BETONUL ÎN

FUNDAŢII
 Pardoseli industriale
Pardoseala reprezintă un element de construcție complex
aplicat pe partea superioară a planșeelor sau direct pe pământ, cu rolul
de asigura circulația, comfortul și destinația încăperii.

Suprastructura este formata din stratul de finisare, dala de

beton si folia despartitoare (folie de polietilena).
Infrastructura pardoselii este formata din stratul suport si
terenul de fundare.
 Pardoseli industriale

- pe toata suprafata pardoselei se elimina intreg stratul vegetal (  20cm )

- in cazul in care se constata existenta unei zone umezite pamantul din acea zona
se va indeparta si inlocui cu pamant curat rezultat din excavatii sau ballast.Intreaga
umplutura de pamant se va compactal.In cazul in care grosimea acestor strate este mai mare
de 70-100 cm se recomanda ca zona umezita sa se consolideze cu un blocaj de piatra (100-
300mm)

- in general se impune compactarea terenului natural cu utilaje vibrocompactoare;

 Pardoseli industriale
• Pardoseli cu incarcari normale :
- coeficientul de pat minim : K x  0.06 N / mm 3 ;

- modul de edformatie liniara E v 2  125 MN / mm 2; ;

- Raportul Ev 2 / Ev1  2.2

• Pardoseli cu incarcari mari :

- coeficientul de pat minim : K x  0.1N / mm 3 ;

- modul de edformatie liniara E v 2  160 MN / mm 2; ;

- Raportul Ev 2 / Ev1  2.2

Pardoseala de beton se va executa cu respectarea urmatoarelor recomandari :

- Clasa minima de beton este C30/37 cu a/c  0.5 ; ciment CEM 32.5 ;
- Nu se vor utiliza cimenturi cu priza rapida ;
- Se va utiliza armarea dispers acu fibre de otel si/sau plase sudate ........
- Grosimea placii (d) trebuie sa se situeze in inervalele 14<d<26 cm ;
- Se vor prevedea rosturi de dilatare si de turnare.Rosturile de turnare se vor
prevedea functie de posibilitatea de turnare a betonului.Ele se prevad pe toata
inlatimea placii si se vor prelucra pentru a asigura continuitatea placii.
 Pardoseli industriale
Rost de turnare

In zona rostului de turnare armatura de continuitate se va dispune pe reazeme

 Pardoseli industriale
Rost de dilataţie

Dupa turnarea placii, rostul de turnare se va umple (la 80 zile) cu SIKAFLEX in prima
faza sau SIKADUR dupa consumarea contractiei.
Rosturile de contractie se executa dupa executarea placii, pe o adancime de
1/3 din inaltimea placii la o durata de maxim 4 ore.
 Pardoseli industriale
Rost de dilataţie (contractie)

Un factor important in proiectarea pardoselilor industriale este distanta dintre

rosturile de contracție. Aceste rosturi sunt prevăzute pentru a permite contracția betonului,
în cazul în care ele nu s-ar executa betonul ar fisura, deoarece forțele de contracție pe
timpul prizei și uscării betonului pot fi mult mai mari decât rezistența la întindere a acestuia.
În general în cazul unei pardoseli rosturile de contracție se dispun la o distanță de 6m.

Rosturile de contracție se dispun pe o adâncime de 1/3...1/2 din grosimea dalei și

au o lățime între 5-6mm.

Se recomanda ca marimea panourilor determinate de rosturile

de turnare sa nu depaseasca urmatoarele valori :
- pentru turnare in aer liber L  6m sau L  33 xd
- Pentru turnare in hale deschise L  8m ;
-Pentru turnare in hale inchise L  12 m ;
Dar in nici un caz latura panourilor nu trebuie depaseasaca valoarea de 60xd.
 Pardoseli industriale
Proiectarea pardoselilor industriale

 După ce s-a stabilit distanta la care se vor tăia rosturile de contracție se va

trece la proiectarea pardoselilor industriale. In calculul static se va modela o
placă având dimensiunile stabilite anterior (6x6m) pe care se vor aplica
încărcări cu ajutorul cărora se vor realiza combinațiile de încărcări. Se vor
face verificări la SLU si la SLS.

 Parametrii utilizați in calcul static sunt:

 Grosimea pardoselii;
 Clasa betonului utilizat la realizarea pardoselii;
 Încărcările care acționează pe pardoseala;
 Modulul de deformație liniara al stratului suport.
 Pardoseli industriale
Proiectarea pardoselilor industriale
Parametrii utilizați in calcul static

 Grosimea pardoselii:
 In funcție de încărcările aplicate pe pardoseala grosimea poate varia intre 18-30cm.
 Clasa betonului utilizat la realizarea pardoselii:
 In general se folosește clasa C25/30, însă se pot utiliza si clase mai mari pentru
cazul in care in pardoseala apar solicitări mari.

 Încărcările care acționează pe pardoseala:

 Încărcare uniform distribuita;
 Încărcarea transmisa de motostivuitor;
 Încărcarea transmisa de camion;
 Încărcări punctuale (echipamente).

Pe lângă încărcările enumerate mai sus trebuie luate in considerare si tensiunile din
contracție si din diferența de temperatura dintre cele doua fete ale pardoselii.
 Pardoseli industriale
Proiectarea pardoselilor industriale
Modulul de deformatie liniara al stratului suport

 Metodele de verificare a compactarii conform normativelor in vigoare sunt:

 Încercarea Proctor.
 Încercarea cu placa statica conform STAS 8942/3-90;
 Încercarea cu placa statica conform STAS 2914-4/89;

Pe lângă acestea se mai utilizează si încercarea cu placa statica conform DIN 18134,
ONORM B 4417 si încercarea cu placa dinamica (Zorn).

In general se folosește încercarea cu placa statica conform DIN 18134 si se calculează

modulul de deformație liniară ,Ev în funcție de curba de presiune-tasare obținută atât la
primul ciclu de încărcare (Ev1) cât și pentru al doilea ciclu de încărcare (Ev2).
 Pardoseli industriale
Proiectarea pardoselilor industriale
Calcul static

 Utilizând încărcările definite anterior se vor stabili combinațiile de încărcări, iar

cu ajutorul programului de calcul se vor determina momentele maxime pe cele
doua direcții M1-1, M2-2 (SLU, SLS).

Raft amplasat la colt, la margine si la Raft + motostivuitor +

mijlocul tramei + inc. utila inc. utila
 Pardoseli industriale
Proiectarea pardoselilor industriale
Calcul static

 Utilizând încărcările definite anterior se vor stabili combinațiile de încărcări, iar

cu ajutorul programului de calcul se vor determina momentele maxime pe cele
doua direcții M1-1, M2-2 (SLU, SLS).

Camion amplasat la colt, la margine si la

mijlocul tramei + inc. utila

Motostivuitor amplasat la colt, la Raft + motostivuitor + camion+ Camion amplasat la colt, la

margine si la mijlocul tramei + inc. inc. utila margine si la mijlocul tramei +
utila inc. utila
 Pardoseli industriale
Proiectarea pardoselilor industriale
Calcul static

 Combinațiile de încărcări se vor face astfel încât sa fie surprinse cele mai
defavorabile situații din care vor rezulta cele mai mari momente in pardoseala.
 Din calculul static se iau astfel cele mai mari momente pe ambele direcții,
pentru cel mai defavorabil caz gasit.

Diagrama de moment M1-1 Diagrama de moment M2-2

 Pardoseli industriale
Proiectarea pardoselilor industriale
Calcul static

 Utilizând momentele determinate din calcul static se verifica conditia:

 Unde:

 In cazul in care relația este verificată, pardoseala industriala va fi realizata doar din
beton simplu.

 Daca rezistenta la întindere a betonului este depășita, pardoseala va fi armata cu

fibre metalice/polipropilena sau cu plase sudate. In cazul in care momentele sunt
mari se poate sa fie necesara folosirea atât a fibrelor cat si a plaselor sudate.
 Betonul impermeabil
Structurile din beton rezistent la penetrarea apei - denumite în mod curent
structuri din beton impermeabile - au câștigat din ce în ce mai multă importantă în
ultimii ani.

Betonul impermeabil este acum folosit pe scară largă la clădiri, construcții

industriale, lucrări de inginerie civilă și structuri hidrotehnice. În structurile de
acest tip, elementele de beton portante au rol și de barieră impermeabilă.

Betonul impermeabil prezintă diverse avantaje fată de izolarea clasică, cu

membrane impermeabile. în cele mai multe cazuri, construcția este simplă și clar
configurată.

Nu sunt necesare asamblări speciale pentru a preveni alunecarea membranei

externe. în plus, când apar totuși scurgeri, punctul de pătrundere al apei are
legătură cu cedarea materialului de construcție.

Punctele slabe ale acestor structuri tind însă să fie rosturile. Este deci necesar ca
proiectanții și constructorii să aibă grijă sporită și să respecte cele mai bune
practici la detalierea și etanșarea rosturilor pentru a se asigura un nivel
satisfăcător de impermeabilitate.
În afară de punerea necorespunzătoare în operă a betonului, alte cauze comune
ale apariției infiltrațiilor în structurile de beton impermeabil mai sunt specificarea
unor sisteme de etanșare a rosturilor sau instalarea lor necorespunzătoare.
 Betonul impermeabil
Sistemele de etanșare a rosturilor prezintă uneori diferențe importante în ceea ce privește
mecanismele de impermeabilizare și funcționalitate, suprafețele de aplicare, condițiile
inițiale pentru aplicare și utilizare, cerințele speciale pentru cofraje, condițiile privind mediul
la aplicare, durabilitatea și performanțele în timp, sensibilitatea la manipulare
necorespunzătoare, calificarea necesară a celor care execută lucrările.

De exemplu, la sistemele poziționate central - cum ar fi sistemele de etanșare submetalice

acoperite sau sistemele de etanșare flexibile interne - cu cât este mai mică înălțimea tolei,
cu atât este mai mare probabilitatea instalării greșite sau imprecise, ducând la infiltrări de
apă. Este prin urmare esențial ca proiectantul și, în unele cazuri, executantul lucrării să
verifice adecvarea sistemului de etanșare a rosturilor.

Trebuie de asemenea acordată atenția cuvenită detalierii tuturor rosturilor și penetrărilor, pe

lângă ceilalți mulți factori importanți în proiectarea structurilor rezistente la penetrarea apei -
incluzând tipul de beton, dimensiunile elementelor structurale, poziționarea armăturii și
controlul fisurării (prevenire, pregătirea pentru etanșare permanentă sau limitarea
deschiderii fisurilor).
Astfel se poate asigura turnarea fără defecte a dalelor de pavaj din beton, alcătuirea
corectă a rosturilor de turnare și a celor executate ulterior (de control al fisurării) respectând
controlul calității necesar. Alcătuirea armăturii nu trebuie să împiedice nici instalarea
sistemului de etanșare a rosturilor, nici turnarea fără defecte a betonului.
În nici un caz nu trebuie specificat conceptul de impermeabilizare a rosturilor la locul
executării lucrării „pe măsură ce avansează operația”. Trebuie dezvoltată o soluție
detaliată integrală de către proiectant într-o fază cât mai incipientă a proiectului.
 Betonul impermeabil
Principalele probleme care trebuie considerate de către echipa de proiectare:

▪ Unde trebuie amplasate rosturile de dilatație și de turnare?

▪ La ce intervale trebuie „tăiate” rosturile de control al fisurării?

▪ Ce sistem trebuie folosit pentru etanșarea rosturilor de dilatație?

▪ Ce sistem trebuie folosit pentru etanșarea rosturilor de turnare?

▪ Ce dimensiuni trebuie specificate în fiecare caz în parte pentru tolele flexibile sau de
metal?

▪ Cum se pot prevedea sistemele de etanșarea a rosturilor de dilatație și turnare cu

conexiuni etanșe?

▪ Sunt necesare modificări ale armării betonului în zona sistemului de etanșare a rostului?

▪ Este necesar un soclu la îmbinarea dintre placă și perete?

▪ Armătura prevăzută permite compactarea corespunzătoare a betonului?

 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi:
Ca regulă generală, responsabilitatea pentru planul de amplasare detalierea rosturilor
cade în seama inginerului de structuri, care se va consulta cu constructorul şi clientul.
Distanța între rosturi depinde de un număr mare de factor printre care:

▪ Tipul pământului în care se execută fundația

▪ Deplasările anticipate ale structurii
▪ Tipul și configurația fundației structurii/clădirii
▪ Programul de execuție și ordinea de betonare
▪ Geometria structurală
▪ Armarea betonului
▪ Evoluția temperaturii betonului

Se face o diferențiere din punct de vedere al funcției între rosturile de execuție (denumite și
„rosturi de zi”), rosturile de dilatație (mișcări ciclice) şi rosturile false (denumite și de control
sau de contracție)
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi:

Tipul rostului Comentariu

Rost de Rost format între dalele de beton, marcând o

execuție întrerupere a operațiunilor de betonare;
armătură continuă.

Rost de Rost format cu spațiu între suprafețele de

dilatație beton, permițând deplasări relative pe o anumită
direcție; armătură întreruptă.

Rost de Rost care separă elemente structurale pe toată

contracție pe adâncimea lor, permițând contracția (la
toată deschiderea rostului) și transmiterea forțelor de
adâncimea compresie în cazul dilatării; armătură întreruptă.
Rost fals Parte a unui element structural cu suprafața
secțiunii redusă cu cel puțin 1/3 din grosimea
totală; armătură redusă sau discontinuă prin
secțiunea redusă, în cazul în care nu este
necesară continuitatea structurală cu pereții
alăturați; deplasările (fisurile) permit descărcarea
eforturilor datorate acțiunilor termice, sau
contracțiilor (prevenirea fisurărilor necontrolate).
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de execuție

Regulă generală: Rosturile să fie clar poziționate, liniare și fără deviații

Construcție subterană cu pereți Construcție subterană cu pereți

și plăci continue (favorabil) și plăci continue (nefavorabil)

Protecție a structurii(favorabilă)

Protecție a structurii(nefavorabilă)
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de execuție

Exemple de practică greșită

Sistem de etanșare cu Spărtură în sistemul de etanșare a rosturilor

discontinuitate la îmbinarea barierei
orizontale cu cea verticală
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de execuție

Exemple de practică greșită

Suprafața de rost necurățată Rost de execuție “necontrolat” format

corespunzător (lapte de ciment) prin turnarea în exces
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de execuție

Exemple de practică greșită

Rost de execuție rezultat ca

urmare a unui nivel scăzut
al executanților

Rost de execuție neplanificat rezultat

din turnarea în exces
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de execuție

Etanșarea rosturilor

Tolă de etanșare internă a rostului

flexibilă sau metalică (cu devierea
armăturilor)

Rost de îmbinare cu tolă flexibilă

internă sau externă

Rost de îmbinare combinată

(incastrarea aprox. 3 cm în radier)
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de execuție

Etanșarea rosturilor

Sistem de etanșare cu furtun de Sistem de etanșare tip bandă fixată

injectare sau tolă hidrofilă cu adeziv pe întreaga suprafață
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de dilatație

Etanșarea rosturilor

Tolă de etanșare a rostului internă,

flexibilă sau metalică

Tolă de etanșare a rostului externă,

flexibilă sau metalică

Tolă de etanșare a rostului cu capac

metalic

Ansamblu de tole metalice „retrofit”

Sistem de etansare de tip bandă fixat

cu adeziv
Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi de dilatație
Valori orientative pentru distanțele admise între rosturi de dilatație:

Distanța maximă
Construcţie
recomandată (m)
Radier de Cu suprastructură elastică 30-40
fundație
Cu suprastructură rigidă 15-25
Pentru utilaje 25
Structuri cu mai multe niveluri 25-120
Construcție Cu infrastructură elastică 30-72
etajată
Cu infrastructură rigidă 15-72
Din prefabricate 60-80
Cu elemente structurale protejate împotriva
70
focului
Pereți de Pe strat de pietriş, cu armătură 10-15
sprijin
Pe strat de pietriș, fără armătură <10- 15
Pe stâncă 5-10
Pe beton, fără armătură <5-10
 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi false
Etanșarea rosturilor

Tub de inducere a fisurării pentru

etanșarea rostului fals

Tolă de etanșare exterioară a rostului fals

 Betonul impermeabil
Tipuri de rosturi: Rosturi false
Etanșarea rosturilor

Tolă de etanșare metalică, cu inserție

de separație

Tolă de etanșare metalică incorporată în rostul

fals
Betonul impermeabil
Mecanismele de funcționare a sistemelor de etanșare

Principiul incastrării (tole de de

etanșare metalice)

Principiul caii sinuoase (tole de

etanșare flexibile)

Principiul umplerii cu mortar de injecție

(tuburi de injectare)

Principiul presiunii de contact (tole de

etanșare hidrofile)

Principiul presiunii de contact (tole de

etanșare fixate prin compresiune)

Principiul de adeziune (sisteme de etanșare

de tip bandă fixate cu adezivi)