Dr. ing.

PAUL POPESCU

DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR
Editia a II -a
 ©Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010
http://www.edituraromaniademaine.ro/
Edituri recunoscuti de Ministerul Educa(iei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului prin Consiliul National al Cercetarii Stiintifice
din Invatamantul Superior (COD 171)
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romiiniei
POPESCU, PAUL
Degradarea constructiilor /Paul Popescu. Ed. a 2-a. - Bucuresti:
Editura Fundatiei Romania de Maine, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-163-563-7
624.059.22(075.8)

Reproducerea integrals sau fragmentara, prin orice forma si prin orice

mijloace tehnice, este strict interzisa si se pedepseste conform legii.

Raspunderea pentru continutul si originalitatea textului revine exclusiv

autorului/autorilor.
 9
CUPRINS
9
10
13

15
I. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR. OBIECTUL STIINTEI 15
16
PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR.............................................
28
I. 1 . Introducere.......................................
31
I2.Cauzele degradArii constructiilor......
32
I0.Noi concepte in studiul degradArilor.
32
II. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE IMPUSE 33
CONSTRUCTIILOR PRIN DIRECTIVA EUROPEANA........
II.~ . Reconsiderarea cerintelor societatii fatd de constructii...........
35
II2.Exigenta esentiald nr. 1 „Rezistenta mecanicd si stabilitatea"
II3.Exigenta esentiald nr. 2 „Siguranta in caz de incendiu"........... 35
II4.Exigentaesentialdnr. 3 „Igiena, sAnAtatea simediulinconjurator".
II5.Exigenta esentiald nr. 4 „Siguranta in exploatare"..................37
II6.Exigenta esentiald nr. 5 „Protectia contra zgomotului"........... 39
II7.Exigenta esentialdnr. 6 „Economie de energie si izolareatermic5"
44
FACTORUL TIMP IN CONCEPTIA SI COMPORTAREA
III. 44
46
CONSTRUCTIILOR ....................................................................
48
III. 1 . Importanta factorului timp in conceptia si comportarea
constructiilor..........................................................................
III.2. Exemple referitoare la influenta factorului timp asupra
structurilor din beton armat ...............................................
III.3. Clasificarea agentilor ce actioneaza asupra constructiilor ..

IV. DURABILITATEA SI DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR

DINBETON ..................................................................................
IV. 1. Durabilitatea betonului ..........................................................
IV2.Degradarea betonului simplu .................................................
IV3.Degradarea betonului armat ..................................................
 61
61
62
V. DURABILITATEA SI DEGRADAREACONSTRUCTIILORDIN 62
ZIDARIE ...............................................................................
68
V1.Domenii de utilizare a ziddriilor ..............................................
V2. Degrad5ri din cauze mecanice 68 ................................................

V3.DegradAri din cauze fizico - chimice ......................................70

DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR CONSTRUCTIILOR
73
D I N LE. MN
VI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

73
VI.1 . Avantajele i dezavantajele utilizarii lemnului in constructii
VI.2. Investigarea i diagnosticarea constructiilor din 74lemn
78
..........

CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE DIN CAUZA

FENOMENULUI DE COROZIUNE, CARE PERICLITEAZA 87
SIGURANTA SI STABILITATEA IN EXPLOATARE ...............
87
VII.1 . Cercet5ri efectuate dupd 1990 — obiective examinate .........

VII.2. Rezultate obtinute 87 ................................................................

VII.3. Masuri de interventie propuse 89 . ............ ... .... ........ ....... ..........

90
DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE . .... .. .. .. .. .....

103
VIII.1. Avantajele i dezavantajele constructiilor metalice ............

VIII.2. Alte metale, in afard de oteluri, care se folosesc 104 pentru

elemente de constructii 114 .................................................

VIII.3. Domeniile de folosire a elementelor de constructii metalice

VIII.4. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelor
de constructii din otel .....................................................

VIII.5. Influenta calitatii otelurilor asupra coroziunii 115elementelor

structurale exploatate in medii climatice severe ............
VIII.6. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea 125 rezistentei
la coroziune a structurilor metalice ...................................
VIII.7. Actiunea temperaturilor ridicate asupra structurilor 125 din otel
VIII.8. Exemple de cazuri de coroziune a elementelor 126de constructii,
intalnite in practicd ...........................................................
127
DEGRADARI CURENTE ALE SUPRASTRUCTURII 128
CLADIRILOR. RECOMANDARI PRIVIND1NTRETINEREA
SIREPARAREA ...........................................................................
IX1.Elementele componente din beton i beton armat ....................
IX2. Degradarea curent5 i intretinerea plan eelor . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .

IX3. Peretii i elementele de zid5rie din cardmidA . . .. .. . . . .. . . . .. .. . . . .. .

IX4.Deterior5rile i repararea acoperi urilor ...............................

DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR
X. . I
CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU INTRETINERE
SIREPARARE .............................................................................. 134
134
X1.C mbaterea umiditatii ............................................................ 135
X2. Intretinerea si 'ingrijirea s luril r ............................................
136
X3.DegradAri ale instalatiil r subs luril r ................................... 137
X4. Cauzele degradArii fundatiil r ................................................

BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR 139

139
.............................

XI.1 . Generalitati. Bi deteri rarea ca fen men general ................ 140

XI2. B i d e t e r i r a r e a c l a d i r i l r ...................................................... 143
XI3. Met de de diagn zd si investigare ........................................

XI4. Rec manddri preliminare privind diminuarea fen menului 145

demucegaire ...................................................................... 147
XI5. Rec mandAri tehnice de fungicizare a l cuintel r . .. .. .. .. .. .. .. .

XI. . 150
DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR
FATADELOR CLADIRILOR ...................................................... 150
XII.1. Clasificarea finisajel r fatadel r ..........................................
151
XII.2. Fact ri care acti neaza asupra finisajel r fatadel r ............. 152
XII.3. DegradArile finisajel r— cauze si mecanisme de pr ducere 155
XII.4. C mp rtarea un r 6inisaje aplicate pe cladiri ..................... 156
XII.5. Rec mandAri privind alegerea finisajel r fatadel r ............

COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN ROMANIA LA

ACTIUNEA CUTREMURULUI DE PAMANT DIN 159
4 MARTIE 1977 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
XIII.1. C nsiderente intr ductive .................................................. 161
XIII.2. C mp rtarea la cutremur a cladiril r de l cuit ...................

XIII.3. C mp rtarea la cutremur a cladiril r s cial-culturale

siadministrative................................................................................. 175
PRINCIPII PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA
CLADIRILOR ............................................................................... 188
XV. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII SI
MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC RIDICAT DE
AVARIERE SI DEGRADARE..................................................................
XV1. Imp rtantam nit rizärii c nstructiil r 199 ...............................

XV2.Situatia pe plan nati nal si internati nal in d meniul 199

m nit rizarii c nstructiil r .............................................
XV3.Principiile echiparii cu aparaturd pentru m nit rizarea 201
c nstructiil r, din punctul de vedere al sigurantei structurale
205
XV4. Met de m derne de diagn sticare si m nit rizare a
cnstructiilr
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
~~ 214
XV5. Aplicarea met del r inf rmati nale la m nit rizarea
cnstructiil r 230
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

XV6. Elabrareadenrmativesistandarde~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
233
XV7. Aplicarea met d l giil r de diagn sticare si m nit rizare la
c nstructiile degradate cu caracter de m nument ist ric 233
BIBLIOGRAFIE ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ 242
 I. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR .
OBIECTUL STIINTEI PATOLOGIEI CONSTRUCTIILOR

I.1. Introducere
Prin similitudine cu medicina, termenul de „patologie" pentru
construcffii a fost adoptat pentru a sublinia o noud ramurd a tiinffei
construcffiilor i anume cea care se ocupd cu studiul cau%elor degradarilor
construcffiilor.
Din pdcate, s-a constatat ca majoritatea construcffiilor existente sunt
afectate de degraddri, mai mult sau mai puffin importante, care au cau%e
multiple.
La fel ca i in alte domenii, de%voltarea implicd riscuri i, uneori,
nereu ite i in domeniul construcffiilor; accidentele produse la construcffii
trebuie privite ca un risc i un tribut al progresului tehnicii de a construi.
Viaffa a demonstrat faptul ca este necesard, dar i deosebit de
interesantd, studierea cau%elor degraddrii construcffiilor, precum i studiul
unor ca%uri de construcffii degradate, pentru ca nimic nu este mai instructiv
dec-t descrierea accidentelor i modalitäffilor tehnice de remediere.
Atragem, insd, de la inceput, atenffia asupra faptului ca se face,
deseori, gre eala de a considera ca accidentele care au drept cau%e
cutremurele de pdmant, alunecdrile de teren, explo%iile, incendiile sunt
mai „importante" dec-t degraddrile care apar in decursul timpului, ca
urmare a acffiunii factorilor de mediu (dintre care cele mai cunoscute
sunt coro%iunea i biodeteriorarea).
Este important de reffinut cd, spre exemplu, la un cutremur major,
in Romania, pot fi cateva mii de morffi, pe cand, din cau%e provocate de
mediul exterior i interior construcffiei se imbolndvesc sute de mii de
oameni i, evident, imbolndvirea std la ba%a mult mai multor decese — in
timp de %eci de ani — faffd de cele provocate de cutremur.
Ca in majoritatea situaffiilor, este vorba de schimbarea mentalitäffii
faffd de construcffii.
Prin Directiva Europeand nr.89/106, aceastd schimbare de
mentalitate s-a reflectat in enunffarea celor ase exigenffe esenffiale impuse
constructiilor, care vi%ea%d in sens mult mai larg toate aspectele legate
de siguranta constructiilor, dar i de igiena i sandtatea oamenilor.
Uneori, un detaliu, aparent minor, poate sta la ba%a unor degraddri
i accidente majore, sau a unor probleme sociale deosebite. Spre exemplu,
in sälile de operatii, sterili%are, reanimare, ale clädirilor spitalice ti,
deficiente datorate unor cau%e care, de cele mai multe ori, nu se iau in
considerare, pot produce desprinderi ale aparatelor de monitori%are i
scoaterea temporary din functiune a acestora.
In conclu%ie, tiinta patologiei constructiilor are drept obiect
anali%area cau%elor degraddrilor constructiilor, precum i prevenirea
acestora, furni%and i recomandari privind principiile de remediere a
defectelor i de reabilitare complexa a constructiilor.
Abordarile ce se vor de%volta in continuare vor trata, in mod unitar, cau
%ele degradarilor precum i degradarile in sine, fie ca sunt ale structurii de
re%istenta, fie ca sunt ale elementelor nestructurale.
Patologia constructiilor nu se poate desparti — ca tiinta, — in parti
componente, deoarece aceasta ar duce la conclu%ia ca fenomenele nu se
interconditionea%d.
Toate aspectele degradarilor, accidentelor i avariilor constructiilor
sunt la fel de importante;este inadmisibil ca inginerii — buni speciali ti,
de altfel, — in domeniul lor — sä anali%e%e i sä experti%e%e o constructie,
acordând importantä numai aspectelor care cred ei ca sunt importante.
Este vorba de o intreaga culturd fundamentald, i interdisciplinary,
atunci c-nd se abordea%d studiul degraddrii constructiilor.

1.2. Cauzele degradarilor constructiilor

Tinand seama de cele expuse, tratarea schematics, intr-o clasificare
scolastica, a cau%elor degraddrilor constructiilor ar aparea ca o abordare
care nu tine seama de suprapunerea i interdependenta unor aspecte i
fenomene i de faptul ca orice constructie „lucrea%d" in ansamblul sau.
Totu i, se pot distinge urmatoarele aspecte principale privind cau
%ele degradarilor constructiilor:
— Factorul timp — o prima cau%a a deteriordrii generale a
constructiilor
Odata intrata in exploatare, constructia se afla in relatie directs cu
mediul inconjurator, care creea%d un intreg sistem de solicitari asupra
ei, ce se adauga solicitarilor care re%ultd din programul functional pentru
care a fost reali%atd.
 Incepe un lung proces de adaptare a constructiei la o suits de
evenimente, avand drept re%ultat o continua transformare a caracteristicilor
materialelor i elementelor componente.
Nu este de loc exagerat a se admite ca o constructie este un
mecanism complex care consemnea%d permanent, prin starea ei,
consecintele exploatärii ei i ca pentru fiecare eveniment de solicitare i
de degradare trebuie sä o judecam i functie de varsta ei.
Se obi nuie te a se pune in legatura degradarea constructiilor cu
a a-%isä „u%urd normald", care, la randul ei, este legatä de „durata de
serviciu"
Consideram ca „durata de serviciu"(care este cuprinsä, in general,
intre 30-100 ani) constitue un factor important din punctul de vedere al
evaludrilor economice ale constructiilor i al reali%ärii lucrarilor de
intretinere curente i de reparatii capitale.
In realitate, durata de viata reald a constructiilor este — i trebuie
sä fie — mult mai mare decat durata de serviciu.
U%ura „normalä" a fiecarui element in parte al constructiei este in
functie de natura i caracteristicile materialelor din care este executat,
precum i de conditiile de exploatare;u%ura generald a clädirii re%ultä ca
o medie ponderatä a diferitelor elemente componente (repetam, este vorba
de u%ura normald i de considerente economice).
In conclu%ie, se admite ca anumite degradari ale constructiilor sunt
inerente, in special datoritä comportarii previ%ibile a materialelor i
elementelor componente.
Nu trebuie sä se uite faptul ca in termenul de „constructie"sunt
incluse i „dotärile", adica instalatiile i echipamentele aferente
constructiei.
Tot in legaturd cu factorul timp, apar cau%e importante ale
degraddrilor constructiilor, nepreva%ute prin conceptie i proiectare,
legate de actiunile i efectele mediului ambiant asupra constructiilor.
Mediul inconjurätor poate fi definit i considerat ca „natural", atat
timp cat caracteristicile lui nu sunt modificate de activitatea umand. Putem
considera ca mediul natural a actionat, singur, asupra constructiilor pand
la aparitia industriei, dupd care exploatarea resurselor de materii prime i
prelucrarea acestora au introdus in mediul natural poluantii.
Din acest moment, mediul natural cunoa te o limitare tot mai
accentuate, crescand aria de r#spandire a unui mediu cu caracteristici
modificate, i anume „mediul industrial".
Mediul natural poate fi „terestru" sau „marin".
De asemenea, mediul ambiant (natural i industrial) poate fi
diferentiat i ca mediu interior constructiei i mediu exterior constructiei.
 0 a treia grupd important-a de cau%e ale degrad#rilor constructiilor,
precum i ale accidentelor i avariilor acestora, este constituitd de
lipsa de intretinere si reparare la timp a defectiunilor.
In acest ca%, u%urap#rtilor constructiei devine anormald i scurtea%d
durata normatd de exploatare a clddirilor.
De exemplu, lipsa de intretinere i reparare a canali%drii, a
conductelor de alimentare cu apd dulce, a scurgerilor interioare, a
teraselor, a invelitorii (inclusiv jgheaburile i burlanele), a trotuarelor de
protectie din jurul clddirilor constituie cau%e care conduc la degradarea
acceleratd a acestora.
U%ura anormald a clddirilor se produce i din cau%a lipsei de
intretinere a interioarelor locuintelor de c#tre locatari (mai ales
instalatiile i p#rtile comune). Sifoane i chiuvete defecte i infundate,
coloane de scurgere infundate, subsoluri inundate, capace de vi%itare ale
coloanelor de scurgere din subsol desf#cute, trotuare degradate, terase
neingrijite sau deteriorate prin strapungerea hidroi%olatiilor cu antene de
televi%or sunt cau%e obi nuite i frecvente ale degraddrii clddirilor.
Faptul ca aceste defectiuni nu sunt inldturate timp indelungat (luni,
ani) conduce la infiltratii de apd de la terase prin plan ee, deteriorarea
finisajelor, pdtrunderea apei in subsoluri, tas#ri, ruperi de conducte (apa, ga
%e).
Alte cauze ale degradärilor unor constructii:
Acfiunea curenfilor de dispersie asupra elementelor din beton
armat; curentii de dispersie se produc , in special, datoritä instalatiilor
de retele de tractiune electricd (tramvaie, trenuri electrice, metrouri)
alimentate cu curent continuu, la care intoarcerea curentului se efectuea%ä
prin ine, care sunt in contact cu pämäntul.
Atunci c-nd o conductä metalicd subteranä este a e%atä in
apropierea conductorului de intoarcere, se produce un schimb de cu-
rent intre conductä i solul invecinat.0 parte din curentul de intoarcere
va trece din pämänt in conductä, dupä care va intra in armätura
metalicd a structurii de re%istenta din beton armat, provocänd un
proces de electroli%ä.
Apar %one anodice i %one catodice, solutia de s#ruri din compo%itia
betonului constituind electrolitul i, ca urmare, apar produse de coro%iune.
Aceste produse de coro%iune ocupä un volum dublu fatä de cel al
armäturii i creea%ä eforturi interioare in beton, de pänä la 300 daN/cm2,
duc-nd, evident, la fisurarea betonului.
 1.3. Noi concepte in studiul degradarilor
Un aspect deosebit in studiul degradärilor unei constructii il
constituie faptul cä, in multe ca%uri, degradärile nu pot fi constatate numai
pe cale vi%ualä, sau, mai bine %is, atunci c-nd sunt u or vi%ibile, ele sunt
intr-o fa%ä prea inaintatä.
Se impun, deci, inspectia si evaluarea tehnich" a degradh"rilor,
prin metodologii, metode si tehnici experimentale specifice.
In anumite ca%uri, se vor indica metodele experimentale mecanice
i fi%ico-chimice, nedistructive, semidistructive sau distructive, care au
ca re%ultat stabilirea nivelului de deteriorare i amplasarea degradärilor.
Trebuie mentionat cä, relativ recent, a fost introdus, la nivel european,
conceptul „proiectare pentru durabilitate" care are i o strategie de ba%ä,
prin care constructiile sunt „monitori%ate", astfel incat durata lor de
exploatare sä fie pästratä cat mai mare, in raport cu costul intretinerii.
In aceastä ordine de idei, se mentionea%ä i conceptul de
„proiectarea intretinerii " astfel incat sä fie asigurat, prin proiectare,
accesul la orice %onä a constructiei, care sä poatä fi inspectatä,
evaluatä i, eventual, remediatä.
Iatä, deci, cä, prin aceste douä concepte, se schimbä mentalitatea
proiectantilor, executantilor i utili%atorilor constructiilor, dar i
räspunderea lor fatä de degradärile care vor apare.
In ceea ce prive te experti%area constructiilor existente, se
sublinia%ä rolul determinant al nivelului de culturh" tehnich" al
expertului , care trebuie sä aibä in vedere cunoa terea, in primul rand, a
limitelor sale i sä apele%e, neconditionat, la speciali tii necesari, pentru
problemele complexe care apar.
In acela timp, expertul este dator sä solicite i determinärile
experimentale in situ i in laborator, care sä ii confirme valabilitatea
constatärilor i ipote%elor pe care le face in procesul de experti%are.
In sensul celor afirmate anterior, in ca%ul in care expertul are in
anali%ä o constructie degradatä din beton armat, spre exemplu, va trebui
sä apele%e la speciali ti in chimie, in coro%iune, fi%icä, in materiale de
constructii i, pentru anumite determinäri, la speciali ti in electronicä.
In legäturä cu depistarea unor degradäri sau defecte, se
mentionea%ä i unele situatii, extrem de dificile, care presupun urcarea
la mari inältimi sau coborarea in subsoluri, in conditii periculoase, a
speciali tilor care anali%ea%ä constructia.
De aceea, in ca%ul constructiilor existente, la care nu au existat un
proiect i o conceptie de facilitare a inspectiei i a intretinerii, va trebui
sä se elabore%e, separat, documentatia tehnicä necesarä acestor operatiuni.
 14

ACTIUNI DIN MEDIUL INCONJURATOR

n Degraderi fizico-chimice ale materialelor (coroziune)

• Degraderi mecanice (incerceri)
NOTA: Substante agresive = toate substantele chimice naturale (biologice sau minerale)
si substantele rezultate din activitatea industriale, care modifice caracteristicile fizico-chimice
si/sau mecanice.
Observatii : Lista din tabel nu este exhaustive.

EFECTE ASUPRA STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR

Modificarea sau pierderea :

Functiunii
Rezistentei, stabilitätii
Durabilitatii.

EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR NESTRUCTURALE

SI ASUPRA DOTARILOR

Modificarea sau pierderea:

Functiunii
Performantelor constructiei
Proprietätilor materialelor, durabilitätii, fiabilitätii.
 II. EXPLICITAREA EXIGENTELOR ESENTIALE
IMPUSE CONSTRUCTIILOR
PRIN DIRECTI)A EUROPEANA

II.1. Reconsiderarea cerintelor societatii fata de constructii

Degradarea construc fiilor ~i efectele ei au determinat reconsiderarea
cerin felor societ à fii fa f à de construc fii.Exigen fele utilizatorilor exprim à
necesit à file obiective ale acestora, legate de folosirea construc fiei sau a
subansamblurilor ei.
In general, exigentele personalului uman si ale animalelor se referd
la siguranta constructiei in conditii normale de exploatare, precum si la
asigurarea confortului, igienii si sandtatii.
In Directiva Europeand nr.89/106/21 XII 1988, se afirmd, pentru
prima data, ca statele membre ale CEE trebuie sä se asigure ca, pe
teritoriile lor, lucrarile de constructii, de orice fel, sunt concepute si
reali%ate de o asemenea manierd, incat „sá nu compromitá securitatea
persoanelor, a animalelor domestice si a bunurilor".
Directiva se aplicd „produselor de constructii", prin care se inteleg
toate produsele care sunt reali%ate in vederea incorporarii lor in lucrari
de constructii — atat clddiri, cat si constructii ingineresti.
In ceea ce priveste exigentele esentiale, se mentionea%a ca, sub re
%erva unei intretineri normale a constructiilor, aceste exigente trebuie
respectate si asigurate pe o „duratd de viata re%onabild" din punct de
vedere economic.De asemenea, se presupune ca actiunile care se exercita
asupra constructiilor sunt, de reguld, previ%ibile.
Semnificatia termenilor este urmatoarea:
—Intre finere normal à: prin „intretinere" se inteleg o serie de masuri
preventive sau de alt fel, care permit constructiilor sa-si indeplineasca
toate functiunile pe durata lor de viata.
Este vorba, in special, de curatire, de asistenta tehnica, de lucrari
de vopsitorii, de reparatii, ca si de inlocuiri ale unor parti ale constructiei,
in ca%ul in care sunt necesare.
Intretinerea normald comportd, in general, inspectii, si lucrarile respec-
tive au in vedere si costul interventiilor necesare, inclusiv costurile indirecte.
 Utilizarea previizutii a unui produs : desemnea%ä rolul pe care
il jjoacä produsul in satisfacerea exigentelor esentiale.
Durata de viafii rezonabilii din punct de vedere economic este
perioada in care performantele constructiei sunt mentinute la un
nivel compatibil cu satisfacerea exigentelor esentiale.
0 duratä de viatä re%onabilä din punct de vedere economic
ppresupune luarea in considerare a tuturor aspectelor importante:
ccostul conceptiei, al executiei i al utili%ärii;
ccostul cau%at de imposibilitatea de utili%are;
riscurile i consecintele unei cedäri a constructiei pe durata sa
dde viatä i costul asigurärii care acoperä asemenea riscuri;
rrenovärile partiale anvisajate;
ccosturile inspectiilor, intretinerii i reparatiilor;
ccosturile de exploatare i gestiune;
aaspectele ecologice;
ccosturile demolärii i reciclärii materialelor.
Acfiuni — actiunile susceptibile de a compromite
conformitatea fatä de exigentele esentiale sunt exercitate de
agenfi care actionea%ä asupra intregii constructii sau asupra unor
pärti ale acesteia. Ace ti agenti sunt de naturä mecanicä, chimicä,
biologicä, termicä i electromagneticä.
b
Performanfe — expresia cantitativä (valoare, grad, clasä sau
nivel) a comportärii unei constructii (sau pärti ale acesteia) sau a
unui produs .
EXIGENTELE ESENTIALE IMPUSE CONSTRUCTIILOR:
1)rezistenta mecanicA $i stabilitatea;
2)siguranta in caz de incendiu;
3)igiena, sAnAtatea si mediul inconjurator;
4)siguranta in exploatare;
5)protectia contra zgomotului;
6)economia de energie si izolarea termicA.

11.2. Exigenta esentiala nr.1

Rezistenta mecanica si stabilitatea
Constructia trebuie conceputä i executatä astfel incat sarcinile
susceptibile de a actiona in timpul executiei i in timpul exploatärii sä
nu antrene%e niciunul din urmätoarele evenimente:
a)cedarea constructiei sau a unor pärti ale constructiei;
b)deformatii de o amploare inadmisibilä;
 c)avarierea unor pärti ale constructiei, ale
instalatiilor sau echipamentelor, ca urmare a deformatiilor
mari ale elementelor portante;
d)avarieri re%ultate din evenimentele accidentale,
disproportionate in raport cu cau%a lor initialä.
In fapt, enuntarea acestei cerinte aratä cä o constructie trebuie sä
fie fiabilä (sä pre%inte i sä mentinä in timp siguranta structuralä i
aptitudinea pentru exploatare), la actiunile agentilor mecanici (statice,
dinamice, i%olate sau combinate).
S
Semnificatia termenilor este urmätoarea:
Elemente portante = structura = ansamblu organi%at de pärti legate intre ele,
cconceput pentru a conferi constructiei re%istentä mecanicä i stabilitate.
Sarcini susceptibile de a se exercita asupra constructiei = actiuni sau
alte influente care pot sä antrene%e eforturi unitare, deformatii sau
ddegradäri ale structurii, pe durata executiei i utili%ärii.
Priibucire= diferite forme de cedäri, care invalidea%ä ipote%ele ce au stat
la ba%a determinärii stabilitätii, re%istentei mecanice sau aptitudinii pentru
exploatare a constructiei, sau care antrenea%ä o reducere importantä
a durabilitatii.
Avarii rezultand din evenimente accidentale, disproportionate in
raport cu cauza lor initialii% avariile suferite de clädire, importante in
raport cu cau%a lor initialä (provocate de evenimente —precum o explo%ie,
un oc, o supraincärcare sau o consecintä a unei erori umane) i care ar
fi putut fi evitate sau limitate färä a crea dificultäti tehnice insurmontabile
sau a antrena cheltuieli inacceptabile.
Principii de bazii pentru verificarea respectiirii exigentei
esentiale „rezistenta mecanicii ci stabilitatea"
Verificärile se ba%ea%ä pe conceptul de stare -limitä i sunt efectuate
cu modele de calcul adecvate, completate, dupä ca%, prin incercäri
experimentale.
Se presupune cä modelele de calcul sunt suficient de precise pentru
a prevedea comportarea structurii, tin5nd cont de calitatea minimalä a
executiei, de ipote%ele privind intretinerea, de „fiabilitatea" informatiilor
pe care este ba%atä conceptia.
Se recurge la incercäri experimentale atunci cand metodele de cal-
cul nu sunt aplicabile sau sunt necorespun%ätoare.
Avariile ce re%ultä din evenimente accidentale i sunt disproportionate
in raport cu cau%a lor initialä pot fi limitate sau evitate prin mäsuri ca:
— evitarea, eliminarea sau reducerea riscurilor la care poate fi
expusä structura;
 alegerea unei forme structurale mai puffin sensibile la riscurile
aavute in vedere;
in%estrarea structurii cu o ductilitate convenabild, pentru
absorbffie de energie.
Metode de verificare a rezistenfei mecanice ci a stabilitiifii
Stdrile limitd sunt situaffii dincolo de care exigenffele de performanffd
nu mai sunt satisfa',cute (la modul general).
Definiffia corespun%dtoare exigenffei nr.1 pentru stdri limitd este:
„Stare limitd" = o situaffie particulard a construcffiei (sau a unui
element sau parte a construcffiei), dincolo de care, sub efectul acffiunilor,
cel puffin unul dintre criteriile de performanffd, asociate exigenffelor de
performanffa de stabilitate, re%istenffa, ductilitate i rigiditate, nu mai este
satisfäcut, comparativ cu nivelul de performanffa stabilit prin proiectare
(de exemplu pierderea stabilit#ffii de ansamblu, ruperea unui element,
fisurarea excesivd a betonului).
Preci%dri:
— In sensul larg al noffiunii, cerinffa de „fiabilitate structurald" se
referd la toate subsistemele construcffiei (parffile componente) care pot fi
afectate de acffiunile agenffilor mecanici — i nu numai la structure (a a
cum se inffelege adesea).
Subsistemele construcffiei care pot fi afectate de acffiunile agenffilor
m
mecanici:
tterenul de fundare;
iinfrastructura (fundaffii directe, fundaffii indirecte, %iduri de sprijin);
ssuprastructura (elemente i subansambluri portante, verticale i ori%ontale);
eelemente nestructurale de inchidere;
eelemente nestructurale de compartimentare;
iinstalaffii diverse aferente construcffiei;
echipamentele electro-mecanice aferente clddirii .

Cerinfele de siguranfii structuralii ci de aptitudine pentru

exploatare pot fi formulate folosind patru exigenffe de performanffd,
definite prin noffiunile de :
a) Stabilitate
Prin aceasta se inffelege excluderea oricdror consecinffe defavorabile,
ccare ar putea re%ulta din:
deplasarea construcffiei ca un corp rigid (translaffie sau
rrasturnare), singurd sau impreund cu masivul de fundaffie;
deformaffii de ansamblu excesive (care modificd starea de
eeforturi i de deplasdri prin efecte de ordinul 2);
deformaffii locale excesive (flambajul sau voalarea unor
elemente).
b)Rezistentii
Prin aceasta se intelege excluderea oricdror avarii care s-ar putea
produce ca urmare a intensitatii eforturilor unitare intr-o sectiune sau
intr-un element al constructiei, a a cum acestea re%ultd din caracteristicile
mecanice i geometrice respective (tinand seama i de eventualele
degraddri in timp ale acestor caracteristici).
Re%istenta implicd:
* rezistenta ultimii - care se referd la capacitatea de re%istenta f#rd
atingerea sau depd irea stdrilor limitd ultime, in conditiile unor intensitati
de vdrf ale actiunilor;
* rezistenta in timp - care se referd la capacitatea de re%istenta la
diferite actiuni mecanice de duratd, f#rd aparitia unei modificari, in sens
defavorabil, in timp;
* rezistenta la priibu~ire progresivii - care se referd la capacitatea de re
%istenta f#rd atingerea ceddrii sau prdbu irii pe ansamblul clddirii, atunci
cdnd se produc ceddri locale (distrugeri, deformatii remanente mari etc.),
provenite din diferite cau%e (incdrcdri accidentale, explo%ii, incendii, ocuri
mecanice, incdrcdri repetate sau incdrcdri prelungite de duratd excesivd).
c)Ductilitate
Prin aceasta se intelege aptitudinea de deformare post-elastics (deformatii
specifice, rotiri) a elementelor, a p#rtilor de constructie sau a constructiei in
ansamblu, f#re reducerea semnificativd a capacitdtii de re%istentd ((n ca%ul
actiunilor statice) i f#rt reducerea semnificativd a capacitatii de absorbtie a
energiei ((n ca%ul actiunilor dinamice i al celor seismice).
d)Rigiditate
Prin aceasta se intelege capacitatea constructiei de a asigura
llimitarea:
deplasdrilor i deformatiilor excesive ale
structurii, ale elementelor nestructurale, ale
iinstalatiilor i echipamentelor aferente;
valorilor parametrilor raspunsului dinamic
(amplitudinile i aacceleratiile vibratiilor);
fisurarii-pentru elemente de beton, beton armat, beton precom-
primat i de %iddrie (limitarea numdrului de fisuri i a
deschiderii acestora).
In general, se definesc urmdtoarele stari limit-a:
a)Stiiri limitii ultime — sunt asociate cerintei de sigurantd
structurald i corespund valorii maxime a capacit-atii portante a constructiei
(sau a unei parti a acesteia).
 Dep-a§irea unei st-ari limit-a ultime conduce elementul de constructie
(subansamblul sau constructia in intregime)la diferite forme de cedare
structural-a (pierderea integrit-atii fi%ice ).
St-arile limit-a ultime sunt asociate exigentelor de performant-a de
sstabilitate §i re%istent-a:
a1 — starea limit-a ultim-a de stabilitate;
a2— starea limit-a ultim-a de re%istent-a.
Observa;ie: sub efectul actiunii seismice, satisfacerea cerintei de re
%istent-a trebuie s-a fie asociat-a, intotdeauna, §i cu satisfacerea cerintei
de ductilitate.
b)Stàri limità ale aptitudinii pentru exploatare (ale exploat-arii
normale) — sunt asociate cerintei de aptitudine pentru exploatare §i se
refer-a la utili%area normal-a a constructiei in raport cu functiuneaprev-a%ut-a
prin proiect.
Prin dep-a§irea uneia din aceste st-ari limit -a, elementul de constructie,
subansamblul sau constructia in intregime nu mai satisfac conditiile nor-
male de exploatare, ceea ce poate da na§tere unor consecinte negative,
ccu implicatii multiple:
implica;ii constructive : afectarea integrit-atii elementului de
constructie §i a elementelor al-aturate, a imbin-arilor dintre
acestea, sc-aderea durabilit-atii, distrugerea i%olatiilor,
modificarea pantelor etc.;
m
implica;ii tehnologice : impiedecarea function-arii normale a
utilajelor §i echipamentelor montate in cl-adire sau pe unele elemente
ale constructiilor;
c
implica;ii fiziologice : provocarea unor actiuni d-aun-
atoare s-an-at-atii sau cau%area unor sen%atii de disconfort (in special
in ca%ul vvibratiilor cu acceleratii sau amplitudini excesive);
implica;ii estetico-psihologice : producerea unor impresii
nepl-acute din punctul de vedere al aspectului exterior sau interior,
precum §ia sen%atiei de pericol.
Observa;ii : st-arile limit-a ale aptitudinii pentru exploatare sunt
asociate, de regul-a, cu exigenta de performant-a de rigiditate.
Pentru construc;iile obinuite , se au in vedere dou-a st-ari limit-a
ale aptitudinii pentru exploatare:
b1— starea limit-a de deformatie;
b2 — starea limit-a de fisurare.
Starea limit-a de deformatie trebuie satisf-acut-a pentru
toate categoriile de constructii §i pentru toate
materialele de constructii, in timp ce starea limit-a de
fisurare se refer-a numai la elementele de beton, beton
armat, beton precomprimat §i %id-arie.
 Pentru anumite constructii sau elemente de constructii, sterile limitd
aale aptitudinii de exploatare pot fi clasificate in:
stari limita ireversibile : raman dep# ite chiar dacd actiunile
care aau provocat atingerea lor sunt inlaturate;
stari limita reversibile : nu mai sunt dep# ite dacd actiunile
care au provocat atingerea lor sunt inlaturate.
De exemplu:
D
starea limitd de fisurare la elementele din beton precomprimat
(partial) este o stare limits reversibild, deoarece fisurile,
care sunt acceptate prin proiectare pentru intensitatea
maxima a incarcarilor utile, se inchid dupd ce varful de
sarcind a incetat sä mai actione%e asupra elementului
r
respectiv;
fisurarea unui panou de %iddrie sub efectul cutremurului (fisuri
inclinate sau in „X") este un proces ireversibil (fisurile nu se
inchid cand actiunea seismica incetea%d).
Se poate, deci, trage conclu%ia ca, din punctul de vedere al cerintei
de fiabilitate structurald, proiectarea repre%intd ansamblul demersului
conceptual, de alcdtuire generald de calcul i de detaliere constructive,
care are ca scop evitarea atingerii de catre constructie a starilor limits
sub actiunile agentilor susceptibili de a se manifesta in timpul executiei
i pe durata de exploatare.
eglementárile tehnice actuale referitoare la siguranta structurald
se ba%ea%d pe metoda starilor limita , in care se considerd ca siguranta
structurald este asigurata dacd valorile performantelor structurale
(efectele actiunilor)sunt inferioare valorilor functiilor limits (capacitatile
elementului sau ale constructiei in ansamblu).
Metoda curenta de evaluare a sigurantei, care sta la ba%a
reglementarilor europene (EUROCODE) i a celor romane ti, este
metoda coeficientilor partiali.
Aceastd metodd presupune ca:
A
performantele mecanice ale constructiei sau ale elementului de
constructie sunt calculate, pentru fiecare grupare de incarcdri, pe ba
%a valorilor de calcul ale incarcdrilor i cu coeficienti de grupare
c
corespun%atori;
valorile functiilor limits sunt calculate pe ba%a dimensiunilor no-
minale ale elementelor de constructie i cu valorile de calcul
ale re%istentelor materialelor (valori de „calcul"= valori de
proiectare).
Caracterul probabilistic al conceptului de fiabilitate structurala
Evaluarea performantelor a teptate necesita utili%area unor modele
ppentru cuantificarea elementelor care intervin in aceste operatii:
aactiunile agentilor mecanici;
proprietatile materialelor;
 comportarea elementelor de constructii de la solicitarea „%ero
" ppan-a la rupere;
comportarea structurii in ansamblu (structur-a i
elemente nestructurale).
Modelarea se ba%ea%-a pe concepte teoretice adecvate i pe re
%ultatele experiment-arilor.
Deoarece toate elementele mentionate mai sus au un caracter aleator
(variabil in sens statistic, pe multimea respectiv-a de elemente), atat
valorile functiilor de stare limit-a, cat i valorile performantelor a teptate
trebuie intelese in sens statistic adic-a asociate cu o anumit-a probabilitate
de a se reali%a.
Prin urmare, notiunea de fiabilitate structural-a nu poate avea un
caracter absolut (nu exist-a fiabilitate „cert-a").
Cu alte cuvinte, pentru orice constructie, exist-a — cu o probabilitate
mai mic-a sau mai mare — posibilitatea producerii unor avarii, prin
atingerea sau dep-a irea unor st-ari limit-a, pe timpul duratei de exploatare
prev-a%ute prin proiect.
Ca atare, fiabilitatea structural-a trebuie evaluat-a, prin probabilitatea
ca, pe toat-a durata de exploatare, r-aspunsul a teptat al structurii (al
elementului sau al constructiei), pentru toate grup-arile de inc-arc-ari, s-a
r-aman-a mai mic decat capacitatea respectiv-a .
In abord-arile curente, aceast-a probabilitate nu este explicit-a, ci re
%ult-a indirect din metodologia de modelare a inc-arc-arilor, a r-aspunsului
constructiei i a functiilor de stare limit-a.
Valoarea acestei probabilit-ati exprim-a, de fapt, nivelul (gradul) de fia-
bilitate al elementului sau constructiei pentru gruparea respectiv-a de inc-arc-ari.
Pentru grup-arile fundamentale de inc-arc-ari (cu caracter persistent
pe toat-a durata de exploatare), probabilitatea de atingere a st-arilor limit-a
de stabilitate i re%istent-a trebuie s-a fie extrem de redus-a, in timp ce
probabilitatea de atingere a diferitelor st-ari limit-a ale aptitudinii pentru
exploatare poate fi ceva mai ridicat-a.
Pentru grup-arile speciale de inc-arc-ari (cele care includ i inc-arc-ari
exceptionale, cum sunt cele datorate actiunii seismice) i numai pentru
anumite categorii de constructii, dep-a irea, in anumit-a m-asur-a, controlat-a
i locali%at-a a st-arii limit-a de re%istent-a i a unor st-ari limit-a ale aptitudinii
pentru exploatare, este acceptat-a cu o probabilitate relativ ridicat-a.
Avariere structuraki
Atingerea i/sau dep-a irea st-arilor limit-a conduc la degradarea fi%ic-a
a elementelor de constructie i, eventual, a constructiei in intregime, i se
materiali%ea%-a prin avariere (a a cum se tie, cerinta de fiablitate structural-a
poate fi formulat-a i ca „mentinerea integrit-atii fi%ice" — lipsa avariilor).
 Avarierea constructiilor se poate produce datorit# uneia sau mai
m
multora din urmdtoarele cau%e:
solicitari efective mai mari decat cele a§teptate (cele luate
in ccalcul la proiectare);
re%istente efective ale materialelor mai mici decdt cele luate in
calcul (cele garantate de producdtorul de materiale de
c
constructie);
degradarea in timp a proprietatilor fi%ico-mecanice ale
materialelor (coro%iunea otelului, carbonatarea betonului, putre%irea
llemnului etc.);
exploatarea constructiei in conditii improprii, mai severe
decat ccele prevd%ute prin proiect;
lipsa lucrarilor de intretinere §i reparatii curente.
Avariile suferite de o constructie sau de unele elemente sau p#rti ale
acesteia, caurmare a depa§irii st#rilor limit#, pot fi clasificate dupd cum urmea%r:
dde%ordini locale: — deformatii excesive,
vvibratii cu acceleratii §i amplitudini excesive,
degradarea elementelor nestructurale §i a
ffinisaj elor,
fisurarea elementelor structurale din beton
§§i %idarie;
avarii locale — depd§irea stgrilor limitd ultime
pentru unul sau mai multe elemente ale
constructiei (structurale sau nestructurale) f#rd a
fi afectatd integritatea aansamblului ;
avarii generali%ate —depd§irea starii limitd
ultimd, pentru un
numdr mare de elemente, ceea ce poate an-
trena prdbu§irea partiald sau totald a clddirii.
Prin proiectare se urmare§te ca nivelul de asigurare in raport cu
stdrile limitd (probabilitatea de depd§ire a unei stdri limitd) sä fie
diferentiat §i in functie de amploarea §i de gravitatea avariilor a§teptate
in ca%ul depd§irii st.rii limit'd respective.
In acest ca%, trebuie luate in considerare urmdtoarele elemente de
a
apreciere:
ccaracterul local sau generali%at al avariilor;
ffrecventa de aparitii pe constructii similare;
eefectul avariei asupra elementului de constructie;
importanta elementului avariat pentru integritatea ansamblului
c
constructiei;
importanta consecintelor avariei (materiale §i/sau umane §i
sociale).
Nivelurile de fiabilitate stabilite prin reglementgri repre%intd valori
minime, acceptabile pentru societate, iar respectarea lor prin proiectare
este strict obligatorie.
 Prin implicatiile lor asupra constructiilor, ele reflectä, in esentä,
capacitatea economicä a unei täri, intr-o anumitä perioadä.
In timp, de regulä, aceste niveluri minime prevä%ute in reglementäri
cresc, ca urmare a acumulärii unor noi cunostinte in domeniul stiintei si
tehnicii constructiilor, sau a cresterii resurselor economice ale
societätii.
Produse de constructii si caracteristicife for care satisfac exigenta
esentiafá nr.1
Directiva Europeanä pre%intä produsele sau familiile de produse care
pot fi livrate pe piatä si care contribuie la satisfacerea exigentei esentiale
nr.1 „Re%istenta mecanicä si stabilitatea".
Lista acestor produse serveste la elaborarea normelor si ghidurilor
de agrement tehnic european si nu este exhaustivä.
In ceea ce priveste caracteristicile enumerate pe listä se fac
uurmätoarele preci%äri:
tolerantele dimensionale trebuie sä fie luate in considerare
in rraport cu conceptia generalä;
dupä ca% (de exemplu pentru materialele plastice), este
bine sä se preci%e%e gama de temperaturi in care
ccaracteristicile sunt valabile;
durabilitatea indicä limita p-nä la care valorile
caracteristicilor sunt mentinute pe durata de viatä, tin-nd
cont de procesul natural de modificare a caracteristicilor,
exclu%-nd efectul actiunilor exterioare agresive.
In continuare, sunt pre%entate extrase din anexa la Documents
interpretatifs, 1993.
Unefe produse de constructii care inffuenteazá direct
rezistenta mecanicá si stabifitatea (extras)
1.Produse pentru %idärie
 2. .Produse din lemn pentru elemente structurale

3. .Beton si produse pentru beton(simplu, armat, precomprimat)

4. Produse pentru constructii metalice

5. Alte produse
 Lista produselor i caracteristicilor lor pertinente (anexä la
Documentele Interpretative la Directiva CEE) referitoare la exigenta
eesentialä nr.1 „Re%istenta mecanicä i stabilitatea" cuprinde i:
pproduse prefabricate pentru canali%äri, pentru apä i ga%;
eelemente metalice (scäri, galerii, pasärele, fatade);
ppanouri derivate din lemn;
eelemente de legätura mecanicä sau gujoane;
c
conectori;
aaditivi pentru betoane;
pproduse pentru consolidarea solurilor (de exemplu, geotextile);
produse pentru stabili%area solurilor (de exemplu, pentru
iinjectii sub presiune);
aancoraje in sol;
produse pentru constructii rutiere etc.
Este deosebit de important sä se remarce faptul cä se pre%intä
toate caracteristicile pertinente, care ar putea influenta negativ re%istenta
mecanicä i stabilitatea constructiilor.
Aceasta implicä responsabilitatea atat a furni%orilor, cat i a
proiectantilor i executantilor, neläsand loc la interpretäri.
Pentru studiul degradárilor constructiilor, aceastä modalitate
de pre%entare, la nivel european, a produselor i caracteristicilor lor apare
ca un instrument de primä necesitate, constituind baza de la care se
pleacá in evaluarea si expertizarea constructiilor.

11.3. Exigenta esentiala nr. 2

„Siguranta in caz de incendiu"
Constructia trebuie conceputä i executatä astfel incat, in ca% de incendiu:
C
stabilitatea elementelor structurale sä poatä fi pre
%umatä pe o pperioadä determinatä;
aparitia i propagarea focului i fumului in interiorul
constructiei ssä fie limitate;
ssä fie limitatä extinderea focului la constructiile invecinate;
ocupantii clädirii sä poatä päräsi teferi clädirea sau sä poatä fi
ssalvati in alt mod;
sä fie luatä in considerare securitatea echipelor de salvare.
Strategia este ba%atä, deci, in mod esential pe prevenire .
Directiva cuprinde aspecte privind capacitatea portantä a construc-
tiilor in ca% de incendiu, limitarea aparitiei i propagärii focului i fumului,
prevenirea aprinderii initiale, evacuarea ocupantilor etc.
 In ceea ce prive te produsele, se mentionea%-a c-a este in curs de
definitivare armoni%area in vederea evalu-arii modului de reactie la foc a
acestora (experiment-ari la scar-a natural-a sau in laborator, in corelare cu
scenariile de incendiu reale).
Criteriile de apreciere sunt: inflamabilitatea, debitul calorific, vite%a
de propagare a fl-ac-arilor, cantitatea de fum, ga%ele toxice, formarea de
pic-aturi sau particule inflamate.
Produsele de constructii pot fi compuse din materiale omogene
ssau compo%ite:
produse pentru pereti, plafoane, plan ee, inclusiv acoperirile de
s
suprafat-a;
eelemente de constructii;
pproduse incorporate in elemente de constructii;
eelemente de tev-arie i de conducte, inclusiv i%olarea exterioar-a;
produse pentru fatade sau pereti exteriori, inclusiv straturile de i%olare.
Criteriile de baz~ pentru caracterizarea rezisten;ei la foc a unui
pprodus (exprimate in minute):
ccapacitatea portant-a;
eetan eitatea;
i%olarea termic-a.
Simboluri utili%ate:
R-pentru capacitatea portant-a (re%istenta);
E-pentru etan eitate; I-
pentru i%olare termic-a.
D
Diferitele clase sunt exprimate dup-a cum urmea%-a:
Pentru elementele structurale:
P
„Timp — REI" = timpul minimal in care
toate criteriile (capacitate portant-a, etan
eitate i i%olare) ssunt satisf-acute
„Timp — RE" = timpul minimal in care
criteriile de capacitate portant-a i etan
eeitate sunt satisf-acute
„Timp — R" = timpul minimal in care
criteriul de capacitate portant-a este
r
respectat.
Pentru elementele nestructurale:
P
„Timp — EI" = timpul minimal in care
criteriile de etan eitate i de i%olatie sunt
satisf-acute
s
„Timp — E"= timpul minimal in care
criteriul de etan eitate este satisf-acut.
Pa ii sunt dati in minute, indicand timpul in care criteriile sunt
 30

satisf-acute, respectiv:15', 20', 30', 45', 60', 90', 120', 180', 240', 360'.
 Se pot, deci, defini urmätoarele clase:
S

REI 15, REI 30, REI 45,

HH.
H
RE 15, RE 30; R 15, R
30
H
H..

Astfel, un element de constructie pentru care capacitatea portantä

este de 155 minute, etan eitatea de 80 minute i i%olarea termicä de 42
minute, este de clasä R 120/RE 60/REI 30.
Un element de constructie care are capacitatea portantä (la
experimentare) de 70 minute i o etan eitate de 35 minute va fi de clasä
R60/RE30 .
IIn directive se tratea%ä aspecte privind:
Elementele structurale färä functie de compartimentare (grin%i,
stalpi)
ccare au clasele R15, R20, R30, R45.R60, R90, R120, R180, R240.
Elementele structurale care au i functie de compartimentare.
Criterii:REI, RE, REI-M (M-in ca% de oc mecanic)-varia%ä de la 20
lla 240.
Produse i sisteme destinate a proteja elementele sau pärtile de
c
constructie:
pplafoane suspendate;
iimbräcäminti, tencuieli i ecrane de protectie.
Produse pentru elemente nestructurale:
P
ppereti despärtitori (inclusiv cei vitrati) - E, EI, EI-M;
fatade, pereti
exteriori (inclusiv
cei vitrati) E 15
30 60 90 EI 15 30
660 90;
„membrane de plafon" (plafon care pre%intä re%istentä la foc
intrinsecä, independent de elementele situate deasupra, deci diferite
dde plafoanele suspendate);
plan ee „suprapuse" (utili%ate impreunä cu un plan eu structural,
ssituat dedesubt);
u i i voleti re%istente la foc i dispo%itivele lor de inchidere
EI 15 ........... 240
2
E 15 ............. 240;
u i de ascensoare (inclusiv
pärtile vitrate) E 15
90
9
EI.......... 15......... 90;
i
inchideri de pasaje (treceri) pentru scäri rulante;
rrosturi de penetrare pentru cable i canali%äri;
cconducte tehnologice;
emineuri.
 3
30

Sisteme de ventilatie:
S
cconducte de ventilatie;
c
clapete.
Instalatii tehnice.
 Produsele sunt, uneori, autori%ate pentru o utili%are normalä, dar
aceasta nu include automat durabilitatea performan-telor in materie de
siguran-tä in ca% de incendiu (de exemplu, produsele sensibile la influen-ta
mediului-efectele intemperiilor, efectele chimice - cum sunt produsele
ignifuge; inchiderile mobile — dacä nu se inchid in timp normal pre%intä
risc in ca% de incendiu).
Pentru evaluarea duratei de via-tä se utili%ea%ä metode ca:
P
iincercäri in care intervin procedurile de spälare i curä-tare;
iincercäri de expunere la intemperii de scurtä i lungä duratä;
iincercäri mecanice (incercäri de inchidere, de vibra-tii, de impact);
incercäri de coro%iune.
Indica-tiile despre durata de via-tä a unui produs nu pot fi interpretate
ca o garan-tie datä de fabricant, dar pot constitui o modalitate de a alege
un produs adecvat, pe ba%a duratei de via-tä re%onabile din punct de vedere
economic.

11.4. Exigenta esentiala nr.3

„Igiena, sanatatea li mediul inconjurator"
Construc-tia trebuie conceputä i executatä astfel incat sä nu cons-
titue o amenin-tare pentru igiena sau sänätatea ocupan-tilor sau a vecinilor,
pprivind, in special:
ddegajarea de ga%e toxice;
ppre%en-ta in aer de particule sau ga%e periculoase;
ppoluarea sau contaminarea solului;
eemisia de radia-tii periculoase;
defecte in evacuarea apelor, a fumului sau a de
eurilor solide ssau lichide;
pre%en-ta umiditä-tii pe pär-ti ale construc-tiei sau pe
suprafe-te interioare construc-tiei.
Sunt tratate urmätoarele aspecte:
S
mediul interior;
m
aalimentärile cu apä;
eevacuarea ga%elor u%ate;
eevacuarea de eurilor solubile;
mediul exterior.
Respectarea exigen-tei nr.3 este asiguratä i printr-o serie de mäsuri
c
conexe:
cconcep-tia generalä i detaliatä a construc-tiei, execu-tia i intre-tinerea,
proprietä-tile, performan-tele i utili%area produselor de
construc-tii.
 Sunt tratate, me larg, toate commonentele — smre exemmlu, mentru mediul
interior: calitatea aerului, umiditatea, %gomotul, eclerajul, mediul termic.
In ceea ce mrive te merformantele mroduselor de constructii, in
mäsura mosibilitatilor, caracteristicile acestora trebuie descrise in termeni
de merformantä.
11.5. Exigenta esentiala nr.4
„Siguranta in exploatare"
Constructia trebuie concemutä i executatä astfel Inc-t exmloatarea
(utili%area) sau functionarea ei sä nu mre%inte riscuri inaccemtabile de
accidentäri ca: alunecäri, cäderi, ocuri, arsuri, electrocutäri sau räniri ca
urmare a unor exmlo%ii.
Acesta exigentä se referä, deci, la 3 familii de riscuri:
alunecäri, cäderi, ocuri;
arsuri, electrocutäri, exmlo%ii;
accidente legate de vehiculele in mi care.

11.6. Exigenta esentiala nr.5

„Protectia contra zgomotului"
Constructia trebuie concemutä i executatä astfel Inc-t %gomotul
mercemut de cätre ocumanti sau de cätre mersoanele care se aflä in
amromiere sä fie mentinut la un nivel mrin care nu este amenintatä
sänätatea i sä mermitä oamenilor sä doarmä, sä se odihneascä i sä
munceascä in conditii satisfäcätoare.
Protectia contra %gomotului se referä la urmätoarele asmecte:
mrotectia contra %gomotului aerian, mrovenind din
exteriorul constructiei;
mrotectia contra %gomotului aerian, mrovenind din alt smatiu
inchis;
mrotectia contra %gomotului mrodus de ocuri;
mrotectia contra %gomotului mrodus de echimamente;
mrotectia contra %gomotului reverberat excesiv;
mrotectia mediului contra %gomotului emis de surse exterioare
constructiei sau legate de constructie.
Promrietäti acustice:
Volum V m3
Arie S m2
Arie de absorbtie echivalentä A m 2
Durata de reverberatie Ts
Nivelul mresiunii acustice L dB
 Evaluarea proprietätilor acustice ale produselor implicä definirea
urmätoarelor proprietäti:
i%olarea acusticä;
absorbtia (sau reflexia) acusticä;
radiatia acusticä;
amorti%area.
Dupä tipul de produs i utili%area sa, se iau in considerare:
dimensiunile;
densitatea;
elasticitatea;
rigiditatea dinamicä;
re%istenta la „scurgerea"
aerului. Familii de produse:
ferestre i vitraje;
u i;
imbräcäminti de sol, dale flotante;
produse pentru ecrane anti%gomot;
echipamente hidraulice.

11.7. Exigenta esentiala nr.6

„Economia de energie li izolarea termica"
Constructia, precum i instalatiile sale de incäl%ire, de
conditionare i ventilare trebuie sä fie concepute i executate astfel
incat consumul de energie necesar pentru exploatare sä rämanä moderat,
avand in vedere conditiile climatice locale, färä sä fie afectat
confortul termic al ocupantilor.
In Directivä, sunt tratate pe larg aspecte privind cerintele
utili%atorilor (evaluarea confortului termic, atat vara, cat i iarna, evaluarea
necesitätilor de apä caldä, calitatea aerului in interior sau necesitäti de
ventilare ), ca i cerintele de economie de energie (coeficientul de
transmisie termicä-sau nivelul de i%olare termicä al anvelopei-evaluarea
permeabilitätii la aer, sisteme de ventilare mecanicä, randament nomi-
nal al sistemelor de incäl%ire i räcire).
Produsele ~i caracteristicile lor, in raport cu exigenta esentialä nr.6:
* Produse:
materiale pentru straturi de finisaj;
mortare, ipsos i tencuieli;
betoane de toate tipurile;
 lemn, materiale pe ba%a de lemn, piatrd naturald etc.;
pietris, nisip, pam5nt;
sticld, plastic, metal;
materiale de i%olare termicd.
* Ansamblul de caracteristici pentru materiale este urmdtorul:
mass volumetricd, geometrie, stabilitate
dimensionald;
conductivitate termicd sau re%istenta termicd
pentru mai multe conditii de umiditate;
cdldurd masicd;
coeficient de dilatare termica;
coeficient de inertie termicd;
transmisie de energie solard;
re%istenta la difu%ia vaporilor de apd;
coeficient de dilatare hygricd;
coeficient de dilatare hygroscopicd;
coeficient de absorbtie de apd;
permeabilitate la aer;
caracteristici mecanice: re%istenta la compresiune, re%istenta
la tractiune, modul de elasticitate, coeficient Poisson;
emisivitatea pentru radiatii de unde lungi;
transfer de umiditate;
re%istenta la ploaie torentiald;
permeabilitate la aer;
suprafatd utild si caracteristici de debit pentru deschideri de
ventilatie.
 III. FACTORUL TIMP IN CONCEPTIA
SI COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR

III.~ . Importanta factorului timp in conceptia

si comportarea constructiilor
Factorul timp se referä la toate elementele care concurä la procesul
de constructie:
actiunile ce se exercitä asupra constructiilor, inclusiv sub
aspectul istoriei lor;
conditiile de mediu;
proprietätile materialelor i elementelor de constructie;
interactiunea dintre constructie i mediul inconjurätor;
conditiile de exploatare i intretinere in vederea mentinerii
performantelor.
Este inclus, aici, evident, i conceptul de durabilitate.La reali%area
unei constructii va trebui sä se dispunä de materiale durabile i de sisteme
constructive durabile.
Relevarea importantei factorului timp in conceptia i comportarea
constructiilor implicä i o pregatire profesionala corespunzatoare a
inginerilor ci arhitectilor constructori.
Inginerii proiectanti i arhitectii, ca i cei ce lucrea%ä in executie sau
asigurä exploatarea constructiilor vor trebui sä- i insu eascä notiuni din
disciplinele care concurä la asigurarea durabilitätii: tiinta i ingineria
materialelor, reologia i comportarea in timp a materialelor de constructii,
actiunile fi%ice, chimice i biologice i efectele lor.Va trebui sä se schimbe
mentalitatea in favoarea atitudinii de concepere a unor constructii durabile.
Conceptul de arts de a construi exprimä foarte bine efortul de de
%voltare a omului in spatiu, spatiu supus fortelor naturii, cu care omul
este obligat sä se acomode%e.
Patologia constructiilor are ca obiectiv in%estrarea inginerilor i
arhitectilor cu cuno tintele necesare pentru a putea examina i evalua
starea de degradare i a lua mäsuri tehnico-economice de reabilitare
corespun%ätoare.
 De-a lungul istoriei, oamenii au construit pentru nevoile lor de viata,
dar i pentru a- i proiecta epoca in viitor, constructiile devenind, prin
firea lucrurilor, adevärate jaloane ale timpului, märturii ale spiritului crea-
tor al omenirii.
A sosit momentul sä ne punem intrebarea in ce masurd conven-
tionalismul actualelor metode de calcul, utili%ate in proiectarea curent-a,
nu a creat, in munca de %i cu %i, un schematism ablonard i periculos,
prin care ne-am parali%at capacitatea de a anali%a, a intelege i a trata in
mod corespun%ator constructia la scara sa reald, desprinsä din plan a
proiectantului, trecuta in momentul implementarii ei in naturd i läsatä
apoi, in timp, pe amplasamentul ei.
Sä ne punem, deci, intrebarea, in cate dintre ca%urile re%olvate in
activitatea noastra am avut i raga%ul de a medita asupra faptului ca i
timpul este el $nsu~i o solicitare esenfiali in viafa unei construcfii, care
ii conditionea%d buna comportare i siguranta in exploatare.
A a cum s-a aratat, constructia, odata intratä in exploatare, se aflä
in relatie directä cu mediul inconjurätor, care creea%d asupra ei un sistem
de solicitäri, ce se adauga acelora ce re%ultä din programul functional.
Asistam la o suits de evenimente de solicitare, avand drept re%ultat
o continua transformare a caracteristicilor de capacitate portant-a i de
deformare a sistemului structural i constructiv.
Tocmai aceasta perioadd i ceea ce se intamplä in acest timp cu
constructia proiectata se gäsesc in afara oricarui control, f#rd luarea in
considerare, prin calcul, a durabilitätii, de i este evident ca resursele
totale la care constructia face apel in momentul unor solicitäri de exceptie
sunt legate direct de tot ceea ce constructia a consemnat, ireversibil,
datorita evenimentelor prin care a trecut anterior.
Admitand ca o constructie este un mecanism complex care
consemnea%d permanent consecintele exploatarii ei i ca pentru fiecare
eveniment de solicitare trebuie sä o judecam dupd varsta ei (intelegand
prin aceasta variatia in sens negativ a caracteristicilor ei), vom putea
intelege cat de putin cunoa tem, in realitate, despre constructiile
proiectate, in contextul schemati%ärilor conventionale.
Apare evident ca raspunsul constructiei —in ceea ce prive te re%istenta
i stabilitatea — sub actiunea unei sarcini accidentale sau exceptionale va fi
diferit de cel anticipat la proiectare, din urmätoarele cau%e:
starea de solicitare anterioard a constructiei a creat, in mod
aleatoriu, o variatie a distributiei rigiditätilor in cadrul ansamblului
structural i constructiv, fatä de considerentele de proiectare i
fatä de momentul „t0", care marchea%d intrarea constructiei in
exploatare;
procesul de adaptare la teren a constructiei impune o noud
formula de echilibru general al ansamblului, prin redistribuiri
succesive;
 materialele componente sufera o variatie a caracteristicilor fi
%ico-mecanice in limite apreciabile, ca urmare a „stresarii" lor pe
intervale mari de timp, putandu-se vorbi de o pierdere a calitatilor
initiale, prin efectul de oboseala insumata, chiar i in ca%ul unor
solicitari cu regim static i constant (atat caracteristicile de re%istenta,
cat i cele de deformare post-elastica);
solicits rile seismice anterioare creea%a o stare de
microfisurare in masa a elementelor componente, ceea ce
provoaca o depreciere a calitatilor acestora;
mediul inconjurstor impune constructiilor o permanents
stare de solicitare, ca urmare a proceselor intretinute de coro
%iune i biodegradare, ceea ce conduce la deteriorarea
caracteristicilor initiale.
Putem vorbi, f#ra exagerare, de un „consum de siguranta", care se
produce in timp, pe parcursul exploatarii constructiei.Problema se
complicd in momentul in care ne propunem sa cuantificam acest proces
de „degradare a sigurantei in timp".

111.2. Exemple referitoare la influenta factorului timp

asupra structurilor din beton armat
(incarcari de lunga durata sau repetabile in timp)
Crecterea in timp a deforma;iilor de compresiune ale betonului
datoritä curgerii lente poate fi privita ca o reducere treptatä a
rigiditätii elementelor structurale.In primul rand, putem vorbi de
efectefavorabile (in ca%ul solicitarii de deformatii impuse — tasäri de
rea%eme, variatii de temperaturä) c-nd eforturile — direct
proportionale cu rigiditatea betonului — scad o data cu reducerea
rigiditatii.Sunt, insä, i efecte defavorabile, de amplificare a
eforturilor, acolo unde mic orarea rigiditätii expune elementul la
eforturi suplimentare, adicd la elemente comprimate, cu coeficienti
ridicati de %veltete, la care intervin efecte de ordinul II.
In afara stalpilor %velti, fenomenul e interesant i pentru pläcile
curbe subtiri (una din cau%ele prabu irii acoperi ului halei de sport din
Cluj-Napoca).
Oboseala statics a betonului apare la elementele de beton
comprimate, la care efortul unitar de conpresiune are valori mari,
prea apropiate de re%istenta de calcul (din cau%a nereali%ärii, la
executie, a märcii de beton sau din cau%a unor supraincarcari de lungä
durata in procesul de exploatare). Starea de microfisurare verticalä a
betonului sub actiunea eforturilor de compresiune se de%voltä in
timp i, in consecinta, re%istenta la compresiune a betonului scade,
in loc sä creasca in timp, ajungandu-se chiar la cedare.
 Exemplu: ruperea unor stalpi interiori i präbu irea %onei de plan ee
aferente la un depo%it comercial cu plan ee monolite in Fägära (aici s-
au acumulat ambele cau%e:nereali%area märcii de beton i depä irea de
cätre beneficiar a incärcärilor utile pe plan ee).
Ac;iunea in timp a unor inceirceiri repetate cu un numeir
redus de cicluri (deci, nu obosealä), care produce fenomene
defavorabile .
Exemple:silo%urile de cereale cu celule cilindrice : fluctuatiile
efortului de intindere din peretii celulelor, din cau%a incärcärilor i
descärcärilor repetate, au condus la o deteriorare progresivä a aderentei
dintre armäturi i beton, avand drept consecintä alunecarea barelor de
armäturä in beton, ceea ce a generat fisuri verticale in peretii celulelor
(exemplu :la silo%ul de la Bucu, avariile au fost mult mai pronuntate la
celulele de manevrä pentru uscätorul de cereale, la care incärcärile i
descärcärile s-au fäcut intr-un ritm mult mai mare decat la celelalte celule).
Comportarea la inceirceiri repetate a imbineirilor umede la
grin%ile de rulare prefabricate: articulatiile plastice (admise la
proiectare la imbinäri) s-au deteriorat, provocand avarii.
Ca o concluzie generalá, in ceea ce priveste constructiile de
beton armat si beton precomprimat, influenta incärcärilor de lungä
duratä i repetabile in timp constituie o problemä care depä e te cadrul
unor studii teoretice.

Durabilitate-mentenabilitate
Durata de serviciu a constructiei se poate proiecta cu o bunä
aproximatie, prin impunerea unor mäsuri la conceptie, proiectare,
executie i exploatare, astfel incat sä se cunoascä nivelul degradärilor
admisibile panä la prima reparatie, sä se programe%e intretinerea,
reparatiile, consolidärile sau moderni%area, comportarea in timp a
constructiei.
Pentru atingerea de%ideratelor mentionate trebuie introdus, sub
diferite forme adecvate, un nou criteriu, i anume criteriul de durabilitate .
In primul rand, din conceptie, este necesarä conformarea structurii
din punct de vedere al durabilitatii, adicä, in special, alcätuirea structurii din
elemente adecvate exploatärii in medii coro%ive.Trebuie avute in vedere:
procesul de penetrare a agentilor coro%ivi in beton;
carbonatarea betonului;
actiunea compu ilor a%otului i sulfului;
actiunea produsä de inghet-de%ghet;
actiunea apelor deduri%ate ((n pre%enta bacteriilor anaerobe i
aerobe);
 efectul uleiurilor;
actiunea ben%inelor;
actiunea ba%elor (Na OH, KOH).
Trebuie impuse cerinte de calitate pentru executant i conditii de
exploatare i intretinere pentru utili%ator.
Ca masurd a durabilitätii se poate adopta notiunea de fiabilitate —
probabilitatea ca o lucrare de constructii sä- i indeplineascd, in mod adecvat,
misiunea pentru care a fost reali%atd, cel putin un timp dat.
Un alt concept ce caracteri%ea%d produsele de constructii este
mentenabilitatea , insu ire care pre%intä doud aspecte:
calitativ — aptitudinea constructiei de a fi
supravegheatd, intretinutd i reparatd;
cantitativ — probabilitatea repunerii in stare de
functionare, la aparitia unui defect.
Operand cu aceste notiuni i introducandu-le in practica de
proiectare, executie i exploatare, viata constructiilor poate fi märitä
considerabil.

111.3. Clasificarea agentilor ce actioneaza

asupra constructiilor
Agentii care actionea%a in timp i pot influenta performantele
constructiilor se clasificd dupd naturd i origine, caracteri%andu-se prin
marimi fi%ice, in functie de amplasamentul constructiei, forma ei,
destinatia, modul de concepere i exploatare.
Exemplificativ, in tabelul 1, se pre%inta unele categorii de agenti
care trebuie avuti in vedere la intocmirea specificatiilor de performanta
pentru clddiri.
Terminologie:
Utili%ator — personal uman (ocupant, vi%itator, lucrdtor etc.), animale,
obiecte (materii prime, materiale i produse finite), procese
de productie i fluxuri tehnologice.
Exigenta utili%atorului — enuntarea unei necesitati fata de clddirea
(constructia) ce trebuie utili%atd.
Conceptul de performanta — concept ce consta in abordarea sistemica i
globald a problematicii obtinerii calit-tii in proiectarea,
executarea i exploatarea constructiilor, plecand de la activitatile i
exigentele utili%atorilor, in mod independent de mijloacele
materiale i solutiile folosite, punand un accent deosebit pe
comportarea in exploatare a constructiilor.
 Cerinta de calitate — exprimarea calitativd a caracteristicilor
clddirii (in ansamblu, sau a p#rtilor componente), pe care
aceasta trebuie sd le indeplineascd pentru a satisface exigentele
utili%atorilor, tinand seama de diver ii agenti care actionea
%a asupra constructiei.
Agent — factor care actionea%a asupra clddirii (constructiei) sau a
diverselor sale parti componente.
Actiune — influenta exercitatd de un agent asupra constructiei.
Efect — re%ultatul unei actiuni.
Conditie tehnicd — exprimarea i detalierea, in termeni tehnici de
performantd, a cerintei de calitate.
Criteriu de performantd — caracteristicd ce trebuie luatd in considerare la
detalierea i cuantificarea conditiilor tehnice, in cantitdti
numite „nivele de performanta".
Nivel de performantd — valoare impusd pentru un anumit criteriu de
performantd, in functie de conditiile tehnice i de influenta
agentilor care actionea%a asupra constructiilor.
Performantd — comportarea unui produs in raport cu utili%area sa.Prin
produs se intelege constructia, in ansamblu, sau orice parte a
ace steia.
Clddire — constructie, avdnd ca scop reali%area unor spatii inchise, ce
addpostesc activitati umane i/sau procese tehnologice.
Element component — produs reali%at ca unitate distinctd, destinat a fi
incorporat in clddire pentru a indeplini una sau mai multe
activitati specifice.
Subsistem al clddirii — grupare de elemente componente care
indeplinesc impreund mai multe functiuni necesare satisfacerii
exigentelor utili%atorului.
Ansamblu — reunirea mai multor elemente componente, care asigurd reali
%area unor functiuni.
Tabelul 1 exemplificd agentii care actionea%a asupra clddirilor,
natura i originea lor. Ace ti agenti actionea%a la intervale de timp oarecare,
in functie de mediul natural, mediul industrial, din interiorul i exteriorul
clddirilor, i pot cau%a degraddri importante ale constructiilor.
 ~~. DURABILITATEA SI DEGRADAREA
CONSTRUCTIILOR DIN BETON

~~.1. Durabilitatea betonului

Preocupärile privind durabilitatea betonului armat au apärut, practic,
o datä cu observarea comportärii in timp a constructiilor i cu constatarea
unor degradäri premature ale constructiilor din beton armat aflate in diferite
medii.
Deja, la nivelul anilor '50, existau studii referitoare la patologia
betonului armat.
Importanta durabilitätii este legatä de douä aspecte:
durabilitatea in relatie directä cu siguranta structuralä,
ratiuni economice: o constructie durabilä repre%intä, prin
ansamblul duratei de viata, cea mai bunä investitie (cca 40% din
totalul productiei de materiale de constructii, in tärile de%voltate,
se indreaptä cätre operatiile de reparare/intretinere).
Durabilitatea nu apare explicit, ca o exigentä fundamentalä in
Directiva CEE.Dar, avänd in vedere cä exigentele esentiale sunt functii
de timp (trebuie indeplinite in orice moment al duratei de viatä a
constructiei), se poate afirma cä durabilitatea este o infä urätoare a unor
cerinte esentiale, sau chiar, un de%iderat fundamental.
In EUROCODE nr.2-cap.4.1 — Proiectarea structurilor din beton —
se define te durabilitatea astfel: „Cerinta pentru care o structurä are o
durabilitate adecvatä in timpul duratei de serviciu este ca aceasta sä- i
indeplineascä functionalitatea, cu asigurarea re%istentei i stabilitätii, farä
pierderi semnificative ale functionalitätii, in ca%ul unei mentenante u%uale".
Preocupärile din ultimii ani, pe plan international, pentru durabilita-
tea constructiilor din beton au cäpätat o amploare färä precedent.
Studierea durabilitätii constructiilor necesitä cuno tinte multidisci-
plinare, de la chimia materialelor, comportarea elementelor de diferite tipuri
de solicitäri, panä la tiintele fundamentale sau aplicative. Se utili%ea%ä tehnici
sau metode de experimentare din ce in ce mai performante i complexe
pentru cercetärile de laborator i pentru investigarea unor constructii existente.
 Cuantificarea factorilor care influentea%ä durabilitatea apare
specificatä la nivelul reglementärilor internationale de executie. In ca%ul
examinärii constructiilor existente, nu existä insä relatii directe, care sä
indice influenta stärii de degradare asupra caracteristicilor specifice,
necesare anali%elor structurale.
Un aspect semnificativ il constituie faptul cä durabilitatea
constructiilor de beton armat sau precomprimat nu este consideratä o
problemä numai in ca%ul mediilor agresive, ci i in ca%ul mediilor
„curente", in care se gäsesc cele mai multe dintre constructii i la care
s-au inregistrat, de asemenea, fenomene ingrijorätoare.
In Schemal se pre%intä o sinte%ä a fenomenelor care caracteri%ea%ä
durabilitatea constructiilor din beton armat, a a cum re%ultä la nivelul
unor propuneri ale Comitetului European al Betonului.
Procese fizice, chimice, biologice ci agresivitatea mediului
Procesele fi%ice chimice i biologice se datorea%ä, in special,
actiunii mediului.
Schema 2 pre%intä relatiile dintre factorii care influentea%ä
durabilitatea betonului.
Degradarea betonului nu are, in mod practic, niciodatä o singurä cau
%ä;de aceea, clasificarea proceselor de deterioarare trebuie fäcutä cu
prudentä.
Evident, tipul i gradul proceselor de degradare pentru beton (fi%ice,
chimice, biologice), ca i pentru beton armat (coro%iunea)influentea%ä,
in sens negativ, re%istenta i rigiditatea materialelor i elementelor ce
compun structura constructiilor.
Mecanismele de migrare a substantelor in interiorul betonului.
intelegerea fenomenelor de migrare a substantelor/solutiilor
in masa betonului este esentialá pentru stabilirea mecanismelor si
proceselor care influenteazá durabilitatea.
In Schema 3 se pre%intä interdependenta factorilor care intervin in
relatia mediu/structurä (element).
Transportul apei, ga%elor, solutiilor, in interiorul elementului de
beton este dependent de porii elementului i de fisuri.
Betonul poate suferi reduceri de durabilitate prin:
a)procese fi%ice — fisurare, inghet, de%ghet, ero%iune;
b)procese chimice (atacul substantelor chimice), procese biologice.
 Particularitiitile betonului armat, in ceea ce privete
durabilitatea
Betonul armat pre%intä probleme legate de :
protectia armaturilor;
mecanismele coro%iunii;
protectia contra coro%iunii;
carbonatarea;
penetrarea clorurilor;
coro%iunea betonului armat;
coro%iunea la nivelul fisurilor si influenta lor;
efectul coro%iunii;
grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor;
permeabilitatea betonului;
continutul si tipul de ciment;
mediul.

W.2. Degradarea betonului simplu

a) Procese fizice
Fisurarea - in Schema 4 este data o clasificare a fisurilor care
influentea%a durabilitatea betonului.
Cau%ele fisurtrii betonului sunt multiple si ele apar atunci c-nd o
solicitare, la care este supus betonul, depaseste re%istenta de Intindere a
acestuia.
Din Schema 4 se observe ca mecanismele de fisurare a betonului sunt
intrinseci (cau%ate, de exemplu, de contractia la uscare, contractia datorita
temperaturii, contractia plasticd a betonului neint#rit) si extrinseci (avand
cau%e exterioare ca, de exemplu, supraincarcari, oboseald la actiuni repetate,
variatii de temperaturd, deplasari Impiedicate, vent, cutremure etc.).
—Fenomenul de inghet-dezghet (schema 5 )
In ca%ul inghetarii apei, in porii materialelor de constructii — cum
ar fi pasta de ciment — urmatoarele procese fi%ice sunt importante:
cresterea volumului cu 9%, prin tran%itia de la apd la gheatd;
evaporarea unei cantitati Insemnate de apd (prin trecerea de la
gheata la apd );
reducerea energiei potentiale a porilor „cu apd" si o
reducere a punctului de inghet;
difu%ia apei Inca neinghetate, din porii mai mici in
cei mari.
Observatie: Se atrage atentia asupra substantelor ce reali%ea%d
topirea ghetii de suprafatd; ele pot produce o crestere substantiald a
temperaturii la suprafata betonului, diferenta de temperaturd Intre interior
si exterior ducand la fisurarea betonului.
 Substanta cea mai des folositd fiind NaCl, intervine i actiunea
chimicd a clorurilor asupra betonului.
b)Procese chimice (pentru constructii de beton armat situate in medii
agresive)
Actiuuea acizilor asupra betouului lute,' rit
Aci%ii transformd toti compu ii de calciu (hidroxidul de calciu,
hidrosilicatul de calciu) in sdruri de calciu.
Acidul clorhidric produce NaCl, care e foarte solubild.
Acidul sulfuric produce sulfatul de calciu, care precipitd ca ghips.
La fel actionea%a i aci%ii organici.
Rezultatul actiuuii acizilor : distrugerea capacitdtii de legdturd a
cimentului.
Actiuuea sulfatilor
Sunt pre%enti in soluri, in apele freatice de suprafatd i in apele
industriale; repre%intA unii din cei mai agresivi ioni.
Intr-o clasificare a celor mai agresivi factori care produc degradarea
betonului, sulfatii se situea%d pe locul al doilea, dupd coro%iunea
armdturilor.
Infrastructurile clddirilor, cu fundatii de beton slab, situate in soluri
ce contin sulfati, sunt foarte sensibile la actiunea acestor ioni
agresivi.Betonul are un aspect albicios, degradarea incepand cu muchiile
elementelor, apoi fisuri i exfolieri progresive (fenomene de expansiune).
Actiunea sulfatilor cu alti constituenti ai pietrei de ciment provoacd
formarea ghipsului:
SO42- + Ca(OH)2 +2H20 = (CaSO4) x 2H20 Ghips + 20H-
Deoarece este o relatie directd intre permeabilitate i factorul
A/C, se recomandd :
A/C 0, 6 pentru agresivitate slabd;
A/C 0, 5 pentru agresivitate moderatd;
A/C 0, 4 pentru agresivitate ridicatd.
Se mai limitea%d aluminatul tricalcic (pans la 5% i chiar 3%) i se
recomandd cimenturile cu adaos de %gurd.
Actiuuea substautelor alcaliue
• Reactii alcalino-silicate: silicatii continuti in agregate pot fi
atacati de solutiile alcaline re%ultate din formarea gelurilor alcalino-
silicate, ceea ce duce la distrugerea betonului in pre%enta unei cantitati
suficiente de apd.
Principalul parametru ce influentea%a este reactivitatea agregatelor
care contin silicati ((n principal).
 • Reactii alcalino-carbonatate: mineralele ce contin carbonat pot fi
susceptibile la atacuri alcaline, ducand la fisurare.
c) Procese biologice
Deteriorarea poate fi determinatä $i de substante de naturd organics,
vegetale (licheni, alge, radacini de plante care pätrund in beton prin fisuri
sau %one cu re%istenta redusä ), cau%and degradäri datorate presiunilor
interne sau/$i retinerii apei la suprafatd, ducând la cre$terea riscului de
deteriorare prin inghet.
In practica, cel mai important tip de atac biologic al betonului (l
intalnim la sistemele de canali%are.
In conditii anaerobe, hidrogenul sulfurat (care nu este agresiv pentru
beton) poate fi format prin sulfatii sau proteinele din canal. Dupd
degajarea hidrogenului sulfurat, el poate fi oxidat prin actiunea
bacteriologica, formând acid sulfuric, care atacd pasta de ciment din
beton, putandu-l transforma complet in ghips.

IV.3 Degradarea betonului armat

Protectia otelului in beton

Otelul in beton este protejat impotriva coro%iunii prin pasivitatea
data de alcalinitatea betonului (valoarea pH-ului in porii umpluti cu apd
trebuie sä fie mai mare de 12, 5).
La asemenea valori ale pH-ului , formarea peliculei microscopice
la suprafata otelului face imposibild degradarea lui, chiar in pre%enta ume
%elii P$i oxigenului.
Mecanisme de coroziune
Prin carbonatarea sau prin actiunea ionilor de clor, pelicula
microscopica formatd la suprafata otelului poate fi distrusä local sau pe
%one mai mari (Schema 6).
Carbonatarea betonului
Carbonatarea este reaclia chinicâ ce are loc Intre hidroxizii de calciu
si bioxidul de carbon, care pâtrunde prin pori in interiorul betonului.
Penetrarea CO se face de la suprafata spre interior.Dupd ce betonul
,

a fost carbonatat, va?oarea pH-ului scade spre 9.

Observafie importantä : Fenomenul de carbonatare nu conduce in
mod automat la coro%iunea armäturii. Dacd nu sunt indeplinite anumite
conditii de umiditate, chiar dacd betonul e carbonatat, armätura poate
s# nu corode%e. Acest aspect a fost evidentiat prin cercetari in situ ,
efectuate la constructii vechi.
 Astfel, au fost depistate armaturi in stadii avansate de coro%iune
in medii cu umiditate ridicata (bdi, bucatarii) i armaturi neafectate, in
medii „uscate", pentru acelea i valori ale pH-ului betonului.
De aceea, pare ha%ardata afirmatia ca, durata de viata a unei constructii
din beton poate fi consideratd drept timpul dupd care adancimea de
carbonatare a betonului este egald cu adancimea stratului de acoperire cu
beton a armaturii (teorie pre%entd in unele studii tiintifice).
Carbonatarea este mai rapidd cand umiditatea relativd este de 50-60%
Penetrarea clorurilor in beton
In afard de C02, ionii de clor (provenind, de exemplu, din apa
marii) patrund prin pori in interiorul betonului.Difu%ia clorurilor este un
proces care are loc total sau partial in porii umpluti cu apd, existand,
Intotdeauna, un echilibru Intre clorul legat i ionii de clor liberi.
Dupd carbonatare, clorul este desf#cut Inca o data, crescand riscul
de coro%iune.
Observatie: Acest fenomen se intalne te i in ca%ul folosirii
substantelor pentru de%ghet, cand, din cau%a ume%irii i uscarii suprafetei
betonului, ionii de clor patrund in beton prin suctiune capilard, iar prin
uscare, apa migrea%d in exterior, producand o imbogatire in cloruri a
%onei afectate de ume%ire i uscare. Grosimea acestei suprafete are o
mare importanta, in special in legaturd cu acoperirea cu beton a armaturilor
(Schema 7).
Depasivizarea in zona fisurilor
Atat C02, cat i clorul pot patrunde la armaturile din otel prin
fisuri, mai repede decat prin betonul nefisurat, timpul de depasivi%are
depin%and de deschiderea fisurilor.
Coroziunea otelului
Simplificat, procesul de coro%iune a otelului poate fi separat in:
procesul catodic;
procesul anodic.
Procesul anodic provoacd, de fapt, distrugerea fierului:
F F 2 + 2e
- *

e
e
Surplusul de electroni in otel se va combina cu apa i 02 i va
forma ioni hidroxil:
2 e- +1/2 02 +H20 = 2(H0)-
Fierul i ionii hidroxil se vor combina, formand oxidul de fier Fe203
(rugina).
Ca o consecinta a celor descrise, coro%iunea nu poate avea loc in
betonul uscat, procesul electrolitic fiind impiedecat, dar nici in betonul
saturat cu apd (lipseste 02).
 In procesul anodic, pelicula microscopica de pe suprafata otelului
se distruge.
Procesul catodic poate avea loc chiar dacd pelicula este intactd.
In ca%ul coro%iunii prin cloruri, acest efect cau%ea%d coro%iunea prin
puncte, pentru ca pelicula va fi distrusa numai pe suprafete mici; vor avea,
astfel, loc reduceri substantiale ale sectiunii otelului, in adancime.
Efecte ale coroziunii :
reducerea sectiunii de armaturd din otel;
reducerea sau chiar pierderea aderentei armaturii cu betonul;
desprinderea stratului de acoperire cu beton a armaturilor.
Din Schema 8 se observe gravele implicatii ale efectelor coro%iunii
asupra comportarii elementelor din beton armat.
Parametrii care influentea%a coro%iunea sunt conditionati de
procese de difu%ie (Schema 9):
carbonatarea —difu%ie de CO2 prin porii umpluti cu
aer;
penetrarea clorurilor — difu%ia clorurilor prin porii umpluti cu apd;
coro%iunea — difu%ia de O2in porii umpluti cu aer ai
betonului armat.
Toti parametrii sunt legati de aspectul grosimii stratului de acoperire
cu beton a armaturii, definitd prin:
— grosime;
— permeabilitate.
In Schema 10 se pre%inta influenta grosimii stratului de acoperire
asupra carbonatarii sau penetrarii clorurilor.
Permeabilitatea stratului de acoperire este influentata, in mod
decisiv, de raportul a/c.
Cand a/c>0, 6, permeabilitatea cre te considerabil, o data cu
cre terea poro%itatii capilare.
In ca%ul unei protectii insuficiente (uscare prematurd a suprafetei
betonului), permeabilitatea suprafetei poate fi influentata considerabil.
Vantul i temperaturile inalte sunt periculoase dacd actionea%a in
timpul uscarii betonului.
De asemenea, o compactare necorespun%atoare poate duce la
cre terea permeabilitatii de %ece ori.
Do%ajul de ciment prea mare conduce la cre terea capacitatii de
legarea CO2 i Cl~~.
In mod normal, un beton cu 300Kg/m3 ciment este suficient pentru a
mentine o permeabilitate corespun%atoare, cu conditia ca a/c 0, 5....0, 6.
In ceea ce prive te mediul, dacd umiditatea este mai mica de 60%,
riscul de coro%iune este scd%ut, chiar dacd betonul e carbonatat.

51
 In betonul saturat cu ap-a, riscul este, de asemenea, redus, din cau%a
lipsei de oxigen (exist-a, ins-a, riscul activ-arii proceselor anodice i catodice
la suprafata otelului).
Cele mai favorabile conditii de coro%iune a otelului in beton sunt atunci
cand exist-a o variatie umiditate-uscare, combinat-a cu temperaturi inalte.
In Schema 11 se pre%int-a conclu%iile referitoare la influenta diferitilor
factori care intervin direct sau indirect asupra durabilitatii betonului.
Prezenfa umezelii
Toate procesele de degradare presupun pre%enta apei, un factor
important fiind ume%eala pre%ent-a in atmosfer-a. In aceste conditii, betonul
preia apa mai repede decdt o pierde i astfel cre terea umidit-atii interne
este mai mare decdt aceea a mediului.

Risc: 0 = neglijabil ; 1 = slab; 2 = mediu; 3 = ?nalt

Nivelul de temperature
De i influenta temperaturii tinde s-a fie ignorat-a in definirea
agresivit-atii, ea este important-a in ceea ce prive te reactiile chimice,
care sunt accelerate prin cre terea temperaturii.
Spre exemplu, o cre tere a temperaturii cu 10° C cau%ea%-a o
dublare a reactiilor care produc coro%iunea.
Acoperirea cu beton
Capacitatea betonului armat de a avea o bun-a comportare la coro
%iune depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton, de calitatea acestuia
(permeabilitate i alcalinitate) i de interactiunea dintre suprafata elementului
i mediu.
Permeabilitatea este legat-a direct de raportul a/c.
 Comentarii
Intr-o anumitd perioadd, constructiile au fost proiectate i executate
f#rd a se tine seama de „costurile" suplimentare ce apar din operatiile de
intretinere i reparatii ulterioare („viata constructiei").Atingerea unui timp
egal cu durata de serviciu a constructiei nu inseamnd, neapdrat, demolarea
la acest termen.Mentinerea, in continuare, a constructiei implicd operatii
suplimentare de reparatii i/sau consoliddri, iar alegerea, ca variants, a
construirii unei clddiri noi se face i pe ba%a unor calcule economice.
Foarte sugestivd pentru importanta asigurdrii unei durabilitdti
core spun%dtoare, din fa%ele de proiectare /executie este a a-%isa „reguld
a celor 5 dolari". Aceasta indicd faptul ca pentru obtinerea unei bune
durabilitati, in fa%a initiald, este necesard cheltuirea unui dolar, pentru
intretinere 5 dolari, pentru reparare i intretinere 25 dolari, iar pentru
reconditionare 125 dolari.
Observatie extrem de importantii:
Din cercetdrile efectuate asupra unor constructii aflate in conditii
variate de mediu, s-a constatat ca o mare pondere in asigurarea
durabilitatii corespun%dtoare o repre%intd calitatea initialii a elementelor
componente — beton fi otel.
Doud aspecte sunt fundamentale:
Primul este legat de calitatea stratului de acoperire, de asigurarea
compactit#tii betonului, f#rd de care, indiferent de reteta de beton utili
%atd, sau de alte mdsuri, comportarea elementului de beton
poate fi compromisd.
Calitatea betonului de acoperire depinde, in special, de factori legati
de executie (mod de punere in lucru, vibrare, tratare ulterioard), fiind,
deci, destul de sensibild la posibile erori.
Al doilea aspect il repre%intd neasigurarea prin executie a
grosimii stratului de acoperire prevd%ut in proiect.
In pre%ent, in reglementdrile europene, una dintre conditiile
receptiondrii unei lucrdri este controlul statistic al respectdrii acestei
caracteristici esentiale.
Categorii de degradiiri la constructiile din beton
Se va face o distinctie intre degraddrile care apar in medii
agresive i cele care apar in medii curente.
a)Prima categorie este specificd acelor constructii industriale
ce addpostesc procese de productie in care sunt utili%ate sau din care re
%ultd substante agresive.
b)A doua categorie este specificd acelor constructii de
locuit i social — culturale, ce se afld in medii curente.

51
FENOMENUL DE PA'TRUNDERE
A SUBSTANTELOR IN BETON
Schema 58
 ACTIUNEA iNGHETULUI ASUPRA BETONULUI

1. CRESTEREA DE VOLUM DUPA iNGHET (+9%)

2. SCADEREA PUNCTULUI DE iNGHET

 COROZIUNEA OTELULUI
DUPA DISTRUGEREA PELICULEI DE PE SUPRAFATA

Schema 6

Schema 60
 Schema 8
PARAMETRll DEClSlVl Al COROZlUNll

Schema 61
INFLUENTA GROSIMII STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON
ASUPRA CARBONATARII SAU PENETR,RII CLORURILOR

Schema 10

Schema 62
 V. DURABILITATEA SI DEGRADAREA
CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE

V.1. Domenii de utilizare a zidariilor

Zidäria este una dintre cele mai vechi metode de constructie din lume.
Termenul de %idärie se aplicä, de obicei, unei constructii executate
din materiale unitare ca piatra, argila sau betonul, unite intre ele prin
mortar, sau a e%ate färä mortar, iar uneori, armate, astfel incat sä creascä re
%istenta la intindere i forfecare.
Clädirile cu pereti portanti din %idärie repre%intä un sistem traditional,
folosit in mod curent pentru:
Clädiri parter i etajate:locuinte sau clädiri cu functiuni similare
(hoteluri, moteluri, cämine, internate, cre e), clädiri pentru
invätämânt i ocrotirea sänätätii, alte tipuri de clädiri social-culturale
care nu necesitä spatii libere mari.
Clädiri tip „salä" cu deschideri i inältimi moderate (9-12 m,
respectiv 6-8m ), pentru ateliere, depo%ite, clädiri agro%ootehnice
etc.
Peretii din %idärie pot fi reali%ati din cärämidä, blocuri ceramice,
blocuri din beton greu sau u or.
Cärämi%ile sau blocurile pot fi pline, cu goluri verticale sau forme
speciale.
Mortarele utili%ate sunt mortare obi nuite pentru %idärii i tencuieli.
Peretii portanti se pot executa din %idärie simplä sau armatä.
Zidäria armatä se obtine prin asocierea %idäriei cu bare din otel,
a e%ate in rosturile ori%ontale sau cu elemente din beton armat, astfel:
centuri ori%ontale i stalpi ori verticali (%idärie complexä);
inimä de beton, armatä cu otel ductil (%idärie cu inimä armatä-
ZIA). Cele mai utili%ate %idärii, in constructii, au fost cele
de cärämidä, care pre%intä o serie de avantaje:
sunt durabile — panä la cateva sute de ani;
sunt bune i%olatoare termice - e — 0, 7 Kcal, m.h.grad;
asigurä o bunä i%olare acusticä.
 V.2. Degradari din cauze mecanice
Din punct de vedere mecanic, la %idariile de caramidd (ca i la
celelalte) se pot constata doud tipuri principale de avarii:
crapaturi pronuntate care indica, dislocari masive de %idarie;
crapaturi mai mici, insä numeroase, care aratä o de%agregare a
%idariei.
Aceste degraddri — aratate mai sus — au drept cau%e principale:
cutremurul, taserile inegale ci sterile indelungate de umezire:
tasarea inegald a terenului conduce la degradarea %idariei por-
tante, in special in ca%ul terenurilor sensibile la ume%ire sau al
pämänturilor de umpluturd;
cutremurele produc degraddri, avarii i prabu iri (care vor fi tratate
ulterior).
Calitatea executiei zideriei are o mare influents asupra comportarii
ei in timp.
Zidariile executate din cardmi%i de calitate inferioard, nearse, cu
inclu%iuni, avänd rosturi mari, inegale i neumplute cu mortar, vor fi,
evident, supuse degradarilor.
De asemenea, punerea in opera a carami%ilor präfuite, neume%ite,
precum i folosirea unui mortar de calitate necorespun%atoare,
confectionat din nisip murdar, favori%ea%d reali%area unei %iddrii cu re
%istenta sca%utd.
Degradarea %iddriei este cau%atä i de instalatori, cu oca%ia efectuarii
unor goluri, lituri sau strapungeri in %idarie.

V.3. Degradari din cauze fizico-chimice

Din punct de vedere izico-chimic, %idaria este deteriorate i degradata
din urmatoarele cau%e:
Cauze interne: - defecte de compo%itie
- defecte de coe%iune cristalind
Cauze externe - de origine umand: - defecte de conceptie:
arhitecturd
mediu
structure
- defecte de executie:
producerea materialelor
protectia materialelor
manopera
 defecte de utili%are:
destinatie
transformdri
defecte de intretinere
de origine fi%icd
- apd i
umiditate
inghet
punti termice
actiunea väntului
de origine chimicd
- poluanti
atmosferici
saruri solubile
de origine bio-
chimicd -
plantatii
vegetatii
bacterii
Principalii agenti ambianti care deteriorea%d i degradea%d %idaria
sunt urmdtorii:

Observa;ii : Depunerile i petele constituie aspecte ale degradarii

%idariei, dovedind probleme interne ce pot genera, la randul lor, probleme
structurale.Cele mai importante cau%e ale depunerilor, petelor i de
%integrarilor sunt: contactul cu umiditatea i sdrurile din sol, poluarea
aerului, agentii biologici i elementele metalice coro%ive.
*Umiditatea
Umiditatea este principalul agent (de origine fi%icd) al
procesului de degradare a %iddriei.
Umiditatea constituie un catali%ator care favori%ea%d degradarea,
prin intermediul sdrurilor solubile, poluarii aerului i agentilor biologici.
De aceea, este esentiald intelegerea fenomenului de penetrare a apei in
materialele %idariei i a modului in care este retinuta.
Toate materialele de %idOrie sunt mai mult sau mai putin poroase i
permeabile la apO i la vapori de apO, potrivit structurii capilare.AceastO
poro%itate oferO o mare suprafatO internO, susceptibilO de a retine fluide
prin absorbtie i solide prin adsorbtie.
0 cOdere bruscO de temperaturO face sO inghete apa in porii unei
%idOrii, al cOrui volum cre te cu 10%. AceastO actiune cau%ea%O o presiune
mecanicO, ce poate sparge peretii porilor i, in cele din urmO, provoacO de
%integrarea materialelor de %idOrie.Este de retinut faptul cO umiditatea
migrea%O in %idOrie.
ZidOria absoarbe umiditatea: - din sol,
din aer,
din elementele de constructii adiacente. In
%idOrie, umiditatea poate migra:
ascendent,
descendent,
ori%ontal.
Apa de langO ba%a unei constructii poate determina o umiditate
ascendentO, din cau%a mi cOrii de drenare.Apa de ploaie, care love te
suprafata %idOriei, poate intretine o umiditate descendentO i o mi care ori
%ontalO a umiditOtii in pori.
Umiditatea care penetra%O %idOria este insotitO, adesea, de sOruri i
alte substante solubile.
*Ac;iunea capilarii in materialele poroase ale %idOriei creea%O o
suctiune, care produce urcarea apei din sol, ce contine, adesea, sOruri in
solutie.
0 %idOrie cu microporo%itate ridicatO are o presiune capilarO
ridicatO. AceastO aptitudine, de atragere i retinere a apei, conduce la
riscul unei degradOri rapide.
*Presiunea osmoticii se creea%O prin sOruri solubile de diverse
concentratii, care circulO in %idOrie prin actiune capilarO.Presiunea
osmoticO poate influenta asupra intinderii i directiei de deplasare a
apei.Ea atrage apa tot mai sus, pentru crearea unui echilibru cu solutia
concentratO de sOruri. Spre deosebire de actiunea capilarO, care are o
limitO teoreticO de migrare, actiunea osmoticO poate face apa sO urce din
ce in ce mai sus.
La %idOriile vechi, umiditatea, in aceste conditii, poate urca pOnO
la 10m deasupra solului.
*Penetrarea vaporilor de apii, care sunt intotdeauna pre%enti in
aer.Condensarea acestora este urmatO de penetrare, panO c-nd este
retinutO o umiditate specificO, de echilibru cu umiditatea relativO a aerului.
* Siirurile solubile . Cimenturile si mortarele conCin numeroase
minerale care sunt mai mult sau mai puCin solubile in solvenCi comuni,
ca apa si aci%ii slabi.
Exemple tipice: carbonatul de calciu, carbonatul de magne%iu,
silicaCii, sulfatul de calciu, de magne%iu si de sodiu, diverse minerale
argiloase.Se mai gäsesc säruri solubile in sol (nitraCi de sodiu, de potasiu
si de calciu ) si in aer (clorura de sodiu). Särurile utili%ate in se%onul
rece pentru topirea %äpe%ii constituie o altä sursä.
Särurile solubile pot acCiona direct pe suprafaCa %idäriei, sau pot fi
aspirate in structura poroasä, prin acCiuni capilare.Ele pot conduce la
degradarea %idäriei, c-nd cristali%ea%ä. Cristali%area (fluorescenCele) se
produce in soluCia care se aflä intre starea de saturaCie si suprasatu-
raCie.Pierderea solventului permite dilatarea cristalelor si spargerea porilor.
EflorescenCa este cristali%area särurilor solubile, la extremitatea
porilor, in momentul c-nd umiditatea se deplasea%ä spre exteriorul
%idäriei. Pe %idurile de cärämidä, eflorescenCa se vede usor, datoritä
contrastului cu culoarea cärämi%ii.
* Poluarea aerului constä in particule, aerosoli si substanCe ga%oase.
Poluarea aerului prin ga%e acide este principala cau%ä a degradärii
elementelor componente ale %idäriei. Aerul din %onele cu populaCie densä
conCine, in medie, mai multe impuritaCi solide si ga%oase, care accelerea%ä
degradarea %idäriei, dec-t aerul de la Carä; totusi, aceastä poluare varia%ä
considerabil de la o regiune la alta.
Vaporii , o cau%ä de degradare adesea neglijatä, condensea%ä pe
%idärie si atrag agenCii poluanCi.
Vdntul accelerea%ä toate formele de degradare cau%ate de poluarea
aerului.
* Agenti biologici - pre%enCa arborilor si a plantelor, pe o construcCie
sau in vecinätatea ei, riscä sä favori%e%e degradarea acesteia si sä
deranje%e evaporarea apei din pereCi.
ExistenCa vegetaCiilor indicä, in general, o umiditate ridicatä a
materialelor.Rädäcinile plantelor nu penetrea%ä, de obicei, o piaträ
sänätoasä, färä fisuri, sau rosturile de mortar bine cimentate. Ele cresc
in lungul suprafeCelor rugoase, unde interacCionea%ä chimic cu mineralele
si extrag rarele substanCe nutritive, atac-nd suprafeCele.
* Degradarea mortarului este atribuitä unei interacCiuni complexe
a materialelor constituente, factorilor de mediu si practicilor de
construcCie.
Mortarul si cärämi%ile sunt materiale poroase, care absorb
umiditatea aerului ambiant, umiditate ce este factorul cel mai important
in deterioararea mortarului.
 Tipuri de deteriorare a mortarului:
fisurarea,
de%integrarea,
scorojirea,
ero%iunea,
decaparea.
dezintegrarea se manifestd prin pre%enta fisurilor, orientate la
intamplare; are la origine diverse mecanisme:actiunea inghetului,
atacul chimic, pre%enta substantelor organice, cristali%area sdrurilor
solubile, coro%iunea metalelor. De%integrarea mortarului poate fi
asociatd cu deteriorarea elementelor de %iddrie;
scorojirea —este separarea mortarului de la suprafatd, sub
formd de „felii" fine sau de bucdti mici;din punct de vedere fi%ic,
ea este un efect secundar al de%integrdrii;
eroziunea se caracteri%ea%d printr-o distrugere a mortarului la
suprafatd, care este „luat"de agenti abra%ivi mecanici ca: jetul
puternic de apd, furtuna de nisip, circulatia umand;
decaparea este o deteriorare superficiald, caracteri%atd
printr-o fatd rugoasd a mortarului, fiind cau%atd de solutii acide din
diferite surse.

Mecanisme de deteriorare a mortarului de %iddrie

Reactiile alcaline ale nisipului
De i nisipul este considerat, in general, ca un material de amestec
inert in mortare, se produc, totu i, unele reactii chimice intre nisip i ci-
ment sau var. Reactiile chimice intre anumite tipuri de nisip i alcalii din
pasta de ciment pot cau%a dilatarea mortarului, care conduce la de
%integrare.
In general, reactiile alcaline ale nisipului se ba%ea%d pe pre%enta
umidit#tii i sunt accelerate de cre terea continutului in alcali ale pastei
de ciment i de cre terea temperaturii.
Cristalizarea seirurilor solubile
Numeroase sdruri solubile din apd sunt pre%ente in mortar.Ele sunt
transportate in mortar de umiditatea provenitd din sol sau alte
surse.Sdrurile solubile includ sulfati, carbonati i silicati de sodiu, de
potasiu, de calciu i de magne%iu.
Cimentul Portland este o sursd de sulfati de sodiu i de potasiu.
Atunci c-nd umiditatea se evapord, aceste sdruri cristali%ea%d i
pot forma eflorescente.De%integrarea mortarului se produce c-nd, in
interiorul porilor, se formea%d cristale; efectul distructiv este cau%at de
cre terea volumului prin cristali%are.
 Carbonatarea este reactia chimic-a intre bioxidul de carbon din
atmosfer-a i hidroxidul de calciu din elementul int-arit.
Efectul carbonat-arii cre te cu diminuarea alcalinit-atii mortarului, care
favori%ea%-a eventuala coro%iune a metalelor.
Atacul chimic - sulfatii solubili pre%enti in mortar pot
reactiona cu aluminatul tricalcic, care se g-ase te in cimentul
Portland.Produ ii de reactie au un volum mai mare i, in consecint-a, se
creea%-a o fort-a care produce de%integrare.
Coroziunea metalelor inglobate produce fisurarea i
de%integrarea mortarului, din cau%a ruginii care re%ult-a din coro
%iune i care are un volum de dou-a ori mai mare decat fierul din
care provine.
Concluzii
Scopul inspect-arii lucr-arilor de constructii din %id-arie const-a in
depistarea defectelor, cunoa terea cau%elor i stabilirea m-asurilor de
remediere necesare.
Diagnosticarea dup-a deterior-arile aparente comport-a o bun-a
cunoa tere a cau%elor principale de deteriorare a %id-ariei. S-a v-a%ut c-a
exist-a multe cau%e interdependente, al c-aror efect este cumulativ.
Umiditatea excesivii este cauza principalii in procesul de degradare
a lucriirilor de zidiirie, expuse la actiunea agentilor fizici, chimici ~i
biologici. De aceea, este esential-a intelegerea fenomenului de
penetrare a apei in materialul %id-ariei.
Este important-a stabilirea unui diagnostic cat mai precis posibil,
f-ar-a a deteriora constructia prin prelevarea unor materiale care nu se vor
mai putea reamplasa.
Cea mai mare parte a problemelor de deteriorare poate fi legat-a
direct sau indirect de practicile de constructie (conceptia, detaliile,
calitatea executiei) i de intretinere.
Dac-a este posibil i necesar, evolutia constatat-a a degrad-arilor se
urm-are te intr-o perioad-a de timp mai lung-a.Toate simptomele trebuie
consemnate, fotografiate i relevate.
Este evident c-a mentinerea intr-o stare cat mai bun-a a %id-ariei
presupune cunoa terea cau%elor principale de degradare i a mecanis-
melor de deteriorare a %id-ariei.
In afara %id-ariilor portante, exist-a i %id-arii de umplutur-a, la cl-adirile
cu schelet de re%istent-a din beton armat, la care %id-aria se execut-a dup-a
turnarea i int-arirea structurii din beton.
Toate cau%ele indicate sunt comune i acestor tipuri de %id-arie.
Exceptie fac solicit-arile din cutremur, care produc degrad-ari specifice,
deosebite de cele ale %id-ariei portante.
 VI. DIAGNOSTICAREA DEGRADARILOR
CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

VI.5. Avantajele si dezavantajele utilizárii lemnului in constructii

Lemnul este utili%at pe scars largd in constructii, datorit-a urm#toarelor
avantaje:
prelucrare u oard in fabrici i ateliere;
„indice de eficientd" mare, fatd de beton sau otel (exprimat prin
raportul intre re%istenta de calcul i densitate);

este un bun i%olator termic (e redus),

durabilitatea constructiilor din lemn este dependent-a de
regimul de exploatare al acestora, precum i de reali%area
mdsurilor de protectie impotriva putre%irii i focului.
Dezavantaje:
structura ani%otropd i neomogend, care duce la valori
diferite ale re%istentelor mecanice, functie de unghiul format
de directia efortului cu cea a fibrelor lemnoase.
 Valorile maxime ale re%istentei mecanice se obtin in ca%urile in
care directia fortei coincide cu cea a fibrelor, iar valorile minime, in ca
%ul in care aceste directii sunt perpendiculare;
umiditatea afectea%d puternic proprietatile fi%ico-mecanice ale
lemnului.In toate ca%urile de solicitare, re%istenta
lemnului scade cu cre terea umiditatii.Reducerea se
observe numai pand la atingerea punctului de saturatie a
fibrelor (25-30%);
temperatura >50° C, care actionea%a timp
indelungat;prin cre terea temperaturii, de la 25 la 50° C,
re%istenta la intindere i forfecare scade cu 15-20%, iar re
%istenta la compresiune, cu 20-40%; „E" se reduce cu
20% (la intindere) i de 2-2,5 ori pentru compresiune;
defectele naturale (de forma, de structure, crapaturile);
putre%irea—provocata de ciuperci i insecte xilofage;cunoa
terea ciupercilor ce daunea%a materialului lemnos este
importantapentru solutiile de remediere;
contragerea i umflarea — sunt dependente de specia
lemnoasd i de directiile de solicitare;
inflamabilitatea — pentru temperaturi mai mari de 105° C,
lemnul se descompune termic in mod progresiv, iar in pre
%enta aerului i caldurii, la o anumita temperaturd i dupd o
anumita durata de actiune a focului, lemnul incepe sä arda.
Lemnul nu poate fi fa',cut incombustibil, dar poate fi facut greu
combustibil, prin masuri constructive sau masuri chimice — impregnarea
cu substante ignifuge (de obicei, inainte de punerea in opera).
Diferite incercari au aratat ca, la elementele masive, se consume
prin ardere 0, 6-0, 7mm/min, deci o grosime de 1 cm, intr-un sfert de
ore; astfel, se poate calcula durata re%istentei de foc a constructiei.
Preocuparile pentru cunoa terea performantelor structurale i a re
%istentei in timp a structurilor din lemn pun in evidenta doud probleme
distincte: pe de o parte, constructia trebuie sä re%iste actiunilor exterioare,
pe de altd parte, intervine necesitatea cunoa terii lemnului ca material
de constructie.
Anali%a performantelor mecanice poate fi f#cutd pe 2 directii:
a) directia „wait and see", anali%a structurilor vechi constituind un test
de fiabilitate structurald; cunoa terea cau%elor degraddrilor
furni%ea%d elemente pentru deci%iile viitoare;
b) efectuarea de incercari de laborator asupra materialului, a
elementelor componente, a imbinarilor, precum i de incercari in
situ (directia „here and now").
 VI.2. Investigarea si diagnosticarea constructiilor din lemn
Aspecte specifice:
determinarea umidit-atii lemnului i depistarea %onelor
degradate prin putre%ire,
stabilirea p-artilor afectate de atacul insectelor,
evaluarea re%istentei elementelor structurale.
Moduri concrete de abordare:
Umezirea ci putrezirea lemnului
Se vor examina cu prioritate:
elementele de imbinare (mai ales in ca%ul
fermelor);
%onele de incastrare in %id-arie ale panelor la arpantele
acoperi urilor, ca i ale grin%ilor plan eelor;
toate %onele expuse unei umiditati excesive:coamele aco-
peri urilor, doliile coamele inclinate etc.
Examinarea se face vi%ual, verific-ndu-se i elimin-ndu-se totodat-a
cau%ele.
De exemplu, in ca%ul arpantelor, se va urm-ari dac-a ventilatia
existent-a este suficient-a pentru evacuarea vaporilor de ap-a condensati
sub invelitoare.
Depistarea atacurilor insectelor
Elementele atacate se vor epura de %onele afectate, acestea inde-
p-artAndu-se in intregime, pan-a la lemnul s-an-atos.
Sectiunile reduse vor necesita consolid-ari, in vederea aducerii la
capacitatea portant-a initial-a. Este necesar-a verificarea atent-a i a celorlalte
elemente (de exemplu- arpante).
Evaluarea rezisten;ei elementelor degradate
~ a cum s-a ar-atat, se vor lua m-asuri de inlocuire sau de consolidare
a %onelor la care s-au mic orat sectiunile, in urma indep-art-arii p-artilor
degradate.
Distrugerea partial-a a imbin-arilor (la arpante) poate periclita
stabilitatea de ansamblu a structurii.
Valorile mari ale s-agetilor panelor i grin%ilor de plan ee contribuie
la deformarea invelitorilor sau plan eelor.
Exemple:
—Sarpantele din lemn
In ca%ul %onelor atacate de ciuperci, dup-a indep-artarea p-artilor
degradate, se vor arde cu flac-ar-a ramificatiile acestora, pentru a evita
extinderea ciupercilor.
 Elementele noi se tratea%es in prealabil, iar arpanta va primi un
tratament curativ.
Elementele ce au suferit un grad puternic de degradare se vor inlocui
cu elemente noi, din lemn tratat cu antiseptice, cu elemente din lemn
lamelar incleiat sau cu elemente metalice protejate impotriva coro%iunii.
— Elementele la care sectiunea devine insuficientes trebuie
consolidate prin:
„cesmes uire" cu
lemn sau metal;
reali%area unor rea
%eme intermediare;
consolidarea cu grin
%i metalice.
* Buretele de case,' ci actiunea lui asupra lemnului de constructie
Ciupercile xilofage consumes substantele componente ale lemnului
i ii alterea%es structura de re%istentes, transformandu-l intr-o mases
pulverulentes.
Cea mai frecventes i periculoases este ciuperca Merulius lacrimans,
sau buretele de cases. Ea provoaces o putre%ire distructives a lemnului, de
culoare ro ie-brunes, fesres a pre%enta inses gesurile caracteristice putre%irii
coro%ive.
Lemnul de constructie atacat de buretele de cases, dupes un anumit
timp, se imbibes puternic cu apa, devine moale i se poate tesia foarte u or
cu cutitul.Dupes putre%ire, lemnul suferes o uscare puternices, crapes, i se
fragmentea%es in prisme, care se desprind u or cu mana i se transformes
in pulbere.
Cel mai amenintat este lemnul de res inoase, dar ciuperca poate
ataca i lemnul de foioase.
Buretele de cases ataces i distruge i alte materiale care contin
celulo%es (tapete, covoare etc.) sau obiecte de piele, stofe etc., aflate in
interiorul clesdirilor afectate.
Propagarea se face prin spori i resspandirea se face prin:
utili%area unui lemn dej a infectat;
mutarea mobilei dintr-o locuintes infectates in alta, neinfectates;
transportul cesrbunilor sau lemnelor infectate.
Germenii ciupercii prosperes in conditii favorabile de umiditate,
temperatures, aerisire.
Buretele de cases obi nuit ( i are limitele de viates intre 4°C i 22°C. De
%voltarea lui initiales este conditionates de o umiditate a lemnului
cuprinses intre 20% i 22 %, umiditate optimes 30-35%.
Ciuperca este capabiles ses provoace o autoume%ire a lemnului uscat
i ses- i cree%e, singures, conditii de de%voltare. Aerul umed i stagnant
oferes cele mai bune conditii de de%voltare. De aceea, este intalnites in
subsoluri, beciuri, WC-uri, besi, de unde se extinde, apoi, in restul clesdirii.
 Udarea lemna.riei acoperi ului, ca urmare a infiltra.rii apelor de
precipitatii prin invelitorile nereparate, condensarea vaporilor pe lemna.rie
in inca.perile neinca.l%ite, ume%irea lemna.riei de ca.tre apele din instalatiile
sanitare sparte sau introducerea in constructie a lemna.riei insuficient uscate
creea%a. conditii favorabile pentru de%voltarea buretelui de casa..
Utili%area ca.ra.mi%ilor provenite de la demola.ri de case care au
fost atacate de buretele de casa. este un pericol evident.
Trebuie tinut seama ca. distrugerea radicala. i sigura. a buretelui de
casa. este practic imposibila..Totu i, trebuie luate anumite ma.suri: inde-
pa.rtarea lemnului sau a materialului infectat, cura.tirea i de%infectarea.
Exemple :
La noi in tara., in cateva regiuni de munte, o serie de cla.diri au fost
afectate de buretele de casa..Au fost luate urma.toarele ma.suri:
indepa.rtarea cau%elor ce produc umiditatea;
indepa.rtarea ta.lpilor sau grin%ilor atacate de la ba%a peretilor,
inlocuirea lor cu ca.ra.mida. imbibata. cu bitum;
indepa.rtarea du umelelor, inlocuirea lor cu du umele
impregnate cu fungicol sau alt antiseptic omologat;
executarea sub du umele a unui strat de beton cu adaos
hidrofug, pentru impiedecarea ridica.rii umidita.tii;
reali%area unei ventilatii sub pardoseala. (uneori, umplerea
cu %gura. a golului de sub du umele);
tratarea lemna.riei sa.na.toase cu fluorosilicat de magne%iu;
expunerea peretilor de lemn la aer, timp suficient;
indepa.rtarea i inlocuirea tampla.riei atacate cu alta, tratata.
antiseptic.
 VII. CAZURI DE CONSTRUCTII DEGRADATE
DIN CAUZA FENOMENULUI DE COROZIUNE, CARE
PERICLITEAZA SIGURANTA SI STABILITATEA
IN EXPLOATARE

VII.1. Cercetari efectuate dupa 1990 — obiective examinate

Cercetärile efectuate dupd 1990, in Cara noasträ (in cadrul
INCERC), s-au referit la studiul construcCiilor existente cu degraddri
deosebit de grave, in special din cau%a proceselor tehnologice de fabricaCie.
Re%ultatele studiilor i cercetärilor au fost sinteti%ate sub forma
unor fi e de pre%entare, pentru fiecare obiect de construcCie in parte.
Fi ele de pre%entare cuprind date i informaCii cu privire la tipul i
destinaCia construcCiei, alcatuirea constructive, modificari
constructive i intervenCii asupra construcCiei/instalaCiei tehnologice
pe durata exploatarii, caracteri%area naturii i gradului de agresivitate a
mediului (tehnologic i natural), starea actuald de degradare, cu
evidenCierea degraddrilor specifice prin coro%iune existente la
elementele structurale i nestructurale, dar i a celor provocate sau
accentuate de alte acCiuni (seisme, tasdri, acCiuni mecanice, acCiuni
climatice etc.), descrierea cau%elor i modului de degradare, a
materialelor/elementelor de construcCiii, conclu%ii i propuneri de
moduri de intervenCie in vederea prevenirii producerii unor accidente
cu victime omene ti, avarii, distrugeri de bunuri materiale, de%astre
ecologice.
Obiectivele examinate au fost urmätoarele:
1. Clädirea de fabricaCie a formaldehidei de sodiu, acidului formic
i acidului oxalic-Carbosin (Cop a Mica).
2. Clädirea de fabricaCie a nitrocalcarului-Nitramonia (Fagara ).
3. Turnurile de granulare a%otat de amoniu —Nitramonia (Fagara ).
4. Clädirea de fabricaCie a ingra dmintelor complexe Doljchim
(Craiova-I alniCa).
5. Turnurile de granulare ingrä äminte complexe Doljchim
(Craiova-I alniCa).
6. Turn de racire ape acide cu tiraj forCat (tipHamon) — Doljchim
(Craiova-I alniCa).
7. Hala de purificare saramurd -UTC - Turda.
 8. Hala electroli%ä cu catod de mercur — UTC —Turda.
9. Clädire de fabricatie a acidului clorhidric de sinte%ä—UTC —
Turda.
10. Clädire de fabricatie a clorurii de var — UTC —
Turda.
11. Castel de apä — UTC — Turda.
12. Estacada pentru conducte i rampa de incärcare — spälare — UTC
— Turda.
13. Clädire de prelucrare a särii — Salina Ocna — Dej.
14. Clädire de fabricatie a acidului clorosulfonic —
Romfosfochim — Valea Cälugäreascä.
15. Hala de acoperiri metalice —UMARO — Roman.
16. Hala de decapare bare-COS- Târgovi te.
17. Hala de turnätorie fontä FORTUS — Ia i.
18. Hala de %incare TEPRO —Ia i.

VII.2. Rezultate obtinute

Constructiile anali%ate au fost situate in medii agresive industriale
(tehnologice), constituite din agenti chimici, sub formä ga%oasä,
lichidä i solidä, in pre%enta umiditätii ridicate a aerului. Mediile
agresive industriale au fost acide (anorganice i organice); alcaline i säruri
(solutii, pulberi + umiditate, topituri) cu caracter neutru, acid, sau
alcalin.
In cele mai multe ca%uri, asupra constructiilor au actionat, simultan,
doi sau mai multi agenti agresivi, de concentratii i temperaturi ridicate,
determinând accelerarea proceselor de coro%iune.
Din punctul de vedere al agresivitätii lor asupra constructiilor, mediile
anali%ate depä esc nivelul clasei/gradului de agresivitate puternicä/
severä, prescrisä prin norme, fiind necesarä incadrarea lor in categoria
de „ca%uri speciale".
Nivelul de agesivitate existent se datorea%ä, in majoritate, functionärii
defectuoase a instalatiilor i utilajelor tehnologice de fabricatie, inclusiv a
instalatiilor de captare i evacuare a agentilor agresivi.
Astfel, au existat:
stagnäri temporare sau permanente de solutii pe suprafata
elementelor;
depuneri de pulberi agresive, care, in pre%enta umiditätii, se trans-
formä in solutii de concentratii maxime i in slamuri agresive;
scurgeri i infiltratii de solutii;
stropiri (purjäri) cu solutii (topituri);
formarea condensului pe suprafata elementelor, care poate di%olva
sau poate reactiona cu agentii agresivi din atmosferä.
 Principalele tipuri de coro%iune
In cazul betonului:
coro%iune acidä,
coro%iune produsä de a%otatii de amoniu,
coro%iune alcalinä (distruge piatra de ciment),
coro%iune sulfaticä;
coro%iune datoratä apelor moi, care di%olvä
hidrocarburile de calciu, duc-nd la de%alcalini
%are i distrugeri;
— coro%iune produsä de säruri.
In cazul armaturii inglobate in beton:
coro%iune fisurantä — intergranularä
(fisurare+rupere fragilä la otel-OB37, PC), färä
reducerea sectiunii(inmedii cu a%otat de amoniu);
coro%iune generalä - sub actiunea solutiilor acide,
puternic alcaline i a särurilor; conduce la
reducerea generalä a sectiunii de otel, mergand panä
la disparitia armäturii i la rupere.
coro%iune localä — sub actiunea solutiilor de säruri (in special
a clorurilor).
In cazul otelului (elemente de otel):
coro%iune generalä — reducerea generalä a sectiunii
profilelor;
coro%iune localä — reducerea localä a sectiunii i
penetrarea intregii sectiuni.
Principalele categorii de degradäri prin coro%iune
(la beton armat i beton precomprimat)
a)asupra betonului;
b)asupra armäturii;
c)asupra betonului i armäturii;
d)asupra otelului.
Efectul coro%iunii asupra capacitätii portante:
reducerea capacitätii/sectiunii de beton;
reducerea capacitätii/sectiunii de armäturä;
reduceri simultane ale capacitätilor / sectiune la beton i
armäturä;
reducerea sectiunii de otel.
St alp i
degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune alcalinä) cu
reducerea sectiunii, färä sä afecte%e armätura;
degradarea in profun%ime a betonului (coro%iune acidä)+coro%iunea
generalä a armäturii, cu reducerea sectiunii de beton armat ;survine
disparitia armäturii in unele %one;
 degradarea in profun%ime a betonului din cau%a coro%iunii
provocate de mediile pe ba%d de a%otat de amoniu, cu ruperi fra -
gile ale etrierilor;
coro%iune avansata a armaturii i ruperi ale etrierilor.
Grinzi
degradari similare cu cele de la stalpi;
ruperea tuturor armaturilor longitudinale i transversale prin coro
%iune fisurantd;
degradari locale ale grin%ilor din beton armat.
Placi (planee)
degraddri in %onele strapungerilor tehnologice i in %onele
pardoselilor;
cedarea i prdbu irea unor %one de plan ee din cau%a ruperii fragile a
armaturii prin coro%iune fisurantd.
Perefi
degradari i desprinderi locale de beton i ruperi fragile ale armaturii prin
coro%iune fisurantd;
degradari i desprinderi de beton pe suprafete intinse i coro%iune
avansata a armaturilor.
Elemente de acoperi~
degraddri generali%ate ale chesoanelor de acoperi din beton
armat;coro%iune avansata a armaturilor din nervuri i placi;
degraddri grave ale elementelor ECP de acoperi din beton
precomprimat;coro%iune avansata a barelor PC i a toroanelor
pretensionate din nervuri, dislocari de betoane.
Fascicule exterioare de precomprimare
ruperi ale sarmelor pretensionate din cau%a coro%iunii generale ce
produce de%membrarea unor fascicule, sub actiunea mediului natural
cu umiditate ridicatd.
Elemente nestructurale
degraddri avansate la scari, balustrade, tamplarie, platforme
tehnologice, podete, suporti, constituind pericole permanente de
prdbu ire.
Alte aspecte importante
Degradari grave la stalpii camd uiti din beton armat i la grin%ile
camd uite din beton armat, supuse mediilor agresive de clor.
Solutiile adoptate in aceste ca%uri nu au dat re%ultatele scontate,
atat din cau%a calitatii lor necorespun%atoare, cat i, mai ales, din cau%a
continuarii procesului de coro%iune in interiorul %onei cdmd uite, ca urmare
inglobarii unor portiuni „impregnate"cu agenti agresivi, care nu au fost
curatite i „neutrali%ate".
 Cauze ~i condifii favorizante producerii degraddrilor
Degradarile grave ale constructiilor survin din exploatarea in medii
cu agresivitate puternicd. Se remarcd urmdtorii factori:
a) Factori legafi de exploatare:
functionarea defectuoasd a instalatiilor i utilajelor tehnologice,
permitEind:
— deversdri (purjdri) de solutii agresive direct pe suprafata
elementelor, degajari de ga%e, vapori, pulberi i abur tehnologic,
scurgeri prin neetan eit#ti;
functionarea ineficientd sau absenta instalatiilor i sistemelor de
captare i dirijare/evacuare a agentilor agresivi degajati prin
procesul tehnologic de fabricatie;
ineficienta instalatiilor de ventilare (locale i generald);
infundarea sifoanelor de pardoseald i a canalelor colectoare
interioare cu lamuri;
lipsa rebordurilor, indltimea lor insuficientd i neprotejarea
lor prin continuarea structurii de protectie a pardoselii;
pante necorespun%dtoare ale pardoselii, care permit
acumularea i stagnarea solutiilor agresive pe suprafatd;
strapungeri i goluri tehnologice in plan ee,
nereparate i neetan ate;
degradarea hidroi%olatiei acoperi ului i retelei interioare de
scurgere a apelor pluviale;
degradarea elementelor laterale de inchidere;
lipsa preocuparii pentru activitatea de reparatii periodice
(curente i capitale) i intretinerea instalatiilor tehnologice.
b) Factori legafi de concepfie/proiectare:
prevederea, prin proiect, a unor elemente de constructiii din
beton armat (in continuare b.a.) i beton precomprimat (in
continuare b.p.) cu durabilitate redusd pentru exploatarea in
medii agresive, in principal, din cau%a grosimii insuficiente
a stratului de acoperire cu beton a armdturii i a utili%arii
incorecte a betonului de calitate necorespun%dtoare
(mdrci, grad de impermeabili%are); exemplu: chesoane de
acoperi din b.p.— contraindicate in medii agresive;
prevederea prin proiect a unor elemente din otel cu durabilitate
redusd (elemente cu pereti subtiri, grin%i cu %abrele) in medii
puternic agresive;
 absenta mdsurilor sau prevederea unor mdsuri insuficiente de
protectie anticoro%iva a elementelor de constructii, in raport cu
natura i ggradul de agresivitate ale mediului;
llipsa conceptului de proiectare a intretinerii;
goluri de strapungere prevd%ute prin proiect pentru conducte
tehnologice, f#rd indicarea solutiilor de etan are i protectie
a
anticoro%iva;
proiectarea prinderii grin%ilor metalice de sustinere a cdilor
de rulare la podurile rulante de talpa inferioard a grin%ilor
din b.p., f#rd prevederea unor mdsuri suplimentare de protectie
anticoro%iva a plãcilor metalice inglobate in beton i a
iimbinarilor sudate;
adaptareaunormdsuri de consolidare a elementelorputernic
degradate prin coro%iune, f#rd prevederea unor solutii
eficiente de „neutrali%are" a agentilor agresivi din elementele
degradate i/sau unor mdsuri de protectie anticoro%iva a
elementelor consolidate corespun%ator agresivit#tii mediului;
c) Factori legafi de execufie:
utili%area unor elemente din b.a./b.p. prefabricate, cu defecte de
executie (segregari i goluri, tirbituri, fisuri, armdturi
aparente sau cu strat foarte mic de acoperire ) care favori%ea
%d degradarea prin coro%iune;
%
betoane monolit de calitate inferioard (mdrci, grad de
impermea bilitate);
b
folosirea distantierilor din otel (in loc de plastic) pentru po
%itionarea armdturilor repre%entand puncte de initiere a coro
%
%iunii;
etan area /monoliti%area necorespun%atoare sau chiar neetan area
rosturilor intre elementele structurale (elemente de acoperi ,
grin%i, stalpi);
g
goluri i strapungeri tehnologice neprevd%ute in proiect;
g
protectie anticoro%iva de calitate slabd.

VII.3. Másuri de interventie propuse

1) Dezafectare, demolare ~i reconstrucfie (obiectivele 1, 2, 3, 9, 12, 14, 17)
Factori care pledea%d pentru de%afectare:
F
risc de prábusire totald sau partiald, mai ales la seism, supra -
iincarcare cu %apadd;
dezvoltarea fenomenului de coroziune fisurantá a
armäturilor, asociatä cu reducerea necontrolatä a caracteristicilor fi
%ico-mecanice aale betoanelor din cau%a coro%iunii;
complexitatea i costul
ridicat al lucrarilor de
consolidare +protectie
aanticoro%iva;
durabilitatea redusä a
structurilor
consolidate;
c
oprirea, pe o perioadd
indelungatd, a unor
procese tehnologice.
 Exemplu: turnurile de granulare a%otat de amoniu (obiectivul 3) la
care s-a adoptat varianta demoldrii i reconstructiei.
2) Inlocuirea unor elemente structurale puternic degradate:
elemente ECP de
acoperi din b.p.
(obiectivul 15) i reali
%area unui acoperi nou;
sprijinirea provi%orie a
acoperi ului halei pand
la Inlocuirea
eelementelor ECP;

Inlocuirea chesoanelor
prefabricate din b.a
(obiectivul 16);
3) Consolidarea elementelor /structurii (obiectivele 6, 13, 18):
consolidarea i protectia
anticoro%ivd a
constructiei (obiectivul
6);
6
consolidarea
constructiei i protectia
anticoro%ivd a tuturor
elementelor,
concomitent cu
moderni%area fluxului
tehnologic.
Din cercet#rile efectuate s-au evidentiat 3 categorii de constructiii
degradate:
1)Construc;ii aflate in stare graviide degradare — care
periclitea%d siguranta i stabilitatea i pot conduce la avarii,
accidente tehnologice, distrugeri, victime omene ti i implicatii
majore. Acestea sunt surse de mare risc necesitand miisuri
urgente de interven;ie.
2)Construc;ii aflate in stare de degradare evolutivii „con-
taminate" cu agenti agresivi, in profun%ime, care repre%intd
surse poten;iale de mare risc , in special in ca%ul unor actiuni
suplimentare (seismice, actiuni climatice); ele necesitd inter -
ven;ii eficiente ( reparatii, consolidari, inlocuiri de elemente,
protectii).
3)Construc;ii aflate intr-o stare satisfiiciitoare , f#rd degradari
 semnificative cau%ate de coro%iune, care necesitd o inspectie/
urmarire sistematicd i mdsuri de interventie.
Detalii privind toate aspectele semnalate sunt pre%entate in figurile
1-16.
Figura 1. Rupere fragild a armaturii longitudinale si transversale
la o grindd, din coroziune fisurantd

Figura 2. GrindA din beton armat cedarea grinzii din cauza

—

ruperii armaturilor prin coroziune fisurantA

Figura 3. Planseu din beton armat — cedarea pläcii datoritä ruperii
armäturilor prin coroziune fisurantä si degradärii betonului
sub actiunea azotatilor, necesitfind sprijinirea planseului

Figura4. Stfilp perimetral— rupere Figura5. Stfilp din otel—coroziunea

fragilä a etrierului prin coroziune in profunzime a otelului (straturi
fisurantä. Degradarea betonului groase de ruginä) sub actiunea
din cauza coroziunii mediului acid
 Figura 6. Chesoane de acoperis si grindä transversalä din beton
armat; degradarea insemnatä a nervurilor chesoanelor si a tälpii
inferioare a grinzii, din cauza coroziunii avansate a armäturilor si a
betonului, sub actiunea mediului agresiv pe bazä de clor

Figura 7. Coroziunea puternicä a profilelor metalice si a carcasei de

armäturi; ruperi de armäturä prin coroziunea generalä (dizolvarea) —
dupä indepärtarea betonului de cämäsuire
Figurile 8-9. Degradarea avansatä a stfilpilor din beton armat consolidati
prin cämäsuire (pe inältimi variabile); fisurarea puternicä a betonului
cämäsuielii, din cauza coroziunii armäturilor; degradarea avansatä prin
coroziune a betonului si armäturilor, in zonele neconsolidate ale
stfilpilor, sub actiunea mediului agresiv pe bazä de clor

Figura 10. Scarä din beton armat — fisurarea (cräparea betonului)

ca urmare a coroziunii produse de azotati; cedäri locale ale elementului
Figura 11. Fascicule exterioare de precomprimare: deteriorarea
tesaturii de shrma si a mortarului de protectie, ca urmare a coroziunii
generale a shrmelor pretensionate

Figura 12. Fascicule exterioare de precomprimare: ruperea sarmelor

pretensionate din cauza coroziunii i dezmembrarea fasciculului
superior
 Figura13. Prdbusireauneizone
de plansee ca urmare a ruperii
arm?turilor din grinzi si placd
prin coroziune fisurant?

Figura 14. Sta.lp estacadd: ruperea consolei din beton armat din
cauza coroziunii armäturilor sub actiunea mediului agresiv pe bazd
de clor
 Figura15. ~talp estacadä; ruperea consolelor din beton armat din cauza
coroziunii armäturilor; consolidarea consolelor cu profile metalice
Figura 16 . Estacade din beton armat; degradarea avansatä a stalpilor
si pläcii
a din beton armat sub actiunea solutiilor
b de HCl si lesii, a gazelor
si vaporilor de Cl2 si HCl; coroziunea in profunzime a betonului;
desprinderea betonului de acoperire ca urmare a coroziunii
puternice a armäturilor; ruperi de armäturi prin coroziune generalä
VIII. DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE

VIII.1. Avantajele si dezavantajele constructiilor metalice

Avantaj e:
A
siguranfa in exploatare, obtinutä prin echilibrul dintre
calculul dde re%istentä i comportarea efectivä a materialului;
raportul riclicat clintre rezistenfele mecanice ci greutatea
proprie, care situea%ämetalele deasupra altor materiale de constructie
((beton, lemn);
compactitatea, respectiv etanceitatea, caracteri%atä prin
faptul cä elementele metalice sunt etan e la trecerea lichidelor
sau ga%elor.Imbinärile cu sudurä pot asigura i ele aceastä etan
eitate. In consecintä, unele metale i aliaje se folosesc cu succes
i la reali%area de recipiente i conducte, situatii in care peretii sunt
supu i la solicitäri iimportante (presiuni i suctiuni);
posibilitatea cle realizare pe cale inclustriale': a subansamblelor
metalice.
De%avantaj e:
D
rezistenfa recluse': la acfiunea corosive': a umiditätii din
atmosferä i mai ales a altor factori agresivi, cum sunt unele
substante chimice. Proiectarea judicioasä a elementelor metalice
poate sä reducä insä mult eefectele negative ale coro%iunii;
rezistenfa recluse': la acfiunea temperaturilor riclicate.

VIII.2. Alte metale, in afara de oteluri, care se folosesc

pentru elemente de constructii
• Aluminiul i aliajele de aluminiu
Pentru anumite elemente de constructii ((n special pentru acoperi uri)
se folose te destul de frecvent aluminiul de puritate 99, 95%. Mai
frecvent i pentru o mai mare varietate de elemente de constructii sau chiar
pentru
constructii metalice se folosesc aliaje de aluminiu de tip Al Mg3 $i
Al Mg2,5 $i aliaje de tip Al Cu. Ca exemplu de folosire a tablei din aliaj
Al Mg2,5 se poate da invelitoarea acoperi$ului pavilionului Romexpo din
Bucure$ti, care este in intregime confectionata din acest aliaj.
Avantajul principal al aluminiului $i aliajelor de aluminiu de tip
Al Mg este constituit de puternica lor re%istenta la coro%iune atmosferica in
medii cu agresivitate urband $i marina, f#r# a mai avea nevoie de nicio altd
protectie anticorosiva suplimentard, deoarece ele se autoprotejea%a prin
autooxidare (cu oxigenul din atmosferd se acoperd instantaneu prin formarea
unui strat de Alp care le i%olea%a de majoritatea factorilor agresivi).
,

Un alt grup de aliaje de aluminiu care se folosesc destul de frecvent in

industria constructiilor metalice sunt aliajele de tip AlCu, care au caracteristici
mecanice mai ridicate decat cele ale aluminiului $i aliajelor de tip AlMg,
dar care necesita o protectie anticorosiva suplimentard (in special prin
vvopsire), atat in mediile urbane, cat $i in cele marine $i industriale.
Zincul
Zincul este un metal cu proprietati puternic anticorosive, in special
in medii industriale $i marine, datorate formarii oxi%ilor albi de %inc, foarte
aderenti de metal $i cu solubilitate redusa in apd $i in diferite solutii.
Datoritd re%istentei sale la coro%iune, %incul se folose$te, in special,
ca acoperire anticorosiva pentru oteluri. Aplicarea sa pe oteluri se poate
face prin imersie la cald (obtinandu-se tabla %incata termic), prin
galvani%are sau prin pulveri%are cu pistolul cu flacard oxi-acetilenica
sau cu plasma.
Protecfia obfinutii prin zincare a ofelurilor nu este rezistentii in
mediile montane, alpine ci nici in cele cu agresivitate puternicii Pentru
a deveni re%istente in aceste medii, otelurile %incate trebuie protej ate
suplimentar cu vopsele, prin intermediul unor grunduri speciale, denumite
grunduri reactive.
Zincul nu se folose$te ca atare in industria constructiilor metalice
din cau%a proprietatilor sale mecanice destul de slabe $i a punctului sau
de topire foarte scd%ut (+ 419° C).C
Cuprul (arama)
Cuprul (arama) se folose$te mai rar in industria constructiilor
metalice din cau%a re%istentei sale la coro%iune.
Acest metal se utili%ea%a, in special, la invelitorile pentru acoperi$urile
clddirilor cu importanta deosebitd. Exemple in Bucure$ti: invelitoarea
acoperi$ului, jgheaburile $i burlanele Bibliotecii Centrale Universitare $i
invelitoarea acoperi ului, jgheaburile i burlanele Ambasadei Greciei in
Romania, iar in tar#, invelitoarea acoperi ului, burlanele, jgheaburile i unele
elemente de fatada ale Hotelului Cioplea de la Predeal.
Cu toatä re%istenta sa la coro%iune, mai ales in mediu urban,
elementele de constructii din cupru se acoperd cu säruri de cupru ver%i,
care, din cau%a ploilor acide din acest mediu, se scurg pe fatade,
murdärindu-le.
In consecinta, in special in mediile urbane cu trafic intens i poluare
puternica, elementele de constructii din cupru trebuie protejate cupelicule
de lacuri speciale pentru a nu deteriora aspectul estetic al clädirilor la
care acestea se folosesc.
Se mentionea%a ca aceste säruri de cupru ver%i sunt in cantitate
mica i formarea lor nu afectea%d caracteristicile mecanice ale
elementelor de constructii din cupru decat in intervale de timp de ordinul
a catorva %eci de ani.

VIII.3. Domeniile de folosire a elementelor

de constructii metalice
Constructii din otel
Elementele de constructii metalice din otel se pot utili%a la alcatuirea
tuturor structurilor, dar in special acolo unde exists cerinte deosebite privind
intensitatea solicit#rilor i greutatea proprie redusa a structurii.
Tipurile de constructii la care se poate utili%a otelul sunt urmatoarele:
Cliidiri industriale. Halele industriale cu deschideri i inaltimi mari,
cu poduri rulante de capacitate mare i regim de lucru greu, foarte greu
i foarte greu continuu (hale din industria siderurgica, din industria de
constructii de ma ini grele etc.) .
Structuri metalice pentru acoperi~uri cu deschidere mare. In
aceastd categorie se inscriu, de reguld, salile de expo%itie, de spectacole,
de sport . a., precum i unele clddiri cu caracter special cum sunt
hangarele i atelierele de reparatii i montaj pentru avioane sau vehicule
de transport. Pentru reducerea greutatii acestor structuri se folosesc
elemente de inchidere u oare din tabla de otel.
Constructii cu mai multe etaje. Structuri cu schelet metalic se
folosesc in ca%ul unui mare numar de etaje.
Structurile din otel devin avantajoase in ca%ul in care i elementele
de inchidere sunt reali%ate din materiale u oare, deoarece intreg
ansamblul prime te incarcari specifice relativ reduse. Aceasta cerinta
devine obligatorie atunci cand terenul de fundatie este slab.
Construc;ii inalte. Turnurile sau pilonii ancorati sunt folositi in
telecomunicatii la sustinerea antenelor pentru radio i televi%iune sau
pentru sustinerea liniilor electrice aeriene de mare tensiune.
In aceastä categorie mai inträ unele constructii industriale de tip
special cum sunt co urile de fum i de ventilatie, pri%ele de aer, turlele i
masturile de foraj, turnurile de extractie a cärbunelui, stalpii de
sustinere a funicularelor i telefericelor etc.
Construc;ii din tables. In aceastä categorie sunt cuprinse recipiente
cu diferite destinatii (re%ervoare pentru lichide i ga%e, buncäre etc.),
conducte, constructii din industria siderurgicä (furnale, preincäl%itoare
de aer etc.), coloane tehnologice din industria chimicä i petrochimicä.
Aceste constructii pot fi exploatate in conditii deosebite, la temperaturi
foarte ridicate sau la temperaturi foarte joase, putand fi supuse la actiuni
corosive de diverse intensitäti.
Structurile metalice ale utilajelorfixe sau mobile (macarale, ma ini
pentru constructii, poduri rulante, instalatii pentru foraje petroliere
etc.).
Alte structuri. In aceastä categorie se incadrea%ä structurile metalice
pentru unele constructii speciale cum sunt: structuri pentru trambuline
de schi, constructii pentru observatoare astronomice, rampe de lansare
pentru nave spatiale, radiotelescoape etc.

VIII.4. Influenta fenomenului de coroziune asupra elementelor

de constructii din otel
De peste 60 de ani, tärile industriali%ate trebuie sä facä fatä unei
poluäri atmosferice din ce in ce mai puternice. Poluarea atmosferei
provine din surse foarte diferite, cum sunt, de exemplu, produsele de
combustie, ga%ele de e apament, fumurile industriilor diverse.
La interactiunea dintre suprafetele din otel sub forma diferitelor
constructii i mediile agresive pot sä aparä i sä se manifeste fenomene
de coro%iune care conduc la degradarea structurilor metalice,producand
pierderi economice deosebit de grave.
Din cau%a acestor fenomene de coro%iune, notiunea de calitate in
constructiile metalice devine aleatorie, iar durata de exploatare a acestora
este mult diminuatä.
Pe aceste temeiuri, problema coro%iunii metalelor a devenit in pre%ent
o problemä de maximä importantä tehnicä, tiintificä i economicä.
Cu toate mäsurile de prevenire i protectie care se intreprind,
pagubele produse de coro%iune sunt deosebit de mari i acestea cresc, de
regulä, cu cat agresivitatea mediului este mai puternicä.
Statististici intocmite in diferite tari (inclusiv in Romania) atesta
imensele pagube cau%ate de coro%iune. Spre exemplu, in tara noastra,
numai in sectorul industriei chimice, pagubele anuale provocate de coro
%iune s-au estimat la cca 150 milioane de dolari pentru anul 1997. Dacd
se considerd ca productia anuald mondiald de otel este de cca un miliard
de tone, s-a estimat ca intr-un an se pierde prin coro%iune echivalentul
a peste 100. 000. 000 tone de otel (aproximativ 10%). De asemenea, in
sectorul constructiilor metalice, se aprecia%d ca cca 80% din pagubele
inregistrate se datorea%d coro%iunii, in special a structurilor metalice
exploatate in atmosferd industriald. Aceste pierderi au un caracter
relativ, o evaluare exacta, fiind practic imposibild dacd se au in vedere
complexitatea i domeniul de extindere a acestor distrugeri.
Efectele economice cau%ate de coro%iune se pot clasifica in pierderi
directe i pierderi indirecte.
Pierderile directe repre%intd:
elementele i structurile metalice corodate, scoase din
u% i iinlocuite cu altele, noi;
consolidarile executate pe parcursul exploatarii
constructiei
metalice impuse de gradul de deteriorare prin coro
%
%iune;
costurile legate de supradimensionarea unor
elemente de re%istenta pe considerentul prevenirii
deteriordrilor prin coro%iune.
In categoriapierderilor indirecte, mult mai mari ca valoare, se includ:
costurile lucrarilor de intretinere pe parcursul
exploatärii constructiilor metalice, re%ultate din
verificarile periodice, i necesitatea refacerii unor straturi
deteriorate ale sistemului de pprotectie initiald;
valoarea productiei materiale nereali%ate din cau%a
efectudrii lucrarilor de refacere a protectiei
anticorosive, precum i valoarea pierderilor
inregistrate la materiile prime, semifabricate sau
fabricate (ca urmare a cedarii unor elemente metalice
corodate din structura de re%istenta a instalatiilor oprite
din functionare).
In acest context, trebuie mentionate i efectele coro%iunii asupra
vietii sociale sau asupramediului inconjurator, in general, cum ar fi: explo%ii,
incendii, degajari nocive, distrugeri de clädiri, pierderi de vieti omene ti,
risipirea resurselor naturale de materii prime i energie, ca i degradarea
esteticii clädirilor i a peisajului inconjurätor prin aparitia produselor de coro
%iune.
 VIII.4.1. Date generale privind comportarea
la coroziune a metalelor
Coro%iunea este un fenomen deosebit de complex, generat i
influentat simultan de o multitudine de factori, depin%and de: natura i
caracteristicile mediului agresiv, natura i caracteristicile metalului,
solicitarile mecanice, alcdtuirea constructive, sistemele de protectie
anticorosiva.
Cele mai vulnerabile materiale fata de coro%iune sunt metalele de
puritate tehnica.
Coroziunea prezintii o trans formare a materiei in forma ei naturalii
~i constii in procesul de distrugere a materialelor ~i in special a metalelor,
sub actiunea unor agenti exteriori, ca urmare a unor reactii chimice
sau electrochimice. Fenomenul respectiv se manifests prin schimbarea
culorii materialului care se degradea%d i prin formarea produselor re
%ultate din aceasta degradare.
Vite%a mare de coro%iune a otelului are urmatoarele doud cau%e:
V
rugina formats pe otel nu oferd o protectie, din cau%a
structurii sale afanate i a lipsei sale de aderenta. Exceptii se
intalnesc la otelurile slab aliate de constructie, de tip
Corten, exploatate in climate nepoluate;
C
stimulatorii, care favori%ea%d procesul de coro%iune a otelului; de
exemplu, dioxidul de sulfformea%d, intr-o etapd intermediard,
sulfat feros, care se descompune prin hidroli%a in oxid i acid.
Acidul conduce la reluarea atacului.
Desf# urarea procesului de coro%iune a otelului nu este lineard. Ea
sse imparte in trei fa%e:
pperioada de incubatie;
pperioada de formare a stratului;
perioada distructiva.
Dupd perioda distructivä (cu vite%d mare de coro%iune) urmea%d o
perioadd in care coro%iunea devine mai putin violentä.
Atacul coro%iunii se declan ea%d, de obicei, la suprafata elementului
metalic, avansand treptat spre interiorul acestuia.
Gradul de distrugere prin procese de coro%iune a unui material
metalic este influentat atat de natura, cat i de caracteristicile acestuia,
adica de locul pe care el il ocupd in tabelul periodic al elementelor, de
structura cristalind, compo%itia chimice (puritatea), de procedeul de
elaborare, de tratamentele termice i tratamentele mecanice aplicate i
de starea suprafetei.
 VIII.4.2. Clasificarea tipurilor de coroziune
intelnite in practice
In practice, exists coro%iune chimica i coro%iune electrochimica.
Coro%iunea chimica repre%inta tipul de coro%iune la care distrugerea
metalului se produce in medii agresive neelectrolitice (ga%e uscate).
Coro%iunea chimica este rar intalnita in constructii metalice. Prin racirea ga
%elor agresive i condensarea vaporilor de ape din atmosfera pe
suprafata elementelor metalice, coro%iunea chimica se transforms in
coro%iune electrochimica.
Clasificarea dupii criteriul naturii procesului de coroziune
Coroziunea electrochimicii repre%inta tipul de coro%iune la care
disrugerea metalului se produce in medii agresive electrochimice. Procesul
de coro%iune electrochimica repre%inta ca%ul general de distrugere a
metalelor prin coro%iune.
Metalele in contact cu solutiile de electroliti au tendinta de a trimite
ioni in solutie; aceasta tendinta este direct proportionala cu tensiunea de di
%olvare i invers proportionala cu potentialul de electrod al metalului
expus actiunii mediului agresiv.
Procesul de coro%iune elecrochimica implicd, in afara de pre%enta
metalului i mediului agresiv (solutia de electrolit), existenta unui anod, a
unui catod i a unui conductor metalic prin care sa se poata deplasa
electronii deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal in solutia de
electrolit. Procesul de coro%iune se desf# oara atat timp cat are loc
transportul de sarcini electrice, cat timp functionea%a procesul anodic i
procesul catodic. La anod are loc un proces de oxidare intre ionii po%itivi
ai metalului i anionii solutiei de electrolit, iar la catod are loc un proces
de reducere intre cationii solutiei i electronii metalului deveniti liberi
prin trecerea ionilor de metal in solutie.
Reactia anodicd de ioni%are a metalului este urmatoarea:
Me —> Me2+ + 2e- (1)
Reactia catodicd de acceptare a electronilor re%ultati din reactia
anodicd de catre un agent de coro%iune pre%ent in mediul agresiv, denumit
i depolari%ant, este urmatoarea:
D+%e- —> D%e- (2)
Reactia catodicd poate repre%enta intr-un electrolit cu caracter acid,
reducerea ionilor de hidrogen:
2H+ +2e- —> H2 (3)
 Intr-un mediu apos alcalin sau neutru, acceptorul de electroni este
oxigenul di%olvat in acest mediu, care se reduce conform reactiei:
02 + 2H2 0 + 4e- —> 40H- (4)
In afara ionilor H+ sau a oxigenului di%olvat, ca agenti de coro%iune
pot fi §i unii ioni metalici, ca, de exemplu, Cu 2+, Fe" etc., care, acceptand
electroni, se reduc:
Fe" + e- —> Fe2+ (5)
Cu2+ +2e- —> Cu (6)
Produ§ii acestor reactii electrochimice de coro%iune pot fi diver§i
compu§i (hidroxi%i, sdruri), uneori greu solubili §i care precipita pe
suprafetele metalice sub forma unor pelicule compacte, aderente §i ca
urmare posibil protectoare.
Potentialul de electrod al unui metal are un rol esential in procesul
de coro%iune §i repre%intd saltul de tensiune electricd determinat de trecerea
ionilor de metal in solutia de electrolit. Fiecdrui metal ii corespunde o
anumita valoare a potentialului de electrod. Functie de valoarea
potentialului de electrod, metalele se impart in electropozitive (cu tensiune
de di%olvare redusd) §i electronegative (cu tensiune de di%olvare mare).
Coro%iunea bimetal apare la contactul a doud metale cu potentiale
de electrod diferite. In principiu, in ca%ul contactului dintre doud metale
diferite iau na§tere cupluri galvanice, care duc la distrugerea metalului cu
tensiunea de di%olvare mai mare sau cu potentialul de electrod mai redus.
Clasificarea dupa criteriul localizarii procesului de coroziune
Dupes modul de locali%are a procesului de coro%iune, se disting:
coroziunea de suprafa;a (generals sau locali%atd) §i coroziunea
interioara (intercristalind, transcristalind §i selective).
a)Coro%iunea continua, (generals) se caracteri%ea%a prin
desf#§urarea procesului de coro%iune pe intreaga suprafata a
metalului. Coro%iunea continua uniforms presupune aceea§i vite%a
de atac a agentului corosiv in toate punctele suprafetei metalului.
Coro%iunea continua neuniforma presupune vite%e de atac diferite
de la o %ones la alta a suprafetei metalului.
b)Coro%iunea discontinua, (locali%atd) reprezinta cazul de
distrugere cel mai des int Cilnit la construc;iile metalice exploatate in
conditii climatice severe §i se caracteri%ea%d prin desf#§urarea
procesului de coro%iune numai in anumite portiuni ale suprafetei
metalului.
In functie de gradul de concentrare a distrugerii, coro%iunea
discontinua se poate pre%enta sub forma, de pete, placi sau puncte.
Coro%iunea locali%atd este mult mai periculoasa in comparatie cu
cea generald, intrucat presupune reducerea caracteristicilor geometrice
 ale anumitor sectiuni transversale ale elementului metalic, ceea ce implicä
i afectarea capacitätii portante a acestor sectiuni.
Coroziunea in puncte (pitting) este forma cea mai grava de
coro%iune localä, put-nd duce la perforarea elementului metalic.
c) Coro%iunea interioarä este, de asemenea, foarte periculoasa
intrucat, desfä urandu-se in interiorul elementului metalic, este dificil de
depistat i, ca atare, poate duce la distrugeri bru te, nea teptate ale
eelementului metalic.
Coro%iunea intercristalinä este locali%atä la limita dintre cristale,
acolo unde structura este imperfectä. Teoriile moderne privind coro
%iunea intercristalinä considerä cä intre centrul cristalului
(structurä nederanjatä ce are rol de catod) i periferia cristalului
(structurä deranjatä ce are rol de anod) apare o diferentä de potential
ce declan ea%ä procesul de coro%iune i determinä distrugerea
perifericä a cristalului, deci a %onei intercristaline.
Coro%iunea intercristalinä este depistatä in %onele ecruisate prin
deformare plasticä, la profilele metalice cu perefi subfiri , la elementele
metalice la care apar modificäri chimice ca urmare a tratamentelor termice
sau a sudurilor (in %onele de influentä termicä) i se caracteri%ea%ä prin
distrugerea legäturilor metalice interne, la limita cristalelor, cu efecte
nnegative asupra proprietätilor mecanice.
Coro%iunea transcristalinä. In acela i fel i cu efecte negative
similare se manifestä i coro%iunea transcristalinä .
Coro%iunea transcristalinä sectionea%ä cristalele in %one cu defecte
iinterioare (apärute, in special, din cau%a prelucrärilor mecanice).
Coro%iunea selectivä este proprie aliajelor metalice i se
caracteri%ea%ä prin distrugerea componentului cu potential mai scä
%ut.
Zonele structurale care cuprind inclu%iuni, segregäri, impuritäti
sau compu i intermetalici locali%ati la limita dintre cristale pre%intä coro
%
%iunea de tip selectiv.
Coro%iunea fisurantä sub tensiune. In mod obi nuit, constructiile
metalice in perioada de exploatare sunt solicitate atat chimic, cat i
mecanic de cätre stärile de tensiune . Din cau%a acestui efect
conjugat, metalele suferä o degradare mai rapidä decat dacä fiecare
factor ar actiona separat. Aceste forme de coro%iune, declan ate la
actiunea simultanä a celor doi factori, sunt cunoscute sub denumirea
de coroziunefisuranta sub tensiune i sunt influentate atat de gradul
de agresivitate a mediului, cat i de valoarea tensiunilor la care sunt
supuse elementele de constructii metalice.
In acest ca%, cedarea elementului structural din ofel se produce
brusc, momentul fiind greu de sesi%at sau de prevä%ut in timpul exploatärii,
deoarece elementele sectiunii transversale, ca i greutatea elementului
nu se modificä semnificativ. Aceastä formä de coro%iune se poate constata
la
barele intinse ale grin%ilor cu %äbrele, la talpa intinsä a grin%ilor cu sectiune
plinä sau la guseele nodurilor grin%ilor cu %äbrele (cap.VIII.fig. 1.).
Susceptibilitatea la aceastä formä de coro%iune este specificä
aliajelor eterogene (oteluri inoxidabile, austenitice, feritice, martensitice,
slab aliate, aliaje de aluminiu) i depinde de macrostructura i
microstructura acestora. Compo%itia chimicä a compu ilor intercristalini,
gradul de dispersare a acestora, precum i gradul de deformabilitate a
retelei cristaline sunt hotäratoare in tendinta metalelor sau aliajelor la coro
%iune fisurantä sub tensiune.
Efectul tensiunilor mecanice constä in ruperea metalului in %onele
intercristaline, in urma cäreia pätrunderea mediului agresiv in interior
devine posibilä. Evolutia in timp a fisurii presupune o perioadä de incubatie
a microfisurii, dupä care aceasta se de%voltä treptat; in continuare, urmea%ä
propagarea spontanä a fisurii panä la fracturarea elementului metalic.
• Coro%iunea la obosealä. Dacä, simultan cu actiunea mediului
corosiv, o constructie metalicä este supusä i unor solicitiiri mecanice
periodice , apare i se de%voltä o formä de coro%iune, cunoscutä in
literatura de specialitate sub denumirea de coro%iune la obosealä. Actiunea
combinatä a acestor doi factori are ca efect o sciidere apreciabilii a
limitei de obosealii caracteristicä metalului respectiv i a timpului nor-
mal de exploatare. Se mentionea%ä cä influenta concomitentä a solicitärilor
ciclice i a atacului corosiv asupra capacitätii portante a unui element
metalic depä e te cu mult suma influentelor separate ale fiecäruia din
ace ti factori.
Re%istenta la obosealä in mediu coro%iv, pentru un numär de cicluri
de incärcare-descärcare, este inferioarä re%istentei la obosealä in mediu
necoro%iv (cap.VIII, fig.2).
Re%istenta la coro%iune, cau%atä de oboseala materialelor metalice,
depinde atat de compo%itia mediului corosiv, cat i de temperatura
inconjurätoare i de valoarea i frecventa solicitärilor mecanice ciclice.
Intr-un mediu necoro%iv, solicitärile la obosealä determinä aparitia
unei singure fisuri, in timp ce in mediul coro%iv apar simultan mai multe
fisuri cu lungimi i deschideri diferite.
In constructiile metalice, aceastä formä de coro%iune la obosealä
se manifestä la grin%ile de rulare pentru podurile rulante cu regim greu
sau foarte greu de functionare care servesc hale industriale cu atmosfere
puternic agresive, la re%ervoare in %onele de racordare unde sunt posibile
concenträri ale eforturilor etc.
Literatura de specialitate mentionea%ä cä solicitärile de intindere
accelerea%ä procesul de coro%iune, in timp ce fortele de compresiune au
un efect contrar.
 VIII. 4.3. Clasificarea dupes natura sursei
procesului de coroziune
Dupes natura sursei agresive care generea%es procesul de coro%iune,
se disting urmestoarele forme de coro%iune: atmosferices, subteranes
(inclusiv prin curenti vagabon%i), microbiologices i in imersie in apes dulce,
in apes de mare sau in alte solutii.
Coro%iunii atmosferice cu climate atmosferice severe ii revin cca 80%
din totalul degradesrilor produse de coro%iune in constructiile metalice.

VIII.4.3.1. Caracteri%area sistemelor

de coro%iune metal/ atmosferes
La interactiunea dintre suprafetele metalice sub forma diferitelor
elemente de constructii metalice i mediile agresive, poate ses apares i ses
se manifeste fenomenul de coro%iune. In acest ca%, notiunea de „calitate"
in constructiile metalice, ce implices reali%area unor caracteristici tehnice,
ca i pesstrarea lor pe parcursul intregii perioade de utili%are, ( i va pierde
valabilitatea, iar durata de exploatare a acestora va fi mult diminuates.
Pagubele cau%ate de coro%iune cresc, de regules, cu cat constructiile
metalice sunt amplasate i exploatate in medii cu clase de agresivitate
mai mari. In tesrile puternic de%voltate industrial, pagubele din cau%a coro
%iunii sunt estimate la cca 3,5% din PIB.
Prevenirea i combaterea coro%iunii constructiilor metalice in
conditii severe din puncte de vedere al climatului sunt probleme a cesror
solutionare nu depinde exclusiv de sistemul de protectie anticoro%ives,
ci i de alcestuirea constructives a elementelor, de sistemele de imbinare a
acestora i de solicitesrile mecanice la care acestea sunt supuse.
De asemenea, numeroase exemple din practica exploatesrii
constructiilor metalice in medii cu climate naturale severe sau cu
agresivitesti puternice au arestat ces aplicarea peliculelor protectoare reduce,
dar nu poate elimina in totalitate, din punct de vedere practic, pericolul
actiunii accidentale a factorilor de mediu agresiv (umiditate, praf, nisip,
noxe in diferite stesri de agregare i in diferite concentratii etc.).

VIII.4.3.2. Atmosfera ca mediu agresiv

Complexitatea atmosferei ca mediu de coro%iune a metalelor re%ides
nu numai in compo%itia chimices a aerului, ci i, mai ales, in pre%enta mai
mult sau mai putin aleatorie a unor factori foarte numero i, care pot
actiona sau nu ,cu intensitesti mai mari sau mai mici: temperatures,
umiditate, o varietate mare de agenti poluanti, deplasarea aerului (vantul)
cu vite%e i in directii diferite etc.
Din punctul de vedere al coro%iunii, a%otul, ca i ga%ele inerte (nobile),
existente in compo%itia aerului, nu reactionea%es in conditii normale cu
suprafetele metalice, fie ele feroase sau neferoase, de i el se gesse te in
atmosferes in cantitesti mari.
In schimb, oxigenul — component principal al aerului — este deosebit
de reactiv i reprezinte principalul agent de coroziune . Oxigenul
participes la toate reactiile de distrugere a metalelor exploatate in atmosferes
sub forma diferitelor constructii.
O altes caracteristices extrem de importantes a atmosferei este
umiditatea, exprimates prin umiditatea relatives a aerului (UR %).
Umiditatea relative a aerului influentea%es vite%a de coro%iune a
metalelor. Aceasta cre te o dates cu sporirea umiditestii relative.
Umiditatea relatives a aerului, la randul ei, poate varia in limite
largi, fiind functie de %ona geografices, de perioada %ilei, cat i de anotimp.
In general, viteza de coroziune a o;elului este de aproximativ patru
ori mai mare toamna , de trei ori mai mare primesvara i de doues ori mai
mare iarna, comparativ cu cea din timpul verii. Apa din atmosferes existes,
in cantitesti variabile, sub toate cele 3 stesri de agregare: solides (%espades,
gheates, brumes), lichides (ploaie, ceates, roues) i vapori.
Apa, in special sub formes lichides, joaces rolul principal in
aparitia i de%voltarea coro%iunii atmosferice. Pe langes formarea filmului
de lichid pe suprafata metalices expuses, apa concures i la distrugerea
peliculelor organice cu caracter protector. De asemenea, apa di%olves ga
%e i particule materiale solide existente in atmosferes, transformandu-
se intr-o solutie de sesruri i ga%e, al cesrei pH poate scesdea mult sub
valoarea core spun%estoare neutralitestii.
Bioxidul de carbon (CO2), a cesrui pre%entes in apes este normales,
nu depes e te 10-20% din atmosferes. Cantitesti mari de CO 2 se pot afla in
%onele inchise, microclimatice. Cu toate ces solubilitatea acestui ga% este
destul de mare, participarea sa la procesele de coro%iune este
nesemnificatives; se poate totu i mentiona participarea sa la formarea
unor produ i de coro%iune secundari ((n special, diferiti carbonati ba%ici).
Se cunoa te faptul ces, in atmosfera industriales, atacul asupra metalelor
este mai puternic, iar durata diferitelor sisteme de protectie este mai
scurtes decat in atmosfera curates. Acest fenomen este generat de ga%ele
i pulberile continute in special de atmosfera industriales.
Aerul poate contine aici cantitesti considerabile de diferite ga%e, in
special dioxid de carbon i dioxid de sulf. Bioxidul de sulf (SO2) repre%intes
o impuritate specifices a atmosferei din ora e i din incintele intreprinderilor
industriale. Acest oxid este considerat, din punctul de vedere al coro%iunii,
agentul cel mai periculos. Pre%enta sa in atmosfery se datorea%y arderii
combustibililor soli%i sau lichi%i (cyrbune, pycury) care contin cantityti
variabile de compu iai sulfului, in instalatiile pentru producerea energiei
electrice i termice. In urma arderii, toti compu ii sulfului se transformy
in dioxid de sulf i apoi, prin oxidare cu oxigenul din aer, in trioxid de sulf.
Trioxidul de sulf, sub actiunea umiditytii atmosferice ridicate i a ploii, se
transformy in acid sulfuric .
Rolul negativ al dioxidului de sulf in coro%iunea atmosfericy a
metalelor re%ulty i din solubilitatea sa deosebit de mare in apy, in
comparatie cu a altor ga%e (oxigen sau dioxid de carbon). Este impor-
tant de mentionat cy pentru producerea coro%iunii are mai putiny
importanty continutul absolut de dioxid de sulf in atmosfery, decat acea
cantitate de SO2 care actionea%y in unitatea de timp pe suprafetele din
directia intemperiilor, altfel spus, decat produsul dintre continutul in
SO2 i vite%a vântului.
Influenta agresivy a dioxidului de sulf nu poate fi stability numai
de concentratia sa. O foarte mare importanty o pre%inty umiditatea relativy
a aerului i depunerea de praf . Dioxidul de sulf este mai putin dyunytor
in aer uscat i mult mai dyunytor in vânt umed i in pre%enta pulberilor.
In urma unor cercetyri s-au descoperit concentratii maxime numai
la o distanty considerabily de sursa de emisie.
In ora e se observy coro%iune diferentiaty (cau%aty de SO 2) in
functie de anotimp. Cantitatea de dioxid de sulf in atmosfery este simtitor
mai puternicy din noiembrie pany in februarie, din cau%a consumului mai
mare de combustibili.
Dintre toate de eurile industriale emise in atmosfery, anhidrida
sulfuroasy este un poluant foarte nociv pentru metale. Se mai pot cita i alti
agenti coro%ivi, cum sunt, de exemplu: aci%ii clorhidric, a%otic, acetic,
fluorhidric, amoniacul, clorura de amoniu etc., care nu au decat un efect
local i nu interesea%y decat proximitatea imediaty a anumitor u%ine foarte
speciali%ate.
Ga%ele de fum constituie sursa emisiei de SO2. Ele repre%inty
produsele ga%oase apyrute in urma arderii huilei, cyrbunelui brun, a
titeiului i a altor combustibili similari. Compo%itia atmosferei in ga%e
de fum poate fi foarte diferity. Pe langy ga%e, se degajy de obicei i
componente solide, producându-se astfel o solicitare ero%iv- coro%ivy. Ga
%ele de fum pot contine dioxid de sulf (oxi%i de carbon (CO + CO2),
vapori de apy, aci%i organici, funingine etc.
O solicitare intensy se produce ca urmare a ga%elor de fum la podurile
de cale feraty, in depourile de locomotive, in apropierea co urilor de fum,
in cocserii, eventual in halele de laminoare (prin arderea uleiurilor i
gra,similor de ungere), la instalatiile de sinteri%are etc.
Dupa, cele mai multe cerceta,ri, umiditatea critica, pentru atacarea
otelului de ca,tre dioxidul de sulf este de 60-75%.
In atmosfera, se poate afla i hidrogenul sulfurat (H2S). Acest
compus se ga,se te in cantita,ti mici, dar reactionea%a, in special cu metalele
neferoase, formând sulfuri de cupru, nichel, sau argint.
In atmosfera marilor ora e se pot depista i alte ga%e cu caracter
acid. Spre exemplu, s-au depistat oxi%i de a%ot/ m3 de aer , care au
inregistrat valori foarte ridicate in incintele unor fabrici de ingra, a,minte a
%otoase. Ca i in ca%ul CO2 oxi%ii de a%ot au o influenta, putin
semnificativa, asupra coro%iunii iimosferice a metalelor.
In incintele i in apropierea u%inelor chimice, se intillnesc in aer i clorul,
hidrogenul sulfurat, amoniacul, oxi%ii de a%ot i hidrocarburile nearse.
In %onele de coasta,, coro%iunea este accelerata, suplimentar de pre
%enta particulelor de clorura, de sodiu din aer.
Concentratia acestora este functie de distanta,, ea sca,%and pe ma,sura
indepa,rta,rii de coasta, spre interior.
In atmosfera urbana, i a industriilor de profil, cantita,tile de cloruri
ma,surate au fost cuprinse intre 10 i 30 micrograme Cl- / m3 de aer.
Unul dintre componentii atmosferei care influentea%a, coro%iunea
atmosferica,, fa,cand-o mai puternica,, este praful. Wa,spandirea lui depinde
de natura i structura suprafetei solului. In %onele rurale, praful din
atmosfera, consta, cu preca,dere din particule organice sau anorganice
provenite de la suprafata solului. In atmosfera ora elor aglomerate i a
%onelor industriale, particulele de praf (solide) sunt particule de bioxid
de siliciu (Si02) sau particule solubile ce contribuie la formarea
electrolitului de pe suprafetele metalice. Cantitatea de praf din atmosfera,
varia%a, intre 1000 i 200. 000 particule / cm3 de aer.
Un alt factor ce poate contribui la caracteri%area agresiva, a
atmosferei este temperatura.
In diferitele %one ale planetei s-au ma,surat temperaturi cuprinse
intre —84°C i +58°C. Pentru coro%iunea atmosferica, a metalelor,
temperaturile extreme au o importanta, redusa,. La temperaturi joase
sub -5° C, apa se afla, sub forma, solida, i nu va putea, deci, forma pelicule
lichide de electrolit.
Trebuie subliniata, lega,tura dintre modifica,rile de temperatura, i
umiditatea relativa, a aerului. La umidita,ti relativ mari, o mica,
sca,dere de temperatura, determina, depa, irea punctului de roua, i, drept
urmare, apare posibilitatea forma,rii filmului de lichid (electrolit) i,
implicit, a conditiei esentiale pentru aparitia coro%iunii.
0 inca,l%ire rapida, a aerului are un efect contrar.
 Presiunea si lumina solara au o influenCa nesemnificativd asupra
coro%iunii. Lumina solard, prin diferitele lungimi de unda, poate
determina distrugerea prin imbatranire a peliculelor de protecCie organice
aplicate pe suprafeCele metalice din cau%a reacCiilor fotochimice.
Un alt factor important in favori%area coro%iunii este oscilaCia
continua a temperaturii. Prin racirea bruscd a aerului, metalul r#cindu-
se mai repede, este favori%ata producerea de roux pe obiectele metalice.
Ploaia poate forma, de asemenea, pe suprafaCa metalica un strat
de diferite grosimi. Grosimea filmului de lichid este variabild, depin%and
de po%iCia suprafeCelor metalice. Astfel, pe suprafeCele verticale, grosimea
peliculei de apa este mai mica, pe cele ori%ontale la limita de curgere a
apei, grosimea stratului de apa poate ajunge pand la aproximativ
0,2 mm. La intreruperea ploii, acest strat poate di%olva diferite particule
solubile din atmosferd (de exemplu oxigen).
In ca%ul unei ploi continue, toCi acceleratorii procesului de coro%iune
sunt eliminaCi prin spalarile repetate, determinand o oarecare franare a coro
%iunii.
Avand in vedere toate elementele de mai sus privind modul aleatoriu
de raspandire a impuritaCilor atmosferei, diferenCele lor de concentraCie si
variabilitatea umiditaCii relative, atat in Cara noastra, cat si in alte Cari, s-au
elaborat norme ((n Romania, STAS 10. 128-86) privind „ProtecCia contra
coro%iunii a construcCiilor supraterane din oCel. Clasificarea mediilor
agresive", in care agresivitatea mediului faCa de metale este definita prin
valoarea indicelui de penetraCie (mm/an) si prin valori ale principalelor noxe
din atmosferd, coroborate cu valoarea umiditaCii relative Ur % a atmosferei.
In conformitate cu aceste criterii, mediile agresive atmosferice
se clasificii in patru clase de agresivitate: 1m- medii neagresive, 2m-
medii slab agresive, 3m- medii cu agresivitate mijlocie si 4m- medii puternic
agresive. In funcCie de valoarea indicelui de penetraCie, 1m corespunde
la 0,010 mm/ an, 2m, la 0,011...0,10 mm/ an, 3m, la 0,11...0,50 mm/ an
si 4m peste 0,50 mm/ an.

VIII.4.4. Cauzele care favorizeaxa procesele

locale de coroziune
Procesele locale de coroziune iau nastere din diferite cau%e:
a)Conlucrarea a cloud metale diferite in contact direct cu un electrolit.
b)Contactul metalului cu incluziunile nemetalice.
Inclu%iunile de oxi%i, sulfuri etc., dispersate in metal ca atare sau
sub forma de soluCii solide, au o tensiune de di%olvare diferita faCa de
fier si devin electro%i faCa de ei insisi, ca si faCa de metalul de ba%a.
 Vite%a de coro%iune depinde de cantitatea i de felul inclu%iunilor
nemetalice, precum i de diferenta de tensiune electrochimicä intre
elementul format din metal i inclu%iunile nemetalice.
c)Pasivarea partialii a otelului, acoperirea lui partialii cu
oxizi sau inveli~ul necomplet de oxizi.
Otelul, dupä ce a fost supus prelucrärii termice sau mecanice, are la
suprafata sa un inveli de oxi%i. De asemenea, pe metalul neprelucrat se
poate ca un strat de produse de coro%iune (de exemplu, oxi%i), care i%olea%ä
suprafata metalului, sä o proteje%e contra actiunii factorului coro%iv. Aceastä
stare a metalului se nume te pasivä . Oxi%ii metalului au totu i un potential
electrochimic mai mare decat metalele din care provin. Cand acest strat
de oxi%i se degradea%ä, se creea%ä elemente in care stratul de oxi%i devine
catod, metalul devine anod i astfel este supus coro%iunii.
d)Acces neuniform de oxigen. Procesele locale de coro%iune
provenite din aceastä cau%ä apar mai ales la imbinärile diferitelor
elemente de constructie, de exemplu, sub nituri, sub uruburi i in diferite
tipuri de gäuri.
e)Gradul diferit de prelucrare a suprafetei metalice .
Otelul cu o suprafatä rugoasä are potentialul mai mic decat otelul cu
suprafatä mai netedä i aceastä particularitate explicä na terea
proceselor locale de coro%iune pe o suprafatä cu rugo%itäti
diferite.
Otelurile cu suprafetele netede sunt mai re%istente la coro%iune.
0)Starea de eforturi. Portiunile deformate au potentialul
electronegativ mai mic. Intre metalul nedeformat ~i cel deformat
apare o diferentii de potential electrochimic care, in prezenta
electrolitului, favorizeazii coroziunea.
Elementele de acest gen sunt periculoase in special in medii am-
biante cu noxe chimice foarte agresive.
Factorii esentiali care au o influentä distructivä puternicä asupra
metalelor se datorea%ä, de asemenea, compo%itiei lor chimice i
procedeelor metalurgice de obtinere a acestora.
Cerintele de reducere a greutätii constructiilor impun necesitatea
folosirii elementelor cu pereti pe cat posibil subtiri, deci care lucrea%ä in
conditiile unor stäri de eforturi mari. De i metalul ar putea suporta aceste
eforturi, pelicula protectoare de oxi%i, avand alte caracteristici fi%ico-
mecanice decat metalul, se deteriorea%ä local, ea putandu-se reface de
la sine numai in conditii deosebit de favorabile. In locul in care pelicula
protectoare s-a deteriorat, se produce contactul direct al metalului cu
mediul ambiant agresiv, iar diferenta potentialelor electrochimice intre
suprafata metalului local descoperitä i restul peliculei de oxi%i deteriorate
incepe sä producä o coro%iune puternicä.
Aceea i peliculd de oxi%i care protejea%d metalul contra actiunii
chimice din mediul ambiant, in ca%ul in care este etan #, poate deveni
factorul de accelerare a coro%iunii, in ca%ul unei degradari locale i, ceea
ce este mai grav, de concentrare a coro%iunii in locurile de distrugere a
peliculei de oxi%i.
In consecinta, cu toate ca o mare parte a elementului metalic a
ramas aproape neatinsä de coro%iune, constructia poate i repede distrusts
din cauza aparitiei ~i dezvolttsrii coroziunii numai in cdteva locuri.

VIII.5. Influenta calitatii otelurilor asupra coroziunii

elementelor structurale exploatate
in medii climatice severe
Din literatura de specialitate re%ultd ca cele mai multe din
tipurile de oteluri pentru constructii metalice (OL37, OL44, OL52 i
RCA57) nu au o comportare diferitd la coro%iune, la scars mare, in medii cu
conditii climatice severe.
Se mentionea%a insa ca, intotdeauna, otelurile pentru constructii
metalice trebuie protej ate anticoro%iv, deoarece, c-nd intrd in contact
diferite tipuri din aceste oteluri, ele formea%d pile electrochimice care
constituie centre de coro%iune.
Formarea acestor pile electrochimice se datorea%d mai putin
diferentei de compo%itie chimica, cat structurii diferite a acestor oteluri,
obtinutd in special prin tratamente termice, i modului lor de prelucrare.
Exceptie de la aceastd reguld o constiuie otelurile re%istente la coro
%iune atmosferica (STAS 500/3), de tip CORTEN.

VIII.5.1. Ofeluri rezistente la coroziune atmosferica

(STAS 500/3).
Sub actiunea agresivd a agentilor naturali, otelurile pentru
constructii se acoperd cu un strat de oxid a carui formare este in functie
dde urmatorii factori:
rre%istenta la coro%iune a otelului;
ggradul de agresivitate a agentilor naturali;
natura i grosimea stratului de protectie de la suprafata metalului.
Rezistenta la coroziune a otelurilor pentru constructii
rezultts in principal din compozitia lor chimicts. Un rol
important il are alierea cu cuprul, fosforul, cromul, nichelul
sau alte elemente care intrd in solutie prin reactie anodica
mai lent decat fierul.
Pe aceastä ba%d a fost elaboratä o grupd de oteluri pentru
constructii, re%istente la coro%iunea atmosferica, numitä grupa otelurilor
patinabile (ORC), caracteri%ate prin proprietäti de re%istenta la coro%iune
superioare celor ale otelurilor pentru constructii obi nuite.
In toate conditiile de mediu, aceste oteluri denumite patinabile
inregistrea%d pierderi in greutate de 2...4 ori mai reduse dec-t otelurile
de calitate curentä.
 Avantajoase pentru stabili%area rapidd a fenomenului de coro%iune
de la suprafata otelurilor patinabile sunt expunerile care asigurd alternanta
rapidd uscat-umed a suprafetei otelului.
Conditiile climatice severe (de exemplu, climatul marin sau
atmosfera industriald cu o agresivitate accentuate) nu permit stabili%area
fenomenului de coro%iune. De aceea, in astfel de situatii este indicatä
protejarea suprafetelor prin vopsire. De retinut este faptul ca sistemele
de protectie anticoro%ivä aplicabile pe suprafetele din otel patinabil sunt
mai re%istente dec-t dacd sunt aplicate pe suprafete din otel nepatinabil.
Elementele de constructii care sunt exploatate in conditii climatice
mai putin severe (fare noxe agresive sau cu noxe in cantitäti foarte mici) pot
ramane nevopsite. Dupd formarea primului strat de oxid, care se desprinde,
suprafata ramane cu o culoare ro catä cafenie, persistentä in timp.

VIII.6. Conditii generale de proiectare pentru asigurarea

rezistentei la coroziune a structurilor metalice
VIII.6.1. Domeniul §i limitele de aplicare a principiilor de
proiectare pentru asigurarea rezistentei la
coroziune a structurilor metalice
Principiile de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune
a elementelor metalice din constructiile civile, industriale, agricole i
speciale (conducte nei%olate aflate la suprafata solului, recipienti
supraterani nei%olati termic, exploatati la temperatura mediului ambiant)
se referd la structuri de re%istenta, e afodaje, platforme de sustinere,
suporti de sustinere, pasarele metalice etc., montate suprateran,
confectionate din profile (laminate la cald sau formate la rece), tevi,
table i ben%i din elemente compuse prin sudare.
Ele sunt valabile pentru proiectarea elementelor din otel reali%ate din
laminate la cald din oteluri carbon i slab aliate, care indeplinesc conditiile preva
%ute in STAS 500/ 1 i in standardele de produse, dupd cum urmea%d:
— otel de u% general pentru constructii märcile OL 37, OL44, OL52,
conform STAS 500/ 2;
 otel re%istent la coro%iunea produsd de agenti atmosferici, märcile
RCA 37 i RCB 52, conform STAS 500/ 3;
oteluri de constructii sudabile cu granulatie find,
conform SR EN 10. 113/ 93.
Principiile de proiectare sunt valabile pentru asigurarea re%istentei
la coro%iune a elementelor de constructii din otel, exploatate in medii cu
clasele de agresivitate 1m, 2m, 3m, 4m, conform STAS 10.128.
Proiectantul, in functie de clasa de agresivitate stability pe ba%a STAS
10. 128 i de materialele de protectie cele mai potrivite, va stabili prin
proiect solutiile de protectie anticorosivd care urmea%d sd fie reali%ate.
In ca%uri speciale, in care mediul se inscrie in clasa de agresivitate
mai mare de 4m, proiectantul va solicita un studiu unui institut de
specialitate sau unui agent economic agreati in domeniu, studiu in care
i se vor indica solutiile de protectie anticorozivii corespun%dtoare
agresivitätii in care va fi amplasat i exploatat obiectivul de proiectat.
Elementele de constructie din profile cu pereti subtiri, formate la
rece, nu se vor folosi ca elemente de re%istenta in medii cu clasa de
agresivitate mijlocie 3m (datoratd noxelor chimice), 4m (agresivitate
puternicd) i mai mare de 4m (agresivitate foarte puternicd).
Criteriile de alegere a principalelor solutii de proiectare pentru
reducerea riscului de coro%iune sunt:
Categoria i clasa de importantd a constructiei.
La alegerea unei solutii de proiectare, se va stabili categoria de
importantd a constructiei, in conformitate cu „Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. metodologia de stabilire
a categoriei de importantd a constructiilor".
Clasificarea mediilor in functie de clasa lor de
agresivitate, conform STAS 10.128.

VIII.6.2. Condifii generale de proiectare pentru

asigurarea rezistenfei la coroziune
a elementelor de construcfii metalice
La proiectarea elementelor de constructii din otel, proiectantul va
intocmi, in cadrul documentatiei de executie, caiete de sarcini privind
executia, exploatarea i intretinerea protectiilor anticoro%ive.
Proiectul de executie trebuie sd preci%e%e clasa de agresivitate,
atat pentru exteriorul constructiei, cat i pentru interiorul ei i delimitarea
spatiilor, tinand seama de concentratia noxelor i de umiditatea relativd
a mediului. Aceastd preci%are se va face conform STAS 10.128.
 La alegerea tipurilor de elemente se va tine seama $i de clasa de
agresivitate a mediului in care acestea vor fi exploatate.
Stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care este amplasatä $i
exploatatä o constructie nouä se va face de cätre proiectant, pe ba%a anali%ei
mediului $i a datelor furni%ate de proiectantul tehnolog privind existenta $i
concentratia agentilor corosivi care vor re%ulta din procesul tehnologic.
Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care este
amplasatä o constructie datä deja in exploatare, in tema de proiectare
vor fi preci%ate re%ultatele anali%elor calitative $i cantitative de noxe $i
umiditätile relative, atat pentru interior, cat $i pentru exterior, efectuate
de un institut de specialitate in domeniu sau de un agent economic,
abilitati pentru astfel de activitäti, $i inscrise in buletine de anali%ä.
La proiectarea elementelor de constructii din otel supuse actiunii unor
medii cu agresivitate 3m $i 4m, se vor folosi cu precädere sectiunile inchise.
Elementele de constructie cu sectiune inchisä $i interior inaccesibil
se vor inchide etan.
Montarea profilelor se va face astfel, incat sä impiedice stagnarea
apei $i a prafului (cap. VIII, figura 3.).
Folosirea profilelor trebuie sä se facä dupä anumite reguli, dintre
ccare cele mai importante sunt urmätoarele:
rreali%area de suprafete convexe;
evitarea profilelor a$e%ate cu concavitatea in sus, cu
exceptia ca%urilor in care, prin inclinarea elementelor,
se poate asigura eliminarea apei pe la capetele lor
i
inferioare;
distantarea elementelor, astfel incat sä se permitä scurgerea
apei ssau cäderea prafului;
practicarea de deschideri in locurile in care s-ar putea strange
diferite depuneri favori%ante de coro%iune (cap. VIII, figura
4).
Elementele de constructie din otel vor trebui s iifie accesibile pentru
cur iitare ci vopsire.
La proiectarea elementelor din profile, se vor respecta urmätoarele
conditii:
a) Alegerea profilelor $i sistemelor de asamblare sub aspectul re
%istentei la coro%iune se va face in urmätoarea ordine:
%
ssectiuni inchise din tevi sau profile;
pprofile simple ;
sectiuni compuse din profile depärtate, cu acces u$or pe suprafete.
Profilele apropiate, greu accesibile, au re%istentä la coro
%iune scä%utä $i vor fi evitate.
b) La profilele inchise asamblate prin sudare, se vor adopta suduri
continue.
 c)La profilele care nu se pot a e%a cu aripile in jos, se vor
prevedea gäuri tehnologice pentru drenarea condensului .
d)Pentru prevenirea coro%iunii, %onele de contact intre douä
piese din otel trebuie sä fie protejate suplimentar fatä de restul
constructiei.
In ca%ul imbinärilor cu uruburi de inaltä re%istentä nepretensionate
i pretensionate, interiorul pärtilor care urmea%ä a fi imbinate se va sabla
i se va proteja prin metali%are prin pulveri%are cu aluminiu sub formä de
sarmä sau de pulbere.
e)Grosimea profilelor folosite se va stabili pe considerente
de re%istentä, de agresivitate a mediului i de cerintele de
exploatare i durabilitate ale elementelor de constructii.
Remedierea suprafetelor elementelor de constructii cu protectia
anticoro%ivä deterioratä in timpul exploatärii constructiilor se va efectua
c-nd pelicula de protectie ajunge la gradul de deteriorare R5 pentru clasele
de agresivitate 1m i 2m i R4 pentru clasele de agresivitate 3m i 4m,
conform STAS 10. 701/ 1.
Remedierea se va face pe ba%a solutiilor date de proiectant.
La elaborarea proiectului pentru constructiile existente, in functie
de gradul de deteriorare provocat de factorii agresivi asupra
elementelor de re%istentä, se vor avea in vedere i eventualele mäsuri de
consolidare a structurilor metalice in scopul mentinerii capacitätii portante a
acestora la parametrii proiectati.
Gradul i tipul de curätare care trebuie reali%ate pe suprafetele
pieselor elementelor de constructii din otel ce urmea%ä sä fie protejate se
vor stabili de cätre proiectant i se vor indica in proiectul de executie i
caietul de sarcini al lucrärii.
La stabilirea gradului de curätare, se va tine seama, atat de durata de
viatä estimatä a acoperirii, cat i de clasa de agresivitate a mediului in care
urmea%ä sä fie amplasatä i exploatatä constructia, conform STAS 10. 128.
Pregätirea suprafetelor elementelor de constructii (noi sau in
exploatare) se va face conform STAS 10.166/ 1-77 .
Proiectantul, prin caietul de sarcini, va fixa aspectul final al
suprafetelor pregätite, iar la executie, acesta va fi mentionat in procesul-
verbal de receptie al fa%ei respective.
Protectia elementelor de constructii din otel se va efectua conform
tabelului 2.
Pentru protectia elementelor de constructii din otel RCA 37 i
RCB 52 nu se vor folosi protectiile care au la ba%ä grunduri cu pigment
de %inc metalic i nici acoperirile pe ba%ä de %inc. Folosirea acestor
protectii determinä o comportare la coro%iune a otelurilor re%istente la
coro%iunea atmosfericä similarä cu aceea a otelului OL 37.
 Tabelul 2
Tipul de protectie anticorozive, in functie de otelul din care este
confectionat elementul de constructie si de clasa de agresivitate a
mediului in care este amplasat si exploatat acest element

Observatii:
X — se pot folosi.
X* — aceste protectii se folosesc ca atare in mediile cu clasa de
agresivitate 3m (neprotejate suplimentar), numai in medii cu umiditate
mai mare de 75% i cu pH cuprins intre 5,5 i 10 (färä noxe chimice);
—nu este recomandabil sä se foloseascä.
In medii cu clasa de agresivitate 2m, otelurile RCA 37 i RCB 52
se folosesc nevopsite numai dacä sunt amplasate in exterior.
VIII.6.3. Gerin~ele de bazei privind alceituirea
elementelor de construcfii metalice pentru
asigurarea protecfiei lor anticorozive
a) Accesibilitatea
Pentru clasele de agresivitate 3m ci 4m, toate elementele de
constructie din otel trebuie sit fie accesibile in scopul de a se permite
aplicarea, verificarea ci intretinerea protectiei anticorozive.
 108

fncä de la proiectarea constructiei, vor fi prevä%ute mäsuri care sä

permitä o accesibilitate u oarä pentru a se asigura executia ulterioarä a
lucrärilor de intretinere cu efect negativ minim asupra mediului.
Pentru toate clasele de agresivitate, suprafetele care urmea%ä sä
fie protejate trebuie sä fie accesibile pentru pregätirea, acoperirea i
controlul lor.
Suprafetele profilelor aflate spate in spate (cap. VIII, figura 5), care
sunt accesibile pe ambele pärti cu o inältime h 100 mm, vor avea o
distantä intre ele a 15 mm. In ca%ul unor distante mai mici, spatiile for-
mate vor fi prevä%ute cu fururi. Constructiv, pentru a preveni formarea de
jgheaburi, furura va depä i cu putin limitele profilului. Dacä peste profile
urmea%ä sä fie fixatä i o platbandä, furura va fi sub nivelul superior al
profilului.
La elementele de constructii expuse la intemperii sau la solicitare coro
%ivä puternicä, spatiile la care accesul ulterior montärii este dificil (de
panä la 15 mm) vor fi evitate sau umplute, sau se vor alege procedee de
protectie anticoro%ivä care se pot executa in spatii inguste (de exemplu,
%incare la cald).
Din punctul de vedere al protectiei anticoro%ive, sunt mai avantajoase
elementele structurale cärora li se aplicä prevederile de proiectare cuprinse
in STAS 10. 108/ 0. De asemenea, sunt mai avantajoase sectiunile din
profilele laminate, in comparatie cu sectiunile compuse, deoarece fiecare
%onä influentatä de sudurä constituie o regiune mai sensibilä la coro%iune
decat restul elementului in care nu sunt imbinäri.
La suprafetele profilelor aflate fatä in fatä, accesibile din ambele pärti,
cu o inältime h 200 mm, se va prevedea o distantä crescätoare linear:
de la a 120 mm pentru
o inältime a profilului
h 200 mm;
panä la a 400 mm, la
inältimea profilului h
1000 mm, conform
figurii 6.
Din punctul de vedere al protectiei anticoro%ive, sunt mai potrivite
profilele inchise etan .
Elementele cu sectiune inchisä,compuse prin sudurä, se vor vopsi
in interior complet. Ultimul perete care se ata ea%ä va fi i el vopsit in
prealabil, neläsändu-se decat %ona influentatä de sudurä, care va fi
acoperitä pe muchii cu un grund re%istent la sudurä.
La suprafetele interioare aflate fatä in fatä i accesibile numaipe o parte
(cap. VIII, fig. 7), distanta a, la inältimi h panä la 100mm, va fi, de asemenea,
de cel putin 120 mm, iar peste aceastä valoare va cre te linear de la:
d
a 120 mm pentru o
inältime a profilului h
100 mm;
,
panä la a 600 mm pentru inältimea profilului h > 500 mm.
Intre aceste valori se aplicä o interpolare linearä.
 In proiect vor fi preva%ute detalii privind scurgerea apei, a
condensului, precum i posibilitatea de eliminare a prafului industrial
sau a altor substante solide provenite din fluxurile tehnologice.
b)Evitarea muchiilor vii
Vor fi preferate muchiile rotunjite sau racordate in locul muchiilor
ascutite re%ultate din sudare sau din tdiere, deoarece acestea constituie
puncte de amorsare a coro%iunii i de expul%are a vopselei datorita
tensiunii superficiale.
c)Utilizarea chesoanelor ~i elementelor de constructii cu
goluri. La chesoanele i elementele de constructii cu sectiuni
chesonate este obligatorie asigurareaposibilitatilor de acces in interiorul
acestora, in vederea intretinerii sau refacerii periodice a protectiei
anticorosive a acestora.
d)Prevenirea coroziunii de contact. La imbinarea metalelor
cu potential electrochimic diferit, in ca%ul actiunii de durata sau
actiunii alternative a umiditatii care formea%d cu sdrurile din
atmosferd un electrolit, apare pericolul coro%iunii. In acest ca% va
coroda metalul care are potentialul electrochimic mai
electronegativ.
Coro%iunea de contact depinde de diferenta de potential, de raportul
intre suprafetele mai bune conducatoare electric, fata de cele cu
conductibilitate mai redusd, i de conductibilitatea electrolitului. Prevenirea
acestui fenomen se face prin protectia anticoro%ive a celor doud metale
care vin in contact.
e)Necesitatea luilrii in consideratie a posibilitiltii de realizare
a tehnologiei protectiei anticorozive. Dacd se prevede
protectia anticoro%ive prin procedee de imersie sau alte
procedee speciale (electrolitice, chimice etc.), alcdtuirea
constructive a elementelor va tine seama de specificul acestor
procedee.
De exemplu, pentru %incarea la cald, vor fi luate in consideratie,
iintre altele, urmatoarele aspecte:
se vor folosi, de preferinta, forme constructive care sä nu retina
%incul i sä nu conduce la deformari sau de%ecruisari;
%
se vor evita elementele compuse cu sectiuni inchise,
iar acolo unde acestea se folosesc, se vor prevedea orificii
dupd %incarea ulterioard aalcdtuirii elementului;
se vor evita dublarile prin placi sau profile suprapuse.

VIII.6.4. Observa~tt generale prtvtnd protectarea

construcfttlor metaltce, ftnand seama de
protejarea lor impotrtva coroztuntt
Numeroase exemple din practica exploatarii constructiilor din otel in medii
cu agresivitate puternica sau cu climate naturale severe aratti ca aplicarea
peliculelor protectoare reduce, dar nu poate elimina in totalitate, din punct
de vedere practic, pericolul actiunii accidentale a actorilor de mediu agresiv
(noxe chimice, umiditate, praf, nisip etc.) asupra elementelor i imbin#rilor .
Chiar in conditiile unei protectii anticoro%ive, considerate din punct
de vedere teoretic corespun%atoare, elementele metalice sunt adesea
afectate de coro%iune in timp.
Din aceasta cau%a sunt necesare i alte procedee care sä mareasca
ssiguranta constructiilor:
reducerea cu 10% a re%istentelor admisibile
considerate la dimensionarea elementelor din otel
eexploatate in medii coro%ive;
acordarea unor sporuri empirice la grosimile re%ultate din
calculul dde re%istenta;
limitarea grosimii minime admise pentru profilele
laminate la cald, in functie de clasa de agresivitate a
mediului in care vor fi amplasate i exploatate;
diferentierea valorilor minime (de la 2 la 3,5 mm) a
grosimii elementelor din profile cu pereti subtiri,
formate la rece, in functie de agresivitatea sau
severitatea climatelor in care vor fi amplasate i
exploatate. Nici luand aceasta masurd de siguranta,
elementele de constructii din profile cu pereti subtiri,
laminate la rece, nu se recomanda a fi folosite in medii
cu clasele de agresivitate 3m (din cau%a noxelor
chimice) i nici in medii cu clasele de agresivitate 4m
sau peste 4m.
Din cele de mai sus re%ultd importanta care trebuie data sistemelor
de protectie anticoro%ive i posibilitatilor de aplicare a lor.

VIII.6.5. Exemple de elemente ci imbineiri ale structurilor

metalice situate ci exploatate in medii cu clasele
de agresivitate 3m (mijlocie) §i 4m (puternicei)
In figura 8 sunt pre%entate unele solutii recomandabile la proiectarea
constructiilor din otel expuse in exploatare actiunii agentilor coro%ivi (clasele
de agresivitate 3m i 4m), in comparatie cu solutii care trebuie evitate.
In figura 8.a este pre%entatd, ca solutie recomandabild pentru clasa
de agresivitate 3m i obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, imbinarea
prin suprapunere cu suduri in relief, fata de imbin#rile cu uruburi.
In figura 8.b este pre%entata ca solutie recomandabild pentru clasa
de agresivitate 3m i obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, pentru
proiectare, innadirea grin%ilor cu sectiune plind, cu suduri in
adancime, in comparatie cu solutiile de innadire a grin%ilor cu sectiune
plind, cu eclise sudate sau cu eclise i uruburi.
 In figura 8.c sunt pre%entate ca solutii recomandabile pentru clasa
de agresivitate 3m i obligatorii pentru clasa de agresivitate 4m, pentru
proiectare, grin%ile cu sectiune plind i grin%ile cu goluri in inimd. Grinzile
cu zäbrele reprezintä solufii necorespunzätoare, din punctul de vedere
al rezistenfei la coroziune,pentru aceste clase de agresivitate.

VIII.6.6. Recomand àri privind prevenirea coroziunii

ci protecfia anticoroziv à la imbin àri ale
construcfiilor amplas ate ci exploatate in
medii cu clase de agresivitate industrial à ci
chimic à
Capacitatea portant-a a constructiilor metalice exploatate in medii
agresive, cum sunt atmosfera industriald i cea cu continut foarte ridicat
de noxe chimice, depinde i de sistemul de imbinare sau innädire a
elementelor componente. lipul de innädire sau imbinare , ca i materialele
folosite la alcatuirea acestora sunt hotäreztoare pentru durata de
exploatare a constructiilor metalice in atmosfera agresiva.
Coro%iunea imbinärilor elementelor constructiilor metalice poate fi
declan atä de actiunea separatä sau simultand a unor factori ca:
diferente de aerare sau concentrare ale mediului agresiv ce apar la
imbinärile cu eclise sau prin suprapunere, diferente intre structura
cristalind a celor doud metale care reali%ea%d imbinarea (spre exemplu,
metalul de ba%d este laminat, iar uruburile folosite la imbinare strunjite,
niturile forjate etc.), diferente intre modul de preluare a eforturilor de catre
materialul de ba%d i materialul metalic de imbinare (fig. 9).
La o imbinare cu eclise i suduri de colt, piesa poate lucra la
intindere, iar cordonul de sudurd la forfecare. La o imbinare cu eclise i
uruburi obi nuite, piesa lucrea%d la intindere, iar uruburile la forfecare
i strivire pe peretii gdurii.
De asemenea, concenträrile importante de tensiuni, care apar la
imbinärile sudate din cau%a intersect-arii mai multor cordoane in acela i
punct al elementului, pot declan a sau chiar acceleraprocesul de coro%iune.
La acestea se pot adauga defecte de proiectare i de executie in privinta
adoptärii distantei dintre uruburi i a asamblärilor gre ite care favori%ea%d
aparitia coro%iunii, in aceste locuri, in urma acumuldrii de praf, de parti-
cule solubile, ca i a umiditätii condensate.
In ca%ul imbinärilor sudate, in apropierea cordonului de sudurd,
metalul de ba%d pre%inta o sensibilitate märitä la coro%iune, ca urmare a
modificarii structurii metalografice din cau%a efectului termic al sudärii.
La ace ti factori se adauga diferenta intre compo%itia chimica a metalului
de ba%ä i cea a cordonului de sudurä ca re%ultat al topirii materialului de
adaos. Cand metalul din materialul de adaos utili%at la reali%area imbinärii
este mai putin nobil comparatiy cu metalul de ba%ä, el ya deyeni %onä
anodicä i se ya distruge primul in procesul de coro%iune.
Folosirea unor tehnologii necorespun%ätoare la reali%area cordoanelor
de sudurä poate determina o concentrare nedoritä a tensiunilor, i implicit, o
cre tere a sensibilitätii materialului la coro%iune. Acela i efect il au i
tensiunile re%iduale proyenite din reali%area cordonului de sudurä.
Utili%area unor procedee moderne de sudare (sudurä automatä sub
strat de flux sau in atmosferä protectoare cu ga%e), prin care %ona de
sudurä cu metal topit este mai bine protejatä, märe te re%istenta la actiunea
oxigenului i a%otului din atmosferä.
La imbinärile constructiilor metalice cu uruburi obi nuite, din cau
%a solicitärilor mecanice i a yariatiilor de temperaturä, pot apärea
neetan eitäti, care fayori%ea%ä pätrunderea electrolitului i, implicit, coro
%iunea.
In ca%ul imbinärilor cu uruburi de (naltä re%istentä, ce lucrea%ä
prin frecarea suprafetelor ce yin in contact, pätrunderea mediului agresiy
sub formä lichidä determinä, in urma proceselor de coro%iune, o reducere
a coeficientului de frecare i, implicit, a capacitätii portante a acestui tip
de imbinare.
La imbinärile cu uruburi de (naltä re%istentä a grin%ilor de rulare
pentru poduri rulante, o reducere a capacitätii portante poate fi
determinatä de efectul cumulat al coro%iunii, oboselii i frecärii.
Tinand seama de cele de mai sus, in fa%a de proiectare a constructiilor
din otel exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (agresivitate
industrialä) ci 4m (agresivitate chimicä), trebuie sä se tinä seama de
uurmätoarele recomandäri priyind %onele cu imbinäri:
eyitarea concenträrilor de eforturi implicate de reducerile
bru te dde sectiune, de sudurile punctiforme sau intrerupte;
folosirea unui numär redus de elemente puternice, in locul unui
numär mare de elemente cu sectiuni reduse necesitand
numeroase imbinäri care determinä aparitia unor %one
ssensibile la coro%iune ;
eeyitarea imbinärilor sub forma unor unghiuri ascutite;
adoptarea cu precädere a grin%ilor cu sectiune plinä i a celor
cu ggoluri in inimä in locul celor cu %äbrele;
adoptareaimbinärilor sudate in locul celor cutije (nituri sau
u
uruburi);
eyitarea coro%iunii intre douä metale cu diferentä de
potential electrochimic intre ele prin i%olarea
elementelor din astfel de metale ce yin in contact in
%ona imbinärilor prin nituire sau cu uruburi;
%
eyitarea actiunilor care fayori%ea%ä aparitiaprocesului de coro%iune.
 In %onele cu imbin-ari ale elementelor de constructii metalice, cei
mai importanti factori care favori%ea%-a coro%iunea sunt urm-atorii:
m
concentr-arile de eforturi (in apropierea ,g-aurilor de
nituri sau uruburi sau in apropierea cordoanelor de
sudur-a). In aceste locuri, anodul este constituit din
%ona cu concentr-ari de eforturi, iar catodul, din %ona
ff-ar-a concentr-ari de eforturi;
ccontactul dintre dou-a metale cu potential de electrod diferit;
imbinarea elementelor de constructii din oteluri elaborate prin
metode diferite;
m
imbinarea elementelor de constructii din otel de m-
arcidiferite de exemplu: (grin%i din OL52 i stâlpul aferent,
din OL 37) . In acest ca%, anodul este format din otel OL37,
iiar catodul, din otel OL 52;
imbinarea elementelor de constructii prelucrate diferit
(prin laminare, turnare, forj are) . In acest ca%, anodul
este constituit din nit sau sudur-a, iar catodul din metalul
de ba%-a.
Din punctul de vedere al mediului agresiv, factorii care favori%ea%-a
pprocesul de coro%iune sunt:
diferenta de concentratie a electrolitului. In acest ca%, anodul
este constituit din metalul imersat in %ona cu concentratie mai redus-a,
iar ccatodul este metalul imersat in %ona cu concentratie mai mare;
diferenta de aeratie a electrolitului. In acest ca%, anodul
este format din metalul imersat in %ona cu aeratie mai
redus-a, iar catodul, din metalul imersat in %ona cu
aeratie mai mare.
Pentru a evita factorii care favori%ea%-a coro%iunea la imbin-ari, se
recomand-a aplicarea unui sistem de protectie mai int-arit la imbin-ari decât
cel aplicat pe elementele de constructie f-ar-a imbin-ari.

VIII.7. Actiunea temperaturilor ridicate

asupra structurilor din otel
Re%istenta redus-a la actiunea temperaturilor ridicate este
determinat-a de modificarea caracteristicilor otelului, incepând cu
temperatura de 200° C.
Peste aceast-a temperatur-a se manifest-a o reducere a limitei de
curgere, a rezistenfei la rupere ci a modulului de elasticitate.
Peste 600° C, ofelul nu mai poate prelua solicitärile preconizate.
Din cau%a acestui fapt, in anumite situatii, este necesar-a folosirea unor
oteluri care, prin compo%itia lor chimic-a, pot asigura p-astrarea limitei
de curgere chiar i la temperaturi mai ridicate.
 Elementele din otel expuse la actiunea temperaturilor inalte trebuie
protej ate prin placare cu materiale re%istente la foc.

VIII.8. Exemple de cazuri de coroziune a elementelor

de constructii intalnite in practic
Detalii si fotografii de la o intreprindere constructoare de masini
grele din Romania, situat:a in clasa de agresivitate 4 (puternic:a).
— Hala turn:atoriei de font:a (fig. 1 - fig. 22)

Figura 1. Zone susceptibile de aparitie a fisurdrii produse de coroziunea

sub tensiune, intalnitä in constructii metalice exploatate in atmosfera
industriald corozivd: a) barele intinse de la grinzile cu zabrele; b) talpa intinsä
Figura 2. Ruperea unui metal
a grinzilor aflat c) gu'eele nodurilor grinzilor cu zabrele
cu inimaplind;
sub tensiune ciclicd: 1) in absenta
coroziunii; 2) in prezenta coroziunii
 Log. nr. de cicluri aplicate in timpul coroziunii
Figura 4. a >15 mm
Distanta intre profile pentru impie-
comandate; 2) recomandate; evitarea orient?rii in sus
dicarea a concavit?tii
colect?rii profilelor
apei, prafului etc.

Figura 5

Figura 6

Figura 7. Acces la suprafetele

interioare
116
 Figura 8c
Figura 8a

Figura 8b

a b

Figura 9. Tipuri de Imbinäri: a) cu sudura In relief, b) cu suruburi obisnuite

 Figura 10. Stalp cu sectiune plin5,
avand partea inferioara spre placa
orizontala de baza, cu sistemul de
protectie anticoroziva complet distrus.
Penetrarile cauzate de coroziune au
afectat atat talpa i inima sectiunii
stalpului, cat i grosimea cordoanelor
de sudura. Au fost necesare curatarea
suprafetei suport a elementului de
constructie respectiv i aplicarea
unui sistem de protectie anticoro-
ziva rezistent in medii cu clasa de
agresivitate puternica 4m.

Figura 11. StIlp cu sectiune plina avand

partea inferioara spre placa orizontall de
la baza, cu sistemul de protectie anti-
coroziva distrus, iar metalul atacat de
mediul agresiv. Valorile penetrarilor din
cauza coroziunii sunt cuprinse 'ntre 0,5 i
1,5mm. Remedierea se faceprinverificarea
capacitatii portante a sectiunii de la baza
stalpului i, numai dupä con-solidare, se
va efectua protejarea prin inglobarea
stalpului in beton (pe o inaltime de cel putin
80 cm de la nivelul pardoselei).
123
 Figura 12. Ansamblu Invelitoare din tablä cutatä, panä cu sectiune dublu T
sudatä, guseu, bare de contravantuire orizontale. Se observä peneträri
din cauza coroziunii de 0,5...1 mm i localizarea coroziunii in zona
Imbinärii sudate dintre guseu i talpa inferioarä a panei i, de asemenea,
in zona Imbinärii cu uruburi a diagonalelor de guseu. Pentru remediere
se impun curätarea suprafetelor metalice, Inlocuirea uruburilor
care nu mai prezintä sigurantä, refacerea cusäturilor sudate i a
sistemului de protectie anticorozivä.

Figura 13. Ansamblu invelitoare din

tablä cutatä, panä cu sectiunea dublu T
sudatä, talpä superioarä i diagonalä (cu
sectiune chesonatä) ale fermei, guseu,
rezemare de fermä pe stalp cu sectiune
plinä. Localizarea procesului de
coroziune s-a produs in zona prinderii
sudate a panei de talpa superioarä a
fermei i in zona prinderii cu uruburi a
fermei de stalp. Mäsuri de remediere:
a) curätarea zonelor de Imbinare;
b) refacerea cordoanelor de sudurä;
c) inlocuirea uruburilor;
d) refacerea protectiei anticorozive.

125
 Figura 14. Prinderea de stall)ul cu sectiune
l)lind a unei bare al)artinând contravantuirii
longitudinale.Procesul de coroziune a
afectat cordonul de sudurd dintre guseul
sistemului de contravantuire i stall). La
coml)romiterea imbindrii sudate au
contribuit i fortele orizontale din seism.
Mäsuri de remediere:
a) curatarea zonei de imbinare;
b) refacerea cordonului de sudurd;
c) refacerea l)rotectiei anticorozive.

Figura 15. Prinderea de

stall)ul cu sectiune l)lind a unei
bare din sistemul de
contravantuire longitudinald.
Localizarea coroziunii are loc
in zona imbinärilor sudate ale

127
guseului i rigidizárii cu stall)ul
(l)eneträri de 0,5...1mm).
Remedierea se face l)rin
curatarea sul)rafetei
metalice i refacerea
l)rotectiei anticorozive.
Figura 16. Ansamblu Invelitoane din tabl?
cutatd, pand cu sectiune dublu T sudat?,
fenm? (diagonala, talpd supenioand, guseu
de nigidizane), stIlp (capitel). Se obsenv?
penetnani conosive mani la pane (1...5 mm)
i la talpa supenioand a fenmei (0,5...2 mm).
Pnocesul de conoziune a afectat condonul
de sudund dintne guseu i diagonala fenmei.
Remedienea se face pnin:
- - a) consolidanea panei;
b) cunatanea supnafetelon metalice;
c) nefacenea pnotectiei anticonosive.

Figura 17. Pand cu sectiunea dublu T sudatd. Penetnäni conozive din

cauza conoziunii (1...2 mm) localizate In special la talpa supenioand a
panei. Se constatä neducenea gnosimii cusätunii sudate talpd - inimä.
Remedienea se face pnin:
a) consolidanea panei;
b) cunatanea supontului metalic;
c) nefacenea pnotectiei anticonozive.
Figura 18-19. Panä de acoperi cu sectiune dublu T sudatä. Se
observä peneträri corosive (1,5...2 mm), In special In zona tälpii
superioare a panei. Localizarea coroziunii a avut loc In zona
cusäturii sudate talpä - inimä (reducerea grosimii cordonului i a
Innädirii inimii cu eclise i uruburi). Mäsuri de remediere:
a) consolidarea panei;
b) curätarea suprafetei suport ;
c) refacerea protectiei anticorozive.
 Figura 20. Pane de acoperi cu sectiune dublu T suda-tä.
Localizarea coroziunii are loc In special la nivelul -tälpii
superioare unde s-au mäsura-t pene-träri de 1...3 mm i la
cordoanele de sudurä din-tre -talpä i inima panei. Remedierea
se face as-tfel:
a) consolidarea panei;
b) refacerea cordoanelor de sudurä care asigurä legä-tura
din-tre -tälpile i inima panei;
- c) refacerea pro-tectiei an-ticorozive.

Figura 21. Pane de acoperi

cu
sectiune dublu T suda-tä.
Localizarea
coroziunii are loc In special la
nivelul
-tälpii superioare, unde s-au
mäsura-t
pene-träri de 1...3 mm, i la
cordoanele
de sudurä din-tre -talpä i inima
panei.
Remedierea se face as-tfel:
a) consolidarea panei;
131
b) refacerea cordoanelor de panei;
sudurä care asigurä legä- c) refacerea pro-tectiei an-
tura din-tre -tälpile i inima ticorozive.
 Figura 22. Innädirea cu eclise si
suruburi de inaltä rezistentä pretensio-
nate a grinzii principale de acoperis

133
 IX. DEGRADARI CURENTE ALE SUPRASTRUCTURII
CLADIRILOR. RECOMANDARI PRI)IND
INTRETINEREA SI REPARAREA

IX.1. Elementele componente din beton li beton armat

Degradarile curente, care nu necesita lucrari de consolidare, apar,
in multe ca%uri, ca defecte vi%ibile: craparea betonului la colturile
stalpilor, craparea betonului in lungul armaturilor, ruperea colturilor,
fisuri de contractie la placi, care trec i prin grin%i.
In %onele de reluare a betonarii (cand grin%ile s-au turnat cu rosturi
de lucru), apar, deseori,fisuri.
Un alt defect il constituie faptul ca armatura ramane neacoperita
cu beton pe anumite portiuni, fiind a e%atd, uneori, prea la suprafatd.
Din cau%a unei puneri in opera necorespun%atoare a betonului, raman
cuiburi de pietri .
Uneori, ume%eala scoate pete la suprafata pieselor de beton i beton
armat, stricandu-le aspectul.
Pentru repararea colturilor cd%ute la lucrarile de beton simplu se
fac gduri mici in beton, in forma, de pand inversd, se a a%a armaturi
subtiri i apoi se betonea%d.
Repararea colturilor ca%ute ale stalpilor de beton armat se face prin
tencuire sau prin torcretare ((n ca%uri speciale) cu mortar de ciment (do%aj de
ciment 600-700 Kg/m3 in mortar cu nisip grauntos). Pentru o legaturd bund
intre betonul vechi i betonul nou turnat, se leagd o pan%a de rabit de armaturd.
Fisurile provenite din contractia betonului sunt, in majoritatea ca
%urilor, superficiale i nu pre%inta pericol pentru re%istenta clddirii; totu
i, ele trebuie astupate, pentru evitarea coro%iunii.
Fisurile mari, produse de contractia betonului din placi, se pot
inchide prin injectare cu mortar de ciment, de preferat pe timp racoros.
Pentru inchiderea fisurilor mai pronuntate din grin%i, se injectea%d
mortar de ciment (cu sau f#rd nisip).
Petele sau eflorescentele de pe suprafata betonului sunt cau%ate
de excesul de calciu (hidroxid de calciu) din ciment;ele pot fi indepartate
prin spalarea suprafetei betonului cu o solutie slab acidd (recomandabil
solutie de acid clorhidric).
 Multe dintre defectiunile aratate pot fi evitate i prin tratarea
corespun%atoare a betonului dupd turnare (mentinerea in stare umedd,
apararea de curenti de aer i uscaciune), evitand fisurile de contractie.
La executarea de remedieri se utili%ea%d, cu succes, mortarele i
betoanele epoxidice,in special pentru:
straturi de etan ei%are;
%one de re%emare puternic solicitate;
completari de rosturi;
inglobari sau fixari de piese metalice;
imbinari, remedieri de imbracaminti etc.;
injectari de fisuri ( 2 mm, >2 mm), cu pistol
pneumatic.
Atentie: punerea in opera a mortarelor i
betoanelor epoxidice se
face conform prescriptiei produsului — cateva minute de la preparare.
Mortarele i betoanele epoxidice au i urmatoarele avantaje:
permeabilitate sca%utd la apd;
re%istenta la medii acide, alcaline i neutre
neoxidante;
capacitate de deformare f#rd tendinta de fisurare;de exemplu,
ra ina utili%ata la injectare are alungirea la rupere de 1 %o;
re%istenta superioard la u%urd i oc.

a.2. Degradarea curenta li intretinerea planleelor

Plan eele sunt de urmatoarele tipuri:
din beton armat monolit sau prefabricat;
cu grin%i metalice i bolti oare din caramida;
din lemn.
Pianceeie din beton necesita atentie la blocurile unde la parter
sunt diferite maga%ine, fiind in pericol de a fi atacate de catre aci%ii organici
i aci%ii anorganici; de exemplu, actiunea coro%iva a acidului lactic i a aci
%ilor %aharici, care transformd continutul in CaO al pietrei de ciment in
compu i solubili.
Pianceeie aic~ tuite din grinzi metaiice ci boiticoare deasupra
subsolului —profilele metalice sunt expuse la coro%iune, din cau%a excesului
de umiditate din subsoluri i a condensarii vaporilor de apd. Se impun
curatirea de rugind i protejareaprofilelor cu minium de plumb (2 straturi).
Pianceeie din iemn se intalnesc mai rar.
Deteriorarea lor prea rapidd poate fi provocata atat de defectiuni de
executie, cat i de o exploatare necorespun%atoare. Defectiuni de executie
curente:
— folosirea unor grin%i de lemn umed sau insuficient tratate cu
substante antiseptice;
 insuficientä i%olare a capetelor grin%ilor;
lipsä de aerisire a spatiilor de sub pardosealä;
ume%ealä excesivä.
Este foarte periculoasä ume%irea sistematicä a lemnului, in special
in locuri putin accesibile pentru ventilare.
Când cau%ele de mai sus nu sunt inläturate, putre%irea grin%ilor
plan eului este sigurä.
In acest ca%, se inläturä capetele putre%ite ale grin%ilor i se reparä
cu material nou sau se inlocuiesc grin%ile alterate cu altele noi.
Repararea se poate face cu ajutorul unor eclise laterale, din scânduri
bätute in cuie, sau cupoane de otel U, sau prin constructia din vergele
sudate cu aibe de otel.
Pentru a se asigura prelungirea durabilitätii plan eelor din lemn la
clädirile de locuit, este necesar ca:
elementele din lemn sä nu fie expuse umiditätii;
sä se asigure o bunä circulatie a aerului sub pardosealä;
sä se evite condensul, sau producerea de umiditate prea mare
(spälare rufe etc.);
sä nu se admitä executarea de pereti despärtitori sau sobe
pe plan ee,färä verificarea, in prealabil, a re%istentei grin
%ilor;
sä nu se admitä intrebuintarea lemnului umed la
inlocuirea elementelor alterate prin putre%ire;
sä nu se admitä folosirea ca strat de umpluturä a rumegu ului
de lemn sau turbä, deoarece acestea sunt combustibile,
higroscopice i putre%esc u or.
Pentru protectia elementelor din lemn, trebuie retinute urmätoarele
mäsuri speciale:
prevederea unor canale de aerisire, c-nd umiditatea e mai
mare de 60%(la subsoluri sau poduri);
protejarea cu straturi i%olatoare, la contactul elementelor
din lemn cu alte materiale, unde se produc ume%iri;
protej area portiunilor de lemn in contact cu %idäria, in dreptul
rea%emelor, cu barierä de vapori (carton +pan%ä bituminatä);
capul grin%ii trebuie sä fie distantat minimum 2 cm de %id,
creand un loca de aerisire.

a.3. Peretii li elementele de zidArie din cArAmid A

Dupä cum s-a arätat anterior, una dintre cau%ele principale de
deteriorare a %idäriilor o constituie umiditatea, care poate fi determinatä
de mai multi factori:
 lipsa sau deteriorarea i%olatiei hidrofuge;
deteriorarea invelitorii, jgheaburilor sau burlanelor;
deteriorarea conductelor de alimentare cu apä din clädire;
deteriorarea canali%ärii interioare a clädirii etc.
Zidurile umede conduc mai u or cäldura spre exterior i creea%ä
conditii insalubre locatarilor.
In afara recomandärilor care au fost deja mentionate (repararea i
intretinerea invelitorii,jgheaburilor i burlanelor, instalatiilor de alimentare
cu apä, de canali%are i hidroi%olatiilor), trebuie asiguratä i protectia clädirii
contra apelor superficiale prin trotuare de protectie i amenajarea
corespun%ätoare a platformei in jurul clädirii, pentru indepärtarea apelor.
Trebuie intretinute i reparate hidroi%olatiile verticale i ori%ontale ale
%idäriei subsolului; nu se admit i%olatii sträpunse.
In ceea ce prive te cräpäturile din peretii de %idärie, ele pot fi:
pronuntate,marcând dislocäri masive de %idärie;
mici,dar numeroase, marcând o de%agregare a %idului.
Trebuie urmäritä po%itia lor in raport cu transmiterea fortelor ,pentru
aprecierea pericolului. Dacä aceste cräpäturi nu interceptea%ä scurgerea
fortei la fundatie,nu sunt de naturä prea gravä. Dacä sunt oblice, in raport
cu sensul de transmitere a fortelor, pot sä aparä planuri de alunecare.
Asemenea %iduri trebuie consolidate. Restabilirea legäturii dintre pereti se
poate face i cu ajutorul tirantilor, ancorati corespun%ätor la capete.
De asemenea, introducerea grin%ilor de centurä din beton armat
dä re%ultate bune.
Atentie: In unele ca%uri, sub fisurile fine din tencuialä s-au gäsit
cräpäturi grave in %idärie sau lucräri a a-%ise de „consolidare", efectuate
necorespun%ätor.
In ca%ul in care %idäria trebuie indepärtatä i refäcutä,pentru
legätura intre %idäria nouä i cea veche, la %idäria veche se lasä „strepi".
Un foarte bun sistem de reparare a %idäriei este cel al injectiilor de
mortar sau lapte de ciment sub presiune.

DC.4. Deteriorarile li repararea acoperiprilor

DC.4.1. Acoperi§~ri §i §arpante

Locurile cele mai periculoase pentru pätrunderea apei prin acoperi

sunt doliile, corni ele, locurile de racordare.
0 mare importantä pentru buna conservare a acoperi urilor cu
arpantä de lemn i invelitoare are regimul de temperaturä i ume%ealä
al
podurilor, care trebuie aerisite vara, iar in perioada timpului friguros, trebuie
evitatä supraincarcarea lor.
5arpantele din lemn (astereald, capriori, pane, arpanta propriu-
%isä) trebuie intretinute, dupd cum urmea%d:
Astereala (strat suport pentru invelitoare) se deteriorea%d
prin rupere sau putre%ire; scândurile rupte se pot repara din
interior (se a a%a scândura noud sub cea ruptä cu ajutorul unui
pop); când suprafata este mare, repararea se face din
exterior.
Capriorii se pot rupe sau putre%i.Cdpriorul rupt se repard prin
plätuire.
Cdpriorii putre%i se inlocuiesc cu altii noi. Când sunt rupti 2-3
capriori vecini, se execute un sistem de sustinere cu caracter permanent,
iar capriorii respectivi se repard prin plätuire. Când numärul cdpriorilor
rupti sau deteriorati este mare, se desface invelitoarea pe portiunea
respectivä i se inlocuiesc capriorii in conditii normale de executie.
Cosoroaba putre%e te din cau%a infilträrii apei prin acoperi urile
defecte. In aceste ca%uri, la cca lm de %id, in interiorul
podului, se execute un sistem de sustinere a capriorilor pe
portiunea unde cosoroaba este putre%itä, dupd care cosoroaba
se taie i se inlocuie te cu una noud. Se stabilesc, apoi, penele
sistemului de sprijinire i acesta se indepartea%d.
Pana poate putre%i tot din cau%a infiltratiilor de apd prin
invelitoare. La fel, pentru inlocuirea ei, se execute, mai intâi, un
sistem de sustinere a capriorilor, in sectiunea respectiva; prin
impänarea acestui sistem, intreaga sarcind a panei este preluatd;
portiunea de pand deterioratä se demontea%d i se inlocuie te
cu alta noud.
Pana de coamd poate, de asemenea, putre%i; se execute un sistem
provi%oriu de sustinere pe ambele pärti, bine impänat, pentru
preluarea intregii sarcini a panei. Se demontea%d apoi
portiunea deterioratä din pana de coamd i se inlocuie te cu
alta, noud, dupd care se desfac penele i se indepartea%d
praituirea.
5arpantele care pre%intä un stadiu avansat de
degradare se demontea%d in intregime, se sortea%d pe
categorii, piesele deteriorate se inlocuiesc, dupd care se
remontea%d arpanta (totul trebuie f#cut rapid).
Invelitorile se deteriorea%d in timp i trebuie permanent intretinute:
periodic, cel putin
o data pe an —
revi%uire i
reparare;
dupd ploi torentiale,
furtuni, %ape%i
mari sau grinding —
mäsuri de
 restabilire a etan
eitätii.
In ce prive te invelitorile de tablä %incatd, de multe ori se desprinde
stratul de %inc in punctele de indoire a foilor de tablä, la formarea falturilor
i incheieturilor. In aceste locuri, apa stationea%a i se produce corodarea
tablei, ramasä fard strat de acoperire.
 C-nd apar pete i%olate de rugind, acestea se curate cu peria de
sarmd, dupd care se aplicd vopsea de miniu in cloud straturi.
Alteori, invelitoarea este deteriorate prin gdurirea tablei, ca urmare
a instalarii antenelor, firmelor, a circulatiei co arilor. Se repard prin
peticire cu bucdti rotunde de tabld %incati i se acoperd cu vopsea de
miniu in cloud straturi.
Falturile i incheieturile se sträng cu cle tele i se bat cu
ciocanul de lemn.
Foile sau fa iile de tabld deteriorate se inlocuiesc cu altele,
noi, tot din tabld %incatd.
Invelitorile din tabld neagrd sunt mai putin re%istente;ele trebuie
protejate, pe ambele fete, cu miniu de plumb.
Invelitorile de tigld se deteriorea%d prin deplasarea sau spargerea
tiglelor. Cele deplasate se pot rea e%a; rosturile dintre ele
trebuie sä fie alternante; tiglele i coamele sparte se
inlocuiesc.Coamele se %idesc cu mortar de ciment i adaos
de var.
Spatiile i golurile dintre tiglele profilate se umplu cu mortar de
ciment i adaos de var.
Verificarea etan eitatii o face, evident, ploaia torentiald.

IX.4.2. Acoperisurile terasei

La clddirile civile (locuinte, in special), terasele blocurilor au fost
reali%ate cu termoi%olatie din b.c.a. i hidroi%olatie din 2 straturi PASS i
un strat de CA300.
Initial, protectia a fost reali%atd prin vopsitorie, care insd a fost
spdlatd, hidroi%olatia rdmanand expusd direct influentei factorilor
atmosferici, care au dus la o imbdtrdnire prematurd. Acest fapt este
demonstrat prin numdrul mare de reclamatii ale locatarilor i prin num5rul
de interventii in timp. Din pdcate, reparatiile s-au executat numai local;
nici macar cu oca%ia reparatiilor capitale nu s-a ref#cut protectia. Din
acestd cau%d, imbdtranirea structurii invelitorii a condus la fisuri,
crdpdturi, umfldturi.
Observatii: Prin comparatie, la blocurile la care s-a reali%at protectia
hidroi%olatiei cu pietri margaritar, nu s-au constatat deteriorari.
Rolul protectiei i intretinerii acesteia este, deci, determinant la
acoperi urile terasd.
Concluzie : o bund intretinere a terasei comportd:
mdsuri de control i
verificare;
mdsuri de prevenire;
mtsuri de remediere,
care nu exclud
obligatia verificdrii
periodice.
 Pe terasele necirculabile nu se admit depo%itarea de materiale §i obiecte §i nici
accesul persoanelor; de asemenea, nu se admit str-apungeri de niciun fel; dac-a totu§i
se fac, ele trebuie executate numai de c-atre speciali§ti, pe ba%a unui proiect.
Nu este permis-a amenaj area de gr-adini, pelu%e, dac-a acestea nu
au fost prev-a%ute prin proiect.
Toamna, terasa trebuie cur-atat-a de frun%e uscate, crengi etc.; acele
de r-a§inoase sau frun%ele anuale care cad in jgheaburi se lipesc de peretii
acestora. Prim-avara §i vara,v5nturile aduc pe terase seminte de la diferite
buruieni §i plante, care cresc foarte repede in rosturile stratului de
protectie; r-ad-acinile acestor buruieni p-atrund p5n-a la stratul hidroi%olant
§i-l distrug.
Sunt, de asemenea, inter%ise desfacerea pl-acilor (acolo unde sunt)
§i indep-artarea nisipului,cre§terea animalelor pe terase,depo%itarea
gunoaielor §i aprinderea de focuri pe hidroi%olatie.
Montarea de utilaje §i instalatii care produc vibratii, trepidatii sau
temperaturi > 40° C deasupra hidroi%olatiei trebuie evitat-a.
Amenajarea sau schimbarea de destinatie a inc-aperilor de sub terase,
pentru alte procese tehnologice, trebuie efectuat-a numai cu avi%ul
proiectantului. (Atentie! Nu este suficient avi%ul proiectantului de re
%istent-a.)
In timpul iernii, %-apada §i gheata se cur-at-a cu lopeti din lemn, cu
atentie, evit5ndu-se deteriorarea straturilor de protectie a hidroi%olatiei.
Neglijarea fenomenelor de dilatare a plan§eelor —teras-a (in special
la structurile P+4 cu %id-arie portant-a) §i adaptarea unor termoi%olatii
necorespun%-atoare pot conduce la degrad-ari ale cl-adirilor respective.
0 atentie deosebit-a trebuie acordat-a i%ol-arii co§urilor de ventilare, a
tuburilor de aerisire a coloanelor sanitare,gurilor de scurgere interioar-a.
Tuburile de aerisire ale coloanelor sanitare sunt, deseori,
necorespun%-ator executate §i f-ar-a „c-aciuli" de protectie; co§urile de
ventilare sunt acoperite, gurile de scurgere sunt f-ar-a gr-atare etc.
In mod obligatoriu, dup-a refacerea teraselor, trebuie efectuat-a proba
de inundare timp de 72 de ore, care, din p-acate, la noi, nu se face, ceea
ce este ilegal.
0 clasificare a hidroi%olatiilor este necesar-a in pre%ent, c5nd
coexist-a sistemele „clasice" cu cele moderne.
Hidroi%olatiile sunt de 4 feluri:
a) elastice: materiale in suluri, pe ba%-a de masticuri bituminoase,
bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri, polimeri, cu sau f-ar-a arm-aturi
cu diverse posibilit-ati de aplicare (bitum topit, cu flac-ar-a, cu ade%ivi).
 Hidroi%olatiile elastice au cele mai favorabile propriet:ti de adaptare
la variatiile dimensionale ale stratului suport i de re%istentä la intindere;
b)plastice: masticuri,mortare bituminoase, betoane bituminoase,
asfalt, suspensii bituminoase; au caracteristic faptul ca se adaptea%d la
deformatiile lente ale stratului suport (la deformatii bru te se rup);
c) rigide: din beton, mortar impermeabil, foi metalice sudate. Dacd
li se impun deformatii, primele doud hidroi%olatii fisurea%d ;
d)pe ba%d de vopsele: straturi de bitum, emulsii, suspensii
bituminoase, paste, chituri, masticuri, fluati, in solutie sau emulsie.
Ponderea cea mai mare o au hidroi%olatiile elastice.
Tendinta actuald : inlocuirea materialelor i structurilor traditionale
pe ba%ä de bitum oxidat - cu o duratä de viata scurta (6-8 ani) - cu materiale
i structuri pe ba%d de bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri sau pe
ba%d de polimeri,cu o duratä de viata de 3 ori mai mare (20-25 ani).
Statisticile aratä ca, in toate tärile unde s-au utili%at sisteme traditionale
de hidroi%olatie, anual, se remedia%d cca 25% din intreaga suprafatd.
Dupd urmärirea comportärii in timp a lucrarilor de hidroi%olatie,
pe cateva sute de mii de mp, s-au constatat defectiuni care au dus la
infiltratii, dupd 12-18 luni de la executie.
Observatiile fa',cute se pot grupa pe 3 categorii:
in câmpul acoperi
urilor;
la elementele de
strapungere i contur;
la interiorul
clädirilor.
a) In cezmpul acoperi~urilor : fisuri, indiferent de structura
acoperi urilor. Numdrul, lungimea i deschiderea fisurilor sunt mai pronuntate
la structurile alcatuite dintr-o pan%a sau tesatura bituminatä cu 2 straturi de
impaslituri bituminate; la cele cu 2 pan%e +carton bituminat, fisurile sunt
mai putin frecvente.
Numärul fisurilor este de cca 5-10 % la 1000m2 i apar de%ordonat.
Fisurile cele mai frecvente sunt orientate in directia pantei i in sensul
de aplicare a foliilor bituminate, cu lungimi de 7-8m; cele transversale
sunt mai reduse i cu lungimi de cca 1m (probabil, din cau%a intäririi
hidroi%olatiilor cu petrecerile straturilor).
Deschiderea fisurilor: ajunge pand la 1cm, unele fiind pätrunse pe
toatä structura hidroi%olatiei.
In unele ca%uri,cr#paturile se continua i in stratul de termoi%olatie,
cu deschideri de 2-3 cm i lungimi > 10 m.
Fisurile apar dupd anotimpul rece, in unele ca%uri chiar in primul an
de exploatare.
In anotimpul de vard, fisurile se stabili%ea%#,iar cele mai mici se
inchid.
b)La interiorul cliidirilor:
s-au constatat pete de
ume%eald, locali%ate in
jurul gurilor de scurgere,
a %onei aticelor, a
rosturilor cu rebord sau
la luminatoare,
in %onele de camp ale
acoperi urilor
infiltratiile sunt i
%olate,
in %onele de sprijin pe
grin%i a elementelor
prefabricate, s-a observat
aparitia frecventä a
fisurilor in stratul de
termo-hidroi%olatie.
c)La elementele de
striipungere ci contur:
defectiuni ce produc
infiltratii abundente — la
atice i reborduri, hidroi
%olatia fiind desprinsä
la scafele de racordare i
indepartata de atice la
partea de sub copertind,
unde s-au creat goluri
mari i crapaturi, chiar i
in aticele inalte,
protejate cu ape armate.
desprinderea hidroi
%olatiei in scafe ;
smulgerea sau de
%lipirea la petreceri a
copertinelor de tablä
alunecari cau%ate de
greutatea proprie a hidroi
%olatiei verticale (cca 16
kg/m2);
smulgerea palniilor de
plumb,mai ales a celor
aplicate pe contur langd
 atic sau rebord.
Aceste defecte apar i din cau%a materialelor dep# ite moral
(bitumuri oxidate).
 X. DEGRADAREA FUNDATIILOR SI SUBSOLURILOR
CLADIRILOR. RECOMANDARI PENTRU
INTRETINERE SI REPARARE

X.1. Comb aterea umiditatii

1.Pentru clädiri, problema fundatiilor este cea mai importantä din
punct de vedere patologic.
Cauzele principale ale degradarii funda;iilor sunt apa ci
umiditatea. Apa, in contact cu %idäria fundatiilor i a subsolurilor, pätrunde
prin pori i se ridicä prin capilaritate, ume%ind i producând igrasii. De
aceea, fundatiile i subsolurile clädirilor trebuie i%olate i ferite de apä i
umiditate. De multe ori, Incä din fa%a de executie a lucrärilor,
hidroi%olatiile verticale ale peretilor subsolurilor sunt sträpunse de diferite
sprijiniri sau sunt sträpunse de cätre instalatori cu oca%ia executärii
diverselor bran amente sau Inlocuiri (de exemplu, teava de material plas-
tic cu teavä galvani%at etc.). Alteori, incercand sä desfunde diferite
coloane de scurgere, instalatorii uitä capacele desfäcute, ceea ce face ca
apa sä curgä in subsol.
Metodele utili%ate pentru combaterea umiditätii constructiilor sunt:
metode ba%ate pe interventii asupra infrastructurii
clädirilor (refaceri, sub%idiri) + mäsuri de protectie;
metode ba%ate pe stimularea ventilärii %idäriilor
invadate de ume%ealä;
metode ba%ate pe stimularea eliminärii ume%elii, prin
fenomene electro-chimice;
metode ba%ate pe injectarea unor substante
hidrofuge i impermeabili%atoare.
In ceea ce prive te hidroi%olatiile, in functie de forma sub care se
gäse te apa ce actionea%ä asupra elementelor de constructii, ele sunt de
urmätoarele tipuri :
a)Hidroizola;ii contra umidita;ii pamezntului:
hidroi%olatii ori%ontale
la pereti,
hidroi%olatii verticale
la pereti,
hidroi%olatii la
pardoseli.
 b) Hidroizola;ii contra apelor fiirii presiune hidrostaticii (apele
de precipitatii sau cele re%ultate in urma proceselor tehnologice, care se
scurg liber pe suprafata elementelor, färä a crea presiune hidrostaticä):
hidroi%olarea elementelor de constructii aflate sub nivelul
terenului,
hidroi%olarea elementelor de constructii aflate peste nivelul
terenului,
hidroi%olarea
elementelor de
constructii situate in
incäperi ude.
c) Hidroizola;ii contra apelor cu presiune hidrostaticii :
hidroi%olatii executate
in exteriorul
constructiei, cu presiune
hidrostaticä din
exterior,
hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune
hidrostaticä din exterior,
hidroi%olatii executate in interiorul constructiei, cu presiune
hidrostaticä din interior.
Tot ansamblul hidroi%olator trebuie sä forme%e o cuvä inchisä i etan ä.

X.2. intretinerea si ingrijirea solurilor

intretinerea i ingrijirea solurilor se vor face prin:
prevenirea inundärii subsolului de cätre apele freatice, de
cätre cele superficiale, de cätre apele din conductele de
alimentare cu apä sau de cätre cele provenite din canali%äri;
folosirea subsolului in conformitate cu destinatia initialä;
asigurarea unei bune aerisiri i ventiläri a subsolului;
asigurarea unei bune intretineri a instalatiilor amplasate in subsol
(hidrofor, ca%ane, conducte de apä i canal etc.).
Observa;ii : trebuie supravegheate riguros conductele de alimentare
cu apä, conductele de tur i retur ale instalatiei de incäl%ire centralä;
prevenirea inundärii subsolurilor la ploi mari, in portiunile unde
canali%area ora ului este subdimensionatä, trebuie prevä%ute
inchi%ätori contra refulärii, pentru a impiedica apa din canali
%area ora ului sä refule%e prin sifoane in subsol;
inläturarea igrasiei, prin urmätoarele metode:
executarea de hidroi%olatii verticale i ori%ontale;
uscarea %idurilor groase ale subsolurilor ad-nci i inläturarea
igrasiei prin executarea unei galerii de-alungul %idului exterior,
pe tot perimetrul clädirii. Rolul acestei galerii este de a impiedica
pätrunderea apei spre %idurile exterioare i de a asigura
 evacuarea apei capilare infiltrate in %id. Galeria, latä de cca 60
cm, are un perete exterior capabil
sä re%iste la impingerea pämäntului, i un tavan re%istent la solicitärile din
circulatie pe trotuare. Ea este vi%itabild i are preva%ut, la partea inferioard,
un jgheab de colectare, având nivelul mai jos decat nivelul pardoselii
subsolului. Pentru asigurarea indepartärii umiditätii, galeria este preva%utd
cu canale de ventilare, „tdiate" in %idärie, ridicate in soclul clädirii i aparate
contra apelor de precipitatie.
Pentru o bunä exploatare a subsolurilor, un rol foarte important il are
ventilarea tuturor incaperilor acestora (aerisire la timp i in conditii bune).
Inainte de sosirea anotimpului friguros vor trebui completate
geamurile lipsd de la subsol, casa scarii, iar u ile i ferestrele, reparate.

X.3. Degradari ale instalatiilor subsolurilor

Instalafia de ince':lzire centrale': prezinte': :
scurgeri, cau%ate de
imbinarea defectuoasd a
elementelor de radiator
(lipsa garnituri de etan are,
strangeri incomplete ale
niplurilor); Observafie :
trebuie efectuat#proba
hidraulicd, la presiunea
de regim.
scurgeri pe la robinetul de
reglaj, ca urmare a
defect#rii garniturilor;
scurgeri cau%ate de
corodarea materialului,
ca urmare a unei func-
tiondri indelungate a
instalatiei; trebuie
fa'cutd inlocuirea
elementelor corodate
(sau a radiatorului);
scurgeri prin fisuri la
serpentine (din cau%a
variatiei de temperaturd).
Observafie : la unele blocuri de locuinte, inainte de darea lor in
exploatare, probele de presiune a instalatiei de incdl%ire centrald s-au
fäcut toamna tär%iu, dupd care apa a fost ldsat'd in instalatie. Instalatia de
inc#l%ire centrald nefunctionand la inceputul iernii, apa a inghetat i a
spart radiatoarele, iar cänd s-a topit, a inundat etajele i a deteriorat
interioarele.
Instalafiile de alimentare cu ape':
 La instalatiile interioare de alimentare a
punctelor de utili%are pot avea loc
inunddri, deteriordri i chiar accidente
(apa caldd). Cau%e: manipularea
necorespun%dtoare a armdturilor,
lipsa de intretinere, procesul de
corodare a materialelor.
La conductele interioare din teava de otel apar: defecte la imbindrile
cu filet, cu flan e sau cu sudurd; crdpdturi longitudinale ca urmare a
inghetdrii apei in conducte; corodarea tevii.
Conductele cu fevi de presiune din PVC
Tevile cu presiune din PVC se folosesc numai la instalatiile de
alimentare cu apd rece (la temperaturi >65 °C se inmoaie). Defecfiuni : fisuri
pe peretele tevii sau la fitinguri; neetan eit#ti ale imbinarilor cu mufe.
 Conduc tele din fevi de plumb de presiune .
Deteriordrile sunt frecvente, din cau%a re%istentei reduse a materialului
la lovituri i la actiunea coro%ivd a mortarului.
De fec fiuni : ruperi sau deformatii ale tevii; fisuri — defecte de
fabricatie; sp#rturi ca urmare a inghetdrii apei in conducte; neetan eitdti
la imbinare; coro%iune.
Re felele in terioare de canalizare
Defectiunile constau in scdp#ri de apd la imbin#ri, din cau%a i%ol#rii
insuficiente a mufelor, degrad#rii materialelor de etan are sau desfacerii imbinarii
din cau%atas#rilor, alunecdrilor de teren; de asemenea, se pot infunda conductele,
din cau%a suspensiilor din apd in portiunile cu pante mici.
Tro tuarele de pro tec fie din jurul cleidirilor
Se produc deteriordri din cau%a compact#rii superficiale a umpluturii
din jurul clddirii i de sub trotuar, surp#rii terenului pe anumite portiuni,
degraddrii stratului de u%urd al trotuarului.

X.4. Cauzele degradarii fundatiilor

a)Degradarea corpului funda fiei ca urmare a ac fiunii
agresive a apelor sub terane sau chiar a terenului de fundare
Exemplu: in acest sens este cunoscut ca%ul unei clddiri fundate pe
piloti din beton armat bdtuti, care, in mai putin de doi ani, a inceput sä se
degrade%e, ca urmare a ced#rii i deteriordrii pilotilor. In urma cercet#rilor
efectuate, s-a constatat ca aceastd clddire fusese amplasatd pe terenul
unei vechi fabrici de acid sulfuric, iar terenul a avut o actiune rapidd de
degradare a betonului.
In ca%ul fundatiilor pe piloti de lemn, din cau%a cobor5rii nivelului
apelor subterane, se produce putre%irea capetelor pilotilor (exemplu: fostul
Spital Br5ncovenesc, Biserica Domnita B#la a).
b)Sporirea inceirceirii funda fiilor
Are loc ca urmare a unor supraetajari sau a schimbdrii destinatiei
clddirii, c5nd re%istentele efective dep# esc re%istentele admisibile ale
terenului de fundatie.
c)Sis teme de fundare necorespunzei toare
Este ca%ul clddirilor fundate pe terenuri de umpluturd (gunoaie,
molo%, bdlegar etc.) la care s-au prevd%ut fundatii continue din beton
simplu sub %iduri.
d)Reducerea capaci tei fii por tan te a terenului de funda fie ,
prin infiltratii de apd, din cau%a nelu#rii mdsurilor corespun%dtoare -
in ca%ul pam5nturilor sensibile la ume%ire sau al neefectu#rii la timp
a instalatiilor sanitare interioare sau de canali%are.
 e)Executarea gre~itii a fundatiilor — excentricitäti,
nerespectarea cotei sau a stratului pe care urmea%ä a se turna
betonul, armäturi omise sau necorespun%ätor dispuse,
dimensiuni ale fundatiilor neconforme.
f)Amenajiiri necore spunziitoare de sub soluri la
clädirile care au fost executate färä subsol.
g)Reducerea rezi stentei fundatiilor , prin executarea de
lucräri sub clädirile existente sau in imediata lor vecinätate, färä a
se lua mäsuri de protectie sau de prevenire a deteriorärii
acestora.
h)A fuierea fundatiilor.
i)E fectele vibratiilor. Vibratiile produse prin baterea pilotilor,
de circulatia rutierä, de functionarea diferitelor ma ini sau motoare
märesc gradul de indesare a nisipurilor, determinând o coborâre a
suprafetei lor, ceea ce conduce la tasäri suplimentare la
fundatiile vecine.
j)Nere spectarea addncimii minime de inghet , mai ales in
terenuri acvifere.
Prin adâncime de inghet se intelege nivelul cel mai coborât al i
%otermei de 0°C. Ea varia%ä intre 65 i 115 cm pe teritoriul tärii, pe ba%a
mäsurätorilor ,corelate cu indicele de inghet (suma in valoare absolutä a
maximului i minimului curbei cumulative a temperaturilor medii %ilnice).
h) Lip sa mii surilor de protectie in cazul fundiirii in terenuri acvi fere.
l) Degradiiri ale fundatiilor de supra fatii din cauza vegetatiei — de
%voltarea, in apropiere, a rädäcinilor de arbori duce la ridicarea fundatiilor
(presiunea de umflare) i la reducerea umiditätii pämântului in perioadele
secetoase, ceea ce conduce la contractia pämânturilor argiloase active.
Multe dintre deficientele constatate la fundatiile clädirilor provin
din cunoa terea insuficientä a terenului de fundatie.
Proiectantul trebuie sä se ba%e%e pe un studiu geotehnic complet,
care sä cuprindä natura i stratificarea terenului, nivelul apelor subterane,
comportarea terenului sub sarcinä (curbe compresiune-tasare), re
%istentele admisibile ale terenului etc.
Nu trebuie, niciodatä, neglijate nici constatärile ce se pot face
examinând la fata locului comportarea clädirilor vecine.
Sunt multe aspecte de accidente in legäturä cu fundatiile i
subsolurile.
Economiile prost intelese in reali%area unei fundatii pot compromite
orice suprastructurä, oricât de bine ar fi conceputä i executatä.
Pentru reali%area in bune conditii a fundatiilor, este necesarä
indeplinirea a trei conditii:
cunoa terea
antecedentelor
terenului;
stäpânirea mecanicii
pämânturilor;
insu irea unor
elemente practice de
geologie.
 XI. BIODETERIORAREA CONSTRUCTIILOR

X1.1. Generalitáti. Biodeteriorarea ca fenomen general

Fenomenul de biodeteriorare are un camp foarte larg de actiune,
de la diversitatea produselor de origine vegetald i animald, la produsele
industriale, constructii, utilaje ,instalatii industriale, conducte, pand la
operele de arta i culturd. Modificarile nedorite calitative, functionale i
estetice ale materialelor de importanta economics i cultural-
artistica, ce au loc sub actiunea organismelor vii, poarta numele de
biodeteriorare.
Procesul de biodeteriorare poate fi produs de numeroase orga -
nisme, printre care un rol important il au ciupercile micro i macroscopice,
bacteriile, drojdiile, insectele i, mai rar, algele, lichenii, mu chii etc.
Ciupercile saprofite sunt implicate in procese de biodeteriorare din
cele mai variate domenii, datorita bogatului echipament en%imatic de care
dispun i care le permite sä se de%volte pe numeroase produse organice pe
care le folosesc pentru nutritie. Echipamentul lor en%imatic este foarte
labil, avand capacitatea de a se adapta la o multitudine de substraturi.
Prin organele de re%istenta pe care le formea%d, ele pot supravietui
la variatiile mari ale factorilor de mediu, ceea ce explica pre%enta lor
peste tot,chiar i in conditii extreme.
Organismele actionea%a asupra diverselor materiale prin mecanisme
ce diferd de la un grup la altul sau de la o specie la alta. Marea lor majoritate
folosesc materialele respective pentru hrand. Astfel, ciupercile contin en
%ime specifice pentru descompunerea unor substraturi din care ( i procura,
carbonul necesar (celulo%a, hemicelulo%a, lignina, amidonul, pectina,
uleiuri vegetale, grasimi animale etc.) sau degradea%d materiale ce contin
compu i de natura, proteica (piele, land etc.) pentru asigurarea sursei de a
%ot. Bunurile materiale mai pot fi degradate prin produ ii de metabolism
ai microorganismelor,cum sunt aci%ii, care degradea%d materiale atat de
naturd organica, cat i anorganica (hartia, osul, materiale textile, vopsele,
chituri, piatra ,tencuiala, betonul, caramida, metalul etc.).
Tot dintre produ ii de metabolism fac parte pigmentii produ i de
microorganisme, care determind degradari cromatice ale substraturilor,
cu efecte inestetice. Unele microorganisme care deteriorea%ä produse
alimentare elaborea%ä, in procesul de metabolism, substanffe toxice cu
acffiune foarte däunätoare pentru om.
Ciupercile pot acffiona i prin procese mecanice asupra substratului,
pätrun%and in structura materialelor infectate (lemn, hartie, vopsele,
tencuieli etc.), unde determinä deterioräri profunde i grave.
Insectele i ro%ätoarele produc deterioräri ale materialelor pe mai
multe cäi. Ele folosesc materialele respective drept hranä, adäpost i loc
de reproducere sau depun la suprafaffa lor produse de excreffie.
Adesea, simpla pre%enffä a unor organisme pe suprafaffa unor
materiale sau in interiorul unor instalaffii poate fi incadratä in fenomenele
de biodeteriorare. Astfel, pre%enffa ciupercilor, a drojdiilor i algelor in
instalaffiile de climati%are sau in sistemele de räcire din instalaffiile
industriale determinä o scädere a randamentului de funcffionare a
sistemului, iar uneori, chiar blocarea unor conducte.
Fenomenele de biodeteriorare cau%ea%ä, an de an, pierderi imense de
bunuri materiale, care cu greu arputea fi estimate, având in vedere diversitatea
produselor supuse degradärii i varietatea agenffilor care le produc.
De exemplu, numai la metale, anual, sunt degradate peste 20 de
milioane de tone, respectiv cca 20% din intreaga cantitate de metal extras
i prelucrat pe glob. In cca 60% din aceste procese de deteriorare ,un rol
important il au factorii biotici: bacterii, ciuperci, alge, proto%oare.
De asemenea, un tribut greu pläte te omenirea in produse vegetale
(cereale, legume, plante industriale, fructe etc.).
Pierderi insemnate se inregistrea%ä i in domeniul produselor
industriale, mai ales in %onele cu climat tropical.

XI.2. Biodeteriorarea cladirilor

Durabilitatea construcffiilor este re%ultatul interacffiunii dintre
construcffie i factorii agresivi din mediul inconjurätor. Efectele factorilor
mecanici, fi%ico-mecanici sau de naturä chimicä sunt mult mai bine
studiate i descrise, aceste cuno tinffe stand la ba%a criteriilor de
proiectare i execuffie a construcffiilor i la stabilirea mäsurilor de
refacere i remediere a lor. Factorul biotic al mediului inconjurätor, repre
%entat de acffiunea diferitelor vieffuitoare asupra construcffiilor,
incepand cu microorganismele i terminând cu omul, este mai puffin luat in
consideraffie.
De i se vorbe te de o „patologie i terapeuticä a construcffiilor", in
care se imprumutä o terminologie biologico-sanitarä, adeväratele „boli "
ale construcffiilor, cele produse, in special, de activitatea microorganismelor,
au inceput sä fie studiate mai intens relativ recent, de cca 10-25 ani.
 De%voltarea mucegaiului pe pereti, prdbu irea constructiilor roase
de termite, acoperirea cu vegetatie a constructiilor subacvatice sau
degradarea canali%drilor sunt unele dintre cele mai cunoscute ca%uri de
biodeteriorare a constructiilor.
Problemele vaste pe care le ridicd biodeteriorarea necesitd studii
ample interdisciplinare pentru elucidarea diverselor aspecte privind ,pe
de o parte, factorii determinanti i favori%anti ai fenomenelor, iar pe de
alta parte, elaborarea celor mai eficiente metode de prevenire i
combatere. Este un domeniu de interferentd a mai multor specialitAti,
dintre care ingineria constructiilor, biologia, chimia i fi%ica repre%intd
componentele principale.
Principalele aspecte ale biodeteriordrii constructiilor sunt
repre%entate de :
Mueegairea ela dirilor
Mucegaiul care se de%voltdpe diferite elemente de constructii este
constituit din asociatii complexe ,numite bioceno%e, alcdtuite din ciuperci
microscopice, drojdii i bacterii, la care se adaugd, uneori, alge, licheni
i mu chi. De i organisme saprofite, in marea lor majoritate, cerintele
nutritive ale acestora sunt foarte reduse. In conditii reale, mucegaiul i i
poate satisface necesitatile nutritive preluand substante minerale din
suportul pe care se de%voltd, iar substantele organice pot fi pre%ente in
aerul atmosferic, ca vapori sau aerosoli re%ultati in urma prepardrii
alimentelor, fabricdrii unor produse alimentare, a unor produse tehnologice
chimice i mecanice, generatoare de vapori, stropi, pulberi. Substantele
organice mai pot fi pre%ente, pe suprafata peretilor, in acumularile de
praf sau depunerile formate in timp, sau chiar in componenta materialelor
de constructie.
Mucegdirea clddirilor repre%intd fenomenul cel mai vast i cu
consecintele cele mai nefavorabile asupra clddirilor i oamenilor care le utili
%ea%d. Efectele negative ale mucegdirii clddirilor sunt, in principal, repre
%entate de aspecte de ordin tehnic, economic, sanitar i estetic,
Fenomenul de mucegdire este r#spandit pe tot globul, deoarece
este determinat de pre%enta umiditdtii mari, de peste 70%.
In %onele tropicale, umiditatea mare a aerului, ajungand chiar la
saturatie, este o caracteristicd climatericd, iar impreund cu temperatura
ridicat#, face din mucegdire un fenomen comun. Nici %onele cu climat
temperat sau rece nu sunt ferite de acest fenomen, de data aceasta factorul
determinant fiind formarea de condens pe peretii reci ai clddirilor.
Coroziunea mierobiologiea a eanalizarilor
Mirosul nepldcut ce se degajd uneori din gurile de canal se
datorea%d in mai mica masurd apelor murdare care circuld prin conducte,
cat degajarilor de hidrogen sulfurat i ga%e de fermentatie re%ultate in
urma activitatii microorganismelor care proliferea%d in acest mediu.
Mirosul nu este decat indicatia unui proces biologic prin care, din sulfatii
i proteinele ce se gasesc in mod obi nuit in apele re%iduale, se formea%d
hidrogen sulfurat i, apoi, acid sulfuric. Din alti produ i organici, precum
%aharurile i lipidele, se formea%a aci%ii organici.
Conductele de canali%are din fontd sunt, de obicei, utili%ate pentru
instalatiile sanitare din clddiri, iar cele din beton, pentru canali%arile urbane.
Ambele materiale, fonta i betonul, sunt degradate de hidrogenul sulfurat,
acidul sulfuric i aci%ii organici.
Coro%iunea fontei, din cau%a hidrogenului sulfurat, este de naturd
chimica i electro-chimicd, dar factorul determinant este de natura biologicd.
Coro%iunea fontei se reali%ea%d in doud moduri:
direct— hidrogenul
sulfurat se combing cu
fierul, formând sulfura de
fier*
pe cale electro-chimicd
— din cau%a depolari
%arii catodice ce are loc
in urma consumului de
hidrogen pentru
reducerea sulfatului de
catre sulfurd.
Fulingul biologic
Este repre%entat de plantele i animalele ce se depun pe diverse
materiale imersate in apd: pietre, stalpii de beton, de lemn sau de metal
ai podurilor, coca navelor etc. Se formea%d, astfel, un strat subtire sau
mai gros de organisme acvatice, o peliculd biologicd, ce a primit denumirea
de fuling (in engle%d = murdar).
Si in acest ca%, microorganismele au rolul principal. Ele formea%d o
peliculd gelatinoasa, foarte aderenta, care inglobea%d particule minerale
din apd, resturi de organisme, mici vietuitoare. Pe acest prim strat se fixea%a
apoi organisme mai mari, cum sunt algele, hidro%oarele, crustacee, scoici
etc. In apa marii sau oceanului grosimea acestor straturi biologice de or-
ganisme fixate unele peste altele poate ajunge la dimensiuni impresionante.
Consecintelefuling-ului biologic sunt ,in primul rand, cele de actiune
distructiva asupra suportului. Axeasta actiune are loc pe cale chimica, prin
produsele de metabolism i de descompunere a organismelor moarte, i
pe cale fi%ica, prin penetrarea in profun%imea suportului.
0 altd consecinta o constituie ingreunarea constructiei, care poate
ajunge pand la limita re%istentei calculate.
Un tip special de fuling este cel din sistemele industriale de
reciclare a apelor de racire .
In acest ca%, peliculele biologice sunt alcatuite din mase microbiene
gelatinoase, in care sunt apoi inglobate particule minerale, viermi, crustacee
inferioare, oua i larve de insecte etc.
 Consecintele acestui tip de fuling sunt:
inr#utatirea
transferului termic;
mic orarea diametrului
conductelor, pand la
infundarea lor completd;
coro%iunea interioard a
peretilor conductelor
metalice sau din beton a
ba%inelor.
Biodeteriorarea produselor de protec;ie
Constructiile sunt protejate impotriva agresivitatii fi%ice i chimice
a mediului inconjurator cu materiale re%istente la ace ti agenti. Produsele
de protectie sunt, de obicei, de naturd organics —polimeri (vopsele, lacuri,
chituri) sau produse petroliere (bitumuri, vaseline i uleiuri speciale).
Fiind compu i organici, aceste materiale sunt supuse degradarii
microbiene, ceea ce duce la scaderea eficientei protectiei anticoro%ive.
De exemplu, in ca%ul ra inilor perclorvinilice, utili%ate pentru
protectia peretilor unor hale industriale, in ca%ul de%voltarii mucegaiului,
microorganismele folosesc perclorvinilul ca suport nutritiv, ducand la
degradarea stratului de protectie.
In ca%ul bitumului folosit pentru protectia infrastructurii clddirilor
sau a conductelor metalice ingropate, biodeteriorarea este multipld, atat
microbiand, cat i datoratd r#dacinilor de plante, care, de i delicate,
reu esc sä patrunda prin stratul de protectie, deschi%and cale liberd apei
i agentilor coro%ivi din sol.
Biodeteriorarea construc;iilor din lemn
Lemnul este un material u or degradabil de o gamd largd de orga -
nisme vii, de la bacterii i mucegaiuri, la insecte.
Du manii cei mai mari ai lemnului sunt ciupercile i insectele xilofage.
Sub actiunea ciupercilor au loc doud tipuri de degradari:
patarea i colorarea
lemnului;
putre%irea
lemnului.
Insectele xilofage cu o mare actiune de deteriorare sunt cele care
sapd galerii in grosimea lemnului.

X.3. Metode de diagnoza si investigare

Analiza tehnico-socialii a locuin;ei ci locatarilor
Cunoa terea cau%elor care au contribuit la aparitia fenomenului
de mucegaire se face pe ba%a unei anali%e judicioase, completandu-se
un model de chestionar.
Fara inläturarea cau%elor ce au produs mucegairea peretilor, tratarea
efectului este mai putin eficientä i costul tratamentului mai ridicat.
 Istortcul cla dtrtt ct al locatartlor sat
Aspectele principale ce trebuie preci%ate cu prilejul acestei anali%e
sunt urmatoarele:
data terminärii constructiei i därii ei in folosintä. Este
cunoscut faptul ca blocurile de locuinte la care s-au executat
numeroase lucrari umede, in perioade friguroase, acumulea
%d in peretii constructiei o cantitate ridicatä de umiditate;
tipul structurii de re%istenta, finisaje i termoi%olatii utili%ate
pentru pereti i pentru terasa-acoperi ;
date privind principalele deteriordri : infiltratii prin
teraseacoperi , efecte ale cutremurelor(%iduri sau
crapaturi neetan ei%ate etc.), desprinderi de pläcute
ceramice de pe peretii exteriori etc. De asemenea, se
vor preci%a alte suprafete pe care s-a instalat
fenomenul de mucegaire (de exemplu:
mobilier,incaltäminte i imbracaminte depo%itate in
spatii inchise din apropierea peretilor ume%i etc.);
date privind reparatiile generale efectuate. Se vor lua informatii
privind frecventa %ugrävelilor (igieni%arilor) interioare i a
materialelor utili%ate. Se vor solicita cat mai multe detalii
privind utili%area in %ugrävire a unor produse ce constituie
nutrienti (surse de hrand) pentru de%voltarea mucegaiului;
date privind instalarea fenomenului de mucegaire, cu mäsuri
luate pentru combaterea lui;
in ca%ul blocurilor afectate de fenomenul de condens, anali%a
va elucida i posibilitatea practica de suplimentare a termoi
%olatiei, prin aplicarea sa pe la exteriorul blocului.
In afard de aspectele tehnice ale acestei aplicari, este necesar sä se
cunoasca dacd exists acordul i posibilitatea financiard a tuturor
locatarilor de a pläti aceste lucräri, cu un pret de cost ridicat, mai ales in ca
%ul blocurilor de locuinte cu mai mult de 4 etaje. In ca% contrar, se vor
putea lua mäsuri de termoi%olare suplimentard doar in unele apartamente,
prin aplicarea acesteia pe fata interioard a peretelui exterior.
In fiecare apartament se vor stabili factorii ce favori%ea%ä fenomenul
de mucegaire, precum:
numär ridicat de plante decorative;
lipsa unor mäsuri de ventilatie mecanica (hote absorbante,
ventilatoare de fereasträ etc.) la bucatärii i bai;
utili%area apartamentului pentru uscarea rufelor;
incal%irea suplimentard a apartamentului utili%and sursa de ga% din
bucatarie;
frecventa aerisirii apartamentului prin deschiderea ferestrelor.
 Aspectele sociale ale acestei anali%e se vor axa pe:
numärul familiilor care au locuit in apartament de la darea sa in
folosintä, cu preci%äri privind aspecte ce au putut favori%a
mucegäirea (numär de copii,persoane bolnave ce necesitä
ingrijiri speciale etc.);
modalitäti practice utili%ate de locatari pentru combaterea
mucegäirii, inclusiv a celor ce nu s-au dovedit eficiente sau
chiar au contribuit la räspandirea fenomenului de mucegäire;
aspectele sanitare ale mucegäirii vor evidentia starea de sänätate
a locatarilor, cu incidenta imbolnävirilor, in special asupra celor
cu sensibilitate märitä la imbolnäviri (copii, bätrani).
Este cunoscut faptul cä mucegäirea conduce la unele imbolnäviri
specifice precum: viro%e respiratorii, alergii, cancer pulmonar.

XI.4. RecomandAri preliminare privind diminuarea

fenomenului de mucegAire
La sfar itul perioadei de observatii, este util sä se facä locatarilor o
serie de recomandäri practice, a cäror aplicare conduce la diminuarea
aspectelor negative privind mucegäirea locuintei; acestea trebuie sä aibä
in vedere, in primul rand, decontaminarea suprafetelor mucegäite (tavane,
mobilier), utili%and o solutie fungicidä (de exemplu, produsul Fungostop-
Detersan D-115)
In plus, se mai fac urmätoarele recomandäri:
nu se vor utili%a araga
%ele la incäl%irea
suplimentarä a
incäperilor;
se vor limita degajärile de abur in bucätärie (utili%area
de vase de fiert sub presiune etc.; prevederea de hote, de
preferintä cu functionare mecanicä);
se vor inchide u ile
interioare la bäi i bucätärii
in timpul utili%ärii lor;
se vor deschide ferestrele la
bäi i bucätärii, in timpul
sau dupä utili%are;
se vor utili%a
spälätoriile i uscätoriile
de bloc;
se vor limita la maximum
acvariile i plantele
pästrate in apartament;
se va avea in vedere o
corelare a gradului de
etan are a u ilor i
ferestrelor cu
 necesitätile de
ventilatie;
suplimentarea numärului de geamuri sau inchiderile de logii
sau balcoane nu trebuie sä fie in detrimentul asigurärii
unei ventilatii core spun%ätoare ;
din punctul de vedere
al termoi%olatiei, cele
mai eficiente
suplimentäri de
geamuri se reali%ea%ä
atunci cand distanta
dintre ele este de
5.....15 mm;
se va asigura o funcCionare corectd a canalelor de ventilaCie;
b#ile f#rd ventilaCie
naturald(directd) se vor
dota cu ventilaCie
mecanicd, acesta
urmand sd intre in
funcCiune la dep# irea
unor valori ridicate ale
umiditACii in aer;
nu se vor masca pereCii reci, in special cei exteriori, cu
exces de mobild,care trebuie amplasatd la o distanCd de
minimum 15-20 cm, astfel inc-t sd se permitd o ventilaCie
a spaCiului din spatele mobilei.
Determinarea biodegradabilitiiiii finisajelor utilizate curent
Biotederiorarea produselor in timpul utili%arii lor ca finisaje este cau
%atd, mai ales, de atacul fungic (mucegaiuri i drojdii) i mai puCin de atacul
bacterian.
Biodegradabilitatea unui produs este consideratd capacitatea
acestuia de a constitui substrat nutritiv (sursd de carbon i energie) pentru
microorganisme (fungi i bacterii).
Aprecierea biodegradabilit#Cii finisajelor s-a reali%at pe doud cei : o
metodd microbiologica calitativd i o metodd oximetricd cantitativd. Din
compararea datelor de biodegradabilitate obCinute s-a putut reali%a o
e alonare a finisajelor utili%ate in mod curent.
In ordinea cresc-ndd a susceptibilit#Cii la biodeteriorare, acestea sunt:
var, vopsea alchidicd, vopsea de ulei de in, dispersii acrilice, dispersii
vinilice, tapet, humd.
Selectarea biocizilor
ObCinerea de produse biore%istente se reali%ea%d prin aditivarea lor
cu bioci%i adecvaCi. Bioci%ii sunt compu i chimici cu acCiune generald sau
specificd (fungici%i, bacterici%i, algici%i etc.). Ei trebuie sd fie activi, in special
faCd de tipurile principale implicate in biodeteriorare, sd fie compatibili cu
produsul in care sunt introdu i i sd aibd o remanenCa mare.
 Gama de bioci%i industriali ce se produc in Cara noastr# este destul
de restrdnsd.
Pentru biocidarea finisajelor hidrosolubile au fost testaCi urm#torii
bioci%i :
Eta-75; Pecefona; Tmtd i Fungostop f-101.
Dupd inglobarea lor in finisaje, in diferite proporCii, s-au f#cut
determindrile de biore%istenCd. In tabelul 3 sunt pre%entate valorile de
concentraCii eficiente de biocid pentru dispersii acrilice de tip Crilorom
Dvo i Dvl.
RemanenCa biocidului in produs este afectatd de condens, care, in ca
%ul bioci%ilor u or solubili, di%olvd biocidul i il elimind din finisaj. Din
aceastd categorie fac parte bioci%ii Eta-75 i Pecefona, care nu pot asigura
o protecCie de duratd in exploatare, dar pot asigura biore%istenCa la stocare
in ambalaj.
 Tabelul 3

Pecefona influentea%a culoarea finisajului, producOnd pdtare de

culoare ro iaticd violacee. Produsul Tmtd este un biocid bun, dar este un
compus solid, insolubil in apd, care este, deci, dificil de dispersat in emulsia
acrilicd, activitatea sa fiind de scurtd duratd, din cau%a unor reactii
secundare ce apar.
Fungicidul Fungostop F-101 este solubil in apd, darprin amestecarea
in dispersia acrilicd formea%d compu i greu solubili in apd, dispersati in
vopsea, cu remanenta i activitate antimicrobiand foarte mare.

XI.5. Recomandari tehnice de fungicizare a locuintelor

Eficienfa tratamentelor de combatere a mucegaiurilor
Functie de modul de inglobare a fungicidului, in conditii de exploatare
normald, durata fungici%arii este:
2-3 ani, in ca%ul inglobdrii fungicidului numai in
%ugrOveald;
5-10 ani, in ca%ul in care fungicidul este inglobat i in
tencuieli i gleturi sau in ca%ul in care se reali%ea%d
finisaje in strat gros de fungici%are;
pOnd la un an, in ca%ul reali%arii unei fungici%ari provi
%orii. Aceste durate se mdresc considerabil in ca%ul in
care se respectd o serie de principii de utili%are corectd a
apartamentelor.
Se preci%ea%d ca primele semne de reaparitie a atacului fungic pe
suprafetele fungici%ate, conform acestor norme provi%orii (dupa trecerea
perioadei de eficientd a fungici%drii), sunt mai putin intense decat in ca
%ul unor suprafete nefungici%ate i permit, astfel, o operatie de
decontaminare mai u oard. Primele semne de atac se manifestd, de
obicei, in %onele ce nu permit o curatire i o fungici%are corect# (in
spatele tevilor, colturi, in jurul tocurilor ferestrelor etc.) sau in %onele ce
constituie „punti termice". Remedierea acestora, in perioada in care
fenomenul de mucegaire are o extindere mica, se poate reali%a prin
aplicarea de straturi alternative de FUNGOSTOP F-136 i de clorurd de
calciu, ca in ca%ul unei fungici%ari provi%orii.
Preget' tirea supor tului ci decon taminarea lui implicet' urmet' toarele
opera;ii:
Distrugerea sporilor de mucegai i inmuierea
peliculelor de mucegai i finisaj, cu ajutorul unei solu-
tii de 2% Fungostop (Detersan) D-116, diluata in apd
(par-ti in volum) i aplicatd prin pensulare sau pulveri
%are.
Cura-tarea mecanica a peliculei de mucegai i a
finisajului vechi cu paclul, ra%ul etc. (sau prin spalare,
in ca%ul humei), opera-tiune urmatd de frecarea
suportului cu hartie abra%iva grosierd.
In ca%ul in care procesul de degradare a afectat i suportul de
tencuiald, beton, caramidd etc., acesta se va inlatura pand la suportul
nedegradat.
Inlaturarea, prin periere, a particulelor insuficient fixate
pe suport.
Decontaminarea suprafe-tei curd-tat:a mecanic, cu o solu-tie de 3%
Fungostop (Detersan) D-116, diluatd in apd (par-ti in volume)
i aplicatd, prin frecare energica cu o pensuld cu par scurt. Prin
executarea corecta a acestei opera-tii, se distrug resturile
miceliene i sporii ce au ce au ramas pe suprafa-ta cura-tat:
mecanic i / sau cei ce au patruns in suport.
Execu;ia repara;iilor locale sau refacerea tencuielii ci / sau
gle tului in varian te fungiciza te necesi tet' :
Repara-tia tencuielii se va reali%a in mod diferit, func-tie de
gradul de degradare a acesteia, sau cand se dore te ca ea sä
constituie i o i%ola-tie termica suplimentard.
In ca%ul unor degradari superficiale, repara-tiile se vor face prin
reali%area unui nou strat de tinci de cca 4-5 mm grosime,
din mortar de var-ciment de marca M50 sau M100, fungici
%at cu 3% Fungostop F-101 (par-ti in volume). Fungicidul se
adauga in apa necesard pentru prepararea mortarului.
In ca%ul unor degradari mai profunde, se vor fungici%a cu 3%
Fungostop F-101 (par-ti in volume), straturile extreme ale
tencuielii (spritul i tinciul - stratul de finisaj). Fungicidul se
adauga in apa necesara pentru prepararea mortarului. Stratul
intermediar de grund (tencuiala brutd) se va fungici%a ,iar
suprafa-ta lui se va asperi%a prin reali%area de linii paralele pe
doud direc-tii, la distan-te de 4-6 cm.
Fungostop F 126, in loc de Fungostop F-101.
 In ca%ul refacerii unor betoane cu armdturd aparent#, se va utili%a
fungicidul.
In ca%ul reali%drii unei termoi%olatii suplimentare pe suprafata
interioard a peretilor exteriori, se recomandd utili%area unor
materiale poroase (granule sau pl#ci de b.c.a., perlit, granulit,
granule de polistiren expandat etc., inclusiv amestecuri ale
unor asemenea granule), care permit eliminarea umidittitii
suplimentare din suport, in perioada uscatti a anului.
 XII. DEGRADAREA SI DURABILITATEA FINISAJELOR
FATADELOR CLADIRILOR

XII.5. Clasificarea finisajelor fatadelor

Mult# vreme, finisajele au fost considerate simple adaosuri, avand
drept scop corectarea geometriei suprafetelor va%ute ale elementelor
structurale i nestructurale ale cladirilor, prevaland, deci, aspectul estetic.
Rolul lor a evoluat in timp, de la cel preponderent decorativ,la cel
multifunctional.
A devenit evident faptul ca finisajele exterioare ale fatadelor
constructiilor civile repre%inta componente nestructurale ale elementelor
de constructie,f#ra de care componentele lor structurale nu pot asigura reali
%area in totalitate a rolului functional al subsistemelor constructiei.
Finisajele contribuie la satisfacerea unor conditii tehnice specifice
elementelor de constructie, carora le apartin i, de aceea, conceptia,
proiectarea i executia lor trebuie sa fie corespun%atoare.
Aprecierea corecta a performantelor i durabilitatii finisajelor implicd:
cunoa terea conditiilor tehnice, a criteriilor de
performante specifice finisajelor fatadelor, respectiv a
nivelurilor de performanta;
cunoa terea factorilor care actionea%a asupra finisajelor
fatadelor, atat calitativ, cat i cantitativ i a modului de
solicitare a finisajelor;
anali%a fenomenelor pe care diver ii factori le pot
provoca finisajelor, in structura sau la suprafata lor i
la interfata perete-finisaj; cunoa terea masurilor
preventive pentru asigurarea comportarii corespun
%atoare tipului de finisaj utili%at; cunoa terea
masurilor corecte de remediere a degraddrilor
finisajelor.
Finisajele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
tipul materialelor i
al produselor din
care sunt reali
%ate;
gradul de
asigurare a
protectiei la apa;
po%itia lor pe
inaltimea cladirii;
tehnologia de
executie;
 aspectul fetei vd%ute;
intensitatea
incdrcdrii lor
permanente;
modul de
intretinere.
Se sublinia%d criteriul „gradul de asigurare al protectiei la apd",
care implicd:
a) produse i sisteme destinate impermeabili%arii;
b)produse i sisteme de etan are.
Observafii :
La produsele din categoria „a", finisajele conferd suportului
lor etan eitate la apd, lichide, dar aceasta nu se mentine in ca
%ul fisurdrii suportului.
La produsele din categoria „b", sistemele de etan are sunt
capabile de a impiedicapdtrunderea apei lichide, chiar i in
conditiile fisurdrii limitate a suportului (1-2 cm).

XII. 2. Factori care actioneaza asupra finisajelor fatadelor

a) agenfi —factori activi ce pot provoca fenomene fi%ice, mecanice,
chimice:
agenti atmosferici:
apa lichidd i
sub formd de
vapori
(provenit# din
ploaie, roud,
%dpad#,umidi
tatea aerului);
temperaturd;
radiatie solard;
factori poluanti;
agenti mecanici i
reologici:
solicit:ri de forfecare in planul finisajelor,provenite din
sarcini verticale,altele dec-t greutatea lor proprie i care
dintr-o conceptie constructive gre itd ajung sd le solicite;
solicitdri ori%ontale din ocuri mecanice accentuate de
pre siunea vantului;
solicit#ri de intindere sau contractie ca urmare a
diferentelor de deformabilitate dintre suport i finisaj;
 agenti biologici: ciuperci, alge, bacterii, plante, seminte,
insecte, pdsdri etc.;
b)factori CPT : erori de conceptie, proiectare, tehnologie (de
executare, de intretinere, de reparare).
 XII.3. Degradarile &inisajelor - cauze si mecanisme
de producere
Efectele factorilor care accionea%d asupra finisajelor sunt concreti%ate
prin modificari ale finisajelor de nature chimica, fi%ica, biologicd sau
combinate, produse in mod instantaneu sau evolutiv la suprafacd, in
structure sau la interfaca finisaj-suport.
Majoritatea rapoartelor de experti%a semnalea%d:
alegerea gre ita a
materialelor,produs
elor sau sistemelor
utili%ate, in raport
cu condiciile
climatice sau cu
suportul;
punerea in opera a
unor materiale cu
calitaci indoielnice,
f#rd agrement
tehnic i f#rd
certificat de
calitate;
comportarea
defectuoasa a
suportului;
comportarea
defectuoasa a
ansamblului finisaj-
suport;
nerespectarea
tehnologiei de
aplicare i a
condiciilor de punere
in opera, prevd%ute
in normativ sau prin
fi ele tehnice ale
producatorului;
re%olvarea gre ita
a unor detalii
arhitecturale.
Exemple de degradari:
microfisuri;
fisuri;
pierderea aderencei
la suport;
eflorescence;
spectre ale rosturilor
 %idariei in finisaj;
nuance diferite de
culoare intr-un
finisaj monocolor;
pete.
Microfisurile pot fi cau%ate de :
suprado%area
cimentului:
nete%irea
prelungita a
stratului de
finisare al unei
tencuieli
tradicionale in
vederea aplicarii
unei vopsitorii;
contraccia in
profun%imea
tencuielii;
microfisurile
urmaresc conturul
rosturilor %idariei.
Degradarile pot sä apard i ca urmare a variaciilor dimensionale
ale suportului din %iddrie,prin inghecarea acestuia, sau a variacilor
dimensionale ale plan eelor.
Din cau%a lipsei rebordului la terase,tencuielile subciri se pot
desprinde, ca urmare a lipsei ortului de table la atic.
Vopsitoriile se desprind de pe suport, in principal, din cau%a
necuracarii suportului.
 Eflorescentele sunt cau%ate de sarurile din apd din sol, ridicate prin
capilaritate in structura peretelui.
De asemenea, pot fi saruri in structura peretelui ,care sunt antrenate
de apa de ploaie intrata prin capilaritate.
Fisurile in tencuialii sunt marcate, deseori, de carbonatul de calciu
ie it la suprafata o data cu evaporarea apei de ploaie.
Finisajele fatadelor se patea%d la partea inferioard i din cau%a lipsei
trotuarului de protectie.
Patarea se mai produce i ca urmare a lipsei bordurilor de protectie
la terasa, sau a ortului de tabla de peste atic, ruginit sau cu portiuni lipsd.
Exists i patari cau%ate de poluarea atmosferica.
Alte degradari:
distrugerea tencuielii ca
urmare a nerepararii
conductelor de apd;
distrugerea tencuielii ca
urmare a deteriordrii
hidroi%olatiei ori
%ontale a clddirii.
Un aspect deosebit il constituie aderenfa la suport.
Ade%iunea finisajelor pe suprafata suportului este un fenomen
molecular i se datorea%d efectului produs de tensiunea superficiald, care
ia na tere intre mortarul in stare proaspata i suprafata fatadei.
Toate sistemele cu finisaje aderente sunt tributare mi carilor
suportului, in special in ca%ul in care se formea%d fisuri in acesta; din
acest moment, finisajul incepe sä fie solicitat i sa suporte o anumita
alungire in %ona din dreptul fisurii; deci, fisura din suport se mare te,
finisajul se poate fisura, neputandu-se alungi prea mult.
Mecanica fenomenului de fisurare se ba%ea%d pe faptul ca
deformatiile din sistemul de acoperire aflat deasupra unei fisuri se trans-
mit in %onele adiacente fisurii, pe o distanta numita „lungime de
influenta". Alungirea maxima a materialului in dreptul unei fisuri i
lungimea de influents depind de modulul lui de elasticitate, de eforturile
unitare de intindere i forfecare i de grosimea stratului de finisaj.
In ceea ce prive te finisajele fatadelor, consideram ca, in pre%ent,
este foarte important de a se cunoa te metodele fi sistemele moderne,
cercetate recent experimental, in laborator i in situ.
Cercetarile intreprinse la INCERC au modelat, in laborator,
comportarea finisajelor, in diferite scheme de variatie a agentilor
atmosferici, in cadrul unor cicluri de imbatranire artificiald.
De exemplu, s-au supus imbatranirii, concomitent, in laborator i
in 3 %one din tara (deci, imbatranire accelerata i imbatranire naturald),
e antioane de finisaje identice,din grupa tencuielilor, cu durata de viata
cunoscuta, pand la constatarea de degradari identice.
 Determinarea re%istentei la imbatranirea accelerate s-a efectuat prin:
observatii vi%uale (pans
la distrugerea finisajelor)
pentru a observa
momentul aparitiei
fiecarui semn de
degradare: exfolieri,
ba§ici, fisurari, pdtari,
decolorari;
determinarea evolutiei
aderentei finisajelor la
stratul suport la
25;50;100 cicluri etc.,
pand la scaderea
acesteia cu max.10%.
Concomitent, s-a urmarit imbatranirea naturald a unor e§antioane
de finisaje identice cu cele de laborator; urmarirea s-a efectuat prin:
observatii vi%uale
,pentru a observa
inceperea degradarii;
determinarea evolutiei
aderentei finisajelor la
stratul suport la intervale
de 6 luni,pand la
scaderea acesteia cu
max 10%.
Pre%entam, in continuare, re%ultatele unor experiment#ri comparative:
%ugraveald de var §i 4 tipuri de vopsitorie cu:
vopsea silicatica monocomponenta pe ba%d de silicat pur, f#rd
hidrofobi%are suplimentard;
vopsea silicatica cu adaosuri limitate (max.5%) de ra§ini
sintetice in dispersie apoasa;
vopsea pe ba%d de ra§ini acrilice, in dispersie apoasa;
vopsea pe ba%d de ra§ini siliconice in dispersie;
%ugraveald de ciment-var §i 3 tipuri de tencuieli:
tencuieli pe ba%d de silicati;
tencuieli pe ba%d de ra§ini acrilice;
tencuieli pe ba%d de ra§ini acrilice in dispersie.
Rezultate :
vopselele pe ba%d de ra§ini sintetice au suprafata inchisd,
lipsita de pori, structura foarte compactd, absorbtia
capilard sca%utd, permeabilitatea la vapori de apd, mica.
Ele pot fi utili%ate la finisaje noi sau vechi, cu mentiunea ca,
in ca%ul unor suporturi absorbante (cu poro%itate mare),
acestea trebuie sä se aplice cu amorse prealabile, pentru a
 asigura §i o aderenta ba%atd pe ancorare mecanica;
vopselele pe ba%d de silicati puri sau cu adaos limitat de ra§ini in
dispersie au, ca §i %ugraveala de var, o poro%itate accentuate,
deschisd, deci, o re%istenta redusa la permeabilitatea
vaporilor. Absorbtia mare de apd a acestor vopsele (cu
exceptia celor siliconice) poate fi prevenita printr-o
hidrofobi%are din fabricatie sau ulterioard aplic#rii.
Aceste tipuri de vopsele se pretea%d cel mai bine in ca%ul
restaurarilor unor clddiri vechi, deoarece ele sunt de nature minerald, au
comportare bund fata de apa lichidd sau sub forma, de vapori.
Toate tencuielile, indiferent de liant, au o structure poroasa §i un
comportament relativ asemanator fata de apa lichidd sau fata de vaporii
de apa,, i anume : permeabilitate buna, la vaporii de apa, i un coeficient
de absorbtie de apa, prin capilaritate mic.
Tencuiala pe ba%a, de lianti hidraulici cu adaosuri de ra, ini sintetice
i un aditiv de natura, celulo%ica, se poate aplica monostrat cu grosime
12 mm, fa,ra, a avea fisurare din contractie, cu aderenta, sporita,, fa,ra,
udarea initiala, a suportului.

XII.4. Comportarea unor &inisaje

aplicate pe cladiri
Comportarea unor placaje cu piatra, naturala, — calcar tip Vrat%e
(Bulgaria) — aplicate la noi in anii 1960-1985 nu a fost corespun
%a,toare, deoarece calcarul de Vrat%e are poro%itate mare, cu
pori comunicanti. S-a reu it a se efectua reabilitarea printr-un
tratament cu o solutie hidrofobi%anta, din categoria polimerilor
silocsanici (siliconilor) SM262.
Placaj din pla,ci de calcar de Vi tea — imobil M.Eminescu
103 (Bucure ti).
Roca, absorbanta,, poroasa,, foarte permeabila, la apa,, coeficient
necorespun%a,tor la inmuiere dupa, saturare, ducand la pa,tare, de
%agregarea pietrei; degrada,rile au inceput de la ba%a cla,dirii.
Solutia de remediere:
La ba%a cla,dirii i la jardiniere s-au inlocuit pla,cile, cele noi fiind
impermeabili%ate pe toate fetele cu solutii siliconice (SM262, Kendry,
Lotexan).
La placajele din elevatii, nepa,tate: hidrofobi%are cu solutii siliconice.
Sediul companiei; „Amoco"-Chicago-1973.
Este a 5-a mare cla,dire a lumii (H=345 m,suprafata 400 m2 pe
nivel); a necesitat refacerea integrala, a finisajului.
A fost placata, in 1973, cu pla,ci mari (S=2 m2) din marmura, de
Carrara cu grosime de 3,2 cm, fixate mecanic pe structura din otel (cu
prinderi discontinue); au fost montate 44.406 panouri, totali%and greutatea
de 8.500 tone(200 Kg /panou).
Experti%a a dovedit urma,toarele:
depa, irea eforturilor din panouri — datorita, vantului la
partea superioara, a cla,dirii i la colturi — cu 20% fata,
de cele admisibile;
curbarea panourilor (sa,geti de 3,8 cm).
Cau%a degrada,rilor :
,

Inca,l%irea diferita, a panourilor, pe cele doua, fete (interioara, i

exterioara,), ceea ce a produs dilata,ri i contractii diferite ale cristalelor
de calcit din marmura,, ducand la curbare ireversibila,.
Solutia de remediere:
Inlocuirea panourilor de marmura cu altele, dintr-o piatrd mai re
%istenta la variatii de temperaturd, respectiv, mai compact-a, cu re%istente
mecanice sporite i montarea lor prin prinderi continue pe muchiile ori
%ontale. S-au ales panouri de granit de 5,08 cm grosime, cu acelea i
dimensiuni in plan.Aceasta a condus la o sarcind de 2 ori mai mare, fapt
ce a impus i o consolidare a structurii de re%istenta. Costurile totale ale
refacerii: 80 mil dolari. Conclu%ia: marmura de Carrara nu a fost potrivit -a
in acest ca%.
Gara maritimd Constanta
Finisajul are stratul vi%ibil reali%at prin periere ,pentru evidentierea
granulelor de marmura. Deteriorarea s-a produs ca urmare a u%urii nor-
male (mai mare de 20 de ani). S-au constatat microfisuri i fisuri in
profun%ime, provocate in timp de patrunderea apei.
Refacere:
— prin aplicarea unei tencuieli subtiri pe ba%d de liant mixt (ciment
gri+ra ind acrilica) in 3 straturi, total 3 mm, dupd repararea prealabild a
fisurilor cu chit pe ba%d de ra ini acrilice.
Cladire in Paris, renovate cu termoi%olatie la exterior,
protejata cu tencuiald subtire.
Cladirea este de tipul P + 8, cu inchideri din panouri prefabricate;
initial, finisajul a fost alcdtuit din tencuieli spalate.
Cladirea nu mai pre%enta protectie hidrofuga i nici termica.
Intr-o prima etapd, s-a aplicat un tratament de impermeabili%are —
finisaj subtire din tencuiald organics, apoi s-a suplimentat i%olatia termica.
S-a ales sistemul de termoi%olatie prin exterior, lipita pe beton i protejata
la suprafata cu o tencuiald subtire pe ba%d de mortar cu liant organic,
aplicata prin intermediul unei plase din fibre de mase plastice, f#r#
indepartarea finisajului aplicat anterior.
La un vent mai puternic, s-a desprins finisajul, inclusiv termoi%olatia, iar
smulgerea a antrenat i pdrti din finisajul aplicat anterior i chiar din cel initial.
Cau%a degradarii: solutia de finisaj neadaptata la suport (ca% tipic).
Finisajul ultim, mai greu i mai re%istent decat primul, s-a smuls,
antrenand i finisajele anterioare, care au constituit, de fapt, strat de
separatie intre ultimul finisaj i suport.
 XII.5. RecomandAri privind alegerea finisajelor fatadelor
A) Pentru cid dtrtie not :
aspectul;
durata de viata;
costurile acceptate (initiale i de
intretinere).
Tipuri de finisaje indicate pentru clädiri noi:
a) Finisaje etance la apii :
sisteme de finisaje reali%ate cu placaje fixate prin dispo%itive
mecanice la structura de re%istenta, tip „Bardage" sau „Veture".
Sunt utili%ate când se cer o protectie la apd mai mare a suportului §i
o protectie termica suplimentard;
sisteme aderente la suport — tencuieli din mortare gata preparate,
armate cu plase din fibre de sticlä sau mase plastice, vopsele cu
aspect structurat pe ba%a de liant in solvent, placaje ceramice
montate prin lipire, cu mäsuri speciale.
b) Finisaje impermeabile la apii (nu pot asigura etan§eitatea la apd
prin ele insele, fiind tributare mi§cärilor suportului):
sisteme cu placaje din piatrd naturald, montatä in
tehnologie traditionald, pe suport din beton, %idärie de
caramida;
sisteme de placaje din piatrd naturald subtire, placi ceramice din
gresie gla%uratd, dale mo%aicate sau din beton, montate prin lipire
cu mortare ade%ive, cu rosturile tratate cu chituri impermeabile;
tencuieli minerale in 3 straturi, din mortare pe ba%d de lianti
hidraulici.
tencuieli din mortare pe ba%d de lianti organici;
tencuieli din mortare pe ba%d de ra§ind siliconica;
vopsitorii cu vopsele silicatice, pe ba%d de silicat pur;
vopsitorii cu vopsele silicatice cu adaosuri limitate de ra'§ini
sintetice in dispersie;
vopsitorii cu vopsele pe ba%d de ra§ini acrilice sau polivinilice in
dispersie apoasä;
vopsitorii cu vopsele pe ba%d de ra§ini siliconice cu adaosuri de
ra§ini sintetice in dispersie apoasä.
Condiiia de realizare a finisajelor este asigurarea durabilitiiiii lor .
Din punctul de vedere al duratei de viata, placajele din piaträ
naturald, artificiald etc., lipite cu mortare ade%ive, cu modul de elasticitate
mai mic §i cu rosturile dimensionate §i tratate corespun%ator, au cea mai
bund comportare in timp.
Tencuielile pe ba%d de lianti hidraulici,aplicate pe %idärie sau beton,
limitea%a cantitatea de apd susceptibild de a patrunde in perete, dar sunt
incapabile sa, re%iste la mi§cäri importante ale suportului, riscand sä se fisure%e.
Cand e de a§teptat o posibild fisurare a suportului, se va proceda la:
utili%are de mortar cu tendinta de
fisurare mica;
utili%area tencuielilor gata preparate,
cu performante controlate de fabrics,
din mortar pe ba%d de lianti cu
componentä mixtd sau lianti organici;
armarea tencuielilor.
 Vopsitoriile se vor executa numai pe tencuieli armate i, de
preferintd, cu vopsele cu flexibilitate mare.
In ca%ul placajelor, se vor utili%a mortare ade%ive aditivate ; pentru
marirea flexibilit#tii se vor utili%a chituri de rost, adecvate pentru rosturi
rigide sau elastice, i se va reali%a proiectarea corespun%dtoare a rosturilor,
ca dimensiuni i dispunere in planul fatadei.
Observafie: c-nd finisajele se aplicd pe fatadele expuse perioade
mai lungi radiatiilor solare, in special cele cu orientare S-V, din %onele
de c-mpie i pe litoral, nu se vor utili%a finisaje cu culori intense.
B. Pentru clikliri ce trebuie renovate
Criteriile de alegere a finisajelor :
Scopul urmarit:
modificarea aspectului
initial;
redarea performantelor
pierdute (aspect initial,
etan eitatea sau
impermeabilitatea la apd,
cu asigurarea
permeabilitdtii la vapori,
aderenta la suport etc.).
Durata de viata a noului
finisaj.
Costurile de refacere
,corelate cu cele de
intretinere ulterioard.
Conditia de reali%are a
lucrdrilor de renovare este
aceea de a asigurare a
durabilitdtii finisajelor
renovate.
La finisajele care i-au pierdut protectia la apd,se poate interveni cu:
Sisteme de finisaje aderente la suport, din
grupa celor etan e (tencuieli din paste gata
preparate, armate cu plase de fibrt de sticld
sau mase plastice, vopsele cu aspect
structurat pe ba%d de liant cu solvent);
sisteme de finisaje aderente la suport, din grupa celor imper -
meabile:
tencuieli monostrat din mortare pe ba%a de lianti cu compo%itie
mixtA,
tencuieli impermeabile pe ba%d de lianti organici,
vopsitorii cu vopsele pe ba%d de silicati sau (acolo unde
suportul permite) pe ba%d de lianti organici.
Sisteme de i%olare prin exteriorul clddirii.
Aceste sisteme au avantajul ca aduc i un
spor de i%olare termicd.
Sisteme de finisaje etan e la apd, reali
%ate cu placaje fixate mecanic de
structura de re%istentd, tip „Bardage" sau
„Veture".
Sisteme de finisaje etan e la apd, cu
tencuieli din paste gata preparate, armate
cu plase din fibre de sticld sau mase
plastice, aplicate pe polistiren sau vats
minerald.
 XIII. COMPORTAREA CLADIRILOR CIVILE DIN
ROMANIA LA ACTIUNEA CUTREMURULUI DE
PAMANT DIN 4 MARTIE 1977

XIII.1. Considerente introductive

In ultima sutl de ani, o data cu de%voltarea %onelor urbane, a crescut
$iamploarea distrugerilor provocate de cutremure, in toate %onele
geografice ale lumii unde exists focare seismice. Preocuparile de
specialitate in SUA, Japonia, Italia etc. au Inceput o data cu secolul XX, dar nu
au putut fi concreti%ate in reguli pentru asigurarea constructiilor la
cutremur , structurile de re%istenta fiind dimensionate numai la incarcari
gravitationale.
Abia in perioada dintre cele doud ra%boaie mondiale s-au elaborat
norme tehnice cuprin%and prevederi pentru asigurarea antiseismica a
constructiilor, dar, ba%andu-se numai pe verificarea constructiilor la forte ori
%ontale, repre%entand incarcari seismice evaluate prin aplicarea unor
metode statice.
Concepte noi, aparute in ultimele decenii, au revolutionat intelegerea
fenomenelor ce se de%volta in anumite %one ale constructiilor. Astfel, au
aparut conceptul de „articulatie plastica" (A.P), precum $i conceptul de
„rupere fragila la forte taietoare", caracteristice elementelor verticale (pereti
structurali din %idarie $i beton, stalpi scurti din beton armat), care au
schimbat fundamental modul de gandire ingineresc.
Efectul de „parter slab" (ca rigiditate $i re%istenta)
implica : - „soft store"- etaj slab ca rigiditate;
-„weak store"- etaj slab ca re%istenta.
In consecinta, caracteri%area corecta a acestui nivel (parterul)
este „soft and weak store".
Pericolul de avariere a elementelor structurale se de%volta, de
regula, in %onele supuse deformatiilor postelastice, deci in %onele de A.P,
pentru toate tipurile de structuri (b.a, %idarie, otel). Aceasta nu exclude de
%voltarea avarierii $i in %one care ar trebui sa ramana in domeniul de
comportare elastic.
 Avarierea ci distrugerea articula;iilor plastice se fac prin de
%voltarea efectelor de rupere fragild, determinatä de urmätoarele doud cau
%e:
insuficienta
capacitätii de
ductilitate;
capacitate de re
%istenta la forta
taietoare inferioard
capacitätii de re
%istenta la incovoiere
(forta tdietoare,
asociatä
mecanismului de
plastificare ,depa e te
capacitatea de re
%istenta la forta
taietoare a %onelor
articulatiilor
plastice).
Responsabilitatea pentru cauzele tehnice : in spatele cau%elor
tehnice se ascunde lipsa unor mäsuri, din partea statului, pentru protectia
populatiei la seisme.
De exemplu, in 1995 la Kobe (Japonia), cutremurul s-a soldat cu
mii de morti. Cau%a principald a constat in insuficienta mäsurilor de
proiectare; spre exemplu, din cau%a sudurilor in %ona articulatiilor
plastice, s-au produs ruperi fragile, la constructiile metalice.
Experien;a cutremurului din 1977 din Romania insumea%d 1570
de victime omene ti i peste 30 de clädiri etajate prabu ite numai in
Bucure ti (marea majoritate construite inainte de 1940), un mare numär
de constructii civile i industriale avariate, cu intrerupere partiald a
activitatii economice pe %one mari din teritoriul tärii.
Zona vrânceand eliberea%d peste 95% din energia totald eliberatd,
in medie, pe secol. Avem, in medie, pe secol, 3 cutremure cu magnitudine
M 7,0 ;2 cutremure cu M 7,2 .
Cutremurele vrâncene de adâncime intermediary (80-160 km)
afectea%d cu intensitati ridicate pärti intinse ale teritoriului.
Pe lângd %ona vrânceand, sunt cunoscute %one seismogene in Muntii
Fagara , in Banat, pe Târnave, in sudul Dobrogei, dar activitatea seismica
este mai slabd i adâncimile de focar mai mici; cutremurele sunt de
importantä locald, dar efectele lor nu sunt de neglijat.
Capitala este afectatd, in principal, de cutremurele vrâncene.
Intensitatea VII este atinsä sau depa itä o data la 20 de ani, intensitatea
VIII, la cca 50 de ani, intensitatea IX, la 200 de ani.
In secolul XX, s-auprodus intensitätile de ordinul VIII in anii 1940 i 1977.
Bucure tiul se situea%d, astfel, printre ora ele cele mai periclitate
din lume.
Efectele cutremurului pe zone geografice ci destina;ii
 Zonele in care efectele cutremurului au fost deosebite i in care
constructiile au fost afectate sunt situate in exteriorul arcului carpatic i
mai ales in partea de sud a tarii, cuprin%ând:
— Municipiul Bucure ti, sectorul agricol Ilfov, judetul Dolj, judetul
Arge , judetul Teleorman, judetul Giurgiu, judetul Prahova, judetul Bu
%au; de asemenea, judetul Vaslui i judetul Ia i.
 Variatii mari de intensitate seismica apar chiar i in interiorul unor
ora e i centre importante, cu efecte variate ale distrugerilor, cau%ate i
de componentele spectrale ale mi carii seismice.
Bucure tiul este situat la cca 160km de Vrancea i numai la
125 km fata, de epicentrul ultimului oc (Patarlagele-Bu%au, cel mai puternic
oc al cutremurului din 4 martie 1977); de asemenea, Bucure tiul e amplasat
pe directia de maxima intensitate a propagarii undelor seismice generate
de acest cutremur.
Intensitatea undelor seismice a fost influentata i de a a-%isul „efect
de mare ora ", put-nd fi delimitatä o %ond centrald, cu distrugeri maxime,
in care se situea%d, practic, totalitatea clädirilor prabu ite i multe din
cele grav avariate. Aceastä %ond este amplasatä in partea de sud a
Campului Bucure tilor (Dambovita+Colentina) i, partial, in Lunca
Dambovitei i cuprinde, in principal, partile limitrofe arterelor Calea
Victoriei i Bdul Magheru-Bälcescu-1848, pand la r-ul Dambovita, cu
tendinta de prelungire spre sud-vest (fig. 1).
Aceste date, ca i cele din continuare, sunt preluate din lucrarea
Cutremurul de peimant din Romania de la 4 martie 1977 , Editura
Academiei, 1982.

XIII.2. Comportarea la cutremur a cladirilor de locuit

XIII.2.1. Cleidiri vechi de locuit
• ~lddiri vechi de locuit din ziddrie portantd :
a)clddiri foarte vechi, cu structure din %iddrie de cardmidd
(uneori piatra, paiant-a, chirpici, lemn), cu plan ee din lemn,
parter, cu subsol i etaj (partial);
b)clddiri cu structure din %idarie portanta P+1 (pentru
locuinte unifamiliare) pand la P+3.....P+5 (pentru locuinte
colective), edificate pand in 1940, cu plan ee partial din b.a,
partial caramidd, lemn;
c)clddiri cu structure combinat-a - P+3....P+6 E, adesea
mansardate, reali%ate partial cu %iddrie portant-a (perimetrala de 28-
42 cm) i partial cu stalpi interiori i grin%i din b.a, plan ee, de
regula, din b.a.
S-au constatat urmatoarele fenomene privind comportarea la cutremure:
Cladirile cu P...P+5 E au pre%entat situatii foarte diferite:
prdbu iri, de exemplu, in
Bucure ti (Piata Mo
ilor)- prdbu ire partiald
(fig. 2);
avarii grave, cu dislocari
sau expul%ari de %iduri
(mai ales, cele cu plan ee
din lemn, insuficient
ancorate in pereti);
crdpdturi i fisuri.
Exemple:
prdbu iri in mass, mai
ales la clddirile foarte
vechi (unele din secolul
XIX) cu P..P+1(P+2)-
Zimnicea, Bucure ti,
Craiova, Ploie ti, Bu
%du, Ia i (exemplu:
Filipe tii de T-rg);
avarii grave - crdpdturi mari i dislocari ale %iddriei portante
cu planuri de rupere la 45° sau in formd de X (exemplu: in
Bucure ti, str. Ion Vidu 12,P+4). A avut loc o reducere
importantd a re%istentei i rigiditdtii, fa",c5nd structura
incapabild sä re%iste la un nou seism (fig.3a);
fisuri verticale la
interstitiile %idurilor
insuficient tesute sau
deasupra golurilor de u i,
avarii la casa scarilor (ex.
:Bucure ti-str.Dr.Brand
%a-P+3 —prdbu irea
casei scarilor (fig.3b);
calcanele de pod, nelegate pe lungimi mari, au fost
dislocate i s-aupr#bu it, producand avarii la clddirile
invecinate (Bucure ti, str. Selari 9-11, P+3).
Concluzii :
Efectul defavorabil al absentei legarii transversale a %idariei.
Clddirile cu plan ee i centuri din b.a. au avut o comportare
mult mai bund fatd de cele cu plan ee din lemn sau chiar metalice
(lipsa legdturii perimetrale de re%emare pe pereti).
Plan eele din grin%i metalice + bolti oare de cdr#midd sau
plãci din beton au avut o comportare bund, datorit-a
monolitismului i rigiditatii.
Formele neregulate, de%voltate pe una din directii, grupate c-
te doud la calcan i de inaltimi diferite, au creatprobleme
foarte dificile la consolidare.
Structurile combinate (%idarie portant-a perimetrald+ st-lpi
interiori din beton armat)au avut o comportare slabd, chiar in
ca%ul plan eelor din beton armat, din cau%a lipsei peretilor
interiori de re%istenta; aceasta a dus la crdpdturi in toate
%idurile i dislocari la colturi, fisuri de grin%i, plãci i chiar
prdbu iri (bloc P+3, Plopeni, Prahova).
 Clddirile parter i P+1 din mediul rural, executate cu materiale
locale (piatrd i lemn sau paiant-a), cu forme regulate, au avut o
comportare mai bund; cele de chirpici sau lut au avut o
comportare slabd (prdbu iri).
• ~lddiri vechi de locuit cu schelet din beton armat
Sunt clddiri inalte, tip bloc, avand drept caracteristici:
lipsa generald de conformare i de asigurare antiseismicd
(uneori chiar subdimensionare la solicitarea gravitationald);
efecte vi%ibile, dar i invi%ibile cau%ate de cutremurul din
1940, ramase neremediate;
structuri de re%istenta subordonate, prin proiectare, intru totul,
partiului arhitectural; nu este posibild reali%area efectul de cadru
cu noduri rigide, din cau%a:
sectiunilor reduse ale stalpilor i grin%ilor;
de%axärii frecvente a
grin%ilor;
lipsei grin%ilor;
re%emärii de ordinul 2-
grindä peste grindä;
alcätuirii i armärii
insuficiente sau
inacdevate, in special la
noduri;
efortului unitar de
compresiune in stalpi
care depä ea valoarea
admisibilä, chiar pentru
sarcini gravitationale.
Aceste aspecte au condus la structuri cu rigiditate redusä.
Preluarea, intr-o anumitä mäsurä, a sarcinilor seismice s-a fäcut,
practic, prin peretii de %idärie de umpluturä, executatä intre elementele
scheletului de b.a., ajungandu-se, astfel, la o schimbare calitativä a rolului
celor douä componente-schelet de b.a. i %idärie.
Comportarea acestui tip de clädiri a reliefat o mare varietate de ca
%uri:
clädirile cu pereti de umpluturä bine executati. S-a constatat
cä ace tia au suplinit o parte din deficientele scheletului de
re%istentä;
clädirile cu pereti de umpluturä executati cu deficiente (in afara
planului vertical format din stalpi i grin%i, pereti de grosime
foarte micä, cu mortare slabe, diminuarea numärului de
pereti la parter).
Peretii de %idärie au protejat ,in prima fa%ä, scheletul din b.a., dar,
fiind incompatibili cu deformatiile mari ale structurii, ace ti pereti au fost
distru i; in continuare, solicitärile s-au transmis, in intregime, la schelet,
ducand la avarierea sau distrugerea gravä a elementelor acestuia, mai
ales a stalpilor.
Uneori, %idäria a avut un efect nefavorabil, producand rete%area
stalpilor.
Seismul din 1940 a solicitat puternic clädirile de acest tip (avarierea
stalpilor de la parter i primele niveluri, fisuri in stalpi i grin%i). La
a a-%isele consolidäri executate dupä 1940 nu s-au luat mäsuri de
sporire a re%istentei i rigiditätii.
In Bucure ti, au avut loc numeroase präbu iri la cutremurul din
4 martie 1977, cu consecinte tragice. S-au präbu it cca 10% din totalul
blocurilor construite inainte de 1940. Din cele 300 de blocuri vechi, cu
peste 8 niveluri, s-au präbu it 25, in centrul capitalei. Alte 3 blocuri
(puternic avariate) au fost demolate ulterior . Au fost avariate aproape
toate cele rämase in picioare, dintre care unele foarte grav. Cca 100 de
blocuri au pre%entat avarii grave, necesitand consolidäri urgente (prima
urgentä).
Constatiri:
amplasarea aproape a tuturor acestor clädiri la intersectii de strä%i,
cu de%voltare in formä de L pe douä laturi i in formä de turn, mai inalt pe
colt, unele dintre ele fiind flancate i de clädiri cu mai putine niveluri, färä
a fi separate prin rosturi antiseismice (fig.4).
Aceasta a amplificat efectul de torsiune generalä, din cau%a märirii
distantei dintre centrul maselor i centrul de rigiditate, cat i a efectului
ciocnirii dintre clädiri;
nesimetriile clädirii: forme neregulate (cu aripi lungi i de
%voltäri mici pe o directie; variatii mari pe inältime, färä
separare prin rosturi, orientare defavorabilä fatä de directia
predominantä a undelor seismice);
partere flexibile — destinate pentru functiuni libere, cu putine
compartimentäri; garaje la subsoluri. Aceasta a dus la
fenomenul de concentrare a solicitärilor in %onele de la ba%a
clädirii, färä ca elementele portante sä aibä capacitatea
portantä i de deformatie necesarä;
partea inferioarä a constructiei a fost släbitä, in unele ca
%uri, i din cau%a unor modificäri ulterioare pentru lärgiri de
spatii (suprimäri de pereti despärtitori, deterioräri ale stalpilor
de la subsol i parter, fixäri de vitrine, treceri de conducte) i prin
actiuni agresive ale mediului (corodarea armäturilor de la
capetele inferioare ale stalpilor exteriori ai parterului, pe o
inältime panä la 1m de la ba%a trotuarelor, precum i la stalpii
subsolului, ca urmare a stratului de acoperire necorespun
%ätor, atat ca grosime, cat i sub aspectul compactitätii), care
au fäcut sä pätrundä ume%eala i alte medii nocive, toate
acestea ducand la cedarea stalpilor;
scärile de serviciu se cuplau cu scara principala —la care se
adaugä i golul liftului — astfel incat intregul sistem de
circulatie verticalä taie in douä plan eele; se creea%ä puncte
slabe in aibele ori%ontale.
In 1940 s-a präbu it blocul Carlton — turn pe colt H=47 m
(2 subsoluri + parter +me%anin +11 etaje) — i au fost avariate grav alte
blocuri din Bucure ti: Belvedere (Bre%oianu), Agiu (Scala), Bro teni
(Casata), Wilson (Bälcescu), Pherekyde (Bälcescu 24) .
0 parte din aceste blocuri ,la cutremurul din 1977, s-au präbu it
total sau partial: Casata, Scala, Wilson, Dunärea, Continental, Belvedere,
Podgoria); avarii grave s-au manifestat la altele (Pherekyde). Exemple:
fig.5 i 6;
—avarii grave la structura de re%istentä (fig.7);
la stalpi:
fisuri i cräpäturi la
stalpii marginali sau
de colt — orientäri
inclinate i dislocäri
ale betonului;
striviri de beton —
 la unul din capetele
stalpului, in special
la parter i etajul 1 , asociate cu forfecäri i cu flambarea
armäturilor longitudinale de re%istentä i cu exfolierea
betonului pe una sau ambele fete, mergand panä la ruperea
completd a sectlunll l cedarea st-lpllor;
la grln%l :
flsurl orl%ontale
dlnspre rea%eme,
vertlcale, la 45°,sau
aproape de orl
%ontald;
flsurl cu Imlcl dar
l > 1 mm;
strlvlrl ale betonulul
comprlmat la fata
lnferloard a grln%ll
— spre rea%eme —
sau chlar in
deschldere, uneorl
cu flambarea
armdturll
longltudlnale;
la plan ee: flsurl,
crdpdturl transversale
sau in podestele sau
rampele scarllor;
la elementele
nestructurale:
crdpdturl ale
%ldarlel de
umpluturd;
flsurl;
dlslocdrl l prdbu
lrl partlale sau
totale ale unor
peretl despartltorl;
crdpdturl in X la
peretele de fatadd,
in spaletll dlntre
ferestre, deterlorarl
ale bulandrugllor
 (flg.8).
Cauzele comport~rii necorespunz~toare a blocurilor vechi :
A) Proiectarea necorespunilztoare:
llpsa unel conceptll de conformare l aslgurare antlselsmlcd
(necunoa terea problemel);
lnexlstenta prevederllor tehnlce adecvate:
llpsa calcululul de
aslgurare la actlunl
orl%ontale;
forme neregulate in
plan l dlspunerea
neregulatd a
stalpllor;
dlferente marl de
rlgldltate intre
nlvelurl l %one ale
acelula l nlvel;
dlspunerea unor
mase marl la
nlvelurlle
superloare;
retragerl gabarltlce
necorespun
%dtoare;
st-lpl de dlmenslunl
reduse, cu sollcltdrl
marl (50-60Kgf/
cm2), ceea ce
conduce la
reducerea
ductllltdtll;
de%axdrl l re
%emarl de ordln
superlor ale grln
%llor, care
provoacd llpsa
rlgldltdtll spatlale;
reall%area
lnacdecvatd a
nodurllor de cadre;
procente mlcl de
 armare la st-lpl (<
0,5%), decl cantltatl
reduse de armaturd
longltudlnald;
etrlerl lnsuflclentl
(numal etrlerl
slmpll, pe contur,
f#rd a lega toate
barele
longltudlnale);
- dlspunerea etrlerllor la dlstante marl (cca 30cm) chlar l la
extremltatea st-lpllor,
innadiri de lungime insuficienta a armaturilor din stalpi;
B) Execufia:
calitatea necorespun
%atoare a betonului, care
nu a respectat nici marca
( i a a redusa —B 120) u
%uald, in acea epoca, cu
o mare impr# tiere a
calitatii reale, avand ca
efect betoane slabe (cu re
%istenta mai mica,
100kg/cm2), cu mult
nisip i cu mare poro
%itate, cu defecte de
executie (segregari,
includere corpuri
straine, rosturi de lucru
gre it amplasate);
defecte la armarea
elementelor:
nerespectarea
distantelor prescrise ( i a
a mari) intre etrieri, la
stalpi i la grin%i,
ancorari insuficiente ale
armaturilor
longitudinale, graifuiri
defectuoase etc.;
deteriorari ale stratului de
beton in timpul executiei
lucrarilor de instalatii,
sau al fixarii altor
elemente, prin spargeri
sau strapungeri mari,
care reduc sectiunea de
beton i, uneori, chiar taie
armatura de re%istenta.
C) Alte cauze :
efectele distructive ale
cutremurului din 10
noiembrie 1940;
degradarea in timp a
materialelor (beton,
mortar) cu durabilitate
slabd, poro%itate mare,
armatura, corodatiti,
 exfolieri ale betonului,
betoane friabile;
efectele
bombardamentelor din
cel de al Doilea Rd
%boi Mondial;
flexibili%area
accentuate prin
modificari ulterioare
defavorabile, in timpul
exploatarii,
valoarea ridicata a
intensitatii cutremurului
din 4 martie 1977, care
a dep# it prevederile din
prescriptiile din 1963
(1970);
apropierea intre perioada
predominanta de
oscilatie a mi carii
terenului i perioada
proprie de vibratie a
structurii flexibile de
beton armat, aparand
fenomenul de re
%onanta.
Exemplu tipic de prabu ire: Blocul „Belvedere", str.Bre%oianu 7
(prabu ire + incendiu).
Aspecte particulare la comportarea blocurilor vechi :
Avarierea grava a unor clddiri, din cau%a prabu irii unor imobile
vecine, mai inalte, ca urmare a faptului ca nu s-a respectat
regimul de inaltime prescris pentru %ona respective, in
functie de ldtimea stra%ilor (ex.: str. Bre%oianu 7 i Hristo
Botev 10).
Rolul important al elementelor nestructurale — uneori elemente
decisive in asigurarea supravietuirii cladirilor: contributia
peretilor de umpluturd la preluarea sarcinilor verticale in ca
%ul cedarii locale a unor stalpi i grin%i, pana, la reali%area
sprijinirilor provi%orii (ex.: blocul Pherekyde din Bdul
N.Balcescu).
Frecventa mare a deteriorarilor la re%emarea grin%ilor pe
stalpi, in ca%ul desfiintarii unor pereti despartitori (ex.:
Vasile Conta nr. 3-5)
pentru a crea inc:aperi mai mari.
— Cl:adiri vechi cu comportare satisf:ac:atoare — aceasta gratie unor
scheme constructive clare, cu st-lpi i grin%i cu sectiune mai mare, armate
suficient, betoane de calitate bun:a, cu %id:aria de umplutur:a bine executat:a (re
%erva de re%istent:a).
Concluzie: se impune necesitatea continu:arii i adancirii
preocup:arilor pentru siguranta acestor cl:adiri, prin executarea de
consolid:ari in prima urgent:a.

XIII.2.2. Comportarea cleidirilor de locuit „noi"

Cl:adirile „noi", executate dup:a 1950, cuprind o varietate mare de
scheme functionale i solutii constructive.
Dup:a 1960, s-au f:acut proiecte tip, aplicate pe o scara larg:a, astfel
inc-t, dup:a 1960, peste 90% din totalul cl:adirilor de locuit noi au fost reali
%ate dup:a proiecte tip.
Cl!'diri de locuit noi din zid!'rie portant!'
In majoritate, acestea sunt de tipul P+4E.
S-a efectuat o anali%:a am:anuntit:a, cuprin%5nd grupuri de cl:adiri ce
insumea%:a cca 20.000 de apartamente, in Bucure ti, Ploie ti, One ti, Ia i,
Suceava, Constanta, Ramnicu-Valcea, Craiova, Turnu-Severin, aflate
in %one afectate de intensit:ati seismice de la 6 la 8,5. Cl:adirile din %id:arie
portant:a erau proiectate i executate conform prescriptiilor tehnice mai
avansate-P13/63 (P 13/78), normativului P2-75, pentru %one 7 i 8, reali
%änd o bun:a conformare, avAnd:
diafragme din pereti
continui, pe ambele
directii, cu procent
limitat de goluri (in
special la peretii de
cap:at);
asigurarea conlucr:arii
spatiale — prin plan ee-
aibe rigide;
elemente de leg:atur:a
din beton armat (stalpi
ori, centuri, buiandrugi);
acestea au pre%entat
avarii neinsemnate .
Cl:adirile au fost i mai
rigide ,cu perioade
scurte de vibratie.
 Avarii: la Ploie ti(Nord), Bu%:au, Ia i (Socola, Nicolina), One ti,
Craiova, Bucure ti.
S-au semnalat avarii la cl:adiri proiectate pentru un grad de
intensitate seismic:a mai mic decdt intensitatea real:a (Craiova-cartierul Valea
Ro ie).
Avarii grave: la Ploie ti-cartierul Ploie ti Nord, la P+4E, cl:adiri
reali%ate intre 1963 i 1974.
Se remarc-a:
orientare cu axa
longitudinal-ape directia
N-S (au primit solicitarea
seismic-a predominant-a
in Ploie ti, in raport cu
epicentrul ultimului oc);
pereti portanti
transversali de 25 cm
la 3,6o i 2,60 interax,
c-ar-amid-a plin-a de
24x11,5x6,3 cm, pereti
exteriori de 30 cm, c-ar-
ami%i cu goluri 29x14x
8,8;
diafragmele in %id-arie
nu au fost continui pe
ambele directii, fiind
fragmentate i cu goluri
mari;
au lipsit stalpi orii i
centurile; %id-aria
nelegat-a la colturi i
intersectii, din cau%a
teserii defectuoase,
determinat-a de diferenta
de grosime a asi%elor
intre peretii interiori i
cei exteriori;
plan eele din fa ii
prefabricate cu goluri
(f-ar-a suprabetonare) i
cu re%emare direct-a pe
%id-arie (f- ii subcenturi
i centuri), cu monoliti%-
ari nesatisf-ac-atoare, nu
au asigurat aiba ori
%ontal-a;
golurile mari pentru u i
i ferestre au fost
bordate cu elemente de
b.a. monolit, iar
buiandrugii prefabricati
aveau rea%eme
insuficiente (15 cm),
nereali%-ndu-se
incastrarea lor in %id-
arie; de asemenea, aveau
 dimensiuni prea reduse
pentru a putea prelua
forta t-aietoare;
calitatea materialelor
slab-a: c-ar-amida 75,
mortar M 25, ceea ce a
dus la o capacitate
portant-a a peretilor
sub 30% din cea
necesar-a. * Unele
particularitati pentru
cladirile cu zidarie
portanta :
utili%area c-ar-ami%ilor
eficiente pentru fatade,
avand alt format dec-t c-
ar-ami%ile folosite
pentru %idurile
interioare, a produs
dificult-ati de tesere la
intersectiile peretilor, din
cau%a diferentelor de
grosime ale asi%elor,
care permiteau leg-aturi
numai la 3-4 randuri,
favori%-nd de%gr-adin-
ari intre %iduri i fisuri
verticale la intersectia
acestora;
la cl-adirile tip bar-a,
fisurile produse in pereti
de impingerile provocate
de plan eul teras-a
(insuficient i%olat
termic, care deformea
%-a i fisurea%-a sub
variatiile de temperatur-
a nemaiindeplinindu- i i
rolul de aiba rigid-a) s-
au deschis mai puternic
la cutremur.
Ca urmare, au ap-arut avarii grave, concreti%ate prin: fisuri, cr-ap-aturi
cu diferite orient-ari (ori%ontale sau inclinate), distrugeri i disloc-ari de
%iduri, expul%-ari de colturi, frontoane ie ite din plan in echilibru labil,
degrad-ari mari la sc-ari.
Verificarea prin aplicarea calculului in domeniul postelastic a
reliefat capacitatea de re%istent-a insuficient-a a diafragmelor, mai ales a
celei longitudinale, pentru preluarea fortei t-aietoare.
 Cllidiri de locuit noi din panouri mari
In aceasta categorie intra clddiri de tipul P+4 din Cara i P+4 i P+8
din Bucure ti.
In general, sunt clddiri tip bard, cu structura fagure, diafragme pe
ambele direcCii, imbinari concepute sä asigure monoliti%area de ansamblu
i transferul de eforturi..
Comportarea la cutremur a fost ,in general, bund, fapt explicabil
prin rigiditatea ridicata data de diafragmele pe ambele direcCii, simetric
dispuse i continui, cu imbindri corespun%atoare, calitate bund a betonului
prefabricat.
La clddirile cu mai multe niveluri, in Bucure ti, au aparut unele
avarii: fisuri in %onele de monoliti%are dintre panouri, in dreptul %onei
de rea%em a buiandrugilor, fisuri la 45° in pereCi.
Cllidiri de locuit noi cu diafragme (pereti structurali~ din beton
armat monolit
Aceste clddiri constituie ponderea cea mai mare dintre sistemele
constructive noi, mai ales pentru P+10E.
In general, au forme de bard, dar au fost reali%ate i tip punct; in
ambele ca%uri, au diafragme pe ambele direcCii.
Cladirile in forma, de bard au doud scheme constructive:
cu diafragme
transversale dese la
fiecare travee (fagure);
cu diafragme
transversale rare (la 2-3
travei), celular, cu grin%i
transversale
intermediare, re%emate
pe stalpi de faCadd i pe
diafragme longitudinale
interioare .
S-au adoptat i scheme mai particulare, pentru a permite maga%ine
la parter, prin :
suprimarea tuturor
diafragmelor la parter i
inlocuirea lor cu cadre
(parter flexibil);
suprimarea unor
diafragme la parter.
Aceste soluCii sunt de%avantajoase din punct de vedere al
comportarii la cutremur, deoarece au loc variaCii bru te de rigiditate la
nivelul plan eului peste parter.
 Sub aspectul armdrii pereCilor din beton, in unele ca%uri, armarea
s-a f#cut numai la parter i la ultimul etaj - pentru preluarea parCiald a
contracCiei i dilatarii, completata cu armari locale la capetele de diafragme
i la bordarile de goluri. Aceastd soluCie a accentuat gradul de fisurare.
Ulterior, s-au utili%at i plasele sudate ca armatura generald
constructive a diafragmelor, completate cu armaturi din oCel ductil.
Comportarea la cutremur a acestei categorii de construcCii a fost,
in general, satisfa'catoare (mai ales i din cau%a faptului ca nu au
existat
prescriptii), si constituie prima mare experientd a acestui gen de clddiri.
S-au remarcat urmdtoarele:
clddirile cu P+ 4 E au avut o comportare bund (fagure +celular);
clddirile cu peste P+4E au avut o comportare, in multe ca%uri,
nesatisf#cdtoare, apar5nd degradari puternice, inclusiv doud ca
%uri de prdbusiri in Bucuresti.
Au aparut avarii frecvente de importantd medie, in special la parter
si la etajele inferioare, la: riglele de legaturi intre plinurile diafragmei cu
goluri, respectiv buiandrugii, ba%a diafragmelor si %onele de capdt.
Influenta tehnologiilor de executie: clddirile executate in sistem
de cofraje glisante au o comportare mai slabd (defecte de executie).
Concluzie importantei : se vedeste comportarea mai slabd a
sistemului cu diafragme in b.a. monolit dec5t a celui din panouri mari
prefabricate (calitate mai slabd a betonului pe santier, betoane segregate,
armare insuficientd, po%itionare defectuoasd a armdturilor).
Cauzele aparitiei degradeirilor:
intensitatea
seismului mai mare
dec5t cea prevd
%utd in norme;
conformare
deficitard sub aspect
geometric, privind
distributia rigidit#tii
si a legdturii intre
elementele
structurale;
asigurarea
insuficientd la
forta tdietoare;
deficiente la
executie.
La cladirile cuparter flexibil, discontinuit#tile de rigiditate pe
verticald au condus la concentrarea la parter a absorbtiei
energiei la cutremur, cu deformatii foarte mari si suprasolicit#ri
ale st5lpilor la acest nivel, produc5nd avarii grave; s-au produs
chiar prdbusiri, in Bucuresti si Ploiesti.
Au aparut fisuri si crdpdturi importante, in special la clddirile
cu o singurd diafragmd longitudinald si la clddirile la
care au existat discontinuitati ale diafragmei in plan.
Tendinte de separare au apdrut in %ona casei scdrilor,
unde diafragma longitudinald este intreruptd, in ca%ul
clddirilor cu o singurd diafragmd longitudinald.
Avarii la placa culoarului
f#r# nervuri (la clddiri cu
doud diafragme
longitudinale).
Ruperi, ca urmare a
 solicitdrilor ridicate, in
ca%ul in care
prescriptiile nu au fost
satisfa',cdtoare.
Tipuri de avarii caracteristice
Avarierea buiandrugilor (prima linie de re%istenta) — de la
fisuri fine p5nd la ruperea completd; mai ales, la primele
niveluri, apar frecvent fisuri inclinate si in X, provocate de
forta tdietoare, dar si fisuri verticale; multe fisuri din
buiandrugi au continuat in dalele planseelor, in special la casa
scarii.
 Avarierea diafragmelor pline sau a spaletilor diafragmelor cu
goluri,conständ in:
ruperi casante in
%ona comprimata
de la capetele
diafragmelor (cu sau
f#ra bulbi), mai ales
in %one inferioare
(intre soclu $i
plan$eul peste
parter), prin
%drobirea $i expul
%area betonului,
flambarea
longitudinala $i,
uneori, desfacerea
armaturii trans-
versale;
fisurare multipla a
corpului
diafragmei, pe mai
multe etaje: fisuri
fine, pans la
crapaturi de 2-3
mm, repre%entand
cele mai frecvente
avarii. Directia
preferata a fisurilor
este cea oblica,
specificd, pentru
care diafragma este
insuficient
asigurata (la forta
taietbare);
fisuri ori%ontale in
%ona rosturilor de
turnare (in special la
cladirile glisate);
fisuri pe conturul
plan$eelor la
cladiri glisate.
Aspecte particulare ci specifice, in Bucure$ti
In Bucure$ti, peste 185.000 de apartamente in cladiri colective au
fost executate in perioada 1958-1976 (60% din total).
Au fost doud ca%uri de prabu$ire (partiale)- pondere 0,4 %o din
totalul apartamentelor executate in acest sistem constructiv:
Soseaua Stefan ce Mare
 colt cu strada Li%eanu
—portiunea de capat.
Tronsonul F al Blocului
OD16 din Bdul Pdcii
(Militari).
Comportarea generals a clsdirilor de locuit cu diafragme de
b.a. monolit din Bucurecti.
Mi$carea seismica a avut, in Bucure$ti, directii preferentiale de
manifestare - evidentiate atat de inregistrarile cutremurului (1NCERC),
cat $i de examinarea avariilor la unele constructii - care au indicat directia
predominant-a a actiunii seismice — aproximativ NNE-SSV (fig.9,10,11).
Acest fenomen conduce la ideea de a lega studiul comportarii
constructiilor $i de amplasament $i de orientarea acestora fats de directia
predominant-a a cutremurului.
In fig.12 se pre%inta raspandirea in Bucure$ti a cladirilor de locuit
cu structura in diafragma (sectiuni tip — sunt 4 sectiuni tip importante:
R,OD-fagure, M-1-F-8,M-1-F-4).
In total, aceasta formula constructive este aplicata la 600 de
tronsoane cu 32.000 de apartamente.
Cladiri de locuit noi cu structura in cadre din beton armat
Utili%area structurilor in cadre a fost mai restransa, in raport cu
structurile din diafragme de beton monolit sau din panouri
mari.
 Anali%a comportarii pre%intd, insd, importantd, tin5nd seama i
de necesitatea aplicarii in viitor a acestui sistem.
Structura se caracteri%ea%d prin adoptarea unor trame, in ansamblu
ordonate, cu grin%i pe ambele directii, formAnd cadre
spatiale, impreund cu st-lpii, dispu i in mod regulat.
Stalpii sunt din beton armat monolit (la inceput B 170, apoi
B200 i B 300).
Grin%ile sunt monolite i, foarte rar, prefabricate; plan eele sunt din
panouri i semipanouri prefabricate, sau din predale suprabetonate; peretii
despartitori, initial, au fost f#cuti din %idarie de caramidd, apoi din blocuri
sau plãci de b.c.a; fatadele s-au reali%at, initial, din %idarie de caramidd
eficientd, ulterior din fa ii din b.c.a. sau din panouri prefabricate de b.a
de tip sandwich.
Regimul de indltime: P....P+3 (4) E, dar, mai ales,
P+8...P+14E (chiar mai mult), cu maga%ine la parter i etajul 1 .
Initial, trama a fost de 4,50mx5,0m, apoi de 6x6 m; ulterior,
s-au utili%at trame mai mici 5,40x3,60m.
Avariile produse de cutremur:
In ansamblu, comportarea acestui tip de clddiri a fost mult mai
bund, fatd de clddirile cu schelet din b.a. (vechi). Avariile au fost foarte
variate, merg5nd de la avarii mici la avarii grave i, foarte rar, la prdbu iri
partiale.
Distrugeri. A survenit un singur ca% de distrugere — clddire
P+3E, Valea Calugdreascd (jud.Prahova) . Clddirea avea o
structure mixtd, din b.a. i %iddrie, parter amenaj at,
locuinte la etaje; stalpii parterului s-au forfecat la
jumdtatea indltimii, cei perimetrali inclin5ndu-se spre
exterior; clddirea s-a deplasat pe verticald; plan eul de peste
parter a ajuns la nivelul subsolului. S-au constatat calitatea slabd a
betonului ,etrieri necorespun%dtori la capetele superioare ale
stalpilor.
Degradari. Clddirile inalte, mai flexibile, au avut mai mult de
suferit. Cele mai multe degradari (procentual) au apdrut la
clddirile de locuit cu spatii comerciale la parter.
Cauzele tipice de avarii :
degradare st-lpi i grin%i;
avarieri importante ale elementelor nestructurale (panouri de
%iddrie mai rigide, de inchidere, de umpluturd sau
despdrtitoare), amplasate intre elementele cadrelor, locali%ate
la parter i in primele 2-4 niveluri.
Cauza principal : intensitatea ridicatd i caracteristicile spectrale
ale cutremurului din 4 martie1977; acestea au dus la solicitgri mult mai
mari decdt cele prev5%ute in calcul, mai ales la constructii inalte, cu perioade
de vibratie lungi (1-2 sec.), la care, din cau%a alurii curbei
spectrale „B" din P13/70, cu totul nepotrivitdpentru cutremurele vrincene,
au putut re%ulta forte seismice conventionale de 3...4 ori mai mici dec-t
cele core spun%dtoare fortelor efective produse de cutremur.
Alte cauze :
insuficienta cunoa
tere a modului de
comportare a
cadrelor din b.a. in
domeniul inelastic,
care este
caracteristic pentru
astfel de structuri
supuse solicit#rilor
dinamice mari, la
care preluarea
solicitarilor
laterale se face
prin deformatii de
ansamblu i
deplasari relative de
etaje (influentate de
modurile
suplimentare de
vibratie); modul de
de%voltare a
eforturilor este
afectat de raportul
caracteristicilor de
re%istenta i
rigiditate dintre
grin%i i st-lpi i de
modul de de
%voltare a
procesului de
degradare, urmate
de marirea
periculoasd a
deplasarilor
relative de etaj;
re%istenta i
rigiditatea redusd a
cadrelor din b.a., in
special la forta t-
aietoare;
lipsa de
reglementdri
tehnice privind
 modul de luare in
considerare a
rigiditdtii structurale
i modul de
conlucrare a
ansamblului format
din doud categorii de
elemente (ce nu pot fi
separate), cu
caracteristici foarte
diferite : cadrele din
b.a. i panourile din
%idarie, de reguld,
impdnate intre st-lpi
i grin%i.
A apdrut o diferentd mare intre rigiditatea structurald, estimatd
prin proiectare (f#rd luarea in consideratie a conlucrdrii structurale a
%idariei de umpluturd) i rigiditatea efectivd din constructie (sporitd prin
contributia panourilor din %idarie).
In realitate, in prima fa%d a actiunii cutremurului, raspunsul
constructiei core spunde unui sistem cu rigiditate de ansamblu mai mare
decat cea re%ultat- prin calcul, apropiindu-se de comportarea unui sistem
cu diafragme din „%idarie inramatA".
Prin aceasta, pe de o parte, se maresc incdrcdrile seismice ale
cadrelor (peste cele din calcul), putand sä apard nesimetrii i eforturi de
torsiune de ansamblu (distribuirea neregulatd a peretilor), duc-nd la
suprasolicitarea, deci la degradarea st-lpilor la forta t-aietoare; pe de altd
parte, elementele nestructurale sunt antrenate de cadre, in deformatia
lor (a caror deplasare nu a fost suficient limitat-a prin calcul), pe care
peretii nu o pot urmari (materiale mai rigide i mai casante, %idarii de
cdramidd, b.c.a etc., f#rd re%istenta la intindere). In acest mod, %iddriile,
constituind primele posibilit-ati de disipare a energiei, suferd deteriorari
importante (fisuri i degradari), apoi solicit-rile care se transmit cadrelor
cresc considerabil.
 In continuare, apar urmätoarele situatii:
dacä structura e
bine configuratä i
dimensionatä,
cadrul de b.a. poate
asigura noi re%erve
de disipare a
energiei prin lucrul
in domeniul
postelastic, iar
%idäria lucrea%ä
in %onele
nedegradate;
c-nd structura are
deficiente de
configurare, apar
avarii importante.
Concluzii: cau%ele principale ale avariilor la cutremur apärute la
acest tip de constructii :
intensitatea cutremurului
mai mare decat cea luatä
in calcul la proiectare;
cunoa terea insuficientä
a modului de conlucrare
a structurilor cu panouri
de %idärie.
Cau%ele comportärii mai slabe a structurilor in cadre din b.a. noi
constau atat in de%avantaj area lor ,prin valoarea redusä a fortelor
conventionale seismice, considerate in calcul in raport cu actiunea realä
a cutremurului, prin insuficiente ale cuno tintelor (conlucrare,Q asociat,
compresiune excentricä), cat i in deficiente de executie:
a)diferente sensibile de rigiditate intre parter i etaj, din cau
%a gradului mai mic de umplere cu %idärie a golurilor dintre
elementele cadrelor la parter, ceea ce face ca stalpii parterului sä
fie mai puternic solicitati;
b)nesimetrii de rigiditate, cau%ate de distributia neregulatä a
peretilor la acela i nivel, neprinse in calcul;
c)valoarea prea redusä a fortei seismice considerate in calcul,
pentru constructii flexibile de tipul cadrelor, ceea ce a dus la
incursiuni repetate in domeniul postelastic;
d)insuficiente ale prevederilor de proiectare in vigoare la
data cutremurului (calcul + alcätuire constructivä), in
special la asigurarea ductilitätii: märimea solicitärilor de
compresiune, procentul minim i maxim de armare,
calculul i alcätuirea armäturilor transversale, calculul i
alcätuirea nodurilor;
e)lipsa unui calcul al deplasärilor relative ale clädirii in
 timpul cutremurului a condus la deterioräri grave in %idärii,
spargeri de geamuri, i%biri intre constructii;
f)cau%e datoritä executiei:
armäturi necorespun
%ätoare - lipsa
etrierilor sau
distante prea mari
intre ei;
ancoräri
insuficiente;
petreceri
defectuoase ale
armäturilor;
graifuiri gre ite;
inchiderea incompletä a etrierilor sau cu ciocuri prea
scurte i amplasate incorect;
betoane necorespun
%atoare : %one
neumplute cu beton
sau cu beton de
calitate slabd;
segregäri, rosturi de
turnare amplasate in
%one vitale i
necorespun%ator
tratate; deteriordri
ale structurii de
beton in timpul
execut-rii lucrarilor
de instalatii;
%idärie de
umpluturd de
calitate slabd
(cdrämidd +
mortar), impänare
insuficientä.

XIII.3. Comportarea la cutremur a cladirilor

social-culturale si administrative
~llidiri social-culturale ~i administrative vechi
In general, clddirile vechi social-culturale i administrative pre%intd
acelea i defecte ca i clddirile de locuit vechi cu structuri asemdndtoare.
Prdbu iri: in afara unor ca%uri in Bucure ti, aceste cedari au
avut loc la clddiri foarte vechi i mici; nu s-au semnalat prdbu
iri la clddiri addpostind sdli mari de spectacol.
 Avarii: au aparut la aproape toate categoriile de clddiri social-
culturale i administrative din %idarie portant-a sau cu structuri
de beton armat: hoteluri, spitale, coli, clddiri culturale,
administrative.
Clddirile de cult, bisericile i alte clddiri vechi (caracteri
%ate prin deschideri de arce i bolti masive, impingeri in
pereti), turnuri inalte (mase importante producand
amplificari ale mi carii i acceleratii) au suferit avarii la
cutremure succesive. La cutremurul din 4 martie1977 avariile
au fost mai mari decat la cutremurele anterioare.
In Bucure ti, situatia clddirilor social - culturale i administrative
vechi, in urma cutremurului din 1977, a fost urmdtoarea:
- prdbu irea a 4 clddiri importante ;
a) doud clddiri inalte -S+P+M+ 7(8)E-cu schelet din b.a:
clddirea Ministerului
Metalurgiei —
blocul Carpati —
din str.Academiei
nr.7, la care s-aprdbu
it coltul dintre
str.Academiei i str.
Edgar Quinet;
fosta cofetarie
Nestor — Calea
Victoriei, 63-69 +
clddire
administrativd
pentru birouri i maga
%ine, la care s-a
prdbu it corpul A,
dinspre Calea
Victoriei. Aceste
clddiri aveau acelea
i deficiente cu cele
de la blocurile de
locuinte vechi,
avand i modificdri
importante in
timpul exploatarii
(crearea de goluri i
desfiintari de
%iduri la parter i
etajele inferioare);

b)dou-a cl-adiri joase (S+P+3E) ,din %id-arie portant-a (Hotelul

Victoria din Calea Victoriei nr.15 i Facultatea de Chimie - Splaiul
 Independentei nr.87), pr-abu iri partiale i avarii foarte grave la portiunile r-
amase, necesitând demolarea ulterioar-a (reali%ate cu materiale slabe i
f-ar-a leg-aturi pentru preluarea fortelor ori%ontale, avand plan ee
din lemn i metal);
c)alte cl-adiri vechi avariate:
Hotelul
Ambasador i
Union;
Spitalul Colentina,
Caritas, Grivita,
Fundeni, Clinica
Universitar-a de
Stomatologie;
MICM, ISPIF,
BRCE, Directia
Central-a de
Statistic-a;
d) cl-adiri monumentale —avarii partiale importante:
Ateneul Roman
(desprinderea
portalului de intrare
de corpul principal,
fisuri in %id-aria
portant-a a s-alii
principale);
Palatul de Justitie
(cr-ap-aturidisloc-ari
puternice i in
pila trii de %id-arie);
Universitatea
Bucure ti-Aula
Rectoratului (fisuri
i cr-ap-aturi in
elementele de
sustinere a
cupolei);
Facultatea de
Medicin-a General-
a — deplas-ari ale
coloanelor i disloc-
ari la intrarea
principal-a;
Biserici - avarii
grave i pr-abu iri
partiale, in special
turle; idem-
monumente
 funerare.
Cazuri specifice de avariere a unor cld diri vechi, inalte : Palatul
Telefoanelor, Palatul Administrativ MTTC, Calea Victoriei nr.39 (fost
blocul Adriatica)
Palatul Telefoanelor —are forma de U, cu corpuri de in-altimi
diferite (de la P+2 la P+10E), f-ar-a rosturi, cu schelet metalic
din profile asamblate prin nituire; plan ee din b.a; fatade
grele imbr-acate in placaj din piatr-a de grosime mare; au ap-
arut avarii in %ona sc-arii i lifturilor, fisuri in plan ee, avarii la
cadrul longitudinal al fatadei, paralel-a cu Calea Victoriei, care
au avut deplas-ari remanente de 10...15 cm (a intrat in
curgere materialul de la stalpii metalici). Deplas-arile ar
putea fi atribuite i ciocnirii cu cl-adirile din Calea Victoriei
nr.33.
Cl-adirea MTTc - Dinicu Golescu —cl-adire foarte mare,
compus-a din tronsoane de in-altimi diferite (corpul frontal,
spre Gara de Nord, de 58 m in-altime, P+11E, i corpurile
laterale cu P+8E), separate prin rosturi de dilatare, cu schelet
metalic sudat, imbr-acat in b.a. de protectie. Au ap-arut
avarii la %id-aria de umplutur-a i la peretii desp-artitori (cr-ap-
aturi i fisuri), care au lucrat ca diafragme i nu au putut urm-
ari deplas-arile relative de nivel ale structurii, de ordinul a
cativa cm.

— Imobilul din Calea Victoriei 39 (fost bloc Adriatica), cu P+6E,

schelet metalic foarte elastic, asamblat prin bulonare; a pre%entat avarii
avarii
mari variilapereti.de re%istenta, dar i la peretii exteriori i despärtitori. A
la astructura
= 18-20 cm la stalpi, profilele metalice intrand in curgere i ducând
La consolidare, s-a merit re%istenta, prin imbr#carea structurii
metalice in b.a., dupd consolidarea sectiunii metalice. In toate cele
3 ca%uri a ie it in evidentd incompatibilitatea %idariei de umpluturd i a
peretilor despdrtitori din materiale rigide, cu flexibilitatea mare a
scheletului metalic, avAnd i o rigiditate redusd la torsiune.
In tar#, au aparut ca%uri de avarii la clddiri din aceasta categorie din
Craiova, Ploie ti, Ia i .Clddirile afectate sunt din %idarie portant-a, masivd —
cu re%istenta slabd-cu mortar de var f#rd ciment, plan ee in bolti oare de
caramidd pe profile metalice, plan ee cu grin%i de lemn, f#rd centuri. Sunt
de tipul P+1..2E, dar cu H etaj mare (5-7 m), cu bovindouri, turnuri
decorative, atice i corni e grele, co uri inalte, arcade interioare.
La cutremur au aparut avarii importante i unele chiar grave, ducänd
la scoaterea partiald sau totald din u% a clddirii respective i la consolidari
foarte costisitoare: cdmd uieli ale peretilor portanti, introducere de
stalpi ori i centuri, inlocuirea plan eelor din lemn cu plan ee din b.a,
introducerea de st-lpi de sustinere.
 Cllidiri social-culturale ci administrative noi (clddiri pentru ca
%are colectivd i hoteluri, clddiri colare, sanitare, culturale, pentru can-
tine, comerciale, pentru birouri, pentru sport)
Clddirile de acest tip au avut o comportare mult mai bund in
comparatie cu cele vechi. Exceptie face clddirea Centrului de Calcul al
MTTc din Bucuresti, care s-a prdbu it.
In rest, chiar i clddirile cu deschideri mari, in special ca urmare a
conceptiei i conformdrii corecte la proiectare, au avut o comportare bund.
Exemple: Sala Palatului, Sala Teatrului National, cinematografe etc.
In ceea ce prive te clddirea MTTc, proiectatd in 1967, cu o suprafatd
construit-a de 1230m2,avand 3 niveluri i 3 corpuri separate, aceasta avea
o structure de re%istenta din stilpi i plan ee casetate din beton armat, ale
cdror grin%i formau cadre, pe doud directii cu stalpii, cu deschideri de
12 m i console de cate 3 m la capete.
Din cele doud experti%e efectuate, au re%ultat urmdtoarele:
cedarea stalpilor ca
urmare a solicitarilor
mari de compresiune
excentricd;
cedarea stalpilor prin de
%voltarea puternicd, in
%onele de capdt, a
articulatiilor plastice,
dar, mai ales, prin
aparitia de fisuri
inclinate, ca
urmare a actiunii preponderente a fortei tdietoare. Mecanismul de
rupere a fost favori%at de capacitatea redusä de ductilitate a stalpilor, din cau
%a solicitärilor din sarcina gravitationald si a armärii necorespun%atoare (pe
directie transversald).
Autorul acestei carti a participat in colectivul de specialisti care au
anali%at cau%ele prabusirii clädirii si au elaborat prima experti%a tehnica,
preluatä in lucrarile: Cutremurul de pement din Romania de la 4 martie
1977, Editura Academiei,1982, p. 297-302; Accidente ~i avarii in
construc;ii, Editura Tebnica, 1980, p.154-163.

Figura 1. Amplasarea zonei din Bucuresti cu clddirile prdbusite

la cutremurul din 4 martie 1977
 a b
Figura 2. a ) Clädire veche din Bucuresti (Piata Mosilor) din zidärie portantä
(parter si 4 etaje)präbusitä partial la cutremur; b) Clädire din Filipestii de Targ
(judetul Prahova) präbusitä partial la cutremur
Figura 3. a ) Avarii caracteristice provocate de cutremur In zidäria portantä la
clädiri de locuit vechi (Bucuresti, str. Ion Vidu 12, parter si 4 etaje);
b) präbusirea zidäriei de la casa scärii la o clädire veche din zidärie portantä
(Bucuresti, str. dr. Brandzä, parter si 3 etaje) b

a
Figura 4. Amplasarea si orientarea clädirilor vechi de loctit din centrtl Capitalei
präbtsite la cttremtrtl din 4 martie 1977 (se observä cä majoritatea clädirilor
stnt amplasate la colttri de sträzi)
 a b
Figura 5. Blocul de locuinte „Casata" din Bucuresti, bd. Magheru 26: a) Vedere
inainte de cutremur (clädire veche cu schelet de beton armat, parter si 6... 10
etaje;. b) Vedere dupä cutremur (präbusire aproape totalä; partea rämasä a fost
demolatä ulterior)

a b
c

schelet de beton armat, parter si 10...12 etaje); b) Vedere dup? cutremur (pr?busire

181
Figura 7. Blocul de locuinte „Pherekyde" din Bucuresti, Bd. Bälcescu 24.
Clädire veche cu schelet de beton armat (l)arter si 8...10 etaje): a) Vedere de
ansamblu; b) Avarii la fatade si la un stall) de colt

Figura 8. Avarii la elementele nestructurale ale clädirilor vechi de locuit din

Bucuresti: a) Distrugeri lal)eretii interior (Blocul de locuinte din str. Al)olodor 31);
b) Avarii la fatade (blocul de locuinte din str. Beldiman 1)

a b
 a b

b
b

c c

Bd. 1 Mai. Cl?dire nou? cu diafragme de beton armat monolit si parter flexibil (pa
nou? cu diafragme de beton armat monolit (parter si 10 etaje): a) Vedere de ansamblu
erior (parter)

183
 b

Figura 12. Amplasarea In Bucuresti a

cladirilor de locuit noi cu sectiuni tip,
avand structura cu diafragme de beton
c armat monolit: A — sectiunea „R";
+ — s ect i unea „OD- fagure" ;
Figura 11. Blocul de locuinte „,E3" • — sectiunea „M.I.F.8"; * — sectiunea
din Bucuresti, Drumul Taberei „M.I.F.4"
(microraion 7). Clädire noun cu
diafragme de beton armat monolit
(parter si 10 etaje): a) Vedere de
ansamblu; b) Avarii la o intersectie
de diafragme, In zond cu defecte
de executie. Vedere interioard
(pozarea gresitä a blocurilor de
beton celular autoclavizat a redus
grosimea stratului interior de beton
de la 13 cm la 1 cm); c) Vedere
exterioard a aceluiasi colt (segreglari
flambate etc.
Figura 13. Clädirea Centrului de calcul electronic al Ministerului
 Transporturilor si Telecomunicatiilor (MTTc) din Bucuresti, str. Gärii de
Nord. Clädire nouä cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje):
a) Amplasament; b) Alcätuirea generalä a clädirii; c, d) Alcätuirea structurii de
rezistentä, din beton armat, a corpului principal (plan planseu si sectiune
verticalä)
 a b

Figura 14. Clädirea Centrului de calcul electronic al MTTc din Bucuresti, str.
Gärii de Nord. Cl5dire noun cu schelet de beton armat monolit (parter si 2 etaje):
a) Vedere de ansamblu inainte de cutremur. b) Vedere de ansamblu dupd
c
cutremur; Corpul central präbusit; c) Legatura corpului centralpr5busit cu corpul
lateral dinspre Gara de Nord; d) Vederea cl5dirii reconstruite pe acelasi amplasament

d
186
a d

c e
Figura 15. Clädirea Centrului de calcul
electronic al MTTc din Bucuresti, str.
Gärii de Nord. Clädire noud cu schelet de
beton armat monolit (parter si 2 etaje).
Distrugeri provocate de cutremur la stalpi:
a) Stalpul 3 de la parter (distrugere la
partea superioard, sub capitel); b) Stalpul 7
de la parter (distrugere la partea
inferioard); c) Stalpul 2 de la etajul I
(distrugere la partea superioard); d) Stalpul
5 (central) de la etajul I (distrugere la partea
inferioard); e) Stalpul 8 de la etajul II
(distrugere la ambele capete)
 XIV. PRINCIPII PENTRU REABILITAREA
SI MODERNIZAREA CLADIRILOR

Activitatea de constructii reali%ea%ä elementele constitutive ale cadrului

construit, inclu%and i reabilitarea i moderni%area fondului construit.
Pe plan mondial, conceptul i necesitatea reabilitärii constructiilor
au apärut ca o expresie a strategiei statelor in domeniul constructiilor,
obiecte cu folosintä indelungatä (25 —50 ani) ingloband materiale di-
verse in cantitäti mari.
Se poate trage conclu%ia, in ceea ce prive te constructiile, cä acestea,
atat cele publice, cat i cele private, pot constitui surse serioase de
economie. In unele täri, fondurile pentru mentenantä i reabilitare au
depä it pe cele alocate pentru constructiile noi (mai ales in domeniul
constructiilor de locuinte, unde, in afara aspectului economic, apare i
cel al imbunätätirii calitätii vietii).
In Romania, in perioada anterioarä anului 1990, s-a construit relativ
mult, in toate domeniile, fondul de locuinte sporind continuu, iar accentul
a fost pus pe cantitate, i nu pe calitate.
Principalele cauze care conduc la necesitatea reabilitii rii
fondului construit existent sunt:
neglij area intretinerii i reparatiilor efectuate la timp;
schimbarea de mediu ambiant, in urma de%voltärii
industriilor, care au creat o poluare intensä;
cutremurele de pämant repetate, in perioada 1940 —
1990;
de%voltarea mijloacelor de transport prin sporirea
gabaritelor i
a frecventei de circulatie, care au afectat cäile de
comunicatie;
evolutia atitudinii populatiei in ceea ce prive te calitatea
vietii (in special, in clädirile de locuit), in legäturä cu care
exigentele au devenit mai mari i mai diversificate.
Cateva exemple edificatoare in problema fondului locativ:
locuintele preluate dupä anul 1945 - sub diverse forme - de
cätre stat de la proprietarii lor, care necesitä urgent
interventii de natura reparatiilor, renovärii i moderni
%ärii, pentru ale face locuibile in conditii de sänätate i
decentä;
 locuintele existente in blocurile de a§a-%is confort 3 §i 4 (care,
de fapt, sunt lipsite de confort in raport cu exigentele locuirii
normale); exists peste 160.000 de apartamente (situate in cca 2700
de blocuri), dintre care 71 % sunt de confort 3 §i 29% de confort 4;
locuintele aflate in fa%a de executie la finele anului
1989, care au fost degradate fi%ic, necesitä lucrari de
reabilitare.
Chiar dacd sistemul de proprietate este in continua modificare, in
sensul trecerii unui numär din ce in ce mai mare de locuinte in proprietate
privatd, raspunderea autoritatii publice nu se diminuea%d; de fapt, o mare
parte din locuinte au fost executate de stat §i acesta nu poate
arunca responsabilitatea stärii lor tehnice asupra noilor proprietari, ci
trebuie sa ia mäsuri pentru reabilitarea lor. Statul nu este degrevat
de responsabilitatea sa in fata societatii privind starea constructiilor, ci
trebuie sa repare gre§elile trecutului, aparand sandtatea §i asigurand
conditiile unui trai civili%at.
Fondul construit existent cuprinde constructii reali%ate in diferite
perioade, cu conceptii, nivele de asigurare diferite §i in continua, evolutie.
Starea actuald a diferitelor categorii de constructii este diferitä de la o
constructie la alta. Diferentele sunt determinate, in principal, de calitatea
reali%ärii §i de influenta conditiilor de exploatare, in special din cau%a
faptului ca suprasolicitärile determinate de efectele actiunilor succesive
conduc la epui%area cumulativä a capacitätii de re%istenta, durabilitate §i
functionalitate.
Etapele procesului de reabilitare a constructiilor sunt, in princi-
pal, urmätoarele:
a) constatarea necesitätii de reabilitare (de exemplu: neetan§eitäti
in locuinte, poluare, frig etc.);
b)diagnosticarea ca%ului —implicand descrierea fenomenului §i
indicarea cau%elor; aceasta se reali%ea%d de catre speciali§ti competenti,
prin observare vi%uald, investigare experimentald, anchete tehnice,
cunoa§terea istoriei constructiei;
c)evaluarea aptitudinii pentru exploatare sub aspectul
satisfacerii conditiilor de calitate („listä de control" a
performantelor) ;
d)mdsuri de interventie (reabilitarea propriu-%isa), cuprin%hnd
proiectul de reabilitare, solutiile constructive, tehnologiile §i
procedeele de executie;
e)urmarirea comportärii in exploatare a constructiilor
reabilitate (avandu-se in vedere §i costul reabilit#rii).
In mod curent, se considerd ca reabilitarea este avantajoasa dacd
prin reali%area ei se asigurd prelungirea duratei de viata normate cu
40-50 ani, iar costul reabilitarii nu depa§e§te 60-70 % din valoarea unei
constructii noi similare.
 Desigur, problema costului nu se pune la fel la constructiile de
patrimoniu, inclusiv monumentele istorice.
Prin reabilitarea constructiilor se intelege activitatea de refacere a
calitätii pierdute sau de adaptare a constructiilor la noi conditii de calitate.
Procesul de interventii pe constructie poate fi descris in mod
sugestiv conform schemei de mai jos.

In cadrul etapelorprocesului de reabilitare a constructiilor, vor trebui

avute in vedere i urmätoarele aspecte:
cunoa terea detaliatä a alcätuirii constructive i a
echipärii clädirii, a stärii sale tehnice (de degradare) i a
istoriei comportärii sale anterioare momentului
interventiei; acestea vor putea fi cunoscute prin cunoa
terea cärtii tehnice a constructiei (dacä existä), inspectie
in situ , constatäri, informatii de la utili%atori;
definirea performantelor i conditiilor de calitate;
evaluarea influentei interventiilor preconi%ate asupra
stärii tehnice a constructiei i asupra performantelor sale
((n niciun ca% sä nu fie influentatä in sens defavorabil);
compatibilitatea intre materialele vechi (ale
constructiei existente) i cele noi (care se introduc cu
oca%ia lucrärilor de reabilitare) ; se disting
compatibilitäti fi%ice, mecanice i chimice. Spre
exemplu, in ceea ce prive te compatibilitatea chimicä,
se urmäre te evitarea unor reactii nefavorabile i
periculoase in %ona de contact a materialelor vechi i
noi;
asigurarea conlucrärii dintre elementele (structurile)
existente i noile elemente de constructie cu care se
intervine in lucrarea de reabilitare ((n special, probleme
de aderentä, legäturi, fixare);
alegerea unor tehnologii adecvate i lipsite de efecte
nocive;
inläturarea prealabilä a cau%elor care au produs
degradärile i repararea unor elemente afectate;
studierea atentä a produselor i materialelor oferite pe
piatä, care trebuie i ele sä respecte exigentele
esentiale impuse constructiilor i cerintele din
agrementele tehnice;
dreptul de deci%ie al proprietarului (care nu trebuie, insä,
considerat nelimitat, având in vedere evitarea unor pericole
publice).
 Tin5nd cont de toate cele expuse mai sus, reabilitarea constructiilor
constituie o actiune deosebit de complexa, care implicd i pregätirea ba
%ei materiale, precum i pregätirea ba%ei profesionale.
Conceptul de performantä constituie un ansamblu de proceduri
care pleacd de la exigentele utili%atorilor pentru o bund comportare in
exploatare a constructiilor .
Pornind de la acest concept, se poate afirma ca aptitudinea pentru
exploatare a constructiilor este, in fapt, suma calitatilor constructiilor.
Astfel, schema relatiei comportarii in situ a constructiilor cu
aptitudinea lor pentru exploatare cuprinde:

0biectivele reabilitárii clidirilor

1. Refacerea aptitudinii pentru exploatare, a capacit#tii de re
%istenta i stabilitate i a durabilitatii structurale.
Consolidarea terenului de fundare:
consolidarea cu
piloti;
consolidarea prin
injectare;
consolidarea prin
drenarea apei i
uscare;
alte tehnici de
consolidare a
terenului.
Consolidarea fundatiilor (infrastructurii):
reali%area presiunii
admisibile pe teren
(ad5ncirea i largirea
fundatiei,
addugarea de piloti,
transformarea
fundatiilor i%olate
in fundatii
continue, sporirea
re%istentei i
stabilitdtii
infrastructurii etc.).
Consolidarea suprastructurii clddirilor f#rd modificarea schemei
constructive:
consolidarea
%idariilor (cdmd
 uire, tencuiald
armatd, tiranti,
consolidare cu
elemente metalice
etc.);
consolidarea
elementelor din
lemn (cu eclise i
platbande, solidari
%area cu elemente
noi, tiranti metalici
etc.);
consolidarea
elementelor din
beton armat (cdmd
uire, torcretare,
inglobare de plãci
metalice, fibre de
carbon etc.).
Consolidarea cu
modificarea
schemei
constructive:
procedeele
enumerate mai sus;
introducerea de
elemente structurale
suplimentare (de
reguld, pereti
structurali din
beton armat).
2. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al etan eit#tii:
repararea hidroi
%olatiilor teraselor;
repararea
invelitorilor;
repararea
sistemelor de
scurgere a apelor;
etan area
perimetrald a
ferestrelor;
reconditionarea prin
eliminarea surselor de
umiditate, uscare
 (naturals sau fortatd) i
impermeabili%area
elementelor cu igrasie.
3. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al confortului termic
i al economiei de energie:
i%olarea termicd a
peretilor;
i%olarea termicd a
ferestrelor;
i%olarea termicd a
acoperi urilor;
i%olarea termicd a
plan eelor peste
spatii neincdl%ite;
reali%area unor
sisteme de incdl%ire
eficace;
automati%area
sistemelor de incdl
%ire.
4. Reabilitarea din punctul de vedere al i%olatiei fonice:
reali%area de
ferestre cu i%olare
bund la %gomot
aerian;
reali%area de
pardoseli i%olatoare
la %gomot de
impact;
reali%area in incdperi
cu surse de %gomot a
unor tratamente
fonoabsorbante;
reali%area de i
%olatii elastice la
conducte;
reali%area de i
%olatii antivibratile
la sursele de
vibratii;
reali%area de pereti
interiori u ori, cu
 indice de i%olare
bun la %gomot, in ca
%ul modificarii
compartimentdrii
spatiilor;
utili%area de
echipamente cu
nivel cobordt de
%gomot.
5. Reabilitarea clddirilor din punctul de vedere al sigurantei in
exploatare, privind:
siguranta la
circulatie;
siguranta la lovire;
siguranta la spargeri
de geamuri (prin
introducerea de
geamuri securi%ate,
in clddirile de locuit
i intotdeauna
deasupra trotuarelor
circulate);
siguranta la
efractie i atac
armat;
siguranta pe scari,
rampe, balcoane;
siguranta la
iluminat;
siguranta la
ascensoare,
escalatoare etc.
6. Reali%area conditiilor de protectie la foc:
mic orarea riscului
de incendiu;
tratarea unor elemente
pentru a li se
imbundt#ti re%istenta
la foc;
instalatii i dispo
%itive de alarmare i
 de stingere a
incendiilor.
7. Refacerea finisajelor clädirilor:
tratarea suprafetelor
suport al finisajelor
ori%ontale
(pardoseli, tavane) i
verticale;
utili%area de
finisaje adecvate
conditiilor in
amplasament.
8. Imbunätätirea conditiilor de igienä:
asigurarea spatiilor
de aer strict
necesare;
asigurarea igienei
apei;
asigurarea evacuärii
igienice a
gunoaielor;
asigurarea
posibilitätilor de
curätenie;
tratarea peretilor
afectati de mucegai.
9. Imbunätätirea iluminatului natural i artificial.
Aspecte privind repararea si consolidarea constructiilor
Prin reparatii se inteleg lucrärile prin care constructiei sau pärtilor
ei i se asigurä performante la nivelul celor initiale.
Prin consolidare se intelege ansamblul lucrärilor prin care
constructiei sau pärtilor ei i se asigurä performante superioare fatä de
cele initiale, pentru a asigura conditiile noi de exploatare i duratä de
viatä sporitä; consolidarea se referä la structura de re%istentä. In pre%ent,
este cu mult mai importantä focali%area eforturilor asupra consolidärii
clädirilor existente dec-t asupra perfectionärii metodelor de proiectare
a constructiilor noi. Se constatä o mare räspandire a conceptelor i a
metodelor de proiectare, dar in special a procedeelor de executie a
consolidärilor .Din nefericire, nu toate conferä constructiei consolidate
siguranta a teptatä. De exemplu, in unele ca%uri, la cämä uirea %idäriilor
portante se contea%ä pe conectorii metalici, care sträpung %idäria,
neasigurandu-se un element esential, i anume aderenta pe intreaga
suprafatä dintre %idärie i betonul de cämä uialä.
In aceste conditii, se atrage atentia asupra necesitätii elaborärii de
urgentä a unui manual care sä cuprindä o pre%entare sistematicä a
metodelor de consolidare (proiectare, elemente de calcul, executie
propriu-%isä) a clädirilor existente.
In ceea ce prive te tehnologia de executie a acestor tipuri de lucräri,
sunt esentiale urmätoarele:
Consolidarea fi repararea zidiiriilor de ciiriimidii:
injectarea fisurilor i
cräpäturilor cu
mortar de ciment;
tencuialä armatä cu
plase din otel—
beton;
cämä uire cu beton
turnat in situ;
tiranti metalici;
plombe din beton;
adäugarea de
elemente din beton
armat;
consolidare cu elemente metalice;
consolidarea peretilor de
caramidd neportanti;
re%idiri.
Consolidarea elementelor de construc;ii din beton armat:
remedierea fisurilor cu
amestecuri pe ba%d de ciment
(aplicarea peste fisuri a unei
paste de ciment, respectiv
injectarea fisurilor de
deschidere mare cu pasta de
ciment);
remedierea fisurilor cu
amestecuri pe ba%d de ra§ini
epoxidice (aplicarea peste
fisurd a unui chit epoxidic,
respectiv injectarea cu ra§ind
epoxidica a fisurilor cu
deschidere mare);
remedierea golurilor prin
betonare;
consolidarea elementelor
structurale din beton armat:
Grin%i :
camd§uiald pe trei
laturi, cu beton
armat;
camd§uiald pe patru
 laturi, cu beton
armat;
suplimentarea
armäturilor din
camp;
consolidare cu
corniere metalice;
consolidare cu
tiranti metalici;
introducerea de rea
%eme suplimentare;
consolidare cu
etrieri transversali
locali;
consolidare cu fibre
de carbon.
Stalpi :
camd§uiald pe 2-4
laturi, cu beton
armat;
consolidare cu
profile metalice;
consolidare cu fibre
de carbon.
Pereti structurali:
camd§uiald din
beton armat turnat
in situ ;
torcretare;
consolidare cu
profile metalice;
consolidare cu fibre
de carbon.
Plan§ee:
consolidare prin
suprabetonare;
suplimentarea
armäturilor de la
partea inferioard a
plan§eului;
consolidare cu
profile metalice la
partea inferioard a
plan§eelor;
 tiranti metalici;
suplimentarea rea%emelor.
Consolidarea elementelor de construc;ii metalice:
intarirea sectiunilor;
modificarea schemei
statice;
consolidarea
imbinarilor.
 Consolidarea elementelor de construc;ii din lemn:
consolidarea grin%ilor in camp;
sporirea capacit#tii portante prin schimbarea schemei
statice, marirea sectiunii transversale, introducerea de
tiranti. Lucr iiri de protec;ie a elementelor de
construc;ii:
tratamente de suprafatd pentru elemente de beton i
metal;
pelicule de protectie pentru elemente de beton, metal,
lemn;
mase de paclu pentru elemente de beton i metal;
chituri pentru elementele din lemn;
folii pentru elementele de beton, metal, lemn;
in%idiri i placari pentru elementele din beton i
metal. Lucr iiri de intre;inere ci repara;ii
curente:
vopsitorii;
hidroi%olatii la pereti;
hidroi%olatii ori%ontale elastice i rigide;
hidroi%olatii verticale elastice i rigide;
imbundt#tirea aerisirii i ventildrii peretilor subsolurilor;
repararea elementelor de constructii din beton, metal,
%idarie, lemn;
repararea invelitorilor.
In fig.1-4 se pre%intd cateva exemple privind tehnologii de
consolidare prin camd uire.
a b

c d
Figura 2. Consolidarea prin cämäsuire a
stalpilor de beton armat: a) Prelucrarea
prin spituire a suprafetei betonului vechi
pentru asigurarea aderentei cu betonul
cämäsuielii; b) Armarea cämäsuielii
stalpilor; c) Cofrarea stalpilor pentru
turnarea betonului de cämäsuialä; d)
Cämäsuialä de beton armat la stalpi,
executatä partial
 b

a) Armarea camasuielii grinzii; b) Trecerea etrierilor camasuielii prin g?uri acute pe

a b
198 Figura 3 . Consolidarea prin camasuire cu piese metalice (armare rigida) sau
mixtä (piese metalice si beton armat) a stalpilor de beton armat: a) Camasuire
prin armare rigida; b) Cam4uire mixtd
 XV. PRINCIPII DE BAZA ALE DIAGNOSTICARII
SI MONITORIZARII CONSTRUCTIILOR CU RISC
RIDICAT DE AVARIERE SI DEGRADARE

XV.~. Importanta monitorizarii constructiilor

Orientarea actuald, pe plan international, in domeniul constructiilor,
in special al constructiilor civile, este reali%area unor obiective conform
unor criterii superioare de calitate privind siguranta, fiabilitatea in timp,
confortul, estetica, protectia mediului.
Fenomenele produse de progresul societatii se reflects in constructii prin:
importanta sporit' acordata calitatii in constructii, cu un nivel
crescut al criteriilor de competitie i de agrementare;
importanta sporitti acordatti protejarii mediului natural i
construit;
necesitati noi ale infrastructurii in constructii,
determinate de aparitia unor noi %one regionale de
investitii i aplicarea unor materiale i unor tehnologii
de avangarda.
Comunitatea tiintificd internationald a constatat ca exists un decalaj
important intre aceste cerinte, tot mai stringente, i nivelul datelor de care
se dispune pentru a optimi%a proiectarea i exploatarea constructiilor.
Toate acestea conduc la importanta, ce se releva a fi tot mai mare,
pe care o capata evaluarea performantelor constructiilor .
Activitatea de monitori%are a constructiilor, atat a celor noi, cat i
a celor in exploatare, corespunde unor cerinte majore ale societatii
contemporane.
Pe plan international, problema a fost abordatd, in mod sistematic
i tiintific, in ultimele doud decenii, nu numai pentru constructiile cunoscute
cu risc major pentru populatie (cum sunt barajele sau centralele nucleare),
dar i pentru alte categorii de constructii , considerate ca avand importanta
din punctul de vedere al calitatii vietii (monumente istorice i constructii
de patrimoniu, constructii cu impact ecologic).
In aceasta activitate au fost reliefate anumite principii de bath ,
impuse i de orientarea spre aplicarea cat mai extinsa a cerinfelor de
asigurare a calitätii atat in constructii, cat i in instituirea actiunilor de
monitori%are a constructiilor noi sau in exploatare.
Apare, deci, clar rolul cercetärii interdisciplinare pentru stabilirea
de metodologii in domeniul investigärii i monitori%ärii stärii constructiilor,
in vederea indeplinirii urmätoarelor scopuri principale:
verificarea comportamentului unor obiective,
structuri sau materiale de constructii, in vederea
ameliorärii conceptiei celor viitoare;
asigurarea indeplinirii, de cätre obiectivul in
exploatare, a conditiilor de calitate, in special a
sigurantei i fiabilitätii;
reali%area unor bänci de date, programe de calcul,
sisteme expert, care sä serveascä scopurilor
precedente.
Considerente economice impun, de asemenea, investigarea i
monitori%area constructiilor,
Potrivit informatiilor RILEM, in majoritatea tärilor de%voltate,
peste 40% din totalul resurselor industriei de constructii sunt folosite la
repararea i mentinerea constructiilor existente i mai putin de 60% sunt
folosite pentru reali%area de constructii noi.
Cheltuielile de intretinere i reparare ale unei constructii, a cärei
comportare este monitori%atä, pot fi mic orate cu 4% fatä de cele ale unei
constructii neurmärite, inregistrandu-se totodatä o märire a duratei de serviciu.
Valoarea cheltuielilor de monitori%are, care cuprind : costul aparaturii,
al montärii acesteia, al culegerii de date i al interpretärii, este, in general,
evaluatä la 0,5-3% din costul investitiei.
Introducerea unei metodologii riguroase in monitori%area sigurantei
constructiilor, in special a celor care pre%intä un grad mare de risc, se
impune din urmätoarele considerente:
aplicarea criteriilor internationale de calitate la
activitatea de monitori%are a constructiilor;
asigurarea unei monitori%äri eficiente i complete, ba
%atä pe criterii obiective i tiintifice;
aplicarea metodelor de investigare i supraveghere
optime, introducerea tehnicilor perfectionate;
asigurarea unei proiectäri care, pe langä criteriile de
sigurantä structuralä, sä tinä seama de necesitätile de
experti%are, investigare i monitori%are a comportärii
structurii (inclusiv in ca%ul in care proiectul se referä
la remediere);
asigurarea fondurilor necesare monitori%ärii constructiei, atat ca
investitii (aparaturä, amenajäri, echipament pentru
transmitere de date), cat i ca exploatare in timp a sistemului
de monitori%are;
posibilitatea obtinerii de date initiale privind constructia (care, in
majoritatea ca%urilor, lipsesc) i de date statistice privind
comportarea in diferite
situatii. Aceste date sunt esentiale pentru evaluarea i diagnosticarea st-arii
constructiei, in scopul determin-arii atat a m-asurilor de remediere, cat i a unor
m-asuri mai complexe, privind declan area st-arilor de averti%are i alarmare;
posibilitatea de incadrare in sisteme informationale centrali
%ate de monitori%are a principalelor constructii cu risc
ridicat;
utili%area experientei internationale in domeniu - monitori
%area unor anumite categorii de constructii - de exemplu,
monumentele istorice, centralele nucleare, constructiile
subterane, care sunt urm-arite in t-arile de%voltate in mod
extins i cu cele mai noi tehnici .

XV.2. Situatia pe plan national si international

in domeniul monitorizarii constructiilor
Monitori%area sigurantei structurale a constructiilor — respectiv
anali%area st-arii constructiei i supravegherea evolutiei sale — este una
din preocup-arile esentiale ale speciali tilor in constructii i ale celor ce
r-aspund de exploatarea constructiilor.
Aceasta este determinat-a de o serie de tendinte i cerinte in politica
constructiilor, ap-arute in ultimii ani, din care cele mai importante sunt:
Necesitatea evitärii accidentelor majore
Constructiile, categorie vast-a, ce cuprinde constructii industriale,
energetice, de transport, locuinte, cl-adiri i %one cu important-a cultural-
a i istoric-a, au generat numeroase accidente, soldate cu victime omene ti,
catastrofe ecologice sau pagube economice i culturale importante.
Lucr-arile publice au devenit, din ce in ce mai mult, surse potentiale
de accidente i avarii, din cau%a fie a unor factori naturali, fie a
deficientelor de constructie, fie chiar a unor actiuni deliberate.
Acestea se manifest-a din cau%a, pe de o parte, a ponderii tot mai
mari pe care lucr-arile publice o au in civili%atia uman-a i, pe de alt-a parte,
a faptului c-a ele devin tot mai complexe. Complexitatea este dat-a, mai
ales, de de%voltarea pe suprafete mari, de dimensiunile importante pe
in-altime, de tehnicile de constructie noi, de materialele noi, de destinatiile
multifunctionale i de amplasarea in %one dificile.
Introducerea conceptului de calitate ci asigurare a calitätii
Conceptului de calitate ii sunt asociate atingerea unor criterii de
performant-a privind siguranta i durabilitatea, toleranta dimensional-a,
functionalitatea i confortul, comportarea in timp, eficienta tehnico-economic-a.
Deci, monitori%area constructiilor in scopul determin-arii sigurantei,
durabilit-atii i mentinerii lor in timp este una din componentele principale ale
calit-atii constructiilor. In acela i timp, se impune aplicarea criteriilor de calitate
internationale i activitatilor de monitori%are a constructiilor - actiuni care
implicd utili%area unor sisteme de masurd complexe.
Prin aplicarea cerintelor calitatii se asigurd :
date comparabile
privind comportarea
unor categorii de
constructii;
uniformi%area pe plan
european a metodelor
de monitori%are, deci
posibilitatea utili%arii
largi a informatiei.
Propunerile de evaluare statistics a calitatii corespund aplicarii din ce
in ce mai insistente a metodelor statistice, component-a de ba%d a aplicarii
regulilor calitatii. In utili%area acestor metode, o importantä foarte mare o
are, pe langd culegerea propriu-%isä de date, circulatia informatiilor.
Res pectarea mediului construit cu valoare de patrimoniu
Din ace st punct de vedere, se pune un accent tot mai pronuntat pe
refacerea, in spiritul respectului fatä de aspectul initial, a clädirilor avand
valoare istorica, culturald sau de document.
Diagnosticarea cat mai corecta, refacerea tiintifica , cu afectarea cat
mai mica a structurii i finisajelor initiale, sunt insotite de echiparea acestor
constructii cu sisteme complexe de monitori%are, in vederea mentinerii
sigurantei i stabilitatii i evit#rii aparitiei de degradari importante.
Cerinte tot mai riguroase privind protectia se,'ne,'te,'tii ci
mediului
Monitori%area constructiilor din punctul de vedere al sigurantei
structurale are ca obiectiv atat siguranta ocupantilor unei constructii ,
cat i preintampinarea pericolului potential al unei constructii de a afecta, prin
distrugerea ei, viata i sandtatea oamenilor sau mediul inconjurätor.
Considerente economice relativ la proiectare ,ex ploatare
ciintretinere
A a cum s-a aratat, existenta unei bänci de date complete i
sistemati%ate aduce mari beneficii proiect#rii, permitand sä se cunoasca
comportarea unor ansambluri, elemente sau materiale, pe o perioadd mare
de timp, in cele mai diverse situatii de exploatare, deci permitand utili%area
metodelor de calcul, a coeficientilor de sigurantä i materialelor optime.
Din punctul de vedere al exploat-arii i intretinerii, monitori%area
unei constructii permite determinarea re%ervei de re%istenta, observarea
din timp a tendintelor de degradare, deci posibilitatea de a lua mäsuri de
stopare a lor sau de executare a lucrarilor de remediere intr-o fa%d
incipientä, deci la un pret mai sca%ut.
Necesitatea existentei unor informatii cat mai extinse
privind com portarea materialelor, elementelor, structurilor, la
toate,' gama de solicite,' ri, inclusiv la cele extreme
Din categoria solicit#rilor extreme fac parte ,in special, solicit#rile
datorate seismelor, fenomen care afectea%d %one construite foarte mari,
cu populatie densä. Studiul comportarii constructiilor la solicitäri seismice
este in stransa legaturd cu proiectarea antiseismica i constituie unul din
domeniile in continua, de%voltare ale tehnicii, din cau%a implicatiilor maj ore.
 Alte solicitari extreme care trebuie luate in consideratie sunt
temperaturile foarte ridicate sau foarte scd%ute, explo%ii, incendii, coli%iuni,
solicitari in subteran.
Avand in vedere ca aceste solicitari duc, de cele mai multe ori,
materialele de constructii i structurile in domeniile limit:a, nelineare, la
care legile de comportare cunoscute nu se mai aplica, singura solutie
este determinarea experimentald a parametrilor care caracteri%ea%d
comportarea constructiei i evolutia lor.
A paritia unor zone construibile cu caracteristici noi
A paritia unor materiale de constructie ~i a unor tehnologii
noi
A plicarea unor metode de calcul noi
Este evident faptul ca aceste conditii noi pot duce la fenomene i
moduri de comportare noi, pe care un calcul teoretic, oricat de complex,
nu poate sä le determine in mod cert.
Mai ales, in aceste ca%uri, verificarea experimentald, prin incercari
i prin urmarirea comportarii in timp, este esentiald pentru siguranta i
durabilitate..
In acest context, monitori%area constructiilor are pe plan international
urmatoarele caracteristici :
Organi%area controlului sigurantei lucrarilor publice se face
atat la nivel local, cat i la nivel central. La e aloanele locale,
situate in vecinatatea obiectivului monitori%at, se face punerea in
evidenta a evenimentelor, investigandu-se datele privind defectiunile
sau posibilitatea aparitiei lor, respectiv cau%ele potentiale.
La e alonul central, se adund toate informatiile necesare pentru a
se constitui o arhivare completd i permanenta, se anali%ea%d informatiile
de catre personalul competent i, pe ba%d de programe speciale, se
interpretea%d i se evaluea%d fenomenele, o data cu propunerea masurilor
de interventie necesare.
Controlul rational i sistematic al sigurantei structurale a
lucrarilor publice trebuie sä cuprind# mai multe etape obligatorii,
bine definite:
determinarea necesitatilor constructiei, din punctul de vedere al
monitori%arii, functie de riscul potential i de importanta
constructiei;
intocmirea unui plan/proiect de experti%are i
monitori%are complet;
supravegherea periodica prin speciali ti i experti, la
intervale regulate, prin masuratori cu aparaturd adecvatd
i insotita de validarea i prelucrarea masurarilor;
arhivarea datelor;
interpretarea observatiilor vi%uale i a datelor obtinute din masurdri,
diagnosticarea sigurantei structurale a constructiei i
determinarea re%ervei de siguranta.
•Ansamblul activitätii de supraveghere a comportärii in timp se reali
%ea%ä pe ba%a unor proiecte de specialitate, elaborate o datä cu
proiectele de executie (in ca%ul constructiilor noi) i cu proiectele de
consolidare i remediere (pentru constructiile in exploatare).
Existenta acestor proiecte este o conditie a aprobärii i asigurärii
constructiei.
Aparatura pentru monitori%area comportärii constructiilor se
perfectionea%ä continuu, aplicandu-se progresele inregistrate in
electronicä, microelectronicä, tehnici informationale i punerea in
evidentä a noi fenomene i tehnologii i posibilitätii de aplicare a lor in
domeniul mäsurärilor in constructii.
In tärile cu activitate sustinutä in domeniul supravegherii constructiilor
s-au de%voltat intreprinderi speciali%ate in conceperea i fabricarea unei
game largi de instrumente de mäsurä i control.
Aceste intreprinderi detin echipe de ingineri cu (naltä calificare in
domeniul urmäririi comportärii i grupe de tehnicieni experimentati in utili
%area aparaturii de profil.
Monitori%area comportärii constructiilor se executä atat dupä
reglementärile proprii ale fiecärei täri, cat i dupä prescriptii
internationale importante, cum sunt cele RILEM — pentru
ansamblul constructiilor i ICOLD — privind barajele i constructiile
aferente lor.
In concluzie, in tsrile care au abordat de mai mult timp ci in
mod sistematic problema monitorizsrii constructiilor cu risc ridicat,
n u e x is t s c on s tr uc ti e de i mport ant s c a r e s s n u f ie at e n t
supravegheats ,cu cele mai eficiente metode.
Se remarcä:
echiparea constructiilor intr-un numär mare de puncte de
interes cu aparaturä de mäsurä perfectionatä;
folosirea unor sisteme automate perfectionate de
culegere, validare, prelucrare a datelor i lansare de
semnale de averti%are;
reali%area de sisteme expert i programe de calcul
complexe, destinate monitori%ärii sigurantei
structurale a constructiilor i ansamblurilor de
constructii;
elaborarea de cercetäri de specialitate pentru echiparea fiecärei
constructii importante cu aparaturä de mäsurä i control, in
vederea selectionärii tipurilor de aparate optime pentru
situatia respectivä.
In Romania, activitatea de monitori%are a comportärii constructiilor
cu risc ridicat a avut prevederi obligatorii i abordare sistematicä numai
in ca%ul constructiilor hidrotehnice.
Normativele apärute in ultimii ani, respectiv, Legea 10/1995 privind
calitatea in constructii i P 130/1997 „Normativ privind urmärirea comportärii
in timp a constructiilor" preväd obligativitatea acestei activitäti, dar nu
instituie criterii $i principii ferme privind modul de selectare a constructiilor
ce trebuie monitori%ate $i, mai ales, nu fac referiri la complexitatea $i
necesitatea aplicärii metodelor moderne de mäsurä la echiparea
constructiilor.

XV.3. Principiile echipArii cu aparatura pentru

monitorizarea constructiilor din punctul de vedere
al sigurantei structurale
XV.3.1 Etapele echipiirii cu aparaturii pentru monitorizarea
constructiilor in exploatare

Echiparea cu aparaturä a unei constructii in vederea monitori%ärii

sigurantei structurale este eficientä numai in ca%ul in care este reali%atä
in mod sistematic $i $tiintific, prin respectarea unor etape obligatorii.
Evaluarea gradului de risc al constructiei, in urma culegerii de
date privind caracteristicile constructiei ci istoria ei, ci a unei inspectii
preliminare
Definirea unui indice global de risc pentru o constructie implicä o
inventariere de caracteristici ale constructiei respective, cat $i a mediului
in care este amplasatä. Importanta relativä a diver$ilor factori de risc
partiali pre%intä o mare diversitate, functie de tipul constructiei.
Factorii de risc identificati in vederea urmäririi in exploatare se
referä, cu preponderentä, la posibilitätile de aparitie a unor avarii struc-
turale, care afectea%ä siguranta $i durabilitatea constructiei.
Factorii partiali de risc se referä la caracteristici ale constructiei
$imediului $i se pot grupa astfel:
* Factori de risc produci de caracteristici constructive, determinate
de proiectare ci executie:
a) proiectare:
infrastructura: existenta studiilor asupra terenului de fundare,
adancimea de fundare, calitatea terenului, tipul de
fundatie $i sensibilitatea ei, exigente structurale la
proiectare;
suprastructura: inältime totalä, sensibilitatea
suprastructurii, exigenta structuralä la proiectare,
existenta elementelor de re%istentä structuralä
redundante, grad de asigurare antiseismicä,
respectarea reglementärilor actuale, calitatea
materialelor prevä%ute in proiect,
prevedereaposibilitätilor de inspectare a elementelor de
re%istentä, existenta unui proiect de incercare $i
urmärire a comportärii, modul de proiectare a
amplasärii instalatiilor tehnologice, repetabilitatea
constructiei.
b) executie:
respectarea proiectului de executie;
calitatea materialelor puse in opera;
intreruperi in executie;
tehnologii de executie;
exercitarea controlului in timpul executiei;
executarea unor incercari de proba i re%ultatele lor. *
Faetori de rise determinati de elemente exterioare eonstruetiei
(mediu) :
a) factori de risc determinati de comportarea terenului de fundatie:
alunecarea
terenului de
fundatie;
infiltratii , nivelul
apei freatice,
inundatii;
b) factori de risc determinati de mediul exterior constructiei:
umiditate
exterioara;
valori absolute
extreme ale
temperaturii;
incarcari cu
%apadd;
actiunea vantului;
c) factori de risc determinati de mediul interior constructiei:
umiditatea
interioara;
temperatura
interioard i
variatiile
temperaturii;
d) factori de risc produ i de poluare:
agresivitatea apelor
subterane;
mediu coro%iv
exterior;
mediu coro%iv
interior;
actiuni biologice i
biochimice;
campuri electrice,
magnetice, radiatii
nucleare.
* Faetori de rise produgi de eonditiile de exploatare a eonstruetiei :
varsta constructiei;
numarul seismelor
majore suportate;
urgente pentru
interventia
seismica;
evenimente
survenite in viata
constructiei -
incendii, ocuri,
distrugeri datorate
unor operatii
militare;
modificari
structurale;
reparatii, reabilitari,
consoliddri —
respectiv efectuarea
i calitatea lor;
degraddri vi%ibile;
degradari aparute la
infrastructura (fisuri in
talpi i pereti subsol,
soclu);
degradari aparute la
suprastructurd:
modificarea
caracteristicilor
dinamice ale
suprastructurii;
fisuri —
amplasarea,
directia, evolutia
lor;
variatii ale
deschiderii
rosturilor;
sageti ale
elementelor de re
%istenta ori
%ontale;
 inclindri ale elementelor verticale (coloane, pereti, turnuri),
deplasdri relative ale
elementelor
structurale,
tasari diferentiale (sub
incarcdri directe sau
adiacente, cau%ate de
excavatii i lucrari
subterane);
vibratii, ocuri - din functionarea utilajelor i
echipamentelor i din trafic;
respectarea destinatiei — schimbarea cu sau f#rd
modificari ale structurii de re%istenta sau ale conditiilor
de exploatare;
comportarea materialelor de constructie i instalatiilor;
comportarea globald a elementelor structurale - se
referd la pierderea bruscd sau graduald a capacitatii
portante, cu sau f#rd averti%are;
comportarea globald a sistemului constructiv - ca%urile
in care cedarea elementelor structurale duce sau nu la
cedari locale sau colaps total, imediat sau gradual;
urmdrirea comportdrii in timp; se aprecia%dproiectul de
urmarire a comportarii, elaborat initial, i modul de aplicare :
calitatea,
complexitatea i
gradul in care
acesta raspunde
necesitdtilor;
respectare
integrald, montarea
aparaturii,
respectarea
programului i
frecventei
masuratorilor;
eventuale completari
i adapt#ri ale
proiectului initial;
fiabilitatea sistemului
de monitori%are;
operativitatea prelucrdrii datelor i informdrii factorilor de deci%ie.
* Date privind istoria constructiei - se aplicii numai
constructiilor in exploatare.
Cartea tehnicd a constructiei - mdsura in care aceasta
reflects datele necesare urmaririi comportgrii
constructiei.
Studii geotehnice de teren - executate in perioada de exploatare
in urma aparitiei unor fenomene periculoase.
Studii asupra mediului.
Existenta datelor initiale privind constructia:
 existenta proiectului
i a calculelor initiale;
existenta detaliilor
constructive.
Efectuarea de experti%e i incerc#ripentru stabilirea datelor constructiei.
Existenta datelor din perioada de executie.
Existenta datelor privind exploatarea - cu referire la factorii
enuntati la punctul respectiv.
Existenta datelor privind evolutia degraddrilor — existenta
unei bdnci de date privind experti%e i mdsurari anterioare —,
foarte necesard in ceea ce prive te interpretarea citirilor,
stabilirea limitelor de averti%are i alarmare i luarea de deci%ii
in ceea ce prive te necesitatea i gradul de complexitate al
monitori%#rii.
 Amplificarea factorului global de risc
Factorul global de risc al constructiei este amplificat conform prioritestilor
de urmesrire, corelate cu importanta sau riscul sporit in exploatare:
A. Impactul asupra societe,' tii ci mediului; se iau in consideratie:
a) siguranta vietii :
probabilitatea
de moarte sau
resnire pentru
persoanele
supuse ha
%ardului
structural;
numesrul de
persoane afectate;
posibilitatea de
alarmare i evacuare
in timp util;
b) siguranta mediului natural i construit:
distrugeri colaterale
de constructii;
distrugeri de mediu-
afectarea echilibrului
ecologic;
cre terea poluesrii;
c) impactul social, determinat, in special, de importanta istorices sau
culturales:
valoarea
arhitectonices;
asociere cu
evenimente sau
personalitesti;
importanta asupra
vietii colectivitestii;
impactul asupra
opiniei publice.
In unele tesri, s-a trecut la un sistem de cuantificare a valorii cultu-
rale, dar i de cuantificare a posibilitestilor financiare de remediere i
monitori%are a constructiilor cu valoare de patrimoniu.
B. Amplasarea construc tieiintr-o zone,'cu pericol seismic amplifice,'
necesitatea de monitorizare ci determine,' o complexitate mai mare a
sistemului de monitorizare.
C. Importan ta construc tiei; determinarea importantei
constructiei i complexitatea sistemului de monitori%are se fac, pentru
 Romania, conform normativului P100/1992 i STAS 10100/1975.
Incadrarea construc tiei in categoria de urme,'rire a comporte,'rii
Urme,'rirea curente,' este obligatorie pentru toate constructiile,
dimensiunile actiunii fiind, inses, determinate de gradul de risc evaluat.
Inspec tia extinse,' se instituie asupra unei constructii, functie de
valoarea evaluates a factorilor de risc; se face, cu prioritate, asupra
domeniilor i parametrilor afectati de valori mari de risc.
Pentru diagnosticarea cat mai precises a stesrii constructiei din punctul
de vedere al sigurantei structurale, pot fi recomandate, in cadrul inspectiei
extinse, i incercesri preliminare.
rmarirea speciala se aplica atunci când factorul global de risc
sau unul din factorii de risc pe domenii atinge valori mari sau cu evolutie
periculoasä.
Pe plan international, aceste constructii cu risc sporit sunt echipate
cu sisteme automate de culegere a datelor on-line i in timp real.
Scopul final al acestor actiuni este, pe längd asigurarea sigurantei struc-
turaleaconstructiei,ielaborareaunui modeldecomportareaconstructieiInelaborareaproiectuluiprivindsistemulde

monitorizare,

trebuie sa se aiba in vedere:

datele initiale ale proiectului:
principalele fenomene ce urmea%d a fi monitori%ate;
parametrii importanti, legati de aceste fenomene, ce urmea%d a fi
masurati, tinand seama i de necesitatea completarii, validarii
reciproce i coreldrii, in cadrul interpret#rii datelor, cu date
complementare (exemplu: temperaturi, precipitatii, date privind
mediul, vibratii, poludri etc.);
— principalele %one ale constructiei care urmea%d a fi urmärite.
In ce prive te cerintele referitoare la aparatele ci dispozitivele de
masura ci control, in scopul selectionarii tipurilor de aparate cu care
urmea%d a fi echipatä constructia, acestea vi%ea%d:
valoarea maxima preva%utd pentru fiecare parametru i punct de
masurd;
variatia minima de interes pentru fiecare parametru i punct de
masurd;
conditii de utili%are - mediu, fiabilitate, robustete;
conditii de montaj impuse de constructie - gabarit,
amenajari necesare etc.;
conditii impuse de constructie privind citirea datelor:
accesibilitatea punctelor de masurd i citire
,necesitatile de telemäsurare i centrali%are a
masurarilor;
 cerinte privind modul de transmitere a datelor de la
masurari, prelucrarea i luarea de deci%ii - centrali%are,
teletransmitere, alarmare automata.
XV.3.2. Continutul proiectului de monitorizare a constructiei:
Stabilirea amplasarii i a
numarului de %one de
mdsurare (sectiuni) pentru
intreaga constructie i a
amplasarii i numarului
de puncte de masurd
pentru fiecare %ond
(sectiune).
Stabilirea numarului de
aparate i dispo%itive de
masurd i control pentru
fiecare punct.
 Pentru %onele de interes deosebit, se va prevedea un numar sporit de
aparate cu principii de masurd diferite, pentru validarea reciproca a datelor
de la masurtri i pentru asigurarea fiabilitatii sistemului pe ansamblu.
De asemenea, se vor stabili i aparatele pentru obtinerea de date
privind parametrii complementari, necesari prelucrarii i interpretarii.
Stabilirea tipului i metodelor de monitori%are pentru
fiecare parametru i fiecare punct de masurd.
Observatii vi%uale referitoare la constructia propriu-
%isd i la %ona aferenta. Se indica punctele i %onele
supuse observatiilor vi%uale, fenomenele urmarite i
situatiile ce trebuie semnalate.
Datele necesare pentru echiparea cu aparate ci
dispozitive de niisurii i control:
a) Alegerea tipului de aparat sau dispo%itiv, functie de:
preci%ia de masurd
necesard - determinata
de variatia minima de
interes a parametrului
in punctul respectiv;
gama (domeniul) de
masurd - determinata
de valoarea maxima
preva%utd a
parametrului (cu un
coeficient de
siguranta pentru a
preveni distrugerea
aparatului);
accesibilitatea
punctului de masurd;
conditii de montare i
citire a indicatiilor,
protectie, verificare,
intretinere;
compatibilitate cu
restul aparaturii din
sistemul de masurd;
robustete i
fiabilitate ;
mentinerea
caracteristicilor in
timp;
posibilitate de
telemasurare i
centrali%are a
citirilor;
costul aparatului,
 anexelor,
amenajarilor,
operatiilor de montaj;
raportul optim
calitate / pret.
b)Detalii privind amplasarea aparaturii in constructie i
%onele adiacente, descrierea sectiunilor ce urmea%d a fi echipate;
explicitarea schemei de amplasare, completata cu plan ele ce
contin cotele de amplasare a aparatelor.
c)Instructiuni de montaj generale pentru fiecare tip de
aparat completate cu instructiuni i cu plan e cu detalii de montaj
specifice fiecarui punct, cuprin%And:
descriere, mod de
functionare , date
tehnice;
descriere detaliata a
montajului;
mod de efectuare a
lucrarilor de receptie,
inainte de montare i la
montare;
mod de efectuare a
masurdrii ,inclusiv
folosirea aparaturii de
citire;
modul de prelucrare a re
%ultatelor - prelucrare
primard, corectii;
program de verificare i
control - etalonari,
calibrari;
 conditii de receptie, transport, depo%itare;
mäsuri de protectia
muncii la montare i utili
%are;
fi a tip de montaj i
formulare pentru
inscrierea datelor citite.
d)Stabilirea necesitätilor i modalitätii de alimentare cu energie
a traductoarelor i aparaturii de citire, precum i a ni elor,
cäminelor sau camerelor de mäsurä; necesitäti de alimentare de altä
naturä (dispo%itive hidraulice, sonde etc.).
e)Detalii de proiectare privind amenajärile anexe: trasee de
cabluri pentru telemäsurä, modul de protectie a cablurilor
,spatii pentru comutatoare i puncte de racord; ni e, cämine i
camere de mäsurä.
f)Grafic de e alonare a montajului aparatelor i dispo%itivelor
de mäsurä - referitor atat la lucrärile pregätitoare, amenajärile
anexe, cat i la montajul aparatului; acestea vor fi corelate cu fa
%ele de executie a constructiei sau lucrärilor de reabilitare.
g)Determinarea metodei de culegere a datelor:
citire directä;
telemäsurare i citire
centrali%atä;
telemäsurare, citire
centrali%atä i
automati%atä.
Caracteristicile cerute sistemului automat de culegere a datelor
Datele tehnice ale statiei automate de culegere a datelor (in ca%ul
in care se achi%itionea%ä un tip aflat in fabricatie) sau tema de proiectare
completä ,in ca%ul in care se prevede comandarea unei statii speciali%ate
pentru obiectivul respectiv. Pentru executia unei statii automate de
culegere a datelor se va intocmi un proiect de specialitate separat .
h) Determinarea metodologiei de prelucrare i transmitere a datelor.
In ca%ul in care sistemul de culegere a datelor implicä conectarea
la un nivel superior de prelucrare i interpretare a datelor, cat i de deci%ie,
proiectul trebuie sä continä:
caracteristicile
echipamentelor necesare
pentru teletransmiterea
datelor (linie telefonicä,
radio); eventual tema
pentru un proiect de
specialitate, dacä
sistemul de
transmitere pre%intä
complexitate mare;
lista de materiale i
 elemente pentru
telemäsurare.
i)Prevederea unui sistem de semnali%are ,eventual alarmare;
in ca%uri deosebite se va intocmi un proiect de alarmare.
j)Programul mäsurärilor pentru fiecare parametru i punct
de mäsurä; cuprinde frecventa mäsurärilor necesare in ca%ul
exploatärii normale a constructiei, precum i in momente
importante din viata constructiei.
k)Programul prelucrärii i transmiterii datelor (inregistrare,
arhivare, prelucrare primarä, prelucrare complexä, transmitere la
factori de deci%ie).
l)Program de verificare, calibrare, etalonare pentru intreg
sistemul de monitori%are (conform cerintelor sistemului de
calitate).
0)Componenta grupei de speciali ti pentru monitori
%area constructiei (cu explicitarea specialitätii, calificärii,
numärului necesar):
grupa de montaj al
aparaturii;
grupa care va executa
activitatea de urmärire a
comportärii;
programul stagiilor de
instructaj pentru
personalul de
specialitate.
n)Program de asistentä tehnicä de specialitate pentru
montare i utili%are.
o)Devi% general privind activitatea de monitori%are a
constructiei.

XV.3.3. Stabilirea metodologiei de prelucrare

§i interpretare a datelor
Metodologia de prelucrare i interpretare a datelor este o actiune
de importantä la fel de mare ca i cea de culegere a datelor.
Prelucrarea i interpretarea corectä a datelor de la mäsuräri i
investigatii au implicatii in diagnosticarea in mod complet i operativ a
stärii constructiei din punct de vedere structural .
Se pun urmätoarele probleme:
Necesitatea existentei unei bänci de date, care sä continä:
datele initiale ale
constructiei i ale
parametrilor
 importanti pentru
siguranta structuralä;
datele de exploatare
inclu%and istoria
constructiei (istoria
degradärilor,
reparatiilor) i re%ultatul
observatiilor,
incercärilor, experti
%elor;
limitele impuse prin
calcul (in ca%ul
constructiilor noi), sau
calculate statistic,
pentru parametrii
constructiei supu i
monitori%ärii (in ca
%ul constructiilor in
exploatare).
Stabilirea unui model de comportare pe ba%a acestor date, in
scopul luärii de deci%ii de intretinere, remediere; la limitä - de
averti%are sau alarmare.
Stabilirea corectii a valorilor de referingii ale parametrilor in
vederea luärii de deci%ii este o problemä deosebit de importantä i
complexä.
Modelul matematic pe ba%a cäruia se face anali%a constructiei
lucrea%ä cu anumite simplificäri, presupun-nd :
deformatiile i eforturile uniform distribuite;
modulele de elasticitate la valori medii;
 coeficienti medii de variatie cu temperatura;
ipote%e simplificatoare asupra comportarii reologice:
variatiile
dimensionale para
%ite cau%ate de
diferentele de
temperaturd,
umiditate i continut in
apd la materialele
poroase - neglijabile;
influenta factorilor
aleatori (ambient,
deteriorari) - nuld;
date precise privind
structura,
comportarea i
accidentele terenului
de fundatie.
Din aceastä cau%a, valorile de referintä ale parametrilor importanti
ai constructiei, care descriu starea constructiei i re%erva de sigurantä,
in special cei ce se referd la siguranta structurald, stabiliti initial la
proiectare sau prin calcule, pot diferi foarte mult de valorile reale, in ca
%ul unei experti%äri.
Solutia acestei probleme o constituie stabilirea valorilor de referintä
prin masurari sistematice (pe perioade lungi i in toate situatiile care
apar in viata unei constructii) i prelucrarea statistics a datelor.
Prin aceastä metodd se pot determina valorile reale de functionare
a constructiei, se poate reali%a o diagnosticare corectä i se pot lua deci%ii
corecte privind interventiile de reabilitare, averti%are, alarmare.
Valorile parametrilor importanti, determinate statistic, definesc
astfel un model real de functionare a constructiei.
In instalatiile de culegere de date moderne, ba%ate pe tehnica de
calcul, se poate re%olva in mod automat problema limitelor, prin
determinarea, de catre sistem, a unor limite corelate cu fenomenele reale.
Sistemul efectuea%d controlul structural al constructiei. Valoarea
citit# se compard cu limite prestabilite:
fixe - introduse initial in
memorie-valori minime
i maxime;
interval de tolerantä,
relativ la variatia
periodica - obtinutd prin
interpolare, printr-o
functie periodica
conform metodei
Fourrier;
 obtinute prin corelarea
cu alte valori masurate.
Datele care se inscriu in aceste limite, fiind validate in prealabil,
indica o comportare normald a structurii controlate.
Compararea datelor se face relativ la comportarea anterioard a
constructiei, prin aplicarea a trei nivele diferite de control:
plasarea valorilor in
interiorul gamei de
variatie a pragurilor fi
%ice, definite in raport
cu caracteristicile fi%ice
ale parametrului sau cu
evolutia in timp
predeterminatd;
controlul ratei de variatie a
valorilor — vite%a de
variatie nu trebuie sä depa
easca un anumit prag,
prestabilit, determinat de
valoarea masurata
anterior;
 compararea intre datele furni%ate de mdsurarile reale i cele
furni%ate de modelul numeric de referintd, ba%at, la randul lui
pe comportarea reald a structurii.

XV.4. Metode moderne de diagnosticare

si monitorizare a constructiilor
Diagnosticarea i monitori%area constructiilor utili%ea%d, in pre%ent,
metode foarte variate i care fac apel la cele mai noi metode de mdsurd
aparute in tehnicd, combinate cu metodele traditionale indelung verificate.
Ele se pot clasifica in :
metode ba%ate pe anali%a dinamicd;
metode nedistructive;
metode semidistructive;
metode fi%ico — chimice;
metode electrice i mecanice.
Metode de detectare a avariilor bazate pe analiza dinamich
Determinarea amplasarii i dimensiunilor avariilor structurilor prin
mdsurari de vibratii a luat o mare de%voltare. Cercetarile relative la
aceste metode au fost initiate datoritd necesitatii imperioase a unei metode
nedistructive mai precise.
Tehnicile de inspectare ba%ate pe mdsurari de vibratii sunt necesare,
in special, la structuri mari, deoarece nu necesitd accesul specialistului
la constructie, a a cum cer tehnicile ba%ate pe observatii vi%uale, mdsurdri
directe, mdsurdri cu ultrasunete, mdsurari prin emisie acusticd etc.
Una din consecintele unei avarii structurale (ex: fisurd ) este o
variatie a rigiditdtii locale , avAnd ca urmare scdderea frecventei naturale
a constructiei, cea mai aplicata dintre aceste metode fiind cea ba%atd
numai pe variatia frecventei naturale.
Comparand variatiile, determinate experimental, ale modurilor de
vibratie cu modelele de vibratie pre%ise teoretic, se poate presupune
amplasarea i / sau dimensiunea avariei. Totu i, aceast# metodd necesitd
cunoa terea teoreticd a modurilor de vibratie a structurii la diferitele
deteriordri, variabile ca amplasare i dimensiune. Re%ultatul corect
depinde, deci, de gradul in care modelul matematic descrie comportarea
dinamicd a structurii avariate i neavariate.
De fapt, determinarea avariilor prin mdsurarea schimbarilor in
comportarea dinamicd pune problema inversd, adicd, a modului in care
pot fi obtinute informatii asupra amplasarii i dimensiunilor deteriordrilor,
prin cateva mdsurari dinamice.
 Existä trei metode principale de re%olvare a acestei probleme:
metodaba%atäpe raportul dintre variatiile mici ale frecventelor naturale
mäsurate i variatiile determinate teoretic. Este utilä la determinarea
amplasärii deteriorärilor, dar nu dä preci%äri asupra märimii lor;
metoda ba%atä pe metoda elementelor finite, pornind
de la frecventele proprii determinate experimental.
Matricea rigiditätii este datä ca o functie a
dimensiunii i amplasärii defectului . Scäderea cea
mai accentuatä a rigiditätii, comparatä cu rigiditatea
structurii intacte, dä cea mai probabilä amplasare a
defectului;
metoda retelelor „neuronale", artificiale; apartine unei
categorii mai largi de metode , in care parametrii unui model
structural aprioric, stabilit analitic (masä, rigiditate, amorti
%are) sunt ajustati pentru a minimali%a diferenta dintre
valorile date de predictia analiticä i valorile mäsurate
experimental. Metoda retetelor neuronale artificiale cea mai
utili%atä pentru determinarea avariilor este MLP
(multilayered perception). Este un sistem de modelare
matematicä in trepte, pentru simularea comportärii reale, din
punct de vedere dinamic, a structurii, inclusiv pre%enta
avariilor, ca märime i amplasare, prin confruntarea treptatä cu
comportarea constatatä experimental.
Metoda este complexä, dar stabile te o tehnicä de determinare on line
a defectelor i constituie o preocupare de viitor a cercetärii in constructii.
Metode nedistructive
Utili%area metodelor nedistructive face posibilä atat detectarea i
locali%area defectelor, cat i evaluarea stärii materialelor de constructii.
Problemele care apar la diagnosticarea constructiilor au fäcut
necesarä de%voltarea unor metode eficiente, u or de aplicat i care sä fie
capabilä sä ofere date cat mai complete asupra modificärilor apärute in
structura materialelor, färä a influenta starea elementelor de constructie
sau a materialelor.
Tehnicile de investigare nedistructive au ca scop evaluarea
caracteristicilor materialelor, astfel incat sä se poatä detecta tipurile de
deterioräri structurale i amplasarea lor.
In afara metodelor nedistructive cunoscute (in special, ultrasonice),
se lucrea%ä, in pre%ent, la aplicarea unor metode nedistructive noi, ba%ate
pe tehnici moderne cu de%voltare mare in alte domenii, dar care au gäsit
aplicatii interesante i in domeniul mäsurärilor in constructii.
* Metode bazate pe propagarea semnalelor in materialele de
constructii
Metoda ultrasonicii de impuls

Aceastä metodd este cea mai utili%atd, beneficiind, deci, de o de

%voltare i perfectionare apreciabild a aparaturii de masurd i de un
volum mare de date experimentale, ceea ce permite o bund cunoa tere a
modului de aplicare a metodei, a avantajelor i limitelor ei.
Determinarea %onelor degradate se ba%ea%d pe modul de propagare
diferit al ultrasunetelor in mediu solid i in aer. Principala determinare
este masurarea timpului de propagare intre traductorul emitator i cel
receptor, prin transmisie directä sau pe diagonald, prin comparatie intre
%onele presupuse fisurate i %onele nefisurate. Timpul de propagare apare
crescut in %onele degradate, din cau%a modului de propagare a
ultrasunetelor, care ocolesc fisurile i microfisurile .
Din punctul de vedere al detectarii stärii de degradare a elementelor
de constructii, se remarca urmätoarele avantaje ale metodei :
permite stabilirea existentei %onelor cu degradari ( respectiv
fisuri) i locali%area lor;
metoda se poate aplica pe suprafata constructiei;
metoda se poate aplica pe elemente sau structuri de orice forma,
dimensiune, inclusiv cele cu o singurd fatä accesibild;
aplicarea metodei nu necesitä pregatiri complicate;
masurarile se fac in timp scurt;
aparatura de masurd este relativ simplä i cu un cost mediu .
De%avantajele metodei sunt legate de complexitatea prelucrarii
datelor, prelucrare care trebuie sä tins seama de un numar mare de factori,
care influentea%a re%ultatele ( i care cer pre%enta unui specialist cu
experientä in prelucrarea datelor).
Aplicarea metodelor ultrasonice de impuls pentru determinarea
starii betonului este reglementatä la noi in tara prin: „Normativ pentru
incercarea betonului prin metode nedistructive" C26-85, editat in 1987.
Utilizarea metodelor cu ultrasunete la zidärie. Importanta mare
care se acorda utili%ärii metodelor nedistructive i, in special, a
ultrasunetelor, la constructiile de %iddrie se datorea%d faptului ca un numar
foarte mare de monumente istorice de mare valoare sunt construite in
acest mod. Necesitatea de a le reabilita cu maximum de respect fatä de
starea originald impune experti%area lor prin metode cat mai fine, din
categoria metodelor nedistructive.
Metodele de investigare cu ultrasunete sunt dintre cele mai indicate
in aceastä privintä. Totu i, aplicarea metodei pre%intä dificultäti, din cau%a
faptului ca atat cardmida, cat i mortarul de legaturd, mai ales dupd punerea
lor in opera, dau un material de eterogeneitate i neomogeneitate foarte
mare. Punerea in evidentä a fisurtrii, in acest ca%, este foarte complicatd.

Numai %idäria cu o grosime de panä la 1 m poate fi inspectatä cu

aceastä metodä, limitändu-se astfel investigatiile structurale la elemente
subtiri sau monolitice. In toate celelalte ca%uri se aplicä metoda seismicä,
deoarece impulsurile se propagä la distantä mai mare ,semnalul avänd
intensitate mai mare i frecventä mai micä, deci absorbtia este mai redusä.
Este recomandabilä combinarea metodei cu ultrasunete cu metoda
„impact - ecou".
— Metoda seismica - impact-ecou Prin metoda seismicä, undele
mecanice cu frecventa intre 300H% i 3 KH% sunt generate pe suprafata
elementului structural, de obicei cu un „ciocan". Undele se propagä prin
element i sunt receptionate de unul sau mai multi receptori.
Timpul de propagare a undei longitudinale, care este cea mai rapidä
dintre ele, este mäsurat intre transmitätor i receptor. Vite%a undei
calculatä astfel depinde de proprietätile materialului, dar este
influentatä i de goluri; de exemplu, fisuri sau rosturi neumplute. Astfel de
anomalii produc deviatii in propagarea undei, deci reduc vite%a.
Metoda seismicä permite diferentierea intre suprafete de diferite
materiale sau structuri; de exemplu, %idärie in straturi, deschideri umplute,
rosturi. Deoarece re%ultatele depind de proprietätile mecanice, ea este,
de multe ori, foarte utilä. Pot fi detectate, de asemenea, i golurile mari.
Metoda seismicä a fost folositä i pentru verificarea eficientei
injectiilor destinate märirii re%istentei %idäriei.
In tehnica „impact —ecou" se studia%ä undele reflectate de %onele
de „legäturä" exterioare i de discontinuitätile interioare, cum ar fi fisurile
sau golurile.
Un traductor, montat pe aceea i suprafatä cu cel de impact,
receptionea%ä undele intr-un anumit interval de timp i semnalul este
supus anali%ei Fourrier la un anali%or de spectru, emitätorul i receptorul
fiind conectate la un calculator. Tehnica este folositä pentru locali%area
defectelor interne, pentru mäsurarea grosimii elementelor din beton, acolo
unde numai o fatä este accesibilä, i pentru a determina re%istenta.
Relatia dintre vite%a de propagare i re%istenta la compresiune este
influentatä de multi factori, inclusiv umiditatea materialului i cea a
elementului de legäturä. Pentru fiecare material testat trebuie sä se
stabileascä o curbä de etalonare.
Metoda a fost folositä la experti%area coloanelor, peretilor etc. cu
grosimi mai mici de 600mm. Cele mai bune re%ultate au fost obtinute la
detectarea fisurilor in materialele omogene, in care ca% s-au putut detecta
fisuri paralele cu suprafata.
Exemplu de utili%are a metodei „impact — ecou" : pentru estimarea re
%istentei la compresiune a betonului in pilonii unui pod de beton de 80
de ani in California. Suprafata betonului era friabilä i deterioratä.
Aplicarea ace stei metode (rapid-a i ieftin-a) a dat date privind re%istenta
medie a betonului - mult mai util de tiut dec-t re%istenta local-a in diferite
%one.
— Analiza spectralä a undelor de suprafa;ä (SASW),utili%at-a
mai ales la suprafete cu o singur-a fat-a accesibil-a (pavaje, dale, drumuri),
este o variant -a a metodei seismice .
Metoda a fost de%voltat-a de Universitatea din Texas pentru a
determina propriet-atile elementelor de constructii in straturi. In aceast-a
tehnic-a, suprafata materialului testat este lovit-a i dou-a receptoare,
montate pe suprafat-a, m-asoar-a vite%a undelor de suprafat-a, functie de
lungimea de und-a. Vite%e crescute corespund unui modul de elasticitate
mai mare, deci unei calit-ati superioare a materialului. Este necesar accesul
la o singur-a fat-a a materialului.
Metoda este aplicabil-a cu re%ultate bune pentru pereti gro i de
piatr-a sau %id-arie, dar un impediment este pre%enta unui material absor -
bant, de exemplu ipsos.
Citirile se fac in frecventa (KH%), functie de defa%aj (grade).Ca i
la celelalte metode ba%ate pe vite%a undelor, citirea i interpretarea datelor
nu sunt u oare, iar echipamentul destul de scump.
— Metoda cantitativä cu ultrasunete. Metoda cantitativ-a cu
ultrasunete este ba%at-a pe tehnica de m-asurare „impuls — ecou". Modul de
propagare a impulsurilor de frecvent-a ultrasonic-a ( 20 Kh% —200 Kh%) ,
transmise betonului sau altui material prin cuplaj mecanic, depinde de
caracteristicile materialului. Calitatea i defectele materialului influentea%-a
vite%a de propagare, amorti%area i forma undei la receptie. In acest fel, se
pot determina, printre alte caracteristici, i starea de fisurare a materialului.
Metoda cantitativ-a, completat-a cu un program de calcul speciali%at,
corectea%-a unele erori ale metodelor clasice, legate in special de struc -
tura compo%it-a a materialelor.
Problema de ba%-a este separarea frecventelor para%ite, care apar
din cau%a neomogeneit-atii materialelor i care se suprapun peste
armonicele impulsului purt-atoare de informatii privind defectele
materialului. Pentru re%olvarea problemei se recurge la calcule matematice
complexe — se reali%ea%-a media de putere pentru fiecare component-a a
semnalului.
Metoda necesit-a un echipament special, diferit de cel curent i
dotat cu tehnic-a de calcul.
Si-a demonstrat utilitatea la detectarea fisurilor i evolutiei lor, la
detectarea deterior-arilor din inghet — de%ghet, la inspectarea toroanelor,
inclusiv in %onele de ancora.
 Metoda tomografiei sonice este un procedeu care combinä tomo -
grafia computeri%atä la frecvente sonice cu tehnicile de vi%uali%are recente.
Colectarea datelor se reali%ea%ä prin propagarea undelor acustice
prin mediu, de la surse (ciocan, aer comprimat, explo%iv) la receptor
(sen%or pie%oelectric, accelerometru, geofon sau hydrofon ) . Amplasarea
sursei i receptorului poate varia astfel incat undele sä acopere din plin
sectiunea supravegheatä, in mod uniform i intr-un numär mare de directii.
Se obtine un numär mare de date, exprimate prin timpul de tran%it al
undelor longitudinale, folosite pentru a construi schema distributiei vite%elor
in sectiune. Vite%a este determinatä de modulul de elasticitate i de
densitate i, indirect , de re%istenta la compresiune a betonului, i de
defectele pre%entate de ace sta.
Problema principalä la investigarea intr-un anumit plan este gäsirea
unui model matematic care sä corespundä repartitiei vite%elor, mäsuratä
experimental. Ambele metode, de „reconstructie algebricä" i
„reconstructie iterativä simultanä", sunt laborioase, necesitä programe
speciale i ajustäri pentru optimi%are. Metoda mentionatä a dat re%ultate
bune la investigarea elementelor structurale (stalpi, piloni ).
*Termografia in infrarocu este o metodä de testare pe suprafatä.
Folose te fluxul de energie termicä aplicatä pe suprafata materialului sau
generatä de tensionarea materialului, flux care este afectat de proprietätile i
%olatoare ale materialului i de gradul in care suprafata materialului radia%ä
energie. Re%ultä diferente de temperaturä a suprafetelor, care sunt inregistrate
folosind camere foto cu infraro u sau inveli uri speciale termice.
Echipamentul constä dintr-o camerä video cu instalatie specialä de
räcire, cu cristale semiconductoare in nitrogen lichid. Se face fotografierea
suprafetei, iar culorile re%ultate indicä variatiile de temperaturä a
suprafetelor. Culorile translatea%ä de la negru-violet, pentru rece, la ro u-
alb, pentru cald.
Sunt detectate scurgerile de aer , diferitele tipuri de materiale,
precum i anomaliile de suprafatä sau din interior, puntile, canalele
interioare sau alte falii termice ale constructiei, cat i suprafetele umede.
Metoda este foarte utilä la detectarea scurgerilor de la acoperi uri
— factor important de deterioräri la clädiri vechi, cum sunt monumentele
istorice —, a fisurilor in fatade, a i%olatiilor defecte la acoperi uri-terasä, a
stärii peretilor sub %ugrävealä.
Pentru %idärie, se obtin date privind deteriorärile, care au temperaturi
diferite, legate, mai ales, de continutul diferit de ume%ealä in cärämidä i
piatra poroasä, deterioratä.
Totu i, metoda este capabilä numai de a semnala anomaliile pe
suprafatä i amplasarea lor , nu poate determina adancimea i grosimea;
re%ultatele sunt influentate de factori de mediu exteriori (temperatura i
umiditatea ).
Reflectografia cu infrarocii se aplicä pentru determinarea gradului
de penetrare a ume%elii in pereti.
 *Utilizarea microundelor (radar)
Proprietätile de propagare ale microundelor pot furni%a informatii
pretioase asupra structurii materialelor i pot sta la ba%a unei metode
nedistructive de incercare a constructiilor. Aceste metode se ba%ea%ä, in
general, pe douä caracteristici ale microundelor :
Modul diferit de propagare in medii diferite, ceea ce
permite (la fel ca la procedeele optice) mäsurarea
diferitelor märimi geometrice (distante, deplasäri, vite
%e); puterea lor de penetrare permite, in plus, anali%a
in profun%ime a unui material, pentru locali%area
defectelor, discontinuitätilor sau corpurilor sträine.
Utili%ând energii slabe, se pot caracteri%a proprietätile
unui material prin pierderile sale dielectrice.
In diagnosticarea clädirilor vechi ,mai ales a monumentelor istorice,
metoda este utili%atä la:
detectarea unor caracteristici ascunse sub %idurile,
pardoseala sau tavanul constructiilor vechi;
detectarea pre%entei mai multor straturi in %idärie (prin reflectarea
microundelor de stratul de legäturä);
detectarea golurilor importante;
pre%enta elementelor moderne de metal introduse in %idärie;
%onele de%integrate sau deteriorate;
determinarea continutului in umiditate al materialelor din %idärie.
Aplicarea microundelor, dat fiind domeniul extrem de
frecventä utili%at (o,5- 4 GH%), pre%intä, totu i, numeroase
dificultäti:
necesitatea unei aparaturi foarte pretentioase
(radar) , cu performante superioare celor utili%ate in
observatia aerianä;
domeniile de aplicare sunt limitate la medii cu
constante dielectrice ridicate;
solurile foarte umede, inveli urile bituminoase, argilele plastice
atenuea%ä puternic semnalul, limitând adâncimea de
penetrare;
interpretarea laborioasä i criticä a re%ultatelor
(necesitä numeroase corectii);
—iradierea personalului.
In privinta interpretärii, trebuie sä se stabileascä, prin metode
analitice i corectii succesive, un a a-numit „model dielectric".
Metoda este utili%atä intens de speciali tii din Germania, Italia, SUA.
 *Metoda fibrelor optice
Tehnica utili%ärii fibrelor optice s-a de%voltat initial in medicinä,
pentru examinäri interne. In pre%ent, cunoa te numeroase aplicatii i in
tehnica de diagnosticare a constructiilor. Instrumentul, denumit „fibroscop",
este format dintr-un mänunchi de fibre optice flexibile, iar instrumentul
denumit „borescop", din fibre optice rigide. 0 parte din fibre au ca rol
transmiterea radiatiilor unei surse de luminä foarte puternice, situatä la un
capät, celelalte servind la vi%uali%area obiectului prin lentile foarte
puternice. Extremitatea „de vi%uali%are" a cablului poate fi rotitä pentru a
da imagini din diferite unghiuri.
Aceste instrumente au aplicatii i in evaluarea structurilor vechi, dar
cu anumite limitäri. Este obligatoriu sä existe spatii libere in care sä se poatä
insera cablul pentru observatii vi%uale. Structurile din %idärie masive nu
posedä, de obicei, spatii in care sä se poatä introduce dispo%itivul.
Metoda s-a experimentat cu succes la constructiile din lemn, unde se
poate face o gaurä micä in suprafata finisatä cu tencuialä sau lemn, pentru
introducerea cablului flexibil i culegerea unui numär mare de informatii.
Totu i, fatä de alte tehnici de mäsurä, in ca%ul in care nu existä alte
posibilitäti de cunoa tere a structurii interne a elementului, se recomandä
executarea unui orificiu (diametru de cca 12 mm) i introducerea unui
borescop cu fibre optice. De asemenea, se poate utili%a pre%enta
rosturilor i fisurilor pentru introducerea unui endoscop (exemplu, la
Catedrala San Carlo in Roma).
Un parametru important al dispo%itivului este distanta focalä, pentru
evaluäri structurale fiind recomandate distante focale mari.
Costul este moderat, functie de numärul de accesorii necesitat.
*Metode magnetice
Din varietatea de metode ba%ate pe proprietätile magnetice ale
materialelor pentru diagnosticarea constructiilor, are utili%are mai extinsä
metoda de detectare a corpurilor metalice incluse. Se utili%ea%ä aparate de
tipul denumit „profumetru" sau „pahometru".
Metoda se ba%ea%ä pe perturbarea câmpului magnetic, generat de o
bobinä, in pre%enta unui element metalic. Perturbatia este
proportionalä cu märimea obiectului i apropierea de traductor.
Traductorul este directional, deci deviatia este importantä când axa
longitudinalä a lui i axa longitudinalä a obiectului metalic sunt colineare.
Aparatul a dat re%ultate bune la detectarea grin%ilor metalice care
suportä arcurile de cärämidä, cu cca 9 inch acoperire, de i nu apärea
niciun element metalic la suprafatä. De asemenea, se pot detecta coloane
de otel in interiorul unei acoperiri cu granit de 8 inch. Se pot detecta u
or i ancoraje de fier in peretii de piaträ.
Costul echipamentului nu este mare. Aparatul, dotat cu calculator, vi
%uali%ea%ä po%itia i diametrul, prelucrea%ä datele.
Detectia electromagnetica este recomandatä i pentru utili%are in
toate ca%urile in care este necesard certitudinea ca nu exists obiecte
metalice ascunse, care pot perturba aplicarea altor metode.
* Utilizarea razelor X i Gamma
Radiografia cu raze X sau Gamma. Sursa de radiatii se plasea%ä pe o
parte a elementului studiat, iar filmul fotografic pe cealaltä parte. Absorbtia ra
%elor este proportionald cu densitatea i numärul atomic al elementului.
Radiografia cu ra%e X sau Gamma este utild mai ales la locali
%area i determinarea diametrului armäturilor inglobate.
Metoda cu ra%e Gamma este utili%atä pentru beton pand la 5o cm,
iar cea cu ra%e X, pentru beton pand la 25 cm. Dacd nu se cunosc nici
acoperirea cu beton , nici diametrul armäturii, se utili%ea%d metoda dublei
expuneri.
Dacd grosimea este mai mare, se practica gduri pentru introducerea
sursei.
Metoda are ca avantaj faptul ca imaginea poate fi u or interpretatd.
Totu i, pretul de cost al aparaturii este ridicat, nu se obtin date in timp
real ( necesitä developare), iar personalul trebuie sa aibd o calificare
speciald i trebuie protejat impotriva iradierii.
Difractia razelor X; este o metodd care se ba%ea%d pe deplasarea
spectrului de difractie produs de spatiile interstitiale intre planele de
atomi ale structurilor cristaline ale materialului. Aceste spatii interstitiale
sunt functie de natura materialului i de tensiunea din material.
Difractometrul cu ra%e X a fost utili%at i pentru mäsurarea efortului
( prin intermediul deformatiei ) din cablurile de precomprimare, f#rd i
%olarea sau intreruperea lor.
*Metoda geoelectric 6; in aceastä metoda, un camp electric continuu
este indus in %ona de testat prin unul sau mai multi electro%i. Este calculatä re
%istivitatea materialului tinand cont de curentul prin echipament, diferenta
de tensiune dintre doud probe (care masoard diferenta de potential intre
suprafetele pe care sunt montate) i de un factor specific, derivat din
configuratia folositä. Valoarea depinde, mai ales, de „continutul in
umiditate" i de „concentratia särurilor di%olvate".
Prin aceastä metodd este posibil a se stabili „harta %onelor de
umiditate" i a se investiga structura unei clädiri, mai ales din punctul de
vedere al stratificarii i golurilor.
0 variants speciald a metodei geoelectrice, metoda potentialului
propriu este ba%atä pe fenomenul de generare a unui camp electric de un
metal in stare de coro%iune. Acest camp este sesi%at de doud probe.
Metoda este foarte utild la detectarea unui proces activ de coro%iune, cu
conditia ca amplasarea metalelor inglobate sä fie cunoscutd i ca unul
din sen%ori sä fie plasat direct pe metal.Metoda are o re%olutie mult mai
micä decat metoda radarului.
* Metode de m 'dsurare a umidit 'diii; existä diferite aparate destinate
mäsurärii stärii de ume%ealä a peretilor, in special a %idäriei:
aparat de mäsurare a conductivitätii;
metoda capacitivä;
aparatura cu neutroni.
Sistem optic pentru m 'dsurarea cu laser, utili%at la
mäsurarea deplasärii structurilor; este perfectionat pentru observatii
pe timp lung, in regim static sau dinamic.
Vizualizarea structurii interne cu camere de televiziune
— metoda a fost utili%atä pentru a cunoa te mai bine structura
internä a %idäriei, de exemplu, la studiul turnului inclinat din Pisa.
* Combinarea metodelor nedistructive
In multe ca%uri, este recomandabilä combinarea diferitelor metode
nedistructive, pentru obtinerea unor date mai concludente. Este
recomandabilä combinarea metodei radar cu alte metode, deoarece
radarul este foarte versatil, furni%ea%ä date precise i operea%ä rapid.
Pentru verificare i preci%äri, in ceea ce prive te interpretarea, se poate
folosi o altä metodä, eventual cu mai putine puncte de mäsurä.
De exemplu, radarul este potrivit pentru detectarea straturilor, dar
nu oferä date privind mie%ul, in ca%ul unei %idärii cu mai multe straturi.
In acest ca%, se poate face apel la metoda seismicä, mäsurand vite%a de
propagare a undelor elastice in %idärie; mäsurarea vite%ei de
propagare in piaträ se face la suprafatä sau in gäurile obtinute prin
carotare, prin metode ultrasonice. Dacä cele douä metode dau re
%ultate diferind semnificativ, aceasta este indiciul existentei unui gol.
In alte ca%uri, anomaliile care sunt detectate cu radarul nu pot fi
clasificate. Se folosesc metode magnetice sau geoelectrice pentru
detectarea unor metale incluse. Metoda potentialului propriu se folose te
pentru detectarea unui camp activ de coro%iune.
Dacä utili%area a douä metode nedistructive dä re%ultate cu
dispersie mare, se recomandä verificarea lor prin probe.
* Metoda „flatjack"
Metoda „flat jack", denumitä i a „eliberärii partiale" sau „a
despicärii", permite mäsurarea directä a eforturilor in elementul de
constructie, färä a se recurge la legea de comportare a materialului (fig.1).
Metoda constä in reali%area unei despicäturi, perpendicularä pe
directia eforturilor ce urmea%ä a fi mäsurate, urmatä de introducerea in
despicätura a unei prese plate, in vederea generärii unei presiuni in
interiorul despicäturii, panä la restabilirea stärii initiale de deformatii.
Starea initiald de deformatii se determind prin mdsurari extensometrice,
efectuate inainte de despicare.
Independent de starea elasticd, presiunea necesard pentru revenirea
la starea initiald repre%inta starea de eforturi existents inainte de despicare.
Cunoscutd de mai mult timp, aceastd metodd este aplicatd, in pre%ent,
pe scare largd, mai ales la constructiile vechi (aproape la toate monumentele
istorice), in doud fa%e ale actiunii de reabilitare i pre%ervare:
diagnosticarea starii
constructiei, pentru
stabilirea caracteristicilor
structurale ale %idariei
vechi, masurarea starii
reale de eforturi;
monitori%area
comportarii in timp a
elementelor, prin reali
%area periodica de
masurdri pentru
supravegherea
modificdrii starii de
eforturi, mai ales in ca
%urile cand deteriordrile
initiale nu au putut fi
inlaturate prin
reabilitare(de exemplu:
tasari evolutive,
modificdri ale pan%ei
freatice etc.)
Metode semidistructive
Experienta a aratat ca aplicarea unor tehnici de masurd foarte
precise asupra unui material care are variatii mari ale parametrilor oferd
putine informatii suplimentare fata de metodele mai simple. In unele ca
%uri, este mai economic i mai util sä se aplice metode de masurd mai
simple, dar care sä permita un numar mult mai mare de masurari atat ca
exemplare masurate, cat i ca frecventa. Alte avantaje constau in faptul
ca efectul semidistructiv poate fi reparat, accesibilitatea este, in general,
necesard la o singurd fata a elementului, o parte din dispo%itive pot fi
montate i, dupd intdrirea betonului, dau informatii asupra unor straturi
de adancime mai multe decat metodele nedistructive.
Domeniul de aplicare este constituit de constructiile existente, din
beton i %idarie, degradate, la care nu exists corpuri de proba sau date de
compo%itie a betonului i mortarului utili%ate.
Cele mai importante metode semidistructive sunt :
Metoda fracturdrii interne a betonului : se masoard indirect
re%istenta la intindere a betonului, prin determinarea fortei
necesare extragerii unui bolt metalic, preva%ut cu ancore. Forta
masurata de smulgere a boltului care provoacd fracturarea interns
a betonului se corelea%d cu re%istenta la intindere a betonului.
Metoda re%istentei la penetrare : se estimea%a re%istenta la com-
presiune a betonului, functie de adancimea de penetrare a unui corp
metalic „impu cat" in beton, sau adancimea de penetrare data de un
amestec explo%iv.
Metoda smulgerii din profun%ime — asemanatoare cu metoda
fracturarii interne — masoard forta necesard smulgerii unei ancore,
fixate cu ra ind epoxidica, introdusa in beton, intr-o gaurd foratd. Se
calculea%d re%istenta la forfecare prin smulgere i, indirect, re
%istenta la compresiune.
 Metoda de smulgere la suprafata mdsoard direct re%istenta la
intindere a betonului, ba%5ndu-se pe corelatia care exists intre re
%istenta la intindere a betonului i forta de smulgere a unui disc de
metal, aplicat la suprafata betonului i lipit de acesta cu r5 ini
epoxidice. In ca%ul clddirilor cu pereti structurali la care s-au
reali%at consoliddri prin torcretarea peretilor, aceast# metodd este
deosebit de utild, permit5nd a se evalua eficienta torcretului, in
sensul reali%arii unei aderente perfecte cu betonul existent. In ca
%ul in care contactul nu este perfect, smulgerea se produce la
interfata torcret — beton, spre deosebire de reali%area corecta a
torcret#rii, c5nd smulgerea se produce antren5nd i betonul
existent.
Metoda de smulgere interne se reali%ea%a prin turnare (initials)
sau prin fre%are, a unei „carote" in beton, care este ulterior smulsd din
beton; forta necesard smulgerii este in relatie cu re%istenta la
compresiune a betonului.
Metoda de rupere prin incovoiere: se determind re%istenta la
rupere prin incovoiere intr-un plan paralel cu suprafata betonului, la
o ad5ncime standardi%atd. Metoda constd in introducerea unui dispo
%itiv cilindric in betonul proaspdt i apoi extragerea sa, sau in forarea
betonului existent al constructiei degradate i determinarea fortei
de rupere a cilindrului de beton. Forta de rupere se aplicd lateral, la
partea superioard, determin5ndu-se, astfel, re%istenta la incovoiere a
cilindrului de beton, proportionald cu re%istenta la compresiune .
Metode fizico-chimice de determinare experimental?'" a
caracteristicilor de durabilitate ale constructiilor degradate din beton
Determinarea ad5ncimii de carbonatare se reali%ea%d cu o solutie
alcoolicd de fenolftaleind de concentratie 1%; suprafata betonului
se colorea%d in ro u-violet, atunci c5nd betonul i-a pdstrat
alcalinitatea.
Determinarea alcalinitdtii pe %ona carbonatat# se reali%ea%d
pe un extras apos al unei probe de beton, maruntitd i cernut#, cu
ajutorul unui PH — metru sau al unei h5rtii indicatoare.
Determinarea cantitdtii de agregate e posibild prin c5ntarirea
re%idului insolubil, re%ultat in urma tratamentului chimic.
Determinarea cantitdtii de apd.
Determinarea do%ajului de ciment - % ciment = 100%
beton (% agregate + % apd).
Raportul apd / ciment se calculea%d pe ba%a cantitatilor de
apd i ciment determinate, cu observatia ca proportia de apd repre
%intd cantitatea determinate pe probele examinate in momentul
investigatiei, i nu cantitatea initiald prevd%uta la prepararea
betonului. Determinarea este important.I, fiind cunoscut faptul ca un
raport a / c mare (care convine, in multe situatii executantului
lucrarii) conduce la degraddri ulterioare ale
betonului, prin fisurari, compactari insuficiente i chiar segregari.
Metodele fi%ico-chimice descrise mai sus pun in evidenca aspecte
legate de caracteristicile de durabilitate ale betonului, ce nu pot fi depistate
nici prin examinare vi%uald i nici prin metode nedistructive.
Metode electrice
Metodele electrice utili%ate la masurari i incercari privind siguranca
structurald a construcciilor se referd la doud fa%e principale:
incercari i testari in scopul diagnosticarii;
monitori%area in timp, dupd acciunea de reabilitare.
Tipul i caracteristicile cerute traductoarelor i sistemelor de
masurare a parametrilor specifici importanci privind siguranca structurald
diferd in cele doud fa%e.
Diagnosticarea, caracteri%ata prin incercari i testari, pune accentul pe:
preci%ie —corespun
%atoare preci%iei cu care
trebuie cunoscute datele;
gama de masurd
suficientd pentru a
acoperi ordinul de
mdrime in care
presupunem ca se
incadrea%d parametrii,
Inca necunoscuci ca
valoare;
posibilitaci de instalare
u oard, f#rd a produce
modificari suplimentare
starii construcciei;
influence ale factorilor
electrici perturbatori i
ale factorilor de mediu
cat mai mici;
asigurarea fiabilitacii.
Sunt utili%ate urmatoarele tipuri de aparate de masurd electrice:
traductoare electrice re%istive (denumite i „marci
tensometrice"), care au cea mai mare rdspandire, speciali
%are i diversitate, atat ca tipuri, cat i ca echipament de
culegere a datelor in domeniul incercarilor pe materiale i
elemente;
traductoare potenciometrice — recomandate la incercari unde este
necesar un domeniu mare de masurd;
traductoare inductive — utili%ate, de asemenea, pe scars
largd, datorita preci%iei, combinatd cu domeniul mare
de masurd; au avantajul ca necesitd acela i echipament
de culegere a datelor ca traductoarele electrice re
 %istive, fiind, in plus, recuperabile.
Monitorizare
Urmärirea comportarii, din punct de vedere static, a construcciilor se
face cu sisteme on-line complexe, automati%ate pentru urmärire permanentä.
Traductoarele sau dispo%itivele de masurd, montate pe construccie,
trebuie sä raspunda urmätoarelor cerince:
posibilitate de a funcciona cu telemäsurare - cerinca
legatä de
accesibilitate, deoarece nu sunt posibile intotdeauna instalatii auxiliare
(scari, platforme de acces etc.);
semnal de ie ire in frecventä sau digitali%at, care sä
asigure posibilitatea de centrali%are a masurdrilor la
distantä mare, intr-un amplasament corespun%ator;
stabilitate mare pe perioade lungi de timp i la factorii de mediu;
stabilitate la parametrii de naturd electrica ce intervin in lantul de
masurd;
fiabilitate foarte bund, inclusiv fiabilitate metrologica pe
termen lung.
La alegerea mijlocului de masurd se iau in consideratie :
deriva de %ero la diferiti
factori perturbatori:
temperatura, ciclu
termic, oc termic,
variatii de presiune,
vibratii, ocuri
mecanice, sensibilitate
la acceleratii, influenta
unui mod de fixare
instabil etc.;
stabilitate la factorii
electrici sau la marimile
de naturd electricd ce
intervin in lantul de
masurd.
Parametrii cei mai importanti care interesea%d in diagnosticarea i
monitori%area constructiilor i care se pretea%d la masurare cu metode
electrice sunt:
Variafia deschiderii fisurilor ci rosturilor
In ca%ul diagnosticarii i monitori%arii unei constructii, constatarea pre
%entei fisurilor impune specialistului anumite actiuni obligatorii :
Reanali%area schemei de re%istenta statics, avand in
 vedere discontinuitatea materialului, schimbarea
modului de transmitere a solicitarilor i redistribuirea
lor.
Reanali%area modului de comportare la solicitari
dinamice i seismice.
Stabilirea exacta a po%itiei, formei, directiei i mdrimii
fisurilor, dat fiind faptul ca anumite tehnici de anali%a
(de exemplu, modelele seismice) indica, numai pre%enta
unei stari de fisurare.
Urmarirea evolutiei fisurilor pentru a stabili dacd starea
de fisurare este stabili%ata sau evolutiva.
La constructiile de beton i %idarie, cele mai semnificative sunt
fisurile care apar o data cu:
solicitarile seismice;
tasarea terenului de fundatie (tasari diferentiale,
deplasarea apei in solurile plastice, erori de constructie
etc.);
modificari structurale in decursul vietii clddirii;
variatii de umiditate in structure;
variatii de temperaturd;
solicitari mecanice;
elemente de vegetatie;
vechimea cl#dirii.
La toate tipurile de constructii, evolutia fisurilor $i modificarile lor
periodice, cau%ate de variatiile de temperaturd, constituie o prioritate a
urmäririi.
Dupd reabilitare, este necesard urmärirea in continuare a
constructiei privind fenomenul de fisurare, atat din punctul de vedere al cau
%elor de aparitie a fisurilor, cat $i al reaparitiei $i evolutiei lor.
De asemenea, stabilireapre%entei, po%itiei, caracteristicilor $i evolutiei
fisurilor este foarte importantä pentru stabilirea modelelor matematice
necesare aplicarii metodelor moderne de anali%ä a constructiilor.
Studiul analitic al comportärii pe termen lung a unei structuri se ba
%ea%d $i pe rata medie a variatiilor de amplitudine a fisurilor, corelatä cu
actiunea mediului $i raspunsul structurii la actiunea mediului.
Metodele electrice de masurare a fisurilor constituie cele mai
moderne $i mai precise metode cu aplicabilitate larga.
Cele mai utili%ate $i indicate dispo%itive de masurare electrice $i
electronice pentru supravegherea constructiilor din punctul de vedere al
fisurilor sunt:
*Fisurometru (cu circuit oscilant).
*Captor de deplasare pentru rosturi $i fisuri (cu coarda vibranta).
Deplasarea relativesa elementelor masive ale tonstrut;iei sau
funda;iei
 In ca%ul constructiilor fundate pe blocuri de stance sau pe fale%e,
teren care a devenit instabil in decursul timpului, supravegherea deplas#rii
acestora este foarte important-a $i, in acela$i timp, destul de dificild cu
metode topo, atat din cau%a lipsei de vi%ibilitate, cat $i a necesitatii unei
monitori%äri continue. Din aceastä cau%a, se recomandä utili%area unor
dispo%itive de masura, cu teletransmitere prin cablu de masurd sau radio,
care sä ofere posibilitatea unei supravegheri continue on-line prin statie
de masurare automata $i posibilitati de averti%are $i alarmare imediat-a.
Sunt indicate metodele de masura ba%ate pe circuit oscilant sau coarda
vibrant-a, caracteri%ate prin transmiterea unui semnal in frecventa.
*Spion de rotes (fisurometru induttiv )
Este indicat mai ales la mäsurarea deplasarilor relative ale unor
puncte depärtate la mai multi metri, de obicei in roca de fundatie.
Este aplicat mai ales in ca%ul in care interesea%d supravegherea
unui masiv fisurat, a blocurilor de stanc#, a terenurilor pentru care
riscul de instabilitate $i directia mi$carilor sunt cunoscute: fisurd deschisä,
bloc in surplombd, fale%e.

*Elongametru — Aparatul este conceput pentru mdsurarea

deplasarilor intre doud puncte.
*Miisuriiri cu laser — Sistem perfectionat pentru urmdrirea
deplasarilor relative (utili%at, de exemplu, pentru monitori%area Catedralei
din Mexico).
incliniiri, verticalitatea peretilor, coloanelor, turnurilor
Mdsurarea deplasarilor unghiulare, in ca%urile acestea, implicd
detectarea i mdsurarea unor valori unghiulare foarte mici, necesitand
fie amplificarea lor pentru mdsurare, fie traductoare foarte sensibile. In
mare, exists doud moduri de a pune in evidentd aceste deplasari ale
constructiilor: metoda pendulului i metodele inclinometrice.
Miisurarea deplasiirilor structurilor in plan orizontal prin
metoda pendulului (fig. 2)
Pendulele directe i inverse sunt concepute pentru evaluarea cu
preci%ie a deplasarilor relative ori%ontale a doud puncte departate situate
pe verticald.
Mdsurarea cu metoda pendulului este, in general, utili%at# la:
mdsurarea deplasdrilor la
baraje, centrale nucleare,
picioare de viaduct;
determinarea mi carilor
structurilor i fundatiilor
edificiilor;
ca referintd primar5
pentru relevee geode
 %ice.
Sisteme de miisurare a deplasiirilor unghiulare prin metode
inclinometrice
Sistemele inclinometrice servesc la detectarea deplasdrilor
constructiilor sau a rocilor prin mdsurarea schimbarilor de pantd. Sunt
folosite inclinometre fixe, montate solidar cu constructia sau in tubatii
(lant inclinometric) i inclinometre mobile (sonde) care mdsoard variatia
de inclinare in mai multe puncte.
*Tasiiri diferentiale
Urmarirea acestor fenomene este una dintre cele mai importante
metode in monitori%area comportgrii constructiilor, avand in vedere ca
tasarile sunt unele din cau%ele cele mai importante ale fisurarii i pierderii
de stabilitate a structurii.
In mare, metodele de mdsurare a tasarilor i deplasdrilor mari ale
elementelor structurale se impart in doul categorii:
mdsurarea in tubatii, in foraje, cu dispo%itive fixe de
citire sau cu sonde, cu citire mecanicd, electricd sau
electromagneticd;
mdsurarea prin metode hidraulice (fig.3).
Temperaturi exterioare ci ale elementelor construc;iei:
corelarea cu datele re
%ultate din masurarea
starii de eforturi i
deformatii;
executarea de corectii la
interpretarea re%ultatelor
unor masurari cu metode
sensibile la variatiile de
temperaturd.
Nivelul apei in sol ci funda;ii - variatia nivelului apei
freatice are o mare importanta pentru stabilitatea constructiei; de
aceea, in multe ca%urise instalea%d dispo%itive de urmarire a
acestuia.
In fundatia constructiei sunt instalate, in foraje, dispo%itive de masura, pie
%ometrice.
Tipul de pie%ometru cel mai folosit in pre%ent este „celula de masurd",
preva%utd cu un filtru, o camera de presiune i un dispo%itiv de detectare
electric a deformatiilor membranei pe principiul cor%ii vibrante, pie
%oelectrice, re%istive, digitale sau pneumatice.
* Monitorizarea construc;iilor din punct de vedere dinamic
Urmdrirea comportarii dinamice a constructiilor are drept scop:
 evaluarea initiald a starii
constructiei pe ba%a
metodelor de anali%a
dinamica;
urmdrirea modificarilor
aparute in caracteristicile
dinamice, dupd
reabilitare, pentru
detectarea unor
modificari ale starii
constructiei;
cunoa terea modului in
care constructia reactionea
%a la solicitari dinamice
produse de seisme sau
de solicit-rile curente de
tip seismic (trepidatii din
trafic, activitati in %one,
ocuri).
Deoarece cunoa terea acestor date este foarte important -a pentru
viata constructiei, cele mai sensibile sunt supravegheate, in permanenta,
cu un sistem de accelerometre.
Functie de tipul solicitarii urmarite, se folosesc accelerometre cu
gamd de masurd mica (pentru urmarirea actiunii microseismelor i
trepidatiilor) i cu gamd de masurd mare (pentru seisme puternice).

XV.5. Aplicarea metodelor informationale

la monitorizarea constructiilor
Sisteme automate on-line
Aceste sisteme sunt ba%ate pe tehnica modernd de calcul pentru
culegerea datelor, prelucrarea lor automata i luarea de decizii in timp real.
Pe plan international, sistemele de monitori%are pentru categoriile
de constructii cu risc ridicat — baraje, reactoare nucleare, poduri, monumente
istorice, constructii inalte , constructii cu deschidere mare, constructii
metalice — sunt, in special, sisteme on-line (fig.4) .
Initial, aparitia unor metode de anali%a puternice, ba%ate pe tehnica
de calcul, a dus la ideea, din partea proiectantilor, ca acestea sunt suficiente
pentru o anali%a corectd. Totu i, s-a relevat faptul ca, chiar cu metodele
cele mai minutioase, se poate ajunge la erori grave de diagnosticare i
prevedere a comportarii unei constructii, din cau%a pre%entei unor factori
care, prin natura lor, nu pot fi inclu i in procesul de anali%a, chiar c-nd
sarcina este in domeniul linear.
 Se pot cita urmätoarele omisiuni i simplificari din calculul analitic:
conditiile privind siguranta constructiilor mari, plasate in mediul
natural, pot fi neclare i pre%intä limite in interpretare, dacd se
folose te calculul analitic;
sistemul analitic este compus dintr-un numär
limitat de componente;
sistemul este considerat, in ceea ce prive te comportarea,
ca un mediu continuu, fiind dificil de a distinge
comportäri individuale i interactiuni locale;
fiecare componentä in parte nu poate fi luatä in
calcul cu comportarea reald (exemplu - comportarea
materialelor);
constructia este in interactiune cu mediul social;
multe obiective sunt unice, studiul statistic pe o
categorie de lucrari nefiind relevant (ca in industrie);
apar solicitäri care nu pot fi controlate sau preva%ute — accidente,
seisme;
este grea, dacd nu imposibild, incercarea constructiilor la
scars naturald in conditiile de sarcina de proiectare,
pentru a verifica modelele analitice.
Evaluarea realist-a a re%ervei de re%istenta i a capacitatii portante a
unei constructii se poate face numai prin achi%itionarea unui numär mare
de date in situ prin sisteme de culegere de date automate i in timp real.
Instala;iile automate pentru culegerea de date on-line i in timp
real trebuie sä asigure (partial sau total, functie de complexitatea
necesard) urmätoarele functiuni:
culegerea secventiald de date de la traductoarele
montate in punctele de masurd, inclusiv conditionarea
semnalului i alimentarea traductoarelor;
echilibrarea initiald automata sau memorarea stärii
initiale a dispo%itivului de masurd;
comutarea automata, in cicluri intregi sau selective —
conform programärii — cu vite%e diferite pentru
mäsurtri statice sau cvasistatice;
 calibrarea automata i testarea automata a functionarii
lantului de masura la fiecare ciclu, citirea automata i afi area
digitald la fiecare ciclu, reglarea i comutarea automata a scalei,
inregistrarea automata a datelor caracteristice punctului de masura
pe periferice (imprimanta, disc sau bands magnetica);
validarea datelor culese din punctul de vedere al
fiabilitatii i mentinerii caracteristicilor metrologice ale
sistemului de masura. Se testea%a traductoarele i
celelalte dispo%itive de masura instalate in situ i
sistemul de achi%itionare. Este verificata valabilitatea
datelor, din punct de vedere logic, prin compararea cu
domeniul de masura al elementelor din lantul de
masura, verific-nd posibilitatea de depa ire a limitelor fi
%ice de variatie i a limitelor de variatie se%oniera a
parametrilor;
prelucrarea primard automata (inclusiv corectiile necesare ) i
inregistrarea valorilor fi%ice obtinute pe suporturile fi%ice
periferice;
controlul structural al constructiei. Valoarea citita se compard
cu limite prestabilite. Datele care se inscriu in aceste limite, fiind
validate in prealabil, indica, o comportare normald a structurii
controlate.
In urma acestei verificari se declan ea%d semnali%area depa irii
unor limite prestabilite (averti%are sau alarmare);
teletransmiterea datelor culese prin interfete speciale,
prin fir telefonic sau radio (cu echipamente Modem),
la un nivel central de prelucrare, interpretare i luare de
deci%ii;
arhivarea datelor initiale, a programelor de culegere a
datelor i a programelor de prelucrare; aceste procese se pot
face i in memoria calculatorului, cu posibilitati de extindere
a gradului de prelucrare.
Programe de calcul "expert"
Programele de monitori%are a constructiilor se pot pre%enta i sub
forma evoluatd, prin elaborarea unui program soft, denumit „expert".
A fost pusa problema, foarte importanta pentru constructiile cu
grad mare de risc, de diagnosticare in timp real a starii constructiei, in
ca%ul in care apar citiri ce depa esc pragurile prestabilite pentru parametrii
importanti.
Se pune problema competentei personalului de supraveghere, in
ceea ce prive te evaluarea riscului potential, asociat cu citirile anormale,
dacd sistemul de culegere a datelor nu este prevd%ut cu programe soft de
averti%are i alarmare.
Corelarea masurdrilor i evaluarea importantei relative i impactului
real produs de depa irea unor valori, evidentiate prin citirea on-line, pot
duce la intar%ierea masurilor privind asigurarea sigurantei constructiei.
 Programul expert sintetizeaz~ datele obfinute ~i le introduce intr-un
model matematic complex, care utilizeaz~ tehnicile informafionale ~i
este bazat pe cunoctintele expertilor, astfel incezt gradul de deteriorare
ci sigurantii a unei constructii este diagnosticat cu precizie, la nivelul
de cunoctinte al expertilor.
Ca exemplu de program de calcul speciali%at pentru monitori%area
constructiilor este programul Mistral, utili%at in Italia si Franta. Programul
a fost creat, initial, pentru monitori%area barajelor si extins apoi la alte
categorii de constructii cu risc ridicat.
In Italia, este folosit intens la monitori%area monumentelor si
ansamblurilor de monumente istorice (Domul din Florenta, Catedrala San-
Marco din Venetia, Turnul din Pisa, Catedrala din Milano etc.).
Programul are scopul de a face, in timp real, o parte din evaluärile
privind siguranta structurii, care, p-nä la aplicarea lui, se fäceau de cätre
experti, dupä un interval de timp. Se reali%ea%ä, astfel, o importantä
economie de timp in luarea deci%iilor.
Programul interpretea%ä semnalele provenite de la un sistem
automat de monitori%are, care cuprinde un mare numär de traductoare si
dispo%itive de mäsurä cu care au fost echipate constructiile in cursul
supravegherii, inainte si dupä reabilitare. Sunt verificate si validate datele
obtinute de la controlul on-line, comparandu-se cu valorile de referintä
(determinate, asa cum s-a arätat la descrierea functiilor sistemului de
mäsurä complex) si corelandu-le cu alte date din sistem. In acest mod,
se filtrea%ä anomaliile primare provenite de la sistemul de culegere a
datelor, selectandu-se semnalele care depäsesc limitele, furni%and
explicatii, evaluand comportarea structurii si punand in evidentä situatiile
cu adevärat critice, in care trebuie sä se ia deci%ii urgente.
Sistemele expert sunt, deci, instrumente de lucru perfectionate
pentru monitori%area constructiilor cu risc ridicat, indeplinind cerintele
unei supravegheri complete, eficiente si operative.
XV.6. Elaborarea de normative si standarde
Elaborarea de normative, standarde, coduri, recomandäri si ghiduri
privind investigarea si monitori%area constructiilor este necesarä pentru
introducerea sistemului international de calitate in acest domeniu.
Astfel, este posibilä reali%area unor bänci de date la nivel
international, care presupune comparabilitatea datelor de la incercäri,
experti%äri si cele privind monitori%area constructiilor importante, cu grad
ridicat de risc.
 XV.7. Aplicarea metodologiilor de
diagnosticare si monitorizare la
constructiile degradate cu caracter de
monument istoric
Problema restaurärii monumentelor istorice a fost pusä arhitectilor
i constructorilor chiar din secolele trecute, dar a cunoscut, pe plan
international, numai in ultimele decenii, o abordare sistematicä i obiectivä,
fäcandu-se progrese rapide i substantiale in aceastä directie.
In etapa anterioarä, re staurarea monumentelor era urmäritä
preponderent din punct de vedere arhitectonic, avand ca scop principal
transmiterea mesajului cultural i istoric; stabilitatea i siguranta lor
structuralä erau considerate ca un obiectiv secund.
In pre%ent, contributia ingineriei structurale la reabilitrea
monumentelor istorice a devenit foarte importantä i constituie ba%a unei
cunoa teri sistematice i a unei reabilitäri corecte i complete.
Din acest punct de vedere, ingineria structuralä utili%ea%ä, in studiul
unui monument i in proiectarea sistemului säu de restaurare, noi metode
de investigare, sisteme complexe de monitori%are, sisteme informationale,
modele matematice, noi dispo%itive, noi tehnologii de reabilitare.
Campul de actiune este foarte vast i diversificat, iar modalitätile
de abordare foarte variate, dar problemele la care trebuie, in primul rand,
sä se räspundä, sunt :
evaluarea nivelului de
sigurantä a constructiei i
deci%ia efectuärii de
interventii;
modalitatea de efectuare a
interventiei i tehnologia
corespun%ätoare, avand
in vedere tripla cerintä a
reabilitärii:
alterarea cat mai
micä a conceptiei
originale;
asigurarea sigurantei
i durabilitätii;
monitori%area
comportärii clädirii
dupä actiunea de
reabilitare.
Atingerea simultanä a acestor obiective, sarcinä destul de complexä
i pentru constructiile de datä recentä, devine deosebit de complicatä in ca
%ul monumentelor istorice.
Pe de altä parte, din punctul de vedere al anali%ärii structurii, de
mai multe generatii, ingineria structuralä a de%voltat metode de anali%ä i
de calcul ba%ate aproape exclusiv pe proprietätile betonului i ale otelului.
A fost neglijat studiul, cu mijloacele de investigare ale tiintei
contemporane, al structurilor i materialelor traditionale. Atunci cand a
fost abordat domeniul reabilitärii monumentelor istorice, s-a observat cä
metodele de anali%ä i calcul utili%ate curent pentru constructiile moderne
nu erau aplicabile la structurile traditionale. Metodele de anali%ä i
cuantificare a solicitärilor, de i ba%ate pe legile mecanicii i staticii, nu
erau aplicabile in acest ca%. Este indispensabil a se utili%a cuno tinte
aprofundate asupra structurilor vechi, asupra materialelor de
construclie i finisare tradilionale, asupra metodelor vechi de punere in
opera.
De asemenea, este necesar sä se pund la punct metode de
investigare i de calcul mai bine adaptate structurilor i metodelor
tradilionale, avand in vedere ca problemele care se pun tehnicii de
incercare i mäsurare diferd din multe puncte de vedere de problemele
puse de construcliile moderne, pentru care au fost stabilite.
Investigärile experimentale extinse, cu metode cat mai bine adaptate
caracteristicilor construcliilor vechi, incercarile i masurarile in situ ,
aplicate monumentelor istorice, au urmätoarele finalitäli:
stabilirea configuraliei exacte a elementelor structurale;
diagnosticarea starii construcliei, prin stabilirea starii de siguranlä
structurald, a parametrilor critici, din acest punct de vedere, a
evoluliei in timp a degradärilor i fenomenelor periculoase, a
punctelor in care trebuie aclionat pentru reabilitarea
elementelor de re%istenla structurald;
stabilirea caracteristicilor materialelor i modificarii lor in
timp;
supravegherea evoluliei i modificarilor construcliei in
timp, in scopul evaludrii stabilitälii;
monitori%area comportarii in timp a construcliei, in
timpul i dupd acliunea de reabilitare, urmärindu-se:
eficienla reabilitarii;
semnalarea
necesitalii unor noi
intervenlii;
colectarea de date
privind comportarea
normald a
construcliei, in toate
situaliile care apar in
existenla sa. Aceste
date sunt de maxima
importanlä la:
stabilirea
valorilor care
indica, o devialie
de la
comportarea
normald, in
vederea
semnali%ärii i
luarii de
 masuri;
diagnosticarea
starii
monumentului,
in continuare, pe
ba%a evoluliei
principalilor
parametri i a
degradarilor
neremediabile.
Din punctul de vedere al legislaliei existente la noi in lard, Normativul
P130/1997- Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
construcliilor i Regulamentul privind urmtrirea comportarii in timp a
construcliilor prevad obligativitatea instituirii unei inspeclii extinse i a unei
urmäriri speciale pentru construcliile cu deteriordri semnificative sau cu
evolulie periculoasä, ceea ce este ca%ul cu majoritatea monumentelor istorice
luate in considerare pentruacliuni de pre%ervare i reabilitare.
In ca%ul monumentelor istorice, se pun anumite probleme speciale,
care necesita o mare grijä privind diagnosticarea i monitori%area starii lor.
Restaurarea sau acliunile de pre%ervare sunt f#cute cu minimum de
intervenlie asupra construcliei, atat in scopul pastrarii elementelor origi-
nale, cu valoare istoricä i culturalä, cat i, cum este de multe ori ca%ul, din
cau%a urgentei interventiei i a factorului economic. Acest fapt trebuie
compensat printr-o grij ä deosebitä pentru urmärirea evolutiei, in continuare,
a monumentului i colectarea unui numär maxim de date privind com-
portarea constructiei in timp. Principalele scopuri ale acestei actiuni sunt:
detectarea din timp a unor evolutii sau avarii periculoase
pentru starea constructiei — mäsuri operative de remediere
(este cunoscut faptul cä remedierea in stadiul incipient al unui
fenomen nedorit este mult mai avantajoasä din punct de
vedere economic);
obtinerea de date cat mai numeroase i concludente
privind comportarea i evolutia constructiei, date care,
de multe ori, lipsesc la stabilirea proiectului initial de
restaurare, deci i posibilitatea de corectare i
completare a acestuia;
obtinerea de date statistice care sä permitä stabilirea de
valori limita reale care sä caracteri%e%e comportarea
normalä i anormalä a monumentului, in diferite situatii
i solicitäri la care este supus, inclusiv cele climatice i
accidentale; datele statistice sunt indispensabile la
reali%area modelului numeric i a sistemului „expert".
In tärile avansate, monumentele istorice cu valoare mare i probleme
complexe de pre%ervare sunt echipate cu sisteme automate de monitori%are
a principalilor parametri responsabili de siguranta constructiei. Urmärirea
evolutiei acestor parametri se face in corelare unii cu altii i in corelare cu
factorii de mediu i cu alti factori exteriori, cu mare influentä asupra
constructiei.
Metoda cea mai adecvatä de monitori%are a unui monument este
prin control on-line i prelucrare a datelor in timp real, prin conectare la
un sistem evoluat de calcul.
Traductoarele i dispo%itivele de mäsurä, descrise in capitolul anterior,
sunt conectate prin cabluri de mäsurä individuale la „cutii de jonctiune "
manuale i automate, care centrali%ea%ä mäsurärile. Printr-un cablu multifilar
de mäsurä, cutiile sunt conectate la unitätile periferice de achi%itionare a
datelor, care transformä semnalele culese de la dispo%itivele de mäsurä,
conform specificului fiecärui principiu de mäsurä, in semnale numerice
sau de frecventä, apte de a fi transmise prin legäturä radio sau telefonicä la
sistemul central de monitori%are i achi%itionare a datelor.
Sistemul central de achi%itionare a datelor este conectat la un sistem
de calcul performant, care, pe ba%a unui sistem „expert" speciali%at,
stabile te diagnosticul constructiei.
In continuare, pre%entäm cateva ca%uri de monitori%are a unor
monumente istorice importante prin echiparea lor cu un sistem automat
de culegere a datelor.
 * Domul lui Brunelleschi dinFlorenta.Pentrumonitori%areamonumentului,
in 1987, a fost instalat un sistem automat, care culege date de la 165 de traductoare
montate pe dom.
Masurdrile se execute de 4 ori pe %i.
* Basilica San Marco din Venetia. Sistemul a fost instalat in anul 1991 i
supraveghea%a urmatorii parametri:
—deschidereaprincipalelor fisuri in stalpi (8 deformetre), mi carearelativa ori
%ontald a stalpilor (11 extensometre cu ba%a mare), inclinarea elementelor
verticale ale structurii (4 inclinometre), temperaturile interne i externe (5
traductoare de temperaturd ), tasareaverticald a solului de fundatie (3 dispo%itive
de tasare cu ba%a mare-hidraulice), variatia pan%ei freatice (3 pie%ometre).
* Catedrala i turnurile din Pavia. Sistemul complex, cu centrali%are prin
radio, contine urmätoarele aparate de mdsura: deformetre automate pentru
urmarirea variatiei fisurilor semnificative, pendule i telecoordimetre pentru
urmarirea deplasdrilor globale ale domului Catedralei i varfurilor turnurilor,
dispo%itiv optic automatpentru masurarea deplasarilorplanimetrice ale domului
Catedralei, dispo%itiv de masurare a tasdrilor ba%at pe vase comunicante
(nivomatic), pentru urmärirea tasdrilor fundatiilor la coloanele domului,
traductoare de deformatii pentru efortul in lanturile instalate intre 2 stalpi ai
catedralei, dilatometre cu coarda vibrant-a pentru mäsurarea deformatiilor in
peretii turnurilor i in coloanele Catedralei, dispo%itivepentrumasurarea factorilor
de mediu: pie%ometre, termometre inglobate, aparaturd meteo pentru a urmari
temperatura %iddriei, radiatia solard, vantul, nivelul apei freatice.
* Catedrala din Mexico. Au fost instalate un mare numar de aparate
pentru monitori%area deplas#rilor structurii: inclinometre electronice pentru
mäsurarea inclindrii coloanelor, la diferite inaltimi, cu masurari bilunare,
fisurometre pentru verificarea dimensiunilor i po%itiei principalelor elemente
structurale (verificare lunard), 312 traductoare de deformatii montate in tubatiile
verticale, pentru evaluarea preluarii eforturilor de turnuri, 12 inclinometre de
mare sensibilitate pentru inregistrarea continua a mi carii punctelor critice ale
acoperi ului, coloanelor i pardoselii, urmtrindu-se aparitia unor mi cäri
nea teptate. De asemenea, a fost instalata aparatura, pentru inregistrarea
continua a mi c#rilor coloanelor i schimbärii formei arcelor ipentru urmarirea
eforturilor in anumite coloane i pereti prin sistemul „flat-jack".
*Turn de inaltime mare (echipare tip, utili%ata la castelul San-Angelo
din Roma, biserica San Paragorio din Noli, biserica San
Loren%o Maggiore din Napoli) — fig.5.
Sunt conectate la statia automata urmätoarele traductoare
electronice cu telemäsurd: fisurometru electric, pendul, inclinometru fix,
dispo%itiv de tasare cu nivel, extensometru, pie%ometru, sondä de
temperaturd i umiditate.
 Determinarea directd in situ a eforturilor in
ziddrie prin metoda „flatjack"
1)Echipament pentru compensarea eforturilor
(presa plata, pompa hidrulicd, manometru)
2)Baze extensometrice
3)Deformetru mecanic

Figura 1. Aplicarea metodei „flatjack" la dignosticarea turnului din Pisa

 Figura 2. Monitorizarea inclin5rilor

Figura 3. Dispozitiv nivomatic

pentru determinarea tas5rilor
diferentiale
295 239
Figura 5. Schema de echipare a turnului unui moment istoric in vederea
monitorizArii comportArii in timp
 BIBLIOGRAFIE

1.* * * Directives Européennes sur les Produits des Constructions

- Documents Interpretatifs, CSTB, France, 1994.
0.S.Tologea, Problemeprivindpatologia si terapeutica construc(iilor,
Editura Tehnicd, 1976.
1.St.Bdlan, V.Cristescu, I.Cornea, Cutremurul de pamant din
Romania de la 4 martie 1977, Editura Academiei, 1982.
2.W.Allen, The pathology of modern building , Building research
and information, volume 23, number 3, 1995.
3.D.Georgescu, Aspecte privind durabilitatea construc(iilor din
beton armat, tezd de doctorat,UTCB, 2000.
4.*** Isolation thermique de l'habitat existant, CSTB, France,
1983.
5.S.Tologea, Accidente si avarii in construc(ii, Editura Tehnicd,
1980.
6.L.Manolache, Durabilitatea finisajelor fa(adelor cladirilor, tezd
de doctorat, UTCB, 1999.
2.L.Cr5ciunescu,E.Popa, Materiale de construc(ie (curs), UTCB,
1995.
7.A.Popescu, Biodeteriorarea construc(iilor, tez' de doctorat, UTCB,
1999.
0.Comportarea in situ a construc(iilor-Materialele
conferin(ei na(ionale 1994,1996.
0.P.Mazilu, P.Popescu, R.Agent .a., Expertiza tehnica privind
cauzele prabusirii Centrului de Calcul MTTc la cutremurul din 4 martie
1977.
1.M.Teodorescu, Tehnologia lucrarilor de Intre(inere, repara(ii
si consolidari (curs), UTCB, 1996.
8.P.Popescu Metodologii si tehnici experimentale in studiul starii
de eforturi si deforma(ii ale elementelor si structurilor din beton armat,
tezd de doctorat, UTCB, 1997.
2.D.Viespescu, P.Popescu, A.Cambureanu, M.Platon,
Tehnologia lucrarilor din beton precomprimat, Editura Tehnicd, 1979
9.I.Tertea,T.Onet, Verificarea calita(ii construc(iilor din beton
armat si beton precomprimat, Editura Dacia, 1979.
3.I.Teoreanu, V. Moldovan, L.Nicolescu, Durabilitatea
betonului Editura Tehnicd, 1982.
0.I. Rddoi, Introducere in coroziunea si protec(ia metalelor,
Editura Facla, 1982.
 19.I. Pepenar, Analiza unor construc(ii degradate
datorit:l fenomenului de coroziune referat INCERC, 1995.
20.C.Dalban, M.Paunel, Ghid deproiectare, executie ~i exploatare
(urm:lrire, interventii) privind protectia Impotriva coroziunii constructiilor
din otel. Principii de proiectare pentru asigurarea rezisten(ei la coroziune a
construcfiilor din ofel. Indicativ GB 035 / 1998, in Buletinul
Constructiilor , vol. 5.1999.
0.Legislafie privind calitatea in cons tructii , urm:lrirea
comport:lrii construcfiilor, in Buletinul Construcfiilor, 1995 - 2000.
21.P130/1997- Normativ privind urm:lrirea comport:lrii in timp
a construcfiilor.
22.Salvaneschi, Lazzari, Diagnostic Reasoning in Monitoring of
Civil Engineering Structures, IABSE, Bergamo, 1995, p. 187
24 Y.G.Diab, - Expert System Application to Building Maintenance ,
IABSE, San Francisco 1995, p.1339.
25.A. Vann, J.Davis, Monitoring Instrumentation Fault Diagnosis
and Data Interpretation, IABSE, Bergamo, 1995, p. 147.
26..J.Rhazi, Y.Kharrat, Sonic Tomography Analysis of Concrete
Structu res, IABSE, San Francisco, 1995, p.183.
27.S.Matthews, F.Tsui, Radar Inspection ofStructures , IABSE,San
Francisco, 1995.
28.M.Chandoga, A.Jarosevici, Reliable methodfor long-therm
monitoring prestressed concrete structures, Civil Infrastructure Systems
for next century: a global partnership in research (Cracow, Poland,
October 1996), p.71.
30.N. Kratulovic, Opara, Non-destructive Testing of High
performance Composites, C urrent State and Future Needs - a global
partnership in research (Cracow, Poland,October 1996), p.111.
31.S.Lancini, R.Menga M.Vavassori, Automatic Diagnosis
ofAnomalous Structural Behavior IABSE Symposium, Rome, 1993,
p.123.
32.G.Bartoli, C.Blasi V.Gusella, Monitoring of the Brunelleschi Dome
IABSE, Symposium, Rome, 1993, p.213.
33.P.Puchelis, V.Jocubaitis, Stress Assessment of Reinforced
Concrete Structures with Cracks . IABSE, Copenhagen, 1993, vol.6,
p.141.
34.S. Thomasen, Maintenance Techniques for Historic Building
Facades , IABSE, Helsinki, 1988,p. 295.
35.H. Kaasinen, Condition Assessment ofFacades with Infrared
Camera , Helsinki, 1988,
36.A.Chiarugi, M.Fanelli, G.Giuseppetti, Diagnosis and
Strenghthening ofthe Brunelleschi Dome , IABSE Symposium, Rome,
1993, p.441.
37.M.Ballerini, M.Piazza, Evaluation of Structural behavior by in-
situ Dynamic Tests, IABSE Goteborg, 1993, vol. 69, p.189.
38.I.Mocanu,Analiza Experimental:la Tensiunilor, Editura Tehnic5,
Bucure'ti 1977.
39.M.Desjardins, Les Capteurs de mesure, La Documentation
Francaise, Paris, 1975.
 Redactor: Constantin FLOREA
Tehnoredactor: Georgiana GIRJOI
Coperta: Stan BARON

Bun de tipar: 12.07.2010; Coli tipar: 15,25

Format: 16/61x 86

Editura Fundatiei Romania de Maine

Bulevardul Timisoara nr. 58, Bucuresti, Sector 6
Tel./Fax 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: editurafrm@yahoo.com