B.A.

II

STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA

FORŢĂ TĂIETOARE

Bibliografie recomandată:
1. Comportarea şi calculul elementelor din beton armat
Radu Pascu
2. Beton Armat (Note de curs) – Partea a II-a
Tudor Postelnicu şi Mihai Munteanu
3. SR EN 1992-1-1: Eurocod 2 – Proiectarea structurilor de beton
4. Reinforced Concrete – Mechanics and design
g (4th
( edition))
James MacGregor şi James Wight
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Consideraţii introductive

Pe măsură ce forţaţ tăietoare creşte,

ş sporeşte
p ş şşi
unghiul α dintre orizontală şi direcţia eforturilor
principale, astfel încât în zonele de reazem
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA di ţiil eforturilor
direcţiile f t il principale
i i l devin
d i înclinate.
î li t
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Consideraţii introductive

În consecinţă,
ţ în zonele de reazem fisurile vor
fi de asemenea înclinate, urmărind direcţiile
eforturilor principale de compresiune, iar
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA ruperea va avea loc
l după
d ă secţiuni
ţi i înclinate.
î li t
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Consideraţii introductive

Grindă cu secţiune rectangulară dintr-un material omogen şi elastic

τ max = 1.5τ med

V ⋅S
Formula lui Juravski: τ=
b⋅I

b ⋅ h2 V
Momentul static: S= τ max = 1,5 ⋅
8 b⋅h
Momentul de inerţie: b ⋅ h3
I=
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
12
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 4
B.A. II Consideraţii introductive

Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat

V
τ max =
b⋅ z

V ⋅S
Formula lui Juravski: τ=
b⋅I
b ⋅ x2 ⎫
Momentul static: S= = ne ⋅ As1(d − x ) ⎪
2 ⎪ I x
⎬ ⇒ =d− =z
b ⋅ x3 S 3
2⎪
Momentul de inerţie: I= + ne ⋅ As1(d − x ) ⎪
12 ⎭
E
ne = s - coeficientul de echivalenţă
Ec
V
τ max =
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă b⋅ z

Catedra Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II Consideraţii introductive

Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat

V
τ max =
b⋅ z

Deoarece sub axa neutra betonul este solicitat la forfecare pură,

această relaţie poate fie utilizată ca măsură a eforturilor principale.
principale
Totuşi, ea are un caracter convenţional, pentru că presupune că
betonul fisurat poate transmite eforturi de forfecare.
În norme, efortul tangenţial calculat cu această relaţie este utilizat
pentru a exprima nivelul de solicitare la forţă tăietoare. În plus,
pentru a simplifica
p p calculul,, se admite:

V
z≅d ⇒ τ≅ - INDICE al intensităţii solicitării la forţă tăietoare
b⋅d
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Consideraţii introductive

Grindă din beton armat cu secţiune variabilă

La evaluarea indicelui intensităţii solicitării la forţă

tăietoare trebuie luată în considerare şi componenta
verticală a compresiunii din beton sau a întinderii din
armăturile înclinate faţă
ţ de axa elementului.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Consideraţii introductive

Grindă din beton armat cu secţiune variabilă

M
V± tg (β )
V M ⋅ tg (β )
τ= z ≅ ±
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
b⋅d b⋅d b⋅d2
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare

Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare

biaxială de eforturi, ÎNTINDERE-COMPRESIUNE

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare

Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare

biaxială de eforturi, ÎNTINDERE-COMPRESIUNE

Pentru ca betonul să poată prelua forţa tăietoare este necesar

să se respecte condiţiile:

⎧⎪σ I ≤ f t' [σ I ]
≤ Rt'
⎨
⎪⎩σ II ≤ f c' [σ II ≤R ] '
c

Daca rezistenţa la întindere a betonului este depăşită,

respectiv dacă prima relaţie nu este satisfăcuta, trebuie
prevăzute armături transversale.
Daca rezistenţa
D i t ţ la
l compresiune
i a betonului
b t l i este
t depăşită,
d ă ită
respectiv a doua relaţie nu este satisfăcută, trebuie mărită
secţiunea de beton.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare

Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare

biaxială de eforturi, ÎNTINDERE-COMPRESIUNE

Din cauza existenţei unor eforturi iniţiale de întindere din

contracţia împiedicată şi amorsării unor fisuri produse de
momentul încovoietor, se consideră că ft'=0,5ft.
Prezenţa simultană a eforturilor de întindere reduce
semnificativ rezistenţa betonului la compresiune
compresiune, astfel încât
se consideră că fc'=4ft faţă de cca. (10÷20)ft în cazul unei stări
uniaxiale de compresiune.
Astfel, conform STAS 10107-0/90, dacă:
V - armăturile de forţă tăietoare nu sunt necesare;
< 0.5 f t
b⋅d
V
0.5 f t ≤ ≤ 4 ft - trebuie prevăzute armături de forţă tăietoare;
b⋅d
V
IVE
RSITATEA TEHNI
CA > 4 ft - trebuie mărită secţiunea de beton;
b⋅d
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II Mecanisme de rezistenţă

Forţa tăietoare este egală cu variaţia momentului

încovoietor în lungul grinzii. Cum, într-o grindă de
beton armat, momentul încovoietor este produsul
dintre forţa de întindere din armături şi braţul de
pârghie al eforturilor interne,
interne rezultă că:

Mecanism de Mecanism
GRINDĂ de ARC

Deci,
D i forţa
f tăietoare
ăi poate fi echilibrată
hilib ă fifie prin
i
variaţia forţei de întindere din armături, fie prin
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
variaţia braţului de pârghie al eforturilor interne.
interne
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II Mecanisme de rezistenţă

Mecanismul de GRINDĂ

Se bazează pe transmiterea eforturilor de

forfecare în secţiuni orizontale prin aderenţă,
de la armătura întinsă la betonul fisurat şi apoi
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA prin
i beton
b t către
ăt zona comprimată
i tă a secţiunii
ţi ii
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II Mecanisme de rezistenţă

Mecanismul de ARC

Este bazat pe transmiterea forţei tăietoare

prin componenta verticală a forţei de
compresiune din biela înclinată de beton
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II Mecanisme de rezistenţă

Mecanismul Mecanismul
de GRINDĂ de ARC

Cele două mecanisme se pot dezvolta simultan, dar

importanţa fiecăruia depinde de rigiditatea relativă
a celor două mecanisme la deplasări verticale.

Raportul rigidităţilor depinde în principal de

raportul dimensiunilor (l/h) ale grinzii

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II Mecanisme de rezistenţă

* În acest capitol este studiată

doar comportarea grinzilor lungi

• Grinzi lungi (l/h>5): predomină mecanismul de grindă;

• Grinzi-pereţi (l/h<1.5): predomină mecanismul de arc;
• Grinzi intermediare ((1.5≤l/h≤5):
) ambele mecanisme.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II Modele de calcul la forţă tăietoare

Modelul la echilibru limită

ƒ utilizat în normele româneşti (STAS 10107/0-90)

ƒ La rupere, grinda este modelată ca două corpuri rigide care
pot avea o rotire relativă în jurul unei articulaţii situată în
zona comprimată
p a secţiunii
ţ

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II Modele de calcul la forţă tăietoare

Modelul grinzii cu zăbrele plastice

ƒ A fost propus în 1899 de inginerul elveţian Ritter şi în 1902,

independent, de inginerul german Mörsch
ƒ Modelul Ritter-Mörsch este utilizat în mai multe coduri de
proiectare naţionale si internaţionale (DIN 1045, CEB Model
Code 1990,
1990 Eurocode 2)
ƒ Grinda este modelată ca o grindă cu zăbrele plană, în care:
ƒ talpa comprimată reprezintă zona comprimată de beton
(din încovoiere)
ƒ talpa întinsă reprezintă armătura longitudinala întinsă
ƒ montanţii întinşi reprezintă etrierii

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ƒ diagonalele modelează bielele comprimate din beton
formate în inima grinzii
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II Modele de calcul la forţă tăietoare

Modelul grinzii cu zabrele plastice

Grinda lungă cu armăturile principale (de rezistenţă)

Bielă Zona
comprimată comprimată
înclinată de beton

Armătura întinsă Etrieri întinşi

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Modelul de grindă cu zăbrele

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90)

Qb – forţa tăietoare preluată de beton;

Tej, Tik – forţele care se dezvoltă în armătura verticală (etrierul) j,
respectiv în armătura înclinată k;
zej, zik – distanţele armăturilor verticale, respectiv înclinate, faţă
de punctul de aplicaţie al rezultantei eforturilor de
compresiune
p din beton;
si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90)

Condiţiile asociate SLU se exprimă prin :

ƒ Prima ecuaţie este verificată printr-un calcul direct

ƒ A doua ecuaţie este verificată în mod indirect, prin măsuri
constructive
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 21
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de beton

În cazul unui element de beton armat fără armături transversale,,

forţa tăietoare este preluată, într-o secţiune înclinată fisurată prin:
ƒ Forfecare în zona comprimată Qb’

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 22
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de beton

În cazul unui element de beton armat fără armături transversale,,

forţa tăietoare este preluată, într-o secţiune înclinată fisurată prin:
ƒ Efectul de dorn („dowel effect”) al armăturilor longitudinale Qa

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 23
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de beton

În cazul unui element de beton armat fără armături transversale,,

forţa tăietoare este preluată, într-o secţiune înclinată fisurată prin:
ƒ Întrepătrunderea („interlock”) neregularităţilor betonului de pe
cele două feţe ale fisurii τin

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 24
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de beton

C f
Conform STAS 10107/0-90:
10107/0 90

b – lăţimea
lăţi secţiunii
ţi ii de
d beton;
b t
h0 – înălţimea utilă a secţiunii de beton;
p – procentul armăturilor longitudinale ÎNTINSE
Î în secţiunea
respectivă, exprimat în %;
Rt* – rezistenţa “corectată”
corectată la întindere a betonului,
betonului care
depinde de tipul de solicitare;
si – p
proiecţia
ţ pep orizontală a fisurii critice.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 25
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de beton

C f
Conform STAS 10107/0-90:
10107/0 90

ƒ Qb este
t proporţională
ţi lă cu di
dimensiunile
i il (inimii)
(i i ii) secţiunii
ţi ii bh0;
ƒ Qb este proporţională cu rezistenţa la întindere a betonului Rt;
ƒ Qb creşte cu procentul de armături întinse; de fapt, creşterea
cantităţii de armătură întinsă implică o mărire a zonei
comprimate de beton;
ƒ Qb creşte cu unghiul fisurii h0/si = tgθ pentru că Qb = Cb tgθ

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 26
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de beton

C f
Conform STAS 10107/0-90:
10107/0 90

Cu cât fisura este mai “abruptă”

abruptă cu atât forţa
tăietoare preluată de beton este mai mare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 27
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de etrieri

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 28
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de etrieri

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 29
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Forţa tăietoare preluată

prel ată de armăturile
armăt rile înclinate

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 30
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Calculul practic

Forţele preluate de etrieri şi de armăturile înclinate depind de unghiul

fisurii înclinate cu axa grinzii.
Forţa tăietoare preluată de beton variază şi ea în funcţie de înclinarea
fisurii, dar invers decât forţa din armăturile transversale.
Încercările şi consideraţiile teoretice arată ca acest unghi este în
domeniul:

Pentru a găsi rezistenţa minimă (capacitatea la forţă

tăietoare) trebuie calculată suma forţelor din armături şi
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA b t pentru
beton t didiverse unghiuri
hi i posibile.
ibil
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 31
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI

Cum şi Qb şi Qe sunt funcţii continue de “si”, trebuie

găsit minimul sumei forţelor din beton şi etrieri în
funcţie de unghiul de înclinare θ al fisurii înclinate
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 32
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 33
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 34
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI

Problema de VERIFICARE

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 35
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI

Problema de DIMENSIONARE

ne Aae Rat
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Se aleg ne şi Aae ⇒ ae ≤
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă qe ,nec
Catedra Construcţii de Beton Armat 36
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE

În cazul când există şi bare înclinate, nu mai este posibil

sa se găsească direct soluţia (si,cr) şi trebuie făcute mai
multe încercări considerând diferite înclinări ale fisurii
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
în domeniul 00,5h
5h0 < si < 2,5
2 5 h0.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 37
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE

Totuşi, la construcţiile civile uzuale, dacă sunt respectate

regulile constructive, pentru simplificare se poate admite
căă fisura
fi înclinată
î li tă cea maii periculoasă
i l ă întâlneşte
î tâl t un
singur plan de armături înclinate.

Q = Qe + Qa + Aai Rat sin (α )

⇓
Q − Aai Rat sin (α ) = Qe + Qa
⇓

Soluţie analitică (si,cr) a

funcţiei Qeb(si)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 38
B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap

Elemente fără armătură transversală

ƒ sunt, în general, plăcile şi unele grinzi secundare slab

solicitate la forţă tăietoare
ƒ forţa tăietoare capabilă este asociată valorii la care se
produce fisurarea înclinată a betonului:

* Pentru plăci s-a considerat o valoare mai mare a rezistenţei

efective
f ti la l întindere
î ti d a betonului
b t l i decât
d ât la
l grinzi
i i pentru
t că ă s-a ţinut
ţi t
cont de posibilitatea redistribuirii eforturilor pe lăţimea
reazemului, precum şi de slaba probabilitate de a atinge valoarea
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA minimă a rezistenţei betonului pe toată lăţimea reazemului.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 39
B.A. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap

⇓
Aaσ a z = Q (x + s ) ; Q (x + s ) = M 2
⇓
M2
σa =
Aa z

Dacă ruperea
p are loc după
p o secţiune
ţ înclinată,, efectul
este o creştere a efortului de întindere în armătura
întinsă faţă de situaţia corespunzând unei ruperi în
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
secţiune normală (depinde de M2, nu de M1)
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 40
B.A. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap

M r1−1 = (Aa − Aai )Ra z + Aai Ra zi ; M r2−2 = AaRa z

* Pentru a evita cedarea elementului în secţiuni înclinate:

M r1−1 ≥ M r2−2 ⇒ zi ≥ z

Dacă
D ăbbarele
l suntt înclinate
î li t la l 45° această
tă condiţie
diţi estet
îndeplinită dacă punctul de ridicare al armăturii
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
înclinate este decalat cu 0,41z
0 41z sau,
sau acoperitor
acoperitor, h0/2.
/2
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 41
B.A. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap
În practică, în loc să se facă verificările prin calcul, se construieşte o
diagramă de momente „dilatată” cu 0,5h şi se fac verificările (rezistenţa
la încovoiere, lungimile de ancorare, secţiunile de întrerupere ale
barelor) în secţiuni normale, dar faţă de diagrama „dilatată”:

Momente capabile corespunzătoare

aportului fiecărei bare

a – secţiunea
ţi în
î care armăturile
ăt il 1 nu
mai sunt necesare din calcul;

b – secţiunea dincolo de care barele

marca 1 sunt utilizate în întregime,
iar bara 2 nu mai este necesară
din calcul, astfel încât se poate
începe ridicare barei de marcă 2;

c - secţiunea dincolo de care bara 2

este utilizată în întregime, iar bara
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
3 nu mai este necesară ă din calcul;
UN

d – secţiunea dincolo de care bara 3

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
este utilizată în întregime
Catedra Construcţii de Beton Armat 42