1.

Estimarea unor date tehnice necesare efectuarii analizei eficientei

economice.

1.1. Estimarea productiilor momentane si anuale de caldura asigurate de solutiile

tehnice alternative considerate.

1.1.1. Estimarea consumului momentan si anual de caldura pentru incalzire.

C
Necesarul nominal de caldura pentru incalzire qi poate fi estimate in practica prin:
- metode simplificate bazate pe standardul SR 1907/2014 si care calculeaz analitic doar o parte
din termenii bilanului termic al nclzirii, restul fiind luai n consideraie prin intermediul unor
coeficieni de corecie. Aplicarea metodologiei prezentate n standardul amintit, necesit
cunoaterea unui numr foarte mare de date cu privire la dimensiunile diverselor elemente de
construcie din componena cldirilor i a proprietilor termofizice ale acestor elemente i
efectuarea unui volumul de calcule foarte mare. Folosirea calculatoarelor reduce timpul de
calcul, dar introducerea unui volum mare de date iniiale consume reduce eficiena utilizrii
acestora. Din motivele prezentate mai sus, calculul consumului de cldur pentru nclzire
conform SR 1907/2014 se face doar pentru dimensionarea (proiectarea) corpurilor de nclzire.
- metode empirice bazate pe date experimentale obinute din exploatarea instalaiilor de nclzire
a unor cldiri existente. Datorit simplitii i uurinei n aplicare, ele se folosesc pentru
dimensionarea (proiectarea) unor componente ale sistemului de alimentare cu cldur (reele de
transport i distribuie, echipamentele surselor etc.) i n studiile de analiz a eficienei
diverselor soluii de alimentare cu cldur.
Una dintre cele mai aplicate metode de estimare a consumului de cldur pentru nclzire, la
nivelul unei cldiri, este metoda caracteristicii termice de nclzire. Conform acestei metode,
consumul de cldur pentru nclzirea unei cldiri se determin cu relaia:

qiC xi Ve tiC teC (1.1.)
C
n care: xi este caracteristica termic de nclzire; Ve volumul exterior al cldirii; ti temperatura
C
interioara de calcul; iar te temperatura exterioara de calcul.
Caracteristica termic de nclzire x i are sensul fizic al unei pierderi specifice de cldur
(raportat la volumul exterior) atunci cnd ntre interiorul i exteriorul cldirii exist o diferen de
temperatur de un grad. Ea poate fi estimata n funcie de factorii care o influeneaz
x i k t k w x 0,i (1.2.)

unde x 0,i este o caracteristic termic de nclzire de baz funcie de natura materialelor de construcie
folosite i de volumul construciei, k t un coeficient de corecie care ine cont de faptul c realizarea
constructiv a unei cldiri (gradul de izolare termic) depinde de zona climatic n care este amplasat
cldirea, iar kw un coeficient de corecie care ine cont de influena vitezei vntului asupra pierderilor
de cldur ale unei cldiri.
Coeficientul de corecie kt care ine cont de faptul c realizarea constructiv a unei cldiri
(gradul de izolare termic) depinde de zona climatic n care este amplasat cldirea poate fi estimat cu
relatia:
kt 1,3 teC 102 (1.3.)
Coeficientul de corecie kw se estimeaz cu relaia:

kw

E wC
4/3

(1.4.)
E w C 4/3
0

unde E este caracterisica eolian a cldirii (n mod curent: E = 20 40, pentru construcii cu vitrare
normal E = 30, pentru construcii cu vitrare redus E 35 i pentru construcii cu vitrare ridicat E
C C
25); w , w 0 viteza real de calcul a vntului, respectiv viteza de calcul a vntului pentru care a fost

definit caracteristica termic de nclzire de baz x 0,i (de regul w 0 = 5 m/s).

C

Valoarea caracteristicii termice de nclzire de baz x 0,i se determin cu relatia:

a
x 0,i 6
[W] (1.5.)
V
n care a este un coeficient a crui valoare depinde de materialul de construcie folosit la realizarea
cldirii; iar V volumul cldirii, exprimat n m3.
n sistemul internaional de uniti de msur, valorile coeficientului a sunt:
pentru cldiri cu perei de crmid: a=1,85
pentru cldiri cu pereii din beton: a=2,32,6)
Conform relatiei (1.5.), valorile caracteristicii termice de nclzire sunt influenate de: volumul
cldirii, ca urmare aplicarea metodei caracteristicii termice de nclzire presupune cunoasterea
numarului, tipului si a datelor geometrice ale diverselor cladiri. Pentru o zona de consum, consumului
de cldur pentru nclzire se determina cu relatia:
qiC qiC,i (1.6.)
i

unde qiC, i este necesarul de caldura pentru incalzirea cladirii i din zona. Insumarea se face pentru
toate cele i cladiri ale zonei respective.
In cazul in care nu se cunosc datele privind dimensiunile cladirilor, metoda de mai sus de
estimare a necesarului de caldura pentru incalzire nu poate fi aplicata, ea fiind inlocuita de metodele
bazate pe cunoaterea suprafeei echivalente termic a corpurilor de nclzire montate in apartament,
n cldire sau n cldirile din zona respectiv, sau a consumului de cldur pentru nclzirea unui
apartament convenional.
 Conform metodei bazate pe cunoaterea suprafeei echivalente termic a corpurilor de
nclzire, se poate scrie:
qiC S ech q0C (1.7.)

n care Sech este; iar q C0 - fluxul termic nominal transmis prin suprafaa echivalent.

Suprafaa echivalenta termic total a corpurilor de nclzire montate poate fi cunoscuta din
proiectele cladirilor (este folosita curent in defalcarea pe apartamente a facturilor de incalzre) sau poare
fi estimata pe cunoasterea numrului de apartamente convenionale racordate N ap .conv. si a suprafeei
C
specifice echivalenta termic a corpurilor de nclzire qi 0 montate intr-un apartament:
S ech N ap .conv. S ech, 0 (1.8.)
C
Suprafaa specifica echivalenta termic a corpurilor de nclzire qi 0 montate intr-un
apartament cu o temperatur interioar de 20C, amplasat intr-o zona climatica cu temperatura
exterioar de calcul de 15C, i o viteza de calcul a vntului de 5 m/s ete de cca. 10-12 m 2/ap. conv.
Pentru alte condiii climatice, valoarea de mai sus trebuie corectat prin multiplicarea ei cu:

tiC teC E wC

4/3

(1.9.)
E 5
4/3
35
C
unde t e , t iC sunt temperaturile exterioare, respectiv interioare de calcul reale, iar restul notailor au fost
definite la rel. 1.4.

Conform SR 11 894/1983, fluxul termic nominal transmis prin suprafaa echivalent - q C0 are

valoarea 525 W/m2, n condiile n care agentul termic de nclzire are temperaturile de intrare i ieire
de 95/75 C, iar temperatura interioar este de 18 C (diferena medie logaritmic de temperatur are n
aceste condiii valoarea de 66,5 grd.).
Pentru alte condiii de funcionare, valoarea fluxului termic se corecteaz cu relaia:
k
t
q 525
C
0 (1.10)
66,5
unde: t este diferena medie logaritmic de temperatur real la care funcioneaz instalaia de nclzire
(de refula 90/70 C); iar k un coeficient a crei valoare depinde de tipul instalaiei de nclzire (pentru
radiatoare din font k = 1,33).
Conform metodei bazate pe cunoaterea consumului de cldur pentru nclzirea unui
apartament convenional, consumul de cldur pentru nclzire poate fi estimat cu relatia:
qiC N ap.conv. qiC0 (1.11.)

n care N ap.conv. este numrul de apartamente convenionale aflat n cldirea respectiv, iar q iC0 -

consumul de cldur pentru nclzirea unui apartament convenional.

 Apartamentul convenional este un apartament fictiv, mediu, care, n condiiile din Romnia
are 2,5 camere, i este locuit de 2,5 locatari. Consumul de cldur pentru nclzirea unui apartament

convenional - q iC0 - este de cca. 4 000 5 000 W/ap.conv., pentru o temperatur interioar de 20C si o

zona climatica cu temperatura exterioar de 15C, i viteza de calcul a vntului de 5 m/s. Pentru alte
condiii de clima valoarea de mai sus trebuie corectat prin multiplicarea ei cu coeficientul de corectie
dat de relatia 1.9.
Necesarul anual de caldura pentru incalzire se estimeaza cu relatia:

24 qiC
Qia Nz (1.12.)
tiC teC
unde, in afara notatiilor definte anterior, s-a notat cu Nz numarul de grade-zile aferent zonei climatice in
care este amplasata cladirea sau cartierul rezidential considerat ((v. SR 4839/97).
Curba clasata a consumului de cldur pentru nclzire (fig. 1.1.) poate fi estimat pe baza
relatiei:
te te
x md

C t x tC temd teC
qi qi 1 eC eC (1.13.)
i
t te i
x
in care, s-au mai folosit notatiile: te - temperatura exterioara la care incepe si se termina incalzirea (in

mod curent, te 10 12 C , valoare corelata cu numarul de grade-zile Nz), t emd temperatura

x

exterioar medie pe perioada de nclzire; valoarea curent a timpului; iar i durata perioadei de
nclzire, in ore/an (v. SR 4839/2014).
md ,i
Temperatura medie pe perioada de nclzire te este:
Nz
temd ,i tic (1.14.)
i ,z

fata de notatiile definite anterior, s-a notat cu i , z durata perioadei de nclzire, in zile/an (v. SR
4839/97).
Curba clasata a consumului de caldura pentra incalzire se construieste pe baza rel. 1.13. fie
folosind un program specializat, fie manual, pe baza datelor din tabelul de mai jos.

Tabelul 1.1.
Date necesare constructiei curbei clasate a consumului de cldur pentru nclzire
Marimea U.M. Valoare
h/an 0 100 200 ..... ..... ..... ..... i
qi MW rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13
 Fig. 1.1. Curba clasata a consumului de cldur
pentru nclzire

1.1.2. Estimarea consumului momentan si anual de caldura pentru prepararea apei calde de
consum.

In mod curent, sursele de caldura centralizate se dimansionaza ca sa acopere consumul de

caldura pentru alimentarea cu ap cald de consum mediu iarna.
Intr-un regim oarecare, cantitatea de cldur necesar pentru alimentarea cu ap cald de
consum qacc se determin pe baza cantitii de ap consumate G acc i a diferenei dintre temperatura apei
calde furnizate consumatorilor tacc i temperatura apei reci care urmeaz a fi nclzit t ar:
md
qacc Gacc
md
c p t acc tar (1.15.)
unde cp este cldura specific masic medie a apei intre cele dou temperaturi t acc i tar.
Temperatura apei calde furnizate consumatorilor t acc depinde de natura consumatorilor,
astfel, pentru scopuri sanitare este suficient o temperatur a apei de cca. 35 40C, iar pentru buctrii
50 60C. Normativele din ara noastr stabilesc drept valoare de calcul a temperaturii apei calde

furnizate consumatorilor valoarea t cacc = 60 C. Valori mai mari ale temperaturii apei calde de consum
ar conduce la debite de agent termic de transport mai mici, ar reduce volumul instalaiilor de acumulare,
dar n acelai timp crete riscul depunerilor de piatr i de coroziune a suprafeelor de schimb de cldur
i a conductelor de transport, precum i riscul de accidente. n cazul surselor de cogenerare echipate cu
turbine cu abur, creterea temperaturii apei calde de consum are i efecte energetice negative, reducnd
producia de energie electric pe timpul verii.
Temperatura apei reci nclzite t ar depinde de sursa de ap i de anotimp, avnd valori ntre
+5C (iarna) i +15C (vara), ca valoare medie anual se consider valoarea de +10C.
md
Debitul nominal (mediu) de ap cald de consum Gacc se determina cu relatia:
Gz ,i N i G
Gacmd 2,5 N ap .conv. z ,i [l/h] (1.16.)
i
unde: I este coeficientul de neuniformitate orar a consumului de ap cald de tip i (v. fig. 2.15.); G z,i
consumul zilnic de ap cald de tip i pentru o persoan, n l/pers.zi (cca. 60 - 110 l/zi.pers.); N i
numrul de consumatori de apa cald de consum de tip i ; iar durata zilnic de alimentare cu ap
cald de consum, n h/zi (n mod curent 1724 h/zi).
a
Consumul anual de caldura pentru prepererea apei calde de consum Qacc este :
a
Qacc qacc
md ,i
i qacc
md ,v
v (1.17.)
mdc ,i mdc ,v
in care qacc , qacc - consumul mediu de caldura pentru prepararea apei calde de consum iarna,
md
respectiv vara (calculate cu rel. 1.15. pentru acelasi debit Gac , dar pentru temperaturi tar ale apei reci

diferite: +5C - iarna i +15C -vara); iar i , v - durata perioadei de iarna, respectiv de vara. Aceste
durate sunt corelate prin relatia:
acc i v 8760 24 rev
z
(1.18.)

in care acc este durata anuala de alimentare cu apa calda de consum, iar rev - durata in zile a
z

perioadei revizie reparatii a elementelor sistemului de alimentare cu caldura ( rev 20 30 zile/an).

z

Curba clasata a consumului de cldur pentru prepararea apei calde de consum (fig. 1.2.) este
estimat pe baza relatiilor:
qacc qacc pentru 0 i
md ,i
(1.19.)

qacc qacc pentru i acc

md ,v
(1.20.)

Fig. 1.2. Curba clasata a consumului de

cldur pentru prepararea apei calde de
consum.

Obs. Curbele clasate din fig.1.1. si 1.2. se vor construi la aceeasi scara.

1.1.3. Estimarea productiilor de caldura momentane si anuale

Productiile momentane de caldura se estimeaza pe baza consumurilor de caldura acoperite si a

pierderilor de caldura la transportul si distributia caldurii. Indiferent de momentul din an se poate scrie
relatia :
qS qi qacc q (1.21)
unde qS este cantitatea de caldura produsa de sursa ; qi , qacc - consumurile de caldura acoperite
(pentru incalzire, respectiv pentru apa calda de consum) ; iar q - pierderile de caldura la trasportul si
distributia caldurii.
In mod obisnuit, comportarea unei surse de caldura se analizeaza in patru regimuri considerate
caracteristice, si anume : maxim, mediu si minim iarna, respectiv mediu vara. In tabelul 1.2. sunt trecute
valorile termenilor care intervin in determinarea productiilor nominale de caldura.
 Tabelul 1.2
Estimarea productiilor de caldura
Incalzire Apa calda de consum Pierderi de caldura
Regimul
Simbol Valoare Simbol Valoare Simbol Valoare
maxim
qimax,i qiC max,i
qacc md ,i
qacc q max,i (1,3 1,5) q md ,i
qSmax,i
Mediu tiC temd ,i
Iarna qimd ,i qiC md , i
qacc md ,i
qacc q md ,i q md ,i
qSmd ,i tiC teC
Minim tiC tex
q min, i
q C C
C min,i
qacc md ,i
qacc q min,i (0,7 0,8) q md ,i
qSmin,i i i
ti t e
Mediu C
t acc t arv
Vara qimd ,v 0
md ,v
qacc
md ,i
qacc q mid ,v (0,5 0,6) q md ,i
qSmd ,v C
t acc t ari
C
In tabelul 1.2. s-au folosit urmatoarele notatii : qi - necesarul nominal de caldura pentru
md ,i
incalzire (se estimeaza conform normativelor); qacc - necesarul mediu de caldura pentru prepararea
C
apei calde de consum (se estimeaza conform normativelor); te - temperatura exterioara de calcul
C
(conform SR 1907/1-2014, in functie de localitatea de amplasare a consumatorului); ti - temperatura

interioara de calcul (conform SR 1907/2-2014, in mod curent ti 20 C); te - temperatura exterioara

C x

care delimiteaza sezonul de iarna - de incalzire (in mod curent te 10 12 C); t e

x md ,i
- temperatura
C
exterioara medie pe perioada de iarna (v. rel. 1.14.); t acc - temperatura de calcul a apei calde de consum

(in mod curent t acc 60 C); iar tar , t ar - temperature apei reci vara, respectiv iarna (in mod current
C v i

aceste temperature au valorile tar 15 C si t ar 5 C).

v i

Pierderea de caldura in regimul mediu de iarna se estimeaza cu relatia :

Q a
q md ,i (1.22.)
i (0,5 0,6) v

unde Q a sunt pierderile anuale de caldura la transport si distributie, estimate conform relatiei 1.24..
Valorile din tabelul 1.2. ale pierderilor de caldura din celelalte regimuri, raportate la pierderea
de caldura in regimul mediu de iarna, s-au estimat pe baza experientei practice, in ipoteza unui reglaj
pur calitativ.
Productia anuala de caldura a unei surse este :
QSa Qia Qacc
a
Q a (1.23)
unde notatiile utilizate au semnificatiile definite anterior
Pierderile anuale de caldura sunt estimate in functie de cantitatea de caldura livrata anual

consumatorilor consumatorilor Qi Qacc cu relatia:
a a

 Q a 0,1 0,15 Qia Qacc
a
(1.24)
Obs.: In cazul unor sisteme centalizate functionand descarcat (datorita debransarilor, refacerii anvelopei cladirilor si efectelor
contorizarii) este posibil ca valoarea raportata a pierderilor sa atinga, chiar sa depaseasca 0,304.
Curba clasata a productiei de caldura se construieste pornind de la valorile cunoscute ale
consumurilor acoperite si ale pierderilor de caldura la transport si distributie (v. tab. 1.3.).
Tabelul 1.3.
Date necesare constructiei curbei clasate a productiei de cldur
Marimea U.M. Valoare
h/an 0 100 200 ..... ..... i i acc
te C -
max,i min,i
qi MW q i rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13 rel. 1.13 qi 0 0
md ,i md ,i md ,i md ,i md ,i md ,i md ,v md ,v
qacc MW q acc q acc q acc q acc q acc q acc q acc q acc

q MW q max,i
rel. 1.25. rel. 1.25. rel. 1.25. rel. 1.25. q min,i
q mid ,v
q mid ,v
qS MW rel. 1.21. rel. 1.21. rel. 1.21. rel. 1.21. rel. 1.21. rel. 1.21. rel. 1.21. rel. 1.21.
Obs.: la timpul i productia de caldura are doua valori corespunzatoare trecerii de la regimul de iarna la cel de vara (v. fig.
1.3.).
Pentru alte regimuri de functionare de iarna decat cel maxim si cel minim, pierderile de
caldura la transport si distributie q i , in ipoteza unui reglaj pur calitativ, pot fi considerate ca variaza
linear cu temperatura exterioara, deci:

te tex
q q
i min,i

q max,i
q min,i
C x
te te
(1.25.)

Valorile temparaturii exterioare din fabelul 1.3. se determina cu relatia:

te tiC tiC teC i q
max,i
q
(1.26.)
i

Constructia grafica porneste de la insumarea curbelor clasate ale consumurilor componente (v.
fig. 1.1. si 1.2.), la care se adauga pierderile de caldura la transport si distributie (v. fig 1.3.).

Fig. 1.3. Construcia aproximativ a

curbei clasate a sarcinii termice a
sistemelor de alimentare cu cdur
folosind drept agent termic apa.
 Curba clasata a sarcinii termice urbane din figura de mai sus poate fi poate fi descrisa analitic
de relatiile:
S d S

1 S
qS q max,i
1 1 d S i
S
i pentru (1.27)

si
qS qSmd ,v pentru i acc : (1.28)
cu

qSmin,i
dS (1.29)
qSmax,i

qSmd ,i
S (1.30)
qSmax,i
in care notatiile folosite corespund tabelului 1.2..
Curba clasata a productiei de caldura se poate construi si pe baza relatiilor 1.27 si 1.28.. fie
folosind un program specializat, fie manual, pe baza datelor din tabelul de mai jos.
Tabelul 1.4.
Date necesare constructiei curbei clasate a consumului de cldur pentru nclzire
Marimea U.M. Valoare
h/an 0 100 200 ..... ..... i i acc
qS MW rel. 1.27. rel. 1.27. rel. 1.27. rel. 1.27. rel. 1.27. rel. 1.27. rel. 1.28. rel. 1.28.
Obs.: la timpul i productia de caldura are doua valori corespunzatoare trecerii de la regimul de iarna la cel de vara (v. fig.
1.3.).
In cazul centralelor de cogenerare, este necesara cunoasterea modului in care instalatiile de
cogenerare si instalatiile de varf participa la acoperirea productiei anuale de caldura a sursei considerate.
Tinindu-se seama de instalatiile de cogenerare de baza si de cele termice de varf, se poate scrie
relatia:
a
QCG
a (1.31.)
QSa
a
in care a este coeficientul anual de termoficare (cogenerare) realizat, iar QCG participatia
a
instalatiilor de cogenerare la acoperirea productiei anuale de caldura a sursei QS .

Estimarea valorii anuale a coeficientului de termoficare a are la baza modelarea curbei

clasate a sarcinii termice acoperite cu ajutorul relatiilor 1.27. si 1.28..
Relatiile de calcul ale valorii anuale a coeficientului de termoficare a , in functie de valoarea
coeficientului nominal de termoficare C , stabilite pe baza modelului de curba clasata de mai sus, sunt:
 C i v
a qSmd ,v
q md ,v
pentru 0 C
(1.32.)
S i Smax,i v qSmax,i
qS

qSmd ,v
i max,i v
C

qS qSmd ,v qSmin,i

a
pentru max,i max,i d S
C
(1.33.)
qSmd ,v qS qS
S i max,i v
qS
1d S

1 S d S 1 C S d S q md ,v
S i Smax,i v
S 1 dS qS q min,i
pentru Smax,i d S 1 (1.34.)
C


a
q
q md ,v S
S i Smax,i v
qS
In cazul instalatiilor de cogenerare cu turbine cu gaze, pe baza coeficientului nominal de

C
qCG
termoficare instalat (ales, vezi paragraful 1.2.2.)
,TG C
C , se poate determina participatia
qS

C
qTG
instalatiei de turbine cu gaze in regim nominal la acoperirea caldurii livrate de sursa - TG
C

qSC

(inclusiv arderea suplimentara- qTG qCG ,TG q AS ,TG ), si a relatiilor (1.32.)(1.34.), se determina
C C C

participatiile anuale ale recuperarii (caldura livrata in regim de baza) a din gazele de ardere si ale

instalatiei de turbine cu gaze TG (inclusiv a arderii suplimentare) la acoperirea productiei de caldura

a

a
anuale QS . Se pot scrie relatiile:

,TG QS
a a a
QCG (1.35.)
a
QTG TG
a
QSa (1.36.)

,TG QTG QCG ,TG

a a a
QAS (1.37.)
QVa ,C Q a QTG
a
(1.38.)

Obs.: In cazul particular TG

C
1 , QVa ,C 0 .

1.2. Estimarea numarului si capacitatilor termice nominale ale diverselor echipamente.

1.2.1. Cazul centralelor termice.

Numarul de cazane si capacitatile nominale ale acestora se aleg ca un compromis intre

realizarea unei investitii minime (capacitati unitare cat mai mari) si realizarea unei disponibilitati
ridicate (numar de cazane cat mai mare). In conformitate cu reglementarile actuale, numarul minim de
cazane se alege corelat cu capacitatea centralei termice :
 C
pentru centrale termice avand capacitatea nominala q S < 100 kWt numarul minim de cazane ce

trebuie instalat nC 1 ;
min

pentru centrale termice avand capacitatea nominala 100 kWt q S 2 MWt numarul minim
C

de cazane ce trebuie instalat nC 2 ;

min

C
pentru centrale termice avand capacitatea nominala q S > 2 MWt numarul minim de cazane ce

trebuie instalat nC 3 .
min

La alegerea numarului de cazane si a capacitatii unitare nominala a acestora trebuie indeplinite

simultan conditiile :
nC nCmin (1.39.)
si
nC qCC q SC (1.40.)
C
unde nC este numarul de cazane instalate, qC - capacitatea nominala unitara a unui cazan (vezi anexa
C
1), iar q S - capacitatea necesar a fi instalata in sursa (centrala termica).

1.2.2. Cazul centralelor de cogenerare.

In cazul centralelor de cogenerare, apare o problema specifica, respectiv estimarea capacitatilor

termice nominale ale echipamentelor de diverse tipuri, adica defalcarea capaciatatii termice totale a
C C C
centralei (sursei) q S intre instalatiile de baza qCG si instalatiile termice de virf qV .
Capacitatea termica nominala a instalatiilor de cogenerare este:
C
qCG C qSC (1.41.)
C
in care C este coeficientul nominal de cogenerare, iar qS capacitatea termica totala a sursei.

Coeficientul nominal de cogenerare C este un indicator caracteristic proiectarii unei centrale

de cogenerare si este determinat in concordanta cu situatia centralei de cogenerare :
in cazul centralelor de cogenerare functionand insular, valoarea coeficientului nominal de
cogenerare se stabileste din bilantul puterilor electrice :
PC 1
C C
C
(1.42.)
q yT

unde P C este puterea electrica nominala ceruta de zona de consum functionand insular; iar yTC -
indicele nominal de cogenerare al echipamentului folosit.
Obs. : daca din relatia (1.42.) rezulta C > 1 imposibil tehnic se impune C = 1.

in cazul centralelor de cogenerare functionand interconectat cu un sistem electroenergetic,

coeficientul nominal de cogenerare C se determina in urma unui calcul de optimizare,
 criteriul folosit fiind maximizarea Venitului Net Actualizat. Valoarea optima a coeficientului
nominal de cogenerare C este influentata de:
o conditiile economice: pretul combustibilului si energiei electrice vandute, valoarea
investitiilor specifice in echipamentele de cogenerare si de varf;
o performantele tehnice ale echipamentelor de cogenerare si de varf folosite:
o caracteristicile consumului de caldura acoperit: tip (urban sau industrial); alura curbei
clasate anuale; natura si parametrii agentului termic de transport si distributie (numai in
cazul ciclurilor de cogenerare cu abur sau ciclu mixt gaze abur).
Pentru conditiile economice actuale, indiferent de tipul de echipament de cogenerare, valoarea
optima economic a coeficientului nominal de cogenerare C poate fi estimata astfel:
pentru consumatorii urbani :

qSmd ,v
C (1.43.)
qSmax,i
in care notatiile corespund tabelului 1.2..
Relatia (1.43.) este echivalenta conditiei ca instalatiile de cogenerare sa acopere doar consumul mediu
zilnic de apa calda de consum de vara (pentru indeplinirea acestei conditii trebuie utilizata acumularea
naturala in sistemul primar de transport daca exista, sau capacitatile de acumulare special instalate) ;
pentru consumatorii industriali :
C (1.44.)
in care q md / q C este gradul de aplatizare a curbei clasate a consumului industrial, q md fiind
consumul mediu anual industrial, iar qC - consumul maxim industrial.
La alegerea numarului de echipamente de cogenerare si a capacitatii unitare nominala a
acestora trebuie indeplinita conditia :
nCG qCG
C
C qSC (1.45.)
C
unde nCG este numarul de echipamente de cogenerare instalate, qCG - capacitatea termica nominala

unitara a unui echipament de cogenerare (vezi anexa 2), C - coeficientul de cogenerare optim
C
estimat ; iar q S - capacitatea necesar a fi instalata in sursa (centrala de cogenerare).
Indiferent de tipul instalatiei de cogenerare, la alegerea capacitatii nominale a echipamentului si
a numarului de echipamente insatalate, se va avea in vedere ca incarcarea echipamentelor in functiune la
sarcina minima anual sa nu scada sub incarcarea minima tehnic admisibila (in functie de echipamentul
utilizat).
Capacitatea termica nominala a instalatiilor de varf este:
qVC qSC nCG qCG
C
(1.46.)
 La alegerea numarului de cazane de varf si a capacitatii unitare nominala a acestora trebuie
indeplinita conditia :
nCV qCV
C
qVC (1.47.)
C
in care nCV este numarul de cazane de varf, qCV - capacitatea termica nominala unitara a unui cazan
C
ed varf (vezi anexa 1); iar qV - capacitatea necesar a fi instalata in instalatiile de varf (vezi rel. 1.46.).
In cazul cogenerarii cu turbine cu gaze apare un aspect particular : o insatalatie de cogenerare
cu turbine cu gaze poate acoperi prin recuperare (in cogenerare propriu-zisa) o cantitatea de caldura
C C
qCG ,TG si prin ardere suplimentara in cazanul recuperator, o cantitatea de caldura q AS ,TG . Ca urmare,

C
insatalatia de cogenerare cu turbine cu gaze acopera in total cantitatea de caldura qTG :
C
qTG qCG
C
,TG q AS ,TG
C
(1.48.)
Participatia nominala relativa a turbinei cu gaze la acoperirea cantitatii de caldura produsa de
sursa este :
C
qTG
C
TG C (1.49.)
qS

Consumul de varf, va putea fi acoperit atat de arderea suplimentara ( nCG q AS ,TG ), cat si de
C

C
cazane de varf special instalate qV ,C :
qVC qSC nCG qCG
C
,TG nCG q AS ,TG qV ,C
C C
(1.50.)
Pentru instalatiile de turbine cu gaze de constructie curenta, in ipoteza utilizarii pentru arderea
suplimentara in cazanul recuperator a aceluiasi combustibil ca cel ars in camera de ardere a instalatiei de
Max
turbine cu gaze, capacitatea termica maxima ce poare fi produsa prin arderea suplimentara q AS ,TG
poate estima cu relatia :

,TG (1 3) qCC ,TG

Max C
q AS (1.51.)
Ca urmare, in cazul turbinelor cu gaze, relatia 1.12 poate conduce la doua situatii, si anume :
qVC,C 0 , respectiv TG
C
1 . In aceasta situatie, arderea suplimentara nu permite acoperirea

intergrala a varfului, si:

q CAS ,TG q AS
Max
,TG (1.52.)
respectiv :
qVC.C qSC nCG qCG
C
,TG q AS ,TG
Max
(1.53.)

si numarul de cazane speciale de varf si capacitatile nominale ale acestora se determina din relatia :
nCV qCV
C
qVC,C (1.54.)

qVC,C 0 , in aceasta situatie, arderea suplimentara permite acoperirea intergrala a varfului -

TG
C
1 , si:
 qSC
q CAS ,TG qCG
C
,TG q AS ,TG
Max
(1.55.)
nCG

respectiv nu mai sunt necesare cazane de varf special instalate ( nCV 0 ).

1.3. Estimarea productiilor anuale de energie electrica.

In cazul solutiilor de cogenerare este necesar si calculul productiilor anuale de energie

a
electrica. Acestea se estimeaza pe baza productiilor anuale de caldura ale instalatiilor de baza QCG
(vezi paragraful 1.2.2) si a productiilor specifice de energie electrica a instalatiilor de cogenerare pe
seama caldurii recuperate (produse in instalatiile de baza).
Productia specifica de energie electrica a unei instalatii de cogenerare, sau indicele de
cogenerare al acesteia, caracterizeaza instalatia din punctul de vedere al calitatii proceselor de conversie.
Modul de determinare si valorile acestui indice de cogenerare depind de tipul instalatiei de
cogenerare. Conform datelor din literatura de specialitate valorile indicelui de cogenerare se pot estima
cu relatiile:
pentru instalatii de cogenerare cu turbine cu gaze:
1 1
yTC
1
1.05 xR (1.56.)
TG
C

t gev t gCR
xR (1.57.)
t gev t0

in care TG este randamentul electric al turbinei cu gaze (dat de literatura de specialitate); xR gradul
C

ev
de recuperare a caldurii evacuate din turbina cu gazele arse; t g temperatura gazelor arse evacuate din
CR
turbina (data de literatura de specialitate, corelat cu randamentul); t g temperatura gazelor arse
evacuate din cazanul recuperator (depinde de combustibilul folosit de instalatia de turbine cu gaze:
CR CR
pentru gaze naturale t g este cca. 120 C, iar pentru combustibil lichid t g este cca.150 C); t 0
temperatura mediului ambiant.
pentru instalatii de cogenerare cu motoare motoare cu ardere interna:
1 1
yTC
0,95
1 xR (1.58.)
MAI
C

t gev t gCR
xR 0,4 0,5 (1.59.)
t gev t0

in care MAI
C
este randamentul electric al motorului cu ardere interna (dat de literatura de specialitate);

xR gradul de recuperare a caldurii evacuate din cu ardere interna (cu apa de racire si cu gazele de
 ev
ardere); t g temperatura gazelor arse esapate de motorul cu ardere interna (data de literatura de
CR
specialitate, corelat cu randamentul); t g temperatura gazelor arse evacuate din cazanul recuperator
CR
(depinde de combustibilul folosit de motorul termic: pentru gaze naturale t g este cca. 120 C, iar
CR
pentru combustibil lichid t g este cca.150 C); t 0 temperatura mediului ambiant.
Indiferent de tipul instalatiei de cogenerare, energia electrica produsa anual in cogenerare se va
calcula cu relatia:
ETa yT QCG
a
(1.60.)
a
in care yT este valoarea medie anuala a indicelui de cogenerare, iar QCG - cantitatea anuala de
caldura data in cogenerare.
Valoarea medie anuala a indicelui de cogenerare poate fi estimata cu relatia:
dg
1
yT yTC I (1.61.)
1 dg

unde yTC este valoarea nominala a indicelui de cogenerare, dg consumul specific de mers in gol, iar I
incarcarea medie anuala a grupului de cogenerare.
Consumul specific de mers in gol dg este o caracteristica a echipamentului de cogenerare:
pentru turbine cu gaze reglate prin modificarea tempereturi gazelor de ardere initiale - dg 0,4; pentru
turbine cu gaze reglate prin modificarea debitului de gaze de ardere dg 0,25; pentru motoare cu ardere
interna dg 0,15.
Un grup de cogenerare poate functiona in doua regimuri caracteristice, si anume :
regim de functionare dupa grafic de reglaj termic, cand se urmareste producerea de energie
electrica numai pe baza caldurii livrate in cogenerare. In aceasta situatie, incarcarea medie a
grupurilor de cogenerare poate fi estimata cu relatia :
a
QCG
I It (1.62.)
nCG qCG
C
i v
regim de functionare dupa grafic de reglaj electric, cand se urmareste producerea de energie
electrica atat pe baza caldurii livrate in cogenerare, cat si a caldurii evacuate in mediul ambiant,
productia anuala de energie electrica indeplineaste conditia:
E pa ( ETa yT QBa ) (1.63.)
In aceasta situatie, incarcarea medie a grupurilor de cogenerare poate fi estimata cu relatia :
E pa
I Ie It (1.64.)
nCG PCG
C
i v
C
unde PCG este puterea nominala a unui grup de cogenerare

Cantitatea de energie electrica livrata anual E a va fi:

 E a E pa ESIa (1.65.)
a
in care ESI reprezinta consumul anual al serviciilor interne ale centralei de cogenerare (consumul
a
instalatiilor anexe grupurilor de cogenerare ESI , CG plus consumul pentru pomparea agentului termic de

transport a caldurii EPa ) :

ESIa ESIa ,CG EPa (1.66.)
a
Consumul instalatiilor anexe grupurilor de cogenerare ESI , CG are valori dependente de tipul
instalatiilor de cogenerare : turbine cu gaze - cca. 5% din energia electrica produsa; motoare cu ardere
interna - cca. 3% din energia electrica produsa.
Consumul pentru pomparea agentului termic de transport a caldurii EPa poate fi estimat cu
relatia:

EPa ePa Qia Qacc
a
(1.67.)

unde ePa este consumul specific de energie electrica pentru pompare. In mod curent ePa =1020
kWhe/MWht.

1.4. Estimarea consumurilor anuale de combustibil

In cazul centralelor termice, consumul anual de combustibil (exprimat in unitati de energie)

este:
QSa
BCT (1.68.)
CT
in care Qa este productia anuala de caldura a centralei termice, iar CT randamentul mediu anual al
acesteia.
In cazul centralelor de cogenerare estimarea consumurilor anuale de combustibil se face pe
baza cunoasterii productiilor anuale de caldura si de energie electrica (numai in cazul centralelor de
cogenerare).
Pentru centralele de cogenerare cu turbine cu gaze, consumul anual de combustibil (exprimat
in unitati de energie) este:
E pa a
QAS QVa ,C
BTG ,TG
(1.69.)
TG AS C
a a
unde E p este energia electrica produsa anual; Q AS ,TG caldura produsa in cazanul recuperator pe baza
a
arderii suplimentare (caldura produsa in regim de virf); QV , C caldura produsa anual in cazanul special

de virf (daca este cazul); iar TG , AS si C randamentele medii anuale ale producerii energiei
electrice de catre turbina cu gaze, a arderii suplimentare si a cazanului de special de virf.
 In cazul centralelor de cogenerare cu motoare cu ardere interna, consumul anual de
combustibil (exprimat in unitati de energie) este:
E pa QVa ,C
BMT (1.70.)
MAI C
a a
in care E p este energia electrica produsa anual; QV ,C caldura produsa anual in cazanul special de

virf; iar MAI si C randamentele medii anuale ale producerii energiei electrice de catre motorul cu
ardere interna, respectiv al cazanului de special de varf.
Indiferent de tipul echipamentului de cogenerare, randamentul mediu anual al producerii
energiei electrice se determina cu relatia :
dg
1
C I (1.71.)
1 dg

unde C este valoarea nominala a randamentului producerii energiei electrice, dg consumul specific
de mers in gol (acelasi ca in cazul indicelui de cogenerare), iar I incarcarea medie anuala a grupului de
cogenerare (aceiasi ca in cazul indicelui de cogenerare).

2. Estimarea fluxului anual de venituri si cheltuieli in variantele analizate.

2.1. Estimarea investitiilor.

Investitiile considerate in fluxurile de cheltuieli au fost apreciate pe baza datelor din literatura
de specialitate. Pentru o usoara utilizare in programele de calcul a datelor privind investiile s-au folosit
relatii analitice stabilite prin regresie pe baza datelor din literatura. Aceste relatii sunt:
pentru cazanele de apa calda sau apa fierbinte:
0 ,8
qC
I C 0,8 10 05
[] (1.72.)
1

pentru turbinele cu gaze (exclusiv cazanul recuperator):

0 ,8
PC
I TG 8 10 0
6
[] (1.73.)
10

pentru motoarele termice (exclusiv cazanul recuperator fara ardere suplimentara):

0,9
PC
I MAI 9 10 0
6
[] (1.74.)
10
pentru cazanele recuperatoare de apa calda sau apa fierbinte:
0 ,8
qCG
C

I CR 0,9 10 5 ,TG ( MAI )
[] (1.72.)
1

In cazul turbinelor cu gaze cu cazane recuperatoare cu postardere, la valorile de mai sus se adauga
investitia suplimentara datorata arderii suplimentare:
I AS 15 q CAS ,TG [] (1.73.)
C
Relatiile se refera la un singur echipament, puterile de referinta termice unitare q0 ,
C C C
qCG ,TG ( MAI ) , q AS ,TG si electrice unitare P0 se introduc in MW. Aceste investitii se refera atit la
echipamentul energetic propriu-zis cit si la instalatiile anexe, inclusiv constructiile aferente.
Investitiile totale vor fi:
pentru cazul unei centrale termice (cu nc cazane):
0,8
qC
I CT nc 0,8 10
5
[] (1.74.)
nc 1
in care qC este puterea termica nominala a centralei termice.
pentru cazul unei centrale de cogenerare cu turbine cu gaze (cu n TG turbine cu gaze cu
cazanele recuperatoare aferente si cu ardere suplimentara si cu n c cazane speciale de varf):
0 ,8
qCG
0 ,8
6 PC
C
nTG 8 10 0,9 10
n 1
5 ,TG
I CET ,TG
nTG 10
TG

0 ,8
[] (1.75)
qC
15 q CAS ,TG nc 0,8 105 V ,C
nc 1
C
unde PC este puterea electrica nominala a centralei de cogenerare; qCG ,TG - cantitatea de caldura
C
produsa prin recuperare in cazanele recuperatoare (vezi paragraful 1.2.2.) ; q AS ,TG - puterea termica ce
C
poate fi produsa prin arderea suplimentara in cazanele recuperatoare (vezi paragraful 1.2.2.); iar qV ,C
puterea termica nominala a cazanelor speciale de virf (vezi paragraful 1.2.2.).
Puterea electrica nominala PC a centralei de cogenerare este data de relatia:
P C C yT qSC (1.76.)
in care marimile au fost definite anterior.
pentru cazul unei centrale de cogenerare cu motoare termice (cu n MAI motoare du ardere
interna cu cazane recuperatoare si cu nc cazane speciale de varf):
0 ,8 0 ,8

6 PC 5 qMAI
C
I CET ,MAI nMAI 9 10 0,9 10
nMAI 10 nTG 1
0,8
[] (1.77.)
q C
nc 0,8 105
V ,C

n
c 1

C
in care PC este puterea electrica nominala a centralei de cogenerare (vezi rel.5.53); iar qV ,C puterea
termica nominala a cazanelor speciale de virf (vezi paragraful 5.2.1).
 2.2. Estimarea incasarilor anuale.

Incasarile anuale din vinzarea caldurii si a energiei electrice s-au estimat pe baza cantitatilor
anuale de caldura si energie electrica livrate:
In Q a pQ E a pE (1.78)
in care Qa si Ea sunt cantitatile anuale de caldura si energie electrica (daca sursa este centrala de
cogenerare) vindute anual; iar pQ si pE preturile de vinzare a caldurii si energiei electrice. Pentru cazul
centralalor termice relatia se particularizeaza impunind Ea=0.

2.3. Estimarea costurilor anuale de productie.

Costurile anuale de productie pot fi estimate cu relatia:

C CB CE I CE (1.79.)
unde CB sunt cheltuielile anuale pentru procurarea combustibilului; CE+I cheltuielile anuale de
exploatare, intretinere si reparatii; iar CE cheltuielile anuale cu procurarea energiei electrice pentru
pomparea agentului termic de transport.
Cheltuielile anuale pentru procurarea combustibilului sunt:
CB B pB (1.80.)
in care B este consumul anual de combustibil (conf. paragraf 1.4.); iar pB pretul unitar al combustibilului
folosit.
Cheltuielile anuale de exploatare, intretinere si reparatii se determina pe baza datelor din
literatura de specialitate asfel:
pentru centralele termice;
C E I 1 3% I CT [/an] (1.81)
pentru centralele de cogenerare cu turbine cu gaze:
CE I 7 103 PTG
C
2,5 E pa 3% IV ,C [/an] (1.82.)
pentru centralele de cogenerare cu motoare cu ardere interna:
CE I 8 103 PMAI
C
8 E pa 3% IV ,C [/an] (1.83.)
C C
unde, in afara notatiilor definite anterior, s-a mai notat cu PTG , PMAI puterea electrica totala instalata
in centrala electrica de cogenerare cu turbine cu gaze, respectiv cu motoare cu ardere interna ,in MW;
a
iar cu E p energia electrica produsa anual de centrala electrica de cogenerare (cu turbine cu gaze sau

motoare termice), in MWh/an; iar cu IV ,C investitia in cazanele de virf speciale (corespunzatoare

ultimilor termeni din rel.1.75. sau 1.77. dupa cum centrala este cu turbine cu gaze sau cu motoare cu
arere interna).
Cheltuielile anuale cu procurarea energiei electrice pentru pomparea agentului termic de
transport apar doar in cazul centralelor termice. In cazul centralelor de cogenerare de consumul de
energie electrica pentru pomparea agentului termic de transport se tine cont indirect prin modul de
determinare a energiei electrice vindute- livrate (vezi paragraful 5.2.3). Aceste cheltulieli se determina
cu relatia:
CE ESI
a
pE ,C [$/an] (1.84.)

in care, in afara notatiilor definite anterior, s-a mai notat cu pE ,C pretul energiei electrice cumparate
din sistemul energetic.

3. Metodologia de analiza tehnico economica a solutiilor de surse de

caldura

Conform metodologiei utilizate n calculele de acest gen n Romnia sau n cele agreate de
bancile ori firmele straine, pentru comparatia tehnico-economica s-au utilizat urmatoarele criterii:
venitul net actualizat in valori absolute (VNA) si raportate la investitia totala (vnas);
rata intern de rentabilitate (RIR);
termenul de recuperare a investitiei neactualizat;
termenul de recuperare a investitiei actualizat.

3.1. Criteriul venitului net actualizat VNA.

Criteriul venitului net actualizat VNA foloseste tehnica actualizarii care permite exprimarea
sumelor cheltuite si/sau incasate la momente de timp diferite in valori monetare aduse la acelasi moment
de referinta.
In ipotezele considerarii drept moment de referinta a momentului punerii in functiune a
obiectivului si a realizarii investitiei din surse proprii (vezi cap. 4), relatia analitica generala de definitie
a venitului net actualizat este:
ts
Ini Ci t m
VNA Ii ( 1 a )i (1.85.)
i 1 ( 1 a )
i
i 1

in care: Ini sunt incasarile facute in anul i din vinzarea caldurii si energiei electrice (daca este cazul);
Ci cheltuielile efectuate in anul i pentru procurarea combusibilului, energiei si pentru exploatarea si
intretinerea echipamentelor; Ii - investitia facuta in anul i; ts durata de studiu considerata (vezi cap.
4); tm durata de montaj a echipamentelor; iar a rata de actualizare.
Obs. In cheltuielile anuale nu sunt incluse amortismentele. Includerea lor ar conduce la considerarea investitiilor de
doua ori, odata direct si odata indirect prin intermediul amortismentelor.
O solutie este eficienta economic daca este indeplinita conditia:
VNA 0 (1.86.)
Considerind ca productiile anuale de caldura si energie electrica nu se modifica de la an la an
(deci incasarile si celtuielile anuale nu se modifica) si ca investitiile se realizeaza intr-un singur an
(ipoteza valabila pentru toate variantele alternative considerate), relatia (1.1) devine:
 ( 1 a )t s 1
VNA ( In C ) I (1.87.)
( 1 a )t s a
unde In si C sunt incasarile, respectiv cheltuielile anuale iar I investitiile totale efectuate.

3.2. Criteriul ratei interne de rentabilitate.

Rata interna de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizare pentru care venitul net
actualizat VNA se anuleaza, deci este solutia ecuatiei:

( 1 RIR )t s 1
( In C ) I 0 (1.88.)
( 1 RIR )t s RIR
Ecuatia de mai sus este de grad tm, deci are tm radacini. Pentru o structura normala a fluxului de
cheltuieli si incasari, dintre cele tm radacini doar una singura este reala si aceasta reprezinta valoarea
ratei interne de rentabilitate RIR.
Rezolvarea ecuatiei (1.88.) se face prin incercari, sau cu ajutorul unor programe de calcul
speciale. Utilitarul Excel din Microsoft Office are printre functiile economice si functia denumita IRR
care permite determinarea directa a valorii ratei interne de rentabilitate.
Pentru ca o solutie sa fie eficienta economic, este necesar sa fie indeplinita conditia:
RIR a (1.89.)

3.3. Criteriul termenului de recuperare actualizat.

Termenul de recuperare actualizat tRA reprezinta timpul dupa care veniturile brute obtinute
permit recuperarea investitiei facute, respectiv rezulta ca radacina a ecuatiei:

( 1 a )t RA 1
( In C ) I (1.90.)
( 1 a )t RA a
Pentru ca o solutie sa fie eficienta economic, este necesar ca termenul de recuperare actualizat
tRA sa fie mai mic decit durata de viata tv a echipamentelor (cca. 20 ani), respctiv sa fie indeplinita
conditia:
t RA tv (1.91.)

3.4. Criteriul termenului de recuperare neactualizat.

Termenul de recuperare neactualizat tR se determina cu relatia:

I
tR (1.92)
In C
Pentru ca o solutie sa fie eficienta economic, este necesar ca termenul de recuperare
neactualizat tR sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii:
sa fie mai mic decit termenul normat de recuperare tRN :
1
t R t RN (1.93.)
a
 sa indeplineasca conditia:
2 3
t R tv (1.94.)
3 4

3.5. Analiza de sensibilitate.

Proiectele de investiii, i n special cele din domeniul energetic, se desfoar de regul pe

intervale lungi de timp, intervale n care datele tehnice i economice cu influen major asupra
efectelor economice ale aplicrii proiectului se pot modifica foarte mult.
Metodele de analiz a eficienei economice a proiectelor de investiii prezentate anterior se
bazeaz pe calcule deterministe, ele fiind folosite pentru aprecierea eficienei unor proiecte de
investiii care se desfoar ntr-un viitor nesigur. Un calcul determinist se face considernd un set
de ipoteze. Pentru a ine cont de incertitudinile i riscurile aferente estimrilor legate de viitor, setul
de ipoteze este modificabil, mturnd cmpul posibilitilor i implicnd efectuarea calculelor
pentru noile seturi de ipoteze. Acest lucru se realizeaz prin intermediul analizei de sensibilitate.
Analiza de sensibilitate const n studiul variaiei eficienei economice a unui proiect de
investiii la modificarea ipotezelor avute n vedere la realizarea fluxului de numerar care a stat la
baza stabilirii acesteia.
Analiza de sensibilitate a eficienei economice este obligatorie i se poate realiza n dou
moduri distincte, i anume:
estimarea, pentru fiecare dat de intrare, a unui interval n care se pot situa cu cea mai
mare probabilitate valorile acestei date de intrare, i stabilirea intervalului corespunztor n care
se vor situa principalii indicatori de eficien economic VNA, TRB, TRA, RIR. Metoda este
simpl de aplicat (nu necesit calcule iterative), dar rezultatele obinute nu ofer suficiente
elemente pentru o interpretare precis, n special datorit posibilitii estimrii incorecte a
intervalelor n care pot varia datele de intrare;
stabilirea, pentru fiecare dat de intrare, a valorii limit (minime sau maxime dup caz)
pentru care soluia devine ineficient sau neinteresant economic (pentru care VNA=0, RIR=a,
TRA=tV). Metoda este laborioas, necesitnd calcule iterative, n schimb permite obinerea unor
concluzii corecte privind domeniile n care se pot situa datele de intrare fr ca.
 Anexa 1
Capacitatile termice nominale ale cazanelor de apa fierbinte si calda
Pentru cazanele de apa fierbinte : 1,86 MWt (1,6 Gcal/h) ; 2,56 MWt (2,2 Gcal/h) ; 3,49 MWt
(3,0 Gcal/h) ; 4,07 MWt (3,5 Gcal/h) ; 5,81 MWt (5,0 Gcal/h) ; 8,72 MWt (7,5 Gcal/h) ;
11,63 MWt (10,0 Gcal/h) ; 29,1 MWt (25,0 Gcal/h) ; 34,9 MWt (30 Gcal/h) ; 58,15 MWt (50,0
Gcal/h) ; 116,3 MWt (100,0 Gcal/h) ;
Pentru cazanele de apa calda : 0,0233 MWt (0,02 Gcal/h) ; 0,0349 MWt (0,03 Gcal/h) ; 0,0465
MWt (0,04 Gcal/h) ; 0,0698 MWt (0,06 Gcal/h) ; 0,093 MWt (0,08 Gcal/h) ; 0,1163 MWt (0,1
Gcal/h) ; 0,174 MWt (0,15 Gcal/h) ; 0,233 MWt (0,20 Gcal/h) ; 0,291 MWt (0,25 Gcal/h) ;
0,349 MWt (0,3 Gcal/h) ; 0,407 MWt (0,35 Gcal/h) ; 0,465 MWt (0,4 Gcal/h) ; 0,523 MWt
(0,45 Gcal/h) ; 0,581 MWt (0,5 Gcal/h) ; 0,698 MWt (0,6 Gcal/h) ; 0,872 MWt (0,75 Gcal/h) ;
0,93 MWt (0,8 Gcal/h) ; 1,163 MWt (1,0 Gcal/h) ; 1,279 MWt (1,1 Gcal/h) ; 1,395 MWt (1,2
Gcal/h) ; 1,74 MWt (1,5 Gcal/h) ; 3,49 MWt (3,0 Gcal/h).
Valorile scrise cu aldine sunt valori standardizate conform STAS 2764 86.