ECTAREA

10/19/12
SI EXECUTAREA PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE U…

Construct 8D Home Cuprins Cautã < Back

NORME TEHNICE PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA

PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE USOARE CU ADAOSURI DE
CENUSI SI SPUMANTI, PENTRU HALE PARTER

Indicativ C 226-87
Înlocuieste NP 45-86

Cuprins

* DOMENII DE FOLOSIRE
* CONDITII DE PROIECTARE
* CONDITII DE EXECUTIE
* CONDITII DE MANIPULARE, TRANSPORT SI MONTAJ
* PREVEDERI FINALE
* ANEXA 1
* ANEXA 2

1. DOMENII DE FOLOSIRE

1.1. Panourile monostrat, portante sau autoportante, din betoane uşoare realizate cu agregate poroase naturale sau
artificiale şi adaosuri de cenuşi şi spumanţi se folosesc la executarea închiderilor pentru hale parter la:

- construcţii agrozootehnice şi agroindustriale;

- construcţii pentru industria mică, clădiri anexe la hale industriale, case de pompe etc.;

- parapeţi pentru închideri la hale industriale;

- parapeţi pentru închideri la hale industriale; la care în prezent închiderile sunt prevăzute din zidării diverse.

1.2. Panourile monostrat pot fi folosite şi la alte tipuri de construcţii, dacă se justifică din punct de vedere termotehnic
şi tehnico-economic, comparativ cu soluţiile de închideri pe care le înlocuiesc.

1.3. În cazul utilizării panourilor monostrat ca elemente portante, domeniul se limitează până la gradul seismic 8
inclusiv.

1.4. Panourile monostrat nu se utilizează în medii cu agresivitate puternică.

[top]

2. CONDITII DE PROIECTARE

2.1. Panourile monostrat se realizează din betoane uşoare cu caracteristici termotehnice îmbunătăţite, utilizând
agregate poroase naturale sau artificiale (scorie bazaltică de Racoş, zgură expandată de Hunedoara, steril de mină
ars de Schitu Goleşti, zgură granulată de Galaţi), cenuşi de centrale termoelectrice şi adaosuri spumante.

2.2. Stabilirea tipului de agregat pentru realizarea betonului şi sursa de cenuşă de centrală termoelectrică se face în
funcţie de amplasamentul
f ile:///E:/c226-87.htm obiectivului la care urmează a fi folosite panourile şi cele mai apropiate surse de agregate
ECTAREA
10/19/12
SI EXECUTAREA PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE U…

funcţie de amplasamentul obiectivului la care urmează a fi folosite panourile şi cele mai apropiate surse de agregate
şi cenuşi din zonă, adoptând pentru beton una din variantele prezentate în tabelul 1*) conform prevederilor din
"Normativul privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare" C 155-81 şi anexele VII-XIII (Buletinul
Construcţiilor nr. 5/1984 şi nr. 7/1986).

2.3. În funcţie de tipul de panou prevăzut, portant sau autoportant, se adoptă pentru beton una din mărcile B 50 sau B
100, conform cerinţelor de rezistenţă şi în baza unei analize a principalilor indici de consum de materiale şi energie
înglobată.

În planşeele 1 şi 2 anexate se prezintă exemplificativ câteva alcătuiri de panouri portante şi autoportante.

2.4. Dimensiunile panourilor nu vor depăşi 6,0x1,50 m pentru panourile orizontale autoportante, respectiv 3,0x5,0 m
pentru panourile verticale.

2.5. Se recomandă să se adopte alcătuiri constructive prin care panourile monostrat din betoane uşoare să fie
amplasate suprateran. Dispunerea panourilor sub nivelul terenului amenajat se poate face până la max. 50 cm, cu
asigurarea unor măsuri de protecţie hidrofugă la partea inferioară, planşa 3*, prevăzute în Anexa 1. Pentru incintele
construcţiilor zootehnice se interzice dispunerea panourilor sub nivelul terenului amenajat.

2.6. Panourile monostrat din betoane uşoare se finisează din turnare pe una sau ambele feţe, cu tencuieli din mortar
de ciment M 100 T de 2 cm grosime, funcţie de clasa de agresivitate a mediului în care urmează a fi folosite, definită
în Anexa 1 din "Instrucţiunile tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane
în medii agresive naturale sau industriale" C 170-87.

*) Tabelul 1 se află la sfârşitul buletinului Construcţiilor nr. 7/87

Planşa 1

TIPURI EXEMPLIFICATIVE DE PANOURI PORTANTE

Planşa 2

TIPURI EXEMPLIFICATIVE DE PANOURI AUTOPORTANTE

Planşa 3

Tipurile de protecţie, funcţie de clasele de agresivitate ale mediului, se prezintă în Anexa 2.

2.7. Grosimea panourilor se stabileşte pe baza unui calcul termotehnic, conform STAS 6472/3-84 "Calculul
termotehnic al elementelor de închidere a clădirilor", ţinând cont de caracteristicile de conductivitate termică specifice
fiecărui tip de beton, precizate în tabelul 1.

Domeniul de utilizare va fi stabilit luând în considerare obiectivul şi destinaţia clădirii, zona climatică în condiţiile
prevăzute de STAS 6472/2,3,6-84 privind condensul pe suprafaţa interioară şi în structura panoului, precum şi de
posibilităţile de asigurare a densităţii aparente a betonului obţinut, pe baza componenţilor acestuia, ce pot fi
aprovizionate de executantul panourilor.

2.8. Armarea panourilor se face funcţie de tipul elementului, natura solicitărilor şi modul de rezemare. Se recomandă
adoptarea unei armături pe conturul panourilor (golurilor) din bare independente legate sau carcase sudate, precum şi
prevederea câte unei plase continue cu ochiuri patrate F 3/100, amplasate spre faţa exterioară şi interioară a
panourilor.

De asemenea, panourile monostrat trebuie prevăzute prin proiect cu armătură corespunzătoare solicitărilor care apar
la decofrare şi manipulare.

2.9. Stratul de acoperire cu beton a armăturii trebuie să fie cel puţin 3,5 cm (inclusiv straturile de protecţie din mortar
cu grosime de 2 cm executate odată cu turnarea panoului).

2.10. Pentru manipularea panourilor de decofrare, transport şi montaj se prevăd agrafe din oţel OB 37 şi eventual

f ile:///E:/c226-87.htm 2/10
ECTAREA
10/19/12
SI EXECUTAREA PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE U…

găuri transversale în panou F 50 mm, prin intermediul cărora, cu dispozitive adecvate, se pot manipula elementele în
toate fazele de lucru.

2.11. În cazul în care structura de rezistenţă este alcătuită din elemente liniare, stâlpi, grinzi, panourile monostrat
autoportante se dispun la faţa stâlpului, pentru a evita formarea punţilor termice în dreptul acestuia.

În cazul în care nu este posibilă dispunerea panourilor la faţa exterioară a stâlpului, acestea se prevăd cu rebord care
să îmbrace stâlpul.

2.12. La construcţiile la care închiderile se realizează din panouri orizontale suprapuse, îmbinarea orizontală între
acestea se asigură în sistemul lambă şi uluc.

2.13. Pentru prinderea panourilor autoportante de elementele verticale ale structurii de rezistenţă se folosesc soluţiile
curent utilizate la închiderile cu panouri orizontale de b.c.a. sau alte soluţii specifice, evitându-se sistemele cu
prinderi rigide.

2.14. La construcţiile la care închiderile se realizează din panouri portante, pentru îmbinările verticale şi orizontale
între panouri, se adoptă, în funcţie de caracteristicile de alcătuire constructivă ale panourilor şi ale construcţiei în
ansamblu, soluţii care să ducă la consumuri minime de materiale şi manoperă pe şantier şi la reducerea punţilor
termice.

2.15. Monolitizarea îmbinărilor se face cu beton de marcă B 200 cu agregate obişnuite.

2.16. Rosturile orizontale şi verticale fiind zonele cele mai sensibile sub aspect higrotermic, trebuie prevăzută
etanşarea lor cu soluţii corespunzătoare. Se vor utiliza materiale elastice care să nu fisureze în timp de tipul
Romalchid.

2.17. Panourile monostrat realizate din betoane uşoare şi adaosuri de cenuşi şi spumant prezintă o rezistenţă la foc
de peste 7 ore după criteriile de stabilitate, izolare termică şi etanşeitate, ele putând fi utilizate la alcătuirea pereţilor
antifoc.

În cazul în care nu sunt necesare din condiţii termotehnice sau de rezistenţă grosimi mai mari, panourile de pereţi
antifoc se realizează la o grosime de 15 cm.

[top]

3. CONDITII DE EXECUTIE

La realizarea panourilor monostrat din betoane uşoare cu agregate poroase naturale sau artificiale cu adaosuri de
cenuşi şi spumanţi este necesar să se respecte următoarele condiţii:

3.1. Condiţii tehnice pentru materialele utilizate:

3.1.1. Agregatele minerale uşoare folosite la prepararea betoanelor trebuie să prezinte caracteristicile prevăzute în
STAS 2386-79 "Agregate minerale uşoare. Condiţii tehnice generale de calitate" şi STAS 8177-68 "Agregate din
zgură expandată pentru betoane uşoare", pentru zgura expandată de Hunedoara: "Scorie bazaltică de Racoş
granulată şi sortată" NI 102-80 pentru scorie bazaltică; "Instrucţiunile tehnice pentru utilizarea sterilului ars ca agregat
la prepararea betoanelor" C 195-79 Anexa 1. pentru sterilul ars; STAS 648-74 "Zgură granulată de furnal pentru
industria lianţilor" pentru zgura granulată de Galaţi.

Verificarea caracteristicilor agregatelor se face conform STAS 2386-79 şi STAS 4606-80 "Agregate naturale grele
pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare."

Pentru prepararea betoanelor cu agregate uşoare se utilizează agregatele pe sorturile prevăzute în Normativul C 155-
81. Granulozitatea fiecărui sort sau amestec de sorturi trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 2.

f ile:///E:/c226-87.htm 3/10
ECTAREA
10/19/12
SI EXECUTAREA PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE U…

Tabelul 2

Diametrul ochiurilor ciururilor de dmin dmin+dmax dmax 1,5dmax

control

Rest pe ciur (% în greutate) 90-100 30-70 0-10 0

3.1.2. Nisipul de balastieră sortul 0...3 mm, care se utilizează ca adaos pentru corectarea compoziţiei granulometrice
a unor betoane cu agregate minerale uşoare, cenuşi şi spumanţi, trebuie să corespundă prevederilor STAS 1667-76
"Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane obişnuite cu lianţi hidraulici. Condiţii generale" şi să se încadreze
în domeniul de granulozitate din tabelul 3.

Tabelul 3

Ochiuri cu F mm 0,2 1 3

Trece % 5...30 35...75 95...100

1.3. În compoziţia betoanelor cu agregate uşoare, ca adaos înlocuitor de parte fină şi ciment, se utilizează cenuşa de
centrală termoelectrice captată uscat care trebuie să îndeplinească condiţiile din Decizia I.C.C.P.D.C. nr.
81/18.04.1986, privind utilizarea cenuşilor de centrale termoelectrice în construcţii.

Cenuşa se depozitează în silozuri marcate la loc vizibil cu menţiunea "cenuşă" şi amplasate separat de silozurile de
ciment.

Dozarea cenuşii din siloz în betonieră se face cu acelaşi tip de dozatoare care se folosesc curent la dozarea
cimentului.

Unităţile de construcţii, prin laboratoarele lor, trebuie să verifice pe fiecare lot de cenuşă livrat densitatea aparentă,
conform STAS 2386-79, precum şi fineţea, conform STAS 227/2-78 "Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţii
de măcinare".

3.1.4. La prepararea betoanelor se utilizează unul din aditivii spumanţi indicaţi mai jos:

- SI (conform prevederilor din Anexa IV a Normativului C 155-81), în proporţie maximă de 0,04% substanţă activă
(uscată) raportată la cantitatea de ciment, respectiv 2 l soluţie de concentraţie 2% la 100 kg ciment;

- Spumogenul (conform prevederilor din Anexa XI a Normativului C 155-81), STAS 5780-80 "Produs lichid generator de
spumă aerodinamică" în proporţie de 0,5...1,5 l soluţie de densitate 1,15 ± 0,05 g/cm3 la 20oC pentru 100 kg ciment,
funcţie de volumul de aer stabilit prin compoziţia betonului de marcă proiectată;

- Detersin DBS (Dodecilbenzensulfonat de sodiu) STAS 9062-76 "Produse auxiliare pentru industria textilă. Agent de
spălare pe bază de dodecilbenzensulfonat de sodiu", în proporţie de 0,5...2% soluţie de concentraţie 17% pentru 100
kg ciment, funcţie de volumul de aer necesar a se antrena într-un m3 de beton.

3.2. Stabilirea compoziţiei betonului

3.2.1. Stabilirea compoziţiei betonului cu agregate uşoare, cenuşi şi spumanţi se face pe bază de încercări
preliminare conform prevederilor Normativului C 155-81 cap. 3, astfel încât să se asigure condiţiile impuse prin proiect
în ceea ce priveşte densitatea aparentă a betonului precum şi rezistenţele mecanice (finale şi la diferite faze
tehnologice), cu un consum minim de ciment.

3.2.2. La încercările preliminare, în vederea stabilirii compoziţiei iniţiale, este necesar să se ia în considerare:
f ile:///E:/c226-87.htm 4/10
ECTAREA
10/19/12
SI EXECUTAREA PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE U…

- prevederile proiectului cu privire la marca betonului, tipul şi clasa agregatului şi condiţiile de execuţie (întărire
normală sau accelerată);

- densitatea aparentă a betonului proaspăt, conform tabelului 1 anexat şi prevederilor din Normativul C 155-81;

- condiţiile tehnologice de punere în operă pentru adoptarea consistenţei corespunzătoare.

3.2.3. Agregatul total (agregatul uşor + nisip de balastieră acolo unde este cazul), la compoziţiile de betoane la care
se folosesc agregate cu granulozitate indicate în tabelele 14 şi 15 din Normativul C 155 -81 cap. 3. Se determină
granulozitatea fiecărui sort de agregat şi se stabilesc proporţiile dintre sorturi astfel încât să se încadreze în limitele
zonei adoptate.

În cazul betoanelor cu steril ars, cu granulozitate discontinuă, stabilirea compoziţiei se face conform prevederilor
Normativului C 155-81 cap. 3 pct. 3.9.

3.2.4. Pe amestecurile de consistenţă corespunzătoare

(GW = 1,04...1,10) se determină densitatea aparentă a betonului în stare proaspătă. Între valoarea obţinută şi cea
calculată se admite o abatere de ± 50 kg/m3. Obţinerea unor abateri mai mari denotă că s-au produs erori în
aprecierea caracteristicilor agregatelor şi este necesară verificarea acestora şi repetarea probei preliminare.

3.2.5. Volumul de aer oclus se recomandă să fie de 20% (200 dm3/m3 beton).

3.2.6. Pentru verificarea rezistenţelor mecanice pe amestecurile preliminare se respectă prevederile Normativului C
155-81 cap. 3 pct. 3.2.1 şi 3.2.2., cu precizarea că, în cazul întăririi accelerate prin tratarea termică rezistenţa la
compresiune la decofrare trebuie să fie de cel puţin 0,5 Rb.

3.2.7. Rezistenţele obţinute în laborator la vârsta de 28 zile trebuie analizate în vederea corectării compoziţiei ţinând
seama de rezistenţa reală a cimentului, prin multiplicarea rezistenţei înregistrate cu raportul între rezistenţa normală
a cimentului şi cea efectivă.

3.3. Prepararea şi punerea în operă a betonului.

3.3.1. Prepararea betoanelor cu agregate uşoare, cenuşă şi spumanţi se face astfel:

- sorturile de agregate, la introducerea în malaxor, trebuie să aibă o umiditate de cca 10%, corespunzătoare
absorbţiei la 0,5 ore, preumezind agregatele în depozit prin stropire cu apă; nu se vor folosi agregate complet uscate,
întrucât apar modificări reologice importante ale betonului proaspăt, creând şi dificultăţi la punerea în operă; nu se
recomandă folosirea agregatelor imersate sau cu umidităţi mai mari decât absorbţia la 0,5 ore;

- în malaxor se introduc mai întâi agregatele şi 50% din cantitatea de apă stabilită pentru amestecul respectiv; după o
malaxare de cca 1 minut, se adaugă cimentul şi cenuşa, se malaxează adăugându-se restul cantităţii de apă;

- timpul total de malaxare trebuie să fie de minimum 5 minute;

- malaxarea amestecurilor trebuie efectuată numai în betoniere cu amestec forţat de tip BAF cu ax vertical;

- aditivii spumanţi se adaugă în apa de amestecare care se introduce la sfârşit în malaxor, după introducerea
cantităţii de ciment.

3.3.2. Verificarea reproducerii în producţia curentă a reţetei stabilite prin probe preliminare se face în mod obligatoriu
prin verificarea pe betonul proaspăt a densităţii aparente.

3.3.3. Punerea în operă a betonului uşor se face la cel mult 0,5 ore de la malaxare; nu se aplică procedee de vibrare
mecanică, pentru a evita deteriorarea structurii interne a betonului.

Lucrabilitatea bună a acestui tip de beton asigură autocompactarea lui la punerea în operă, fiind necesară numai
aplicarea unor lovituri cu ciocanul în lateralele tiparului.

3.3.4. După punerea în lucrare, betonul trebuie conservat în condiţii de umiditate, protejând suprafeţele libere prin
acoperire cu prelate, rogojini şi stropirea acestora cu apă, în aşa fel încât suprafaţa liberă a betonului să fie în
f ile:///E:/c226-87.htm 5/10
10/19/12

permanenţă umedă, pe intervalul până la 7 zile; stropirea se face prin pulverizarea apei.

3.3.5. Termenele de decofrare se stabilesc pe epruvete păstrate în aceleaşi condiţii cu elementele de beton, având în
vedere că viteza de întărire a betonului cu cenuşă şi adaosuri spumante este mai lentă decât a betoanelor fără
cenuşă.

3.3.6. Punerea în operă a betoanelor cu agregate uşoare, cenuşă şi spumant se face numai la temperaturi de peste
+5oC.

3.4. Controlul calităţii betonului

3.4.1. Înainte de începerea încercărilor preliminare, precum şi în cursul lucrărilor se controlează calitatea materialelor
şi a betonului, conform prevederilor din tabelul 29 al Normativului C 155-81 cap. 7.

3.4.2. Prelucrarea rezultatelor încercărilor se face conform prevederilor din "Normativul pentru executarea lucrărilor din
beton şi beton armat "C 140-86, Anexa X6 şi eventual alte indicaţii din proiectul lucrărilor, atât pentru densităţi cât şi
pentru rezistenţe.

3.5. Condiţii tehnologice de execuţie a panourilor

3.5.1. Panourile se confecţionează în bazele de producţie ale unităţilor de construcţii sau fabricile de prefabricate.

Cu condiţia asigurării unui control tehnic corespunzător se pot realiza şi prin preturnare lângă obiect.

3.5.2. Turnarea panourilor se face în poziţie orizontală pe platforme metalice sau din beton mozaicat, utilizând
laterale metalice sau din lemn (dulapi de brad căptuşiţi cu tablă sau cu feţe din placaj peliculizat).

3.5.3. Straturile de protecţie din tencuială, în grosime de 2 cm, se execută odată cu panoul, din mortar M 100 T,
conform "Instrucţiunilor tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială" C 17-82, cu o
consistenţă de 8-9 cm. Orientativ, compoziţia mortarului este următoarea:

* ciment Pa 35 365 kg/m3

* nisip 0-7 mm 1700 kg/m3

* cantitatea de apă se determină pe bază de încercări pentru asigurarea consistenţei.

În cazul utilizării nisipului umed se fac corecţiile conform prevederilor din Normativul C 17-82 Anexa 3.

3.5.4. Armătura panourilor se preasamblează sub formă de carcase, iar la montaj în tipar se prevăd distanţieri din
material plastic pentru asigurarea acoperirii cu beton, cerută în proiect.

3.5.5. De regulă, panourile de pereţi monostrat se realizează în regim de întărire normală pentru evitarea consumurilor
energetice. În acest caz lateralele se pot scoate după 24 ore.

3.5.6. În cazurile în care se impune un regim de întărire accelerată, aceasta se face în mediu cu umiditate ridicată
după următorul ciclu orientativ: 24 ore aşteptare, 2 ore ridicarea temperaturii până la 50 5oC, 9 ore izotermic, 13 ore
coborârea temperaturii.

Ciclul de tratament termic se definitivează pe bază de încărcări preliminare de către executant.

[top]

4. CONDITII DE MANIPULARE, TRANSPORT SI MONTAJ

4.1. Ridicarea panourilor de pe tipar se poate face în poziţie orizontală prin intermediul a 4 urechi de agăţare
prevăzute în panou, respectiv în poziţie verticală, fără rabatarea tiparului, când rezistenţa betonului a atins 0,5 Rb,

f ile:///E:/c226-87.htm 6/10
adică după 5...7 zile de la turnare în condiţii de întărire normală, respectiv după cca. 2 zile în condiţiile aplicării unui
tratament termic moderat.

4.2. Panourile manipulate în poziţie orizontală se depozitează în aceeaşi poziţie pe chituci de lemn sau pe distanţieri
tip IPCT pr. 8704/a aşezaţi în dreptul urechilor. Numărul maxim de panouri ce se depozitează suprapus este de 4.
Montarea panourilor se face în poziţie verticală obţinută prin rabatere cu ajutorul dispozitivului IPC pr. 7409 ad 1/DR-0,
manipularea în poziţie verticală efectuându-se cu dispozitivul IPC pr. 7409 ad 1/DM-0 prin prinderea acestuia în
golurile special lăsate în panou la turnare.

4.3. Ridicarea panourilor de pe tipar în poziţie verticală, fără rabaterea acestuia, se face prin rabaterea panourilor pe
cant prin agăţare de agrafe dispuse pe una din laturile lungi. Transportul şi depozitarea în vederea maturizării şi
executării izolaţiei hidrofuge (când este cazul) se face în această poziţie. Ridicarea panourilor pentru montaj se face
cu dispozitivele prevăzute la pct. 4.2.

4.4. Transportul la obiect se face cu mijloace de transport obişnuite, în poziţie orizontală sau pe cant, cu dispozitive
adecvate.

4.5. Montarea panourilor monostrat se face în funcţie de tipul de realizare a infrastructurii, fundaţii continue sau
izolate tip jgheab.

4.6. Panourile montate pe fundaţii continue (grindă soclu) se pozează pe grinda de soclu, se şpraiţuiesc la interior cu
şpraiţuri CMU, pr. IPC 7025/II-74 "Catalog cu fişe tehnice a dispozitivelor de prindere pentru manipularea şi montarea
elementelor prefabricate din beton armat" şi apoi se realizează legătura cu infrastructura. Şpraiţurile se demontează
după turnarea centurii de monolitizare de la partea superioară.

4.7. Montarea panourilor în fundaţii izolate tip jgheab se face conform proiectului IPC nr. 7407/85 "Tehnologii şi soluţii
industrializate pentru pereţi exteriori - panou monostrat". Panoul se aduce la poziţie în fundaţia montată anterior; se
împănează cu pene de lemn de esenţă tare şi se ancorează provizoriu cu lanţuri cu întinzător "Li" catalog IPC nr.
7271/81, se monolitizează în fundaţii. Lanţurile se demontează după turnarea centurii de monolitizare de la partea
superioară a panourilor.

[top]

5. PREVEDERI FINALE

5.1. Ţinând seama de importanţa realizării parametrilor termotehnici ai închiderilor în asigurarea funcţionalităţii (în
special la construcţii agrozootehnice), execuţia panourilor trebuie riguros urmărită, în special în ceea ce priveşte
corelaţia rezistenţă - densitate a betonului, omogenitatea producţiei, precum şi realizarea etanşării rosturilor împotriva
pătrunderii apei şi a pierderilor de căldură.

5.2. Primele aplicări de proiecte tip în soluţii cu panouri monostrat din betoane uşoare se vor face cu asistenţa
tehnică a I.C.C.P.D.C. Filiala Cluj-Napoca.

5.3. La executarea panourilor trebuie respectate prevederile din "Norme republicane de protecţie a muncii" aprobate
de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34 şi 60/1975, precum şi "Normele de protecţie a muncii în
activitatea de construcţii-montaj" aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.

[top]

6. ANEXA 1

SOLUŢII DE IZOLARE HIDROFUGĂ A PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE

UŞOARE
ECTAREA
10/19/12
SI EXECUTAREA PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE U…

Izolarea hidrofugă a panourilor monostrat din betoane uşoare pentru toate zonele cu agresivitate slabă până la medie,
pe zona în contact cu pământul, se poate face în una din variantele:

VARIANTA I:

tencuială din mortar M 100 T de 2 cm grosime pe ambele feţe laterale;

1 strat din vopsea epoxi-gudron V 3207 (100 g vopsea epoxi-gudron V 32007, 20 g întăritor I 357) diluată cu
50% diluant epoxidic, aplicată prin pensulare (0,200 kg/m2);
1 strat din vopsea epoxi-gudron V 3207, cu adaos de 20% ciment, aplicată prin pensulare (0,325 kg/m2).

VARIANTA II:

tencuială din mortar M 100 T de 2 cm grosime pe ambele feţe laterale;

1 strat amorsă din smoală plastifiată (20 g smoală de huilă, 100 g ulei de antracen, 70 g toluen), aplicată prin
pensulare (0,200 kg/m2);
1 strat peliculă din smoală plastifiată (60 g smoală de huilă, 0 g ulei de antracen, 20 g toluen) cu adaos de
20% ciment, aplicată prin pensulare (0,250 kg/m2).

Hidroizolaţia se realizează pe o înălţime a panoului cu 20 cm peste nivelul solului în care se îngroapă panoul.

Pentru aplicarea corectă a stratului de protecţie se vor efectua următoarele operaţii:

* periere mecanică a suprafeţelor tencuite;

* desprăfuire;

* degresare cu toluen sau acetonă.

Pensularea se face în toate cazurile cu o bidinea cu păr scurt.

În scopul obţinerii unor lucrări de bună calitate se vor efectua de către organele CTC controale în timpul execuţiei atât
asupra modului de aplicare cât şi asupra calităţii produselor. În cazul în care se constată defecţiuni se reface
protecţia local, cu acelaşi sistem de protecţie.

[top]

7. ANEXA 2

SOLUŢII DE PROTECŢIE A PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE UŞOARE

Tipul de protecţie al panourilor funcţie de clasele de agresivitate ale mediului în care urmează a fi folosite, definite în
Anexa 1. a "Instrucţiunilor tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în
medii agresive naturale şi industriale" C 170-87, se recomandă să se aleagă astfel:

1. Medii fără agresivitate: (umiditate relativă a aerului sub 60%, fără gaze agresive):

tencuială din mortar M 100 T de 2 cm grosime la exterior;

fără tencuială la interior;
zugrăveală de var la exterior şi interior (0,250 kg/m2).

2. Medii cu agresivitate foarte slabă

f ile:///E:/c226-87.htm 8/10
10/19/12

tencuială din mortar M 100 T de 2 cm grosime la exterior şi interior;

zugrăveală din crilorom la exterior (0,400 kg/m2).

3. Medii cu agresivitate slabă:

tencuială din mortar M 100 T la interior şi exterior;

vopsitorie interioară şi exterioară realizată în una din soluţiile:

a) vopsitorie din crilorom (0,400 kg/m2);

b) - 1 strat amorsă smoală plastifiată (0,200 kg/m2);

- 2 straturi smoală plastifiată + perclorvinil (70+30) (0,600 kg/m2)

c) - 1 strat amorsă smoală plastifiată (0,200 kg/m2);

- 1 strat smoală plastifiată cu perclorvinil (70+30) şi ciment (1:) (0,600 kg/m2);

- 1 strat peliculă din smoală plastifiată cu perclorvinil (70+30), (0,300 kg/m2).

4. Medii cu agresivitate medie:

tencuială din mortar M 100 T de 2 cm grosime la interior şi exterior;

vopsitorie din crilorom la exterior (0,400 kg/m2);
vopsitorie la interior realizată în una din soluţiile:

a) - 1 strat amorsă smoală plastifiată (0,200 kg/m2);

- 2 straturi smoală plastifiată (0,500 kg/m2)

- 1 strat smoală plastifiată + email perclorvinil (50+50) (0,180 kg/m2);

- 2 straturi email perclorvinil sau crilorom DVO (0,280 kg/m2);

b) - 1 strat amorsă Romflexil (0,150 kg/m2);

- 2 straturi Romflexil PC 505 (0,600 kg/m2);

- 1 strat Romflexil + email perclorvinil (50+50) (0,250 kg/m2)

- 2 straturi de email perclorvinil sau crilorom DVO (0,208 kg/m2);

c) - 1 strat vopsea V 903 (0,200 kg/m2);

- 3 straturi peliculă vopsea V 903 (0,600 kg/m2);

d) - 1 strat vopsea V 903 (0,200 kg/m2);

- 1 strat peliculă vopsea V 903 50% + 50% ciment (0,200 kg/m2);

- 1 strat peliculă vopsea V 903 (0,200 kg/m2);

f ile:///E:/c226-87.htm 9/10
ECTAREA
10/19/12
SI EXECUTAREA PANOURILOR MONOSTRAT DIN BETOANE U…

e) - 1 strat amorsă crilorom DVO (0,140 kg/m2);

- 3 straturi peliculă crilorom (0,420 kg/m2).

Pentru aplicarea corectă a straturilor de protecţie se vor efectua următoarele operaţii:

* periere mecanică a suprafeţelor tencuite;

* desprăfuire;

* degresare cu toluen sau acetonă.

În scopul obţinerii unor lucrări de bună calitate se vor efectua de către organele CTC controale în timpul execuţiei,
atât asupra modului de aplicare, cât şi asupra calităţii produselor. În cazul în care se constată defecţiuni se reface
protecţia local, cu acelaşi sistem de protecţie.

Se vor efectua controale periodice în timpul exploatării construcţiei asupra stării protecţiilor. În cazul când se
constată degradări se vor reface proecţiile conform Instrucţiunilor tehnice C 170-87 şi celor prezentate anterior.
Refacerea protecţiilor se va face în toate cazurile cu produse compatibile cu cele prevăzute iniţial.

[top]

f ile:///E:/c226-87.htm 10/10