Earth dam with compact spillway and outlet structure

Rezumat
Articolul se refera la amenajarea unui baraj din pamant care este prevazut cu descarcator de
ape mari si golire de fund realizate intr-un singur element de constructie (compact) si care permite
tasarea independenta a umpluturii din care este realizat barajul fata de constructia de descarcare a
apei din lacul format prin constructia barajului.
Corpul barajului este din pamant (poate fi de tip omogen, cu masca sau nucleu) iar constructia
pentru descarcarea apelor (ape mari si golire de fund) este realizata ca un canal din beton armat care
traverseaza corpul barajului. Peretii canalului au cota superioara la nivelul umpluturii din corpul
barajului. In partea amonte a canalului este amenajat un deversor perimetral [Double side-channel
(bathtub)]iar intr-unul din peretii deversorului este practicata golirea de fund [outlet]. Accesul apei
prin golirea de fund este permis prin manevrarea unei vane plane de pe o pasarela montata pe
peretele canalului. Peretii si radierul canalului au prevazute diafragme care intra in umplutura,
pentru reducerea infiltratiilor (marirea drumului de infiltrare a apei)
Key words: earth dam, compact spillway and outlet structure, settlement sensitivity
Este cunoscuta solutia de realizare a barajelor de pamant cu evacuator (descarcator) de ape
realizat ditr-o singura constructie cu turn (put) de preluare a apei din lac si evacuarea apei pe sub
corpul barajului prin conducte de diferite sectiuni.
Solutia aceasta are cateva mari dezavantaje care necesita grija deosebita la executie si urmarire
a comportarii in timp
Conducta de golire de fund (care este o structura rigida din beton sau otel) este de regula
fundata direct pe teren bun sau indirect(prin intermediul pilotilor) pe teren slab. Umplutura de pamant
din corpul barajului poate fi asezata si pe terenuri cu caracteristici geologice nefavorabile. Din
conlucrarea conducta -umplutura apar probleme dificil de rezolvat:
-supraincarcarea structurii din beton din cauza umpluturii;
-tasari diferentiate intre umplutura de deasupra conductei si corpul barajului;
-infiltratii necontrolate datorate tasarilor
Debitul de apa descarcat prin sistemul conducta de golire este limitat datorita dimensiunilor
conductei si mai ales datorita variatiei mici ale debitului deversat odata cu cresterea nivelului in lac
Conducta de golire de fund functioneaza la debite mari in regim de conducta sub presiune si
exfitratiile cresc in acest caz
In cazul structurilor din beton sau otel care traverseaza corpul din pamant argilos al barajelor,
se manifesta fenomenul corp strain mai rigid [1]. Aceste structuri sunt fundate pe terenuri rigide (sau
rigidizate) in asa fel incat deformatiile in exploatare sa nu le compromita functionarea (continuitatea).

1
Din acest motiv suporta la partea superioara o incarcare mai mare decat cea data de greutatea coloanei
de pamant de deasupra [2]

Fig. 1. Incarcarea verticala din umplutura de pamant asupra conductei de golire

In continuare sunt prezentate rezultatele lui Marston privind incarcarile din umpluturi in
rambleu [embankment] asupra conductelor.
Incarcarea totala verticala este
, in care

(1)

(2)

in care
, coeficientul impingerii laterale Rankine
μ = tg φ , coeficientul de frecare al pamantului
He = pozitia planului de egala tasare
Marston determined the existence of a horizontal plane above the pipe where the shearing forces are
zero. This plane is called the plane of equal settlement. Above this plane, the interior and exterior
prisms of soil settle equally.
De = diametrul exterior al conductei
Relatia (1) este valabila pentru He>H (planul de egala tasare este imaginar) iar relatia (2) este valabila
pentru He<H
Incarcarea suplimentara (fata de greutatea coloanei de pamant) depinde de fortele de frecare
orientate de sus in jos care apar in coloana de pamant de desupra conductei, in planurile verticale
tangente la conducta.
2
De exemplu pentru un baraj de pamant din argila cu grosimea umpluturii de 5m peste o conducta cu
diametrul exterior de 1m incarcarea din coloana de pamant este(pe metru liniar de conducta)
Pv1=γHDe=19·5·1=95 kN/m
γ=19 kN/m3; Kμ=0,13 [3]
H=5m; De=1m
Conform relatiei Marston rezulta(considerand planul de egala tasare la suprafata H=He)

=10,26

Pv2=CeγDe2=10,26·19·1=195 kN/m
In conformitate cu [3] relatia de calcul pentru presiunea verticala este:
Pv=CrγH De in care

=2,05

rezulta:
Pv=2,05·19·5=194,75 kN/m
Rezulta o incarcare suplimentara a fundatiei pe verticala conductei si o incarcare diminuata in
zonele adiacente structurii care nu se pot consolida la acelasi nivel cu restul umpluturii din baraj.
Atunci cand conducta este fundata direct incarcarea pe teren din conducta este mai mare decat
incarcarea din imediata apropiere a conductei produsa de umplutura corpului barajului.
In cazul fundarii indirecte (piloti) incarcarea pe terenul din apropierea conductei este mai mare decat
incarcarea pe terenul de sub conducta. Aceste neuniformitati ale incarcarilor pot conduce la
desprinderea pamantului de structura rigida si la cresterea permeabilitatii in aceasta zona. In multe
cazuri cedarea barajelor de pamant s-a produs datorita problemelor aparute la conductele golirilor de
fund. [bottom discharge conduit]
Avand in vedere aceste considerente am propus o rezolvare care sa evite macar o parte din
aceste dezavantaje. Solutia consta intr-un evacuator de ape (ape mari si golire de fund) intr-o structura
unica sub forma de canal care traverseaza barajul de pamant. Canalul are in zona amonte un deversor
perimetral iar in zona aval un disipator de energie hidraulica. Peretii canalului au cota superioara la
nivelul umpluturii din baraj. Aceasta particularitate pe langa avantajul de a nu avea umplutura de
pamant peste structura de beton, are si dezavantajul limitarii inaltimii pentru care structura este
eficienta. Apreciem ca pentru baraje peste 12 m inaltime solutia aceasta incepe sa devina ineficienta.
Dar pentru baraje sub 12m aceasta solutie este cea mai buna..
3
Fig. 2. Barajul acumularii Barbosi, judetul Vaslui. Sectiune transversala prin descarcator de ape

4
Din problemele enuntate a ramas valabila pentru structura de descarcare canal cea a infiltratiilor. In
continuare ne vom ocupa de aceasta problema care cuprinde doua aspecte: reducerea infiltratiilor si
reducerea subpresiunilor
Pentru corpul barajului calculul infiltratiei apei se poate face cu rezultate acoperitoare
(conservative) utilizad relatiile propuse de Casagrande [1]
In ce priveste infiltratia apei pe conturul suprafetei de contact intre structura de beton si pamant
probelemele sunt mai complexe. Traseul de infiltratie cuprinde segmente verticale si orizontale.
Gradientii verticali maresc presiunile intergranulare provocand o tasare [4], in plus particulele fine din
straturile superioare fiind antrenate printre particulele mari maresc densitatea straturilor inferioare.
Permeabilitatea pamanturilor pe directie orizontala este totdeauna mai mare decat permeabilitatea pe
directie verticala. Aceasta conduce la viteze mai mari ale apei infiltrate si la posibilitatea ca particulele
de pamant sa fie antrenate; in interiorul pamantului se dezvolta o eroziune interna.
Pentru a dimensiona conturul suprafetei de contact a structurii ce traverseaza barajul se adopta o regula
care consta in a reduce drumurile orizontale la o treime din lungimea lor in timp ce drumurile verticala
se iau cu valoarea lor intreaga si aceasta pentru ipoteza fictiva ca apa s-ar scurge in imediata vecinatate
a suprafetelor orizontale si verticale
Gradientul critic ponderat este(cu notatiile din fig 2):

Pentru exemplul din fig. 2 si cu notatia C=1/icr valorile sunt:

Valorile recomandate pentru gradientul critic (minim) sunt cele date de Lane [4]
Pentru argile valoarea minima pentru coeficientul C este 3
Rezulta ca pentru a reduce infiltratiile si evita antrenarea particulelor fine din pamant este necesar sa se
micsoreze in mod corespunzator vitezele de infiltratie adica gradientii de presiune. Cel mai bun mijloc
il constituie lungirea conturului suprafetei de contact. Aceasta se poate realiza fie prin lungirea
elementelor orizontale (nerecomandat) sau prin prevederea unor elemente verticale (metoda cea mai
eficienta)
Pentru reducerea presiunilor apei pe traseul de infiltrare se realizeaza drenarea conturului de contact.
Totusi drenarea are si efect defavorabil conducand la cresterea gradientilor de presiune si a vitezelor de
infiltratie. De asemenea creste pericolul de afuiere. Din acest motiv drenul se realizeaza numai in zona
aval a conturului de fundare iar la suprafata de separare intre corpul drenant (in general balast) si
pamantul de fundare se monteaza un geotextil cu rol de filtru invers(pamantul de fundare si drenul nu
trebuie sa se amestece). In figura 2 drenul este prevazut dupa ultima diafragma.
5
Fig. 3 Vedere a descarcatorului de ape de la iazul Barbosi

Fig. 4. Vedere axonometrica amonte aval

6
Figura 5. Vedere axonometrica aval-amonte

Figura 6. Detaliu golire de fund

Bibliografie
1. Adrian Popovici Baraje pentru acumulari de apa vol II Editura Tehnica, Bucuresti, 2002
2. A.P.Moser, S.L. Folkman Buried pipe design, third edition, Mc Graw Hill 2008
3. D. Furis, M.E. Teodorescu, L. Sorohan Calculul structurilor pentru transportul apei Conspress
Bucuresti, 2005
4. A. Caquot, J. Kerisel, Tratat de mecanica pamanturilor Editira Tehnica, Bucuresti, 1968
5. Radu Priscu, Constructii hidrotehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982