-Proiect-

-Instalaţii Incalzire-

2012 - 2013
 1. FOAIE DE CAPAT

PROIECT NR.: ___/2012

DENUMIRE PROIECT: INSTALATIE INCALZIRE
PENTRU UN BLOC TIP S+P+4
AMPLASAMENT: CONSTANTA
BENEFICIAR: CATEDRA INSTALATII
PENTRU CONSTRUCTII
FAZA: STUDIU
PROIECTANT
INSTALATII
INCALZIRE :

1
 2. BORDEROU

A. Piese scrise
1. Foaie de capăt
2. Borderou
3. Tema proiectului
4. Memoriu tehnic justificativ
5. Breviar de calcul
5.1. Calculul necesarului de căldură
5.2. Alegerea corpurilor de încălzire
5.3. Calculul hidraulic al instalaţiei interioare
5.4. Alegerea cazanelor
5.5. Alegerea pompelor de circulatie
5.6. Alegerea boilerului
5.7. Alegerea panourilor solare
5.8. Dimensionarea vaselor de expansiune
5.9. Dimensionarea canalelor si cosurilor de fum
5.10. Dimensionarea sistemului de incalzire in pardosea (pentru o casa familiala).
6. Partea economică – lista estimativa cantitati materiale

B. Piese desenate
1. Planul de situaţie – PLANSA 01T
2. Plan subsol in distributia inferioara – PLANSA 02T
3. Plan parter – PLANSA 03T
4. Plan etaj curent – PLANSA 04T
5. Plan ultimul nivel – PLANSA 05T
6. Schema coloanelor – PLANSA 06T
7. Centrala termică. Plan amplasare utilaje – PLANSA 07T
8. Centrala termică. Schema functionala – PLANSA 08T
9. Plan parter. Incalzire in pardoseala – PLANSA 09T

2
 3. TEMA DE PROIECTARE

Sa se dimensioneze instalatia de incalzire ce va deservi o cladire tip S+P+4 precum si

centrala termica ce va asigura agentul termic pentru incalzire si preparare apa calda menajera.

Cladirea va fi incalzita cu corpuri statice tip panou(radiatoare din otel) iar conductele ce
vor realiza distributia coloanelor si legaturile la corpurile de incalzire vor fi din cupru.

Cladirea este situata in localitatea CONSTANTA din judetul CONSTANTA . Instalatia

se va dimensiona tinand cont de prescriptiile tehnice ale SR 1907/97, normativ 113/2002 privind
proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.

3
 4. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

În proiectul de faţă se va dimensiona instalaţia de încălzire cu apă

caldă bitubulară pentru o clădire tip S+P+4 şi centrala termică situată într-o
anexă exterioară clădirii.
Agentul termic utilizat este apa caldă cu parametri 90/70 °C. Atât
pentru preparea apei
calde menajere, cât şi pentru agentul termic s-a realizat un racord la ........
În cadrul calculelor pentru aflarea necesarului de căldură s-a ţinut cont
de mai mulţi factori, precum ......................................
În urma calculelor s-au obţiut valorile căldurilor necesare pentru fiecare
încăpere în parte,
ţinându-se cont şi de.................
După dimensionarea corpurilor de încălzire s-a trecut la calculul pentru
echilibrarea
coloanelor........................
S-au ales, în urma calculelor, ____ cazan/cazane pentru.........
........................

4
 5. BREVIAR DE CALCUL

5.1 CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA

Se calculeaza conform SR 1907/97 cu urmatoarea formula:

A 0+ A c
(
Q=QT ∗ 1+
100 )
+Qi [W ]

Qi
- pierderi de caldura

QT
- unde e caldura cedata prin transmisie consideram in regim termic de stationare si
este corespunzatoare diferentelor de temperatura intre interiorul si exteriorul elementelor de
constructie care delimiteaza incaperea si se calculeaza cu relatia:

ΣCM∗m∗S∗∆ t
QT = +Qs [W ]
R0

CM - coeficient de corectie al necesarului de caldura ce tine cont de masa specifica a

elementului de constructie si are doua valori:

- pentru mpi < 400 kg/m² ─>CM = 1;

- pentru mpi ≥ 400 kg/m² ─>CM = 0,94.

Obs: In cazul cladirilor industriale valoarea coeficientului CM = 1.

m - coeficientul de masivitate termica calculata cu: m = 1,225-0,05*D

D - indicele de inertie termica a elementului respectiv calculat cu:

n

∑ s j∗δ j
D= i=1
λj

sj
- coeficient de asimilare termica a stratului j in [w/m²K];

δj
- grosimea stratului j in [m];
5
 λj
- coeficient de conductivitate al elementului j [w/mK]

-s si λ se gasesc in tabele

Obs: Pentru elementele de constructie cu D≥4,5 se considera ca n=1.

Pentru tamplaria exterioara si interioara consideram D= 0,5 rezultand valoarea

corespunzatoare a lui n.

Pentru elementele de constructie in contact cu solul precum si pentru planseele peste

subsolurile neincalzite vom considera n=1.

S- suprafata elementelor de constructie [m²];

∆t- diferenta de temperatura dintre temperatura interioara conventionala de calcul si

temperatura exterioara conventionala de calcul, respectiv diferenta dintre doua temperaturi
interioare ale unor incaperi invecinate in °C.

Temperatura interioara de calcul se determina in functie de destinatia cladirii si a

incaperii considerate.

Temperatura exterioara de calcul se determina din standard SR 1907 in functie de zona

climatica.

R0
- rezistenta termica globala la transfer de caldura si se determina cu relatia:

n
δj
R0=R i+ ∑ + Re [m² K /W ]
i =1 λj

Ri
- rezistenta termica la transfer convectiv pe partea interioara si se determina cu
relatia:

1
R i= [m ² K /W ]
αi

αi
=8 [W/m²K]

Re
-rezistenta termica la transfer convectiv pe partea exterioara:

1
Re = [m² K /W ]
αe

6
 αe
=24 [W/m²K]

δj
- grosimea stratului j in [m];

λj
- coeficient de conductivitate al elementului j in [W/mK];

Qs
- caldura transmisa prin sol pentru incaperile direct asezate pe sol sau partial
ingropate in sol.

1 t −t
∗¿ i ej ∗Scj [W ]
ns R bc
CM∗m s
∗t i −t e n
S p∗t i −t f ns
Q s= + ∗Sc + ∑ ¿
Rp Rbc j=1

Sp
- suprafata cumulata a pardoselii si a peretilor aflati sub nivelul solului:

S p=S pd∗p∗h [m²]

S pd
- suprafata pardoselii [m²];

p- lungimea conturului peretilor exteriori;

h- cota pardoselii sub nivelul solului in [m];

Sc
- aria unei benzi cu latimea de 1 m situata dealungul conturului exterior surafetei
Sp
[m²];

S cj
- aria unei benzi cu latimea de 1 m situata dealungul conturului ce corespunde
ti
spatiului invecinat de temperatura in [m²];

Rp
- rezistenta termica cumulata a pardoselii si a stratului de sol cuprins intre
pardoseala si panza de apa freatica:

7
 δi
R p= [m ² K /W ]
λj

Rbc
- rezistenta termica a benzii de conturla trecerea caldurii prin pardoseala si sol
catre aerul exterior in [m²K/W];

ti
- temperatura interioara [°C];

te
- temperatura exterioara [°C];

tf
- temperatura solului (apei freatice) + 10°C pentru toate zonele climatice;

t ej
- temperatura interioara convectiei de calcul pentru incaperile alaturate;

ms
- coeficient de masivitate termica a solului si se determina in functie de adancimea
panzei de apa freatica si adancimea de ingropare a pardoselii;

ns
- coeficient de corectie ce tine cont de conditia termica a solului si de cota pardoselii
sub nivelul terenului.

ti tf
Obs: In cazul in care diferenta de temperatura - este mai mica decat 0, primul termen al
relatiei se neglijeaza.

A 0+ A c
Q=Qt∗ 1+ ( 100 )
+Qi [W ]

A0
- adaosul pentru orientare in scopul diferentierii necesarului de caldura al
incaperilor diferit expuse radiatiei solare.

Ac
- adaosul pentru compensarea suprafetelor reci, in scopul corectarii bilantului
termic al corpului omenesc in incaperile in care elementele de constructie cu rezistenta termica
specifica redusa favorizeaza intensificarea cedarii de caldura a corpului uman prin radiatie si se
Rm
determina tinand cont de rezistenta medie la transfer termic si care se determina cu relatia:

8
 AT ∗(t i −t e )
R m= [m ² K / W ]
QT

AT
- aria suprafetei totale a incaperii ( S pardosea+ S tavan+ S pereti laterali inclusiv
golurile);

ti te
, - temperatura interioara si exterioara [°C];

Qt
- fluxul termic cedat prin transmisie ( pentru toata incaperea).

Acest adaos pentru compensarea efectului suprafetelor reci nu se prevede in urmatoarele

situatii:

Rm
- in cazul incaperilor in care >10 ( se va lua valoarea maxima din grafic);

- in incaperi unde persoanele sunt in tranzit ( poarta imbracaminte de strada);

- in cazul depozitelor sau casei scarii.

Qi
- este sarcina termica necesara pentru incalzirea de la temperatura exterioara la
temperatura interioara a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului
patruns la deschiderea acestora. [W]

Qi
Valoarea sarcinii termice se determina ca fiind max. dintre sarcinile termice.

Q1 i
- sarcina termica necesara pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile
usilor si ferestrelor tinand cont de numarul de schimburi de aer necesar in incaperi prin conditii
de comfort fiziologic:

Ac
Q1 i=[ n a 0∗CM∗V∗ρ∗c p ( t i−t e ) +Qu ]∗ 1+ ( 100 ) [W]

na 0
- numarul de schimburi orare care se determina in functie de destinatia cladirii si a
incaperii;

V- volumul incaperii [m ³ ¿ ;

ρ - densitatea aerului [kg/ m ³ ];

9
 cp
- caldura specifica a aerului [J/kgK];

ti , t e
- temperatura interioara si exterioara [°C];

Ac
- adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci;

Qu
- sarcina termica pentru incalzirea aerului patruns prin deschiderea usilor.

Qu=0,36∗Au∗n∗( t i −t e )∗CM [W ]

Au
- aria usilor exterioare care se deschid [m²];

n- numarul deschiderilor usilor exterioare intr-o ora, in functie de specificul cladirii;

ti , t e
- temperatura interioara si exterioara [°C];

Q2 i
- sarcina termica necesara pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile
usilor sau ferestrelor tinand cont de viteza conventionala a vantului din zona respectiva si se
calculeaza cu relatia:

{ [ ] }(
4
Ac
Q2 i= CM∗ E∗∑ i∗L∗v ∗( t i−t e ) +Qv ∗ 1+
3
100 )
[W ]

CM- coeficient de corectie;

E- coeficient ce tine cont de gradul de inaltimi al cladirii si se determina conform STAS;

i- coeficient de infiltratie, se determina conform SR 1907 si tine cont de :

-tipul tamplariei

-raportul intre suprafata elementelor exterioare si cele interioare si de felul ferestrelor

L- lungimea rosturilor mobile si se calucleaza ca fiind suma tuturor rosturilor unei

ferestre unei ferestre la care elementele mobile se i-au o singura data [m];

v- este viteza conventionala de calcul a vantului si se masoara in [m/s].

10
5.2 ALEGEREA CORPURILOR DE INCALZIRE

Radiatoare tip panou din otel

Notatie:

(Purmo) C22-600/1000

C - tip compact ;

2- numarul de coloane de apa;

2- numarul de randuri de aripioare;

600 - inaltimea corpului de incalzire [mm];

1000 - lungimea corpului de incalzire [mm].

Inaltimea radiatorului este conditionata de inaltimea parapetului sau din conditii de

estetica ( arhitect, beneficiar).

In general radiatoarele se pozitioneaza in locurile unde pierderile de caldura sunt mai

ridicate ( fereastra).

Radiatoare tip port-prosop

Se vor alege pentru incaperile cu destinatie baie.

Modul de conectare (legare) a radiatoarelor:

- ≥ 800 mm legare in diagonala

- ≤ 800 mm legare in lateral

Coeficientul de corectie:

75/65/20° : - c = 1,05 (22 ° C)

- c = 0,95 (18 ° C)

11
90/70/20° : - c = 1,04 (22 ° C)

- c = 0,95 (18 ° C)

5.3 CALCULUL HIDRAULIC AL INSTALATIEI INTERIOARE

Pentru efectuarea acestui calcul vom avea nevoie de urmatoarele:

- tabelele centralizatoare de la alegerea radiatoarelor;

- plansele subsol, parter, etaj 1,2,3, ultimul nivel pe care sa fie pozitionate radiatoarele (model si
putere termica);

- se va intocmi schema coloanelor ca fiind prima schita in inceperea calculelor;

- se vor numerota tronsoanele pornind de la radiatorul cel mai dezavantajat(cel mai indepartat de
centrala termica), pe traseul cel mai defavorabil, pana la racord;

- se calculeaza o pierdere specifica liniar medie cu relatia:

( 1−a )∗H d
R m= [Pa/ m]
∑l

a = un coeficient ce tine cont de ponderea pierderilor locale in instalatia considerata (a=0,33);

Hd = presiunea disponibila la racord H d =900.....1000 mmH2O;

∑l = reprezinta lungimea de la cel mai defavorizat radiator la racord (centrala termica si

valoarea acestuia se va dubla deoarece avem un sistem de incalzire bitubular (tur-retur).

In continuare se porneste calulul propriuzis, tabelul centralizator pentru calculul

hidraulic.

Se va tine cont si de natura tevii (otel, cupru, PPR), se determina viteza apei si pierderea
specifica liniara efectiva.

Cu aceste valori determinate se calculeaza pierderile de presiune liniara.

12
 In sistem alaturi de pierderile de presiune locale (datorita schimbarilor de diametre,
directie, robineti, etc).

Pierderile totale de presiune se vor obtine prin insumarea pierderilor liniare si locale.

In functie de aceste pierderi de presiune din sistem si de debitul masic necesar acoperirii
necesare de caldura se va alege sistemul de pompare (pompa de circulatie).

5.4 ALEGEREA CAZANELOR

Sarcina termica pentru centrala termica se calculeaza cu relatia de mai jos:

QCT =1,1∗( Qincalzire +Q ACM +Qventilatie +Qtehologic ) [W ]

QCT =1,1∗( 67687,3+ 2858,22 )=77600,07 [ W ] =77,60[kw ]

Qincalzir e - sarcina termica pentru incalzire;

Q ACM - sarcina termica pentru prepararea apei calde de consum menajer [W];

Qventilatie - sarcina termica pentru ventilatie [W] (care in cazul nostru este 0);

Qtehologic - sarcina termica pentru tehnologie [W] (care in cazul nostru este 0).

Qventilatie Qtehologic
Pentru zona rezidentiala nu avem nevoie de si (doar la industrial).

Q ACM =m∗c∗Δt [W ]

Q ACM =0,0341∗4186∗20=2858,22[W ]

m - debitul masic [kg/s]

N∗n p∗ρ
∗1
n
m= [kg/ s]
3600

13
 0,05∗60∗983,24
∗1
24
m= =0,0341[kg/ s]
3600

N - norma zilnica de consum [l/omzi];

np - numarul de persoane;

ρ - densitatea apei;

n - numarul de ore de functionare (24h); la o hala (8 sau 16 h);

QCT =77,6[kw ]
Prin urmare avand calculat am ales doua cazane pe combustibil solid
ATMOS DC 100 (100KW) se foloseste atat pentru asigurarea incalzirii cat si pentru asigurarea
alimentarii cu apa calda menajera. Apa calda menajera poate fi asigurata si prin panourile solare
daca acestea fac fata, in functie de anotimp.

Mai jos avem cateva detalii si pentru Cazanul ATMOS DC 100 (100KW).

5.5 ALEGEREA POMPELOR DE CIRCULATIE

Alegerea pompelor sa facut in functie de debit si de inaltimea necesara.

In urma configurarii cu programul Wilo sau ales urmatoarele pompe:

1. 1Pompa+1Pompa rezerva pentru circulatia apei calde menajere de tip MVI 203/PN25 3 ~
2. 1Pompa+1Pompa rezerva pentru circulatia apei reci de tip MVI 203/PN16 3~
3. 1Pompa+1Pompa rezerva pentru circulatia agentului termic Stratos 50/1-10 CAN PN6/10
Mai multe detalii tehnice se pot observa in fisa tehnica a fiecarei pompe, atasate in
continuare.

14
5.6 ALEGEREA BOILERULUI

In urma calculelor facute am ales doua boilere indirecte de DRAZICE Tip OKC 400
NTRR/1 MPa.

15
5.7 ALEGEREA PANOURILOR SOLARE

16
 Q ACM =2858,22[W ]
In urma calculului facut a rezultat astfel am ales 2 Kituri Panou
solar cu tuburi vidate JUNKERS VK 180.

Mai jos avem fisiere atasate cu ce contine Kitul si alte detalii.

5.8 DIMENSIONAREA VAZULUI DE EXPANSIUNE SAU SISTEMUL DE SIGURANTA

17
 t tur −t retur
Temp .med . log .=
t tur −t i
ln
t retur −t i

Stratificatii :
D PE =4,114 ; Ro=2,47 [ m ² K /W ] ; m=1,019 ;
Perete exterior: =>
1. Tencuiala exterioara -mortar de ciment ( gros.=3 cm);
2. Termoizolatie exterioara - polistiren expandat (gros.=8 cm);
3. Caramizi cu goluri verticale (gros.=25 cm);
4. Tencuiala interioara- mortar de var si ciment (gros.=2 cm);

Perete interior de 15 cm: => DPI =1,785; R o=0,410 [ m² K /W ] ; m=1,135 ;

1. Tencuiala interioara- mortar de var si ciment (gros.=1,25 cm);

2. Caramizi cu goluri verticale (gros.=12,5 cm);
3. Tencuiala interioara- mortar de var si ciment (gros.=1,25 cm);

Perete interior de 25 cm: => DPI =2,964 ; Ro=0,568 [ m ² K /W ] ; m=1,076 ;

1. Tencuiala interioara- mortar de var si ciment (gros.=2,5 cm);

2. Caramizi cu goluri verticale (gros.=20 cm);
3. Tencuiala interioara- mortar de var si ciment (gros.=2,5 cm);

Placa peste sol : => D PD =3,514 ; Ro =7,40 [ m ² K /W ] ; m=1,04 ;

1. Parchet sau gresie, etc (gros.=2 cm);

2. Sapa de egalizare-beton simplu (gros.=5cm);
3. Termoizolatie-polistiren expandat (gros.=8 cm);
4. Placa de beton armat (gros.=15 cm);
5. Hidroizolatie- polietilena (gros.= 5 cm);
6. Inaltime teren- pana la apa freatica= 6m ;

 Grosimea izolatiei este de 8 cm.

 Adancimea pardoselii h= 0 m;
 Adancime panza freatica H= 6 m;
 Grosimea fundatiei 0,5 m;
 Inaltimea peretilor este de h= 2.74 m
Pierderi de caldura prin pardosea:
C M ∗m s 1
∗t i−t e ∗t −t
A p∗t i−t p ns n s i ej
Q s= + ∗A bc + ∗Abcy [W ]
Rp Rbc Rbc

18
 1∗0,475
∗22+12
159.,64∗22−10 1,18
Q s= + ∗75,29=1696,04[W ]
7,40 0,717

A bc
In situatia noastra termenii care se afla dupa se neglijeaza!

QS 1696,04
q= = =10,62[W /m2]
A p 159,64

A p - suprafata pardoselii [m²];

t p - adancimea la 7...8 m avem 10 ºC

R p - rezistenta termica cumulata a pardoselii [m²K/W];

ms - coeficient de masivitate termica a solului (din fig. 1 pag. 6 STAS 1907 avand h = 0 m,

ms=0,475
H = 6m,Gros. fundatie = 0,6 m => ( Lmax= 18,84 m );

n s - coeficient de corectie care tine seama de conductivitatea termica a solului ( din fig. 2, pag.

n s=1,18
7 STAS 1907 avand h = 0 m, λ=1,6 [w/mK] => );

Rbc - rezistenta termica specifica cumulata a pardoselii si a stratului de pamant cuprins intre

pardoseala si adancimea de 7 m de la cota terenului sistematizat, sau a stratului de apa freatica

[m²K/W];

A bc

 04 - 0,11 (ales 0,11) [m²K/W];

 Gresie : 0,01 - 0,02 (ales 0,02) [m²K/W];

Dupa alegerea pasului se trage o dreapta in sus pana se intersecteaza curba de diferente de
temperaturi dintre agentul termic tur si temperatura interioara, urmand sa se citeasca in partea
stanga densitatea fluxului de caldura q [w/m²]. Inmultim suprafata incalzitoare a fiecarei camere
cu o valoare rezultata pentru fiecare pas din tabelul de calcul rapid si obtinem lungimea
conductei pentru fiecare incapere in parte:

- Pas 10 ----------- 10 m

- Pas 15 ----------- 6,7 m

19
 - Pas 20 ----------- 5 m

- Pas 25 ----------- 4 m

- Pas 30 ----------- 3,4 m

Deoarece necesarul de caldura nu a fost acoperit doar prin sistemul de incalzire in

pardoseala , am suplimentat cu radiatoare de diferite tipuri. ( tabel dimensionare pardoseala).

6. PARTEA ECONOMICA - LISTA ESTIMATIVA CANTITATI MATERIALE

20