traversă/montant
8 Transmitanţa termică lineară Ψfg, Ψmg, Ψtg Natura materialului din
ramă vitraj, montant vitraj, Ψmf, Ψff, Ψp care sunt alcătuite profilele
traversă vitraj, montant ramă, Alcătuirea îmbinării cu
traversă ramă, panou sau fără rupere termică
traversă/montant
 Surse de date de intrare indiferent de metodă

Valori ale
coeficientului de Sursă
transfer termic

SR EN ISO 12631:2016 – cap: 6.2.1, 6.3.3, 7 și anexa A, EN 673:2011,

Ug EN 674:2011, EN 675:2011, ISO 10292:1994, ISO 10291:1994, ISO
10293:1997

EN 12412-2:2003, ISO 10077-1:2006,

Uf
ISO 10077-2:2012

Um, Ut SR EN ISO 12631:2013 - anexa C,EN 12412-2:2003, ISO 10077-2:2012

g şi p şi m,f SR EN ISO 12631:2016 - anexa B,

/t,f ISO 10077-2:2012
Up ISO 6946:2007
 În practica curentă de certificare şi auditare energetică pot fi întâlnite
următoarele situaţii:
A. Clădiri existente la care există
proiectul clădirii, inclusiv al
peretelui cortină şi informaţii
certe privind caracteristicile
termice ale acestuia, puse la
dispoziţie de către furnizor .
• Situaţia cea mai simplă, în
care datele oferite de furnizor
sunt introduse în calculul
performanței termice a
anvelopei.
• Este necesară, în plus,
stabilirea coeficienţilor lineari
de transfer termic pentru
îmbinări în colţ ieșind, perete–
acoperiş, perete-soclu sau
perete cortina-fațadă
tradiţională, dacă este cazul.
B. Clădiri existente la care există
proiectul clădirii inclusiv al
faţadei cortină, pe baza căruia
pot fi stabilite ( cu respectarea
indicaţiilor din SR EN ISO
12631:2012 / ISO 12631:2016 )
:
• geometria faţadei ( distribuţia
montanţilor, traverselor, părţilor
opace, vitrate, mobile sau fixe);
• prezenţa panourilor opace;
• caracteristicile geometrice ale
elementelor metalice;
• detalii de îmbinări;
• caracteristicile termice ale părţii
opace/vitrate
C. Clădiri existente la care nu există
proiectul clădirii sau există, dar nu
conţine informaţiile referitoare la
faţada cortină care să justifice
încadrarea în situaţia (a) sau (b) :
•Aceasta este situaţia cea mai frecvent
intâlnită în practică şi pentru care se
doreşte elaborarea unei metode sau a
unor recomandări, atât sub aspectul
evaluării performanţei energetice, cât
şi a soluţiilor de îmbunătăţire a
acesteia, care să ofere un mod de
abordare unitar în ceea ce priveşte
auditul energetic al clădirilor din
această categorie.
Implică existenţa proiectului de faţadă cortină, care să
includă toate informaţiile referitoare la:

- Geometria faţadei;
- Secţiunile profilelor pentru montanţi, traverse, parte
fixă, parte mobilă;
- Scţiunile îmbinărilor;
- Caracteristici termofizice pentru partea metalică şi
partea vitrată;
- Alcătuirea panourilor opace şi caracteristicle termofizice
ale materialelor componente.
 Problema cea mai dificilă constă în identificarea
configuraţiei îmbinărilor , pe baza căreia să se adopte
sau să se determine prin simulare numerică valorile
transmitanţelor termice lineare

 Preocupări pentru o evaluare aproximativă – pereţi

cortină fără panouri opace
- Asimilare cu ferestrele
- Evaluare aproximativă funcţie de transmitanţa
termică a vitrajului şi procentul de suprafaţă
care revine părţii metalice (nomograme)
 a.Asimilarea cu ferestre pentru pereţi cortină fără
panouri opace

 ISO/FDIS -10077-1 -2016 Thermal performance of

windows, doors, and shuters – anexa H
 prezintă posibilitatea de evaluare a transmitanţei
termice a ferestrelor funcţie de transmitanţa vitrajului
şi de ponderea părţii metalice in aria totală a faţadei
(tabele H1...H4)
 The effects of the frame ratio and glass on the thermal
performance of a curtain wall system - Min Jung Baea, Ji
Hyun Ohb, Sun Sook Kimb

 Analiza efectuată pe un număr de 8 cazuri de clădiri

înalte cu faţade cortină integral vitrate .

 Deficienţă/necesitatea completării studiului- valori mari

pentru transmitanţa vitrajului, nu sunt reflectate
progresele privind materialele pentru pereţii cortină
 Studiu parametric care evidenţiază corelaţia dintre transmitanţa termică
şi diverşi parametri oferind o posibilitate de evaluare aproximativă a
transmitanţei termice pentru faţadele integral vitrate, bazată pe corelația
dintre transmitanţa termică şi procentul de arie a cadrului din întreaga
arie a fațadei.

Nomograme pentru determinarea transmitanţei termice a faţadelor cortină integral vitrate ( fracţiune de cadru:
A – 5,7%; B – 6,9%; C – 7,9%; D – 9,6%; E – 11,6%; F- 12,8%; G – 13,9%; H- 15,1% (după Ming Jung Bae ş.a )
 Stabileşte valoarea transmitanţei termice a
peretelui cortină, U'cw , ca o medie ponderată cu
suprafeţele a transmitanţei termice a vitrajului, Ug,
a elementelor de susţinere ( montanti, traverse,
rame) ,Um, Ut, şi a panoului opac , dacă există, Up,
multiplicată cu un coeficient, p, prin care este luată
în considerare influenţa punţilor termice, conform
relaţiilor

 U'cw=p Ucw

P >1
  Ag U g +  ApU p +  ATJU TJ
U cw =
 Ag +  Ap +  ATJ
 Pentru estimarea influenţei punţilor termice
(coeficientul p) asupra transmitanţei termice a
ansamblului faţadei au fost analizate mai multe
variante de pereţi cortină din punct de vedere al
raportului între transmitanţa termică corectată şi
transmitanţa termică evaluată fără influenţa punţilor
termice, cu configuraţia geometrică şi caracteristicile
termice prezentate in cele ce urmează.
Caracteristicile termice ale elementelor componente ale
faţadei cortină utilizate pentru evaluarea comparativă.
Valori
Nr. Ameliorat
crt. Parametri Simbol U.M. Standard Vitraj+pano
u
1. Conductanţa termică vitraj Uv 1,2 0,7
Up 0,46 0,26
2. Conductanţa termică panou opac
W/m2K
montant Um 2,2 2,2
Conduct. termică
3. traversă Up 1,9 1,9
elem. metalice
ramă Ur 2,4 2,4
Ψm,r 0,07 0,07
Montant -ramă
Ψt,r W/mK 0,07 0,07
Traversă-ramă
Coeficient linear Ψv,m 0,11 0,08
4. Vitraj-parte mobilă
de transfer termic
Ψv,f 0,17 0,08
Vitraj-parte fixă
Ψp,v 0,18 0,13
Vitraj-panou opac
 Faţade cortină cu panou opac...
• Varianta standard..........1,47
• Varianta ameliorată.......1,43

 Faţade cortină integral vitrate

• Varianta standard..........1,40
• Varianta ameliorată.......1,30
 Releveul faţadei cortină cu precizarea poziţiei zonelor
opace/vitrate, mobile …;
 Delimitarea domeniului caracteristic, respectiv a ariilor de
referinţă reprezentative (vitraj, panou opac, parte metalică –
montanţi, traverse , ramă)
 Stabilirea/adoptarea valorii transmitanţei termice termic, Ug, a
vitrajului pe baza observaţiilor directe corelate cu date din
documentații făcute publice de firme producătoare;
 Stabilirea/adoptarea valorii transmitanţei termice, Up, pentru
partea opacă, (conf. STAS sau date producător);
 Adoptarea valorii transmitanţei termice pentru partea metalică
▪ Determinarea transmitanţei termice a zonei caracteristice de perete
cortină, Ucw, ca o medie ponderată cu suprafețele, afectată cu
coeficientul de influenţă a punţilor termice.
 PEREȚI CORTINĂ
Evaluarea performanței energetice

B. Clădiri la care există date complete C. Clădiri existente la care nu există

referitoare la pereții cortină suficiente date referitoare la pereții cortină

EN ISO 12631:2016
Metoda aproximativă
Metoda evaluării componentelor

DATE DE INTRARE

1. Caracteristici geometrice
Arii - m2
- Vitraj - Ag
- Panou opac - Ap
- Îmbinări - Aî = Am + At + Af

2. Caracteristici termice
Transmitanțe termice - W/m2K
- vitraj - Ug
- panou opac - Up
- Îmbinări - Uî

3. Coeficient de corecție - influența

punților termice - p - %

 Ag U g +  ApU p +  Af U f +  Am U m +  At U t +  l f,g Ψ f,g +  lm,g Ψ m,g +  l t,g Ψ t,g +  lp Ψ p +  lm,f Ψ m,f +  l t,f Ψ t,f
U cw =
Acw
Panou opac Ap 1.6275
Ai=Am+At+Af 0.7879
Acw 5.28
Lungimi m
Imbinare rama vitraj lf,g 4.76
Imbinare montant vitraj lm,g 2.13
Imbinare traversa- vitraj lt,g 3.1
Imbinare montant rama lm,f 1.98
Imbinare traversa- rama lt,f 2.78
Imbinare montant panou lm,p 2.1
Imbinare traversa- panou lt,p 3.1

Caracteristici termice
2.1 Transmitante termice W/m2K
montanti- Um 2.2
traverse - Ut 1.9
rama - Uf 2.4
vitraj - Ug 1.2
panou opac - Up 0.46
Ui 2.2
2.2 Transmitante term lineare Ψ-W/mK
vitraj - rama - Ψf,g 0.11
vitraj - montant - Ψm,g 0.17
vitraj - traversa - Ψt,g 0.17
panou - montant - Ψm,p 0.18
panou - traversa - Ψt,p 0.18
montant - rama - Ψm,f 0.07
traversa - rama - Ψt,f 0.07
p>1 1.45
Standard Metoda aproximativa
1.524958333 1.625633996
 In perioada 1995-2005 - Uf 3.2-1.8 pentru
tamplarii, si 2.2-1.5 pentru cortine
 In perioada 2005 - 2012 - Uf - 2.8 - 1.3
pentru tamplarii si 1.9 - 1 pentru cortine
 In perioada 2012 - prezent - Uf - 2.8 – 1.0
pentru tamplarii si 1.8-0,8 pentru cortine



 Faţada cortină este un sistem complex a cărui alcătuire şi
configuraţie geometrică influenţează semnificativ performanţa
energetică a clădirii. Ca urmare, metodele de evaluare a
performanţei energetice a acestora trebuie să ofere rezultate
cât mai realiste, cât mai apropiate de comportarea reală.

 In cazul clădirilor existente pentru care se cere elaborarea

certificatului /auditului energetic, pot să apară următoarele
situaţii:
 a. Există date furnizate de producător privind valoarea
transmitanţei energetice a faţadei cortină .
 b. Există proiectul faţadei cortină, la care auditorul are acces şi
caare conţine suficiente date pentru aplicarea ISO EN 12631,
respectiv: geometria faţadei, secţiuni prin nodurile
caracteristice, caracteristicile termofizice ala materialelor,,
transmitanţele termice lineare ale imbinărilor.
 Nu există proiectul faţadei cortină.
C.
Se aplică o metodă aproximativă funcţie de situaţie
- -faţadele integral vitrate, realizate cu materiale
performante, pot fi asimilate cu ferestrele şi evaluate conf.
ISO 10077-2016
- - faţadele integral vitrate realizate cu materiale mai puţin
performante şi cele care includ şi panouri opace pot fi
evaluate folosind metoda aproximativă propusă care
constă in aplicarea unui coeficient ce ţine seama de
influenţa punţilor termice valorii transmitantei termice,
calculată ca o medie ponderată a zonelor vitrate, opace şi
a îmbinărilor.
 d. Performanţa reală a peretelui cortină implică
luarea în considerare a aporturilor solare
precum şi influenţa sistemelor de protecţie la
acţiunea radiaţiei solare pentru evitarea supra-
 încălzirii
Tipul Uf Ug determinat pe o Uw (Ug
de W/m fereasră de 1,23 x (W/m.p.K)
cadru 2K 1,48 (W/m.p.K)

Geam Geam VIG Faţadă Faţadă

dublu triplu Sud nord
Ug= Ug= Ug
1,1 0,7
Alumi 1,8 1,5 - - 0,49 1,10
niu
PVC 1,4 1,4 - - 0,39 1,00
PVC 1,1 - 1,0 - 0,17 0,67
optimi
zat
Casa 0,7- - Aprox - 0,00 0,49
pasivă 0,8 o,8
Ther 0,68 - 0,79 0,67 - 0,15 0,36
m 90
 Strategii deconservarea energiei prin
reducerea transmitanţei termice a
componentelor

 Apariţia pe piaţă a unor materiale în afară de

sticlă cu calităţi de transparenţă şi reflexivitate

 Modelare parametrică şi execuţie digitală

inspirate de procesul BIM
 Reducerea proporţiei de punţi termice-
sisteme de fixare punctuală a vitrajelor
 Faţade double peau sau double skin
 Integrarea panourilor fotovoltaice
 Pelicule Low –e şi izolaţii transparente şi
translucide
 Vitraje izolante cu vacuum
 Vitraje inteligente cu proprietăţi variabile
  Reducerea
proporţiei de
punţi termice-
sisteme de
fixare punctuală
a vitrajelor

Newark International
Airport, NJ; example of
point-supported glass
 Faţade double-skin

 Universityof Southern
California Stem Cell
Research Facility, Los
Angeles, CA
GreenPix Zero Energy Media Wall (Beijing, 2008) - Simone Giostra