MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Introducere în calculul detaliat al

punților termice cu ajutorul
programului Therm

drd.ing. Ancuța Măgurean

dr. ing. Levente Czumbil
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Cuprins
• Cap. 1 Punțile termice
• Cap. 2 Descrierea algoritmului de calcul al programului utilizat în simularea
numerică a câmpului termic bidimensional, în regim termic staționar
• Cap. 3 Condiții de analiză numerică a detaliilor constructive
• Cap. 4 Calculul coeficienților liniari de transfer termic
• Cap. 5 Exemple de calcul
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Cap. 1 Punțile termice

• Puntea termică este o porțiune din anvelopa unei clădiri unde rezistența termică, de altfel
uniformă, este sensibil modificată ca urmare a faptului ca izotermele nu sunt paralele cu
elementul de construcție
Punțile termice pot fi:
• Geometrice (însemnând diferențe între suprafața interioară și exterioară, cum se produce la
intersecțiile perete/planșeu/plafon sau prin modificarea grosimii elementului de anvelopă)
• De material (în același element de construcție, anvelopa clădirii este penetrată de materiale
cu conductivitate termică diferită, de ex. prezența unui stâlp într-un perete)

• Existența unei punți termice are ca și consecință :

- o modificare a fluxului termic
- o modificare a temperaturii superficiale interioare

O alta clasificare a punților termice, în funcție de lungimea lor, este:

• Punți termice liniare – se determină în baza unui calcul bidimensional , fiind caracterizate
de coeficienții liniari de transfer termic,ψ
• Punți termice punctuale – se determină în baza unui calcul tridimensional, caracterizate prin
coeficienții punctuali de transfer termic, χ
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

La ora actuală, la nivel european, standardul SR EN ISO 10211/2008 oferă modele pentru o
evaluare riguroasă a punților termice – analiza bidimensională și tridimensională, cu propunerea
unor metode numerice pentru evaluarea transferului fluxului termic, ținându-se cont de
discontinuitatea rezistenței termice în zonele de punți termice prezente în elementele anvelopei
clădirii.
Chiar dacă se utilizează proceduri de calcul similare, acestea nu sunt identice pentru calculul
fluxului termic și pentru calculul temperaturilor superficiale.

In momentul de față există un număr mare de detalii constructive la care efectul existenței
punților termice liniare este determinat, prin calculul numeric al coeficienților liniari de transfer
termic (ψ) și care se regăsesc în cataloagele de punți termice.
Acestea sunt:
- Anexa K la Ordinul 1590/2012 (care este o extensie a normativului C107:2005)
- Se regăsesc valori pentru coeficienți liniari de transfer termic în C107/3:2005, C107/5: 2005
- Catalog pentru punți termice specifice clădirilor cu pereți structurali din zidărie, prof. Ioan
Moga, conf. Ligia Moga
- Și altele.
Și este recomandat să se utilizeze!
Când nu exista valori ψ în cataloage, se pot determina numeric, prin programe de calcul.
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Cap. 2 Descrierea algoritmului de calcul al programului utilizat în

simularea numerică a câmpului termic bidimensional, în regim
termic staționar
• Programul de calcul THERM este elaborat de Universitatea Berkeley din California
și este un program utilizat de către cercetători și specialiști, deopotrivă.

• Pentru evaluarea transferului termic, programul Therm, utilizează un model

bidimensional, care rezolvă ecuația de transfer termic utilizand Metoda Elementului
Finit, în regim termic staționar.

• Programul este gratuit și se poate descărca de pe următorul link:

https://windows.lbl.gov/software/therm/therm.html
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Algoritmul de calcul al programului Therm este următorul:

 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Cap. 3 Condiții de analiză numerică a detaliilor constructive

3.1 Caracteristici geometrice ale detaliilor analizate
3.1.1 Sisteme dimensionale
Lungimile pot fi măsurate utilizând dimensiunile interioare, dimensiunile interioare
totale sau dimensiunile exterioare ale elementului de anvelopă, cu condiția utilizării
aceluiași sistem în analiza aceleeași clădiri (Anexa B, SR EN 14683)

3.1.2 Planuri de secționare ale modelului geometric 2-D

o La cel puțin dmin de elementul central, dacă nu exista plan de simetrie mai apropiat

Fig. 1
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

o Pe un plan de simetrie, daca acesta este la mai putin de dmin de elementul central

Fig. 2
Pentru elemente opace, exterioare de tip pereți, planșee:
dmin = 1.00 m – in SR EN 10211:2008
dmin = 1.20 m – in Anexa J, C107/3 - 2005
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• În ceea ce privește suprafețele înclinate, secționarea cu un plan adiabatic se

efectueaza la min. 1 m pe proiecția pe un plan orizontal al detaliului

Fig. 3 Lungimea de secționare cu planuri adiabatice

• Pentru detaliul de îmbinare cu suprafețele vitrate, zona vitrată se secționează cu un
plan adiabatic la distanța de 19 cm, măsurată din punctul interior de intersecție cu
tâmplăria – conform Anexei C, SR EN ISO 10077/2:2004.

Fig. 4 Lungimea de secționare cu planuri adiabatice zona ferestre

OBS: Conform C107/3 – 2005, distanța măsurată de la colțul exterior al tâmplăriei,
min. f = 0.8 m
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

În ceea ce privește detaliile de îmbinare perete cu placa pe sol, modelarea geometrică se

poate face după următoarele reguli, conform C107-5:2005, Anexa C:
• în interior: Bi = 10 m
• în exterior: Be = 10 m
• peste cota ± 0.00 m a plăcii pe sol: Bo= 1.2 m
• sub CTS: Bp = 7 m

Alte reguli de modelare ale acestui tip de

detaliu se regăsesc în SR EN 10211:2008,
respectiv în SR EN 13370.
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

3.2 Condiții de contur aplicate pe tip de detaliu

• 2.2.1 Rezistențe termice superficiale – conform anexei A, SR EN ISO 6946:2008,

se obțin cu relația:
1
𝑅𝑅𝑆𝑆 =
ℎ𝐶𝐶 + ℎ𝑟𝑟
unde,
• hc – coeficientul de transfer termic superficial prin convecție
La suprafețele interioare, valoarea lui hci este conform tabel 1, iar pentru suprafețele
exterioare hce se determină în funcție de viteza vântului (m/s), cu relația de mai jos.
Tabel 1

Flux termic ascendent orizontal descendent

hci [W/m2K] 5.0 2.5 0.7
hce=4+4v
unde,
v – viteza vântului adiacent suprafeței exterioare, v = 4 m/s (uzual)
Pentru alte viteze ale vântului, valori pentru Rse →Tab. A2, Anexa A, SR EN 6946
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• hr – coeficientul de transfer termic prin radiație, este definit conform relației:

hr=εhr0
hro=4σTm3
unde,
• ε – emisivitatea suprafeței
• hro- coeficientul de radiație pentru o suprafață corp negru [W/(m2K)]
• σ – constanta Stefan-Boltzmann [(5.67 x 10-8 W/(m2K)]
• Tm – temperatura termodinamică medie a suprafeței și a mediului ambiant al
acesteia
Tabel 2
Temperatura hro
[oC] [W/m2K]
-10 4.1
0 4.6
10 5.1
20 5.7
30 6.3
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• valorile rezistențelor termice superficiale aplicate în analiza numerică a detaliilor,

de regulă, sunt cele aferente unei valori a emisivității ε = 0.9; tabel 3, conform SR
EN ISO 6946:2008.

Tabel 3
Rezistență Direcția fluxului termic
superficială
Ascendent de Orizontal Descendent de
[m2K/W]
jos in sus sus în jos
Rsi 0.10 0.13 0.17
Rse 0.04 0.04 0.04

Valorile pe direcția fluxului orizontal se aplică atunci când direcțiile fluxului termic fac
un unghi de până la 30o cu planul orizontal.
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Alte specificații privind calculul punților termice:

• Pentru determinarea fluxurilor termice, valorile rezistențelor superficiale

trebuie să fie utilizate conform SR EN ISO 6946, considerând valoarea Rsi
constantă.

• La calculul câmpurilor de temperaturi în scopul determinării temperaturilor

superficiale Tsi, în cadrul evaluării riscului la condens, rezistențele
superficiale trebuie să fie utilizate conform SR EN ISO 13788, cu variația
valorilor Rsi la colțurile ieșinde.
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

3.3 Temperaturi de calcul și materiale utilizate în

exemplele de calcul
3.3.1 Temperaturi de calcul

• În vederea determinării coeficienților liniari de transfer termic, temperaturile

utilizate sunt:

• Ti = 20oC, temperatura interioară

• Te = -15oC, temperatura exterioară

Observaţie: Valorile coeficienţilor liniari de transfer termic (transmitanţelor termice

liniare), Ψ nu sunt influenţaţi de temperaturile considerate pentru ti [θi] şi te[θe].

Planurile de decupaj care se aplică pe conturul detaliilor, sunt adiabatice.

 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• 3. 3.3.2 Caracteristici termotehnice materiale utilizate în exemplele de calcul

Element de construcție Materiale utilizate uzual în clădiri existente λ proiectare

[W/(mK)]
Pereți exteriori Beton armat 1.74
Zidarie de cărămidă tip GVP – funcție de densitate 0.5/0.6/0.7/0.8
Mortar de ciment 0.93
EPS 0.033 – 0.046
Vată minerală bazaltică 0.04-0.046

Pentru materialele de construcții uzuale:

• O listă cu conductivitățile termice de calcul există în C107/3:2005
• O alta listă cu valori tabelare de proiectare se găsește în SR EN ISO 10456:2009
• O listă cu conductivități pentru materiale termoizolante – Tab. 5.3.1 – MC001/1 -
2005
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• SR EN ISO 10456:2009 Materiale și produse pentru construcții. Proprietăți higrotermice.

Valori tabelare de proiectare și proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate și de
proiectare
• Conform SR EN ISO 10456:2009, valorile de proiectare pot fi obținute pe baza valorilor
declarate, a valorilor măsurate sau a valorilor tabelare.
• În mod particular, normativul precizează că, dacă setul de condiții utilizat pentru valorile
declarate, măsurate sau tabelare, poate fi considerat adecvat pentru aplicația respectivă,
aceste valori pot fi utilizate direct ca valori de proiectare.

De exemplu: pentru o zidărie din blocuri ceramice optimizată d.p.d.v. energetic, se pune la
dispoziție de către producator o măsurare directă a conductivității termice a materialului (conform
ISO 8990), măsurare făcută cu cutia calda gardată și calibrată, de către un laborator de încercări
autorizat, în condiții similare cu cele de calcul energetic al clădirii, atunci, practic, acea valoare
măsurată ar putea fi utilizată direct ca valoare de proiectare.

• In caz contrar (uzual), când valoarea conductivității termice este măsurată în condiții standard,
trebuie să se efectueze corecția valorilor, în funcție de temperatură, umiditate și îmbătrânirea
materialului.
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Cap. 4 Calculul coeficienților liniari de transfer termic

Conform normativului SR EN ISO 10211, valorile coeficientului liniar de transfer
termic se determină cu relația:

Ψ = L2D – Σ Uj lj
unde:
• L2D – coeficientul de cuplaj termic obținut prin calculul 2-D al elementului care
separă cele două medii ambiante considerate
• Uj – coeficientul de transfer termic al elementului 1-D, care separă cele două medii
• lj – lungimea pe care se aplica Uj

În vederea aplicării punctuale, relația se poate scrie:

𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑙𝑙𝑗𝑗
Ψ = U’j lj - Uj lj = -
𝑅𝑅′𝑗𝑗 𝑅𝑅𝑗𝑗
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• Pentru utilizarea în Therm, relația se poate scrie:

𝐵𝐵
Ψ = Utherm ltherm -
𝑅𝑅
unde:

Utherm = valoare U calculată cu software Therm

ltherm = lungimea corespunzătoare punții termice
B – dimensiunea de calcul a coeficienților ψ și reprezintă lungimea din interiorul
modelului geometric 2-D pe care se aplică valoarea R
R – rezistența termică a elementului de construcție fără punte termică (în câmp curent)
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• In cazul utilizării programului Therm, în vederea determinării coeficienților liniari

de transfer termic, aceasta relație se poate utiliza pentru detalii simple de tipul:

a) Colț ieșind pereți exteriori b) Intersecție per. ext. cu per. interior

Unde:
b – dimensiuni de calcul a fluxurilor termice Φ
a – planuri de decupaj
d – grosime element constructiv
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

c) Colț intrând perete exterior d) Intersecție per. ext. cu planșeu terasă

e) Intersec. per. ext. cu pl. intermed. f) Intersec. per. ext. cu pl. subsol
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• Pentru detalii constructive mai complexe (cu elemente interioare,

decroșuri, etc.), dar și pentru verificare, se poate utiliza relația:

𝛷𝛷 𝐵𝐵
Ψ= - [W/mK]
𝛥𝛥𝛥𝛥 𝑅𝑅

• Φ – fluxul termic rezultat din calculul automat (2D), aferent unei suprafețe având
lățimea B și lungimea de 1 m [W/m]
• ΔT – diferența de temperatură aplicată pe condițiile de contur, din mediul interior și
cel exterior

• În cazul coeficienților ψ care separă mediul interior încălzit de un mediu neîncălzit,

ΔT se calculează:
ΔT = Ti -Tu
De altfel:
𝛷𝛷 𝛷𝛷 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑈𝑈 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 � 𝑙𝑙 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛥𝛥𝛥𝛥
= = = Utherm ∙ltherm
𝛥𝛥𝛥𝛥 𝛥𝛥𝛥𝛥 𝛥𝛥𝛥𝛥

Și ajungem la relația :

𝐵𝐵
Ψ = Utherm∙ltherm - 𝑅𝑅
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Sub aceasta formă, relația se poate utiliza pentru detalii constructive particulare:

g) Colț iesind per. ext cu stalp h) Intersec. pl. intermediar cu per. exterior

Notă: Detaliile constructive sunt preluate din C107/3:2005, Anexa J: Calculul numeric
automat și se suprapun cu modul aplicare al condițiilor de contur care trebuie utilizat
în programul Therm.
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

• Programul Therm calculează fluxul termic și temperaturile din detaliul

constructiv analizat și determină direct transmitanța termică corectată aferentă
unei zone din elementul de construcție (valoare care nu se poate utiliza direct in
analiza elementului de anvelopă!!), astfel că ambele relații de calcul se pot
utiliza în vederea determinării coeficienților liniari de transfer termic.

Alte precizări: Subdiviziunile modelului geometric

Modelul geometric, cuprins între planurile de decupaj, se subîmparte cu
planuri auxiliare formând rețeaua de calcul a câmpului de temperaturi.
În Anexa J a normativului C107/3-2005 se recomandă ca distanțele dintre
planurile auxiliare să aiba o creștere gradată spre planurile de decupaj, cu
respectarea pasului min. de discretizare de 25 mm, în interiorul elem. de
construcție.
În programul Therm se poate îndesi rețeaua de discretizare, astfel încât distanțele
între două noduri să nu depășească 25 mm în interiorul elementului de construcție.
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

5. Exemple de calcul
Aplicarea programului se va face pe 3 exemple de calcul, a căror rezultate pot
fi verificate prin compararea cu valorile publicate în Anexa K la Ordinul
1590/24.08.2012 pentru modificarea şi completarea Părţii a 3 - a - Normativ privind
calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor,
indicativ C 107/3, din cadrul Reglementării tehnice „Normativ privind calculul
termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor“, respectiv cu “Catalogul de
punți termice specifice clădirilor cu pereți structurali din zidărie”, elaborat de prof. dr.
ing. Ioan Moga și ș.l. dr. ing. Ligia Moga

Notă: Simulările din primul catalog susmenționat au fost făcute cu Therm 5, condiții
de contur model simplificat (simplified). Simulările din al doilea catalog menționat au
fost făcute cu programul Psiplan.

EXEMPLUL 1 Colț ieșind perete exterior din zidărie de cărămidă GVP (fără stâlp)
EXEMPLUL 2 Intersecție perete exterior din zidărie cărămidă GVP cu perete interior
EXEMPLUL 3 Intersecție planșeu intermediar din beton armat cu perete exterior
 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Exemplul 1 – Colț ieșind perete exterior

Fig. 5 Detaliu constructiv colt ieșind

Fig. 6 Rezultate obținute în catalog 1 de punți termice

 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Rezultate din cataloage de punți termice:

Sursa: Catalog de punți termice, prof. dr. ing. Ioan Moga, ș.l. dr. ing. Ligia Moga

Fig. 7 Catalog 2 de punți termice

MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Implementare/ Rezultate COMSOL

 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Exemplul 2 – Intersecție perete exterior cu perete interior, cu stâlp

Fig. 9 Detaliu constructiv intersecție pereți

Fig. 10 Rezultate obținute în catalog 1 de punți termice

 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Rezultate din cataloage de punți termice:

Fig. 12 Catalog 1 de punți termice

Sursa: Catalog de punți termice,
prof. dr. ing. Ioan Moga, ș.l. dr. ing. Ligia Moga

Fig. 11 Catalog 2 de punți termice

 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Exemplul 3 – Intersecție perete exterior zidărie cărămidă cu planșeu intermediar din

beton armat

Fig. 13 Detaliu constructiv planșeu intermed.

Fig. 14 Rezultate obținute în catalog 1 de punți termice

 MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Rezultate din cataloage de de punți termice:

Sursa: Catalog de punți termice,

prof. dr. Ing. Ioan Moga, ș.l. dr. Ing. Ligia Moga Fig. 16 Catalog 1 de punți termice
Fig. 15 Catalog 2 de punți termice
MEnS – Meeting Energy Professional Skills

Când avem nevoie de Therm?

- pentru detalii constructive care nu se regăsesc în cataloagele de punți termice

- pentru materiale de construcții noi
- pentru modelarea ferestrelor, se pot utiliza soft-urile THERM + WINDOW

Fig. 17 Detaliu prindere fereastră de profil metalic C cu perete exterior din

panou metalic termoizolat de tip sandwich