Sunteți pe pagina 1din 8

DIMENSIONAREA REȚELEI DE APE METEORICE

ÎN PROCEDEUL DIVIZOR

Cantitățile de ape meteorice, pentru bazine mici (sub 10 km 2) se determină prin metoda
care se bazează pe conceptul, că o ploaie normată va conduce la realizarea debitului maxim într-
o secțiune a unui bazin când timpul de ploaie este egal cu timpul maxim de curgere din punctul
cel mai îndepărtat până în secțiunea considerată.

 Diametrul minim pentru colectoarele meteorice :

D min =300 mm , a=u≤ 1

 Debitul de ape meteorice:

Qm =m∙ S ∙ ∅ ∙i [l/s]

 Coeficientul de reducere a debitului ; se consideră efectul de acumulare în rețea cu


valorile:

m = 0,8 la timp de ploaie tp < 40 min;

m = 0,9 pentru tp > 40 min.

 Suprafata bazinului de colectare pentru secțiunea de calcul:

S = Stronson + Stronson amonte [ha].

 Coeficientul de scurgere; raportul dintre volumul de apă ajuns în canalizare și volumul


ploii căzute pe bazin. Coeficientul este variabil în timp (mai mare la începutul ploii, scade
o dată cu creșterea timpului de ploaie). Se determină ca medie ponderată pentru
suprafețele neomogene:

Σ Φi ∙ Si
ϕ=
Σ Si
Valorile ϕ pentru diferite tipuri de suprafețe pot fi adoptate conform STAS 1846/2-2007:

Coeficientul de scurgere mediu se va determina știind că natura suprafeței de scurgere este


reprezentat procentual astfel:
o 20% din suprafața localității are învelitori din tablă
o 25% pavaje din asfalt și beton
o 30% drumuri împietruite
o 25% incinte și curți nepavate

Nr. Natura suprafeței Coeficientul


Crt. de scurgere
ϕ
1 Învelitori metalice și de ardezie 0,95
2 Învelitori de sticlă, țiglă și carton asfaltat 0,90
3 Terase asfaltate 0,85...0,90
4 Pavaje din asfalt și din beton 0,85...0,90
5 Pavaje din piatră și alte materiale, cu rosturi umplute cu mastic 0,70...0,80
6 Pavaje din piatră cu rosturi umplute cu nisip 0,55...0,60
7 Drumuri din piatră spartă (macadam):
- în zone cu pante mici (≤ 1% ¿ 0,25...0,35
- în zone cu pante mari (>1 % ¿ 0,40...0,50
8 Drumuri împietruite:
- în zone cu pante mici (≤ 1% ¿ 0,15...0,20
- în zone cu pante mari (>1 % ¿ 0,25...0,30
9 Terenuri de sport, grădini:
- în zone cu pante mici (≤ 1% ¿ 0,05...0,10
- în zone cu pante mari (>1 % ¿ 0,10...0,15
10 Incinte și curți nepavate, neînierbate 0,05...0,20
11 Terenuri agricole (cultivate) 0,10...0,15
12 Parcuri și suprafețe împădurite:
- în zone cu pante mici (≤ 1% ¿ 0,01...0,05
- în zone cu pante mari (>1 % ¿ 0,05...0,10

0,95x0,2+0,85x0,25+0,4x0,3+0,05x0,25=0,535=ϕ

 Intensitatea medie a ploii de calcul i (l/sha), se determină pe baza curbelor IDF


(intensitate i, durată tp și frecvență f=1/n).

Frecvența normată a ploii de calcul f se stabilește conform STAS 4273/83 sau după studii
speciale.

Pentru localitățile urbane/rurale sub 100000 locuitori se va lua în considerare decizia


administrației bazinale de gospodărire a apelor și a autorităților locale din punct de vedere al
protecției zonei. Se va stabili frecvența normată f= 1/1; 1/2; 1/3; 1/5.
Numerele Impare f= 1/1

Numerele Pare f= 1/2

Durata ploii de calcul tp

 Pentru primul tronson al rețelei:

L
t p=t cs +
va

unde t cs – timpul de concentrare superficială:

- t cs = 5 minute, pentru pante medii ale suprafețelor bazinului >5%;


- t cs = 10 minute, pentru pante medii ale suprafețelor bazinului între 1-5%;
- t cs = 15 minute, pentru pante medii ale suprafețelor bazinului <1%;

L - lungimea tronsonului de la prima gură de scurgere la secțiunea de calcul (m);

va – viteza apreciată pe tronsonul de calcul (m/s).

 Pentrul următoarele tronsoane:

Li
t p =t p +
i i−1
v a ,i

Viteza apreciată se estimează pe baza pantei terenului și experienței proiectantului; valoarea


rezultată prin calculul efectiv nu trebuie să difere cu mai mult de 20% de valoarea apreciată.
Calculul este iterativ. ( v apreciată ≅ v calcul ( ± 20 % ) ,în caz contrar se redimensionează).

S-ar putea să vă placă și