Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INJECTAREA PAMANTURILOR
1. Aspecte definitorii ale metodelor de injectare n tehnica construc iilor prin injectarea terenurilor se n elege introducerea n teren prin foraje, cu ajutorul presiunii, a unor canit i controlate de substan e capabile s-i modifice caracteristicile constructive. Sunt injectabile numai anumite tipuri de terenuri. Pentru procesul de injectare ele constituie un mediu cu caracteristici date, iar tratamentul necesar este subordonat acestor caracteristici i scopului urmrit. Interac iunea dintre substan a injectat i pmnt este un proces complex deoarece include ac iuni mecanice i chimice ce au loc n condi iile variate determinate de granulozitatea i compozi ia chimico-mineralogic a terenului. Din punctul de vedere al mecanismului de ptrundere al substan elor de injectare n teren se disting trei cazuri caracteristice:
-
ptrunderea acestor substan e n porii pmntului (mbibarea pmntului); ptrunderea substan ei n fisuri formate prin hidrofracturarea (clacarea) terenului, datorit presiunii de injectare; ptrunderea substan ei n discontinuit ile preexistente ale terenului cu sau fr presarea i ndesarea pmntului din jur. Obiectivele frecvente ale injectrii sunt:
mbunt irea caracteristicilor de rezisten i deformabilitate ale terenurilor; reducerea permeabilit ii terenurilor; umplerea unor goluri subterane.
Efectul de ntrire, posibil de ob inut prin injectare, poate s varieze considerabil. Ca limit inferioar se poate considera ob inerea unei cimentri slabe, dar suficiente pentru a conferi materialului granular coeziune, o oarecare rigiditate i insensibilitate la ac iunea apei (inclusiv eliminarea desfacerii n ap), precum i o rezisten la compresiune de minimum 1 2 daN/cm2. Prin injectare pot fi rezolvate unele probleme dificile, cum ar fi: evitarea decopertrii n cazurile n care ea constituie o opera ie dificil sau periculoas (excava ii n terenuri instabile, mai ales sub nivelul apei subterane sau n apropierea i sub nivelul unor funda ii existente); consolidarea terenului sub funda ii existente (subzidiri); impermeabilizri pe conturul infrastructurii unor construc ii existente;
Referat
Fig.1. Dezvoltarea fisurilor de clacaj in functie de starea de eforturi din teren existen a unor ci preferen iale (de mai mic rezisten la circula ia fluidului de injectare) direc ioneaz ptrunderea fluidului n teren. Aceste ci preferen iale pot fi de exemplu fisuri preexistente n teren sau intercala ii de mai mare permeabilitate. Dac pe traseul unei astfel de ci preferen iale fluidul ntlnete un obstacol (de exemplu o zon colmatat), presiunea exercitat de fluid poate provoca deblocarea brusc a cii sau erodarea treptat a obstacolului; n cazul terenurilor foarte omogene i a unei injectri suficient de lente i uniforme, mbibarea terenului se propag uniform n toat masa lui, deprtndu-se treptat de forajul de injectare;
Fig.2. Ridicarea suprafetei terenului datorita fisurilor de clacaj. n cazul pmnturilor pu in permeabile (cu permeabilit i de circa 10-3 cm/s sau mai mici), cum sunt nisipurile fine, cele prfoase, loessurile, fluidul de injectare poate ptrunde mai greu
Referat
Fig.3. Schelet alcatuit din vine de pamant cimentat prin injectare in pamanturi putin permeabile n func ie de permeabilitatea mediului injectat, presiunea de injectare se poate propaga pn la mai mul i metri de la forajul de injectare. Prezen a unor ci preferen iale (fisuri sau alte goluri preexistente n teren sau provocate de procesul de injectare) favorizeaz propagarea presiunii de injectare la distan e mari. n cazul n care mediul injectat este limitat de elemente de construc ie, acestea pot fi dislocate i degradate sub efectul presiunii.
Fig.4. Dislocarea unor elemente de constructie datorita presiunii exercitate de fluidul in curs de injectare 3. Regimul de injectare Parametri de injectare. Injectarea consta in introducerea fortata a unui fluid in teren. Ritmul de patrundere al fluidului in teren , exprimat de exemplu prin debitul de injectare, depinde de presiunea de injectare si de reactia terenului la patrunderea fluidului. Patrunderea fluidului injectat in teren este un proces in regim nepermanent. Volumul de pamant imbibat de fluid creste pe masura continuarii injectarii.
Referat
Fig.5. Fazele injectarii unei suspensii La roci cu stratifica ia orizontal, injectarea cu presiuni mari a primilor 7 8 m provoac clacarea i ca urmare ridicarea terenului. Apropierea forajelor, care s compenseze limitarea presiunilor la valori sczute, nu d rezultate bune. Singura metod utilizabil la injectarea suspensiilor instabile, pentru evitarea ridicrii terenului, este suprancrcarea. Injectarea de mbibare a pmnturilor saturate La limita inferioar a permeabilit ilor care permit injectarea se afl pmnturile fine. Rezisten a opus ptrunderii fluidului n teren stimuleaz tendin a de grbire a injectrii prin mrirea presiunii de injectare. Rezisten a redus la fracturare hidraulic a acestor pmnturi face ns ca o astfel de mrire s duc frecvent la clacaj i pierderea de sub control a procesului de injectare.
Referat 5
Fig. 6 Variatia presiunii si a debitului de injectare , precum si a vitezei periferice de avadns a fluidului , pentru diverse regimuri de injectare. 4. Domeniul de aplicare a injectrii func ie de natura terenurilor Posibilitatea de injectare a terenurilor este condi ionat de caracteristicile acestor terenuri, dar i de cele ale fluidului i tehnologiei de injectare. Stabilirea domeniului de aplicare a injectrii ar trebui s in seama simultan de aceti trei factori. Injectarea terenurilor este o tehnologie n care adaptarea la condi iile concrete a fiecrui caz n parte este esen ial, iar o bun parte din aceste condi ii se manifest numai pe parcursul desfurrii lucrrilor. Extinderea tipurilor de fluide de injectare i apari ia unor noi tehnologii intervenite n ultimii ani au influen at considerabil concep iile cu privire la utilizarea injectrii terenurilor n tehnica construc iilor, simultan crescnd considerabil volumul i diversitatea aplicrii ei. n concep ia curent injectarea aplicat n lucrrile de construc ii are n vedere tehnologii care au drept rezultat mbibarea terenului cu fluid de injectare sau ptrunderea acestuia n teren prin clacri locale. Sunt ns i tehnologii mai recente, care constau n presarea pmntului prin injectare sau realizarea de voaluri injectate n teren prin clacare direc ionat.
Referat
Aplicarea injectrii este condi ionat de: posibilit ile ptrunderii fluidului n teren; producerea n pmnt a reac iei de ntrire; aderen a dintre fluidul injectat i scheletul terenului; durabilitatea efectului injectrii. Ptrunderea fluidului n teren constituie prima etap a injectrii, dar, n cele mai frecvente cazuri, ea este i etapa decisiv pentru reuita injectrii. De aceea, clasificrile uzuale se bazeaz pe caracteristici ale pmnturilor care exprim, direct sau indirect, accesibilitatea fa de ptrunderea fluidelor n el: permeabilitatea (fa de ap), diametre caracteristice sau curba granulometric i suprafa a specific a scheletului mineral. Este general acceptat aproximarea curgerii subterane prin legea lui Darcy, exprimat prin urmtoarea formul:
v = k i
n care: v viteza medie (imaginar) de curgere, rezultat din debitul raportat la sec iunea total (goluri i plinuri) a probei;
k coeficientul de permeabilitate; i gradientul hidraulic, adic raportul dintre diferen a de sarcin hidraulic h i lungimea l a liniei de curent.
Coeficientul de permeabilitate k , numit i coeficientul lui Darcy, coeficient de infiltra ie sau conductivitate hidrauluic, are dimensiunile unei viteze i depinde att de caracteristicile mediului permeabil, ct i de cele ale lichidului care curge:
Referat
fl d 2 k = fl
n care:
numrul adimensional al lui Schlichter care depinde de forma porilor; fl greutatea specific a fluidului;
d diametrul mediu al porilor, care se ia de obicei egal cu diametrul caracteristic
d10 ;
n care:
d10 diametrul caracteristic, n mm; c coeficient adimensional care variaz dup Hazen ntre 0,4 i 1,5 cu o valoare
medie de 1,0 func ie de granulozitatea nisipului. Cunoscnd porozitatea, se poate calcula n mod aproximativ permeabilitatea nisipurilor cu ajutorul formulei lui Kozeny:
k =8
n3 2 d10 [cm/s] 2 (1 n)
Referat
100
Ciment
10
0,1 -6 10
10
-5
10
-4
10 10 Permeabilitatea [m/s]
-3
-2
10
-1
Fig. 7. Domeniul de aplicare al fluidelor de injectare functie de dimensiunile granulelor acestora si permeabilitatea terenului n 1975 C. Caron a luat n considerare la clasificarea injectabilit ii fluidelor n func ie de natura terenului, coeficientul de permeabilitate al acestuia, diametrul caracteristic
d10 i suprafa a specific. Limitele de aplicabilitate ale unor fluide de injectare sunt
prezentate n tabelul urmtor: Tipul de pmnt Pietriuri i nisipuri Caracteristicile grosiere pmntului Diametrul granulelor Suprafa a specific Permeabilitatea Tipul de fluid Nisipuri prfoase sau argiloase, prafuri
Injectare de consolidare
Injectare de impermeabilizare
( k > 10 4 m / s ) injec ie simpl: Gel Caron Glyoxal Siroc Gel bentonitic lignocromat Gel slab Caron Gel moale de silice Uleiuri vulcanizabile
Rini fenolice
Referat
Domeniul de aplicabilitate al fluidelor de injectare determinat n laboratorul Institutului de Cercetri Hidrotehnice din Bucureti (I.C.H.), func ie de permeabilitatea terenurilor, este prezentat n urmtoarea figur:
Suspensii ciment - bentonita Silicatizare cu doua solutii (Sil + Cl2Ca) Gel simplu de silice cu reactivi organici Gel mixt de silice cu reactivi organici Silicatizare cu reactiv gazos (CO2) Rasini fenol formaldehidice Rasini ureo formaldehidice Rasini rezorcinol formaldehidice Rasini acrilamidice formaldehidice Electrosilicatizare Domeniu indicat Domeniu eventual posibil 10-5 2 5 10-4 2 5 10-3 2 5 10-2 2 5 10-1 2 5 1 k [cm/s]
Fig. 8. Domeniul de aplicabilitate al fluidelor de injectare determinat in laborator Problema durabilit ii efectului injectrii se pune n mod deosebit n urmatoarele cazuri: n prezen a apei subterane n micare pentru substan e cu solubilitate n ap sau suspensii diluate; n prezen a unor ape subterane chimic agresive fa de substan ele care asigur efectul tratrii; n cazul unor deforma ii suficient de mari ale masivului injectat care s provoace fisurarea lui, ceea ce poate avea ca urmare: reducerea inacceptabil a rezisten ei masivului; mrirea gradului de permeabilitate prin deschiderea unor ci de infiltra ie; facilitarea accesului apei sau altor agen i n corpul masivului, capabili s altereze efectul calit ii injectrii. 5. Imbunatatirea terenurilor prin injectare cu lianti sau substante chimice. Principiul imbunatatirii terenurilor de fundatie prin injectari consta in a introduce in teren sub presiune un liant sau o substanta chimica care sa lege fragmentele solide ale terenului. In acest fel se realizeaza o sporire a capacitatii portante si stabilitatii terenului respectiv, precum o scadere a permeabilitatii.
Referat
10
La metoda ascendenta se executa forajele pentru injectare pana la adancimea stabilita in proiect. Injectarea se face pe zone incepand de jos. Printr-un dispozitiv special de obturare se izoleaza in gaura de foraj zona care urmeaza a fi injectata. Aceasta metoda permite o folosire rationala a utilajului si o inaintare mai rapida a lucrarilor de cimentare insa exista pericolul , mai ales la zonele superioare, ca lichidul sa nu se raspandeasca orizontal, ci spre suprafata terenului, unde intalneste o rezistenta mai mica. Metoda descendenta imparte intreaga adancime de injectare in mai multe zone. Fiecare zona corespunde unei roci de o anumita permeabilitate fara sa intreaca lungimea de 5 m. Se incepe cu forarea si injectarea primei zone. Dupa terminarea lucrarilor de injectare si de intarire a cimentului se foreaza zona a doua, trecand prin zona cimentata. Dupa injectarea acestei zone se repeta procedeul pana se atinge cota din proiect.Avantajul principal al acestei metode, consta in faptul ca cimentarea fiecarei zone se executa dupa ce lucrarile de cimentare din zonele superioare sunt terminate, putandu-se astfel aplica presiuni mai mari decat la alte metode. Metoda prezinta dezavantajul ca se produc intreruperi dese in procesul de forare si injectare si se asteapta intarirea cimentului. La metoda de injectare totala gaura de foraj este dusa pana la adancimea ceruta si cimentata in intregime.Se intrebuinteaza numai pentru ecrane de adancime redusa si unde roca are o fisurare mai putin pronuntata. Pentru injectare se folosesc pompe de ciment sau mortar. Dupa forarea gaurii de foraj si dupa spalarea ingrijita de toate impuritatile, se instaleaza dispozitivul de injectare. Se incepe cu injectarea apei in diferite zone pentru a verifica permeabilitatea rocii din fiecare zona dupa care se trece la introducerea in foraj a suspensiei de ciment sub presiune care creste treptat. O scadere brusca a presiunii este un indiciu ca terenul s-a rupt. Pentru realizarea unor economii de ciment in cazul fisurilor mari , la suspensie se poate adauga nisip fin, praf de piatra sau argila coloidala. Pentru accelerarea prizei, lucru care este indicat daca viteza curentilor de apa din teren este mare, se adauga silicat de sodium in proportie de 5% fata de greutatea cimentului.
Referat
12
Silicatizarea cu doua solutii se aplica pentru consolidarea si impermeabilizarea nispurilor fine, cu coeficient de permeabilitate de 2-80 m/zi. Sticla solubila se dilueaza cu apa functie de permeabilitatea pamantului de injectat. La pamanturi cu permeabilitate mai mica se folosesc solutii mai diluate. Ca o a doua solutie se foloseste clorura de calciu. Injectarea de face prin tuburi cu diamteru 19-38 mm, perforate la partea inferioara cu o presiune maxima de 5 atm. Solutia de sticla solubila se injecteaza in mod descendent pe toata grosimea stratului prevazut pentru consolidare. Dupa aceea ascendent se injecteaza clorura de calciu, reactia dintre cele doua solutii fiind instantanee, se formeaza gelul silicic.Cantitatea de solutie de clorura de calciu este egala cu cea din silicatul de sodiu. Viteza de injectare trebuie sa fie uniforma si astfel reglata ca debitul pompelor sa nu intreaca urmatoarele valori:
-
Pentru nisipuri cu permeabilitate mica , intre 1 si 3 l/min; Pentru nisipuri cu o permeabilitate mai mare intre 3 si 5 l/min
Argilizarea consta in astuparea golurilor din terenuri cu materialul separat printr-o suspensie de argila. Spre deosebire de cimentare in cazul argilizarii nu se realizeaza decat o impermeabilizare fara sa se mareasca capacitatea portanta. Introducerea suspensie in teren se face prin forarea unei gauri si umplerea acestora cu o pasta de argila sau prin introducerea unei suspensii de argila sub presiune. Bitumizarea se foloseste pentru a crea ecrane impermeabile in teren. Bitumul adera la particulele solide ale terenului, umple golurile, coaguleaza si prin acesta reduce total permeabilitatea. Bitumul nu este sensibil fata de apele agresive si marimea particulelor coloidale ale bitumului fiind mica se pot impermeabiliza si pamanturi compuse din particule fine. Bitumizarea se executa dupa doua metode:
-
Referat
13
Voaluri frontale situate sub constructiile de retentie, Voaluri de larg situate in versanti sau lateral constructiilor, in scopul lungirii drumului de infiltratie al apelor subterane.
In cazul barajelor, voalurile frontale se executa in general, din galerii special amplasate in zona de contact baraj-fundatie, pe cand voalurile de larg se executa de la suprafata terenului
Referat 14
Fig.9. Voalul de etansare al barajului Shahnaz Inaltimea de retentie determina marimea presiunii hidrostatice si hidrodinamice asupra voalului de etansare si influenteaza deci gradul de etansare precum si adancimea voalului. In cazul inexistentei unui nivel de roci impermeable in fundatia barajului, adancimea voalului hv se adopta egala cu pana la 2/3 din inaltimea viitoarei coloane de apa, H, dar caracteristicile terenului si economicitatea terenului sunt determinante. Adancimea voalului este cel mai adesea un compromis. Obiectivul principal este de a cobori voalul pana la adancimea care permeabilitatea terenului natural este suficient de mica. Normativele precizeaza adancimile minime ale forajelor din voalul de etansare in functie de etapa de injectare (fazele successive de executie) a forajelor, permeabilitatea rocii stabilita prin absortii specifice de apa, directia fisuratiei predominante si diferenta de presiune dintre amonte si aval H.
Referat 15
poarta numele de absorbtie de apa. Exemple si caractersitici principale ale unor voaluri de etansare executate in conditii geologice dificile. Voalul de etansare al barajului Durlassboden (Austria), este executat pe straturi aluvionare permeabile ce ating 50 m adancime. Barajul din balast cu nucleu de argila are o inaltime de 70 m, si realizeaza o acumulare de 52.5 milioane m3 apa. Sedimentarea stratului de aluviuini din fundatie a fost neregulata, nisipurile si pietrisurile alternand pe inaltime si lateral cu nisipuri prafoase si straturi prafoase de grosimi neuniforme.
Referat
16
Fig.10. Voalul de etansare al barajului Durlassoboden Intre 30 si 50 m se afla un praf practic impermeabil sau un nisip fin cu permeabilitate orizontala de 10-3 - 10-5 cm/s, in care a fost incastrat voalul de etansare. Studii geotehnice amanuntite au probat injectabilitatea aluviunilor, acceptandu-se realizarea unui voal injectat cu urmatoarele conditii:
-
Reducerea permeabilitatii aluviunilor la 10 -4 cm/s Evitarea oricarei avarii a perdelei de etansare datorita tasarii terenului; Sa fie posibila completarea voalului dupa executia barajului din pamant si dupa epuizarea tasarilor. Voalul de etansare a fost alcatuit din 8 siruri de foraje totalizand 20600 m dintre care 5 siruri cu adancimi de 15-21 m si trei siruri mediane duse pana in stratul prafos.Distanta dintre sirurile de foraje este de 3 m. Umerii stancosi ai barajului au fost consolidati partial prin injectare clasica cu suspensii de ciment si partial prin metoda descrisa in continuare . Injectarea s-a executat in 4 faze diferite, in primele doua faze injectandu-se suspensie de argila-ciment, in faza a treia s-a injectat bentonita (gel de bentonita), amestecul fiind alcatuit din bentonita, monofosfat de sodium, silicat de sodium, si apa; in faza a patra s-a injectat un gel pe baza de silicat de sodium (Algonit gel), Presiunea finala de injectare , la adancime, a atins 50-60 daN/ cm2. Dupa injectare, in urma controlului, coeficientul de permeabilitate Darcy scazuse la k=3*10-3 cm/s.
Voalul de etansare al barajului Ferden executat sub un baraj din beton in arc, de 67 m inaltime, aflat pe valea raului Lonza, (Elvetia), se sprijina pe partea superioara a versantului drept pe o culee dupa care inchiderea ei este realizata pe 70 m lungime de aluviuni. Aceste aluviuni , precum si cele de sub baraj, sunt constituite din nisip de morena, material afanat de
Referat
17
Fig.11. Voalul de larg de pe versantul drept al barajului Ferden S-a ales urmatoarele solutie:
-
Pe primii 18 m de la culee s-au realizat pereti din beton, caci pentru injectare nu exista un strat de acoperire, iar permeabilitatea terenului in aceasta zona era mare. Urmatorii 47 m pana la stanca s-au etansat prin injectare de jos in sus dintr-o galerie
Permeabilitatea naturala a aluviunilor a variat intre 10-2 10-3 cm /s. Voalului de etansare I sa impus conditia realizarii unei permeabilitati medii k=2*10-4 cm/s, Voalul s-a executat din trei siruri de foraje, dispuse la 3 m, distanta in fiecare sir. Injectiile s-au executat in urmatoarea ordine:
-
Injectii din galerie in roca pana la intrarea in aluviuni cu suspensii de ciment; Injectii de contact roca aluviuni cu suspensii de ciment; injectii in aluviuni cu suspensii ciment- bentonita; injectii in aluviuni prin forajele central cu algonit gel.
Pentru controlul executiei s-au executat 5 puturi in care s-au efectuat pompari de control.
Referat
18
Referat
19
Acumularea apei n lacul de acumulare a nceput n anul 1986, exploatarea hidroenergetica fiind facuta cu restrictii de cota a nivelului lacului, deoarece voalul de etansare n versantul stng era executat pna n jurul cotei 980,00 m (aproximativ la jumatatea adncimii maxime a lacului NNR 1072,50 m). Infiltratiile mari de apa care s-au produs la depasirea acestei cote, n intervalul 980,00 1014,00 m, a necesitat o analiza ampla a situatie, analiza care a durat circa 10 ani (1994 2004). Analiznd aceasta situatie s-a hotart ca trebuie efectuat un voal de injectii. Executia voalului de injectii a nceput n anul 2004 urmnd a fi finalizat n anul 2011. Prevederile proiectului de etansare a versantului stng, prin injectii de ciment, pe tronsonul de voal situat ntre cotele 960,00 1078,50 m.d.M. Proiectul de etansare realizat prevede urmatoarele lucrari: Zona de sisturi, ntre cotele 960,00 1021,73 m, cu o lungime de 146,00 m. injectii pentru bulbul de contact nucleu de argila teren de fundare, executate din galerii de injectii, cu foraje nclinate amonte-aval, pna la adncimea maxima de 15,00 m. Foraje de injectii pentru voalul propriu-zis, cu adncimi de 35,00 m, dispuse pe 3 siruri, cu distanta de 0,50 m ntre siruri si 2,00 m ntre forajele de pe acelasi sir. Zona de brecie, cuprinsa ntre cotele 1021,73 1028,20 m cu lungimea de 23,30 m. injectii pentru bulbul de contact. injectii pentru voal, cu foraje de 35,00 m adncime, dispuse pe 3 siruri. Zona de granitoide, cuprinsa ntre cotele 1028,20 1078,50 m cu lungimea de circa 150,00 m din care aproximativ 80,00 m n galeria perimetrala, 15,00 m pe platforma de la cota 1078,50 m si circa 50,00 m n galeria de injectii de la cota 1078,50 m, extindere voal si versant. Forajele de injectii, dispuse pe 3 siruri, au adncimi de 55,00 m n zona galeriei perimetrale si 70,00 m pe platforma si n galeria de la cota
Referat 20
Studii de caz: Osende (1976), prezinta executia radierului unei statii de metrou din Barcelona, realizat prin injectarea de geluri dure, in scop de impermeabilizare si consolidare. Dupa executia tratamentului , prin excavare s-a constatat ca terenul s-a consolidate numai pe 2/3 din suprafata injectata, iar pe 40 m2 s-au gasit zone neconsolidate prin care a patruns nisip cu apa in statie. Investigarile efectuate pentru gasirea cauzei au cuprins si analize chimice si bacteriologice efectuate pe apele subterane din zona, iar acestea au indicat o contaminare cu ape uzate, (din reteaua de canalizare), in zona neconsolidata. Prezenta materialelor organice si a acizilor aminosi in proportie ridicata a perturbat procelul de gelifiere . ulterior , zona respectiva a fost injectata in doua faze: intai cu o suspensie de bentonita si ciment pentru a umple golurile mari , si apoi cu emulsie de bitum in amestec cu rasini acrilice, insensibila la apa contaminata. Un exemplu deosebit de voal orizontal il reprezinta ecranul proiectat pentru protejarea unor constructii de pe o platforma industriala situate in lunca Dunarii, pentru care s-au executat doua ploturi experimentale de injectare si proiectul de executie. Conditiile geologice de pe amplasament sunt urmatoarele: pe circa 20 de m se afla depozite aluvionare constituite din nisipuri cu rar pietris, si intercalatii subtiri de prafuri argiloase , iar dedesubt au fost identificate calcareal caror orizont superior este afectat de fenomene carstice. Nivelul apelor subterane a fost gasit la aproximativ 5 m de la suprafata terenului . Majoritatea constructiilor combinatului industrial sunt fundate pe piloti prefabricati flotanti , pare se opresc la 7 m deasupra calcarului , intr-un strat de nisip mai dens.
Referat
22
Fig. 12. Solutii constructive ale ecranului orizontal propuse pentru protejarea unor constructii 6.3. Cuve etanse. Executia cuvelor etanse injectate presupune realizarea atat a peretilor , cat si a radierelor prin injectare. Welsh (1983), prezinta o cuva etansa executata intr-o hala industriala din SUA peretii laterali injectati au constituit o perdea de etansare impotriva apei subterane, dar si un zid de sprijin al excavatiei si tot odata o consolidare a terenului de fundare a peretilor din beton al halei.
Fig.13. Sectiune printr-o cuva etansa realizata intr-o hala industriala. Peretii cuvei , injectati intr-un nisip mediu sub nivelul apei subterane, au fost executati din trei siruri de foraje, echipate cu tuburi cu mansete dispuse la un interval de 0.9 m.Gelul pe baza de silicat de sodiu a fost injectat prin limitarea volumetrica. Trebuie mentionat ca executia cuvelor etanse injectate nu are si nu poate avea in vedere realizarea unei impermeabilizari perfecte , ci numai reducerea debitelor infiltrate, la valori ce pot fi pompate in mod economic din incinta.
Referat
23
Fig. 14 Consolidarea terenului de fundare la Opera din Timisoara. Blocul S3 din Constanta este o cladire P+4 pe cadre de beton armat, fundarea fiind facuta prin intermediul unui radier general din beton armat elastic de 25 cm grosime, asezat pe o umplutura. Deformatii ale cladirii au aparut imediat dupa terminarea ei in anul 1960 astfel ca tasarea blocului a fost urmarita in continuare,la inceput prin trei reperi, iar mai tarziu prin 5 reperi plasati in constructive.
Referat 24
Fig. 15. Sectiune longitudinala schematica prin fundatia blocului S3 din Constanta S-au pus astfel in evident tasari diferentiale neamortizate dupa 20 de ani care au condus la producerea de fisuri si crapaturi in cladire, mai ales ca blocul era lipit de o cladire alaturata, mult mai rigida , in care s-a sprijinit.Tasarea maxima pe unul din reperi este de 180 mm. Radierul general al cladirii rezema pe o umplutura neomogena, afinata , de grosime variabila(de la 1 la 5 m), care a cauzat tasarea. Pentru oprirea tasarilor s-a executat consolidarea prin injectarea a umpluturii umede sub fundatie. S-au executat 70 de foraje echipate cu tuburi cu mansete din polietilena cu diametrul de 50 mm cu mansetele la un interval de 33 cm pentru consolidarea unei suprafete de aproximativ 200 mp, in medie revenind 2.5 mp la un foraj. Injectarea umpluturii s-a realizat cu o suspensie de ciment stabilizata cu bentonita si silicat de sodium, astfel incat decantarea apei sa nu depaseasca 2% si rezistenta la compresiune a suspensiei intarite sa fie limitata la 20 daN/cmp pentru a nu transmite o solicitare prea mare punctuala a stratului de loess umezit subiacent umpluturii dupa tratare.Injectarea a fost condusa prin limitarea volumetrica a cantitatii introduse pe un foraj si prin intermediul presiunilor de refuz stabilite la 5 atm pe primii 2 m si la 10 atm pe urmatorii 2 m. Masuratorile de tasare efectuate ulterior au pus in evidenta o stagnare totala a miscarilor blocului. Uzina Oltcit Craiova. A fost consolidat terenul de fundare al unor masini grele dintr-o hala a uzinei pentru evitarea tasarilor. Realizarea subsolului respectivei hale a necesitat o excavatie generala la o adancime de circa 7 metri , executata cu taluza natural.Ulterior a fost executat un zid de sprijin in spatele careia a fost rambleeata o umplutura nisipoasa , insuficient compactata.Sub 4 fundatii ale unor masini grele cu socuri in functionare, amplasate la marginea zidului de sprijin, au fost necesare lucrari de consolidare. Functionarea ulterioara normal a acestor utilaje a demonstrate eficienta tratamentului efectuat . Operatia a fost conceputa si realizata in doua etape si anume:
Referat
25
forarea de gauri orizontale in zidul subsolului si injectarea cu obturator fixat in beton a unei suspensii ciment bentonita. Pe aceasta cale s-a urmarit umplerea golurilor existente in extradosul zidului de sprijin si umplutura si compactarea umpluturii prin efectul presiunii de injectare. S-au injectat in medie cam 0.5 m3 suspensie/ m2 zid. Consolidarea terenului nispos cu gel dur de silice prin injectare cu ajutorul forajelor vertical realizata prin dala de fundatie, si echipate cu tuburi cu mansete. Aceasta injectare a fost limitata volumetric la 160 l/m foraj, astfel incat s-au realizat coloane de teren imbunatatit .
Fig. 16. Consolidarea terenului sub o fundatie la uzina Oltcit Craiova 6.5 Consolidarea pamanturilor in vederea executarii unor galerii subterane Consolidarea pamanturilor prin injectare in vederea executarii unei galerii subterane se face, de regula, in doua situatii, si anume: in cazul pamanturilor necoezive situate sub nivelul apelor subterane, cand excavarea trebuie asigurata contra refularilor de nisip cu apa; in cazul in care nu sunt admise tasari ale suprafetei terenului in timpul executiei galeriei pentru a nu afecta constructiile aflate deasupra sau in apropiere. In primul caz, injectarea are scopul de a consolida si etansa terenul si reprezinta o solutie alternativa cu depresionarea nivelului apelor subterane, procedeu in general mai economic dar nu totdeauna aplicabil, fie datorita conditiilor naturale, fie datorita faptului ca poate provoca tasari inadmisibile ale constructiilor sub care are loc coborarea nivelului freatic.Consolidarea pamanturilor prin injectarea prealabila a frontului galeriilor subterane a devenit un procedeu curent, necesar realizarii si extinderrii lucrarilor de metrou si tuneluri in unele tari din lume.
Referat
26
Pentru executia tunelurilor pe un tronson al metroului din Budapesta in care zona superioara a galeriilor patrundea in nisipuri situate sub nivelul freatic, s-a adoptat solutia consolidarii si impermeabilizarii terenului prin injectare de la suprafata cu gel dur, prin intermediul tuburilor cu mansete
Referat
27
Fig. 17. Consolidarea si impermeabilizarea terenului in vederea executiei tunelurilor de metrou la Budapesta. O solutie similara s-a utilizat si pentru etansarea rosturilor imperfecte ale panourilor de perete mulat la executia tronsonului I al metroului din Bucuresti . Aici au fost utilizate mai multe tehnologii de injectare si anume:
-
Injectori metalici tip lance, introdusi in teren cu ajutorul instalatiei de infigere prin presare ICH, care au prezentat avantajul trecerii imediate la injectare; tuburi cu mansete care asigurau o tratare foarte buna a terenului , dar necesitau un timp de asteptare de la forare pana la injectare de 2-3 zile Injectarea s-a executat cu gel de silice cu reactiv organic .
6.6. Marirea capacitattii portante a fundatiilor de adancime Pentru marirea capacitatii portante sau a capacitatii de ancorare a fundatiilor de adancime in special a pilotilor forati de diametru mare si a coloanelor forate, se utilizeaza cu succes injectarea. Initial , s-a utilizat injectarea numai la baza elementului de fundare. Aceasta injectare are doua efecte favorabile , si anume:
-
produce o imbunatatire generala a rezistentei terenului si a contactului teren-fundatie, ca rezultat al umplerii golurilor prin penetrarea fluidului de injectare; produce o precomprimare a terenului sub varful elementului de fundatie datorita presiunii de injectare , fenomen ce are ca efect o descrestere sensibila a tasarilor;
La inceput injectarea sub varful pilotului sau a coloanei era realizata intr-un strat de pietris asezat sub varful fundatiei, asa numita celula Freyssinet, care avea un dublu rol, si anume:
-
de a colecta noroiul de foraj care produce, in general, inmuierea terenului sub elementul forat si prin aceasta o scadere a rezistentei pe varf;
Referat
28
de a permite penetrarea fluidului de injectare astfel incat sa se realizeze un fel de element de beton precomprimat prin injectarea unei suspensii groase de ciment sau mortar de ciment dupa executarea pilotului.
Schmitt(1971) descrie realizarea pilelor la doua poduri de cale ferata la Freiburg unde in vederea evitarii producerii de tasari inadmisibile , s-a proiectat si realizat o injectare cu mortar de ciment sub varful unor piloti forati de 1800 mm diametru. Sub varful pilotilor s-au prevazut celule Freyssinet formate dintr-un strat de bolovanis de 20 -30 cm grosime, cu granulatie relativ uniforma de 100 mm. Injectarea s-a efectuar prin tevi metalice prinse de carcasa de armare a pilotilor si betonate in piloti. Injectarea s-a realizat cu ajutorul unei pompe ZMP II , cu un debit de 2, 5 m3/ h, pana la presiuni de 18 atm si de 1.2 m3/h, la presiunea de 42 atm, s-au injectat , la fiecare pilot, 9 sarje de 41 l de mortar Schmitt subliniaza importanta alegerii judicioase a presiunii de injectare , care trebuie sa realizezeprecomprimarea terenului. La Freiburg injectarea s-a inceput cu presiuni de 5 atm, in final ajungandu-se la 20 atm. Consolidarea unui pilot s-a executat in circa o ora.
Fig.18 Schema injectarii terenului de fundare sub pilotii executai la Freiburg. Littlejohn (1983), descrie un caz special de injectare a terenului sub varful unor piloti forati , utilizand o solutie de rasina sintetica ca fluid de injectare.Pilotii forati cu diametru de 960 si 1200 mm si forati la 11 m adancime executati sub Corniche centre in Jeddah (Arabia Saudita), si amplasati intr-un nisip prafos, au fost proiectati pentru capacitati portante de minimum 5800 kN, la o tasare maxima de 80 mm, incarcarile de proba au aratat ca datorita procedeului de executie al pilotilor s-a produs o afanare a terenului si rezistenta pe varf preconizata nu poate fi atinsa. Capacitatea portanta a pilotilor a fost marita prin prevederea unui tub cu mansete sub varful fiecarui pilot, prelungit cu o teava de injectare pana la suprafata, prin care s-a injectat o solutie rezorcinol-formaldehidica de vascozitate redusa, in vederea consolidarii nisipurilor fine prafoase.
Referat 29
Fig. 19. Marirea capacitatii portante a pilotilor forati prin injectare cu ajutorul unui bulb cu mansete central 6.7. Consolidarea terenului de fundare al platformelor fixe de foraj marin Incarcarile orizontale mari, precum si pericolul producerii tasarilor diferentiale la platforme marine, fac necesara realizarea unui foarte bun contact intre fundatie si terenul marin. Pastrarea contactului dintre fundatie si teren in timpul exploatarii este esential. Nu poate fi tolerata aparitia eroziunii sau coroziunii chimice, trebuie evitata orice infiltratie intre fundatii si fluidul injectat precum si intre suspensia injectata si teren. Ca urmare suspensia nu trebuie sa prezinte contractii sau umflari, si trebuie sa fie rezistenta la actiunea chimica a apei de mare.Avand in vedere presiunile hidrostatice mari, si curenti maritimi, materialul injectat trebuie sa aibe permeabilitate si porozitate redusa. Un exemplu in acest sens este platforma de foraj Ninian Central (Anglia), fixata dupa consolidarea terenului prin injectare, alegandu-se o suspensie formata din apa de mare, ciment si cenusa zburatoare, care prezenta urmatoarele avantaje tehnice: caldura de hidratare redusa, timpi de priza lungi, rezistenta la atac sulfatic, o buna lucrabilitate care previne o coroziune prematura a pompelor si conductelor, continut de material fin care asigura stabilitatea si realizarea unei permeabilitati reduse.
Fig.20. Realizarea lucrarilor de injectare la consolidarea terenului de fundare al platformei marine Ninian Central
Referat 30
atingerea unei presiuni suplimentare de 1,5 atm. Masurata cu traductori amplasati pe peretele celulei; limitarea presiunii de injectare, functie de etapa de injectare, la 10-20 atm; limitarea volumului de suspensie injectata la un volum egal cu cel al celulei plus un volum de siguranta variabil in functie de faza de injectare.
6.8 Reducerea deformabilitatii terenului de fundare loessoid Silicatizarea prin presiune sau prin electrosilicatizare, este o metoda cunsocuta si aplicata pentru reducerea deformabilitatii loessurilor cu umididate mare sau pentru desensibilizarea loessurilor relativ usoare care sunt amentitate ca sunt umezite. Prin silicatizare, loessul umezit, puternic deformabil , se intareste suficient pentru deformarea lui, sub incarcarea de pana la 3-4 daN/cmp, sa inceteze complet. De mentionat ca silicatizarea loessurilor cu umiditatea mare nu duce la obtinerea unor rezistente mari de compresiune, eficienta tratarii rezultand din eliminarea deformabilitatii precum si a tendintei lui de desfacere rapida in apa. Silicatizarea si electrosilicatizarea loessurilor cu umididate mare a fost aplicata in Romania la constructii datorita inundari accidentale sau cresterea generale a apelor subterane. Cresterea umiditatii a provocat deformarea suplimentara a pamantului sub incarcarea data de constructie. Consolidarea loessului in zona situata imediat sub talpa fundatiei are doua efecte favorabile esentiale: intareste pamantul in zone de concentrari de eforturi eliminand pe aceasta cale deformatiile plastice si creste suprafata de distributie a presiunilor, reducand astfel presiunea pe terenul neconsolidat subiacent. Consolidarea se poate aplica , in principiu, fie inainte de realizarea constructiilor, fie ca masura de interventie, pentru oprirea tasarilor unor constructii existente in caz de avarie. Consolidarea terenului de fundare al Teatrului National din Iasi. In decursul anilor cladirea a suferit tasari mari si neuniforme care au provocat degradari importante in structura. Prospectarea conditiilor de fundare a teatrului au evidentiat urmatoarele: cladirea este fundata pe un teren loessoid in care intervin umeziri intense , fie accidentale, fie ca ridicare a nivelului apei subterane; conturul fundatiilor are o forma foarte neregulata in plan ; adancimea de fundare este foarte variabila, intre 2 si 7 m de la suprafata terenului astfel incat stratul de loess in grosime de 9-10 m, are la randul lui adancimi variabile sub talpa fundatiilor, presiunile transmise terenului au valori de 2,5 4 daN/cmp S-au examinat mai multe posibilitati de combatere a tasarilor si anume:
Referat 31
mentinerea apelor subterane la un nivel inferior printr-un sistem de drenaj corespunzator, subzidirea fundatiilor si consolidarea terenului prin electrosilicatizare.
S-a folosit a doua solutie, deoarece permitea o mai buna adaptare la sistemul complex de fundare al cladirii si mentinerea ei in functiune pe durata lucrarilor de injectare a terenului. Injectarea s-a realizat cu ajutorul injectorilor metalici de tip lance, infipti prin batere de la suprafata terenului sau din subsolul teatrului. Injectorii au fost folositi alternativ drept anozi si catozi pentru tratarea electrica.
Fig. 21. Detalii de executie a electrosilicatizarii terenului de fundare al teatrului national din Iasi Debitul injectat a fost de 1 1, 5 l/min*m, la presiuni medii de 1,5 atm. Pe langa efectul de intarire si eliminare a deformabilitatii pamantului s-a obtinut si o reducere a neuniformitatii adancimii de fundare. Exemplul dat este insa instructiv si sub un alt aspect decat cel al eficientei consolidarii terenului . nivelul apei subterane, temporar coborat in perioada efectuarii injectarii a fost lasat sa se ridice ulterior din nou ajungand sau chiar depasind nivelul talpii fundatiilor. Infrastructura constructiei nu era prevazuta cu izolatie hidrofuga. Treptat in zidarie au inceput sa apara eflorescente cu efect nefavorabil , atat din punct de vedere al aspectului cat si din faptul ca atacau mortarul din constructie. Analiza lor a evidentiat un continut ridicat de ioni de SO4 si Na. Primii proveneau din apa subterana, dar ionii de sodiu fusesera introdusi in teren predominant prin injectarea silicatului de sodiu.. Pentru combatere s-a instalat o bariere electroosmotica activa si pasiva pentru interceptia afluxului ascendent de absortie a apei din teren de catre zidarie
Referat
32
realizeaza o tulburare minima a terenului inconjurator si a constructiilor sub care se executa realizeaza o imbunatatire a terenului sub cladiri existente cu un risc minim de accidentare a personalului muncitor este economica daca este aplicata la adancimi rezonabile.
Principalul dezavantaj al acestor tehnici este incapacitatea de a imbunatati terenul din apropierea suprafetei din cauza imposibilitatii utilizarii unor presiuni de injectare necesare pentru asigurarea compactarii
Warner(1978) prezinta o injectare de compactare executata pentru stabilizarea terenului de fundare in vederea reducerii tasarilor cladirii judecatoriei din West Orange City (California), cladirea cu structura din cadre de beton armat si zidarie de umplutura, era fundata pe piloti de cca 5 m adancime. Pentru oprirea tasarilor s-a considerat ca cea mai buna solutie o constituie compactarea prin injectarea , deoarece permite un control eficient al raspandirii materialului injectat datorita rigiditatii acestuia, precum si o tehnica de executie relativ simpla. Injectarea s-a efectuat din 162 de foraje pompind 916 m3 suspensie. Dupa injectare cladirea, nu a mai prezentat tasari. 6.10. Renivelarea unor imbracaminti rutiere, pardoseli, dale etc. Injectii sub presiune pentru repararea unor pardoseli sau pavaje s-au efectuat de mai bine de 40 de ani, utilizand ca fluide de injectare numeroase materiale, ca: suspensii de argila,
Referat 33
6.11. Piloti radacina Pilotii radacina, propusi pentru prima data de catre F. Lizzi si brevetati in anul 1952 ca procedeu de subzidire si utilizati ca atare pentru prima data in perioada 19521953 pentru consolidarea unei scoli vechi din Napoli, s-au extins ulterior si pentru imbunatatirea terenului de fundare inainte de realizarea constructiilor sau ca masura de consolidare a versantilor. Schema tipica a acestui procedeu este prezentata in figura alaturata.
Referat 34
Fara a intra in detalii tehnice, principalele aspecte ale pilotilor radacina utilizati in lucrari de subzidire sunt urmatoarele: forarea rotativa hidraulica cu circulatie puternica si injectarea conduc la realizarea unei suprafete laterale neregulate si rugoase care confera pilotului o legatura foarte buna cu terenul. Tehnologia de executie face ca pilotul radacina sa fie prin esenta un pilot de frecare; forarea se executa prin structura existenta in teren, pilotul de beton realizand in mod automat o solidarizare constructie-teren de fundare; executia, utilizand forarea cu diametre relativ mici (10-20 cm), nu comporta nici un risc pentru stabilitatea constructiei, neintroducand eforturi suplimentare, insemnate in structura sau in teren; injectarea se recomanda sa se execute cu un mortar de ciment cu dozaj de aproximativ 600 kg ciment/m 3, rezultand un beton cu rezistente foarte mari; In ultimii ani au aparut diferite variante ale procedeului. De exemplu marirea capacitatii portante prin utilizarea injectarii de clacare a terenului in jurul pilotului; renuntarea la armare la piloti de dimatru mic, realizarea unei largiri la baza cu ajutorul unui dispozitiv special etc. In figura de mai jos se ilustreaza utilizarea pilotilor radacina (1980) la lucrarile de restaurare a catedralei din sec. XIII de la Nicosia (Sicilia), procedeul fiind conceput initial tocmai pentru consolidarea cladirilor vechi, monumentale. Proiectul de consolidare a avut in vedere actualele solicitari de calcul, inclusiv actiunea seismica.
Referat
35
Consolidarea terenului de fundare a catedralei din Nicosia 6.12. Tehnologia Jet Grouting. Jet Grouting este un termen general folosit de contractori pentru a descrie diferite tehnici de constructie folosite pentru modificarea solurilor sau imbunatatirea acestora. Aceste metode constau in general in injectarea in sol a unor fluide sau lianti cu presiune si viteze mari.Liantii faramiteaza si penetreaza structura solului amestecandu se cu particulele de sol si formand o masa omogena , care in final se solidifica. Aceasta modificare/imbunatatire a solului joaca un rol important in domeniul stabilitatii fundatiilor , in particular in tratamentul solurilor de sub fundatiile cladirilor existente sau noi , in impermeabilizarea in profunzime a solurilor cu continut de apa , in constructia tunelurilor si in atenuarea deplasarii solurilor slabe si a apei freatice. Etape ale procedeului JET GROUTING
Referat
36
Referat
37
Metodele Jet Grouting se folosesc cu succes pentru: - fundarea indirecta pe coloane - ecrane si voaluri de etansare in orice categorii de teren - consolidarea structurilor instabile aflate in executie sau in exploatare - cresterea substantiala a portantei fundatiilor - ancorere de mare capacitate n soluri moi - tuneluri - stabilizarea i consolidarea pantelor - protecie contra eroziunii Factorii care influenteaza rezultatele tratamentului solurilor prin Jet Grouting sunt: Tipul de sol Consistenta solului Densitatea generala Distributia granulara Continutul de apa Limitele Atterberg Aplicatii ale Tehnologiei Jet Grouting in domeniul constructiilor. Temporare - Etansare
Referat
38
Consolidari de soluri slabe pentru drumuri, cai ferate, autostrazi, rezervoare Consolidari de incinte pentru depozitarea deseurilor/reziduurilor Pereti din coloane de sol imbunatatit, secante
Referat
39
Lucrari reprezentative: 1. Un exemplu in acest sens al utilizarii tehnologiei jet grouting la tuneluri il reprezinta realizarea unui tunel de 2160 m langa Zurich, Elvetia. Aeschertunnel este un tunel mare noncircular, excavat cu ajutorul realizarii unui arc de jet mortar cu rol de sprijin pentru faza primara a excavatiei, unde au fost intalnite morene glaciare. Deformarile de suprafata au fost monitorizate in timpul tehnologie de jet grouting observandu-se faptul ca prin jet chituirea arcului s-a limitat pierderea de volum la 0,35%, similar cu cel atins de utilajul de forat tuneluri TBM EBP. n soluri moi construc ia de tuneluri mari non-circulare este deosebit de dificil. Metoda de construc ie trebuie s ofere siguran a lucrtorilor, precum i s ndeplineasc cerin ele stricte de proiectare.
Planul amplasamentului Aeschertunnel, de langa Zurich Tunelul a fost excavat cu o suparafata de top (75m2), care a utilizat 39 de coloane suborizontale jet grouting pentru sprijinirea excavarii primare. A fost conceput pentru a se potrivi cu traficul de autostrada cu o arie completa a sec iunii transversale de 135m2. Tunelul a fost excavat n morene glaciare (un nisip uscat relativ lutos, mediu-dens), la o adncime care a cauzat depunerile de sedimente.
Referat
40
Numarul coloanelor de jet grouting in sectiunea tunelului Bolta a fost formata prin instalarea a 39 coloane de jet grouting. Coloanele au avut un diametru de 600mm specificat, cu o distan de 450 mm ntre gurile de foraj de la fa a tunelului pentru a se asigura suprapunerea coloanelor. Tehnica de excavare utilizata pentru realizarea n terenul glaciar a tunelului, poate fi rezumata n urmtorii 3 pai: 1. Instalarea de coloane jet grouting pentru a forma arcul de protec ie. Acestea sunt nclinate cu 11o departe de axa tunelului pentru a forma o serie de sec iuni care se suprapun par ial in forma de con. Fiecare coloan este de 13m lungime cu 2m de suprapunere ntre etape, rezultnd ntr-un avans de 11m pe etapa. Aceast etap dureaz aproximativ 3-5 zile. 2.Partea frontala este excavata i suportul de sprijin temporar de sus este instalat n 3 etape pentru un avans 5.5m. Suprafata obtinuta este inchisa cu plas de srm i grinzi cu zbrele de o el i un strat de 400mm de torcret. 3. Pasul 2 se repet pentru a finaliza 11m intr-o etapa. n urma acestei etape se dispune un strat de 200mm de torcret pe fata tunelului.
Referat
41
Referat
42