Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Condiiile de amplasare a microtunelurilor Descrierea metodei PIPE JACKING
ndeprtarea solului in metoda PIPE JACKING
Reconstrucia podeelor vechi necate n rambleu prin tehnologia PIPE JACKING
Analiza strii de efort a conductelor mpinse
Condiiile specifice de amplasarea a microtunelurilor
b. Reconstructia prin demolare partiala a podetului vechi direct in amplasamantul existent prin
metoda pipe jacking
Avantajele metodei Pipe Jacking comparativ cu metoda clasica in sapatura deschisa sunt:
- reducerea costului
- reducerea obstructiilor de trafic
- reducerea considerabila a tasarilor
* avantajele acestei metode cresc odata cu adancimea
Reconstructie podet din aval cu metoda Pipe Jacking
- o problema dificila pentru aceste tipuri de lucrari este stabilirea amplasamentului putului de
lansare, datorita conditiilor topografice si dificultatilor de acces.
- In multe cazuri punctul de start a fost stabilit in aval si a necesitat executia unor pereti sau
pinteni provizorii, care sa preia forta de impingere
O atentie suplimentara trebuie acordata tipurilor de pamant care tind sa se umfle in contact
cu apa (pamanturi sensibile la umezire).
Cu toate ca acest pamant nu este intalnit foarte des, este important sa se investigheze terenul
din acest punct de vedere, cu o deosebita atentie, deoarece efectul umflarii pamantului poate avea
consecinte asupra operatiei de impingere a tubului.
Suprafata terenului
pe
directia
b dz v b v dv b 2 c v K tan dz
unde:
c= coeziunea [kN/m2],
= unghiul de frecare al peretelui [],
c v K tan
[kN/m 2 ]
rezulta
din
urmatoarele
dv
dz
2 c
b
2 K v
tan
b
,
ofera urmatoarea solutie pentru z=h
b
p Ev
2 c
2 K tan
b
b
1 e
[kN/m 2 ].
2 K tan
In consecinta, calculul incarcarii verticale a pamantului pEv raportat la un tub impins este in functie
de:
- inaltimea de acoperire h,
- densitatea pamantului ,
- coeficientul impingerii pamantului deasupra tubului,
- influenta latimii pamantului deasupra tubului (b) (latimea ideala a silozului),
- unghiul de frecare in planul de forfecare.
Parametrii functionali h si sunt valori care pot fi determinate eaxct, dar K,b si sunt valori care
trebuie presupuse in conformitate cu mecanica pamanturilor.
Latimea ideala a silozului rezulta din consideratii statice si cinematice in baza carora este
determinata pozitia in pamant a limitei planurilor de forfecare. In acord cu acestea a fost realizat un
calcul modificat, in conformitate cu Terzaghi, incluzand un prism de pamant de inaltime h si latime
b pozitionat deasupra tubului.
Suprafata terenului
Suprafata terenului
p Ev B K2
[kN/m 2 ]
2
In functie de relaxarea pamantului in timpul microtunelirii, dupa ce tubul a fost introdus in operaie,
sau dupa injectarea intervalului circular cu bentonita coeficientul efectiv de impingere a pamantului,
K2 este in general aplicat la toate tipurile de pamant cu un ordin de marime care variaza intre
impingerea activa a pamantului si impingerea pasiva a pamantului.
p Eh
Rezistenta la frecare si
rezistenta la penetrare
in timpul impingerii
tubului
In conformitate cu figura de mai sus, forta necesara de impingere V este calculata dupa cum
urmeaza:
VS+R
unde:
S= rezistenta la penetrare,
R= rezistenta la frecare in lungul tubului.
Rezistenta la penetrare
Rezistenta la penetrare se opune inaintarii capului de forare si directionare pe toata durata operatiei
de impingere. Rezistenta la penetrare variaza in functie de forma si actiunea capului de forare
folosit si este numita:
- rezistenta pe lama cutitului metodele de impingere si forare
- rezistenta pe suprafata metodele de excavare cu scutul.
Rezistenta pe lama cutitului Sistemele de impingere si forare
Rezistenta pe lama cutitului Ps este ridicata atunci cand capul de dirijare este impins prin pamant, si
este invinsa datorita aparitiei zonelor de cedare a pamantului in fata capului de dirijare.
Herzog determina rezistenta pe lama cutitului Ps ca un produs al suprafetei lamei cutitului si
rezistenta de varf din pamant dupa cum urmeaza:
Ps
Dm t p s
[m]
unde:
Dm = diametrul lamei cutitului [m],
t = grosimea lamei cutitului [m],
ps = rezistenta de varf [kN/m2]
Rezistenta de varf depinde de tipul de pamant
B h Ka 2 c Ka
ea
B h Kp 2 c Kp
M d a L
unde:
[kN]
unde:
= coeficient de frecare [-],
N = forta care actioneaza orthogonal pe perete [kN/m2].
Reducerea rezistentei la frecare
Rezistenta la frecare poate fi redusa prin :
- realizarea unei gauri cu diametru mai mare decat cel necesar (sapatura circulara dintre tub si
trenul inconjurator),
- folosirea unui lubrifiant (lubrifiere cu o suspensie bentonitica).
Conform normativelor, surplusul de diametru este limitat la un domeniu de 4 pana la 10 mm,
functie de diametrul exterior al tubului si de tipul de pamant pentru a preveni tasarea terenului de
deasupra.
In tipurile de soluri stabile, diametrul marit al excavatiei poate fi mentinut pe toata distanat
de impingere cu rezultatul ca forta de frecare apare numai pe partea de jos a tubului. De exemplu, a
fost realizata in Hamburg o demonstratie, unde tuburi din gresie au fost impinse printr-o argila
eratica/glaciara ; distanta de impingere a fost de 42.0 m iar forta maxima de impingere necesara s-a
ridicat doar pana la 280
kN.
Forta de impingere
functie de distanta de
impingere
O alta metoda pentru reducerea frecarii este folosirea unei suspensii bentonitice servind ca
lubrifiant la lucrarile de impingere a tuburilor. Suspensia este obtinuta din bentonita si apa
amestecate cu ajutorul unui malaxor. Dupa preparare, suspensia este injectata in spatiul dintre tub si
pamant cu o pompa din putul de lansare si prin dispozitivele de injectare care au fost fixate in
tuburile impinse. Dispunerea dispozitivelor de injectare in lungul si in jurul tubului este o chestiune
de experienta deoarece trebuie asigurata o distributie uniforma a suspensiei in jurul tubului.
Suspensia serveste la formarea unui strat continuu de lubrifiant pe care tubul poate chiar pluti daca
se indeplinesc conditii ideale.