Contribuţii la îmbunătăţirea

gestiunii udărilor în condiţiile

sistemelor de irigaţie cu mai multe
trepte de pompare (cu referire la
sistemele reprezentative din
Podişul Moldovei)
CUPRINS
Cap.1 Factori implicaţi în gestiunea udărilor şi studiul
acestora în sistemele de irigaţii din Podişul
Moldovei
Cap.2 Studii documentar privind gestiunea udărilor
Cap.3 Evaluarea randamentelor şi costurilor specifice de
irigaţii în sistemele reprezentative din Moldova
Cap.4 Contribuţii la gestiunea strategică şi tactică a apei în
sistemele de irigaţii
Cap.5 Contribuţii la îmbunătăţirea programării udărilor
Cap.6 Concluzii finale şi contribuţii aduse prin teză
Bibliografie
1. Factori implicaţi în gestiunea udărilor şi
studiul acestora în sistemele de irigaţii din
Podişul Moldovei
 1.1. Contextul dezvoltării irigaţiilor pe plan mondial
 1.2. Resursele de apă pentru irigaţii
 1.3. Schimbările climatice globale şi intensificarea secetelor
•1.3.1. Observaţii la nivel global
•1.3.2. Fenomene observate în România
 1.4. Necesitatea reabilitării şi modernizării sistemelor de irigaţie
•1.4.1. Concepţii şi abordări la nivel mondial
•1.4.2. Elemente referitoare la ţara noastră
•1.4.3. Direcţii de acţiune pentru reabilitare, îmbunătăţire şi
modernizare a sistemelor de irigaţie din România
 1.5. Caracterizarea cadrului natural şi conturarea unor soluţii de
reabilitare-modernizare funcţie de elementele acestuia
•1.5.1. Caracterizarea geografică şi geomorfologică
•1.5.2. Caracterizarea pedologică
•1.5.3. Caracterizarea hidrogeologică
•1.5.4. Caracteristici hidrologice
•1.5.5. Caracteristici climatice
 1.6. Elemente tehnice ale sistemelor de irigaţii reprezentative din
zona nord-estică a României
 1.7. Concluzii
Strategiile de perspectivă şi programele de reabilitare şi

modernizare au ca obiective tehnice principale:

 -         stabilirea viabilităţii dezvoltării amenajărilor actuale prin lucrări

de reabilitare-modernizare;
 -         reabilitarea şi modernizarea staţiilor de pompare şi a
impermeabilizărilor canalelor de aducţiune, în vederea reducerii
consumurilor de energie electrică şi de apă;
 -         adaptarea reţelelor de distribuţie la cerinţele exploataţiilor
agricole de dimensiuni medii şi mici prin îndesirea antenelor sau
”buclarea” acestora şi eventual modificarea modului de gestiune şi
distribuţie a apei;
 -         completarea sau asigurarea echipamentelor de udare (ţinând
cont şi de accesul la gurile de apă) prezintă cea mai mare importanţă şi
urgentă măsură pentru creşterea gradului de utilizare a sistemelor
actuale.
Cele mai importante măsuri de dezvoltare instituţională

constau în:

 constituirea Asociaţiilor utilizatorilor de apă, care au rolul de a

asigura gestiunea amenajărilor şi echipamentelor (staţii de punere sub
presiune, reţele de distribuţie, echipamente de udare ş.a) din
perimetrul asociaţiei, organizarea udărilor;
 crearea unei structuri instituţionale clar definite şi cu competenţe la
fiecare nivel. Acest proces va fi sprijinit prin introducerea sistemelor
informatice de gestiune, constituirea AUAI, prin organizarea activităţii
de consiliere şi implementare a progresului tehnic în irigaţii, programe
de pregătire profesională a personalului de exploatare ş.a.;
Propunerile de măsuri organizatorice se referă la:

 organizarea unităţilor de exploatare pe bazine

hidrografice şi nu pe unităţi administrative
(similar cu unităţile de gospodărirea apelor);
 flexibilitate operaţională (să fie introdusă
posibilitatea ca unele operaţii de exploatare să fie
contractate şi executate de agenţi privaţi);
 prevederea resurselor de gestiune în procesul de
exploatare a amenajărilor, pentru ca serviciile de
distribuţie a apei să se realizeze la cel mai redus
cost posibil, ş.a.
1.5. Caracterizarea cadrului natural şi conturarea unor soluţii

de reabilitare-modernizare funcţie de elementele acestuia

 Din punct de vedere geomorfologic, situaţia generală a Podişului Moldovei, cu energie
mare de relief, cu văi adânci de peste 100 m, face ca în această zonă sistemele de irigaţii
să necesite înălţimi mari de pompare a apei. Astfel, mai ales pentru sistemele cu
alimentare din râul Prut, apa este ridicată în trepte, ajungând la înălţimi de 100-150 m.
 Capacitatea de reţinere a solurilor neerodate, situate pe platouri şi lunci, este relativ
mare, încât face posibilă irigarea deficitară, cu valorificarea rezervorului de apă
reprezentat de solurile de tip cernoziom cambic, molisoluri şi chiar solurile brune luvice.
 În general, debitele puţurilor şi forajelor sunt mici (1-3 l/s) dar prezintă calitatile
necesare pentru irigaţie, astfel încât pot fi utilizate pentru microirigaţie pe unele
suprafeţe mici de legume şi livezi, situate la mare distanţă de sursa principală (r.Prut sau
lacurile de acumulare din bazinul Prutului).
 Râul Prut, râul Jijia ca şi lacurile de acumulare (Stânca-Costeşti, Drânceni, Podu-Iloaei,
Ezăreni etc.) îndeplinesc condiţiile cantitative şi calitative de utilizare pentru irigaţii.
 Repartiţia precipitaţiilor anuale, din cadrul aceleaşi luni este neuniformă, cantitatea de
apă cerută de plante nu este satisfăcută decât în foarte mică măsură în zona de nord a
bazinului hidrografic Prut.
 1.6. Elemente tehnice ale sistemelor de irigaţii
reprezentative din zona nord-estică a României
Sistemele de irigaţie din Moldova au înălţimi de
pompare variabilă, putându-se deosebi:
-         - sisteme care alimentează numai zone de luncă
(ex: Lunca Trifeşti-Sculeni şi Sculeni-Ţuţora-Gorban,
din judeţul Iaşi şi Albiţa Fălciu, din judeţul Vaslui);
-      - sisteme care alimentează zona de terasă, exemple
fiind: Tabăra Trifeşti-Sculeni (sistemele Nord Soloneţ
şi Sud Soloneţ), din judeţul Iaşi, sistemul Câmpia
Covurlui, judeţul Galaţi, etc.
 
 In teza, s-a avut în vedere:

- stabilirea randamentelor hidraulice şi a consumurilor specifice de energie în

sistemele reprezentative din nord-estul ţării;
- stabilirea gradului minim de utilizare profitabilă a lucrărilor de irigaţii;
- orientarea măsurilor de gestiune strategică şi tactică a udărilor în cadrul
sistemelor mari, cu mai multe trepte de pompare, în scopul creşterii
profitabilităţii irigaţiei;
- stabilirea asigurării de calcul pentru proiectele de reabilitare modernizare;
- stabilirea echipamentelor şi tehnicilor de udare pe considerente economice şi
ecologice;
- stabilirea cantităţilor de apă de irigaţie necesare, diferenţiat pe trepte de
pompare, în scopul aplicării irigaţiei deficitare (optime economic);
- stabilirea plafoanelor minime de udare pe faze de vegetaţie diferenţiate pe
trepte de pompare şi faze de vegetaţie;
- stabilirea unei metodologii de avertizare a udărilor, pe baza monitorizării
intensităţii secetelor agricole.
 Cap.2 Studiu documentar privind
gestiunea udărilor
 2.1. Obiective, concepţii, variante de realizare şi modele privind gestiunea
udărilor
 2.2. Studii privind irigaţia deficitară
2.2.1. Condiţii de aplicare, strategii şi modele matematice pentru irigaţia deficitară
2.2.2. Comportarea culturilor agricole la stres hidric
2.2.3. Perioadele critice pentru apă
2.2.4. Studii privind relaţiile apă-producţie
2.2.5. Rezultate experimentale referitoare la curbele apă-producţie pentru diverse culturi
agricole
 2.3. Modele matematice de gestiune a udărilor pe baza bilanţului hidric al solului
 2.4. Programe de calcul pentru irigaţia optimă şi deficitară
 2.5. Gestiunea udărilor pe baza datelor satelitare
 2.6. Influenţa metodei de udare asupra gestiunii udărilor
 2.8. Concluzii
 2.1. Obiective, concepţii, variante de realizare şi modele

privind gestiunea udărilor

 O subliniere ce trebuie făcută de la început este că, deşi concepţia de gestiune a
udărilor va fi pusă în aplicare în procesul de exploatare, ea trebuie să fie considerată
şi implementată încă de la faza de proiectare, adică la stabilirea debitului de
dimensionare a lucrărilor.
 De asemenea, trebuie arătat că în competiţia pentru produse cât mai ieftine, producţia
agricolă ţine să optimizeze totalitatea factorilor de producţie ai fermei, nu numai
irigaţia.
 În condiţiile în care există dotări care permit controlul distribuţiei apei , poate fi
implementat conceptul de gestiune integrată a sistemului de irigaţie. Integrând
diverse instrumente cu dispozitive de control, dispozitive de teledecţie, software de
simulare şi de gestiune a bazelor de date, se realizează „sisteme de suport a deciziei”
utile în gestiunea sistemelor de irigaţie.
 Pentru că irigaţia poate avea şi efecte negative asupra mediului (impact determinat de
poluarea apelor subterane şi de suprafaţă cu nutrienţi – nitraţi şi fosfaţi – spălaţi şi
infiltraţi în urma irigaţiei în exces sau datorită pierderilor de apă din reţelele de
transport), se pune tot mai mult accentul pe irigaţia de precizie, care să satisfacă
numai necesităţile plantelor, fără a genera pecolaţie sau scurgere de suprafaţă.
 2.2. Studii privind irigaţia deficitară

 Strategiile de planificare a irigaţiei deficitare pot

include:
-         alocarea unei cantităţi de apă mai mici şi deci
a unui stres mai mare pentru culturile tolerante;
-      planificarea udărilor pentru un an mediu din
punct de vedere climatic;
 -       selectarea culturilor şi a datelor fazelor
critice ale cererii de apă;
 -      planificarea udărilor în timpul fazelor critice.
Practicile agricole pot fi modificate în cazul utilizării acestei metode de udare
prin:

a)            Creşterea densităţii plantelor. Utilizarea unei densităţi moderate de

plantare are ca efect reducerea competiţiei dintre plante pentru resursele de apă
în timpul perioadei de stres şi permite o adaptare gradată a plantelor la deficitul
hidric. În acelaşi timp se reduc şi costurile seminţelor şi de plantare.
b)            Reducerea cantităţilor de fertilizanţi şi a altor produse chimice. Acolo
unde se aşteaptă a se realiza un deficit mare de apă, aplicarea anumitor produse
chimice trebuie redusă, ceea ce are ca efect şi o reducere a costurilor fixe.
c)            Utilizarea limitată a în cazul asolamentelor şi atunci când intervalul de
timp dintre rotaţia culturilor se doreşte a fi folosit pentru stocarea precipitaţiilor.
d)        Utilizarea unor date de plantare flexibile, asociate cu scurtarea sezonului
de vegetaţie.

 
Fig.2.1. Reprezentarea funcţiilor veniturilor brute, respectiv cheltuieli de

irigaţie cu cantitatea de apă aplicată

Fig.2.2. Corelaţii între produţia de porumb şi cantitatea de apă aplicată, diferite funcţie de

gradul de fertilizare

12000

10000

8000
productia (kg/ha)

6000 yN0P0

4000 yN70P70

2000

0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
-2000
total apa aplicata (mc/ha)
Valoarea ky variază cu specia, varietatea, metoda de irigaţie,
metoda de management şi de fazele în care este impus stresul

hidric
Fig.2.7. Fişierele de date de intrare pentru programul ISAREG
Fig.2.8. Caracteristicile culturii de porumb
Fig.2.9. Caracteristicile solului de tip cernoziom cambic
 Cap.3. Evaluarea randamentelor şi costurilor
specifice de irigaţii
în sistemele reprezentative din Moldova
 3.1. Randamente hidraulice
3.1.1. Randamentul de aplicare a udărilor
3.1.2. Randamentul amenajării interioare
3.1.3. Randamentul reţelei de aducţiune
 3.2. Costuri aferente obţinerii producţiei agricole
 3.3. Stabilirea consumurilor specifice de energie
pentru irigaţie
 3.4. Concluzii
Randamentul hidraulic al canalelor de aducţiune funcţie de gradul de utilizare
Consumurile specifice de energie pe trepte de pompare şi pentru grade diferite de

utilizare (KWh/m3)
Cap.4 Contribuţii la gestiunea strategică şi tactică
a apei în sistemele de irigaţii
 4.1. Condiţii, restricţii şi reorientări în utilizarea apei de irigaţie
 4.2. Măsurile strategice (pe termen lung)
 4.3. Măsuri tactice
 4.4. Stabilirea gradului minim de utilizare profitabilă a lucrărilor de irigaţii
 4.5. Îmbunătăţirea gestiunii strategice prin măsuri de reabilitare şi
modernizare a sistemelor de irigaţie
4.5.1. Măsuri tehnice în cadrul planurilor de reabilitare-modernizare
 4.6. Cercetări privind fundamentarea asigurării de calcul pentru proiectele de
reabilitare-modernizare a sistemelor de irigaţie
 4.7. Cercetări privind îmbunătăţirea tehnicilor de irigaţie
 4.8. Reabilitarea ploturilor de irigaţie cu suprafeţe mari
 4.9. Stabilirea preţului apei
 4.10. Concluzii
Planurile de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare se întocmesc conform
metodologiei aprobate prin ordinul nr.276/1997 al Ministerului apelor, pădurilor şi
protecţiei mediului. Criteriile pentru adoptarea celor mai potrivite decizii de restricţionare,
care să producă pagube cât mai mici folosinţelor afectate, sunt:
     reducerea în trepte a debitelor captate pentru irigaţii, ţinând seama de posibilităţile
practice (reducerea la circa 60% a debitelor pentru culturile de câmp, ajungându-se până
la satisfacerea cerinţelor de apă numai pentru culturile de legume);
     reducerea temporară, cu până la 50%, a debitului minim pentru curgerea salubră;
     diminuarea debitelor alocate amenajărilor piscicole;
  reducerea în trepte a debitelor pentru folosinţele industriale (după epuizarea
posibilităţilor de raţionalizare a apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparaţii etc.), conform
programelor preliminare de restricţii elaborate de beneficiari;
    restricţionarea parţială sau totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale cu
pondere mai mare în procesul de poluare a apelor;
      restricţionarea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităţilor de
deservire a populaţiei, precum şi a unităţilor zootehnice;
Etapele de aplicare a restricţiilor se vor stabili în legătură cu debitele de calcul în
secţiunile de control şi cu debitele alocate folosinţelor importante şi grupurilor de
folosinţe, respectiv în legătură cu amploarea deficitelor de apă în sursă şi a celor de calcul,
ca şi în legătură cu asigurarea de calcul pentru satisfacerea diferitelor categorii de cerinţe
de apă. Mărimea debitelor alocate se va determina astfel încât efectele deficitului de apă
să fie minime.
 4.2. Măsurile strategice (pe termen lung)

Măsurile strategice se referă la reabilitarea sistemelor de

irigaţie, urmărindu-se îmbunătăţirea indicatorilor
hidraulici şi energetici.
La nivelul sistemului hidrotehnic, ele asigură
următoarele: reducerea volumelor de apă introduse în
sisteme, reducerea pierderilor de apă din reţelele de
transport şi distribuţie, reducerea consumurilor
specifice de energie electrică, îmbunătăţirea calităţii
serviciului de distribuţie a apei, reducerea tarifelor de
plată pentru apa de irigaţie ce revin utilizatorilor de
apă.
 4.3. Măsuri tactice

În perioadele deficitare hidric se obţin reduceri importante ale consumului de apă de

irigaţie pe mai multe căi:
-         - prin modificarea tarifelor de plată a apei;
-         - prin încadrarea în alocaţiile de apă şi respectarea restricţiilor impuse de
sistemul de gospodărire a apelor;
-         - prin avizarea agenţiilor utilizatorilor de apă asupra măsurilor pe care să le
adopte în vederea încadrării în alocaţiile de apă.

Măsurile operative pe care le adoptă organizaţiile utilizatorilor de apă constau în:

       - reanalizarea programelor de udare, a normelor de udare;
        - introducerea irigaţiei deficitare pentru culturi de câmp şi modificări
corespunzătoare ale programului de udare;
       - trecerea de la distribuţia apei la cerere (acolo unde în perioade normale este
folosită distribuţia prin rotaţie);
       - utilizarea unor surse de apă alternative ca: puţuri, foraje, iazuri şi ape uzate.
 4.4. Stabilirea gradului minim de utilizare profitabilă a

lucrărilor de irigaţii

Din subsistemul Berezeni s-a analizat partea deservită de Staţia de bază SPR3
Bumbăta, care reprezintă 2994 ha, din care 910 ha situate pe terasă.
Consumul specific la nivelul acestui subsistem a rezultat de 374,04 kWh/mc.

În Pierderile
funcţie de totale
materialul
de apăcăptuşelii
din cele şi două
al rosturilor,
canale, Vdeke
, rezultă
uzura şidestarea
657000de întreţinere,
m3/lună.
pierderile de apăudărilor,
Randamentul pentru canalul
având CA4 (L=8570m)
în vedere sunt estimate
că se foloseşte metodalaprin
200 aspersiune
l/zi .m2 pe cu
tronsoanele căptuşite
instalaţii cu şi 550
ploaie fină saul/zi m pe(adecvată
. 2
medie tronsonulnaturii
din pământ; în cazul
şi cerinţelor canalului
solului CD3
şi culturilor),
(L=2505m) pierderile
s-a considerat se ridică
ηu = 0,85, la valoarea de
iar randamentul de300 l/zi .m2al
transport . reţelei interioare (din
conducte îngropate) ηr = 0,9.
Media ponderată pentru întreaga suprafaţă a subsistemului este 1638 m 3/ha.
Norma de irigaţie netă medie ponderată pentru structura de culturi propusă s-a
Cheltuielile de întreţinere şi exploatare ale sistemului de irigaţie (fără cele pentru
stabilit a fi M050%=1100 m3/ha, pentru zona de luncă, unde există un aport freatic
energie electrică) s-au apreciat ,după evidenţele Sucursalei SNIF care
important şi M 50%
=2870 m 3
/ha pentru
exploatează0 această amenajare, la 20 terasă.
USD/ha.
Preţul energiei electrice s-a considerat la nivelul tarifelor percepute de
furnizor (şi raportate la USD) de 0,08 USD/kWh (considerat pentru medie
tensiune)
 Cercetări privind fundamentarea asigurării de calcul

pentru proiectele de reabilitare-modernizare a sistemelor

 600
y = 2,2514x + 211,57
500

400

ETP - P (mm)
300
200
100

13

15

17

19

21
11
-100

-200
Num arul anului

Fig.4.2. Variaţia deficitului de apă (ETP-P) în perioada caldă a anului

(1 aprilie – 30 septembrie) (1981-2001)

Lunar, deficitul de apă se înregistrează frecvent în lunile mai-august.

Analizând statistic datele climatice se constată o tendinţă de creştere mai
pronunţată a valorii deficitului de apă din sol în luna iunie, cu un gradient de
3,5 mm/an. Mai mult, deficitul s-a transmis de la un an la altul, prin faptul că
în perioada rece în ultimii ani precipitaţiile scăzute nu au mai refăcut rezerva
de apă din sol.
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnicilor de
irigaţie
a) Optimizarea tehnico-economică a echipamentelor
de udare
 Cercetări privind îmbunătăţirea tehnicilor de
irigaţie
b) Optimizarea normelor de udare din considerente tehnico-
economice şi ecologice
PA
Considerând coeficientul de
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1
0
sensibilitate hidrică a culturii
Ky = 1,05; Cr1 = 0,01 (resurse
X = -0.5886PA + 1.4089
0,5 2
R = 0.9259
de apă acoperitoare); Cr2 = 5
(fertilizare) în scopul obţinerii
X

1 unei irigaţii optime, a rezultat

norma relativă de udare:
1,5

Fig.4.4. Relaţia dintre suprafaţa relativă (PA) şi norma

relativă (X) în cazul microaspersorului rotativ cu
două fante în schemă 4,5x4,5
 Reabilitarea ploturilor de irigaţie cu suprafeţe mari

 Ţinând seama de posibilităţile reţelelor actuale şi de a se realiza A.U.A.I. pe unităţi

hidraulice deservite de o antenă sau un număr mic de antene, se propun următoarele
măsuri de reabilitare:
1.      Reabilitarea staţiei de punere sub presiune în sensul înlocuirii agregatelor de
pompare actuale cu agregate de pompare care să aibă randamente bune şi să asigure
cerinţele de debit prevăzute prin proiect, dar la presiuni mai mici, de 40 mca la SPP
(încât presiunea la hidranţii periferici să fie de 15-20 mca).
2. Amplasarea unor grupuri de pompare la fiecare pereche de antene, cu rol de
mărire a presiunii de la cea asigurată de SPP în punctul şi la momentul respectiv, la o
presiune cerută de echipamentul cu care se efectuează irigarea.
 Beneficii sunt însă şi pe linia îmbunătăţirii unor indicatori privind calitatea distribuţiei
şi furnizării apei, cum sunt: îmbunătăţirea fiabilităţii conductelor principale,
asigurarea presiunilor corespunzătoare echipamentelor de irigaţie, îmbunătăţirea
uniformităţii presiunilor la scara plotului, crearea condiţiilor pentru ca toate asociaţiile
din plot să aibă debitele şi presiunile care le convin, făcând să dispară inechităţile
existente în situaţia actuală între zona marginală şi cea de lângă SPP.
 Stabilirea preţului apei
Consideram că 40% din apa livrată în timpul sezonului de vegetaţie va aduce un
Pentru
venit a identifica
corespunzător activităţilorcare
prestatecomponente ale unei
de ANIF într-un procent de 60%.afaceri

aduc
Astfel, tariful profituri foarte
de livrare a apei ridicate,
pentru SPP6 Nord, cu care
priza de sunt la lalimita
alimentare SPA
Sculeni (plot situat pe treapta I de pompare) este în valoare de 1187284 lei/1000
rentabilităţii şi care sunt dezastre, analiza 80/20 se va
m3; tariful anual total (de contractare) este în valoare de 1750207 lei/ha (stabilit
face
pentru pe diferite categorii de activităţi:
480 ha).
        
Din tariful depe produs
livrare a apei sau grup/tip
un procent de produse;
de cca.80% (949,6 lei/m 3) este dat de
plata energiei electrice consumate. Astfel încât, venitul societăţii de
         funciare
îmbunătăţiri pe client sau grup/tip
se consideră delei/m
a fi de 237,4 client;
3
.
       
Înipoteza pe 80/20,
regulii segment concurenţial;
din norma de irigaţie medie multianuală de 1950m 3/ha,
rezultă că 1560m
         după
3
/ha oricare
(80%) va aduce
altă un venit la hectar
diviziune de 237,4*1560=370344
relevantă; de
lei/ha. Considerând că această valoare reprezintă 40% din venitul total, rezultă
exemplu,
că tariful pe zonă
(p80/20) practicat pentrugeografică
restul de 390 msau
3
/ha vacanal
fi de: de distribuţie
etc.
Astfel, pentru o cantitate de apă de până la 1560 m 3/ha, fermierii vor plăti
tariful actual al apei (1187 lei/m 3), iar pentru cantităţile suplimentare cerute se
va plăti tariful p80/20+preţul energiei (2374 lei/m3).
 Cap.5 Contribuţii la îmbunătăţirea programării
udărilor
 5.1. Posibilităţi şi metode folosite în tehnica actuală pentru programarea
udărilor în cazul irigaţiei optimale şi deficitare
 5.2. Analiza comparativă a metodelor de determinare a consumului de apă
 5.3. Contribuţii privind aplicarea calculului nuanţat (fuzzy) în determinarea
ETP
 5.4. Aplicaţie privind determinarea normelor de irigaţie optime economic în
sistemul Sud-Soloneţ
 5.5. Stabilirea plafoanelor de începere a udărilor
 5.6. Contribuţii la stabilirea normelor de irigaţie lunare
 5.7. Contribuţii la prognoza udărilor utilizând metoda programării dinamice
 5.8. Contribuţii la gestiunea udărilor funcţie de intensitatea secetelor
agricole
 5.9. Concluzii
Consumul total de apă măsurat (m3/ha) şi calculat prin diferite metode de

stabilire a ETP
Noţiunea de mulţime ar trebui să fie lărgită pentru a putea
descrie şi clasele de obiecte în care apartenenţa este graduală.
Astfel, Zadeh (1965) a introdus noţiunea de mulţime fuzzy.
Teoria mulţimilor fuzzy (nuanţate) admite că între apartenenţa
totală şi non-apartenenţa unui obiect la o mulţime există o
infinitate de situaţii intermediare. Gradul de apartenenţă se
exprimă printr-un număr real situat între zero şi unu.

Se poate afirma că teoria mulţimilor fuzzy este o teorie a

raţionamentului de fineţe, adică o teorie în care alternativa
DA-NU a logicii clasice este infinit nuanţată.
Corelatia dintre temperatură şi evapotranspiraţia potenţială
calculată cu Penman-Monteith, pentru zona Iaşi (1981-1991),

e t p =f ( t ) l a Ia s i

250
y = 17.301e0.1x
200 R2 = 0.8733
150
Ser ies 1
Expon. (Ser ies 1)
100

50

0
-15 -10 -5 0 5 10 15 20 25 30

t e mp e r a t u r a
Apartenenţa unei valori la o categorie a fost stabilită utilizând
metoda centrului de greutate [Dumitrescu, 2002].

în care: m(C) este vectorul medie asociat mulţimii de control C.

Matrice reguli
Fig.5.13. Corelaţia dintre evapotranspiraţia medie lunară calculată cu relaţia Penman-

Monteith – ETP – (mm/lună) şi evapotranspiraţia estimată pt sirul de ani de control (1992-

1996)
 Aplicaţie privind determinarea normelor de irigaţie
optime economic în sistemul Sud-Soloneţ

 a) În cazul unei culturi de lucernă

În cazul irigării pentru profit
maxim, faţă de irigaţia pentru
producţie maximă, rezultă o
reducere a consumului de apă cu
16% pentru treapta I şi cu 36,6%
pe treapta a II-a în anul secetos
şi cu 20,8% şi respectiv 30,5%
în anul mediu.
Reducerea de producţie faţă de
producţia corespunzătoare
consumului de apă maxim este
de 0,5% şi respectiv 1,5%.
Aplicaţie privind determinarea normelor de irigaţie
optime economic în sistemul Sud-Soloneţ

 b) Pentru o cultură de porumb,

Stabilirea plafoanelor de
începere a udărilor
Contribuţii la stabilirea normelor de irigaţie
lunare
Schema logică a programului de calcul RNOR.BAS
 Contribuţii la prognoza udărilor utilizând
metoda programării dinamice
 S-a urmărit stabilirea unei metode pentru determinarea normei de
irigare cu considerarea dinamicii factorilor climatici (precipitaţii)
astfel încât aportul de apă pentru irigaţii să fie redus la minimul
necesar pentru o cultură dată. Modelarea irigaţiei pentru a rezulta
profitul maxim s-a făcut folosind metoda programării dinamice
stochastice (procese stochastice de decizie) de tip D-I (decizie-
întâmplare), cu un pas de timp egal cu o decadă.
 Prin decizia de aplicare a unei udări sistemul trece în starea E ri căreia i
se asociază în mod univoc o valoare a profitului r i: ulterior, prin
intervenţia aleatoare a precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei cu
probabilitatea pij se produce tranziţia sistemului în starea finală a fazei
sau decadei Ej, cu valoarea profitului asociat bij.
Contribuţii la gestiunea udărilor funcţie de
intensitatea secetelor agricole
 Intensitatea secetei, exprimată prin indicele de umiditate
Soroceanu, scade de la sud spre nord cu un gradient de
cca. 0,05/100 km. Pe direcţia est-vest, gradientul este
variabil datorită condiţiilor topografice, care influenţează
mult evoluţia lui teritorială.
 Secetele uşoare şi moderate au durate mai mici decât
durata perioadei calde a anului, în timp ce secetele grave şi
extreme se continuă şi în anul următor, pe încă 3-5 luni de
vegetaţie.
 Aria de manifestare a secetei creşte odată cu intensitatea
acesteia în epicentrul Galaţi-Tecuci-Bârlad.
 Metodologia de avertizare a udărilor

 1.    Monitorizarea evoluţiei secetei în epicentru, respectiv

stocarea într-o bază de date a informaţiilor necesare
(numerice şi, eventual grafice).
 2.    Analizarea propagării în teritoriul considerat a secetei (în
condiţiile menţinerii acesteia) respectiv variaţia indicilor de
umiditate determinaţi local în punctele caracteristice din
teritoriu.
 3.    Determinarea valorilor rezervei de apă din sol folosind
corelaţii stabilite între Iu şi rezervă.
 4.    Stabilirea momentelor de începere a udărilor şi mărimile
acestora în baza calculelor precedente, având în vedere şi
factorii de ordin tehnic şi economic asociaţi.
5.8.3. Prognoza locală a secetelor agricole

Pe lângă creşterea vitezei de convergenţă (sunt necesare numai 59 de

epoci de antrenare), precizia prognozei, conform indicelui de corelaţie r 2
creşte de la r2 = 0,802 (pentru RNA anterioară) la r2 = 0,982.
 5.8.4. Prognoza secetelor în teritoriu

 Cercetările efectuate au condus la concluzia

că există o dependenţă între durata de
propagare a secetei şi intensitatea acesteia
în epicentru (tab.5.16.).
2

(Iu real - Iu prezis)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
-1

-2

-3

-4

-5
CONCLUZII FINALE ŞI
CONTRIBUŢII ADUSE PRIN TEZĂ
 Lucrarea oferă o serie de soluţii pentru îmbunătăţirea gestiunii apei de irigaţie cu
consecinţe asupra reducerii consumului de resurse (apă şi energie), precum şi
pentru îmbunătăţirea condiţiilor ecologice ale irigaţiei.
 Condiţiile de relief şi modul de concepţie al schemelor hidrotehnice ale
sistemelor mari din Moldova au determinat ca pe treptele superioare de pompare
şi pe ansamblul acestor sisteme consumurile specifice de energie să aibă valori
foarte mari, ceea ce face ca măsurile de reducere a cantităţilor de apă, ce aparţin
în special de gestiunea optimă a udărilor, să aibă consecinţe benefice asupra
eficienţei energetice şi economice ale sistemelor de irigaţie.
 Una din măsurile de reducere a consumurilor specifice de apă este irigaţia
deficitară optimă economic, care întruneşte condiţiile favorabile de utilizare
pentru culturi cu valoare economică scăzută. Studiile şi analizele pe care le-am
efectuat arată că economiile de apă de irigaţie sunt apreciabile (2-20%) faţă de
consumul în cazul irigaţiei optimale.
 Pentru a facilita aplicarea acestei metode de gestiune a apei a fost nevoie de
studii privind coeficientul de sensibilitate hidrică pe faze de dezvoltare ale
culturilor agricole., evaluarea cheltuielilor fixe şi variabile pentru fiecare
sistem şi treaptă de pompare. Acestea s-au referit la sisteme reprezentative din
Podişul Moldovei:
 Metodele de simulare analizate şi aplicate în această lucrare dau posibilitatea
de a calcula consumurile specifice de apă pentru proiectare şi de a realiza o
programare a udărilor în consonanţă cu faptul că scopul irigaţiei este profitul
maxim.
Pentru gestiunea strategică şi tactică a apei am analizat mai multe măsuri, pentru unele dintre ele efectuând
optimizări tehnico-economice şi ecologice.
a)                     S-a stabilit că pentru o funcţionare profitabilă a sistemelor de irigaţie este necesară stabilirea
unui prag minim al gradului de utilizare (exemplificare pentru subsistemul Berezeni din amenajarea
complexă Albiţa-Fălciu).
b)                    Pentru noile proiecte de irigaţii, dar şi pentru lucrările de reabilitare-modernizare asigurarea
de calcul referitoare la norma de irigaţie din luna iulie să fie considerată la valoarea de 66% (pentru
zona Iaşi) în loc de 80%, rezultând importante economii de investiţii şi cheltuieli.
c)                     Alegerea corectă a echipamentelor de udare pentru a asigura reducerea totală a costurilor de
irigaţie (privite de la nivelul fermierului). Pentru condiţiile din Podişul Moldovei, analizele tehnico-
economice a costurilor de investiţii şi exploatare pentru trei tipuri de echipamente de udare (aripă de
aspersiune cu mutare manuală, instalaţie de aspersiune cu tambur şi furtun prevăzută cu rampă
aspersoare şi amenajare fixă de irigaţie prin microaspersiune), arată că cele mai reduse costuri revin
instalaţiei cu tambur şi furtun cu rampă aspersoare.
d)                    Mărimea normelor de udare să fie optimizată în funcţie de criterii tehnico-economice şi
ecologice, considerând nu numai costurile legate de deficitul de producţie în zonele irigate în deficit ci
şi costurile determinate de pierderile de îngrăşăminte solubile şi efectele asupra mediului ale spălării
îngrăşămintelor în zona irigată excedentar. Printr-o astfel de analiză pentru dispozitive dinamice de
microaspersiune s-a fundamentat necesitatea reducerii normelor de udare cu cca.22%.
 
Considerată ca o componentă a gestiunii strategice a apei de irigaţie, reabilitarea ploturilor cu suprafeţe deservite mari (2000-4000
ha), în condiţiile actuale ale reducerii suprafeţei irigate, este necesară acolo unde gradul de utilizare se menţine peste cel minim
profitabil. Este analizată transformarea din scheme centralizate în scheme monofilare, dovedindu-se că poate fi eficientă din
punct de vedere economic, în sensul că economia de energie pe perioadă multianuală depăşeşte costurile de investiţii,
îmbunătăţindu-se şi indicatorii referitori la calitatea distribuţiei apei (fiabilitate, flexibilitate). Eficienţa acestei soluţii este probată
de analizele efectuate în lucrare, având ca obiect plotul SPP6 din sistemul Sculeni-Ţuţora-Gorban.
 
Gestiunea udărilor în cazul irigaţiei deficitare este o activitate mult mai complexă decât în cazul irigaţiei optimale pentru că, la
stabilirea plafonului minim de începere a udării trebuie evaluate cheltuielile fixe şi variabile pentru irigaţii.
În condiţiile unor costuri crescute ale apei de irigaţie, irigaţia deficitară poate fi considerată o modalitate de a eficientiza utilizarea
irigaţiilor atât în cadrul schemelor hidrotehnice existente, cât şi folosită pentru proiectarea unor noi amenajări cu consumuri
scăzute de energie şi apă.
 
Monitoringul regimului hidric al solului folosind programe de calcul implică determinarea cât mai precisă a consumului de apă,
pentru care există mai multe metode de calcul, caracterizate de precizie diferite şi de cerinţe de măsurare a unui număr de
elemente climatice.

 
Studiile comparative între metodele Penman-Monteith şi Thornthwaite efectuate cu date de la staţia meteo Iaşi arată că prima de
rezultate mai apropiate de realitate.
Pentru a facilita aplicarea acestei metode, cu un minim de date climatice disponibile am stabilit o relaţie de legătură între valorilor
ETP calculate cu relaţia Penman şi temperatura aerului. Folosind teoria mulţimilor nuanţate (fuzzy), s-a realizat o determinare a
abaterilor constatându-se o îmbunătăţire a preciziei de determinare a ETP.
Analizele privind consumurile specifice de apă în condiţiile folosirii irigaţiei deficitare
optime economic pentru sistemul de irigaţie Sud-Soloneţ cu 2 trepte de pompare
confirmă reduceri importante de apă.
La cultura de lucernă se onţin economii faţă de situaţia în care s-ar folosi irigaţia optimală de
16% pentru treapta I şi 36% pentru treapta a II-a în anul secetos, respectiv 20,8% şi
30,5% în anul mediu.
Pentru stabilirea normei de irigaţie anuale optime economic la o cultură de porumb, am
stabilit pe baza datelor experimentale şi utilizat o relaţie polinomială de grad II de
legătură între apa totală producţie.
Simularea procesului de irigaţie folosind programul ISAREG pe un şir de 21 de ani cu date
de la staţia meteorologică Iaşi, în condiţiile unui sol de tip cernoziom cambic, au permis
stabilirea plafoanelor minime de udare, diferenţiate pe trepte de pompare şi faze
de vegetaţie, în vederea obţinerii unui profit maxim pentru culturile de lucernă şi
porumb.
Redimensionând sistemul de irigaţii în cazul udărilor la cultura de porumb au rezultat
economii semnificative privind norma de irigaţie (46% pe treapta I, respectiv 52,2% pe
treapta a II-a) şi a costurilor totale (investiţii şi cheltuieli de exploatare) de 20%.
Prin utilizarea irigaţiei deficitare, valorificarea precipitaţiilor este de 90% pe treapta I şi 89%
pe treapta a II-a faţă de 87% în situaţia irigaţiei vizând producţia maximă.
Cu ajutorul unui model matematic original, am stabilit normele de irigaţie
necesare în ipoteza irigaţiei deficitare pe faze de vegetaţie. Programul de
calcul RNOR.BAS oferă posibilitatea optimizării distribuirii în cursul
sezonului de vegetaţie a normelor de irigaţie lunare pentru diferite grade de
utilizare a sistemului, diferenţiat pentru fiecare treaptă a sistemului în scopul
obţinerii unui profit maxim din irigaţie. În cadrul programului optimizarea
funcţiei obiectiv s-a realizat cu ajutorul tehnicilor algoritmilor genetici.
Norma de irigaţie anuală rezultată în urma rularii acestui program a fost
comparată cu valoarea acesteia reieşită folosind relaţia. Deşi expresiile
funcţiilor matematice a profitului sunt diferite, pe ambele trepte de pompare
valorile normelor de udare sunt apropiate, indicând faptul că ambele
instrumente (programul de calcul şi relaţia) pot fi utilizate în luarea deciziilor
pentru gestiunea udărilor.
 
Pentru determinarea în timp real a normelor de udare am conceput un model
matematic bazat pe metoda programării dinamice stohastice (procese
stohastice de tip decizie-întâmplare, D-I) ce ţine cont de probabilităţile
precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei pe perioade decadale.

 
Gestiunea udărilor poate fi efectuată în funcţie de intensitatea secetelor. În acest sens am stabilit o
metodologie de avertizare a sistemelor de irigaţie situate atât în epicentrul secetei, cât şi în toată zona
Moldovei, bazată pe studii efectuate asupra caracteristicilor secetelor din regiune (intensitate
frecvenţă, durată) şi corelaţii între rezerva de apă din sol şi indicele de secetă (indicele de umiditate
stabilit de N.Soroceanu).
Referindu-ne la dimensiunea temporală, necesară pentru o planificare eficientă a udărilor s-au înteprins
studii privind posibilităţile de prognoză a reţelelor neurale (RNA). Aceste instrumente de calcul s-
au dovedit a fi utilizabile cu foarte bune rezultate în prognoza unor fenomene nestaţionare, aleatoare.
Astfel, pentru prognoza locală a gravităţii secetelor agricole am utilizat două reţele neuronale
artificiale cu arhitecturi diferite, ambele asigurând prognoza indicelui de umiditate din luna următoare,
pe baza valorilor din lunile anterioare. Comparaţia dintre aceste reţele scoate în evidenţa importanţa
preprocesării datelor de intrare (chiar şi numai prin înlăturarea componentei de trend a şirurilor de date
de precipitaţii şi evapotranspiraţii) ce conferă o mai bună estimare a gradului de intensitate a secetei.
Pentru prognoza udărilor în teritoriul Moldovei funcţie de intensitatea secetei în epicentru am construit o
reţea neuronală ce prognozează indicele de umiditate din luna viitoare la Iaşi, funcţie de date privind
precipitaţiile şi temperaturile preluate de la staţiile meteo Galaţi, Tecuci şi Bârlad.
Pentru deciziile de prognoză a udărilor pe baza monitorizării secetei în epicentru sunt utile reprezentările
grafice şi numerice folosind tehnici de tip GIS. De exemplul, rezultatele zonării sunt prezentate sub
formă de histograme tridimensionale ce exprimă evoluţia în timp a indicelui de umiditate şi a rezervei
de apă în punctele caracteristice din bazinul râului Prut.
Vă mulţumesc!