9/30/2019 Reguli de bună practică pentru ancorarea barelor grinzilor în nodurile grindă-stâlp - Encipedia

Figura 4. Întoarcerea „dublă” a ciocului in nod și prelungirea ciocului in afara nodului

Figura 5. Lungimea de ancorare conform ACI318 și ACI352

ACI-352 (2002) recomandă ca în cazul structurilor solicitate ciclic în domeniul postelastic, ancorajul barelor în noduri să se facă
întotdeauna prin ciocuri simple (standard) sau utilizând dispozitive mecanice de ancorare. Lungimea de ancorare se
calculează în funcție de diametrul barei, tipul de oțel, clasa betonului și suprarezistenţa oțelului așteptată să se mobilizeze în
zonele plastice. Valori minimale pentru lungimea de ancorare dreaptă, ldh, sunt 15 cm sau 8dbl, unde dbl este diametrul barei
care se ancorează. Lungimea de ancorare dreaptă, ldh, se măsoară de la secțiunea critică, (secțiunea de capăt a grinzii) până
la tangenta la cioc orientată perpendicular pe axa barei (Figura 5). Valori informative pentru lungimea de ancorare calculată
pentru o bară φ25, din oțel S500, ancorată într-un nod seismic sunt prezentate în tabelul 1. Suplimentar, se adaugă lungimea
ciocului standard îndoit la 90º definit în ACI-318 (2011) egală cu 12φ dincolo de zona de racordare. Raza de racordare pentru
bare cu φ<25 mm este de 6φ. Se observă că prin aceste specificații, lungimea ciocului este fixă și nu depinde de distanța
dintre secțiunea critică și poziția acestuia.

Dacă armăturile din grindă sunt dispuse pe mai multe rânduri, întoarcerea barelor de pe fiecare rând în parte se poate face în
planuri diferite pentru a îmbunătăți condițiile de betonare (Figura 1, b). Distanța între planurile verticale trebuie să fie mai mică
de 3dbl (ACI 352).
Barele trebuie întoarse întotdeauna în interiorul miezului confinat al nodului, cât mai departe de secțiunea critică, pe fața
nodului opusă față de secțiunea critică dar în interiorul etrierilor orizontali din nod. Întoarcerea barelor în afara etrierului
perimetral (Figura 6, a) nu este permisă întrucât în lipsa armăturii transversale barele supuse la efort pot expulza acoperirea cu
beton a stâlpului și ancorajul se pierde. Această modalitate de cedare se produce în cazul stâlpilor cu secțiune transversală de
dimensiune redusă în raport cu diametrul barelor ancorate.
Întoarcerea barelor din grinzi trebuie să se facă întotdeauna către centrul nodului în care se ancorează. Întoarcerea în direcție
opusă, către exteriorul nodului (Figura 6, b), nu permite mobilizarea eficientă a mecanismului de diagonală comprimată în nod.
În plus, prezența barelor întoarse la capetele stâlpilor, în zonele plastice potențiale, perturbă, într-o oarecare măsură, valorile
momentelor capabile ale acestora cu efecte asupra poziției zonelor critice și asupra forțelor tăietoare din stâlp și din nod.
www.encipedia.org/articole/proiectare/structuri-din-beton-armat/aplicarea-codurilor-de-proiectare/reguli-de-buna-practica-pentru-ancorarea-barelor-gri… 3/11