BREVIAR DE CALCUL

1. INSTALATII TERMICE

Prezentul memoriu cuprinde calculul necesarului termic, conform “SR 1907-1 –

INSTALATII DE INCALZIRE, NECESARUL DE CALDURA DE CALCUL – Prescriptii de
calcul”.
Calculul s-a efectuat pentru „Centrala termica” parte din proiectul “ Extinderea
statiei de epurare a apei uzate Danutoni, Valea Jiului” .
NECESARUL DE CALDURA – exprima cantitatea de enegie termica cedata de fiecare
incapere in mediul exterior si totodata cantitatea de caldura pe care sistemul de
incalzire trebuie sa o cedeze in fiecare incapere.

Metoda de calcul a necesarului de caldura este reglementata de STAS 1907 – 97. Ea

se aplica tuturor cladirilor cu exceptia celor cu inertie termica mica (sere), sau foarte
mare (manastiri, catedrale).

Instalaţiile de incalzire din clădiri trebuie să asigure în perioada rece a anului necesarul
de căldură pentru încălzire, ventilare şi preparat apă caldă de consum.

Necesarul de căldură pentru încălzire

Metoda de calcul este reglementată prin STAS 1907/1-80 potrivit căreia necesarul
de căldură pentru încălzire Qnec se determină cu relaţia:

Q nec=Q T 1+( ∑A
100 )+ Qi
, in care:

QT − flux termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar,

corespunzator diferentei de temperatura intre interiorul si exteriorul elementelor de
constructie care delimiteaza incaperea;

Qi− sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de

calcul a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la
deschiderea acestora;

∑ A− suma adaosurilor pentru compensarea efectului suprafeţelor reci şi pentru

orientare, afectate fluxului termic cedat prin transmisie.

Pierderile de căldură prin transmisie

Pierderile de căldură prin transmisie se determina conform relatiei:
 mS ( t i−t e )
QT =
R0 [W] , in care:

m− coeficient de masivitate termică ce depinde de indicele de inertie termica al

elementului de constructie;

S− suprafaţa elementului de construcţie, [m2] ;

Δt=t i −t e− diferenţa între temperatura aerului interior t i şi a aerului din camerele

t
învecinate sau a aerului exterior e , [0C];

R0 − rezistenţa termică totală la transferul de căldură a elementului de construcţie,

[ ]
2
m ⋅K
W .

Adaosurile la pierderile de căldură:

La pierderile de căldură prin transmisie, calculate pentru fiecare încăpere în parte , se
adaugă adaosuri procentuale pentru orientare
A O şi compensarea efectului

suprafeţelor reci
Ac .

Adaosul pentru orientare:

Acest adaos se aplică în scopul diferenţierii pierderilor de căldură ale încăperilor diferit
expuse radiaţiei solare, o singură dată pentru peretele cu orientarea cea mai
defavorabilă.

Orientare N NE E SE S SV V NV

A O [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5

Adaosul pentru compensarea efectelor suprafeţelor reci :

Acest adaos se aplică pentru îmbunătăţirea confortului termic în încăperile
construcţiilor civile, reprezentand un adaos de compensare a efectului radiatiei
suprafetelor reci. Valorile acestui adaos se aleg din nomogramă în funcţie de rezistenţa
totală medie a încăperii
A C = f ( Rm ) =f ( ST⋅( t i −t e )
QT ) 
Rm =
S T ( t i−t e )
QT ,
unde :

S T − suprafaţa totală a încăperii (pereţi interiori+exteriori+planşeu+pardoseală);

t e− temperatura exterioară convenţională de calcul;

QT − pierderile de căldură prin transmisie ale încăperii;

Excepţii:

Adaosul de compensare nu se acordă următoarelor încăperi :

-În care oamenii poartă îmbrăcăminte de stradă;

-Încăperilor încălzite prin radiaţie;

-Încăperilor în care oamenii desfăşoară o muncă medie sau grea;

 Necesarul de căldură pentru încălzirea aerului rece pătruns în încăpere :

Q
Debitul de căldură i necesar pentru încălzirea aerului exterior pătruns în încăpere
rezultă din însumarea necesarului de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat prin
neetanşeităţile ferestrelor şi uşilor
Qi2 şi debitul de căldură Qi1 necesar încălzirii aerului
pătruns prin deschiderea uşilor.

Qi=max( Q i 1 ; Q i 2 ) ;

Q
Debitul de căldură i1 pentru încălzirea aerului rece infiltrat prin rosturile
elementelor mobile se determină cu relaţia:

Q i 1 =na 0⋅V⋅ρ⋅c p⋅( t i −t e )⋅ 1+ ( AC

100 ) [W] , în care:

Qi1 - sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de

calcul la temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin
neetanseitatile usil.or si ferestrelor, determinata tinand seama de numarul de schimburi
de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic [W];

na 0 - numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic;

na 0 =0,2×10−3 [s-1];

V - volumul incaperii [m3];

ρ - densitatea aerului: ρ=1 , 20 [ ]

kg
m3 ;

c p - caldura specifica a aerului la presiune constanta : c p =1003 [ J

]
kg⋅0 C .
Debitul de căldură :

(
Q i 2 = E⋅∑ i⋅L⋅v 4 / 3⋅( t i −t e )⋅ 1+
AC
100 ) [W], in care:

Qi2 - sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de

calcul la temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin
neetanseitatile elementelor mobile, determinata de viteza conventionala a vantului de
calcul, [W];

E− factor de corecţie de inaltime, ce depinde de numărul de nivele ale clădirii; pentru

clădiri civile cu mai puţin de 12 nivele: E=1 ;

i – coeficient de infiltratie a aerului prin rosturim conform SR. 1907

L - lungimea rosturilor usilor si ferestrelor din fatadele supuse actiunii vantului, [m];

Mai jos sunt prezentate tabelele de calcul al necesarului termic pentru fiecare
camera in parte, conform SR 1907-1:
Obiect 23 – Statie de ingrosare mecanica a namolului in exces (S.I.M.)

Se vor monta noua radiatoare din otel tip33 600/1400, avand fiecare 4303W.

Puterea termica instalata pe cladirea Statiei de ingrosare namol este de 38,727kW.

Obiect 29 - Centrala termica si grup cogenerare (ct+cg)

Se vor monta in total opt radiatoare din otel tip33 600/1000, avand fiecare 3074W, patru in camera centralei
termice si patru in camera grupului de cogenerare

Puterea termica instalata pe cladirea Statiei de ingrosare namol este de 24,592kW.

Obiect 32 - Statie chimica pentru eliminarea fosforului (SCF)

Se vor monta doua radiatoare din otel tip33 600/1100, avand fiecare 3381W.

Puterea termica instalata pe cladirea Statiei de ingrosare namol este de 6,7kW.

 CENTRALA TERMICA

La baza alegerii echipamentelor sta necesarul de caldura tehnologic si pentru

incalzirea interioara a cladirilor noi din incinta statiei, necesarul de energie electrica si
productia de biogaz a statiei.

Grupul de cogenerare asigura agent termic 90/70°C pentru consumatoul

tehnologic metantancuri si pentru instalatiile interioare de incalzire ale cladirii centralei
termice, a cladirii statie de ingrosare mecanica a namolului, a statiei chimice prentru
eliminarea fosforului.

Avand in vedere necesarul de caldura:

 Metantancuri: 160 kW
 Statie ingrosare mecanica a namolului: 38,7 kW
 Centrala termica si grup cogenerare: 24,5 kW
 Statie chimica pentru eliminarea fosforului: 6,7 kW

necesarul de energie electrica al statiei si productia zilnica de biogaz a statiei se vor

alege doua instalatii de cogenerare de tip STRATOS MGM 180, cu funtionare pe
biogaz, avand o productie nominal de 171kW electrici si 248kW termici.

In cazul de avarie cand grupurile de cogenerare nu functioneaza s-a prevazut o

centrala termica echipata cu doua cazane cu arzatoare duale de 100kW fiecare ( gaz
natural si biogaz ) , care vor prelua sarcina de incalzire pentru consumatorii tehnologici,
iar pentru consumatorii de incalzire interioara vor prelua sarcina la parametri de avarie.

Arzatoarele celor doua cazane vor fi mixte, si vor putea functiona fie cu
combustibil gazos biogaz fie cu combustibil gazos gaz natural.

Stabilirea debitelor de agent termic, diametrelor tronsoanelor si alegerea

pompelor

La baza stabilirii debitelor de agent termic si a diametrelor tronsoanelor au stat

formula de calcul a debitului de agent termic si criteziul de viteze recomandate.

Astfel pentru stabilirea debitului de agent termic s-a folosit:

3600 × ϕ 3
D= ( m /h ) unde:
c ×ρ×∆t

ϕ −[ W ]
 c - caldura specifica masica a agentului termic (J/kgK) = 4,185 ( kJ
Kg ∙ K )
ρ - densitatea ¿ 965 ( )
kg
m3

 Circuit metantancuri

3600 × ϕ 3600 ×160

=7.13 ( m /h )
3
D= =
c × ρ × ∆ t 4.185 × 965× 20

Se alege diametrul nominal al tevii DN50 (di=52.3 mm);

D= A × v ( m3 /h )

π ×d 2 ( 2 )
A= m
4

D
v= ( m/ s )
A

7.13
D 3600
v= = =0.9 ( m/s )
A π × 0.05232
4

 Pompa de circulatie circuit metantacuri:

H p=2× d × 0.03(mCA )

d – distanta pana la cel mai dezavantajat consumator (m)

0,03 – piedere de sarcina medie (mCA)

H p=2× 60× 0.03=3.6+ 2=5.6(mCA)

Q=7.13 ( m /h )
3
  Circuit statie ingrosare mecanica namol

3600 × ϕ 3600 ×38.5

D= = =1.8 ( m3 /h )
c × ρ × ∆ t 4.185 × 965× 20

Se alege diametrul nominal al tevii DN32 (di=34.4 mm);

D= A × v ( m /h )
3

π ×d 2 2
A= (m )
4

D
v= ( m/ s )
A

1.8
D 3600
v= = =0.53 ( m/s )
A π × 0.03442
4

 Pompa de circulatie statie ingrosare mecanica:

H p=2× d × 0.03(mCA )

d – distanta pana la cel mai dezavantajat consumator (m)

0,03 – piedere de sarcina medie (mCA)

H p=2×50 × 0.03=3 (mCA)

Q=1.8 ( m /h )
3

 Circuit centrala termica si cogenerare

3600 × ϕ 3600 ×23.7

=1.05 ( m /h )
3
D= =
c × ρ × ∆ t 4.185 × 965× 20

Se alege diametrul nominal al tevii DN25 (di=25 mm);

D= A × v ( m /h )
3

π ×d 2 ( 2 )
A= m
4
 D
v= ( m/ s )
A

1.05
D 3600
v= = =0.55 ( m/s )
A π × 0.0252
4

 Pompa de circulatie circuit CT si CO:

H p=2× d × 0.03(mCA )

d – distanta pana la cel mai dezavantajat consumator (m)

0,03 – piedere de sarcina medie (mCA)

H p=2× 265× 0.03=1.7 (mCA)

Q=1.05 ( m3 /h )

 Circuit centrala statie chimica pentru eliminarea fosforului

3600 × ϕ 3600 ×6.7

=0.4 ( m /h )
3
D= =
c × ρ × ∆ t 4.185 × 965× 20

Se alege diametrul nominal al tevii DN25 (di=25 mm);

D= A × v ( m /h )
3

π ×d 2 ( 2 )
A= m
4

D
v= ( m/ s )
A

0.4
D 3600
v= = =0.4 ( m/s )
A π × 0.0252
4
  Pompa de circulatie circuit statie chimica pentru eliminarea fosforului:

H p=2× d × 0.03(mCA )

d – distanta pana la cel mai dezavantajat consumator (m)

0,03 – piedere de sarcina medie (mCA)

H p=2× 265× 0.03=15.6 (mCA)

Q=0.4 ( m3 /h )

 Colector / distribuitor cazan:

3600 × ϕ 3600 ×200

=9 ( m /h )
3
D= =
c × ρ × ∆ t 4.185 × 965× 20

Se alege diametrul nominal al tevii DN65 (di=64.9mm);

D= A × v ( m /h )
3

π ×d 2 ( 2 )
A= m
4

D
v= ( m/ s )
A

9
D 3600
v= = =0.75 ( m/s )
A π × 0.00332
4

H p=3 (mCA)