CARACTERISTICI GEOMETRICE SI DE ALCĂTUIRE A CLĂDIRII

DESCRIEREA ARHITECTURALĂ A CLĂDIRII

Clădirea evaluată este o cladire de birouri, situata în Bucuresti.
Clădirea, are un regim de înălţime P+1, dimensiunile in plan ale constructiei fiind 31.82mX19.74m cu
o suprafata totala construita de 1232 m2.
Faţadele sunt orientate N, E si S.
Soluţia arhitecturală existentă grupează următoarele funcţiuni pe nivel:
• parter: birouri + showroom
• etaj 1: birouri
Înălţimile de nivel sunt:
• parter: 2.9 m
• etajul:3 m
Inchiderea superioara a cladirii este de tip terasa exterioara, care nu prezinta degradari sau
neetanseitati.
Calculul consumurilor energetice se va efectua exclusiv pentru nivelul PARTER si sistemele aferente
acestuia.

DESCRIEREA SISTEMULUI DE CLIMATIZARE

Instalatia de climatizare aferenta zonei de birouri (PARTER) este tip „aer-apa” cu ventiloconvectoare,
combinata cu un sistem de distributie a aerului in incaperi de tip „sus-sus”.
Debitul de aer proaspat pentru agregatul de tratare aferent este preluat din exterior prin intermediul
prizelor de aer proaspat.
Aerul extras din birourile amplasate la parter este evacuat in atmosfera cu ajutorul a doua ventilatoare
de extractie axiale montate pe terasa cladirii.
Instalatia de preparare a apei racite este de tip CHILLER si asigura necesarul total de apa racita ce
trebuie vehiculat prin ventiloconvectoare si bateria de racire a centralei de tratare a aerului.

REGIMUL DE OCUPARE AL CLADIRII

Programul de lucru considerat este: 07:00 – 17:00.

Regimul de ocupare al spatiilor de birouri este de 11 de ore pe zi.

ANVELOPA CLĂDIRII
2 2
PERETI EXTERIORI - PE [m ] FERESTRE [m ]
NIVEL
N E S N E S
64.84 32.9 46.14 30.92 34.09 42.65
P 2 2
ΣSPE 143.88 [m ] ΣSFE 107.66 [m ]

2 2
PLANSEU SUBSOL [m ] USI [m ]
NIVEL
- N E S
616 2.67 3.78 3.53
P 2 2
ΣSPSOL 616 [m ] ΣSUE 9.98 [m ]

CALCULUL REZISTENTELOR TERMICE UNIDIRECTIONALE

Rezistenta termica specifica unidirectionala pentru elementele de constructie a fost calculata in
conformitate cu metodologia MC001/2006 – partea I cu urmatoarea formula:

R=Rsi+ΣRs+Rse [m2∙K/W]
unde
Rsi -rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei interioare calculata cu formula

1
Rsi= [m2∙K/W];
i
unde
αi este coeficientul de transfer termic superficial pe fata interioara a elementului de
constructie.
ΣRs- rezistenta termica specifica a unui strat omogen calculata cu formula

ΣRs= = [m2∙K/W]
∙
unde
δ- grosimea stratului in calcul, in [m]
λ’- conductivitatea termica corectata, in [m∙K/W]
a - coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea
materialelor
Rse- rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare calculata cu
formula:

1
Rse= [m2∙K/W];
e
unde
αe este coeficientul de transfer termic superficial pe fata exterioara a elementului de
constructie.
Punţile termice la clădiri determină o modificare a fluxurilor termice şi a temperaturilor superficiale în
comparaţie cu cele corespunzătoare unei structuri fără punţi termice.

Pentru punţile termice liniare este mai operativ să se utilizeze metode simplificate pentru estimarea
transmitanţelor termice liniare/coeficienţilor de transmisie termică liniară.

Coeficientul de cuplaj termic (H), aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia
generală :

= ∙ = [W/K]

In tabelele urmatoare sunt prezentate calculele atat a rezistentelor termice specifice unidirectionale
corectate cat si calculul coeficientilor de cuplaj termic pentru fiecare element de constructie in parte, in
functie de grosimea straturilor din care este realizat si de proprietatiile termotehnice caracteristice ale
acestora.

PERETE EXTERIOR
d ρ λ λ' R cp Ht
STRAT 3 2
[m] [kg/m ] [w/mk] [w/mk] [m K/w] [J/kg K] [w/K]
Int. tencuiala ipsos 0.01 1000 0.37 1 0.03 840.00
Zidarie BCA 0.25 700 0.27 1 0.93 870.00
77.55
Polistiren 0.05 20 0.044 1 1.14 1460.00
Ext. tencuiala ciment 0.02 1800 0.93 1 0.02 840.00
2.11

2
αi 8 [W/m K] *RELEMENT
2 → 2 1.86
αe 12 [W/m K] [m K/W]
*corectat
cu PT

PLANȘEU SUBSOL
d ρ λ λ' R cp Ht
STRAT 3 2
[m] [kg/m ] [w/mk] [w/mk] [m K/w] [J/kg K] [w/K]
Gresie antiderapanta 0.01 2400 2.03 1 0.00 920.00
Sapa - mortar de ciment 0.03 1800 0.93 1 0.03 840.00
287.87
Placa din BA 0.2 2500 1.74 1 0.11 840.00
Polistiren extrudat 0.1 20 0.044 1 2.27 1460.00
2.42

2
αi 6 [W/m K] *RELEMENT
2 → 2.14
αe 12 [W/m K] [mpK/W]
*corectat
cu PT
 Ferestre geam termoizolant - 4-12-4 cu
Argon
2
UFE 1.7 [w/m K]
2
R 0.59 m K/W
Ht 183.02 [w/K]
Usi duble metalice
2
UFE 2.85 [w/m K]
2
R 0.35 [m K/W]
Ht 28.51 [w/K]

DETERMINAREA CAPACITATII TERMICE INTERIOARE SI A CONSTANTEI DE

TIMPA CLADIRII
Constanta de timp a clădirii pentru modul de răcire  R caracterizeaza inerţia termică clădirii/zonei în
timpul perioadei de răcire. Se calculează cu relaţia :
C m / 3,6
R 
HT
unde:

R constanta de timp a clădirii pentru modul de răcire, [ore];

Cm capacitatea termică a clădirii, [kJ/K];
HT coeficient de transfer de căldură prin transmisie ale clădirii, în modul de răcire.

Capacitatea termică internă a clădirii sau a unei zone, Cm se obţine prin insumarea capacităţilor
termice ale tuturor elementelor de construcţii aflate în contact cu aerul interior al zonei luate în
considerare:

Cm   X j A j   ij cij d ij A j
j j i

în care:
Cm capacitatea termică internă a clădirii, [kJ/K];
2
Xj capacitatea termică internă a elementului interior j, [kJ/(m K)];
2
Aj aria elementului j, [m ];

ij densitatea materialului din stratul i al elementului j, [kg/m3];

cij căldura specifica a materialului din stratul i al elementului j, [kJ/(kgK)];

d ij grosimea stratului i al elementului j, [m];

ELEMENTUL DE ρ c δ A C
COMPONENTE 3
CONSTRUCTIE [kg/m ] [J/kgK] [m] [m2] [J/K]
Gresie 2400 920 0.01 616 13601280
Planseu subsol Sapa 1800 840 0.03 616 27941760
Placa din BA 2500 840 0.06 616 77616000
Tencuiala ipsos 1000 840 0.01 143.88 1208592
Perete exterior BCA
BCA 700 870 0.09 143.88 7886063
1.28E+08
 H 365.42 [w/K]
τ 350980 [s]
τ 97.49 [ore]

PARAMETRI CLIMATICI
In ceea ce priveste datele climatice, indispensabile simularii regimului termic al clădirilor şi a
consumurilor de energie pentru încălzire/răcire, sunt necesară urmatoarele marimi climatice:
- temperatura exterioară medie lunara [ºC];
- intensitatea medie lunara a radiatiei solare.

Intensititatile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu
Mc001 – PI,anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea Bucuresti.

INTENSITATEA RADIATIEI SOLARE [W/m2]

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
IT S 76.70 106.90 103.50 94.80 91.60 96.80 94.90 138.10 136.80 125.70 73.30 68.90
IT N 13.60 20.70 30.00 39.60 65.90 76.90 70.10 73.70 51.20 25.20 15.30 11.70
IT E 30.90 53.90 65.90 76.00 74.90 79.60 72.20 78.00 84.60 66.00 33.00 27.30

TEMPERATURA MEDIE LUNARA [˚C]

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
θe -2.4 -0.1 4.8 11.3 16.7 20.2 22 21.2 16.9 10.8 5.2 0.2

TEMPERATURA INTERIOARA A INCAPERILOR RACITE

Deoarece se aplică ipoteza de calcul a clădirii formate dintr-o singura zonă, iar zona respectivă
cuprinde spaţii cu temperaturi si destinatii identice, temperatura interioară în perioada de răcire se
considera a fi 25˚C.

NECESARUL DE ENERGIE PENTRU RĂCIRE

Relaţia generala de calcul pentru clădiri monozonale a necesarului de energie pentru răcire, pentru
fiecare lună de calcul este:
Q R = Qsurse,R- RQTr,R pentru situaţia Q R> 0,
în care:
- Q R - energia necesară pentru răcirea clădirii, [W];
- QTr,R- energia totală transferată între clădire şi mediul exterior, în situaţia răcirii clădirilor,
[W];
 - Qsurse,R - energia totală furnizată de sursele de căldură, în situaţia răcirii clădirii, [W];
-  R - factorul de utilizare a pierderilor de căldură, în situaţia răcirii;

Transferul de căldură total dintre clădire şi mediul adiacent neclimatizat se scrie:

QTr = QT + QV
în care, pentru fiecare perioadă de calcul:
QTr – căldura totală transferată, [W];
QT - căldura transferată prin transmisie [W];
QV - căldura transferată prin aerul de ventilare[W];
Căldura totală de la sursele interioare, Qsurse :
Qsurse = Q int + QS
în care:
Qint - căldura degajată de sursele interioare , [W];
QS - căldura provenită de la soare , [W].

TRANSFERUL DE CĂLDURA PRIN TRANSMISIE (CONDUCŢIE)

Fluxul de căldură total prin transmisie este calculat pentru fiecare lună a anului cu relaţia:
QT = Σk { HT,k. (θi – θe,k)}
în care:
HT,k - coeficientul de transfer de căldură prin transmisie, al elementului k, către spaţiul sau
zona de
temperatură θe,k, [W/K];
θi - temperatura interioară a clădirii sau a zonei, cf. § 2.4.12,
θe,k - temperatura spaţiului, a mediului exterior sau a zonei adiacente elementului k,

Valorile coeficienţilor de transfer de căldura prin transmisie, HT,k ai elementelor k, sunt centralizate in
tabelul de mai jos.
S R Ht
ELEMENTUL DE ANVELOPA 2 2
[m ] [m K/W] [w/K]
PLANSEU SUBSOL (PS) 616 2.14 287.87
PERETI EXTERIORI (PE) 143.88 1.86 77.55
FERESTRE (FE) 107.66 0.59 183.02
USI (UE) 9.98 0.35 28.51
Ht TOTAL [w/K] 576.95

Exemplu de calcul pentru luna ianuarie:

QT - ianuarie = Σk { HT,k. (θi – θe,ianuarie)}=( HT,PE + HT,FE+ HT,UE)· (-θi + θe,ianuarie) +HT,PS ·(-θi + θsol) =
=(77.55+183.02+28.51)·(-25+2.4)+287.87·(-25+15)=-10799.6 [W]

Rezultatele calculelor sunt centralizate in tabelul de mai jos:

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
θe -2.4 -0.1 4.8 11.3 16.7 20.2 22 21.2 16.9 10.8 5.2 0.2
θi 25
HPE 77.55
HFE 183.02
HUE 28.51
HPS 287.87
- - - - - - - - - - - -
QT [W]
10799.6 10134.7 8718.2 6839.1 5278.1 4266.3 3745.9 3977.2 5220.3 6983.7 8602.6 10048.0

TRANSFERUL DE CĂLDURĂ PRIN VENTILARE

Energia disipată de clădire prin ventilare, se calculează în fiecare zonă conform relaţiei:

QV = Σk{HV,k(i -  intr,k}
in care:
QV energia totala transferată de zona z, prin ventilare, în [W];
HV,k coeficientul de transfer prin ventilare datorat aerului refulat în zona z, prin elementul k, [W/K];
θintr,k, temperatura de introducere (refulare), [K];
i temperatura interioară a clădirii (zonei) conform § 2.4.12, [K];


Deoarece V V,k este cunoscut (dată de intrare), coeficientul de transfer de căldură prin ventilare HV,k,

se poate calcula, pentru fiecare lună de calcul, conform relaţiei:


HV ,k   a ca V V ,k ,

Considerand temperatura de refulare a aerului de ventilare constanta pe toata durata de calcul si

temperatura aerului interior prescrisa si constanta, rezulta:

3
Debit de aer proaspat 1.07 [m /s]
Hv - ventilare 1319.18 [W/K]
o
θinintrodus 22.00 [ C]
o
θi - interior 25.00 [ C]
3
ρaer 1.20 [kg/m ]
cpaer 1.01 [kJ/kg K]
Qv 3957.53 [W]

Transferul de căldură total dintre clădire şi mediul adiacent neclimatizat va fi:

QTr = QT + QV
în care, pentru fiecare perioadă de calcul:
 QTr – căldura totală transferată, [W];
QT - căldura transferată prin transmisie [W];
QV - căldura transferată prin aerul de ventilare[W];

Exemplu de calcul pentru luna ianuarie:

QTr – IANUARIE = QT- IANUARIE + QV = -10799.6+3957.5=-6842 [w]

Rezultatele calculelor sunt centralizate in tabelul de mai jos:

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
- - - - - - - - - - - -
QT [W]
10799.6 10134.7 8718.2 6839.1 5278.1 4266.3 3745.9 3977.2 5220.3 6983.7 8602.6 10048.0

QV [W] 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5 3957.5

QTR
[W]
-6842 -6177 -4761 -2882 -1321 -309 212 -20 -1263 -3026 -4645 -6090

DEGAJĂRI DE CĂLDURĂ DE LA SURSE INTERIOARE

Sursele de căldură interioare, inclusiv cele cu contributii negative la bilantul termic, constau din orice
tip de căldură degajată la interiorul spaţiului conditionat.
Aceste surse de căldură includ:
- căldura metabolică degajată de ocupantii spaţiului;
- căldura degajată de aparate electrice aflate în încăpere
- căldura degajată de corpurile de iluminat;
Fluxul total de căldură datorat surselor interioare se scrie:

 surse   oc   ap ,e   il
în care:

 surse fluxul de căldură total datorat surselor interioare, cedat încăperii climatizate, [W];
 oc fluxul de căldură cedat de ocupanti [W];

 ap,e fluxul de căldură cedat de aparatura electrică, [W];

 il fluxul de căldură cedat de iluminat, [W];

In absenta unor valori naţionale, trebuie utilizate datele din anexa II.2.D, ce sunt detaliate pentru
clădiri rezidentiale, birouri, precum şi pentru o gama mai larga de utilizari a clădirilor.

2
Tabelul D.2 : Densitatea fluxului de căldura degajat de ocupanti şi aparatura electronica (în W/m )-
valori conventionale pentru birouri
 Alte spaţii, holuri,
Spaţii de birou (60%
Zile Ore coridoare (40%
suprafată utilizata)
suprafată utilizata)

07.00 – 17.00 20.00 8.00

Luni -
17.00 – 23.00 2,0 1,0
Vineri
23.00 – 07.00 2,0 1,0
Medie 9.50 3.92
07.00 – 17.00 2,0 1,0
Sambata-
17.00 – 23.00 2,0 1,0
Duminica
23.00 – 07.00 2,0 1,0
Medie 2,0 1,0
Medie 7.40 3.10

Deoarece destinatia cladirii este aceea de birouri se considera 60% din suprafata ca fiind utilizata si
2
se alege din tabelul de mai sus o densitate a fluxului de caldura de 20W/m .
Fluxul degajat de ocupanti si aparatura electronica se considera o sarcina permanenta, luna de luna
pentru perioada de calcul considerata.
2
Se considera o putere specifica a instalatiei de iluminat de 10 W/m .

Exemplu de calcul pentru luna ianuarie:

 surse   oc   ap ,e   il  616m 2  20W / m 2  0.2  10W / m 2  616m 2  13552 W

Calculele degajarilor de caldura sunt centralizate in tabelul de mai jos:
LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Qom-ech
12320 W – valoare medie lunara
[W]

Qil [W] 1232 W – valoare medie lunara

Qsurse
13552 W
[W]

APORTURI DE CĂLDURĂ SOLARE

Energia totală pătrunsă în interior, într-o zonă a clădirii, datorită radiaţiei solare (aportul solar) se
calculează cu relaţia:

Q s ,k  Fsu ,k  A s ,k  I s ,k  Fr ,k   r ,k [W ]
unde:
Fsu,k factor de reducere a aporturilor solare datorită umbririi prin elemente exterioare, a ariei de
captare efectiva corespunzatoare suprafeţei k,
As,k aria de captare efectivă a suprafeţei k, pentru o orientare şi un unghi de înclinare dat, în zona
considerată, determinată conform § 2.4.10.2.1 (pentru suprafeţe vitrate), şi § 2.4.10.2.2
(pentru elemente de anvelopă opace),
 2
Is,k radiaţia solara totala integrată pe perioada de calcul, egală cu energia solară captată de 1 m
al suprafetei k, pentru o orientare şi înclinare dată a acesteia, ce se determina conform
2
Anexei A, [MJ/m ];
Factorul Fsu se exprimă prin relaţia:
Fsu  F f  Fo  F f
în care:
Fsu factor de reducere al aporturilor solare datorat umbririi exterioare
Fh factor de reducere al aporturilor solare datorat prezentei cladirilor invecinate
Fo factor de reducere al aporturilor solare datorat prezentei proeminentelor
Ff factor de reducere al aporturilor solare datorat prezentei aripioarelor

ARIA DE CAPTARE EFECTIVĂ A RADIAŢIEI SOLARE PENTRU ELEMENTE

VITRATE
Aria de captare efectivă a unui element de anvelopa vitrat se calculeaza cu relaţia:

AS , F  Fu 1  Ft  AF
în care:
2
AF aria totala a elementului vitrat, inclusiv rama, [m ];
Ft factor de tâmplărie (de reducere a suprafeţei ferestrei), egal cu raportul dintre aria ramei şi
aria totala a geamului;
Fu factor de umbrire al fereastrei datorat dispozitivelor de umbrire mobile, cu care aceasta este
prevazută;
 factor de transmisie (transmitanţa) a energiei solare prin elementul vitrat

Relativ la factorul de tâmplărie, pentru fiecare fereastră, ponderea ramei din aria efectivă de captare a
ferestrei trebuie determinată conform specificaţiilor tehnice ale ferestrelor. Ca o alternativă, se poate
utiliza o pondere fixă a ramei pentru întreaga clădire Ft = 0,2.

Transmitanţa elementului vitrat reprezintă media temporală a raportului dintre energia solară
transmisă prin elementul vitrat neumbrit şi energia solară incidenta. Transmitanţa maximă se obţine la
incidenţă normală a radiaţiei solare (unghi de incidenţă zero) şi scade odată cu creşterea unghiului de
incidenţă. Pentru a modela acest fenomen, se introduce un factor de corecţie a transmitanţei în
funcţie de unghiul de incidentă, folosind relaţia:

  F n
în care:
Fτ- factor de corecţie a transmitanţei
τn - transmitanţa la incidenţă normală a radiaţiei solare
Reducerea aporturilor solare prin utilizarea elementelor de umbrire mobile, se ia în considerare prin
factorul de reducere a aporturilor, care se calculează cu relaţia:


Fu  1  f u   f u u /  
în care:
Fu Factorul de reducere a aporturilor solare datorat elementelor de umbrire mobile

 transmitanţa totală a ferestrei, în situaţia în care elementele de umbrire mobile nu sunt

utilizate;

u transmitanţa totală a ferestrei, în situaţia în care sunt utilizate elementele de umbrire mobile;

fu factor de corecţie în funcţie de durată de utilizare a elementelor de umbrire mobile.

ARIA DE CAPTARE EFECTIVĂ A RADIAŢIEI SOLARE PENTRU ELEMENTE

OPACE
2
Aria de captare efectivă a unui element opac de anvelopa (perete, terasă) As,p (m ) se calculeaza cu
formula:
A s , p   p R p , se U p A p

în care:

p coeficient de absorbţie a radiaţiei solare de către elementul opac considerat;

Ap aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];

Rp,se rezistenţa termică a elementului exterior opac, determinată conform Partea I a Metodologiei,
2
[m K/W];
Up coeficientul global de transfer termic al peretelui, determinat conform Partea I a Metodologiei ,
2
[W/m K];

Factorul de corecţie Fr,keste considerat factor de forma si are valoarea 1 pentru elemente orizontale si
0,5
Pentru elemente verticale.
Fluxul reflecat catre bolta cereasca este dat de relatia:

 r ,k  R SE  U  A s ,k  h r ,k   e  cer
în care :
 cer fluxul de căldură unitar datorat transferului de căldură prin radiaţie către bolta cerească,
2
[W/m ] ;
2
hr,e coeficient de transfer de căldură prin radiaţie la exterior, [W/m K] ;

 ecer diferenta medie de temperatură dintre aerul exterior şi temperatura aparentă a bolţii cereşti,
[ºC];
Coeficientul de transfer de căldură prin radiaţie la exterior hr,epoate fi aproximat prin relaţia :
 hr ,e  4  se  273
3

unde:
 emisivitatea suprafetei exterioare a peretelui;
-8 2 4
 constanta Stefan-Boltzmann, egală cu 5,67*10 W/(m K );

 se media aritmetică dintre temperatura suprafeţei exterioare a peretelui şi temperatura bolţii

cereşti, [ºC];
2
La o prima aproximare, hr,e poate fi luat egal cu 5 W/m K, valoare ce corespunde la o temperatură
medie a suprafeţei exterioare de 10 ºC.
Atunci când temperatura boltii ceresti nu este disponibilă în bazele de date climatice, pentru condiţiile

României, diferenţa medie de temperatură ecer va fi luată egală cu 11K.

Exemplu de calcul al aporturilor solare pentru luna ianuarie:

Q s ,k  Fsu ,k  A s ,k  I s ,k  Fr ,k   r ,k [W ]
Fsu  F f  Fo  F f
în care:
Fsu factor de reducere al aporturilor solare datorat umbririi exterioare
Fh factor de reducere al aporturilor solare datorat prezentei cladirilor invecinate
Deoarece nu exista cladiri invecinate Fh= 1
Fo factor de reducere al aporturilor solare datorat prezentei proeminentelor
Conform standardului SR-EN 13790 – Tabelul H4 – Anexa H, corespunzator unui unghi de 45˚ pe
fatada estica Fo= 0.76

Ff factor de reducere al aporturilor solare datorat prezentei aripioarelor

Deoarece nu exista ecrane laterale Ff= 1
Rezulta ca FSU,kva avea urmatoarele valori:

- pentru elementele de anvelopa nordice si sudice: Fsu  F f  Fo  F f  1  1  1  1

- pentru elementele de anvelopa estice: Fsu  F f  Fo  F f  1  0.76  1  0.76

Tamplaria de tip usa exterioara este considerata a fi element opac cu un coeficient de absorbtie al
radiatiei solare αp=0.04
Conform datelor climatice intensitatea radiatiei solare pentru luna ianuarie si orientarea Nord este:
Is,k = 13.6 [W/m2]

ARIA EFECTIVA A PERETILOR EXTERIORI – NORD

A s , p   p R p ,se U p A p
p coeficient de absorbţie a radiaţiei solare  PE  0.91

Ap aria totala a peretelui considerat de calcul APE-N = 64.84 m2

Rp,se rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei RSE=1/12=0.083
Up coeficientul global de transfer termic al peretelui UPE =1/RPE=1/1.86 =0.54
Rezulta:

As ,p   p R p ,seU p Ap  0.91  64.84  0.083  0.54  2.65 m 2

r ,k  R SE  U  As ,k  hr ,k   e cer  0.083  0.54  2.65  5  11  6.55 [W ]

Qs ,k  Fsu ,k  As ,k  I s ,k  Fr ,k   r ,k  1  2.65  13.6  0.5  6.55  32.77 [W ]

ARIA EFECTIVA A ELEMENTELOR VITRATE – NORD

AS , F  Fu 1  Ft  AF
2
AF aria totala a elementului vitrat, inclusiv rama AFE=30.92 m
Ft factor de tâmplărie (de reducere a suprafeţei ferestrei), egal cu raportul dintre aria ramei şi
aria totala a geamului Ft = 0.2
Fu factor de umbrire al fereastrei datorat dispozitivelor de umbrire mobile, cu care aceasta este
prevazută;
Deoarece nu exista dispozitive de umbrire mobile Fu=1
 factor de transmisie (transmitanţa) a energiei solare prin elementul vitratτ=0.62
Rezulta:

AS ,F  Fu 1  Ft AF  1  0.62  (1  0.2)  30.92  15.34 m2

r ,k  R SE  U  As ,k  hr ,k   e cer  0.083  1.7  15.34  5  11  119 [W ]

Qs ,k  Fsu ,k  As ,k  I s ,k  Fr ,k  r ,k  1  15.34  13.6  0.5  119  149.12 [W ]

Calculele sunt centralizate in tabelul de mai jos:

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Qintern
13552 13552 13552 13552 13552 13552 13552 13552 13552 13552 13552 13552
[W]

Qsolar
2228 2732 3628 3741 4125 4509 4240 5382 5038 4055 2209 1964
[W]

Qsurse
15780 16284 17180 17293 17677 18061 17792 18934 18590 17607 15761 15516
[W]

DURATĂ SEZONULUI DE RĂCIRE

DETERMINAREA FACTORULUI DE UTILIZARE A PIERDERILOR DE CALDURA
Factorul de utilizare a pierderilor de căldură este funcţie de raportul dintre pierderile şi aporturile de
căldură şi de inerţia termică a clădirii, conform următoarelor relaţii:
Notând:
λR raportul dintre pierderile şi aporturile de căldură în situaţia răcirii,
 1  RR
- dacă λR>0 şi λR ≠ 1 atunci Tr , R  ;
1  RR 1
R
- dacă λR =1 atunci Tr ,R  ;
R 1
- dacă λR < 0 atunci Tr ,R  1
în care, pentru fiecare lună şi pentru fiecare zonă considerată:
ηTr,R factorul de utilizare a pierderilor de căldură în situaţia răcirii;
λR raportul dintre aporturile şi pierderile de căldura ale zonei în perioada de răcire;
Q surse, R
R 
Qt , R

Qsurse,R aporturile de căldura totale pentru răcire, determinate, [w];

QTr,R energia totală transferată între clădire şi mediul exterior, în situaţia răcirii clădirilor,
[W]
αR parametru numeric adimensional ce depinde de constanta de timp a clădirii pentru
răcire τR, care se calculează curelaţia:
R
 R  0R 
 0R
unde:

 0R parametru numeric de referinţă,

 R
constanta de timp pentru răcire;

 0R constanta de timp de referinţă pentru răcire

ΦTR ΦS
LUNA (γ)λR ηTR,r θech T e,m Zile Ore
[W] [W]

15 IAN -6842 15780.32 -2.31 1 17.68 -2.4 0 0

15-Feb -6177 16284.86 -2.64 1 17.41 -0.1 0 0
15-Mar -4761 17180.59 -3.61 1 16.94 4.8 0 0
15-Apr -2882 17293.15 -6.00 1 16.88 11.3 0 0
15 MAI -1321 17677.74 -13.39 1 16.68 16.7 16 384
15 IUN -309 18061.19 -58.50 1 16.47 20.2 30 720
15 IUL 212 17792.01 84.08 1 16.62 22 31 744
15-Aug -20 18934.26 -962.89 1 16.01 21.2 31 744
15-Sep -1263 18590.74 -14.72 1 16.20 16.9 16 384
15-Oct -3026 17607.77 -5.82 1 16.71 10.8 0 0
15 NOI -4645 15761.68 -3.39 1 17.69 5.2 0 0
15-Dec -6090 15516.08 -2.55 1 17.82 0.2 0 0
 25

20

15
[OC]

10 Temp ext
Temp echilibru

-5
Luna

Din graficul de mai sus rezulta durata sezonului de racire: 15 mai - 17 septembrie

NECESARUL PENTRU RACIRE IN REGIM CONTINUU SI INTERMITENT

REGIM CONTINUU
Q R = Qsurse,R- RQTr,R
în care:
- Q R - energia necesară pentru răcirea clădirii, [MJ];
- QTr,R- energia totală transferată între clădire şi mediul exterior, în situaţia răcirii clădirilor,
[w];
- Qsurse,R - energia totală furnizată de sursele de căldură, în situaţia răcirii clădirii, [w];
-  R - factorul de utilizare a pierderilor de căldură, în situaţia răcirii;

REGIM INTERMITENT
Energia necesară pentru răcire în cazul răcirii intermitente se calculeaza cu relaţia:
QR,int erm  a R,int erm QR
unde:
QR,interm energia necesară pentru răcire ţinând cont de efectul intermitenţei, [Wh];
QR energia necesară pentru răcire, presupunând că pentru toate zilele lunii, controlul şi setarea
termostatului de ambianţă corespunde unei situaţii de răcire în regim continuu, [Wh];
QR,tot,interm energia necesară pentru răcire, presupunând că pentru toate zilele lunii, controlul şi
setarea termostatului de ambient corespund perioadei de intermitenţă, [Wh];
aR,interm factor adimensional de corecţie pentru răcirea intermitentă, determinat cu relaţia:
   
a R ,int erm  1  bR,int erm  0 R  1 1  f R, N 
  R  R 
având ca valoare minima: aR ,int erm  f R , N
în care:

f R, N factor reprezentand raportul dintre numărul de zile din saptămână cu răcire normală

şi numărul de zile dintr-o săptămână (ex. 5/7) ;

bR,interm factor de corelaţie empiric cu valoare constanta bR,interm=3 ;

R constanta de timp pentru răcire,

 0R constanta de timp de referinţă pentru răcire,

λR raportul dintre aporturile şi pierderile de căldură ale clădirii

CONSUMURI SPECIFICE DE ENERGIE

1. CONSUMUL SPECIFIC ANUAL DE ENERGIE PENTRU CLIMATIZARE
Consumul specific de energie pentru racirea spatiilor este dat de relatia:
Q,R
qR  [kWh / m2 ]
S
unde:
QR energia necesară pentru răcire
S aria racita

Qr-continuu 55326.98 [kWh/an]

Qr-intermitent 39519.27 [kWh/an]
2
Suprafata racita 616 [m ]
2
qr-continuu 89.82 [kWh/an m ]
2
qr-intermitent 64.15 [kWh/an m ]

2.CONSUMUL SPECIFIC ANUAL DE ENERGIE AL VENTILOCONVECTOARELOR

In tabelul de mai jos sunt centralizate atat dotarile cu ventiloconvectoare ale spatiilor analizate din
zona termica considerata cat si puterile acestora.

NR. SOLUTIA ADOPTATA DE Pvcv

DESTINATIE INCAPERE
ZONA VENTILOCONVECTOR [W]
P11 atelier reparatii 3 X UTNC-EV-SDT-025, treapta medie 150
P13 depozit 2 X UTNC-EV-SDT-025, treapta intai 70
P14 zona receptie (1) 1 X UTNC-EV-SDT-025, treapta medie 50
P18 birou vanzari 3 X UTNC-EV-SDT-060, treapta intai 55
P25 meeting room 1 X UTNC-EV-SDT-025, treapta medie 50
P27 oficiu 2 X UTNC-EV-SDT-060, treapta intai 110
 P31 meeting room 1 X UTNC-EV-SDT-110, treapta intai 60
P32 bar - lounge 1 X UTNC-EV-SDT-060, treapta intai 55
P34 showrm

OPEN SPACE
P22 z.circ.
P23 frontdesk 6 X UTNC-EV-SDT-060, treapta intai 330
P24 sas
P30 hol
Pvcv - TOTAL 930 [W]

Tinand cont de durata sezonului de racire in care acestea functioneaza, rezulta urmatoarele
consumuri de energie pentru ventiloconvectoare:

Pvcv Pvcv
LUNA Ore
[W] [kWh]
I 15 IAN 930 0 0
II 15-Feb 930 0 0
III 15-Mar 930 0 0
IV 15-Apr 930 0 0
V 15 MAI 930 384 357.12
VI 15 IUN 930 720 669.6
VII 15 IUL 930 744 691.92
VIII 15-Aug 930 744 691.92
IX 15-Sep 930 384 357.12
X 15-Oct 930 0 0
XI 15 NOI 930 0 0
XII 15-Dec 930 0 0
Pvcv -
2767.68 [kWh/an]
TOTAL

Qvcv 2767.68 [kWh/an]

2
S 616 [m ]
2
qvcv 4.49 [kWh/an m ]

3. CONSUMUL SPECIFIC ANUAL DE ENERGIE AL VENTILATOARELOR

Consumul specific de energie pentru racirea spatiilor este dat de relatia:
QV  qV  S  (PV  Nh) / 1000  (PSP  V  Nh) / 1000 [kWh / an]
unde:
PS puterea specifica a celor doua ventilatoare
Nh numarul de ore in functionare
V debitul volumic de aer vehiculat
Dap 3861.00 [m3/h]
S 616 [m2]
V 6.27 [m3/h m2]
3
Pspecifica 1.12 [W/m h]
 Nore 2750 [h/an]
2
Pv 7.02 [W/m ]
2
Qv 19.31 [kWh/an m ]
Qv 11891.88 [kWh/an]

CLASA ENERGETICA D
TABEL CENTRALIZATOR CONSUMURI
Qr-int 64.15 [kWh/an m2]
2
Qvcv 4.49 [kWh/an m ]
2
Qv 19.31 [kWh/an m ]
2
Qchiller 29.10 [kWh/an m ]
2
Q-climat 117.05 [kWh/an m ]

A B C D E F G
20
50
87
134

198

300

kWh/m²an
NECESARUL DE ENERGIE PENTRU RACIRE ȘI DEZUMIDIFICARE
METODA GRADE – ZILE
Calculul de tip grade-zile se efectuează pe baza relaţiei:

N   aem   b 
NGZ  grade  zile 
1  e k  aem b 
unde:
N – număr de zile (pentru luna de calcul considerată) (zile)
aem – temperatura medie lunară a aerului exterior (pentru luna de calcul considerată) (°C)
b – temperatura de bază calculată conform metodologiei de mai jos, în funcţie de tipul sistemului de
climatizare (°C)
K – constantă, valoare utilizată de regulă: 0,71
Calculul consumului de energie pentru răcire şi dezumidificare se efectuează pe baza numărului de
grade-zile şi a valorii coeficientului de performanţă al chiller-ului, astfel:
Qr
Qchiller  (kWh)
COP

Qr  24  mc p NGZ (kWh)

unde:
Qchiller – necesarul de energie la sursa de frig a sistemului de climatizare (kWh)
Qr – necesarul de energie pentru răcire şi dezumidificare (kWh)
COP – coeficient de performanţă al chiller-ului
m – debitul masic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (kg/s)
cp – căldura specifică a aerului (kJ/kg°C)

Temperatura de bază se calculează în funcţie de tipul sistemului de climatizare după cum urmează:
Qs m
 b   ai 
vP
 
U'
 aezi   ai   2400x  Qc (°C)
m c p v m c p m c p m c p
unde:
ai – temperatura prescrisă a aerului interior din încăperea climatizată (°C)
v – debitul volumic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (m3/s)
ΔP – presiunea introdusă în sistem de ventilator (Pa)
v – randamentul ventilatorului
U’ = AU (kW/K), A – suprafaţa elementului de construcţie prin care au loc aporturi de căldură prin
2
transmisie (m ); U – coeficient global de transfer termic al elementului de construcţie prin care au loc
2
aporturi de căldură prin transmisie (kW/m °C)
aezi – temperatura medie a aerului exterior pe perioada de ocupare a încăperii climatizate (pentru
luna de calcul considerată) (°C)
Δx = xe – xs, diferenţa medie lunară de conţinut de umiditate (pentru luna de calcul considerată),
(kg/kg),
xe – conţinutul de umiditate al aerului exterior (kg/kg) şi xs - conţinutul de umiditate la ieşirea din
bateria de răcire (kg/kg); diferenţa medie de conţinut de umiditate se determină utilizând relaţia:

xe  xs
 xe  x s   (kg/kg)

1  e k x e  xs 
cu xe - conţinutul de umiditate mediu lunar al aerului exterior (pentru luna de calcul considerată)
(kg/kg) şi k – parametru calculat pe baza expresiei:
2,5
k
x
x – deviaţia standard pentru conţinutul de umiditate lunar al aerului exterior; valoarea depinde de
amplasarea geografică a clădirii climatizate. Pentru Londra, k se găseşte în intervalul de la 1220 pâna
la 2300, cu o valoare medie de 1700.
C i
Qc  (kW)
24  3600
Qc – rata medie zilnică de stocare termică a elementelor de construcţie (kW)
C = cpmV (kJ/°C), capacitatea termică a elementelor de construcţie ale încăperii climatizate

t

i  e   ai   ae n  (°C)

Δi – rata de răcire a elementelor de construcţie (diferenţa de temperatură între temperatura

elementelor de construcţie şi temperatura aerului interior) (°C)
t – perioada de neocupare a încăperii climatizate (h)
τ – constanta de timp a elementelor de construcţie (h)
aen – temperatura medie a aerului exterior noaptea (pentru luna de calcul considerată) (°C)

CALCULUL TEMPERATURII DE BAZA

1.DIFERENTA MEDIE LUNARA DE CONTINUT DE UMIDITATE
xe  xs
 xe  x s  

1  e k x e  xs 
Δx = xe – xs, diferenţa medie lunară de conţinut de umiditate (pentru luna de calcul considerată),
(kg/kg),
xe – conţinutul de umiditate al aerului exterior (kg/kg) şi
xs - conţinutul de umiditate la ieşirea din bateria de răcire (kg/kg);
Rezultatele calculului sunt centralizate in tabelul de mai jos:
LUNA MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPT
Δx 0.0029 0.0065 0.0025 0.0060 0.0039
xe [kg/kg] 0.013 0.016 0.0122 0.016 0.014
xs [kg/kg] 0.0098 0.0098 0.0098 0.0098 0.0098
*k=1700

2.RATA DE RACIRE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

t

i  e   ai   ae n 
Δi – rata de răcire a elementelor de construcţie (diferenţa de temperatură între temperatura
elementelor de construcţie şi temperatura aerului interior) (°C)
t – perioada de neocupare a încăperii climatizate (h)
τ – constanta de timp a elementelor de construcţie (h)
aen – temperatura medie a aerului exterior noaptea (pentru luna de calcul considerată) (°C)

Se considera perioada de ocupare a cladirii, intervalul orar 07:00 – 17:00.

Rezultatele calculului sunt centralizate in tabelul de mai jos:

LUNA MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPT
Δθi 7.37 5.58 4.95 5.93 8.25
θai 25 25 25 25 25
θaen 16.57 18.62 19.34 18.22 15.58
t 13 [ore]
τ 97.49 [ore]

CALCULUL NUMARULUI ANUAL DE GRADE-ZILE

Calculul de tip grade-zile se efectuează pe baza relaţiei:

N   aem   b 
NGZ  grade  zile 
1  e  k  aem  b 
unde:
N – număr de zile (pentru luna de calcul considerată) (zile)
aem – temperatura medie lunară a aerului exterior (pentru luna de calcul considerată) (°C)
b – temperatura de bază calculată conform metodologiei de mai jos, în funcţie de tipul sistemului de
climatizare (°C)
K – constantă, valoare utilizată de regulă: 0,71.
Rezultatele calculului sunt centralizate in tabelul de mai jos:
 S U
EL. DE ANVELOPA 2
[m ] [W/m2K]
PERETI EXTERIORI 143.880 0.539
FERESTRE 107.660 1.700
USI 9.980 2.857
PLANSEU SUBSOL 616 0.467

N Θaem Θb k NGZ Qr
LUNA
[zile] [⁰C] [⁰C] [-] [grade-zile] [kWh/luna]
Mai 16 17.87 13.82 0.71 68.81 2130.7397
Iunie 30 21.07 0.87 0.71 606.15 18770.932
Iulie 31 21.62 9.66 0.71 370.91 11486.239
August 31 21.25 1.31 0.71 618.01 19138.11
Septembrie 16 18.52 10.65 0.71 126.46 3916.0982
1790.33 55442.12

CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE PENTRU RACIRE SI DEZUMIDIFICARE

Qr  24  mc p NGZ (kWh)

Qr
Qchiller  (kWh)
COP
unde:
Qchiller – necesarul de energie la sursa de frig a sistemului de climatizare (kWh)
Qr – necesarul de energie pentru răcire şi dezumidificare (kWh)
COP – coeficient de performanţă al chiller-ului
m – debitul masic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (kg/s)
cp – căldura specifică a aerului (kJ/kg°C)

Qr 55442.12 [kWh/an] COP - chiller 3.5 [-] QrTOTAL

2
2 [kWh/an m ]
S 616 [m ] Qchiller 15840.61 [kWh/an]
qr 90.00 [kWh/an m2] S 616 [m2]
115,72
qchiller 25,72 [kWh/an m2]
TABEL CENTRALIZATOR DATE CLIMATICE BUCURESTI (AFUMATI)
VALORI MEDII

TEMPERATURA UMID.
LUNA
θaem θae,zi θaen ZI 24h PER.OC(zi) Xe

1 22.75 24.55
2 22.99 26.40
3 23.69 27.30
4 26.78 30.45
5 27.43 30.67
6 25.87 30.90
7 19.75 21.55
8 19.20 21.39
9 20.46 22.35
10 21.20 23.96
11 21.42 23.74
12 19.37 22.06
13 19.58 21.78
14 18.42 20.20
15 19.20 22.36
IULIE 21.62 24.31 19.34 16 19.37 21.95 12.21
17 18.80 21.55
18 20.95 24.09
19 23.09 27.65
20 20.66 22.60
21 21.46 24.53
22 19.77 21.00
23 21.15 23.41
24 22.41 25.77
25 23.53 27.28
26 20.71 22.35
27 19.46 20.85
28 20.98 22.24
29 23.29 26.29
30 23.15 26.41
31 23.29 26.02
TABEL CENTRALIZATOR NECESARUL ANUAL DE ENERGIE PENTRU RACIRE – REGIM CONTINUU SI INTERMITENT

continuu intermitent
ΦTR ΦS ΦTR ΦS Φr Φr
LUNA Ore f R,N aR,intermitent
[W] [W] [kWh] [kWh] [kWh] [kWh]
I 15 IAN -6842.10 15780.32 0.00 0.00 0.00 0.00 0.714 0.714 0.00
II 15-Feb -6177.20 16284.86 0.00 0.00 0.00 0.00 0.714 0.714 0.00
III 15-Mar -4760.68 17180.59 0.00 0.00 0.00 0.00 0.714 0.714 0.00
IV 15-Apr -2881.62 17293.15 0.00 0.00 0.00 0.00 0.714 0.714 0.00
V 15 MAI -1320.55 17677.74 384.00 -507.09 6788.25 7295.34 0.714 0.714 5210.96
VI 15 IUN -308.75 18061.19 720.00 -222.30 13004.06 13226.36 0.714 0.714 9447.40
VII 15 IUL 211.60 17792.01 744.00 157.43 13237.25 13079.82 0.714 0.714 9342.73
VIII 15-Aug -19.66 18934.26 744.00 -14.63 14087.09 14101.72 0.714 0.714 10072.66
IX 15-Sep -1262.73 18590.74 384.00 -484.89 7138.84 7623.73 0.714 0.714 5445.52
X 15-Oct -3026.16 17607.77 0.00 0.00 0.00 0.00 0.714 0.714 0.00
XI 15 NOI -4645.04 15761.68 0.00 0.00 0.00 0.00 0.714 0.714 0.00
XII 15-Dec -6090.47 15516.08 0.00 0.00 0.00 0.00 0.714 0.714 0.00
ΣΦr 55326.975 ΣΦr 39519.2679
 CALCULUL TEMPERATURII DE BAZA

Q
 b   ai 
vP
 sm 
U'
 aezi   ai   2400x  Qc
m c p v m c p m c p m c p

Θai V ρaer m ΔP/η cp Qsm U` Θae,zi Δx C ΔΘi Qc Θb

LUNA
3 3
[⁰C] [m /s] [kg/m ] [kg/s] [W/m3/h] [kJ/kgK] [kW] [kW/K] [⁰C] [kg/kg] [kJ/K] [⁰C] [kW] [⁰C]
Mai 25 1.07 1.19 1.276 0.56 1.011 17.68 0.577 19.17 0.0029 128253.7 7.37 10.945 13.82
Iunie 25 1.07 1.19 1.276 0.56 1.011 18.06 0.577 23.52 0.0065 128253.7 5.58 8.286 0.87
Iulie 25 1.07 1.19 1.276 0.56 1.011 17.79 0.577 24.31 0.0025 128253.7 4.95 7.353 9.66
August 25 1.07 1.19 1.276 0.56 1.011 18.93 0.577 24.28 0.0060 128253.7 5.93 8.804 1.31
Septembrie 25 1.07 1.19 1.276 0.56 1.011 18.59 0.577 21.46 0.0039 128253.7 8.25 12.241 10.65