NP-112 04

MONITO'RULOFrCIAL
AL

ROMANIEI

Anul 173 (XVII) - Nr. 451 bls

PARTE A I

LEGI, DECRETE, HOTARARI ~I AL TE ACTE

Vineri, 27 mai 2005

SUMAR

Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructillor

9i turismului nr. 275/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice .Norrnatlv pentru proiectarea structurilor de fund are directa",indicativ NP 112-04 2-124

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE 'ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

,

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI OR DI N

pentru aprobarea Reglementsrii tehnice "Normativ

pentru proleetarea structurllor de fundare directs" ,indicativ NP 112-04*)

ln conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructli, cu modificarileulterioare, In temeiul art. 2 pct. 45 sl al art. 5alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Transporturilor, Oonstructiilor si Turismului, cu modificarile ~i cornpletarile ulterioare,

avand Tn vedere Procesul-verbal de avizare nr. 50 din 6 iulie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate - CTS 6 si Procesul-verbal de avizare al Comitetului tehnic de coordonare generala nr. 28 din 15 octombrie 2004,

ministrul transporturilor, eonstructlllor ~i turismului emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Reglementarea tehnica Art. 3. - La data lntrarll Tn vigoare a prezentului ordin,

.Norrnatlv pentru proiectarea structurilor de fundare Ordinul rninistrululJucrarilor publice ~i arnenajarii teritoriului dlrecta", indicativ NP 112-04, elaborate de nr. 9/N/1991 pentru aprobarea reqlementaril tehnice Universitatea Tehnica de Oonstructii Bucuresti, prevazuta

ln anexa} care face parte Inteqranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publica In Monitorul Oficial al Homaniel, Parteal, ~iintra In vigoare Tn termen de 30 de zile de la data publicar!l.

.Normatlv privind proiectarea !?i executarea lucrarllor de fundatii directe la constructii", indicativ P 10-86, publicat tn

Buletinul Constructiilor nr. 7/1991, precum sl orice alte

dispozltll contrare t!?i tnceteaza aplicabllitatea.

Ministrul transporturilor, construetlllor !?i turismului, Gheorghe Dobre

Bueuresti, 23 februarie 2005. Nr. 275.

*) Ordinul nr. 275/2005 a fost publicat'in Monitorul Olicial al Bomanlel, Partea I, nr. 451 din 27 mai 2005 ~i este reprodus ~i in acest numar bis

ANEXk)

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

NORMATIV

pentru proiectarea structurilor de fundare dlrecta, indicativ NP 112-04

Lista notatiilor §i simbolurilor

Notatia sau UM Semni ficatia
simbolul
A [m"] Aria sectiunii transversale a sistemului de fund are
Aa. [mrn"] Aria de armatura de suspendare
Aav [mm"] Aria armaturil verticale
Ap [mm"] Aria minima a placii
As [mm"] Aria laterala a stalpului pe lnaltimea paharului
Awf [m2} Suprafata sectiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical
~i planseu (placa)
Dimensiunea cea mai midi a talpii fundatiei avand forma
B em] dreptunghiulara In plan; Latimea sistemului de fundare pentru
fundatii de sectiune dreptunghiulara 'in plan
Ba em] Latimea activaa fundatiei
Bp [m] Latirnea sau diametrul placii utilizate pentru determinarea
caracteristicilor de compresibilitate prin incercarea pe teren
D [kNm] Rigiditatea cilindrica a radierului
E [kPa] Modulul de elasticitate
Es [kPa] Modulul de deformatie liniara al terenului de fundare
Es [kPa] Modulul dinarnic de deformatie liniara al terenului de fundare
E'le [kPa] Rigiditatea aproximatlva a constructiei
E'IF [kPaJ Rigiditatea fundatiei
F [kN] Fort,a taietoare transmlsa intre peretii eu planuri mediane intersectate
G [kPa] Modulul transversal (de forfecare)
H [m] Inaltirneafundatiel
H' [m] Inaltimea la marginea fundatiei tip obelisc
HI. H2 [m] Inaltimile treptelor blocului din beton simplu
He [m1 Inaltimea sectiunii fundatieicontinne
Hf [m] Grosimea fundului paharului
Hi em] Adancimea de tnghet
Hmin em] Inaltimea minima a fundatiei
Hp [m] Inaltlmea paharului
I [m"] Momentul de inertie al sectiunii transversale a sistemului de fundare
in Iungulaxei longitudinale
Ie [- ] Indicele de consistenta
If [-] Momentul de inertie al unei ra~ii de radier definita intre mijJoaceJe a
doua deschideri succesive
Ip [%1 Indicele de plasticitate
K [- ] Coeficient care depinde de forma in plan a fundatiei, rigiditatea
fundatiei, cota za punctului pentru care se calculeaza tasarea
Ko [-] Coeficientul presiunii laterale a pamaruulu! In stare de repaos
Ko [-] Iodice de rigiditate pentru radiere generale de forma dreptunghiulara
KR [ -] Rigiditatea relativa
Dimensiunea cea mai mare a talpii fundatiei avand forma
L [m] dreptunghiulara In plan; Lungimea sistemului de fundarc pentru
fundatii de sectiune dreptunghiulara In plan
Lo [m] Distanta dintre doi stalpi vecini ..
L, [m] Lungimea treptei blocului din beton simplu *) Anexa este rsprodusa In facsimi!.

MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

3

La. t, rm] Valoarea maxima a dimensiunilor plaoii de baza
r, [kN] Valoarea de cal cui a forte! de lunecare transmisa plenseului superior
M [kNm] Momentul lncovoietor rezultant ineentrul de greutate al sectiunli
fundatiei
M [kPa] Modululedometric
Mo [-] Coeficient de corelatie Intre valoarea modului edornetric 'in
intervalul de presiuni 200+300 kPa ~i modulul de deformatie liniara ,
Ml [kNm] Momentul incovoietor transmis paharului prin presiuni pe peretele
frontal
M2-3 [kPa] Modulul edometric determ inat pentru intervalul de presiuni
200+300 kPa
Mj [kNm] Momentul incovoietor in stalpul i
Mr. Me [kNm] Momentele 'incovoietoare rezultate 'in plan orizontal aplicate paetii
superioare a peretelui frontal
MsT,c3p [kNm] Momentul capabil al stalpului in sectiunea de la fata paharului
Mx [kNm] Momentul incovoietor fatii de sectiunea x-x
My [kNm] Momentul 'incovoietor fata de sectiunea y-y
N [kN] Forta axiala; Rezultanta lncarcarilor axiale In centrul de greutate al
sectiunii fundatiei
N H Nurnarul de lovituri necesare penetrarii instalatiei SPT pe 0 adan-
cime de 30 em pentru un diametru al tijei de penetrare de 50 mm
N1cap [kN] Forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare
Ni [kN] Porta axiala In stalpu! j
Np [kN] Forta de lntindere in peretii longitudinali
NST.!llOlllaj [kN] Forta axiala maxima In stal p in faza de montaj a structurii
prefabricate
P fkN] Rezultanta presiunilor pe peretele frontal
Q [kN] Porta taietoare
o, {kN] Forta taietoare in elementul vertical al suprastructurii asociata
mecanismului de plastificare la actiuni seismice
Qinf [kN] Forta taietoare care se dezvolta in elementul vertical sub plariseu
Ra [kPal Rezistenta de caleul a armaturii de suspendare
Rc [N/mm'"] Rezistenta de calcul de baza la compresiune a betonului
Ri [kN] Reactiunea in reazemul i
Rt IN/mmL] Rezistenta de calcul la lntindere a betonului din stalp
U em] Perimetrul sectiunii de forfecare
[m:>] Modulul de rezistenta al talpli fundatieiavand forma
W dreptunghiulara in plan; Modulul de rezistenta al sectiunii
transversale a sistemului de fundare
bf [m] Uifimea unei Ia.~ii de radier definita intre rnijloacele a doua
deschideri succesive
- Rezistenta la compresiune monoaxiala a pamantului (coeziunea
Cu [kPa]
nedrenata)
di [m] Distanta din centrul de greutate al talpii fundatiei la axul stalpului i
e [~f IndTceJeporHoT----" ._._ -.---~- .. _-.
b [mm] Inaltirnea seetiuniitransversale a grinzir-"" '-_
h [m] Grosimea radierului
he [rnm] Inaltimea cuzinetului; Inaltlmea sectiunii transversale a grinzii In
camp
hd lm] Inaltirneadiaftagmelor 4


hr - [mm]
k', [kN/m3]
kt [kN/rn-']
ks [kN/m-']
lancorare [mm]
Ie [rnm]
t, [mm]
r-;-----
Is, bs [mm]
m [ -]
rnbt [- ]
p [kPaJ
qc [kPa]
td [m]
vp ..• -~~ [ern/sec]
Vs [ern/sec]
Z [m]
Zo [m]
I -.
2: E'Ica I (kPa) Coefieientul de pat obtinut prin incercarea de proba cu placa de latura sau diametru B,

Inaitimea sectiunii transversale a grinzii In reazem

Coeficientul de pat obtinut din lncercarea ell placa de 1 m"

Coeficientul de pat al mediului deformabil

Lungimea de ancorare

Lungimea cuzinetului

Lungimea elastica

Dimensiun"iI-e-se-c--"'t"iu-n"ii;-:t-ra~n~s~ve-r-sa-"', I .... e-a-s-ta""~ I;-p-u·lu·i-------~

Coeficient de corectie care depinde de raportullntrc grosimea zoa .. - stratului deformabilsi Httimea B a sisternului de fundare

Coeficientul conditiilor de lucru

Presiunea de contact fundatie-teren

Rezistenta pe varf (CPT)

Grosimea diafragmelor

Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principal e) prin teren Viteza de propagareaa undeibrtra-sversale (secundare)"pnn---ieren

DepJasarea talpii fundatlel pe directie verticala ----. --- .... --

Grosimea stratului deformabil

--." .. -,----- _, ..• ~-.-

I Rigiditatea cadre lor din componenta constructiei

a [- J Factorul de transformare de la valoarea k' s la valoarea' k,
a [0] Unghiul blocului din beton simplu
-.,.....,.-...,.-..,-- .. _ ... -_-_ ........ ------_
~ [0] Unghiul cuzinetului
[%] Deformajia longitudinala specifica --
E
.. -.~-- [moil .. ~."- -, --Oiametrul barei de ann~tlira ,.
Ij>
Coeficient de flexibilitate pentru radiere sub stalpi uniform -
/.. [m']
distribuiti pe suprafata acestora
~t [-J Coeficient de frecare .
Vs [-] Coeficient de deformatie transversala (Poisson)al terenului de
fundare
• [- ] Coeficient dinamic de deformatie transversals (Poisson) aJ terenului
Vs de fundare
i
p [glcm'] Densitatea
[kPa] Efortul unitar normal -
0
Oz [kPa] Efortul unitar normal vertical
"tmed [kPa] Efortul unitar tangential mediu pe suprafata de lunecare MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

1. Prevederi generale

1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea structurilor de fundare directa pentru cladirile de locuit §i social- culturale, construetiile industriale ~i agrozootehnice.

La proiectarea structurilor de fundare directa se va avea in vedere respectarea cerintelor prevazute la punctul 2.2 §i In reglementarile tehnice conexe.

La proiectarca structurilor de fundare directa In conditii speciale de teren (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, pamanturi lichefiabile) se au In vedere §i masurile suplimentare din reglernentarile tehnice in vigoare specifice acestor cazuri,

1.2. Normatlvul se refera la urmatoarele tipuri de fundatii directe:

a) fundatii izolate

b) fundatii continue c )fundatii radier

1.3. Reglementarile tehnice de referinta sunt enumerate in capitolu113.

2. Principii generale ale conformarii de rezistenta a infrastructurilor

2.1. Definirea sistemului structural ~i a subsistemelor componcnte ale constructiei

2.1.1. Sistemul structural reprezinta ansamblul elementelor care asigura rezistenta si stabilitatea unei constructii sub actiunea incarcarilor statice ~i dinamice, inclusiv cele seismice.

Elementele structurale pot fi grupate in patru subsisteme: suprastructura (S); substructure (B); fundatiile (F); terenul de fundare (T) (fig. 2.1).

2.1.2. Suprastructura reprezinta ansamblul elementelor de rezistenta situate deasupra , infrastructurii (I).

2.1.3. Infrastructura este alcatuita din substructura ~i fundatii, La constructiile care nu au substructura, infrastructura este alcatuita din fundatii,

2.1.4. Substructura este zona pozitionata lntre suprastructura ~i fundatil. In raport cu suprastructura, aceasta prezinta diferente de alcatuire ~i conform are, care conduc la capacitati de rigiditate si rezistenta majorate.

2.1.5. Fundatiile reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit lncardirile la terenul de fundare.

2.1.6. Terenul de fundare constitute suportul constructiei ~i reprezinta volumul de roca sau de pamant care resimte influenta constructiei respective sau In care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia.

2.2. Cerinte privind proiectarea fundatiilor

2.2.1. Fundatiile trebuie proicctate astfel 'incat sa transmits la teren lncarcarile constructiei, inclusiv cele din actiuni seismice, asigurand indeplinirea conditiilor privind verificarca tcrenului de fundare la stari limita.

6


1.

s

1

b

a

c

Fig.2 .. l Componentele sistemului structural

Suprastructura (S); Substructura (B); Fundatiile (F); Terenul de fundare (T); Infrastructura (J)

2.2.2. Fundatiile ca elemente structurale se vor proiecta astfel 'incatsa fie lndepllnite eonditiile de verificare la starilc limita ultimesi ale exploatarii normale.

2.3. Cerinte privind proiectarea substructurilor

2.3.1. Substructura are rolul de a prelua 'incarcarile provenite de la suprastructurasi de a le transmite fundatiilor.

2.3.2. Substructure este alcatuita, de regula, din elemente structurale verticale (pereti, stalpi) si elemente orizontale sau inclinate (placi, grinzi etc.).

2.3.3. Proiectarea substructurii trcbuic sa tina cont de conlucrarea cu fundatiile ~i suprastructura.

2.3.4. La proicctarea substructurilor se vor lua 'in considerare tncarcarile proprii, Incarcarile transmise de suprastructura ~i de teren conform prevederilor de la cap. 5.

2.3.5. Eforturile din actiuni seisrnice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare at suprastructurii (fig. 2.2).

Aceasta conditie nu este obligatorie 'in zonele seismice de calcul E ~i F definite in normativul NPlOO-92.

2.3.6. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi indeplinite conditiile de verificare la starile limita ultime ~i aleexploataril normale. Infrastructura se va proiecta astfel Incat sa fie solicitata, de regula, In domeniul elastic de comportare. Se admire proiectarea mecanismului de plastificare a structurii la actiuni . seismice severe eu dezvoltarea de articul atii' plastice fii In substructure. In aceste situatii se vor lua rnasuri care sa asigure 0 cornportare ductila a substructurii ~i accesul pentru interventii post seismice.


7

Artlculatii plastice

~~

--l ....... lj:F

s

T

T

Fig. 2.2 Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare in suprastructura

3. Alegerea tipului de fundatie

3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundatie

3.1.1. Sistemul structural al constructiei

- tipul de suprastructura (in cadre, cu pereti etc.);

- dimensiuni (deschideri, travel, Inaltimi - suprateran si subteran);

- alcatuirea substructurii;

- materiale (beton, metal. zidarie etc.); .

- eforturile transmise fundatii lor in gruparile fundamentale ~i speciale de incarcari;

- mccanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismica (pozitia zonelor potential plastice,

eforturile transmise fundatiilor etc.);

- scnsibilitatea la tasari a sistemului structural.

3.1.2. Conditiile de teren

- natura ~j stratificatia terenului de Iundare, caracteristicile fizioo-mecanice ale straturilor de pamam sau de roca lji evolutia acestora 'in timp;

- coaditiile de stabilitate generala a terenului (terenuri 'in pants cu structuri geologice susceptibile de alunecari de teren etc.);

- conditiile hidrogeologice (nivelul ~i variatia sezoniera a apelor subtcrane, agresivitatea apelor subterane, circulatia apei prin paman; etc.);

- conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitat! de producere a inundatiilor, a fenomenului de afuicre etc.).

3.1.3. Conditiile de exploatare ale constructiei

- eforturile transmise la fundatii (din sarcini statice si dinamice - vibratii prod use de utilaje etc.);

- posibilitatea pierderilor de apa sau substante chimice din instalatiile sanitare sau industriale;

-incalzirea terenului In cazul constructiilor eu degajar! mari de dildura (cuptoare, furnale etc.);

" degajari de gaze agresive care polucaza apele meteorice si accentueaza agresivitatea chimica a

apelor subterane;. . .

- influenta deformatiilor terenului de fundare asupra exploatarii norrnale a constructiei;

- limitarea tasarilor In functie de cerintele tehnologice specifice,

3.1.4. Conditiile de executie ale infrastructurii

- adancimeasapaturii pentru realizarea fundatillor constructiei ~i modul de asigurare a stabilitatii sapaturii;

8


-existenta unor constructii In vecinatate care pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii (instabilitatea taluzului, afuierea terenului la realizarea epuismentelor erc.);

- sistemul de epuismente;

- prezenta retelelor de apa-canal, de gaze, de energie electrica etc.

3.2. Criterii pentru alegerea adancimii mini me de fundare

3.2.1. Adancimea de fundareeste distanta masurata de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) pana la talpa fundatiei.

3.2.2. Adancimea minima de fundare se stabileste in functie de: - adancirnea de inghe];

- nivelul apei subterane;

- natura terenului de fundare;

- Inallimea minima constructive a fundatiei;

- conditiile tehnologice.

3.2.3: STAS-ul de referinta pentru adflnclmea de tnghet este STAS 6054/77.

3.2.4. Adancimea minima de fundare se stabileste conform tabelului 3.1 In functie de natura terenului de fundare, adancimea de lnghet ~i nivelul apei subterane.

Tabelul3.1

Hj II Adancimca minima de fundare
adancimea de adancimea apei (cm)
Terenul de fundare lnghet subterane fata de Terenuri
cota tercnului Terenuri ferite I
natural supuse actiunii de inghet' I
(em) (m) inghetului
Rod stancoase oricare oncare 30+40 20
Pietrisuri curate, .- - Ht - --
H;;;o;2.00 40
nisipuri mari ~i oricare .. -
H<2.00 H,+10 40
mijlocii curate
. ---
Hj:s70 H~2.00 80 50
Pietris sau nisip H<2.00 90 50'~
argilos, argila grasa Hr>70 H~2.00 Hr+l0 50
-.~ .. -_----_- .----
H<2.00 '-H;+20-- 50
1----" ~-.-. -- __ . _ .. '.
Nisip fin prafos, praf Hjs70 H:oe2.S0 80 50
H<2.S0 90 50
argiles, argile. H~2.50 Hj+l0 50
prafoasa ~i nislpoasa Hr>70 H<2.50 Hj+20 ._ 50
. }. . - - Observatie - Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferite de inghet se masoara de la cota inferioara a pardoselii,

3.2.5. Talpa fundatiei va patrunde eel putin 20 em in stratul natural bun de fundare sau In stratul de fundare tmbunatatlt,

3.2.6. Pcntru constructiile fund ate pe terenuri dificile (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, pamantur! lichefiabile etc.), adancimea de fundare esteJndicata in reglementarile tehnice de referinta specifice acestor cazuri.


. 9

4. Materiale utilizate la fundatii

4.1. Fundatiile se alcatuiesc in mod obisnuit din: - beton annat;

-beton simplu;

- zidarie de piatra.

4.2. Caracteristicile betoanelor utilizate 1a executarea fundatiilor se stabilesc de proiectant In functie de destinatie, solicitar], conditiile mediului de fundare ~i influenta acestora asupra durabilitatii betonului din fundatii; acestea sunt definite In normativul NE 012-99.

4.3. Clasele minirnede beton se stabilesc astfel: a) Beton simplu

01/5- pentru umpluturi, egalizari ~i bloc (la fundatiile tip bloc ~i cuzinet),

b) Beton armat

CS{10 pentru tundatii izolate sau continue, fundatii monolite tip pahar, cuzineti, radiere ~i retele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare;

C12f15 pentru fundatii prefabricate tip pahar, fundatii sup use la solicitari importante ~i fundatii supuse la actiuni dinamice.

In conditii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca In norrnativul NE 012-99 respectiv C215~88.

4.4. Tipul de ciment ce se utilizeaza la prepararea betonului pentru fundatii sc stabileste In functie de influenta conditiilor rnediului de fundare ca in normativul NE 012-99.

4.5. Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile definite tn documentul de rcfcrinta STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91.

Pentru armature rezultata din criterii constructive se utilizeaza, de regula, otel OB37 iar pentru armature de rezistenta rezultata din calcul se utilizeaza otel OB37, PC sau plase sudate din STNB.

4.6. Pentru fundatiile din zidarie de piatra documentul de referinta estc STAS 2917-79.

Mortarul tntrebuintat este din var $i ciment de rnarca minim Mioavand documental de referinta STAS 1030-85.

4.7.Pentru fundatiile continue ale constructiilor ell eel mult un nivel amplasate in mediul rural se pot aplica ~i solutii constructive bazate pe folosirea materialelor locale. Fundatlile se pot realiza din zidarie de piatra sau beton ciclopian.

5. Solicitari transmise infrastructurilor

5.1. Prevederi generale

5.1.1. Solicitarile transmise infrastructurilor se determina considerand eforturile transmise de suprastructure, Indircarile aplicate direct infrastructurii (incarcari din greutatea proprie, din tncarcari de exploatare, forte seismice etc.), presiuni sau Impinged ale parnentului, presiunea apei etc.

Orice actinne semnificativa pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera In categoria de solicitari transmise infrastructurii.

5.1.2. Solicitarile transmise Infrastructurilor sc determina in gruparile .: fundamentale de lnearcari §i 'in gruparile speciale de tncarcan.

10


Stabilirea solicitarile transmise infrastructurilor In gruparile speciale de lncarcar! este, de regula, conditionata de dimensionarea completa a suprastructurii.

5.1.3. Solicitarile transmise infrastructurilor se determina eu valori corespunzatoare proiectarii elementelor de beton ale infrastructuturii ~i cuvalori corespunzatoare verificaril terenului de fundare.

5.104. Structurile considerate in calcul in stadiul de comportare liniara (elastic) se recomanda sa fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructura, infrastructura ~i teren de fundare.

5.1.5. In gruparea speciala de lncarcarl la actiuni seismice, cand, de regula, se accepta plastificarea suprastructuriisi dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei induse de cutremur, solicitarile transrnise infrastructurilor se determina corespunzator fortelor generalizate (N, M, Q etc.) dezvoltate in seetiunea de la baza suprastructurii (fig 5.1).

Directia aetiunii scismice --00.

Fig. 5.1 Solicitarile transmise infrastructurii de suprastructura.

5.2. Soiicitari transmise infrastructurilor In gruparile fundamentalc de lncli.rcari

5.2.1. La verificarea rezistenteilnfrastructurii ~i a terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructura.

5.2.2. Pentru stabilirca valorilor solicitarilor transmise infrastructurii documentul de referinta este STAS 10101/0-75 si pentru coeficientii lncarcarllor documentul de referintaeste STAS 10101/0A- 77.

5.3. Solicitari transmise infrastructurilorin gruparile speciale de 7ndirdiri

5.3.1. Prevederile de la pet. 5.3. sunt aplicabile gruparilor speciale de incarcari In care se considera actiunile seismice aplicate constructiei.

Calculul va considera orice directie de actiune seismica semnificativa pentru proicctarea infrastructurii. De regula, se vor considera S-dlrectll In plan orizontal, corespunzatoare directiilor principale §i directiilor oblice (Ia 450 ~i 135°) ale constructiei.

5.3.2. Solicitarile transmise infrastructurilor prolectate corespunzator unei componari clastice de catre suprastructura plastificata sunt asociatc mecanismului de disipare a energiei induse de actiunile seismice.

Valorile fortelor generalizate transmise infrastructurii sunt determinate prin majorarea fortelor capabile dezvoltate de mecanismul de plastifieare a suprastructurii eu coeficientul kr:


.11

kF= 1.35 (5.1)

Fortele generalizate capabile se determina considerand rezistentele de calcul ale materialelor.

Daca fortele generalizate capabile se determine considerand rezistentele medii ale materialelor valoarea coeficientului kF este:

kF = 1.00 (5.2)

5.3.3. Daca mecanismul de plastificare care asigura disiparea energiei induse de cutremur implica dezvoltarea de deformatii Inelastice ~i in elementele substructurii, pentru calcul se consldera urmatoarele valori ale solicitarllor transmise de suprastructura:

- pentru calculul eLementelor infrastructurii se considera valorile solicitarilor capabile din gruparile speciale de lncarcari;

- pentru verificarea terenului de fundare s e considera valorile solicitarilor capabile din gruparile

speciale de 'incarcari majorate cu coeficientul k, dat de (5.1). .

5.3.4. Solicitarile transmise infrastructurilor de ditre suprastructurile care raspund elastic la actiunile seismicc se considers cu valorile date la pet. 5.3.3.

5.3.5. Efectul componentei verticale a actiunii seismice 5C va Iua ln considerare la proiectarea sistemelor de fundare In concordanta eu norrnativul PIOO-92; In cazul fundatiilor sensibile la fort,a taietoare/strapungere (radiere tip dala groasa etc.) valorile coefientului seismic de calcul pe directie verticals sunt ±2ks.

5.3.6. In gruparile specialcde lncarcari care cuprind si actiunea seismica se considera actiunea de Iunga durata a indlrcarilor aplicate direct elementelor infrastructurii precum ~i t011e1e seismice de calcul stabilite pe baza unui coeficientseismic eu va loa rea minima:

Cs = 1.5aks (5.3)

6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei

6.1. Conditi i generate

6.1.1. ST AS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85, sunt documente de referinta pentru dimensiunile bazei fundatiei $i se stabilesc pe baza calculului terenului de fundare.

6.1.2. Dimensiunile bazei fundatiei 5e aleg astfel tncat presiunile Ia contactul intre fundatie si teren sa aiba valori acceptabile, pentru a se impiedica aparitia unor start limita care sa perecliteze siguranta constructiei ~i/sau exploatarea normala a constructiei,

Starile limita ale terenului de fundare pot fi de natura unei start limita ultime (SLU),a carei depasire conduce la pierderea ireversibila, in parte sau in totalitate, a capacitatii funetionale a constructici sau de natura unei start limiu: a exploatiirii normale (SLEN), a carei depasire conduce la intreruperea exploatarii normale a eonstructiei.

6.1.3. Starile limita ale terenului de fundare avand ca document de referinta STAS 3300/1-85 sunt:

- starea limita de deformatii (SLD), care poate fi de natura unei stari limita ultime (SLD.U), daca deformatiile terenului conduc la deplasari ~i deformatii ale constructiei incompatibile cu struetura de rezistenta sau de natura unei stari limita a exploatarii normale (SLD.EN). daca deformatiile terenului impiedica exploatarea normala a constructiei;

- starea limitii de capacitate panama (Sl.Cl') corespunde unei extinderi a zonelor in care se indeplincste conditia de rupere (efortul tangential efectiv este egal cu rezistenta la forfecare a rnaterialului) astfel lncat are loc pierderea stabilitatii terenului ~i a constructiei, In parte sau In

12


totalitate; starea lirnita de capacitate portanta a terenului de fundare este intotdeauna de natura unei starl limite ultime.

6.1.4. in functie de particularitatile constructiei si ale terenului de fundare, presiunile acceptabile pe terenul de fimdare se pot stabili, in cazul fundarii directe, In trei moduri:

- ca presiuni conventionale, Peony;

- ca presiuni care sa asigure indeplinirea conditiilor calcului la starea ltmita de deformatii

(SLD.U ~i SLD.EN);

- ca presiuni eare sa asigure indepIinirca conditiilor calcului la starea Iirnita de capacitate portanta (SLCP).

6.1.5. Din punetul de vedere al constructiei, calculul terenului de fundare se diferentiaza In fimctie de urmatorii factori:

a) Clasa de importanta

- constructii speciale, CS (din clasele de irnportanta I §i II);

-constructii obisnuite, CO (din clasele de importanta III, IV, V).

b) Sensibilitatea la tasari

- constructii sensibile la tasari diferentiale (CSEN);

- constructii nesenslbile Ia tasari diferentiale.

c) Existcnta restrictillor de deformatii in exploatare • constructii eu restrictii (eRE);

. constructii rara restrictii,

6.1.6. Din punctul de vedere al terenului de fundare, calculul terenului de fundare se diferentlaza in functie de apartenenta terenului la una din urmatoarele categorii:

a) terenuri bune (TB)

b) terenuri dificile

In tabelul 6.1 (STAS 3300/2-85), sunt prezentate situatiile in care terenul de fundare apartine categoriei TB.

6.1.7. Conditlile de efectuare a calculului terenului de fundare alcaruit din pamanturi, in vederea stabilirii unor dimensiuni ale bazei fundatiei care sa conduca la presiuni acceptabile pe tercn, sunt sintetizate in tabelul 6.2.

Dupa cum rezulta din tabelul 6.2, calculul terenului de fundare pe baza de presiuniconventionale impune indeplinirea simultana a patru conditii, In schimb, 0 singura conditie este suficienta pentru a face obligatoriu calculul fa starea llmita de deformatie Cia SLD.U sau SLD.EN) sau calculul la starea lim ita de capacitate portanta (SLCP).

6.1.8. In cazul fundani pe roca, folosirea presiunilor conventionale ca presiuni acceptabile este admisa in toate cazurilc, cu exceptia constructiilor speciale cand se impune calculul la starea limita de capacitate portanta (SLCP).

6.2. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

6.2.1. Presiunile conventionale sunt presiuni acceptabile stabilite pecale empirica, linand seama de experienta de constructie din tara.

In anexa A sunt reproduse, avand ca referin? STAS 3300/2-85, tabelele cuprinzand asa-nurnirele

valori de baza ale presiunilor conventionale, p con", corespunzatoare unor fundatii conventionale avand latimea taJpii B = 1,0 m ~i adancimea de fundare Dr == 2.0 m; precum si regulile de stabilire a

corectiilor de latime Cn ~i de adancime CD . .

Caracterul empiric al presiunilor conventionale estc cvidentiat de faptul ca valorile de baza din tabelc sc obtin in functie de caracteristici ale naturii pamanturilor (granulozitate, plasticitate) ~j ale


'3

stiirii pamanturilor (starea de indesare.israrea de consistenta, gradul de saturatic, indicele porilor), rarii a se face uz de cunoasterea proprietatilor mecaniee (compresibilitatea 1ji rezistenta

Tabelu16.1

Nr. Terenuri bune (TB)
crt.
1 Blocuri, bolovanisuri sau pietrisuri continand mai putin de 40% nisip ~i mai putin de 30%
argilii, 'in conditiile unei strati ficatii practic uniforme ~i orizontale (avand Inclinarea mai
mica de 10%)
2 Pamfmtur! nisipoase, inelusiv nisipuri prafoase, indesate sau de indesare medie, In conditiile
unei stratiflcatii practic uniforme ~i orizontale
3 Pamanturi coezive eu plasticitate redusa: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase ~i prafuri, avand
CtSO, 7 si Ie ~O,5, In conditiile unei stratlficatii practic uniforme ~i orizontale
4 Pamanturi coezive eu plasticitate -medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, avand
e s l ~I Ie ~O,5 , in conditiile unei stratificatii praetie uniforme ~i orizontale
5- Pamanturi coezive cu plasticitate mare: argile nisipoase, argile prafoase ~i argile, avand
e ;:5;1,1 ~i Ic~0,5 , 1n conditiile unei stratificatii practic uniforme ~i orizontale
6 Roci stancoase ~i semistancoase in conditiile unei stratificatii practic uniforrne si orizontale
7 Grice combinatie intre stratificatiile precizate la nr .. crt. 1._.6
8 Umpluturi de provenienta cunoscuta realizate organizat, continand materii organice sub 5%
- ~ .- Nota: Pamanturile coezive saturate deconslstenta ridicata (I, > 0,5) pot fi considerate terenun bune in acceptia tabelului 6.1.

Totusi, In situatia in care lncarcarea transmisa de fundatia directa asupra acestor pamanturi se realizeaza rapid, lara posibilitatea drenarii apei din porii pamantuiui, devine necesara 0 verificare a terenuLui Ia starea lirnita de capacitate portanta (SLCP).

Tabelu16.2

Modul de Terenul Constructia
calcul Parnant Restrictii de
(stabilirea Bun Sensibilitatea la
presiunii (TB) Dificil coeziv saturat Importanta tasari diferentiale deformatii 'in
acceptabile) incarca! rapid exploatare
--
Obisnuita Speciale SensibiJa Hira eu
(CO) (CS) Nesensibila (CSEN) restricjii restrictii
(CRE)
.----_.".--,_ ... - .-.~-.
peony X X X x
SLD.U "--
x
e-sD)'.u .. f-------
X
SLD.U x
SLD.EN x
SLCP x
SLCP ,-, ------_.' .. -~ 1------ f---- -- """'" --
x
--- ~~~ -, --- --_."'---- -'_- 6.2.2. Conditiile care trebuie respectate in cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor convcntionale se diferentiazain functie de tipul incarcarii ~i de gruparea de incarcare (gruparea fundamentala GF, gruparea speeiala OS) ~i sunt sintetizate In tabelul 6.3.

6.2.3. Pentru stabilirea dimensiunilor In plan ale fundatiei estc necesara, dupa caz, indeplinirea tuturor conditiilor specificate In tabelul 6.3. Prin aceasta se considera implicit indeplinite conditiile calcului terenului de fundare la starea Iimita de deformatie si la starea limita de capacitate portanta, ea stari lirnita ultime.

14


Tabelu16.3

Tipul incarcarii

Gruparea de incarcare

Centrica

Cu excentricitate dupa o singura directie

N

Cu excentricitate dupa doua directii

·N

G F Pet'S peony Pef max S 1.2 Peony pef max S 1.4 peony

_____ .. 9_S __ ~_L.,._._._f_e_~_~ 1.2 Pco,.J':. __ --'_-'p,__'_:,.cf._.;m;.;_a_:,.x_s_l_A-=-PI: ·o--'"nv_ -,--__:P,-'_ef_;_m_a_x s __ 1_.6_,P,,-c_on_v_-,

6.2.4. Dimensiunilc In plan ale fundatiilor se stabilesc astfel ca rezultanta Incarcjirilor provenite din actiuni din grupari fundamentale sa fie aplicata in cadrul samburelui central.

6.2.5. Pentru situatiile ln care In gruparea fundamentals intervin solicitari orizontale importante, nepermanente, se admire ca rezultanta il1carcarilor sa se aplice In afara samburelui central eu condltia ca sectiuneaactiva a talpii fundatieisa nu fie mai mica de 80% din aria totalaaacesteia.

In cazul constructiilor de tipul caste le de apa, turnuri etc. nu se admite desprinderea fundatiei de pc

tercn in gruparile fundamentale de incarcari, .

6.2.6. Excentricitatile maxime admise pentru rezultantele incarcarilor din grupari speciale trebuie sa fie limitate astfel incat sectiunea activa a suprafetei talpii fundatiei sa se extinda eel putin pana in drcptul centrului de greutate al acesteia,

6.2.7. Modul de calcul al lui pef pentru cxcentricitate pe doua directii este prezentat In anexa F.

6.3. Calculul terenului de fundare la starea llmita de deformatii

6.3.1. Prin calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii se cere lndeplinirea a doua seturi de conditii, sintetizatc In tabelele 6.4 si 6.5.

Tabelu16A

Tipul stari! limita de deformatie Conditia de Indeplinit_. -1

SLD.U A.I- :::;As

~------~~~----~--------~-------4---------------- ------------------1

SLD.EN /:J.t sA,

Conditiile sp-eCit'lcat'cIo- tabelul 6.4 au semnificatia:

- As: deplasari sau deformatii posibiJe ale constructiei datorate tasarilor terenuluide fundare, calculate cu tncareari din gruparea fundamentals pentru SLU;

- At ; aceeasi semnificatic ca ~i As calculate ell incardiri din gruparea fundarnentala pentru SLEN;

~ As .deplasari sau deformatii de refcrinta admise pentru structura, stabilite de proiectantuI structurii;

In lips a unor valori stabilite de proiectant pot fi luate in considerare, orientativ, valorile specificate in anexa A pentru constructii neadaptate in mod special in vederea preluarii tasarilor neuniforme

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI., PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

-15

• .6.t: deplasari sau deformatii admise din punct de vedere tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog.

Tabelu16.5

Tipul lncarcarii

Centrica

N

Cu excentrlcitate dupa 0 singura dlrectie

Cu excentricitate dupa doua directii

• N

Conditia de indeplinit

Pef max :S 1.2 ppJ

Pef max :S 1.4 Ppl

6.3.2. Presiunea plastica Ppl este 0 presiune acceptabila.

Conditiile din tabclul 6.5, a carer indeplinire precede efectuarea calculului deformatiilor probabile ale terenului de fundare, reprezinta conditii de valabilitate a calculului de deformatii, In care terenul este asimilat eu un mediu liuiar-deformabil iar utilizarea relatiilor din Teoria Elasticitatil este admisa.

In conditille definite In tabelul 6.5, Ppl (presiunea plaStica) reprezinta prcsiunea corespunzatoare unei extinderi limitate pe 0 adancime egala cu B/4, B Iiind latimea fundatiei, a zonei plastice in terenul de fundare. Prin zona plastics se intelege zona pe conturul ~i In interiorul careia se indeplineste conditia de rupere in pamam,

6.3.3. In anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referlnta STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenului de fundarela starea limita de deformatii,

6.4. Calculul terenulul de fundare la starea lirnita de capacitate portanta

6.4.1. Prin calculul terenului de fundare la starea Iimita de capacitate portanta, in cazul fundarii directe, se cere respectarea conditiei generale Q s mR, cu cele trei forme particulare date in tabelul 6.6.

Tabelul6.6

lTiPul Fundatie de Fundatie solicitata Fundatie pe taluz sau In

L_J~~rii .._.l su....!p_r_a£_a..!._ta ---L.---tr-a-n-s .. -/e-r-sa-l~--.l-------ap~r_o-,-p_ie_T_e_d_e_ta_l_u_z __ ___J

16


Cazul de calcul

T s O.BJ!N

I I I

: • N lI'

B _...,..- --.-.--:~-"..---- .....

I I

L

.----1

SLCP.1

. SLCP.2

SLCP.3

Conditia QsmR

N sO.9L'B'Pcr

unde: Q reprezinta incarcarea de calcul asupra terenului de fundare, provenita din actiunile din gruparile speciale;

R reprezinta valoarea de calcul a rezistentei terenului de fundare; m reprezinta coeficientul conditiilor de Iucru.

6.4.2. In anexa A sunt sintetizate prevederile din documentul de referinta STAS 3300/2-85 referitoare la calculul terenului de fundare la starea Iimita de capacitate portanta.

7. Proiectarea fundatiiior izolate

Prevederilc prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor izolate ale stalpilor de beton arm at ~j de metal. Fundatiile izoJate pot fi utilizate si In cazul unor clemente structurale continue, daca structura este proiectata considerand rezemarile concentrate.

Tipurile de fundatii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt: a) Fundatiile pentru stalpi de beton armat monolit:

- fundatii tip talpa de beton arm at (fundatii elastice);

- fundatii tip bloc si cuzinet (fundatii rigide),

b) Fundatiile pentru stalpi de beton armat prefabricat: - fundatii tip pahar;

- alte tipuri de fundatii adaptate sistemului de imbinare dintre stiUpu! prefabrieat si fundatie.

c) Fundatiile pentru stfHpi metalici: - Iundatii tip bloc ~j cuzinet;

- fundatll tip talpa de beton armat.

Proiectarca fundatiilor lzolatc de bcton annat se face avand ca referinta prevederile definite In STAS 10107/0-90.

Dimensiunile 'in plan ale fundatiilor izolate sc stabilesc conform prevederilor dc la capitolul6.

La alcatuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele reguli eu caractcr general:

a) sub fundatiile de beton annat mono lit se prevede un strat de beton de egalizare de 50+ 100 mm

grosime, stabllit functie de conditiile de teren, executie sisuprafata fundatiei;

b) sub fundatiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70+150 mm grosime; e) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat in axul stalpului;

d) pentru stalpii de calcan, de rost sau situatii tn care exista In vecinatate alte clemente de constructii sau instalatii se pot utiliza fundatii excentrice 'in raport cu axul stalpului; in acest caz momentul transmis talpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PAATEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

"17

7.1. Fundatii pentru stalpi de beton armat monolit

7.1.1. Fundatii tip talpa de beton annat

Fundatiile tip talpa de beton annat pot fi de forma prismatica (fig. 7.1.a) sau forma de obelisc (fig. 7.I.b).

Betonul utilizat la realizarea fundatiilor tip talpa armata va fi de clasa minima CS!1o,

7.1.1.1.1naltimeafundatiei (H) se stabileste functic dc urmatoarele conditii:

a) asigurarea rigiditatii fundatleide beton annat; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre tnaltimea fundatiei §i dimensiunea cea mai mare In plan (HIL) date in tabelul 7.1 (ultima coloana) este admisa ipoteza distributiei liniarea presiunilor pe teren;

b) verificarea fundatiei la forta taictoare; daea se respects valorile minimeale raportului dintre Inaitimea fundatiei sidimensiunea cea mai mare in plan (H/L) date In tabelul 7.1, sectiunea de beton poate prelua forta taietoare nefiind necesare armaturi transversale;

-+In

I

-t-"-

__ ~ __ ~L __ .. __ ~ -PBClon..deegalizare,

a)

b)

Fig. 7.1 Fundatii tip talpa de beton annat

c) verificarea fundatiei la incovolere; de regula verificarea sectiunii de beton .arrnat la starea Iimita de rezistenta la lncovoiere nu irnplica modificarea inlillimii sectiunii de beton stabilita conform punctelor a ~i b;

d) valoarea minima a Ina1timii fundatiei este Hmin ::: 300 mm.

Inaltimea la marginea fundatiei tip obelisc (H') rezulta In functie de urmatoarele conditii:

a) inaltimea minima necesara pentru ancorarea armaturllor de pe talpa fundatiei (15$max);

b) panta fetelor inclinate ale fundatiei nu va fi mal mare de 1/3;

c) valoarea minima este H'min = 250 mm.

7.1.1.2. Armatura fundatiei (fig. 7.2) este compusa din:

a) armature de pe talpa, realizata ca 0 retea din bare dispuse paralel cu laturile fundatiei

Armature rezulta din verificarea la moment incovoietor in sectiunile de la rata stalpului. In calculul momentelor incovoietoare din fundatie se considers presiunile pe teren determinate de solicitarile transmise de stalp, Se vor considera situatiile detncarcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitarile maxirne in fundatic,

Procentul minim de armare pe fiecare directie esle 0.10 % pentruarmaturi OB37 ~i 0.075 % pentru armaturi PC52.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.

Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 rnm.

18

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 451 bis/27.V.2005

Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei ~i se prevede la capete cu cioeuri cu lungimea minima de 15ip.

b) armature de la partea superioara, reallzata din 3+4 bare dispuse in dreptul staipului sau ca 0 retea dezvoltata pe toata suprafata fundatiei

Fundatiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armatura constructive la parte a superioara, unde se dispun pe fiecare directie principal! minimum 3 bare de armatura OlD7, cu diametrul de minim 12 mm.

La fundatiile care lucreaza eu arie activit, armatura de la partea superioara rezulta din calculul la lncovoiere. Dimensionarea armaturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate, considerand momentele incovoietoare negative rezultate din actiunea Incarearllor din greutatea fundatiei, a umpluturii peste Iundatie ~i a sarcinllor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului incovoietor transmis de stalp. In aceasta situatie de solicitare armatura se realizeaza ca 0 retea de bare dispuse paralel cu laturile fundatiei,

Diametrul minim al armaturilor este de 10 min.

Distanta maxima Intre armaturi este de 250 mm; distanta minima cste de 100 rom.

Armature se distribuie uniform pe lalimea fundatiel si sc prevede la capete eu ciocuri ell lungimca minima de 15ip.

c) armature transversals pentru preluarea fortelor taietoare se realizeaza ca armatura 'inctinata dispusa 'in dreptul stalpului

Forta taietoare In sectiunea de cal cuI se determina considerand o Dsura inclinata eu 45°~i presiunilc dezvoltate pe teren de fortele transmise de stalp.

Daca fundatia lucreaza cu arie actlva, la calculul fortei taietoare se vor considera presiunile efective pe teren,

d) armaturi pentru stalp (mustati)

Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea eu stalpul de beton annat, rezulta In urrna dimensionarii/verificarii stalpului, Armaturile din fundatie (rnustatile) se alcatuiesc astfel lncal in prima sectiune potential plastica a stalpului, aflata deasupra fundatiei, bare1e de armatura sa fie continue (tara innadlri).

Etrierii din fundatie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stalp; se dispun Ja distante de maximum 250 mm si eel putin in 3 sectiuni.

Armatura trebuie prelungita In fundatie pe 0 lungimc eel putin egala ell lan.;orarc + 250 mm, unde lancorarc se determine avand ca referinta documental STAS 10107/0-90.

.L

I

-t------·-··-L-··---+-t

Fig. 7.2 Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat

Tabelul7.1

Presiunea efectiva maxima

H/L minim pentru care nu este necesara verificarea la fOlia taietoare a fundatiei

H/L minim pentru care nu se veri fica rigiditatea fllndati~~


'19

pe teren (kP.a) -.,....~.- ---
Beton C8/10 Beton C12.115·
100 0.22 0.20 0.25
150 0.25 0.23 0.26
200 0.27 0.26 0.27
250 0.29 0.27 0.28
300 0.30 0.29 0.29
400 0.32 0.30 0.33
600 0.39 0.35 0.35
.. " ---.---~ *) pentru betoane de clasa superioara se utilizeaza valorile date In tabelul 7.1. pentru clasa C12/15.

7.1.1.3. Calculul momentelor incovoietoare 'in fundatie

Pentru calculul momentelor incovoietoare 'in fundatie se considera sectiunile de incastrare de la fata stalpuluj~i presiunile pe terenpe suprafata delimitata de laturile talpii ~i planul de incastrare considerat (fig.7.3).

Calculul simplificat al momentelor incovoietoare In talpa fundatiei se face cu relatiile 7.1 ~i 7.2:

M, = BO[Po I; +(p, _p,)l~ J

e

My ""L-Pmed i ;pmed=(P1+P2)/2

(7.1)

(7.2)

t

r~y------l-. '1

i--- L ----- i-

1l E Co

P2~

PI

PUI'!::J Po

Fig. 7.3

In cazul fundatiilor lacare se respects conditiile privind raportul minim H/L dintabelul 7.1 stabilit In functie de conditia de rigiditate a talpi! ~i pentru care aria activa este de minimum 80%, armatura calculata functie de rnomentele incovoietoare (M, ~i My) sc distribute uniform pe talpa fundatiei. Daca aria activa este mai midi de 80%, 'in relatia 7.2 se inlocuieste Pmcd cu valoarea Pl.

Daca fundatia este solicitata cu momente Incovoietoare pe doua directii (solicitare oblica), Pl, avand semnificatia de presiune maxima pe teren, se determina eu relatiile indicate in Anexa F.

7.1.2. Fundatii tip bloc sicuzinet

Fundatiile tip bloc de beton ~i cuzinet sun! alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazerna

un cuzinet de beton armat in care se incastreaza stalpul (fig. 7.4). .

20


7.1.2.1. Blocu1 de beton simplu se realizeaza respectand urmatoarele conditii:

a) inaltimea treptei este de minimum 400 mm la bloeul de beton eu 0 treapta;

b) blocul de beton poate avea eel mult j trepte a carer inaltime minima este de 300 mm; inaltimea treptei inferioareeste de minimum 400 mm;

c) clasa betonului este minim Ces; daca in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului c1asa betonului este eel putin CSI10;

d) inaltimea blocului de beton se stabileste astfel incat tg« sa respecte valorile minime din tabelul 7.2; aceasta conditie va fi realizata ~i in cazuI blocului realizat in trepte (fig. 7.4);

e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel tncat sa. se asigure conditii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar lntre cele doua suprafete,

/t I I /,-~---··it

,: t I

---r~-t

,/ .... + ---='"""'-cc ---..+ ,/

L

a. Bloc de beton eu 0 treapta

b. Bloc de beton eu doua treapte

Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton annat

Tabelu17.2

Valori minime tga
Presiunea functie de clasa
efectiva pe betonului
teren (kPa) 0/5 C8/10 san
mai mare
--.---.,~ r--"'---'''''' 1.05
200 l.15
250 1.30 1.15
300 1.40 1.30
350 1.50 1.40
400 1.60 1.50
600 2.00 1.85
------ 7.1.2.2. Cuzinetul de beton annat se proiecteaza respectand urmatoarele:

a) cuzinetul se realizeaza ell forma prismatica;

b) dimensiunile in plan (I, ~j be) vor respecta urmatoarele conditii:

- sa fie mai mari decat dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mid decat rezistenta de ealculla compresiune a betonului; '.

- se recomanda urmatoarele intervale pentru raportullelL respectiv belB:

• bloc de beton cu 0 treapta:IJL == 0.50 + 0.65

• bloc de beton eu mai multe treapte: lelL == OAO + 0.50

c) iniil\imea cuzinetului (he) va rcspecta urmatoalele valori minime.' - he <t 300mm;

- hcl1c<t 0.25;


.21

- tg~ :l!: 0.65 (fig. 7.4); daditg~ ~ 1.00 nu este necesara verificarea cuzinetului la fOI1a taietoare;

- valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru stalp, cu lungimea

lancorare + 250 mm, unde lancorare este defirrita in documentul de referinta STAS 10107/0-90;

d) clasa betonului este minim CS/lO; clasa betonului rezulta ~i din conditia de rezistenta la compresiune locala a betonului din cuzinet in seetiunea de incastrare a stalpului (de regula, R, cuzinet ~ 0.7Rc stalp);

efrostul de tumare dintrebloc ~i cuzinet se trateaza astfel Incat sa se realizeze continuitatea betonului sau, eel putin, conditille care asigura un coeficient de frecare I.t ;;;: 1.0 (definit in documentul de reterinta STAS 10107/0-90).

7.1.2.3. Calculul momentelor incovoietoare pozitive in cuzinet se face considerand incastrarea consolelor 1n sectiunile de la fata stalpului (fig. 7.5).

~t

PC2~

. . . .. P~w.edpoO .. cl

Fig. 7.5

Presiunile pe suprafata de contact dintrc cuzinet §i bloc, functle de care se determinaeforturile sectionalc tn cuzinet, sunt determinate de solicitarlle din stalp (nu se tine cont de greutatea cuzinetului).

Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet ;;i blocul de beton, daca nu apar desprinderi sau aria activa este eel putin 70%, se determina cu relatiile (7.3):

N c 6M C(x) Nc 6M C(y}

Pcl,e2 =~± r » 20 sau Pcl,c2 =~± I .b2

cc c,,' cc C(;

data: Pc2<O, atuncisc admite Pc2=0 iar Pel se deterrnina Cll relatiile (7.4):

2Nc 2Nc

P .... -----. --- sau p ""

" H,(~ _ M;~,,) cl 3'1,(~ _ M~:!) (7.4)

unde: Nc, MC(x) ~i MC(y), sunt forta axiala si mcmentelejocovoietore la nivelul Hilpii cuzlnetului. Momentele lncovoietoare in cuzinet se calculeaza eu (7.5)!,li (7.6):

M b [ l~ ( ) (~ll

x = c' PeO 2 + Pel - PeO :3

(7.3)

(7.5)

(7.6)

Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mal mica deeth 70% din talpa cuzinetului (leX be):

Mx= Mqx) si, respectiv, My= MC(y) (7.7)

7.1.2.4. Armarea cuzinetului va respecta urmatoarcle conditli:

a) Arrnatura de la partea inferioara:

22


-se realizeaza ea 0 retea de bare dispuse paralel cu Iaturile cuzinetutui; aria de armatura rezulta din verificarea la moment tncovoietor 'in sectiunile de [a fata stalpului (fig. 7.5);

- procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 ~i 0.075% pentru armaluriPC52;

- diarnetrul minim al armaturilor este de 10 rom;

- distanta maxima lntre armaturi va fi de 250 mm; distanta minimaeste 100 mm.

-armatura se distribute uniform pe Hi~imea cuzinetului §i se prevede la capete cu ciocuri eu lungimea

minima de 15$.

b) Armature de la partea superioara :

- se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe bloeul fundatiei ;

- se realizeaza ea 0 retea de bare dispuse paralel eu Iaturile cuzinetului si ancorate in blocul de beton

simplu, dupa modeluI din fig. 7.4.b;

- aria de armatura pe fiecare directie rezulta din:

• verificarea la eompresiune excentrica a sectlunii de beton arm at pc suprafata de contact dintre cuzinet si bloc; in verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (R, *) cu valoarea:

R· = 2M ;'1'.CU7.inet (7.8)

< be

c ,

unde: be este Hl.timea talpii cuzinetului (fig. 7.5);

·daca zona comprimata pe talpa cuzinetului este mal mare de 70% din aria talpii, pentru dirnensionarea armaturilor de ancorare In bloc se poate considera ~i 0 schema de calcul bazata de preluarea de armature a rezultantei volumului de eforturi unitare de intindere de pe suprafata de contact, obtinuta dintr-o distributie liniara a presiunilor;

• vcrificarea la moment lncovoietcr negativ a cuzinetului tncarcat cu fortele dezvoltate ln armaturile de ancorare;

- diametrul minim al armaturilor este de 10 mrn;

- distanta intre armaturi va fi de minim 100 mrn ~i maxim 250 mm.

c) Armaturile pentru stalp (mustap): '

- armaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stalpul de beton armat, rezulta in urma dimenslonarii/verificarii stalpului;

-armaturile din euzinet se alcatuiesc astfel incat In prima sectiune potential plastica a stalpulu], aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie tara innadirl;

- etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stalp si se dispun in eel putin in 2 sectiuni;

- armaturile trebuie prelungite in fundatie pe 0 lungime eel putin egala eu Iungimea de ancorare majoraUi cu 250 mm;

- armaturile indinate se dispun pentru preluarea forte] taietoare in consolele cuzinetului daca tg{3 < 1 (fig. 7.4) §i se dimensioneaza avand ca referinta STAS 10107/0-90.

7.2. Fundatii pentru stalpi de bet on armat prefabricati

Fundatiile izolate pentru stalpi de beton annat prefabricat pot f realizate ca fundatii tip pahar (fig. 7.6).

Fig. 7.6 Fundatie tip pahar pentru stalp prefabricat


"23

7.2.1. Dimensiunilc sectiunilor de beton

7.2.1.1. Inaltimea paharului Hp

Tnalfimea paharului Hp se stabileste respectand urmatoarele cerinte:

- asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armaturilor longitudinale din stalp: Hp ~ Jancoraj + 250mm; Hp se poate reduce daca armatura este Intoarsa la baza stalpului;

- lancoraj se determina avand ca rcferinta ST AS 1 O'l 07/0-90, considerand eonditii normale de solicitare;

- conditiile de aderenta sunt stabilite funetie de modul de rcalizare a statpului prefabricat;

-Iimitarea efectului fortei taietoare pe lungimea de stalp introdusa In pahar:

H MST.cap

p ~

3·1sbSRt

unde: MST.caP - momentul capabil al stalpuluitn sectiunea de la rata paharului;

Is, bs - dimensiunile sectiunii transversale a statpului;

R, - rezistenta de calcul la lntindere a betonului dinstalp.

(7.9)

Conditii constructive generate:

• Hp ~ 1.21, in cazul stalpilor eu sectiune dreptunghlulara cu dimensiunile Is si b., Is ~ bs;

• Hp ~ 500 mm 'in cazul stalpilor Ia construetii etajate;

• Hp~ Hs/Il la fundatiile stalpilor de hale cu poduri rulante si ai cstacadelor; lIs este lnaltimea libera a stalpului de la fata superioara a fundatiei pana la rigla acoperisului.

7.2.1.2. Grosimea Hr

Grosimea fundului paharului (Hj) rezulta in urma verificaril la strapungere; in calcul se va eonsidera situatia cea mai defavorabila de sollcltare la strapungere, din faza de montaj sauexploatare a constructiei.

in faza de montaj, eu paharul nemonolitizat, verificarea la strapungere este data de conditia (7.10):

L· B - (t s + H f Xb S + H f )

NsT,montilj L.B' sO,75'U'Hf ·R, +Nav (7.10)

unde: N S'Lmonia] este forta axiala maxima in stalp In faza de menta] a structurii prefabricate; U :; 21s+2bs+4Hf este perimetrul sectiunii de forfecare;

R, rezistenta de calcul la intindere a betonului din fundatia pahar;

Nav := O"avAav; Gav :; 100 N/mm2 ~i Aav = aria de armatura verticals dispusa pe fata interioara a paharului, ancorata corespunzator pe fiecare parte a planulului de eedare la strapungere;

III faza finala, forta axiala maxima NsT,max (valoare de calcul) trcbuie sa respecte relatiile (7 .11 ~i7 .12):

L· B - (Is + HI Xbs + He) (

NST.max L. B :>; 0,75· U· n, . Rt + Nav + N1cap 7.11)

24


N leap = As mbl R, (7.12)

unde: N1cap - este fortaaxiala transmisa la paharprin betonul de monolitizare (Fig. 7.7);

As - aria laterals a stalpului pc lnaltimea paharului: As = (21s+2bs)Hp;

R, - rezistenta de calcul Ia 1ntindere a betonului de monolitizare;

mbl - coeficientulconditiilor de Iucru, eu valoarea robt = 0,30 in cazu( constructiilor tara poduri rulante sau eu poduri rulante eu regim usor de lucru; mbt = 0 in cazulhalelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din indircariIe curente de exploatare.

t --L=------------..--+-t

Fig. 7.7 Transmiterea fortei axiale din stalpul prefabricat Ja fundatia pahar

7.2.1.3. Verificarea paharului (bp)

Verificarea peretilor paharului In plan orizontal

Eforturilc transmise peretilor paharului de solicitarile din stalp (M ~i Q) sunt reprezentate in figura 7.8. Momentul incovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina ell relatia (7.13):

Ml = O.8( M~T - N:n~) ~ O,4MsT

Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este:

P = 1.25MdHp+QST

(7.13)

(7.14)

O,8Hp

Np-

[3

1,31b

O,41b O,31b

Np-

a)

b)

Fig.7.8 Solicitari tn peretii paharului

Momcntele incovoietoare rezultate 111 plan orizontal aplicate partii superioare a peretelui frontal:

Mr = (>.045P1b (7.15)

Me = O.020Pln (7.16)

Forta de intlndere In peretii longitudinali (Np) rezulta:


"25

Np = P/2

Sectiunea de beton ~i de armatura In peretii paharului trebuie sa repecte urmatoarele:

(7.17)

a) Peretele frontal se verifies la actiunea momentelor lncovolctoare MJ si Me stabilite cu relatia (7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultata se dispune In treimea superioara a peretelui ~i se prelungeste eu lungimea de ancorare masurata de la jumatatea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig. 7.10).

b)Verificarea peretelui frontal la forta taietoare implica limitarea eforturilor principale in peretele paharului, conditie care irnpune:

bp <!: 1.5P (7.18)

H,,·Rt

c) Peretii longitudinali se verifies Ia intindcre centrica eu forta Np• Armature rezultata se dispune simetric pe fete Ie peretelui, distribuita in treimea superioara a paharului (fig. 7.10).

d) Verificarea peretilor longltudinali la forta taietoarc considera sectiunea activa cu dimensiunile hp'ao sau bp'bo (fig. 7.9), In functie de directia actiunii In stalp si forta taietoare de calcul eu valoarea Np•

Daca:

Np s O.Sbp'aoR. (Np s O.5bp'boRt) (7.19)

armatura pentru preluarea fortei taietoare nu este necesara ~i se dispune pe considerente de arm are minima. In situatiile 'in care conditia 7.18 nueste respectata se dimensioneaza armatura pentru preluarea fortei talctoare cu relatia (7.19) sau se dimensioneaza ea etrieri; armatura se distribuie in peretii-longitudinali pe directia corespunzatoare dimensiunii mai miei a peretilor longitudinali (fig. 7.9).

1

-J...-T

Hr<j

L

I

.. , .

R (L)

+ L--

(Fl)

........• -_

a) Cazul: ao?! Hp-~ b) Cazul: bo < Hp-il

Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea fortei taietoare In peretii longitudinali ai paharului

Daca armature se dispune pe directie verticala ln peretele paharului (ao <!: Hp-l\), aria totaia necesara (Aav) intr-un perete rezulta:

NpHp

A.v =- 0.6 (7.20)

aoR.

Daca: b, < Hp-A, armature se dimensioneaza ca etrieri, conf STAS 10107/0-90.

e) Verificarea 10 sectiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonata eu dimensiunile exterioare aobo si grosimea peretilor bp'. Sectiunea se veri Ilea la cornpresiune excentrica eu valori ale eforturile de calcul N ~i M, determinate astfel:

Forta axiala N :::: NLcap (valoare calculata cu relatia (7.12)). Momentul tneovoietor :

M :::: MS-r+QSTHp (7.21)

26


f) Armatura rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica se dispune pe directie verticala, uniform distribuita pe laturile sectiunii,

g) Grosimea minima a peretilor paharului (bp) este de _ 200 mm In cazul paharelor din beton armat monolit; _ 150 mm Ia paharele din beton armat prefabricat.

h) Armature dispusa in peretii paharului trebuie sa respecte ~j urmatoarele cerinte mlnimale:

_' procentul minim de annatura orizontala este 0.10% pentru armaturi DB37 ~i 0.075% pentru armaturi PC52;

- procentul minim de armature verticala este 0.10% pentru armaturi OB3 7 ~i 0.075% pentru armaturi PC52.

7.2.2; Monolitlzarea paharului

Dimensiunile golului pabarului se aJeg mai mad decat ale sectiunii stalpului pe Hecare directie ~i sens cu 50+75 mm la baza paharului $i cu 85+ 120 mm la partea superioara a paharului,

Imbinarea dintre stalp §i fundatie sc realizeaza prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de clasa minima Ct6/20 va aveadimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm. Suprafetele stalpului si paharulul se eurMa ~i se umezesc inainte de montare tn pahar §i monolitizare.

Daca Intr-un pahar se monteaza mai multi stalp] (ln dreptul unui rost), distanta intre acestia va fi eel putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stalp! ~i a paharului.

7.2.3. Armarea paharului

Schema de arm are recomandata a paharuluieste data In figura 7.lOa.

Variant a de arm are din figura 7.1 Db corespunde situatiilor in care nu rezulta armatura pentru preluarea fortei taietoaretn peretii longitudinali sidin verificarea sectiunli de la baza paharului (la compresiune excentrica) nu rezulra necesara 0 armatura verticala.

Armaturile orizontale se ancoreaza sau, dupa caz, se innadesc, ca bare intinse (fig. 7.l0c). Armaturile verticale se ancoreaza 'in talpa fundatiei (fig. 7.10a ~i b).

Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urrnatoarele conditii:

_ diametrul minim <1>10 mm in treirnea superioara a paharului ~i <1>8 rom in restul paharului; - eel putin 2x3 bare orizontale In treimea superioara a paharului;

_ distanta maxima tntre armaturi este 250 mm.

Barele verticale din pahar au diarnetrul minim <p 8 mm ~i se dispun lacel mult 250 rnm distanta.

7.2.4. Verificarea talpii fundatiei pahar

Talpa fundatici pahar se veri fica la moment 1ncovoietor si la forta taietoare.

Verificarea la moment incovoietor ~i forta taietoare se face In sectiunile de fa fata paharului ~i din axul stalpului prefabricat,

Calculul mornentelor incovoietoare se face cu relatii de tipul (7.1) ~i (7.2), pe fiecare directie principala a fundatiei, Se recomanda ca inaltimea HI sa fie stabilita astfel lncat armature calculata in sectiunea din axul stalpului, eu 'inliltimea Hr, sa fie suficienta pentru preluarea momentului incovoietcr din sectiunea de la rata paharului, Se vor respecta ~i conditiile (fig. 7.6):

• HI<::: Hf +100mm

• HI <::: 0,6 h

Procentul minim de armature In talpa fundatiei este 0.10% pentru armaturi tip OB37 ~i 0.075% pentru armaturi tip PC52.

Diametrul minim al armaturilor este 10 mm.

Distanta maxima intre armaturi este 250 mm.

Armatura se distribuie uniform pe Hitimea talpii §i se prevede la capete eu ciocuri avand Iungimea minima de 15<1>.

Verificarea Ia torta taietoarceste semnificativa In sectlunile de Ia fata paharului.


Daca inaltimea sectiunii (1-:11) sl lungimile consolelor (1t. bl - fig. 7.6) respects:

IrsHt ~i b1sH, (7.22)

forta taietoare este preluata de beton.

Daca conditiile (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaza armature transversala din bare inclinate.

(II

(2)

..L

c)

f1nol_i

1-1

I (J~,.i

'~"I ,-

'_l_ • I

\4)

b) ...L

l'!l",

,(,

Fig. 7.10 Armarea paharului

7.3. Fundatii pentru stalpl metalici

7.3.1. Fundatiile izolate ale stalpilor metaliei se realizeaza ca fundatie eu bloc ~i cuzinet (fig. 7.11). Se pot utiliza si modele de fundatil tip talpa armata, de forma prismatica, daca tniillimea acestora aslgura lungimea de inglobare necesara pentru suruburile de ancorare ale sUilpului si este adecvata adancimii de fundare.

Stalp metalic

Mortar de poza - Suruburi pentru fixarea

25 i 50mm grosime L, / -stalpuTti"i in fundatie

~~Ifi" I mm

Annatura cuzinetului

t

Carcasa pentru pozitionarea 'sutiI-burilor de ancorare

•

(b)

Fig. 7.11

7.3.2. Stalpul metalic se realizeaza cu o placa de baza prevazuta cu rigidizar! care asigura iransmiterea presiunilor la fundatie §i a fortelor la suruburile de ancorare.

28


Sectiunea In plan a placii de baza rezulta din ccnditiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafata decontact cu betonulla urrnatoarele valori:

- rezistenta la compresiune a betonului din cuzinct;

- rezistenta la compresiune a mortarului de poza,

Presiunea pe placa de baza se determina considerand solicitarile eapabile ale stalpului (Neap ~i Meap) ~i forta de pretensionare a suruburilor.

7.3.3. Dimensiunile si pozitia suruburilor de ancoraj definite in documentul de referinta STAS 10108/90, se stabilesc In funclie de mcmentulIncovoietor capabilal stalpului.

Lungimea minima a suruburilor de ancoraj prelungita In fundatie este determinata astfel:

- valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza (La sau 4(fig. 7.11» majorata eu lungimea de aneoraj a surubului (304)) daca suprafata lateral a a acestuia este nervurata;

- valoarea maxima La sau Lb, (fig. 7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (154)) daca suprafata laterals a aeestuia nu este ncrvurata dar la capatul surubului este prevazuta 0 placa metalica rigida ~i rezistenta pentru ancorare; aria minima a placii (Ap) rezulta din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei 7.23;

N

As

IJ=----

OARc

unde: Ns este forta deintlndere din surub

(7.23)

7.3.4. Sectiunea de beton

7.3.4.1. Betonul din cuzinet este de clasa minima C8/1O. Betonul din bloc este de clasa minima C8/10 daca armaturile cuzinetului sunt ancorate In blocul fundatiei; daca In bloc nu sunt dispuse armaturi de rezistenta, clasa.minimaeste C4!S.

7.3.4.2. Blocul de beton se realizeaza respectand urmatoarele conditii:

- inaltimea bloeului de beton se stabileste astfel ca valoarea tgu sa respecte limitele minime din tabelul 7.2; aceasta conditie se impunc ~i In cazul bloculul realizat in trepte;

- inaltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu 0 treapta;

- blocul de beton poate avea eel mult 3 trepte a carer 'inaltime minima este de 300 mm;

- tumarea blocului de beton se va realiza astfel incat sa fie asigurata continuitatea betonului,

7.3.4.3. Cuzinetul de beton annat se proiecteaza respectand urmatoarele conditii: - cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica;

- dimensiunile Jn plan ale cuzinetul (I, ~i be) vor fi mai mari eel putin cu 300 mm dccat

dimcnsiunile placii de baza a stalpulul (LM L, (fig. 7.11)).

- dimensiunile in plan ale cuzinetului se stabilesc ~i In functie de conditia de limitarc a presiunilor pe planul de contact eli blocul la valori mai mici decat rezistenta de calcul la eompresiune a betonului;

- se recomanda ea raportul bc/B (lc/L) sa se situeze in intervalul 0.50+0.65;

- inaltlmea cuzinetului he va respecta urmatoalele limite minime:

-he i2: 300mm;

- he se stabileste astfel indit tgu sa respecte valorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul de

clasa (:8110;

- rostul de tumare dintre bloc ~i euzinet se trateaza astfel 'ineat sa se realizeze continuitatea betonului sau, eel put in, conditiile care asigura un eoeficient de frecare ~ i2: 1.0 (avand ca referinta STAS 10107/0-90).

7.3.5. Armarea fundatiei se realizeaza dupa modelul din fig. 7.11. Se vor respecta urmatoarele conditii:


·29

a) armatura verticala din cuzlnet rezulta din veriflcarea la compresiune excentricaa sectiunil de rost dintre bloc ~i cuzinet; eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a suruburilor de ancoraj ale stalpului;

b) armature de la partea superioara a euzinetului, dispusa la eel mult 100 mm sub placa de baza a staipului, se realizeaza ca 0 retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungitc pe verticala in cuzinct ~i bloc;

~ diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;

- distanta dintre armaturi va fi.cuprinsa intre minim 70 mm ~i maxim 200 mm;

c) armature verticala de pe fiecare Iatura a cuzinetului se prelungeste in bloc cuo lungime care asigura ca distantele lr, 12, ~i h, din figura 7.12 sa fie eel putin egale cu lungimea de ancorare (definita in STAS 10107/0-90);

djarmaturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: ~ 1/4 din armatura verticala din cuzinet;

~ cp8/200 mm.

Fig. 7.12 Armarea fundatiei cu bloc ~i cuzinet pentru stalpi metalici

8. Proiectarea fundatiilor continue de beton armat sub stalpi

8.1. Domeniul de aplicare

Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor continue ale stalpilor de beton armat monolit. Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stalpilor (pahar, suruburi de ancorare), fundatille continue pot f utilizate si pentru stalpii de beton annat prefabricat sau Ia structurile cu stalpi metalici.

Solatia de fundatii continue sub staIpi poate fi impusa, in general, In cazul urmatoarelor conditii:

a) fundatii independente care nu pot fi extinse suflcient in plan (constructii cu traveisau deschideri mici care determina "suprapunerea" fundatiilor indcpendente, stalpi langa un rost de tasare sau la limita proprietatii etc. (fig. 8.1 »;

b) fundatii izolate care nu pot fi centrale sub stalpi (fig. 8.2) etc;

fundatie continua

Fig. 8.1

Iundatii continue

,I~m-~ :

.-~

i constnlctic existenla ,.\

(Iimita de proprietate)

Fig. 8.2 '

30

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 biS/27.V.2005

c) alcatuirea generals a constmctiei 'in care stalpii structurii in cadre au Iegaturi (la nivelul subsolului) cu peretii de beton armat rezemati pe teren prin fundatil continue (fig. 8.3);

d) terenurl de fundare susceptibile de deformatii diferentiale importante ~i unde nu se poate realiza o crestere a rigiditatii in plan a ansamblului structural.

1·1 (1-1)

fundatie continua

._._------

-.~

.. __j fundatii izolate

Fig. 8.3

8.2. Alcatuirea fundatiilor

8.2.1. Sectiunea de beton

La proiectarea fundatiilor continue sub stalpi (cazurile a ~i b, pet. 8..1) avand alcatuirea de grinda se recomanda respectarea urmatoarelor conditii:

- fundatiile continue se dispun pe 0 directie sau pe doua directii;

~ deschiderile marginaJe ale fundatiilor continue pe 0 directie se prelungesc ln consola pe lungirni cuprinse intre O.20+0.25Lo;

~ liitimea grinzii, B, se determina pe baza conditiilor descrise 'in eapitolul 6. Se recomanda majorarea valorii latimi! obtinute prin calcuI cu eea. 20%; aceasta majorare este necesara pentru ca, datorita interacriunii dintre grinda static nedeterminata ~i terenu! de fundare, diagrama presiunilor de contact are 0 distributie neliniara, cu concentrari de eforturi In zonele de rigiditate mai mare, de obicei sub stalpi;

- inaltirnea sectiunii grinzii de fundatie, He (fig. 8.4a) se alege cu valori cuprinse intre 1/3+1/6 din distanta maxima (Lo) dintre doi stalpi succesivi; Inaltimea talpii, H, se determina 'in functie de valorile indicate in tabelul 7.1 pentru raportul BJB;

- in cazul grinzilor CU vute (fig. 8.4b), lungimea vutei, L, = (i + ± ) . Lo' iar ina1timea vutei, Hv, rezulta din'condltiile:

n, 1 tga=-~-

Lv 3

H + H y = 1.2 + 1.5 H

(8.1)

- conditii constructive:

• H!.~300mm

• H' ~ 200 mm (pentru grinzile cu vute)

• b = hs+50+ 100 mm.

~ clasa betonului $i tipul de ciment se stabilesc functle de nivelul de solicitare a fundatiei si conditiile de expunere a elementelor de beton armat.

Clasa minima de beton este Cl2/15.


a,

b.

Fig. 8.4

31

Hc=h+h 6 4

H R ~C,2 + 1,5)Hc:

Lv ~ L" + Lo 6 4

8.2.2. Armarea fundatiilor

Armatura de rezistenta din grinda de fundare rezulta din verificarea sectiunilor caracteristice la moment incovoietor, foqa taietoare ~i, daca este cazul, moment de torsiune,

Eforturile sectionale In Iungul grinzii de fundare (M, T, Mt) se determina conform pet. 8.3, Daca structura rezemata pe grinda de fundare este rigida (de exemplu cadre eu zidarie de umplutura etc.) se pot utiliza metodc aproximativc de calcul; in cazuI structurilor flexibile (cadre) se recomanda aplicarea metodelor exacte.

Prin calibrarea eforturilor capabile se urmareste evitarea dezvoltarii deformatiilor plastice in grinzile de fundarc continue in cazul actiunilor seismice.

Armature longitudinala dispusa la parte a inferioara a grinzil se poate distribui pe toata H\timca talpii. Se rccomanda dispunerea de armaturi drepte si inclinate.

Procentul minim de armarc ln toate sectiunile (sus ~i jos) este de 0.2%. Diametrul minim al arrnaturilor longitudinale este 14 mm.

Pe fetele laterale ale grinzii se dispun armaturi minim <Pl0/300 mm OB37. Etrierii rezulta din vcrificarea la forta taietoare.si moment de torsiune. Procentul minim de arm area transversale este de 0.1 % .

. Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Dace. Hitimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri).

Armature de rezistenta a taipii fundatiei 'in sectiunc transversals rezulta din verificarea consolelor la moment incovoieror. Daca sc respects conditiilc privind sectiunea de beton date 1a pet. 8.2.1. nu este necesara veriflcarea consolelor la fOI1a taietoare.

Armatura minima trebuie sa corespunda unui procent de 0.1 % dar nu mai pupn decat bare de .8 mm diametru la distante de 250 mm.

Longitudinal grinzii, 'in console se dispune armatura de repartitie (procent minim 0.1% ~i 1(5 din armatura transversals a console i).

Daca grinda de fundare este solicitata la momcnte de torsi line consolele se arrneaza pe directie transversale cu etrieri iar longitudinal se dispune armatura dimensionata corespunzator starii de solicitare.

Armaturile pentru stalpi (mustati) rezulta din dimensionarea eadrelor de beton annat.

Mustatile pentru stalpi se prevad eu etrieri care asigura pozitia acestora 'in timpul tumarii betronului. Nu se admite tnnadirea armaturilor londitudinale ale stalpilor in sectiunile potential plastice de la baza constructiei,

So3. Calculul grinzilorcontinue

32


8.3.1. Calculul eu metode simplificate

Metodele simplificate sunt cele in care conluerarea intre fundatie ~i teren nu este luata in considerare iar diagrama de presiunl pe talpa se admite a fi cunoscuta.

8.3.1.1. Metoda grinzii continue eu reazeme fixe

Fundatia se asimileaza cu 0 grinda continua avand reazemc fixe in dreptul stalpilor (fig. 8.5). Se accepta ipotezadistributiei Jiniare a presiunilor pe talpa, rezultata din aplicarea relatiei:

N M

Pmnx,min == A ± W (8.2)

unde:

(8.3)

n n

M= ~Nidi + .?Mj

unde: N; - forta axiala In stalpul i;

M, - moment incovoietor in stalpul i;

d, - distanta de la centrul de grcutate al talpii la axul stalpului i.

(8,.4)

a)

h)

Fig. 8.S Metoda grinzii continue cu reazerne fixe

Pentru 0 latime B constanta a grinzii, incarcarea pe unitatea de l.ungime este:

N 6M

PI.2 = L :t: L2

Fundatia se trateaza ca 0 grinda continua eu reazeme fixe, actionata de jos In sus cu 'incarcarca variabila liniar lntre PI ~i P2 ~i rezemata pe stalpi. Prin calcul static se determine reactiunile R, in reazerne adieu in stalpi.

(8.5)

Daca:

IRi - Nil < 0.2

Ni utilizarea metodei este acceptabila.

Se treee la determinarea In sectiunile semnificative a eforturilor sectionale (M, T).

In cazul in care conditia (8.6) nu este indeplinita, pentru a reduce diferenta lntre incarcarllc ln stalpi §i reactiunile 'in reazeme se poate adopta 0 diagrama de presiuni pe tulpa obtinuta prin repartizarea tncarcarltor (N, M) fiecarui stalp pe aria aferenta de grinda (fig. 8.6).

(8.6)


33

Fig. 8.6 8.3.1.2. Metoda grinzii continue static determinate

Orinda este incarcata de jos In sus eu reaetiunile tercnului ~i de sus in jos eu lncarcarile din stalpi, Se considera catncarcarilc in stalpl sl reaetiunile in reazeme coincld. In grind a static dcterminata astfel rezultata, momentul incovoietor intr-o sectiune x (fig. 8.7) se calculeaza considerand momentul tuturor fortelor de la stanga sectiunii,

x

r---1

Fig. 8.7

8.3.2. Calculul ell metode care iau In considerare conlucrarea intre fundatie ~i teren

Metodele care iau in considerare conlucrarea lntre fundatie si teren se difcrentiaza 'in functie de modelul adoptat pentru teren.

8.3.2.1. Metode care asirnileaza terenul cu un rnediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler)

Relatia caracteristlca pentru modelul Winkler este:

p = k~z (8.7)

unde: peste presiunea intr-un punct al suprafetei de contact tntre fundatie ~i mediul Winkler iar z este deformatia In acel punet;

k, este un factor de proportionalitate 'lntre presiune ~i deformatie, care caracterizeaza rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat.

In figura 8.8a se considera 0 fundatie foarte rigida solicitata centric de 0 fotta concentrata sau de 0 tncarcare uniform distribuita, asczata pe un mediu Winkler. Deformatia terenului modelat prin resoartc independente se produce numai sub grinda incarcata, ceea ce contravine observatiilor din realitate care arata ca deformatiile se extind ~i 1n afara zonei lncarcate (fig. 8.8b)

a

h'

Fig. 8.8

34


In figura 8.9a se considera 0 fundatie foarte flexibila supusa Ia 0 tncarcare uniform distribuita ~i asezata pe un rnediu Winkler. ~i in acest caz, In realitate, deformatia terenului se extinde ~i in afara fundatiei, fapt care nu este evidentiat de modelul Winkler (fig .. 8.9b).

a

b

Fig. 8.9

In eiuda acestor limitari, avantajele care decurg din simplitatea modelului si a solutiilor matematice prevaleaza astfel incat metodelc bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg in proiectare,

o problema escntiala este alegcrea coeflcientului de pat, ks, de utilizat 'in calcul.

8.3.2.1.1. Stabilirea valorii coeficientului de pat kg

Coeficientul de pat k, nu este 0 caracteristica intrinseca a terenului de fundare ca de pilda modulul de deformatie liniara Eg•

Coeficientul de pat k, reprezinta un parametru al metodelor de calcul bazate pe modelul Winkler. Acest fapt este pus 'in evidenta printr-o incercare cu placa pe teren (fig. 8.1O).

7.f

Fig. 8.10

Pentru un punct de coordonate (p,z) apartinand diagramei de incarcare - tasare, in zona de comportare cvasi -liniara, coeficientul de pat se obtine:

k, = £. (8.8)

z

Pentru un acelasi teren, diagram a de incarcare - tasare depinde de dimensiunile ~i rigiditatea placii, Trecerea de la coeficientul de pat k,' obtinut printr-o lncercare ell placa de latura B, la coeficientul de pat k, de utilizat In cazul unci fundatiide latura B, impune introducerca unui coeficient de corel are 0.:

k=a.·k'

s s

(8.9)

Terzaghi a recomandat urmatoarele expresii pentru a.:

B - pentru pamenturi coezive : 0. = _p B

({B + 0.3»)2

- pentru pamanturi necoezive : a = p 2B

(8.lO)

(8.11)

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEAI, Nr. 451 bis/27.V.2005

·35

In relatia (8.11) B se exprima In metri, Relatiile (8.10) ~i (8.11) sunt valabile nurnai In cazul tncercarii cu placa de forma patrata avand latura de 0.30 m,

In lipsa unor date obtinute prin incercari pe teren eu placapentru valorile kg' corespunzatoare unei pH1ci eu latura de 0.30 III se pot utiliza valorile date in tabelele 8.1 ~i 8.2.

Tabelul8.1

Pamdnturi necoezive Pamant Parnan; Pam ant
afanat deindesare medic indesat
ID 0+0.33 0.34+0.66 0.67+1.00
k, (kN/m") 14000+25000 25000+72000 72000+130000 Tabelu18.2

~,-~ .. --.- Pamant Pamant Pam ant ..
Pamanturi coezive Pamant
plastic curgator plastic moale plastic consistent plastic vartos
Ie 0+0.25 0.25+0.50 0.50+0.75 0.75+1.00
k, (kN/m.1) - 7000+34000 34000+63000 63000+100000 Estirnarea valorii coeficientului de pat k, In functie de:

• modulul de deforrnatie liniara E, ~i de coeficlentul Iui Poisson Vs ale parnantului:

k, "" km • ts 7'i (8.12)

o"l-vs}

unde: km este un coeficient functie de raportul dintre lungimea ~i Iatimea suprafetei de contact a fundatiel (conform tabelului 8.3.);

E, este modulul de deformatie liniara a terenului;

v, este coeficientul de deformatie transversala a tercnului;

0, =: unde a este semilatimea iar b scmilungimea suprafetei de contact a fundatiei, Tabelu18.3.

a km a km
0,""- U=-
b b
1.00 0.5283 6.00 0.2584
1.25 0.4740 7.00 0.2465
1.50 0.4357 8.00 0.2370
1.75 0.4070 9.00 0.2292
2.00 0.3845 10.00 0.2226
2.25 0.3663 20.00 .- ,. -------~-
0.1868
2.50 0.3512 30.00 0.1705
2.75 0.3385 40.00 0.1606
3.00 0.3275 50.00 0.1537
3.50 0.3093 60.00 0.1481
4.00 0.2953 70.00 0.1442
4:?0 . ___ t_9.2836 80.00 0.1407
90.00 - 0.1378
5.00 0.2739
100.00 0.1353 • modulul de deformatie edometric M: k, ·B .. 2·M

(8.13)

8.3.2.1.2. Metode de calcul bazate pe modelul Winkler

In anexa B sunt prezcnlate metode pentru calculul grinzii de fundatie in cazul utilizarii modclului Winkler.

36


8.3.2.2. Metode care asimileaza terenul cu un semispatiu elastic (modelul Boussinesq)

Mediul Boussinesq este un semispatiu elastic caracterizat prin modulul de deformatie liniara E, ~i coeficientul lul Poisson VS'

8.3.2.2.1. Stabilirea caracteristicilor E, ~i 'Vs pentru solicltari statice a) Metode de obtinere a modulului de deformatie liniara Es

- prin incercari pe teren cu placa, avand ca referinta STAS 8942/3-80;

- in functie de modululcdometric M, avand ca referinta STAS 8942/1-89;

- in functie de datele din incercarea de penetrare statica eu con, definite in C 159/89;

-in functie de dateJe din incerearea de penetrate dinamica standard, referinta STAS 1242/5-88.

b) Determinarea modulului de deformatie liniara, E, rned- in cazul terenului stratifieat

s, -Ko ( 2 )

E, med == m- P'lei' B' '1_1- Vs med

- . . S -

[kPa]

(8.14)

unde: m- coeficient de corectie prin care se tine seama de adancimea zonei active Zo (Anexa A); pnet- presiunca neta pe talpa fundatiei, (Anexa A) , in kilopascali;

B- Hitimea talpii fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiel circulare, in metri; Kb Ko- coeflcienti adimensionali indicati in Anexa A, stabilit! pentru adancirnile Z=Zo

~i z=O, un de z se mascara de la nivelul talpii fundatiei; s- tasarea absoluta probabila a funda\iei, in metri;

v 5 _ med - coeficientul mediu de deforma tie transversala (Poisson) detcrminat ca medie

ponderata In functie de valorile v si ale diferitelor straturi de pamant din cuprinsul zonei active: 2'V' -h.

v s med = ~~"I ; hi - grosimea stratului i

- ""hi

c) Limitele de variatie ale coeficientului lui Poisson, v s' sunt prezentate in tabelul 8.4.

Tabelu18.4

r=:---=-"""'--"7--------,------~ .. -------

Pamamul v,

ArgWi saturata 0.4+0.5

Argilu nesaturata 0.1 +0.3

Argila nisipoasa 0.2+0.3

1-=-=::--'"--'------___,i------:-::--7--=-~,_._- .. ------

Praf 0.3+0.35

I-_""'~=js-=i-p-._=--=--.- .. _-.==.-_-_ .. =__=_-.-. --+-_- __ .- .. -- .. ~.- ... -- ... --0_-~-j_+~O-:::-----::4==~===-· -__,

8.3.2.2.2. Stabilirea caracteristicilor s,' ;;i vs' pentru solicitari dinamice

Stabilirea caracteristieilor s,' ~i 'V$' in conditii dinarnice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor prirnare (vp) ~i ale undeJor secundare (v.) utilizand metode indicate in C241·92.

Coeficlentullui Poisson pentru conditii dinarnice, vs', se calculeazacu relatia:


.37

.-i± v, - 2(~:)' -2

Modulul de deformatie liniara In conditii dinamice, s,', se calculeaza eu relatia:

E'- z(1+v;XI-2v;) imolifi • 2

s - PVp 1- v' sau, srmp ificat: Es = fJVp

s

unde: p reprezinta densitatea pamantului,

(8.15)

(8.16)

8.3.2.2.3. Metode de calcul bazate pc modelul Boussinesq

In anexa Csunt prezentate metode pe ntru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul Boussinesq.

9. Proiectarea fundatiilor constructiilor eu pereti structurali de zidarie

9.1. Prevederi generale de alcatuire

Alcatuirea fundatiilor se diferentiaza functie de urmatoarele conditii:

a) conditiile geotehnice de pc amplasament;

b) zonaseismica de calcul a arnplasamentului:

• seismicitate ridicata- zonele A+D

• seismicitate redusa . zonele E+F

c) regimul de inaltime al constructiei:

• Ioartc redus • cladir! parter (P) sau cladiri parter ~j etaj (P+I E)

• redus • cladiri cu purine niveluri (P+2E+P+4E) d) cladire cu sau f.lra subsol,

Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; in anumite situatii pot fi avantajoase si fundatiile ell descarcari pe reazeme izolate.

Fundatiile se pozitioneaza, de regula, centric si, nurnai in anurnlte situatii particulate, excentric fata de peretii pe care Ii suporta,

9.2. Fundatii la cladiri arnplasate pe teren bun de fund are i ozone eu seismicirate rcdusa

9.2.1. Fundatii la cladiri tara subsol

Tipurile de fundatii ccle mai freevent utilizate sunt cele prezentate in figurile 9.1 +9.8.

Fundatiile bloc cu 0 treapta (fig.' 9.1) se rccomanda atunci cand Hitimea fundatiel B depaseste latimea b a peretelui eu eel mult 50+150 mm de fiecare parte.

Solutia indicata in fig. 9.2 se recomanda in situatiile in care latimea fundatiei B depaseste Uilimea b a peretelui eu mai mult de 150 mm de ficcare parte.

Fundatiile ell soelu ~i bloc avand una sau doua trepte sunt prezentate in fig urile 9.3 si 9.4.

38


pardoselii

b7""",..,..",c:;rl';,..,/", strat de separare

~./

--T pietris i

V [y b , [

1 71 --_ .

. ! ;

-.-_._--_._---

hidroizolatie

--.--------

perele structural interior

pi aca su port a

bloc de fundatie

cr cora de fundare

"k--~-'5J_

f-"'''' .L_ ..... ~

Fig.9.1 Fundatie bloc eu 0 treapta

___ .. _,b'-.---+

hldroizolati,,_

perCle structural interior

ptaca suport a pardosctii

B

Fig.9.2 Fundatie bloc ell doua trepte

bloc de fundatie


"'39

perete structural interior

pietris

soclu

CF V

:;.~: . .. ~,,~,.::: .

f---'- __ ~-=B:___~ .t

Fig. 9.3 Fundatie eu soclu ~i bloc

b

pcrete structural

___ --- . _ interior

_____ ------

hidroi7.olatie

placa suport a pardoselii parl~l!lui stra t de s~parare

pietris

H.:_ Umplutura compactata

/1

::(1:; r:"t::: ...

bloc de fundatie

B

Fig. 9.4 Fundatie cu soclu ~i bloc ell doua trepte

40


La fundatiile peretilor exteriori se vor avea in vedere particularitatile de alcatuirej! protectie exemplificate In figurile 9.5+9.8. Sub pereti exteriori realizati din zidarle de blocuri BCA (fig. 9.7) sau pereti avand alcatuire mixta, eu componenta termoizolatoare la exterior sensibil it la umezeala (fig. 9.8), fata exterioara a soclului se retrage In raport cu fata exterioara a peretelui de deasupra cu cca50 mm.

tencuiala

hidrofuga

s

(")

A\

dopde bitum

bloc de fundatie

b

perete structural exterior

hidroizolatie

; pietris

I

::t:i

I CF ~_.S2~~

t--- ------~- -- -----;-

Fig. 9.5 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului 1a aceeasi cota ell trotuarul)

b

+---------t-

placa trotuar

tencuiala

hidrofuga hidroizolatie

dop debitum

bloc de fundatie

r ~ t.: 4. '.:';~ -: .... -: :

perete structural exterior

placa suport a pardoselii

CF

Fig. 9.6 Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI., PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

41

b

t~---+

laca trotuar

bidroizolatie

a

termoizolatie

soclu

B

··r

Fig. 9.7 Fundatie ell soclu ~i bloc sub perete exterior cu alcatuire simpla (monostrat)

b .

cornponenta

componenta termoizolanta a peretelui hidroizolatie

structurala a peretelui

soclu

placa suport a pardoselii

termoizolatic

termoizolatie

placa trotuar

umplutura

compactata

.+

dop de hitum

bloc de fundatie

:: ~.;'. CF

~ .. :~.;:~. :.~-'~: ~~~~ .ssz. ~

t----B=-----t

Fig. 9.8 Fundatie eu .soclu ~i bloc sub perete exterior eu alcatuire mixta

42


9.2.2. Fundatii la cladiri eu subsol

Peretii subsolului se prevad sub peretii structurali, pe cat posibil axati fata de acestia si realizati din beton arrnat sau din zidarie de caramida.

Se recomanda realizarea peretilor de la subsol din beton armat. In acest caz se vor respecta indicatiile de conformare de la capitolul 10.

In cazul peretilor de subsol din zidarie (caramid1i plina, piatra) fundatiile se alcatuiesc conform detaliilor din figurile 9.9 ~i 9.10.

9.2.3. Dimensionarea fundatiilor

Latimea blocului de fundatie B se stabileste functie de:

a) calculul terenului de fundare Ia eforturile transmise de fundatie conform prevederilor de la capitolul 6;

b) grosimea peretelui (sau soclului) care reazema pe fundatie: B?-: b+l00 mm; (B ~ Bs+ 100 mm);

c) dimensiunile minime necesare pentru executarea sa paturilor conform tabelului 9.l.

Tabelu19.1

Adancirnea sapaturii h (m) Latimea minima (m)
hsO.40 0.30
0.40<hsO.70 0.40
0.70<hs1.10 0.45
h>1.10 0.50 Inaltimea soelului ~i a treptelor blocului de fundatie' va fi de eel putin 400 mm. La dcterminarea inaltimii blocului ~i a treptelor se va respecta valoarea minima tgo data in tabelul 7.2.

Fundatiile supuse la solicitari excentrice (de exemplu fundatiile zidurilor de calcan) se dimensioneaza astfel ineal rezultanta tuturor fortelor N sa se men tina In treimea mijlocie a bazei pentru ca lntreaga latime sa fie activit la transmiterea presiunilor pe teren.

Cand acest lucru nu poate fi realizat iar 1 atimea activa B, :: 1.5b (Fig. 9.11a) nu satisface din punet de vedere al presiunilor efective acoeptabile la teren, so tine seama de efectul favorabil at deformarii terenului ~i a blocului de fundatie si se admite 0 latime activa B, :: 2.25b (Fig. 9.11b), cu urmatoarele conditii:

- peretele ce sprijina pc fundatie trebuie sa fie legat de constructie la partea superioara prin placa planseului sau centura plartseului, precum ~i prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6 ill distanta);

- presiunea ec se dezvolta intre perete sl fundatie sa nu depaseasca rezistentele de calcul ale materialelor din care sunt alcatuite peretele ~i fundatia.

In cazul fundatiilor sub pereti ell goluri pentru u~i (fig. 9.12) se veri fica conditia:

( Rt 2 )

L :!::H --+-

I) P efectiv tga:

unde: tga:- valoare data In tabelul 7.2;

Rt- rezistenta de calculla intindere a betonului din blocul fundatiei.

(9.1)

Daca rclatia (9.1) este lndeplinita, fundatia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. In acest caz fundatia se poate realiza din beton simplu sau, daca se dispune armatura,.aceasta poate corespunde procentului minim de armare (Pmin = 0.10%).


·43

In cazul in care relatia (9.1) nu este respectata fundatia se calculeaza la incovoiere ~i foqi'i taietoare ca 0 grinda pe mediu elastic. Armature secalculeaza ~i se dispune avand ca referinta STAS 10107/0-90.

planseu peste subset

hidroizolatie

perett! exterior de subsol din zidarie

zidarie de rotectie a hidroizolatiei

dop de bitum

placa trotuar

pietris

umplutura de pamant

hidroizolatie

pJaca suport a pardoselii

------+

bloc de fundatie

)_;'lg. 9.9 Fundatie sub perete exterior de subsol

44


+ __ b_-+

B

Fig. 9.10 Fundatie sub perete interior de subsol

i h

, N

bt2 hl2

., •• " •. , .r-': t t t t

B

r-~~'-~---~--

__ ~ .. _!l_ __ ._ ... __ .

B, -1.5 b .... -r-l-'

I

[ll1Jl11Dj. ._ ..... IJ

• . I

i

I B. ~ 2.:/5 b

a

b

Fig.9.11 Determinarea IMimii active B, la fundatia peretelui de calcan

- - - - - - 1

-----.··1

Fig. 9,12


45

9.3. Fundatiila cladiri amplasate pe teren bun de fundare in zone cu seismicitate ridicata

9.3.1. lncarcarile transmise fundatiilor se stabilesc conform principiilor prezentate la capitolul5.

In gruparile speciale de incarcar! solicitarile transmise infrastructurii de catre suprastructura sunt stabilitein functie de comportarea specifica a peretilor din zidarie sub aceste inciircari (cedare ductila la compresiune excentrica; comportarc elastica, etc.).

Solicitarile la nivelulterenului de fund are se determin a functie de eforturile transmise de suprastructura considerand comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig. 9.13).

Directie aqiune seismlca

Fig. 9.13

9.3.2. Fundatiile se realizeaza, de regula, sub forma unor grinzi continue de beton annat si se calculeaza dupa modul de calcul al grinzilor continue prezentat la capitolul 8.

STAS-ul de referin(ii pentru dimensionarea sectiunii de beton ~i a armaturilor este STAS 10107/0- 90.

9.3.3. Alcatuirea fundatiiloreste prezentata in fig. 9.14 a, b pentru constructiile fara subsol ~i in fig. 9.15 pentru eonstruetiilc eli subsol.

9.4. Solutli de fundare la pereti ncstructurali

Peretii nestructurali reazema, de regula, pe placa suport a pardoselii. Placa trebuie asezata pe teren bun sau umpluturi bine compactate de eel mult 0.80 m grosime. Dad! umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalatii etc.), grosimea maxima admisa a acestora se valimita la 0.40 m. Solutiile de rezernare pot fi realizate astfel:

a) daca peretii nestructurali transmit 0 incarcare de maxim 4 kN/m ~i au eel mult 3 m lungime, placa se realizeaza de minim 80 mm grosirne ell 0 armatura suplimentara dispusa in lungul peretelui (fig. 9.16);

b) daca peretii nestructurali transmit 0 incarcare intre 4+10 kN/m ~i au eel mult 3 m lungime, placa se va realiza eu 0 ingrosare locala de minim 200mm grosirnc (fig. 9.17).

Armaturile suplimentare longitudinale dispuse In placa sub pereti vor avea diametrul minim <jl10mm.

Situatiile care nu se incadreaza la punetul a) sau b) se rezolva ca fundatii ale perejilor structurali (fundatii continue saucu rezemari izolate).

46

a.

b.


: ': mUSlal; 4<1'(2 PCS2

'~

ir-- ~at

interior

+--

h

-----+

ifJ10/30

I

hidroi;wlatie

centura min, ~~~1~~ grinda de fundatic

6~ 12 PC52 "'-1. ., V

I""- ~

/ V PC52

agrafe_~6/60/6~ ""'--.1<1 4110/30

OB37 ~ __ .:l PC52

...:11 !-' _ ...:ILf

0
0
j ..,
1\\
x-i
0+
",I
1+ ~ ~,-,-----~

I/"'j

_. __ .p10 PC52 _. __ ,1j>~2_!, __ G~~_

. ~ -.' .. _.:. " ... " .. : ;.:., ,.~' ... '.: .. '.: .: ": ... :: .•... : ..... :. ; ~ ' .. : .-

belon de egalilare

B
------.-- .. ~ .-
~ t 10/20, PC52 ~
$12(14)120 PC52 r. -.~. -. I

exterior

stalpisor dinb.a.

I:

K ettier #125 OB37

.... ,-

~1·

0-

V)

I

etricr ~g( 10)/20 PCS2

stalpisor din boa,

~H,

beto" de egalizare

~,_.";":;";'_" ,;. ,::C-;',','_';;'_:;;_ -;".,_c;-""

B

r

'grinda de fundatie

Fig. 9.14 Fundatii ann ate pentru constructii tara subsol


f----"b-~-t

exterior

interior

hidroizolatie

centura min. 6$12 PC52

r I

etrier ~8( 1 0)/20

_r __ --__::Bo..___ -+

4> 1 0/20 PC52

tjJ 12( 14 )/20PC52

Fig. 9.15 Fundatii armate pentru constructiicu subsoI

C'I C'I
.,., 1n
U U
Q.. Q..
.,., II"')
C'I s
..__
0
...... -
-e- -e-
.§ e
1": :5,
's E ·47

9.5. Racordarea In treptea fundatiilor avand cote de fundare diferite Racordarea in trepte a funda tiilor este necesara in urmatoarele situatii: - amplasament pe terenuri in panta sau stratificatie inclinata;

- cladiri ell subsol partial;

- intersectii de fundatii avand cote de fundare diferite (fundatie perete exterior ~ fundatie perete

interior ctc.),

Se recomanda respectarea urmatoarelor conditii (fig. 9.18): '.

- racordarea intre cotele de fundare diferite sa se realizezein trepte;

- linia de pantaa treptelor sa respecte conditia tgo s 0.65; ,

- inallimea treptelor se lirniteaza la 0.50 m in terenuri putin coczive, respectiv 0.70 m in tercnuri

coezive sau compactate;

- cota superioara a blocului de fundatie se pastreaza la acclasi nivel pe eel putin intreaga lungime a zonei de raeordare.

48


perete despartitor (nestructural)

pardoseala

pietris

E

o 00

o + o -::t

o

Fig. 9.16 Armare locala a placii suport a pardoselii sub perete interior nestructural

perete despartitor (nestruetural)

pardoseala

armaturi

suplimentare

placa su ort a

pardosclii parterului

pietris

a

o co

d -I-

~

o

Fig. 9.17 Ingrosarca $i armarea locala a placii suport a pardoselii sub perote.interior nestructural


hldroizolatie

-4----.....,.____------,---.- ... _\

fundatie

perete

structural

--- -

din zidarie

b-b

B

49

c-c

y, V

fundatie / .... ,

••. ~ .. I •

: :';: .:- .. ::~.

Fig. 9.18 Racordareain trepte a fundatiilor avand cote de fundare diferite

E

: i.~"· ,,:'''_'. :_;.:: :

T

EI

I

i

_ .. ~

B

9.6. Fundatii la rosturi de tasare

Rosturilc de tasare separa atat suprastructura cat ~i infrastructura a doua tronsoane de cladire alaturate,

Latirnea rostului lntre fundatii nu va fi mai mica de 40 mm.

9.7. Fundatii la cladiri amplasate pe terenuri dificile

Prezentul normativ se refera la fundatiile constructiilor amplasate pe urrnatoarele tipuri de terenuri dificilc:

- pamanturi foarte compresibile (argile, pamantur! argiloase de consistenta redusa sau nisipuri

afanate);

- pamanturi sensibile la umezire (loessuri si pamanturi loessoide) definite in P7/2000;

- pamanturl contractile (argile sau pamanturi argiloasecu urnflari ~i contractii mari), definite in

NE 0001-1996..

B

~:t ,;'"

".~' .... 4 •. ~,::- .. : _-'

Se recomanda ca, In urma unei analize tehnico - economice, sa se dec ida asupra solutiel optime: - Imbunatalirea terenului dificil de fundare ~i utilizarea de soluti! de fundare pentru

terenuri bune;

- utilizarea de fundatii adaptate terenurilor dificile de fundare,

9.7.1. Fundatii pe pamanturi foarte compresibile si pamanturi sensibile la umezire

In cazul in care sunt de asteptat tasari neuniforme, structura trebuie astfcl alcatuita incat constructia sa poata prelua eforturile suplimentare ce rezulta ca urmare a aeestor tasari, dupa cum urmeaza:

- pentru tasari inegale mici se pot utillza fundatii eu rigiditate sporita;

- pentru tasari inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei riglditat! sporitc a

ansamblului suprastructura -infrastructunl, fie pentru 0 structura flexibila adaptabila la deformatii mari.

50


La alcatuirea planului de fundatil se cere respeetarea urmatoarelor conditii:

- realizarea de elernente de legatura intre fundatiile peretilor structurali (fig. 9.19);

I. Tlr~~ ,-~ :_,~_e_~_:_o_rt6_~_~ ~--,,'~ i if -L

~~~~~~_~_~] l ~_~_~_____________ I l _

---

Element de legatura

I

I I

.5;.- -~ - -------~--- - ------ --- ------ --- - -- ---- --- -~--~ ~-.L ..

... .,

- ~ - - _._._ .... _-, r·-·----·-·---·--·- - - .. - - ------- - - -- .f---·-------.l

; 11 III i r;::=J

i,L [ -. ULL

Fig. 9.19

- fundatiile peretilcr sa formeze contururi 'inchise (fig. 9.20);

... ~

'-r- " I '~ I I I I

r..., I I

I I I I

, .L.. ._. __ .1 I

I I-------~ I

I 1 I I

l -' I I

r D II

I 1 I I

I L.,..~ .. ~~..;....-.-.._.J I

I 1-------- 1

I 1 1 I

'~D Ii

r..., f 1

1 , I I

i _~ ::.~ c: ~ .: .: ~ ~:

1 .; I I I I I I

... ~ I

I

1-------- I

I I I I

• I

I I I I I I I

L. . ...,.._._~.____ I

1

,-------- I

I I 1 ,

1 1 I I I I I I

1 I

~ _L.. .: .: .: z: : -=- _:: .J

Fig. 9.20

Recomandat

-Iungimea fundatiilor tara legaturi pe directle transversals nu trebuie sa depaseasca 6 m.

-.

Nerecomandat


"51

9.7.1.1 Fundatii pentru constructii tara subsol

La constructiile tara subsol amplasate 1n zone eu seismicitate redusafundatiile se prevad cu doua zone armate dispuse la partea superioara sl inferioara, iar betonul trebuie sa fie de clasa minim e12/lS (fig. 9.21 a).

in cazul constructiilor tara subsol dar cu adancime mare de fundare se pot introduce centuri suplimentare pe inallimea zidului (de exemplu 1n dreptul pardoselii parterului);

in cazulin care este necesara 0 liitime B a talpii mai mare decat )alimea elementului din beton armat se prevede un bloc din beton sirnplu de clasa minim C8/l0 (fig. 9.21 b).

b

beton deciasa minimCI2115

a.

~-r-;. (:]1--,.---;beton de clasa

minim CI2J15 :.,

I~

Fig. 9.21

b

... _

Astfel de fundatil se recomanda a se utiliza In cazul tn care fundatiile au 0 Inaltime suficienta pentru a prelua eforturile datorate diferentei de tasare (tasarilor diferentiale).

Centuriie se realizeaza In mod curent eu 0 inaltime de 15+20 em, armatura longitudinala de 6+8 bare <1>12 mm+<I>16 mrn, pe unul sau doua randuri ~i etrieri <1>6 mm fa 20+30 em, procent minim de armare 0.2%.

Barele longitudinale se inadesc prin petrecere pe 0 lungime de 45~ respectand regula armarii unghiurilor intrande (fig. 9.22 a ~i b).

I I----+---c-- __ ::=-._ -_ .. -.!

I

I~ IL-...----~

a.

Fig. 9.22

. CJ 0 ~ beton de clasa

~mi'imc."

J'__'-_ ... : . B J +.-------t

b.

! I

Se urmareste dispunerea tntr-un singur plan a armaturilor inferioare respectiv supcrioare, devierea

pe verticala Hind admisa eu respectarea unel pante de 1:4. .

Se va sigura realizarea unei aderente cit rnai bune a suprafetelor de separatie lntre centuri ~i betonul simplu,

b.

52


In cazuJ amplasarnentelor tn zone cu seismicitate ridicata se aplica prcvederile de la punctu19 .3.

9.7.1.2. Fundatii pentru constructii cu subsol

Fundatiile constructiilor cu subsol amplasate 'in zone eu seismieitate redusa se reallzeaza, de regula, respectandu-se urmatoarele masuri (fig. 9.23):

a) dispozitia zidurilor longitudinale §i transversale trebuie sa alcatuiasca un sistem spatial cit mai simplu ~i clar (de exemplu se vor evita zidurile in sicana), prevazandu-se totodara zlduri transversale suficient de dese , la maximum 6.00 m;

b) fundatiile zidurilor se prevad eu centuri de beton arm at, pentru preluarea eventualelor eforturi de intindere: pentru cazurile curente centurile pot avea latimea zldului ~i tnaltimea de t 5+20 em cu armatura longitudinala de 6+8 bare 1j>12+16 mm, pe unul sau doua randuri ~i etrieri 1j>6 mm la 20+30 em; betonul de clasa minim C12!tS;

c) se asigura conlucrarea centurilor din fundatii eu zidul de deasupra prin executarea unor centuri de beton armat ~i la nivelul planseului de peste subsol;

d) izolatia hidrofuga orizontala a zidurilor se aseaza astfel lncat sa nucreeze in zid rosturi de lunecare intre eenturi; In caz ca pozitia acestei izolatii nu poate fi schimbata se recomanda executarea centurii superioare sub nivelul izolatiei orizontale;

e) se executa centuri de beton annat, atat la planseele monotite cat ~i la cele prefabricate, pe toata latimea zidurilor, pentru ziduri pana la 37.5 em grosirne; centurile se armeza mai puternic la planseul peste primul nivel de deasupra fundatiilor (eli 0 armatura corespunzatoare celei din centura fundatiilor);

f) zidurile constructiel se executa din caramizi marca ClOO ~i cu mortar minim M50; in caz eli zidul de deasupra fundariei este de beton acesta va fi de eel putin class 02/15.

Pentru stari de eforturi care depasesc capacitatile de rezistenta la forta taietoare.compresiunc excentrica etc. ale peretelui din be ton simplu seaplica prevederile de la punctu19.3.

In eazul amplasamentelor In zone eu seismicitate ridicata se aplica prevederile de la punctul 9.3.

planseu peste subsol

centura din beton annat

Fig. 9.23


-53

9.7.2. Fundatii pe pamanturi eu umflari ~i contractii mati

In cazul anumitor pamanturiarglloase, ca efect al umflarii datorita urnezirii ~i contractiei prin us care, apare pericolul degradarii sau ruperii fundatiilor, fenomen Insotit de aparitia de fisuri profunde In peretii structurali din zidarie,

La proiectarea fundatiilor pe pamantur! eu umflari ~i contractii mari se va urmari, de regula, ca presiunea efectiva transmisa la teren sa fie mai mare decat presiunea de urnflare,

9.7.2.1. Fundatii continue

Pentru prevenirea degradarii fundaliilor se recornanda ca, in afara de masurile de la puncrul 9.7.2, sa se prevada ~i urmatoarele:

a) adancimea de fundare de eel putin 1.50 m, masurata de la com trotuarului, 'in scopul evitarii fundari] In zona eu variati! mari de umiditate pentru pamant;

b) latimea excavatiei pentru realizarea fundatillor sub zidurile exterioare se alege ell cca. 40+50 em mai mare decat latimea fundatiei respective, sporul de liitime dandu-se catre exterior;

c) sub talpa fundatiei se prevede un strat de cca, 5 em grosime de nisip grauntos curat.imediat dupa tumarea betonului in fundatie spatiul dimas liber Intre fundatie ~i perctele sapaturii se umple cu pamant stabilizat definit in NE 0001-1996 (fig. 9.24);

d) pentru prcluarea cventualelor eforturi de lntindere ce pot sa apara 'in fundatii se prevad centuri de beton annat continue pe intreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaza, de regula, cu 0 Inaltimc de 15+20 em, din beton Cl2/1S §i arrnate simetric ell minim 4<1>12 mm din OB37;

e) se iau toate rnasurile necesare pentru scurgereasi indepartarea apei din vecinatatea cladirii, prin nivelarea terenului, executarea de rigole etc.;

f) apele meteorice trebuie evacuate cat mai departe de constructie, prin rigole speciale prevazute in acest seop; sc recomanda utilizarea burlanelorcare conduc apa in conditii mai bune;

g) trotuarul din jurul constructiei va avea 0 Iatime minima de 1.0 m §i se prevede cu 0 panta de 5% spre exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20 em de pamant stabilizat ~i se prevede Ia margine cu un pint en de 20x40 em (fig. 9.24);

h) proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate In timpul executiei; astfel se recomanda ca:

~ executarea constructiei sa se face. pe cat posibil intr-un anotimp In care nu sunt de astcptat variatii mari ale umiditatli pamantului sianume primavara sau toamna;

- loeul ales pentru constructie sa fie bine curatat §i nivelat inainte de laceperea sapaturilor astfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice;

- turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pcntru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare.

Centura de beto" annat

Pcrete exterior

min L50m

-- .. 1 Trotuar

Pinten

0.05I :::::::::::::::::::::: 0.20

Strht de rlisip

Fig. 9.24

54

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

9.7.2.2. Fundatii cu descarcari pe reazeme izolare

Fundatiile eu descarcari pe reazeme izolate transmit terenului tncarcarile exterioare prin blocuri de fundatie dispuse discontinuu in lungul peretilor.

Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt alcatuite din: - blocuri de beton simp1u;

- grinzi de beton armat.

Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt folosite tn cazul pamanturilor cu umflari si contractii mari pentru ca presiunea efectiva pe teren sa depaseasca presiunea de umflare a pamantului.

Solutia se poate dovedl mai avantajoasa decat soluua fundatiilor continue lncazul unor adancimi de fundare mai mari dedit cca, 2.0 m,

In cazul peretilor nestructurali cu Incareari foarte mici pentru 0 adancime de fundare mai mare de 1.20m solutia reazernelor izolate se impune fata de cea a fundatiilor continue.

Presiunea acceptabila a terenului de fundare trebuie sa fie suficient de mare pentru a face 0 posibila distantarea rationala de-a lungul zidurilor a blocurilor de fundatie.

Fundatiilecu descarcari pe reazeme izolate nu sunt indicate in cazul cand sunt de asteptat tasari inegale ale accstora. De asemenea elc se vor evita in rcgiunile cu seismicitate ridicata,

Reazemele izolatese dispun obligatoriu In punctele de intersectie ale zidurilor sau incele in care sunt concentrate ineaTcari importante. In general, aceste reazeme se dispun 'in conformitate cu traveile constructiei ~i In dreptul plinurilor (spaletilor) de zidarie.

Reazemele izoJate dispuse in lungul zidurilor au 'in plan 0 scctiune de forma dreptunghiulara, In zonele de intersectie in "L" sau "T" a zidurilor, se pot folosi diferite forme In plan (fig. 9.25).

I I j

l __ ~_

-,-->t'--r I I II

I I

_ _j

--t' r--------t-1 r

- 1--------- L

Fig. 9.25

Pozitia in plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel incat centrele de greutate ale bazelor lor sa coincida pe cat posibil eu axul peretelui.

In cazul reazernelor executate din zidarie din piatra sau caramida, la partea superioara a blocului se prevede un cuzinet de beton annat pentru repartizarea Incarearilor transmise de elementele de descarcare ale suprastructuri i.

Elementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi de beron armar care constituic suportul zidurilor ~i care transmit tncarcarile la reazemele izolate.

In cazul obisnuit al constructiilor rara subsol elernentele de descarcare alcatuiese si soc1ul zidului,

depasind eu eel putin 25 em cota trotuarului constructiei, ,

Fata Inferioera a elementelor de descarcare se aseaza la eel putin 10 em sub nivelul trotuarului. Izolatia hidrofuga orizontala a zidurilor se pozeaza, in mod obisnuit, 1a partea superioara a grinzilor. Sub elementele de descarcare se prevede un strat de pietris de cca, 8 em; in cazul grinzilor din beton arrnar monolit se va tuma §i un strat de beton de egalizare peste stratul de pietris,

Grinzile se fac, de regula, mai late dedit zidul de deasupra cu cca, 2.5 em de fiecare parte.


'55

Grinzile se realizeaza, in general, din bcton armat turnat monolit. Grinzile prefabricate se recomanda in cazul constructiilor eu ziduri avand 0 dispozitie regulata in plan si cu incarcari mici. Pentru usurinta executiei se va urmari, pe cat posibil, ea grinzile sa aibil aceeasi inaWme.

Grinzile sunt continue avand, de regula, 'inallimea constanta (fig. 9.26).

Pentru asigurarea unci rigid itiiti corespunzatoare se recornanda h <!: ( 6 : 8 ) . L.

Sectiune a-a.

Izolatie hidrofuga

L

egalizare Pietris

Fig. 9.26

10. Proiectarea fundatiilor constructiilor eli pereti structurali de beton armat

10.1. Principii generale de proiectare

Peretii structurali de beton annat avand rigiditate §i rczlstenta mare transmit infrastructurii In gruparile speciale de lncardiri eforturi semnificative (momente incovoietoare ~i forte taietoare) ~i sunt In general, insuficient lestati (fon;a axiala midi), astfel 'incat solutia de fundatie independenta nu poate f utilizata dedit In unele cazuri particulare.

Solicitarile mari (M, Q) transmise de peretii infiastructurii pot fi preluate, In general, de fundatii dezvoltate in plan ca 0 retea de fundatii continue, pe una sau doua directil (tig.1O.1) sau de infrastructuri eu rezistenta sl rigiditate foarte mare, alcatuite din pereti de beton annat, plansee si fundatii de tip radier considerate ca 0 structure spaliala (fig.l0.2).

Prin calibrarca rez istentei elernentelor sistemului structural (suprastructure ~i infrastructura) se realizeaza dirijarea mecanismului de plastificare In cazul actiunilor seismice intense. De regula, deformatiile plastice sunt dirijate In suprastructura iar infrastructura este proiectata sa raspunda in domeniul elastic de comport are (fig. 10.3).

Dirijarea articulatiilor plastice in elementele infrastructurf (fig. 10.4) poate fi acceptata In uncle situatii, ca de exemplu:

- in elementele suprastructurii trebuie limitate degradarile produse de cutremure (spitale etc.);

- suprastructura dezvolta rezistente foarte marl datorita alcatuirii acesteia, mult peste cerintele

proiectarii antiseismice; .

-Inteventiile postseism la elementele infrastructurii se pot realiza cu usurlnta,

10.2. Inci:ircari transmise infrastructurilor de peretii structurali de beton armat

Valorile eforturilor transmise de peretii structurali de beton annat la in frastructuri se determina conform prevederilor de Ia cap. 5.

Schema de aplicare a lncarcarilor transrnise de peretii structurali infrastructurii se conformeaza prevederilor de fa pet. 12.2.

10.3. Dimensionarea talpii fundatiilor

Dimensionarea talpii fundatiilor se face conform prevederilor de la capitolul 6.

56


Daca infrastructura este suficient de rigida ~i rezistenta pot fl acceptate distributii liniare de presiuni pe teren (fig. 10.5). Calculul presiunilor pe teren (~i implicit dimensionarea talpli fundatiilor) se poate face acceptand ipoteza sectiunilor plane.

In cazul infrastructurilor cu deformatii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea In considerare a interactiunii dintre infrastructura~i terenul de fund are.

a

Perete de

Perete suprastructura

Perete structural

c

b

d

Perete structural

+ ....

Perete structural

1-1

Fig.lO.l Fundatii pentru pereti debeton annat.


57

fdo--+----;r Nuc1eu din pereti de beton arm at

Perete de beton armat

Fig. 10.2 Infrastructura rigida supraterana pentru constructii cu pereti de beton arrnat

Directia actiunii seismice

Zona comprimata a peretelui

+----------=~\

StaJp"'"

Perete

b

structural

a

Fig, 10.3 Fundatii cu comportare elastica: a - fundatie independenta; b - infrastructura Directic actiune s~ismica

stalp

perete Nod

structura rigid

t

plastics in infrastructura

zona de articulatie plastica in infrastructuri

Fig. 10.4 Infrastructure cu articulatil plastic

58


10.4. Alcatuirea fundatiilor pentru peretii structurali de beton armat

10.4.1 Fundatii independente sub pereti de beton armat se pot realiza In situatii rare datorita eforturilor mari (M, Q) transmise terenului.

Fundatiile sunt conformate ~i dimenslonateca ~i fundatiile sub reteaua de peretl ai substructurii.

10.4.2. Fundatii continue sub peretii substructurilor ,

Fundatiile sub peretii care compunsubstructura pot fi realizate ca fundatii continue sau radier general. Fundatiile tip radier se conformeaza ~i se dimensioneazaconform prevederilor de la cap. 11 al prezentului normativ.

Fundatiile continue sub pereti pot fi realizate ca talpi de beton armat (fig. 10.6) sau ell bloc de beton simplu sl cuzinet de beton .armat (fig. 10.7).

Fig. 10.5 Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundatiilor

10.4.2.} Fundatli continue tip talpa de belen annat.

Sectiunea transversals a fundatiei sub peretii de beton annat se poate alcatui ca in fig. 10.6. Conditiile minimale privind sectiunea de beton a fundatiei sunt urrnatoarele:

• raportul H / Bare valorilc minime date in tabelul 7.1;

• Hare valoarea minima 300 mm:

• H' are valoarea mai mare de 250 mm;

• ina1timea la marginea fundatici (H sau H') se stabileste astfel incat sa fie asigurata lungimea de ancoraj a arrnaturilor transversale de pe talpa fundatiei (la ::::·15 <1».

Clasa minima de beton in fundatie esteCS/1o.

Armarea fundatiilor peretilor de beton annat se realizeaza, de principlu, ea In figura 10.7 .

• Armatura transversal a (1) rezulta din verificarea consolei talpil la moment incovoietor in sectiunea de la marginea pcrctelui. In unele caz uri, ln care peretcle este excentric pe talpa fundatiei, armaturi Ie (1) pot rezulta ~i din veriflcarea fundatiei la mornente de torsiune,


59

Procentul mmim de armare pe fiecare directie este 0.1 0% pentru armaturi OB37 ~i 0.075% pentru armaturi PC52.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm,

Distanta maxima lntre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mrn. \

~~ ,

-+---,B~--+f- Beton de cgalizare

B

a.

b.

Fig. 10.6 Fundatii continue sub peretii de beton annat ai substructurilor

r G)

Fig. 10.7 Schema de armare a fundatiei peretelui de beton annat

.Annatura de conectare eu peretele substructurii (2)_poate rczulta functie de urmatoarele conditii:

• verificarea Ia lunecare in rosturile de turnare ale betonului (fig.10.7);

• verificarea la forta taietoare a peretelui substructurii;

• verificarea la moment mcovoietor !iii fort,a axiala a peretelui substrueturii; armature rezultata din aceasta conditie nu poate depasi aria corespunzatoare greutat]! Iundatiei;

• verificarea sectiunii de la baza peretelui la moment incovoietor deterrninat de presiunea pamantului pe planul peretelui; in calcul se poate considers ~i efectul favorabil a1 fortei axiale din perete.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm; pmln== 0,10%

Distanta maxima tntre armaturi este de 250 mm iar distanta minima de 100 mm .

• Armaturile longitudinale (3) rezulta din verificarea sectiunii vertieale a peretelui la incovoiere, conform schernei de solicitare din figura 10.7. Armatura minima (3) trebuie sa corespunda armaturii de repartitie corespunzatoare mardi (I)..

10.4.2.2 Fundatil continue eu bloc de beton simplu ~i cuzinet

Sectiunea transversala a fundatiei sub peretii de beton armat se poate alcatui ca In figura 10.B.

Conditiile minimale privind sectiunea de beton a fundatiei sunt cele date la cap. 7.1.2.1, in tabelul 7.1 ~i 1n tabelul 7.2.

60


Fundatiile tip bloc ~i cuzinet ale peretilor nil sunt admise in cazurile In care peretele este rezemat excentric fata de talpa blocului de beton.

Conditiile privind armarea minima a cuzinetului sunt cele date la pet, 10.4.2.1 .

, .
,
,
..
:'\ a,
! t, l
t L t Fig. 10.8 Fundatie tip bloc ~i cuzinet sub pereti de beton armat

11. Proiectarea radierelor de beton arm at

11.1. Alcatuire generala ~i dementi de aplicare .

Fundatia tip radier general reprezinta tipul de fundatie dlrecra, realizata ea un planseu intors ~i care asigura 0 suprafata maxima de rezemare pe teren a constructiei.

Fundatiile tip radier se utilizeaza, de regula, in urmatoarele situadi:

• terenuri ell rezistentascazuta care impun suprafete marl ale talpii fundatiilor; - terenuri dificilesau neomogene, eu rise de tasar] diferentiale;

- prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etanse;

- elementele verticale (stalp), pereti) sunt dispuse 1a distante mid care fac dificila realizarea

(executia) fundatiilor izolate sau continue;

- radierul irnpreuna cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuic sa realizeze 0 cutic rigida si rezistenta;

- constructii cu inalt-ime mare care transmit incarcari importante la teren.

Radierul general se poate realiza ln urmatoarelesolutil constructive:

a)radier general tip data groasa, in care elementele vertic ale (stalpl sau pereti structurali) sunt rezemate direct pe acesta:

• radier ell grosime constanta (fig. 11.1); hl~ 1/81rnax .

• radier cu grosime variabila (fig. 11.2); solutia poate fi adoptata incazul unei constructii cu pereti structurali din beton arm at care transfers eforturi sectionale importante intr-o zona centrala a acestuia

b) radier general tip planseu ciuperca (fig.11.3);

c) radier tip placa si grinzi (drepte sau intoarse) dispuse pe una saudoua directii (fig. 11.4); se recomanda alegerea Inaltimil grinzii (hg) ~i a placii radierului [h.) conform relatiilor:

hg/lrnax=1I3+1I6; hrl1max=(1115+l/20) (11.1)

De obicei, grinzile au sectiune constants. In cazul unor 1ndircari mari se pot realiza grinzi cu vute, d) radier tip placa cu vute (fig. 11.5); .


"61

e) radier casetat alcatuit din doua plansee so1idarizate1ntre ele prin intermediul unor grinzi dispuse pe doua directii (fig. 1 1.6).

11.2. Elemente constructive ~i de proiectare

} 1.2.1. Radierul poate fi folosit ~i la constructii situate sub nivelul apei subterane (fig. 11.7).

In acest caz subsolul impreuna cu radierul realizeaza 0 cuva etansa, .

Etansarea cuvei se obtme prin dispunerea hidroizolatiei la exteriorul radierului ~i a peretilor perimetrali conform figurii 11.7.

De asemenea, suprafata interioara a peretilor structurali perimetrali se trateaza pentru a asigura impermeabilitatea necesara.

11.2.2. Proiectarea radierelor trebuie sa tina seama de compatibilitatea deforrnatiilor terenului en cele ale elementelor structurale.

Calculul eforturilor sectionale (M, Q) in sectiunile caracteristice ale radierului se obtin de regula cu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interactiune fundatie-teren,

Daca In radier apar eforturi axiale de compresiune sau intindere ca efect al conlucrarii acestuia Cll substructura, la dimensionarea seetiunilor de beton ~i armature la moment lncovoietor ~i forti! taietoare se va considera sl efectul acestora.

1

Radier tip dala groasa

Beton de egalizare

Fig. 11.1 Radier general tip dala groasa

Perete structural

-beton de egalizare

Fig. 11.2 Radier ell grosime variabila

62

a

b


1

1

1-1

1-1

Fig. 11.3 Radler de tip planseu ciuperca

Fig. 11.4 Radier tip placa ~i grinzi pe doua directii

a - radicr tip placa si grinzi intoarse; b - radier tip placa ~i grinzi drepte


-63

1 L

l-l~

Fig. 11.5 Radier tip placa cu vute

L

.r----- .. i ... I-------.,.,-------t-~· .. - .. -..;.- .. -i--- .. -- ..

I , I • I .1 I I •

I , I • I I, ' I, I I

I I , I I I I .J

~!------ - -_ .. - --.I _~ .I -- :.

r---"-"', i*"-."'--' i-- ---. 1-------'" i---"--"

I " I, .' :. '_

- , I • • ". ' ::.

_ 1 a.. .. __ . .} I J. '- .'------

~: IIIIIIItI-~t".--- .. - ...... w-.------ .• --- ... ---- ..... ------.11\

: I- 'I :: :1 I

• II .: ,. I, ,

.-- .. ----\.,!-------.J. •• ... ,J_ .. -., ..... --J.I •• - .. --~.I

1-1

Fig. 11.6 Radler case tat

Fig. 11.7

64


11.2.3. Armarea radierelor se realizeaza curetele orizontale de arrnatura, dispuse pe fetele placii pentru preluarea momentelor pozitive si negative. De asemenea, este necesara ~i 0 armare pe zona centralaa placii pentru fenornenele de contractie.

In varianta in care nu se prevad armaturi inclinate, se face verificarea la forta taietoare a sectiunii de beton simplu eu relatia:

QsO.7bh,Rt (11.2)

Este posibil ea in zona lifturilor, inaltimea radierului sa se reduca, micsorandu-se capacitatea betonului simplu la fOTta taietoare .

In acest caz se pot prevedea local etrieri ~i arrnatura de borda] a golurilor, Procentele minime de armare pentru placa radierului sunt 0,15% pentru fiecare fata.

Innadirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare pentru barele eu diametrc mari (<1>25 .. <1>40). STAS-ul de referinta pentru dimensionarea radierului este STAS 10107/0-90.

11.2.4. Rosturile de turnare ~i rnasurile care trebuie prevazute in proiectare din punctul de vedereal rezistentei ~j tehnologiei de executie (NE 012-99).

• calculul efortului de lunecare L in rost (fig. 11.8. a) se face eli relatia (11.3):

L = Ml _ M2 ( .)

1-2 Z Z 113

I 2

STAS-ul de referinta pentru dimensionarea armaturii de conectarc In rosteste STAS 10107/0-90.

a

b

c

Fig. U.S

• rosturi verticale de tumare (fig.11.8 b)

Rczistenta la lunecare In planurile rosturilor de turnare se realizeaza prin armatura orizontala care traverseaza rostul §i de rugozitatea fetelor rosturilor.

Pentru realizarea acestor rosturi se foloseste 0 piasa de ciur amplasata vertical la tala intrcmpta a elementului §i rigidizata pentru a rezista la impingerea betonului proaspat.

Prin pozitiile rosturilor de turn are se va asigura Impartirea radierului In volume de beton pentru care pot f asigurate conditiile optime §i sigurc pentru lucrarile depreparare a betonului, transportul auto, tumarea §i vibrarea acestuia in vederea realizarii monolitismului total, a continuitatii, prccum §i etanseitatea contra inflltrarii apelor freatice.

Turnarea betonului se va face continuu, in straturi orizontale de aproximativ 40cm grosime, iar intervalul de timp intre tumarea a doua straturi suprapuse (pe intreaga suprafata a acestora) sa fie mai scurt dedit durata prizei celor doua straturi suprapuse.

Tumarea betonului in volume prestabilite asigura consumarea practic totala tntr-un anumit interval de timp a deformatiilor din fenomenul de exotermie (degajarea de caldura din procesul chimic de hidratare a cimentului).

• rosturi orizontale de turnare (fig.l1.8 c).

MONITORUL OFICIAL AL HOMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Rezistenta la lunecare in planurile rosturilor de betonare va fl realizata de armatura verticals care traverseaza rostul ~i de rugozitatea fetelor rosturilor.

11.3. Calculul radierelor

in calculul radierelor trebuie luati In considerate numerosi factori lntre care cei mai importanti sunt rigiditatea ~i geometria radierului, rnarimea si distributia Incarcarilor, caracteristicile de deformabilitate ~i de rezistenta ale terenului, etapele de executie, Calculul urmareste determinarea presiunilor de contact ~i a deformatiilor precum ~i a momentelor Incovoietoare ~i fortelor taietoare. In calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. Principalele criterii de apreciere a rigiditatii.relative a radierelor prin raportcu terenul de fundare sunt prezentate Incontinuare.

• Pentru radierele generale avand forma dreptunghiulara in plan (LxB) ~i grosimea uniforma (h) indicele de rigiditate se determina eu expresia:

KG =12'~~V') .l~; .(~r! (11.4)

Radierul poate fi considerat rigid daca este indeplinita conditia: 8

KG " ~ (11.5)

• In cazul radierelor incarcate de forte concentrate din stalpl dispusi echidistant pe ambele directii iar incarcarile din stalpi nu difera cu mal mult de 20% intre ele, se defineste un coeficient de flexibilitate, A, dupa cum urmeaza:

'I. ~ksbf

A""4-~

4Elf

(11.6)

unde: br §i Ir se definesc ca latimea, respectiv momentul de inertie ale unei fa§ii de radier considerate intre mijloaccle a doua deschideri consecutive inrre stalpi (fig. 11.9). Se rem area faptul ca be este egal cu distanta dintre doua axe consecutive .ale stalpilor,

Banda axD

r--~-f - L h( _.:

.~ r'l ..... \ 1 , ~ \

, -----1' iii

@- - -$~ --$ ~--t;J- -I: -$ - - O----$-- -$ ~-~ ~- - -$ - - --

~i :', : : ,i ~ ,~I:

@ - - --EEl - -8] - --[EJ--t -IIl-l- EB- - -El---8j --- ill- - -tU - - ---

J ' I I I

til 'j I i, ,I i

@ - -GJ----SJ - - G- t -G} - - Ed ---8- - - 53 - -- GJ --GJ ---

I I I I I I I I , I I

@-J ~-~--~:- ~- .. :7:c~- - ~~~~ - - ~~- :~ -:flT

0- -lm - ·El·· ill -ml--ill- -ED- - -8] -- {FJ- - -G} -;,·.o-IjL

0- -~~'- -~~~- ~:~ .. ~ ::t._$. ~~ -i~

I , I I J

I I, I I

o ~ @ ~ @, 0 ~ ~ 0

Fig. 11.9 Impartirea radierului In Ia~ii

66

MONITORUL OFICIAL AL HOMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

Daca bf este mai mare decat 1.75/l, atunci radierul poate fi considerat flexibil.

• In cazul in care structura de rezistenta a constructiei este realizata din cadre (stalpi ~i grinzi) ~i din pereti portanti (diafragme) lar fundatia este un radiergeneral, se defineste rigiditatea relativa, Kn., care permite evidentierea conlucrarii dintrestructura, radier ~i terenul de fundare:

KR "" :'~3 (11.7)

s

unde: E'I, reprezinta rigiditatea constructiei si a radierului, Aceasta valoare se calculeaza cu ajutorul relatiei:

E'I = E'I . + "E'I + EI tdh!

C ¥ LJ c. 12

unde: ElII' este rigiditatea radierului ~ E'I en este rigiditatea cadrelor

td si hd sunt grosimea ~i respectiv inliltimea diafragmelor

Daca valoarea KR este mai mare de 0.5 atunci radierul poate fi considerat rigid.

(H.8)

11.3.1. Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide

11.3 .1.1. Metoda reducerii incarcarllor in centrul de greutate al radierului (fig. 11.10) Etapelc de calcul sunt urrnatoarele:

- se determine central de greutateal suprafetei radierului

- se determina presiunile pe talpa radierului eu relatia:

"N}: e, }: e

P =~± N-·y±. N_X x

(1+4) A I I

x y

- se cxamineaza radierul ea un intreg pe fiecare dintre cdc doua directii paralele eu axele x ~i y.

(11.9)

2 x

>i J

-. --:._~ .. -~

Figura 11.10

Forta taietoare totala actionand in oriee sectiune dusa prin radier este egala cu suma aritmetica a tuturor incarcarilor sl presiunilor de contactIa stanga sectiunii considerate.

Momentul lncovoietor total actionand In aceeasi sectiune este egal cu suma momentelor acelorasi Incarcari ~i presiuni fata de sectiunea considerate.


Metoda nu permite determinarea distributlei fortei taietoare totale ~i momentului incovoietor total in lungul sectiunii. Se impune, 'in consecinta, introducerea unor simplifieari,

11.3.1.2. Metoda impartiri] radierului in fll~ii de calcul (fig. 11.9)

Atunci cand lncarcarile din stalpl ~i distantele dintre stalpi nu difera intre ele eu mai rnult de 20%, radierul poate fi Impartit in fi1~ii de caleul independentc.

Fiecare ra~ie decalcul este incarcata de fortele corespunzatoare stalpilor ce reazerna pe ~ia respectiva.

Se determine diagrama presiunilor de contact, admitandu-se 0 lege de variatie Hniara de tip Navier, Desi pozitia rezultantei incarcarllor din stalpi nu coincide cu pozltia centrului de greutate al rezultantei . presiunilor de contact, valorile obtinute ale momentelor incovoietoare ~j fortelor taietoare In sectiunile semnificative pot fi folosite pentru armarea radierului,

11.3.2. Ca1culul radierelor pe mcdiu Winkler

in anexa D sunt prezentate uncle metode de calcul pentru radierele rezemate pe un mediu discret alcatuit din resoarte independente de tip Winkler.

11.3.3. Calculul radierelor pe rnediu Boussinesq

Se porneste de la ecuatia diierentiall1 de ordinul 4 a placii supuse la incovoiere (fig. 11.11).

q(x,y)

y

Fig. 11.11

Ecuatia suprafetei mediane deformate a placii radier este: i~z + 2. iJ4z + a4z ;= q(x, y) - p(x, y)

dX4 ax2 . oy2 oy4 D

unde: D este rigiditatca cilindrica a placil de grosime h:

E·h3 '

D=----

12· (1_v2)

Rezolvarea ecuatiei (l l.Ll) se bazeaza pe Metoda elementelor finite.

x

(11.10)

(11.11)

68


11.3.4. Calculul radierelor pe mediu Winkler - Boussinesq

in anexa E este prezentata metoda hibrida de calcul pentru radierele rigide rezemate pe un teren de fundare modelat printr-un mediu compus Winkler - Boussinesq,

12. Infrastructuri

12.1. Prevederi generale

Infrastructura cuprinde elementelc substructurii sl fundatiile.

Fundatiile, considerate ca clemente care transmit eforturilc la terenul de fundare, sunt tratate in capitelele 4+1 L Prevederile privind fundatiile, prezentate In . continuare, considera efectele determinate de conlucrarea acestora in ansarnblul infrastructurii,

12.1.1. Clasificarea infrastrueturilor dupa modul de cornportare laactiuni seismice

• Infrastructuri eu comportare elastica, la constructiile proiectate sa dezvolte deformatii plastice In cazul actiunilor seismice exclusiv in suprastructura, in acest caz, infrastructura nu se conformeaza cerintelor specifice menite sa 'iiasigure 0 comportare ductila. Rezistenta infrastructurii este calibrata ell solicitarile transmise de suprastructura plastifiata.

• lnfrastructuri ductile la constructiile 'in care, prin calibrarea capac itatil or de rezistenta, deformatiile plastice se dezvolta ~i In substrucrura. Zonele potential plastice ale Infrastructurii se proiecteaza astfel tncat sa prezinte 0 comportare favorabila in domeniul postelastic (deformatii limita mai mari, faradegradare de rezistenta etc.).

In cazul 'incarcarilorgravita!ionale nu se admitc ca terenul de fundare, fundatiile ~j elementele substructurii sa fie degradate, adica rezistenta 1a actiuni verticale sa fie micsorata ca urmare a deformatiei plastice dezvoltate in infrastructura ductiia.

De regula, mecanismele de disipare a energiei induse de cutremur bazate pe dezvoitarea de articulatii plastice in elemcntele infrastructurii nu elimina in tota1itate plastificarea suprastructurii, deci vor fi adoptate doar dad conduc la comportari structurale avantajoase verificabile.

12.1.2. Clasificarea infrastructurilor dupa modul de solicitare a terenului de fundare

In gruparile fundamentale de tncarcar] toata suprafata fundatiitor trebuie sa fie 'in contact cu terenul de fundare (arie activa 100%); presiunile pe teren sa fie cat mal uniforme.

Distributia de presiuni pe terenul de fundare 'in cazul gruparilor speciale de lncarcari care cuprind ~i actiuni seismice pot fi:

- presiuni pe toata suprafata talpii fundatiei (fundatie rara desprinderi de pe teren);

- compresiuni pe 0 portiune limitata a talpii fundatiei, cand fundatia se desprinde partial de pe teren.

Aria activa a talpii fundatiei trebuie sa respecte urmatoarele limite in cazul gruparilor speciale de incarcari:

- la constructii la care distributia deprcsiune pe teren pentru ansamblul fundatiilor estc cvasiliniara (constructii cu subsol rigid, tum uri cu 0 singura fundatie, caste Ie de apa, silozuri etc.), aria activa (Aa) minima este 0.80 din suprafata fundatiei; rotirea ansamblului constructiei pe teren, in gruparile speciale de Incareari, se va limita la 0.005 radiani; rotirea fundatiei pe teren se determina considerand caracteristicile terenului de fundare corespunzatoare actiunilor statice;

- constructiile rezemate pe fundatii izolate (structuri in cadre etc.) vor avea pentru fiecare fundatie aria activa minima 0.50.

12.2. Schematizarea incarcarilor pentru calcululinfrastructurii

Jncarcarile transmise infrastrueturilor se stabilesc conform prevederilor de la pet. 5.


Actiunile transmise de suprastructura la elementele infrastructurii pot fi considerate pentru calculul static astfel:

- daca inaltimea sectiunii transversale a elementului vertical (h) respecta conditia (12.1), eforturile transmiseinfrastructurii se pot considera aplicate punctual, in centrul de greutate al sectiunii elementului vertical (fig.12.1.a):

h :l> 0.5· hp (12.1)

unde: hp este Inaltimea sectiunii transversale a peretelui substructurii, inaltimea sectiunil transversale in zona de rezemare a elementului vertical;

- daca conditia (12.1) nu este realizata, actiunile transmise de elernentul vertical, in gruparile speciale de incarcari, se eonsidera ca In figura 12.l.b; in gruparile fundamentals de incarcari se admit simplificari ale schernei de incareare a infrastructurii .

.. , .... · .... · .. · .. · .... ·T .. ·····• .. ·· .. ···' .. -v-

a).

Fig. 12.1 in~ardiri transmise infrastructurii

b).

12.3. Calculul eforturilor inelementele infrastructurii

Eforturile in clcmentele infrastructurii constructiilor se determina pentru incarcarilc precizate la punctuI12.2.

Eforturile din fazele intermedlare de executie ale constructiei vor fi considerate la proiectarea infrastructurilor (fig.12.2). Se recomanda ca prin rnasuri adecvate de etapizarc a executiei etc. precizate in proiect, solicltarile infrastructurii In fazele intermediate sa tie inferioare solicitarilor rczultate din calculul ansambluluiconstructiei,

Fig. 12.2 Solicitari ale elementeleor lnfrastructurii In faze intermediare de executie ale constructiei

Daca conditiile de exploatare ale constructiei, de teren de fundare, tasari diferentiale etc. determina ~i alte situatii de incarcare semnificative, acestea vor fi luate in considerare la proiectarea elementelor structurale (fig. 12.3).

12.3.1. Schematizarea pentru calcul a infrastructurii

Modelarea infrastructurilor pentru calculul eforturilor se va adapta caracteristicilor sistemului structural al constructiei precum si influentelor determinate de proprietatile mecanice ale terenului de fundarc.

Schematizarea pentru un calcul riguros implicaconsiderarea ansamblului suprastructura, infrastructura si terenul de fundare, Calculul eforturilor implica utilizarea de programe decalcul specializate In care structura este "fidel" modelata iar terenul de fundare este considerat ca un mediu continuu.

70

MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.v.2005

Pilotilperetii

-···E·-·--············-s-~t;;;;I ·-~--_ mulati pt. 1

sprij mirea

en ..,C,o;,:o...:.\il3 siipiiturii ,

CR CR,

1 . , 1 Ca- centrul de greutate

~. . __ _ __ -+ CR-cenlruJ de rezislcnll1

J,---

..... _-

\---1 \Th~i!I:( difer.!'ln!i\lL ! determinate del solicitarea excentrica

Fig. 12.3 Solicitari ale elementelorinfrastructurii datorita inearcarii excentrice a fundatiilor

Sunt recornandate urmatoarele modelari simplificate ale infrastructurli pentru calcul:

~ infrastructurile alcatuite din pereti de beton armat, planseu/plansee ~i fundatii tip radier general se modeleaza 111 ansamblu prin metoda elementelor finite, caleulul fiind abordabil cu programe specializate; infrastructure se caracterizeaza prin rigiditate ~i rezlstenta apreciabile la rnomcnte de torsiune In sectiunl verticale; terenul de fundare se po ale modela ca un mediu elastic tip Winkler; eforturile In elementele infrastructurii Sf determina prin integrarea eforturilor in elementele finite;

- infrastructurile alcatuite din pereti de beton annat, planseu peste subsol ~i fundatii continue sub pereti se pot model a ca un sistem de grinzi de fundare rezemate pe rnediu elastic tip Winkler;

- infrastructurile alcatuite din grinzi de fundare ~i fundatii izolate pot fi modelate in calcul ca un sistem de bare eu reazeme elastice (incastrari partiale),

12.3.:2. Schernatizarea pentru ealcul a peretilor eu goluri ai infrastructurilor

La peretii infrastructurilor care se pot modela ca un sistern de grinzi pe mediu elastic, zonele eu goluri se pot considera in calculul static astfel:

• goluri mad care reduc sectiunea transversala de forfecare cu mai mult de 1I4 din aria de forfecare totals, la care diagrama de momente lncovoietoare nu se anuleaza pe lafimea golului (fig. 12.4.a);

• goluri mari la care diagrama de momente lncovoietoare se anulcaza pe latlmea golului (fig. 12.4. b);

• goluri mid care rcduc sectiunea de forfecare cu mai putin de 25% din aria totala de forfecare (fig. 12.5).

12.3.3. Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor

Daca in calculul efonurilor infrastructura poate f considerataca un sistem de grinzi de fundare sunt admise modelarile date la capitolul 8.

12.4. Dimensionarea elementelor infrastructurii

STAS-ul de referinta pentru elementele de beton armat ale infrastructurilor este STAS 101O7/0~90.


71

11-1 ~A.,

'h"'>:~~'

I

c=J

a) Goluri mad

cazul in care diagrama de momente incovoietoare nu se anuleaza pe deschiderea goIului

r:= I

Iz,Aw~,A2+ 13,Aw)~~~

IJ,AwbAJ r I.,AwhAI

b) Goluri mari

cazul in care diagrama de momente incovoietoare se anuleaza pe deschiderea golului

Fig. 12.4

ft :

t:l t:l:; hg:s ~O,25hll

~01:2.:?lEg j

,

Fig. 12.5 Goluri mici in peretii infrastructurilor

12.4.1. Verificarea planseelor

Planseele care conlucreaza In ansamblul infrastructurilor sunt solicitate eu sarcini scmnificative In planul lor (comportare specifica de diafragma orizontala) si cu incarcarl normale pe plan (comportare de planscu),

72


Diafragmele orizontale se verificasi la eforturile locale In zonele de intersectie cu elementele structurale verticale (pet. 12.5).

~TAS-ul de referinta pentru verificarea sectiunilorde beton ~i de armatura este STAS 10107/0~90. In caleul se va considera efectul combinat al solicitarilor specifice plan~eelor~i diafragmelor orizontale.

Armaturile de centura se dimensioneaza considerand valoarea maxima a fortei taietoare din peretii structuali (fig.12.6).

Perete
structural
an eu t\.=Q/RaI.+. 1
\ '\ 1 Q
-, Fisura de cedare
Perete subsot '\ la forta taietoare Fig.12.6

12.4.2. Verificarea peretilor

Verificarea peretilor va considera solicitarile determinate de partieiparea la preluarea eforturilor infrastructurii si a incarcarilor aplicate direct acestora (impingerca pamantului, presiunea apelor subterane etc.).

STAS:..ul de referinta pentru dimensionarea sectiunilor de beton ~i de armatura este STAS 10107/0- 90. In caleul se va considera efectul combinat al solicitarilor specifice.

Verificarile specifice grinzilor pereti se vor aplica 'in situatiile in care comportarea peretilor infrastructurilor este asimilabila acestora:

- diagrama de momente incovoietoar ese anuleaza la distante rnai mici decat maljimea sectiunii;

- eforturile unitare verticale (o,) sunt semnificative pentru solicitarea perctelui.

12.4.3. V erifieareaperetilor in zonele de discontlnuitate

12.4.3.1. Intersectii de pereti structurali ai infrastructurii eu rezemari indirecte

Intersectiile de pereti cu forma In plan L, T etc., de regula tara clemente verticale incarcate axial, pot realiza rezemari indirecte care impun slverificari ale armaturilor de suspendare.

Reactiunea maxima transmisa prin intersectia de pereti determine armature de suspendare necesara (fig. 12.7).

Aria de armatura de suspendare Aas este:

F

A.s =- (12.2)

R.

unde: F - forta taietoare transmisa intre pereti eu planuri mediane intersectate; R, - rezistenta de calcul a armaturii de suspendare.

Armatura de suspendarc se ancoreaza In zona de dezvoltare a diagonalelor comprimate din beton. Sectiunea de beton a peretilor se veriflca ca In sectiunile curente.


73

Fig. 12.7 Rezemari indireete - dispuncrca armaturilor de suspendare

12.4.3 .2. Intersectii de pereti ~i planseela infrastructuri (sectiuni prefisurate)

Verificarea interseetiilor dintre pereti ~i plansee la for~a taietoareconsidera forta de lunecare maxima transmisa prin rostul de turnare - sectiune prefisurata,

Porta de lunecare rezulta din verificarea ansambluluiinfrastructurii (pereti, plansee, fundatii) la incovolere cu forta taietoare (fig. 12.8).

Forta de lunecare unitara se poate aproxima ca fiind constanta Intre sectiunea de moment incovoictor maxim ~isectiunea de moment nul sau sectiunile de aplieare a fortelor concentrate semnificative.

Daca planseele transmit momente incovoietoare semnificative la pereti (rcazeme marginale etc.) se VOr veri fica sectiunile de beton ~i armaturi ale peretilor si planseelor,

Armaturile se vor aneora conform regulilor specifice nodurilor.

Fundatie

M

Rc Fig.12.8 Distributii de efoturi unitare considerate in verificarea la lunecare a sectiunilor prefisurate (rosturi orizontale de tumare)

12.4.3.3. Pereti cu goluri

Golurile 'in pereti se recomanda sa aibecolturile rotunj ite sau tesite,

Golurile de mici dimensiuni se recornanda sa fie de forma circulara ~i eofrate eu teava de otel, Armarea peretelui In zona cu goluri la moment incovoietor se face avand ca referinta STAS 10107/0-90. Alcatuirea seotiuuilor compuse din pereti, plansee $i fundatii si schema de armare, cu armaturi cuprinse In centuri, distribuite in pereti, placi ~j fundatii impune calculul la incovoiere eu metoda generalizata, aplicabila prin utilizarea de programe specializate.

Pentru verificarea sectiunilor ell goluri la fotta taietoare, sectiunea de beton trebuie sa asigurc rcspectarea conditiei:

A ::: Qmax 'Joi 2.R

I

Armatura verticals de bordaj a golurilor marl (fig. 12.9) se dimensioneaza cu relatia:

Q

Anv =~~-

0,8·Ra

(12.3)

(12.4)

In sectiunea curenta armature verticals se dimensioneaza ca etrieri, avand ca referinta STAS 10107/0-90.

74

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 451 bis/27,V,2005

Armature longitudinala (orizontala Aao), distribuita pe inal~imea sectiunii peretelui, va respect a minimum:

Aao C!: 0,6' Aav

Procentele minime de armatura sunt: ~ armatura transversals verticala

- armatura longitudinala distribuita pe lnal~imea sectiunii

- armatura longitudinalaconcentrata Ia marginea sectiunii (sus/los)

(12.5)

0.20% 0.15% 0.20%,

u

Fig. 12.9 Armatura verticala de bordaj a golurilor mari

12.4.4, Verificarea Iundatiilor

Verificarea fundatiilor va considera eforturile sectionale (moment tncovoietor, forta taietoare, moment de torsiune ~i forta axiala) determinate de participarea acestora la infrastructura si de transmitere a 1ncardirilor la terenul de fundare.

ST AS-ul de referinta pentru verifiearca sectiunilor de bcton si armatura este STAS 10107/0-90.

125. Transmlterea eforturilor la infrastructuraprin intermediul planscelor ~ "efectul de menghina"

12.5.1. Prevederi generale

Transmiterea cforturilor (M, Q) la infrastructure se realizeaza prin efect de menghina daca elementele verticale ale suprastructurii, care transmit fortele crizontale.Jntersecteaza eel putin doua plansee ale infrestructuril, rigide si rezistente, eu deplasari neglijabile in plan orizontal (fig. 12.10a ~i b).

Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghina (fig, 12.11) se realizeaza daca sunt Indeplinite urmatoarele conditii:

a) conectarea dintre elemental vertical si planseul superior poate asigura transmiterea fortei de legatura (lunecare);

b) planseul superior poate prelua forta transmisa prinefectul de incastrare =conditia de rezistenta la forta taietoarc si moment incovoietor a diafragmei orizontale superioare;

c) rezistenta la fort,ii taietoare a elementului vertical pe portiunea dintre elernentele care realizcaza efectul de menghina;

d) preluarea fortei orizontale de catre planseul inferior SaU de catre fundatia elernentului vertical;

e) existenta unor elemente vertieale rigide (pereti ai infrastructurii) care sa poata prelua reactiunile planseelor si sa Ie transmita terenului de fundare (fundatil suflcient lestate etc.).

Stalpii de beton arm at la care se realizeaza efectul de menghina sunt, de regula, conectati cu planseul superior prin riglele de cadru. In aceste situatii verificarea la lunecare a sectiunilor de conectare precum 9i a eforturilor In diafragma supcrioara reallzara de planseul superior nu estesemnificativa.


·75

··········r·········

P" 'E_ STRUCTURAL

_Yl.ANSEF. : (\

_~-,-PF.~,RETE STRUCfURAI,

a).

"r' o

b).

- -
~ ~
~ ~ I
- - Fig. 12.10

(e)

Fig. 12.11

12.5.2. Elernente de calcul, dimensionare ~i verificare

12.5.2.1. Transmiterca fortei de lunecare la planseul superior (fig. 12.12)

76


Valoarea de caleul a fortei de lunecare (forta transmisa planseulul superior Ljeste:

r., ... Qss + Qinf. (12.6)

unde: Qas- forta taletoare in elementul vertical al suprastructurii, asociata mecanismului de plastificare la actiuni seismice;

Qinf - forta taietoare care se dezvolta In elernentul vertical sub planseu; valoarea de caleul se deterrnina acoperitor:

1.5Mcap

Qint = H (12.7)

•

Valoarea forte! taietoarc care se dezvolta 'in elementul vertical, sub planseul superior este

dependents de gradul de incastrare asigurat de fundatie (fig. 12.12 a) si de schema de rezemare asigurata de planseele subsolurilor (fig. 12.12 b ~i c), In interactiune cu restul peretilor substructurii.

a)

b)

P_!'A~SE:I.}_7\ i S1 l

L,

I'ERETE

- STRlJci·URA.L

,

c)

181/0" ""~

!S2

I'ERETE

_" STRtjCTtJRAL

Fig. 12.12

12.5.2.2. Verificarea sectiunilor de conectare la lunecare

Efortul tangential mediu 'tmed pe suprafata de lunecare se limiteaza la:

L, 2 R

'tmcd =-- oS '. I

Awf

unde: L, - forta de lunecarc calculata en (12.6);

Awf - suprafata sectiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical ~i planseu (placa); daca suprafata de contact perete - planseu este insuficienta se poate realiza 0 centura (fig. 12.11 ~i fig. 12.13b); sectiunea de beton ~i armatura longitudinala a ccnturii se verifica la efortul axial determinat de forta transmisa planseului;

R, - rezistenta de calcul la rntindere a betonului.

(12.8)

Verificarea la Iunecare va lua in considerare efectele determinate de prezenta golurilor din plansee, prin reducerea corespunzatoare a sectiunilor de forfecare in zona de conectare ~i In vcriflcarea planscelor ca diafragme orizontale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PAHTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

77

12.5.2.3. Arrnatura in zona deconectare

Armature de conectare din planseu dispusa perpendicular pe planul de lunecare, calculata avand ca document de referinta STAS 1010710-90, este eel putin:

A = Ls (12.9)

a,IOI 08. R

) .

Armature se dispune pe lungimea de transrnitere corespunzatoare scctiunilor de lunecare (fig. 12.13).

a).

Subsol

b).

Fig. 12.13

. -.,- .. - ~

Eli

1?;1j2t-j

\

1'"

...:==.::f-t-

12.5.2.4. Rezemarea elementului vertical la partea inferioara.

Blocarea deplasarilor ~i preluarea reactiunilor de la partea inferioara se poate asigura de catre fundatii (independente, retele de grinzi sau radier) sau de 0 diafragma orizontala (planseu interrnediar de subsol).

Forta taietoare din elementul vertical (perete, stslp) se considera cu valoarea data de relatia 12.11 ~i se considera la detenninarea reactiunii aplicate fundatiei sau diafragmei orizontale de Ja partea inferioara,

In cazul fundatiilor independente, daca forta orizontala (Qinf) verified conditia (12.10), atunci fundatia se fixeaza In plan orizontal prin legaturi eu diafragme orizontale sau grinzi Ccenturi") de fundare.

(12.10)

12.5.2.5. Verificarea elementului vertical (stalp.perete) pe In~iltimea infrastructurii se face avand ca referinta STAS '10107/0-90.

Efortul tangential mediu este limitat la valoarea:

13. Reglementari tehnice de referinta

(12.11)

C159/89

Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundarc prin metoda penetrarii eu con, penetrare statica, penetrare dinamica, vibropenetrare

78

MONITORUl OFICIAl Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

C215-88

NE 001-96

NE 012-99

P7·2000

PlOO-92

STAS 438/1-89 STAS 438/2-91 STAS 1030-85 ST AS 1242/5-88 STAS 2917-79 ST AS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 ST AS 6054-77

STAS894211-89

ST AS 8942/3-90 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77

STAS 10107/0-90

Insnuctluni tehnice pentru elemente de fundal ii din beton ell adaos de cenusa de centrale termoelectrice situate in terenuri cu agresivitat i naturale ~i industriale

Metodologia de determinate a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitari seismice • Cod de proiectare ~i executie pentru constructiile fundate pe pamanturl cu umflari ~i contractii mad

Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, betonarmat ~ i beton precomprimat

Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, executare ~i exploatare)

Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnicesi industriale

Otelul beton laminat la cald.Conditii tehnice generale de cali tate Sarma rotunda profilata

Mortare obisnuite pentru zjdarie~i tencuieli. Clasificaresi conditii tehnice Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrate dinamica in fora] Lucrari de zidarie din piatra naturale, Prescriptii de alcatuire

Teren de fundare.Principil generate de calcul

Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe Tercn de fundare, Adancimi maximo de Inghet. Zonarea teritoriului RSR Teren de fundare. Determinarea compresibilitatii ~i consolidarii pamanturllor prin incercarea 1n edometru

Teren de fundare. Determinarea modului de deformatie liniara prin incercarea pe teren ell placa

Actiuni in constructii.Clasificarea si gruparca actiunilor

Actiuni in constructii. Clasificarea ~i gruparea ac tiunilor pentruconstructii civile !?i industrialc

Constructii civile ~i industrialc, Calcululsi alcatuirea elernentelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

MONITORUL OFICIAL AL HOMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 his/27.V.2005

-79

ANEXAA

A.I. PRESIUNI CONVENTIONAl£

1. Presiunile conventionale PCQnVse determina luand in considerare valorile de bazii Peony din tabelele A.1 + A.4., care se corecteaza conform prevederilor de la pet. 2.

Pentru pamanturile sensibile la umezirc stabilirea valorilor presiunii conventionale se face pe baza prescriptiilor speciale.

Tabelul A.1

Denumirea terenului de fundare Pconv : kPa
Rod stancoase 1000 .... 6000
Rod semi- I Marne, marne argiloase ;;i argile mamoase compaete 350 .... 1100
stancoase I Sisturi argiloase, argile sistoase ~i nisipuri cimentate 600 .... 850 Observatie - In intervalul indicat, valorile Peony se aleg tinand seama de compactitatea ~i stare a de degradare a rocii stancoase sau semistancoase, Ele nu variaza eu adancimea de fundare si dimensiunile in plan ale fundatiilor,

Tabelul A.2

Indesate'" Indesare medie"
Denumirea terenuluide fundare Peonv,kPa
Blocuri ;;i bolovanisurt eu interspatiile umplute ell nisip 750
~i pietris
Blocuri eu interspatiile umplute eu pamantur! argiloase .~
350 .... 600'1
Pletrisuri curate (din fragmente de roci cristallne) 600
-
Pietrisuri cu n isip 550
Pietri~uri din fragmente de roei sedimentare - ----350-·---
~; .. _.- . __ .... --------ViUj
Pamanturi Pietrisuri cu nisip argiles 350 .... 500
necoezive Nisip mare 700 600
Nisip mijlociu 600 500
- 500 350
Nisip fin uscat sau umed
foarte umed sau saturat 350 250
uscat 350 300
Nisip fin prafos -_- 250 200
umed
foarte umed sau saturat 200 150
A . ~ , a) In cazul In care nu este poslblla prelevarea de probe netulburate, stabilirea gradului de indesare se poate face pe baza penetrarii dinarnlce in foraj sau a penetrarii statice,

b) In intervalul indicat, valorile se aleg tinand seama de consistenta pamantului argilos aflat in interspatii, interpoland intre valorile rninime pentru Ie = 0,5 ~i maxi me corespunzatoare lui t, ::::1.

2._ Valorile de baza din tabelele A.I + A.4 corespund presiunilor. conventionale pentru fundatii avand latimea tiilpii B = 1,0 m ~i adancimea de fundare fatii de nivelu 1 terenului sistematizat D, = 2,0 m. Pentru alte liitimi ale talpi! sau alte adancimi de fundare presiunea cenventionala se calculeaza eu relatia:

Pconv =: Peony + CB + Co [kPaJ (A.l )

unde: Pconv -valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren, conform tabelelor

A.t + A.4, in kilopascali;

Cs - corectia de latime, in kilopascali;

CD - eorectia de adancime, in kilopascali.

A-I

80


Tabelul A.3

Indicele porilor'" Consistenra" l)J
"-'
Dcnumirea terenului de fundare e Ie = 0,5 Ie = 1
-
pconv,kPa
Cu plasticitate redusa (Ip slO%): 0,5 300 350
nisip argiles, praf nisipos, praf 0,7 275 300
Cu plasticitatea mijlocie (10% < Ip s 20% ) : -,--,,_ -~-- .. - ..
0,5 300 350
Pamanturi nisip argiles, praf nisipos argiles, praf argiles, 0,7 275 300
coezive argila prafoasa-nisipoasa, argila nisipoasa, 1,0 200 250
_argila prafoasa ." --
Cu plasticitate mare ~i foarte mare (Ip > 20%): 0,5 550 650
0,6 450 525
argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, 0,8 300 350
argila grasa 1,1 225 300
. ", .... . . a) In cazul In care nu este posibila prelevarea de probe netulburate, stabilirea consistentei se poate face pe baza penetrarli dinarnice In foraj sau a penetrarii statice,

b) La pamanturi coeziveavand valori intermediate ale indicelui porilor e ~i indicelui de consistenta Ie> se adrnitc interpolarea liniara a valorii presiunii conventionale de calcul dupaIc ~j e succesiv,

Tabelul A.4

---_._. Prunanturi nisiPoasepisiPUri prafoase,
~i zguri (cuexceptia parnanturi coezive,
nisipuril()r pri1foas~).. cenusi etc.
Denumirea terenului de fundarc Sb)
r .. -~--
:sO,S ;;:0:0,8 :s0,5 ~0,8
-
Peony' kl'a
mpluturi din pLiiTI§nturi om ogene realizate ~i 250 200 180 150
compact ate in mod organizat (perne, ramblee)
Depozite omogene compactate controlat 250 200 180 150
Umpluturi" rczultate in urma unor necompactate, dar
activitati sistematice
avand 0 vechime de
l de depunere de depunere de minimum 180 150 120 100
I pamanturi si reziduri doi ani
I mineraliere a) Umpluturicu conttnut de rnaterii organice mal mic de 5%.

b) Pcntru valori 0,5 < S, < 0,8 valorile presiunii conventionale se determine prin interpolare liniara.

2.1 Corectia de liltime

=Pentru Bs 5m corectia de latime se determina ell relatia:

-

CB =Pconv Kl (B-1)fkPa] (A.2)

unde: K, coeficient - pentru pamanturi necoezive (cu exceptia nisipurilor prafoase), KI :::: 0,10

- pentru nisipuri prafoase si pamantur] coezive, K1= 0,05

B latimea fundatlei, 1n metri.

=Pentru B > 5m corectia de Hitime este:

-

CB == 0,4 Peony pentru pamanturi necoezive, cu excepjia nisipurilor prafoase;

C[l ::; 0,2 Peony pentru nisipuri prafoasesi pamanturi coezive.


"'81

2.2 Corectia de adancime se determina eu relatiile:

. - Df-2

• pentru Dr < 2m: CD = Peony .. [kPa]

4

<pcntru Dr> 2m: CD=K2y(Df-2) [kPa] unde: D, adancimea de fundare, in metri

Kz coeficient conform tabelului B.5

y greutatea volumica de ealeul a straturilorsituate dcasupra nivelului tiilpii fundatiei (calculata ca me die ponderata ell grosimea straturilor), In kilonewtoni pe metru cub.

(A.3) (A.4)

Tabelul A.S

Denumirea piilnanturilor K2
Pamanturi necoezive, eu exeeptia nlsipurilor prafoase _. ----
2,5
Nisipuri prafoase ~i pamanturi coezive ell plasticitate redusa ~i mijloeie 2,0
Pamanturi coezive eu plast.icit~te mare _~i foarte mare 1,5
-- . 2.3 La constructiile eu subsol se adopta corectia de adancime corespunzatoare eelei mai mid dintre

,

valorile Df ~i Dj , unde Df este adancimea de fundare masurata de Ia cota terenului sistematizat la

exteriorul zidului de subsol:

, q

Df =-

'Y

unde: q supraincarcarea permanenta aplicata la nivelul talpii fundatiei in partea interloara a zidului

de subsol, in kilopascali;

'Y grcutatea volumica de cal cui a straturilor situate deasupra talpii fundatiei (calculata ca medie pondcrata cu grosimeastraturilor), la interiorul zidului de subsol, in kilonewtoni pe metru cub.

A.2. DEPLASARI SAD DEFORMA TIl ADMISE. VALORl ORIENTATIVE

...
Deplasari sau deformatii orientative admise
Deformatii Deplasari (tas~ri)
Tipul constructiei Valoare Valoare
Tipul deformatiei admisa Tipul deplasarii admisa,
mm
~. _._ .. -
Constructii civile si industriaJe ell structura I
de rezistenta In cadre:
) Cadre dill beton annat rara umplutura de tasare relativa 0,002 tasare absolute 80 I
zidarie sau panouri maxima, Sm.x
) Cadre metalice fara umplutura de zidarie _-"_' .. 1-:------ ---
I tasare relativa 0,004 tasare ahso luta 120
sau panouri i maxima, S,n.x
-".- r--- ._-" .. -. -_ ...
! ) Cadre din beton annat eu umplutura de tasare relativa 0,001 tasare absoluta 80
zidarie maxima, S",ax
) Cadre metal ice cu- umplutura de zidarie .... -~.-.~.- ~are absoluta
, tasare relative 0,002 120
sau panouri maxima, Srnax
I Constructii In structura carora nu apar tasarc absoluta
2 eforturi suplimentare datorita tasarilor tasarc relativa 0,006 maxima, Sm ax 150
neuniforme
Constructii rnultietajate ell :t:Iduri portantc· f---- .... -_._-_.- --.--- ... -
din:
a) panouri mari incovoiere reI at iva, f 0,0007 tasare medie, Sm 100
3 b) zidarie din blocuri sau caramida, rara lncovoiere relativa, f 0,001 tasare medie, Sm 100
armare
c) zidarie din blocuri sau caramida annai~ ._._. __ . _ _'._.
sau cu centuri armate lncovoiere relativa, f 0,0012 tasare medie, Sm 150
!
i A-3

82


-continuare-

Deplasari sau deformatii orientative adrnise
Deformatii Deplasari (tasari)
Tipul constructiei Valoare Valoare
Tipul deformatiei admlsa . Tipul deplasarii admisa,
mm
". '.-~' inclinare transversala
d) independent de materialul zidurilor tg9tr 0,005 - -
Constructii inalte, rigide
a) Silozuri din beton arm at:
- turnul elevatoarelor ~i grupurile de celule inclinare longitudinala 0,003 tasare medic, 8m 400
sunt turn ate monolit ~i reazerna pe sau transversala 19B
acelasi radier continuu ~.---.
- turnul elevatoarelor- !?igriipurile de cclule lnclinare Iongitudinala
4 sunt din beton annat prefabricat si 0,003 tasare medic, Sm 300
reazema pc acelasi radier continuu sau transversala tg9
inclinare transversale
I - turnuI elevatoarelor rezernat pe un radier tg9tr 0,003 tasare medic, Sill 250 i
independent lnclinare longitudinala 0,004 tasare medic, 8m 250
tg61
- grupuri de celule turnatc-monolit ---- .. ~.---.- .. -~-- .. -_._-
lnc1inare longitudinala 0,004 tasare medie, Sm AOO
rezernatc pc un radier independent sau transversala (gO
.. grupuri de celule din beton arm at 'inclinare longitudinal a
prefabrieat rezcmate pc un radier sau transversals tgO 0,004 tasare medic, Sm 300
independent
b) Cosuri de fum cu inaltimea H: . :--------
H< 100m incllnarc, IgO 0,005 tasare rnedie, Stl, 400
, 1
5 100:50Hs200m \ inclinare, IgS -- tasarc medic, 8m 300
211*
.. - .
: 1 ,
200<Hs300m inclinare, tgS -- tasare medic, Sm 200
2H*
~ .... - .. _ .. __ .. ".-.---
I 1
,
I-I> 300 m incllnare, tgB -- tasarc medic, Sm 100 !
2H*
c) Alte constructii inalte, rigide, ell inal!imc inclinarc, tgfl 0,004 tasare medic, Sm 200
pana la 100 m *)H m metn

A.3. CALCULUL TERENDLUI DE FUNDARE LA STAREA LIMfTA. DE DEFORMATI1

1. Conditii generale

\.1 Se considera ca deformatia suprafetei terenului de fundarecoincide, In fiecare punet, cu deformatia talpii de fundare, prin pastrarea permanenta a contactului intre aceste doua elemente,

1.2 Sub actiunea Incarcarilor verticale transmise de constructii ~i a alter supraincarcarl (rambleuri, depozite de materiale etc.) se ia in considerare numai deplasarea pe verticals a terenului de fundare (tasarea).

1.3 Tasarea unui strat se considera compusa din:

- tasarea instantanee datorata preponderent schimbarii instantanee de forma sub velum constant, precum ~i deformatiei bruste de velum (reducerii volurnului de goluri) In cazul pamanturilor nesaturate;

A-4


83

- tasarea dinconsolidarea primara datorata reducerii progresive in timp a volumului de goluri ~i dislparii excesului presiunii apei din pori;

- tasarea din consolidarea secundara care se poate produce tn anumite situatii prin deformarea lentil a pamantului sub efort constant, dupa disiparea completa a presiunii in exces a apei din pori. Deformatlile terenului calculate pe baza prezentelor prescriptii reprezinta deformari] finale rezultate din suma rasariiInstantanee ~i a tasarll din consolidarea primara. Incazul In care este necesara evaluarea independenta a acestor componente, ca ~i in situatiile In care apare posibila producerea unor tasari importante din consolidarea secundara.se folosesc metode de calcul corespunzatoare. Oportunitatea calculului evolutiei In timp a tasarii din consolidare primara se apreciaza In functie de grosimea straturilor coezive saturate (avand S r > 0,9) cuprinse 'in zona active Zo a fundatiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidarec v precum ~i de viteza de crestere a presiunii pe teren In faza de executie ~i de exploatarc a constructlel.

Tasarile din consolidate secundara pot apare numai la uncle pamanturi coezive. Capacitatea pamanturilor de a suferi tasari din consolidare secundara sub efortul transmis stratului de incarcarile

exterioare se apreciaza In functie de valoarea coeficientului de consolidare secundara ca' avand In vedere prevederile din tabelul A.6.

Tabelul A.6

Ca Cotnprcsibilitatea secundara a pamantului
'" ._ < 0,004 .. foarte mica
0,004 .... 0,008 mica
0,008 .... 0.016 medie
\ 0,016 .... 0,032 mare
> 0,032 foarte mare 1.4 Calculul tasarilor probabile ale terenului de fundare sc efectueaza in ipoteza comportarii terenului de fund are ea un mediu liniar deformabil.

1.5 In calcuJul tasarilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate in considerare: - influenta constructiilor invecinate;

- supraincarcarea terenului din imediata vecinatate a Iundatiilor (umpluturi, platforme,

depozite de matcrialc etc.),

1.6 Actiunile se iau in gruparea fundamentals,

1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau eu valorile de calcul, document de referinta STAS 3300/1-85. Valorile de calcul <I>,.c ~i y se determina corespunzator unui nivel de asigurare a == 0,85.

2. Calculul presiunii plastice, PpJ

Presiunea Ppl pentru fundatiicu forma dreptunghiulara in plan se calculeaza eu relatiile: - pentru constructii rara subsol:

Ppl =ml Ci'B' Nl +q 'N2 +C'N3)fkPa] - pentru constructii eli subsol:

(- 2q +q' )

PpJ =ml 'V·B·N! + e3 1 N2 +c·N3 [kPaJ

unde: m, coeficicnt adimensional al condltiilor de lucru, conform tabelului A. 7;

Y media ponderata a greutatilor volumice de ealeul ale straturilor de sub fundatie cuprinse pe 0 adancime B/4 masurata de la talpa fundatiei, in kilonewtoni pe metru cub;

B latura mica a fundatiei, in metri;

q suprasarcina de calculla nivelul talpii fundatlei, lateral tala de fundatic, in kilopascali;

qe,qi suprasarcina de ealculla nivelul talpii fundatiei la exteriorul ~i respectiv interiorul fundatiei de subsol, 'in kilopascali;

(A.S)

(A.6)

A-S

84


e valoarea de calcul a coeziunii stratului de pam ant de sub talpa fundatlei, In kilopascali; N1,N2,N3 coeflcienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara a terenului de sub talpa fundatie], conform tabclului A.8.

Observatii :

a) Se admite deterrninarea presiunii Ppi cu relatiile de mai sus si pentru fundatii a caror forma In pJan difera de

un dreptunghi. Pentru talpi de fundatii '10 forma de cere sau de po ligon regulat se ia valoarea B = JF , In care F este suprafata tmpH fundatiei de forma data.

b) La stabilirea suprasarcinilor de ealcul (q, qe, q() se iau in considerare greutatea pamantulul situat deasupra nivelului talpH fundariei precum §i alte sareini cu caracter permanent.

Tabelul A.7

. _-- - - - .
f Denumirea tcrenului de fundare m)
1 Bolovanisuri ell interspatiile umplute eu nisip, pietrisuri eu exceptia nisipurilor fine 2,0
~i prafoase
Nisipuri fine:
2 -useate sau urnede (Sr :sO,S) 1,7
- foarte umede sau saturate (S, > 0,8) 1,6
Nisipuri prafoase:
3 - uscate sau umede (Sr:s0,8) 1,5
- foarte um:cie s~u saturate (S, > 0,8) 1,3
.- .. .. ------~
4 Bolovanisuri ~i pietrisuricu interspatiile umplute eu parnantur! coezive cu Ie :sO,S 1,3
5 Pamanturi coezive eu Ie <!:O,5 1,4
6 Bofovanisurisi pietrisuri eu iriterspatiile umplute eu pamantur! eocztve cu I, < 0,5 1,1
7 Pamanturi coezive eu I, < 0,5 1,1 Tabelul A.8

<jl Nl N2 N3
0° 0,00 1,00 3,14
2° 0,03 1,12 3,32
4° 0,06 1,25 3,51
6° 0,10 1,39 3,71
8° 0,14 1,55 3,93
10° 0,18 1,73 4,17
12° 0,23 1,94 4,42
14° 0,29 2,17 4,69
16° 0,36 2,43 5,00
18° 0,43 2,72 5,31
20° 0,51 3,06 5,66
22° 0,61 3,44 6,04
24° 0,72 3,87 6,45
26° 0,84 4,37 6,90
28° 0,98 4,93 7,40
30° 1,15 5,59 7,95
32° 1,34 6,35 8,55
34° 1,55 7,21 9,21 A-6


"85

<I> Nt Nt N3
36° 1,81 8,25 9,98
38° 2,11 9,44 10,80
40° 2,46 10,84 11,73
42° 2,87 12,50 12,77
44° 3,37 14,48 13,96
45° 3,66 15,64 14,64 3. Caracteristici de compresibilitate ale pamanturilor de utilizat in calcul

Caracteristicilc de cornpresibilitate ale straturilor de pamanr care intervin In calculul deformatiilor probabile aletercnulul de fundare sunt urmatoarele:

- modulul de deformatie Iiniara, E (in kilopascali);

- rnodulul de deformatie edometric, M (in kilopascali);

- coeficientul de contractie transversala (coeficientullui Poisson), v ,

3.1 Pentru calcule definitive la constructiile incadrate In clasele de importanta I si II se recomanda ca modulul de deformatie liniara E sa se determine pc teren prin tncarcare eu plaea, In sondaje dcschise sau in foraje.

3.2 In [ipsa incercarilor corespunzatoare de teren, pentru calculul deforrnatiilor In faze preliminare de proicctare la constructiile din clasele I si n,cat ~i pentru calcule definite la constructiile din clasele III, IV, V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformatie edornetric, referinta ST AS 8942/1-89, corcctate conform prevederilor de la pet. 3 .5.

3.3 In aceleasi conditii ea la pet. 3.2, se admite detenninarea indirecta a valorilor rnodulului de deformatie liniara E, pc baza unor corelatii stabilite eu datcJc altor tipuri de incercari pe teren (incercari presiometrice, penetrare statica si, In tercnuri necoezlve, penetrarea dinarniea).

La predimensionarea si vcrificarea preliminara la starea limita de deformatii a fundatiilor de suprafata, indiferent de clasa de importanta a constructici, precum ~i la verificarea definitive la starea limita de deformatii pentru fundatiile de suprafata In cazul constructiilor sensibile la tasari din clasele de irnportanta Ill, IV ~i V, (referinta standard 3300/1-85), utilizarca valorilor modulului de deformatie liniara E, date In tabelul A.9.

3.4 In cazul amplasamentclor eu stratificatie uniforma, daca se dispune de valori ale tasarilor efective masurate la constructii existente, modulul de deformatie liniara se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformatiilor masurate ale straturilor de pamant. Aceste valori ale modulului de deformatie E pot f utilizate In caleulul tasarilor probabile ale unor constructii proicctate, ell conditia veriflcsrii uniformitatii caracteristicilor fiecarui strat prin sondaje executate pe amplasamentul fiecarei noi constructii,

3.5 In conditille specificate la pet, 3.2, modulul de deformatie liniara E se poate determina pe baza valorilor modulului de deformatie edometric M, eu relatia:

E == M, . M [kPa] (A.7)

unde: M valoarea de calcul a rnodululul de deformatie edometric pentru stratul respeetiv, determinata

In intervalul de presiuni cuprinse lntre presiunea geologica existenta la nivelul probei (Ogz) ~j

presiunea medic ce apare in stratul comprirnat in urma incarcarii fundatiei (OgZ + o~ed ), in kilopascali;

M, coeficient de corecjie pentru trecerea de la modulul de deformatie edometric la modulul de deformatie liniara (determinat pe teren ell placa); valoarea coeficientului M, se determina

86


experimental; In cazul in care nu se dispune deasemenea date, valorile M, se pot adopta, orientativ, conform tabelului A.1O. Pentru pamanturi prafoase ~i argiloase avand

Ie < 0,5 sau e e- 1,10, daca nu se dispune de date experimentale, se poate accepta M, = 1.

TabelulA.9

Caracterizarea pamanturilor Indicele porHor e
I Compozitie 0045 0.55 0.65 0.75 0.85 0.95 1.05
Originea granulornetrica Ie Valeri de calculale modulului Es, kPa
.- Il) Nisipuri eu pietris 50000 40000 30000
'"'
E.!::
c N Nisipuri fine 48000 38000 28000 18000
<<<I I1.l
s:: 0
_ (.)
)«1 Il)
~ c Nisipurl prafoase 39000 28000 18000 11000
Praf nisipos 0.25+1 32000 24000 16000 10000 7000
Il) Praf, praf
~ (.) 0.75+1 34000 27000 22000 17000 14000 11000
0· .... argiles, argila
I)!.S Aluviale,
Vle? deluviale, prafoasa,
"'0 0 argila 25000
c ...... lacustre 0.5+0.75 32000 19000 14000 11000 8000
<~ ·c nisipoasa
«I B
Il) «I ArgiHi, argila 0.75+1 - 28000 24000 21000 18000 15000 12000
;;.. E
._Q grasa 0.5+0.75 21000 18000 15000 12000 9000
~~ - -
olr) Praf nisipos 0.25+1 33000 24000 r-17ooo 11000 7000
o §
·c Praf, parf
a e 0.75+1 40000 33000 27000 21000
c .... Fluvio - argilos, argila
<<<I ;.:
e «I glaciare prafoasa,
'«I e
p.., .... argila 0.5+0.75 35000 28000 22000 17000 14000
v»
nisipoasa '. Tabelul A. 10

-
Indiccle pod lor e
Denumirea pamanturilor Ie 0,41...0,60 0,61...0,80 0,81...1,0011,01...1,10
Mo ,
-- -- -------=--=
Nisipuri (cu exceptia nisipului argiles) - 1,0 1,0 - -
Nisip argiles, praf nisipos, argila 0,00 ... 1,00 1,6 1,3 1,0 -
nlsipoasa
Praf, praf argilos, argila prafoasa 0,76 ... 1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
0,50 ... 0,75 1,9 --.-----~~- _ _ . 1,2 1,0
1,5
-_._-_-_._-_ .. _ o,76."."~I~O(i ---i:8- 1,5 1,3 1,2
ArgiIa, argila grasa
0,50 ... 0,75 1,5 1,3 1,1 1,0
-- .. - ....•. - .. " -. _ ... .- 3.6 Coeficientul lui Poisson, v , poate fi adopt at eu valorile precizate in tabelul A.ll.

Tabelul A.II

D~numirea.pa~~nt~rilor 1]

Bolovanisuri si pietrisuri 0,27

Nisipuri (inclusiv nisipuri prafoase ~i nisipuri argiloase) 0,30

Praf, praf argiles, argila nisipoasa, argiJa prafoasa 0,35

~-------"'-- ~.~_'=:"'__;;----~---'---+------------::--'--:-::----~-"--

Argila, argila grasa 0,42

A-8


'S7

4. Calculul tasarii probabile

4.1 Calculul tasarii absolute prin metoda insumarii pe straturi elementare (fig. A.l).

Go. + £1: •• ,

2

- () i .

O"z - • ~O"~

Figura A.I

• Efortul unitar net mediu pnc! pe talpa fundatiei se calculcaza eu rclatia:

Pnet = Pef - Y . Df [kPa] Q

unde: P ef=·--

A

Q suma lncarearilor de calcul provenite din constructie inclusiv greutatea fundatiei ~i a umpluturii de pam ant care sUi pe fundatie, in gruparea fundamentala, In kilonewtoni; A suprafata 10 plan a talpi) fundatiei, 'in metri patrat];

y greutatea volumica medie a pamantului situat deasupra nivelului talpii fundatiei, in kilonewtoni pe metru cub;

Dr adancirnea de fundare, in metri.

(A.S)

Observatie ~ III cazul gropilor de fundare eli !lltimi mari (B > 10m) executate in terenuricoezlve, cand exista posibilitatea ca fundul sapaturii sa se umfle dupa excavare, efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei se accepta pnet = Per tara a considera efectul de descarcare al greutatii pamantului excavat, In acest caz, pentru calculul tasarilor in domeniul de presiuni Pef < rDc, se pot utiliza valorile rnodulului de deformatie liniarti la descareare

E , referinta STAS 8942/3-80.

• Pamarnul situat sub nivelul talpii de fundare se imparte in straturi elcmentare, pana la adancimea corespunzatoare limitei inferioare a zonei active; fiecare strat elcmentar se constituie din pamant omogen ~i trebuie sa aiba grosimca mal mica dedit 0,4 B.

Pc verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elcmentare, se calculeaza eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundatiei, cu relatia:

Oz =c:x.O 'Pnet [kPa]

unde: 0.0 coeftcientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundatiei, pentru presiuni uniform distribuite pe talpa, dat in tabelul B.12, in functie de rapoartele LIB ~i z/B;

J, lungimea fundatiei dreptunghiulare, in merri;

B Hitimea fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatlei circulate, In metri;

(A.9)

88

MONITORUL OFICIAL AL ROMANJEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

z adancirnea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpil fundatiei, 'in metri;

pnet efortul unitar net mcdiupe talpa fundatiei, conform relatiei A.8 in kilopascali.

Tabelul A.12

... Fundatii in [onna de: ~-."
dreptunghi, eu raportulla-turilor LIB .- .
z/B cere 1 2 3 ~10
ao
0,0 1,00 1,00 1,00 j 1,00 1,00
0,2 0,95 0,96 0,96 0,98 0,98
0,4 0,76 0,80 0,87 0,88 0,88
0,6 0,55 0,61 0,73 0,75 0,75
0,8 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64
1,0 0,29 0,34 0,48 0,53 0,55
1,2 0,22 0,26 0,39 0,44 0,48
1,4 0,17 0,20 0,32 0,38 0,42 I
i 1,6 0,13 0,16 0,27 0,32 0,37
\ 2,0 0,09 0,11 0,19 0,24 0,31 i
3,0 0,04 0,05 0,10 0,13 0,21
I 4,0 0,02 0,03 0,06 0,08 0,16 ,
5,0 0,02 0,02 0,04 0,05 0,13
6,0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,10 • Zona activa In cuprinsul careia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adancimea Zo sub talpa fundatiei, la care valoarea efortului unitar vertical O'Z datorat tncarcari! fundatlei devine mai mic decat 20% din presiunea geologica O'gz la adancimea respective:

O'z<0;2agz In situatia In care limita inferioara a zonei active rezulta in cuprinsul unui strat avand modulul de deformatie liniara mult mai redus dedit al straturilor superioare, sau avand E s SOOO kPa , adancimea Zo se majoreaza prin includcrea acestui strat, sau pana Ia lndeplinlrea conditiei:

Oz <0,1 agz (A.U)

In cazul in care in cuprinsul zone) active stab il iHi. apare un strat practic incompresibil

(E > 100.000 kPa) ~i existasiguranta ea in cuprinsul acestuia, pana la adancimea corespunzatoare atingerii conditiei AJ 0, nu apar orizonturi mai compresibileudancimea zonei active se limiteaza la suprafata acestui strat.

Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia:

II O',,:,ed. h.

s = 103 • ~." ZI 1 ,[mm] (A.12)

..,.., s,

(A.IO)

unde: ~ coefieicnt de corectie egal eu 0,8;

o~ed efortul vertical mediu in stratul elementar.i, calculat ell relatia:

ZI

asup inf

d . +0'.

me ZI ZI

O'· .. kPa

Zl 2

unde: a~~P, o~~f efortul unitar la limita superioara, respectiv lirnita inferioara a stratului

elementar i, calculat cu relatia (A.9), in kilopascali; hi grosimea stratului clementar i, in metri;

E, modulul de deformatie Iiniara al stratului elementar i, 'in kilopascali; n numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active.

A-IO


-89

Observatii:

1. Pent~ fundatiile de forma speciala in plan, la care distributia presiunilor pe talpa se admire sa se considere

uniforma, eforturile Oz la limitcle straturilor elementare se pOL determina conform prevederilor din cap.3.

2. Pentru distrlbutii de presiuni pe talpa. diferite de cea uni form a, calculul eforturilor Oz se efectueaza cu metode corespunzatoare,

• Pentru calculul tasarii suplimentare lntr-un punet al unei fundatii, sub influenta Incarcarilor transmise de fundatiile lnvecinate §i a supralncarcarii terenului In vecinatatea fundatiei respective, eforturile O'z corespunzatoare se dctermina prin metoda punctelor de colt.

Efortul Oz Ia adancimea z a unui punet aflat pe verticala coltului unei suprafete dreptunghiulare incarcata eu presiunea uniform distribuita PileI> se calculeaza eu relatia:

0z=Uc'Pnet [kPa] (A.13)

unde: Clc coeflcientul de distributie al eforturilor verticale la coltul suprafetei lndircate, care. se ia

conform tabelului A.13 in functie de rapoartele LIB §i z/B; L lungimea suprafetei incarcate, in metri;

B ltttimea suprafetei tncarcate, In metri;

7. adancimea punctului considerat, fata de nivelul de aplicare a Incarcarii, 'in metri; Pael presiunea uniform distribuita pe suprafata 'incarcatii, in kilopascali.

Tabelul A.13

Fundatii in fonna. de dreptunghi ell raportul laturilor LIB .-
j z/B 1 2 3 ~10
!
ac
' .. 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500
0,0
0,2 0,2486 0,2491 0,2492 0,2492
0,4 0,2401 0,2439 0,2442 0,2443
0,6 0,2229 0,2329 0,2339 0,2342
0,8 0,1999 0,2176 0,2196 0,2202
1,0 0,1752 0,1999 0,2034 0,2046
1,2 0,1516 0,1818 0,1870 0,1888
1,4 0,1308 0,1644 0,1712 0,1740
1,6 0,1123 0,1482 0,1567 0,1604
2,0 0,0840 0,1202 0,1314 0,1374
3,0 0,0447 0,0732 0,0870 0,0987
4,0 0,0270 0,0474 0,0603 0,0758
5,0 0,0179 0,0328 0,0435 0,0610
6,0 0,0127 0,0238 0,0325 0,0506 Observatie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B §i LIB se admite intcrpolarea liniara a valorilor <.x.c.

Prin suprapunerea efectelor se poatc determina efortul Oz pe verticala unui punct P sub 0 fundatie aflata la 0 distanta oarecare de 0 suprafata dreptunghiulara ABeD. tncarcata cu 0 presiune uniform distribuita puel (fig. A.2):

Oz=Pn (ac1 +ac2 -ae3 -ac4) [kPa] (A. 14)

unde:ac1 coeficientul de distributie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG;

uc2 idem, pentru drcptunghiul GPFD; uc3 idem, pentru dreptunghiul BEPH; uc4 idem, pentru dreptunghiul HPFC.

Observatle - Pentru fundatlile de forma speciala In plan, la care distributia presiunilor pe talpa se adtnite sa se considere uniforma, eforturile Oz pe verticala diferitelor puncte ale fundatiei se pot determina ell ajutorul metodei punctelor de colt, prin aproximarea forrnei reale a fundatlei eu un nurnar de suprafete dreptunghiulare si suprapunerea efectclor,

A-ll

90


A

G

B E

.-~~---------=r- - - - - --,

I I

H : P

r-~-----------------------¥

I I I I I I I

C -----~F

D

Figura A.2

4.2 Calculul tasarii absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosime tinita

In cazul in care in limita zonei active apare un strat practic incompresibil (avand E> 105 kPa)sau atunci cand fundatia are latimea (sau diametrul) B > 10 m, iar stratul care constitute zona activa se earacterizeaza prin valori E > 10000 kPa, tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finita.

In acest caz tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza eu relatia:

n K· -K· 1 ( 2)

s=100m.Poet ·B:£ 1 1- 1-v.

1 Ei I

unde: m coeficient de corectie prin care se tine seama de grosimea stratului deformabil zo, dat in tabelul A.14;

poet efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform rel, A.S, 'in kilopascali;

B latirnea talpii fundatie! dreptunghiularc sau diametrut fundatiei circulare, 'in metri;

Kj, Ki-l coeficienti adirnensionali dati in tabelul A.lS, stabiliti pentru nivelul interior, respectiv superior al stratului i;

Ei modulul de deformatie liniara a stratului i, in kilopascali;

[em]

(A.1S)

'Vi coeficientul lui Poisson al stratului i.

Observatie - Calculul tasarii se extinde astip.ra zonei active, care se imparte in straturi eli caracterisuct geotehnice de deforrnabilitatc distincte. in cazul In care zona activa este constituita dintr-un strat ornogen, coeficlentii K, ~i Kj•1 se stabilesc numai pentru adancimea z == Zo si, respectiv, la nivelul talpii fundatiei: z ~ 0 (calculul efectuandu-se, deci, pentru un singur strat),

Tabelul A.14

zUjB m
_ ....
0,00 .... 0,25 1,5
0,26, ... 0,50 1,4
0,51.. . .1,00 1,3
1,01.. .. 1,50 1,2
1,51.. .. 2,50 -_.-'.
1,1
> 2,50 - 1,0
.. .. 4.3 Calculul tasarii medii

Tasarea medic probabila a constructiei se calculeaza efectuand media aritmetica a tasarilor abso1ute probabile a eel putin 3 fundatil izolateale constructiei.

Cu cat suprafata constructiei este mai mare, cu atat numarul valorilor tasarilor absolute probabile pe baza carorase calculeaza tasarea medie trebuiesa fie mai mare.

4.4 Calculul tasarii relative

Tasarea relativa probabila se calculeaza ea diferenta inrre tasarile absolute probabile a doua fundatii lnveclnare raportata la distanta lntre ele, luand In considerare cea mai defavorabila situatie de lncarcare,

A-12


"91

Tabelul A.15

Fundatii in Fundatii In forma de dreptunghi cu raportullaturilor LIB
~1O
zlB forma de 1 1,5 2 3 5 (fundatii
cere continue)
K
0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 -_.-. 0,000 O,OOp 0,000,
0,1 0,045 0,050 0,050 0,050 0,050 0,050 0,052
0,2 0,090 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,104 I
0,3 0,135 0,150 0,150 0,150 0,150 0,150 0,156
0,4 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,208
0,5 0,233 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,260
0,6 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0,311
0,7 0,308 0,342 0,349 0,349 0,349 0,349 0;362
0,8 0,348 0,381 0,395 0,397 0,397 0,397 0,412
0,9 0,382 0,415 0,437 0,442 0,442 0,442 0,462
1,0 0,411 0,446 0,476 0,484 0,484 0,484 0,511
1,1 0,437 0,474 0,511 0,524 0,525 0,525 0,560
1,2 0,461 0,499 0,543 0,561 0,566 0,566 0,605 i
1,3 0,482 0,522 0,573 0,595 0,604 0,604 0,648
1,4 0,501 0,542 0,601 0,626 0,640 0,640 0,687 ,
1,5 0,517 0,560 0,625 0,655 0,674 0,674 0,726
1,6 0,532 0,577 0,647 0,682 0,706 0,708 0,763
1,7 0,546 0,592 0,668 0,707 0,736 0,741 0,798
1,8 0,558 0,606 0,688 0,730 0,764 0,772 0,831
1,9 0,569 0,618 0,708 0,752 0,79:1 0,808 0,862
2,0 0,579 0,630 0,722 0,773 0,816 0,830 0,892
2,1 0,588 0,641 0,737 0,791 0,839 0,853 0,921
2,2 0,596 0,651 0,751 0,809 0,861 0,885 0,949
2,3 0,604 0,660 0,764 0,824 0,888 0,908 0,976 I
; 2,4 0,611 0,668 0,776 0,841 0,902 0,932 1,001
2,5 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955 1,025
2,6 0,624 0,683 0,798 0,868 0,939 0,977 1,050
2,7 0,630 0,690 0,808 0,881 0,955 0,998 1,073
2,8 0,635 0,697 0,818 0,893 0,971 1,018 1,095
2,9 0,640 0,703 0,827 0,904 0,986 1,038 1,117
3,0 0,645 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,138
3,1 0,649 0,714 0,843 0,924 1,014 1,074 1,158
3,2 0,653 0,719 0,850 0,934 1,027 1,091 1,178
3,3 0,657 0,724 0,857 0,943 1,040 1,107 1,197
3,4 0,661" 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 1,215
3,5 0,664 0,732 0,869 0,959 1,062 1,138 1,233
! 4,0 0,679 0,751 0,897 0,995 1,111 1,205 1,316
4,5 0,691 0,766 0,918 1,022 1,151. 1,262 1,390
5,0 0,700 0,777 0,935 1,045 1,183 1,309 1,456_J
w Observatie: Pentru valori imermediare ale rapoartelor 7JB. ~I LIB se admite interpolarea hmara a valorilor

coeficientului K. ...

92

MONITORUL OFICIAL AL .ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

4.5 Calculul inclinarii fundatiel

• lnclinarea probabila a unci fundatii rigide, dreptunghiulare, incarcata excentric, se determine cu relatiile:

·inclinarea longitudinala:

l_'U2 N·p.-!

tgfll = m Kl -1. (AM)

Em (L/2)3

.inclinarea transversals: tgfl1r l-'U~ K2 N'e2

Em (B/2)3

(A.17)

unde: N Incarcarea verticala de calcul ce solicita excentric fundatia, In kilonewtoni;

el excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masurata din centru! talpii dreptunghiulare, paralel cu latura mare, in metri;

ez excentricitatea punctului de aplicare a fortei N, masurata din centrul talpii dreptunghiulare paralel cu latura mica, 'in metri;

Ero, 'Urn valorile medii ale rnodulului de deformatie liniara, in kilopascali si respectiv a coeficientului de deformare laterala, pentru intreaga zona activa;

Kl,Kz coeficicnti adimensionali determinati In functie de raportul laturilor LIB, dupa graficele din figura A3;

L,B lungimea, respectiv Hitirnea talpii Iundatie], 'in meld.

1.2

~
l/i"""
V
L
,/
V
/ 0.5

0.2

\
\
\.
,
~"'"
r-....
- 2.0 1.6

0.4

0.3

0.8

0.1

0.4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 n=LlB

1 2 3 4 5 e 7 8 9 10 n=L/B

Figura A.3

• Inolinarea probabila a unei fundatii rigide, circulara, Inc arcata excentric se dctermina ell relatia:

3(1-1J.ih) Nie .

tgfl== (A18)

4E _r3

m

unde: N incarcarea verticala de calcul ce solicita excentric Iundatia, In kilonewtoni:

Em, 'Urn valorile medii ale modulului de deformatie liniara, in kilopascali ~i respectiv a coeficientului de deforrnare Iaterala, pentru lntreaga zona activa;

e excentricitatea punctului de aplicare a fortei N masllrata din centru, In metri; r raza fundatiei, in metri.

Observatie - Inclinarea unci fundatii avand in plan forma poligonala se calculeaza eu aceeasi relatie, considerand raza egala cu:

r = l ; A - suprafata poligonala.tn rnetri patrati

A-14

MONITORUL OFIGIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

"93

• Inclinarea probabila a unei fundatii continue de latime B, inc arcata excentric se determina :

O?04(1-1J~) N.c

tg8= . (A.19)

Em (B/2)3

unde: N incarcarea verticala de calcul ce solicita excentric fundatia, In kilonewtoni;

Em, 'Urn valorile medii ale modulului de deformatie liniara, in kilopascali ~i respectiv a coeficientului de deforrnare laterals, pentru tntreaga zona activa;

B Uifimea talpi] fundatiei, in metri;

e cxcentricitatea punctului de aplicatie a fortei N, masurata fata de axa longitudinala a talpii continue, in metri.

• Inctinarea probabila a fundatiilor, prod usa In urrna influentei fundatiilor vecine, se calculeaza:

sl-s2 81-s2

tg 8 . . . sau tg e... (A.20)

B L

unde: Sl,S2 tasarile absolute probabile pentru verticalele flecarei margini a fundatiei, calculate conform reL A.12;

B,L dimensiunea fundatiei dupa directia lnclinarli,

4.6 Calculul incovoierii relative a fundatiei

lncovoierea relativa probablla a fundatiei se determina eu relatia:

f "" 2s3 -S) -82

21 (A.21)

unde: Sr,Sz tasarile absolute probabile ale capetelor portiunii lncovoiare care se analizeaza;

S3 tasareaabsoluta probabila maxima sau minima pentru portiunea respective a fundatiei; 1 distanta lntre punctele avand tasarile probabile 51 ~i Sz.

A.4. CALCULUL TERENULUJ DE FUNDARE LA STAR£A LlMITA DE CAPACITATE PORTANTA

1. Cazul fundatiei de suprafata (SLCP 1)

1.1 Conditia de indeplinit

In cazul fundatiilor directe cu talpa orizontala, verificarea capacitatii portante se poate face cu relatia:

Pef <me 'Per , V

unde: Pef ... -,-,

LB

unde: V eomponenta verticals a rezultautei lncarcarii de calcul proven ita din gruparea speciala, in kilonewtoni;

[kPa]

(A.22)

, ,

L, B dirnensiunile reduse ale talpil fundatiei, determinate eu relatiile:

,

L=L-2 cl

(A.23)

I

B ... B-2 e2

unde: L,B lungirnea, respectiv latimea talpii fundatiei, In metri;

el,e2 excentricitatile rezultantei lncarcarii de calcul fata de axa transversal a rcspectiv axa longitudinala a fundatiei, In metri;

me coeficient al conditiilor de lucru ega) cu 0,9;

Per presiunea critica, In kilopascali;

me coeficient al conditiilor de lucru, stabilit de catre proiectant in functie de importanta constructiei ~i gradul de cunoastere a terenului de fundare; de regula ,me se considera egal cu 1.

A-IS

94


1.2 Calculul presiunii critice, Per

Cand rezultanta incardirii de caleul prezinta 0 inclinare faf8, de verticala mai mica de 5° ~i in conditiile unei stratificatii aproximativ orizontale, presiunea critica se poate calcula cu relatia:

* r *

Per =Y ·B ·Ny 'Ay +q'Nq 'Aq +c 'Ne 'AC [kPa] (A.24)

unde: y* greutatea volumica de calcul a straturilor de pamant de sub talpa fundatiei, in kilonewtoni pe metru cub;

I

B Iatimea redusa a talpi! fundatlei, In rnetri;

Ni" Nq, Ne coeficienti adimensionali de capacitate portents care depind de valoarea de calcul

a unghiului de freoare interioara, <1>* al straturilor de pamant de sub talpa fundatiei conform tabelului A.16;

q suprasarcina de calcul care actioncaza Ia nivelul ralpii fundatiei, lateral fata de fundatie, in kilopascali;

c* valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pam ant de sub talpa fundatiei, in kilopascali; Ai" Aq, AC coeficienti de forma ai talpii fundatiei, conform tabelului A.17.

Tabelul A.16

'_'_.'
«1>* Ny I N Nc
q
-- _._. __ ON .. 0° - --- ------ .. 5,1
0,0 1,0
5° 0,1 1,6 6,5
10° 0,2 2,5 8,3
15° 0,7 3,9 i 11,0
20° 1,8 6,4 i 14,8
22°30' 2,7 8,2 17,5
25° 4,1 10,7 20,7
27°30' 6,1 13,9 24,9
30° 9,0 18,4 30,1
32°30' 13,6 24,6 37,0
35° 20,4 33,3 46,1
37°30' 3.1,0 45,8 58,4
40° 47,7 64,2 I 75,3
42°30' 75,0 ·91,9 99,3
45° 120,5 134,9 133,9
.- Tabelul A.17

Forma fundatiei L AC' A.q A.y
1
.. _ . ... .. _ ... .. --
- Continua I 1,0 1,0
;
- Dreptunghiulara B/L~0,2 ; 1 + 0,3 B'/L' 1- 0,4 B'/L'
l
! I
- Patrat, cere I 1,3 0,6 "
_.- . - 1.3 Caracteristici geotehnice

Caracteristicile geotehnice y*, e" ~i c>t- se introduc Cll valorile de calcul corespunzatoare unui nivel de asigurare a ~ 0,95, referinta ST AS 3300/1-85.

La determinarea valorilor <1>* ~i c* trebuie sa se tina searna de starea terenului de fundare §i de viteza de aplicare a Incarcarilor pe teren, referinta STAS 3300/1-85.

A-16


95

In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la forfecare <l> * ~i e* nu variaza eu mai mult de 50% fata de valorile medii se pot adopta, pentru calculul capacitatii portante, valori <1>*, c * ~i y* ca medii ponderate eu contributia fiecarui strat.

Grosimea zonei de pamant de sub fundatie, ale carei caracteristici geotehnice <1>*, c * ~i y* intervin in stabilirea presiunii critice, per, se poate determina cu relatia:

t=B'f(<1>*) [m] (A.25)

unde: t grosimea zonei de pam ant, in metri;

B Uitimea fundatiei, in metri;

f( <1>*) coeficient adimensional in functie de unghiul de frecare interioara al stratului de pamant in contact cu talpa fundatiei, conform tabelului A.18.

Tabelul A.18

.... ~. _. . ...
<1>* f(c1l*)
0" 0,70
SO 0,75
10° 0,80
15° 0,85
200 0,92
25° 1,00
30° 1,10
35° 1,30
40° 1,70
45° 2,20 In cazul in care In cuprinsul zonei active la 0 adancime z masurata de la talpa fundatici apare un strat mai slab, avand rezistenta 1a forfecare sub 50% din valoarea rezistentei Ia forfecare a straturilor superioare, se va verifica capacitatea portanta a acestui strat ca ~i cand fundatia data s -ar rezema direct pc stratul slab transmitandu-i 0 presiuneefectiva egala cu efortul vertical la cota z ealculat in functic de lncarcarea reala aplicata la cota de fundare.

In conditiile in care nivelul apei subterane se gaseste deasupra cotei de fundare sau in cuprinsul zonei de pamant dintre talpa fundatiei ~i adancimea t,trebuie sa se tina seama de reducerea greutatii volumice a pamfintului prin efectul submersarii,

1.4 Limitarea excentricitatilor

• La fundatiile dreptunghiulare trebuie sa se urmareasca respectarea conditiei:

2 2

c1 + e2 s! (A.26)

L2 B2 9

unde: el,e2 excentricitatile rezultantei Incarcaril de calcul fata de axa transversals respectivaxa longitudinala a fundatiei, 111 metri;

L,B lungimea, respectiv latimea talpil fundatiei, In metri.

• La fundatiile circulare trebuie sa se urmareasca respectarea conditiei:

e/rsO,59 (A.27)

unde: r raza fundatiei, in metri;

e excentricitatea rezultantci Incarcarilor de calcul, In metri.

A-l7

96


2. Cazul fundatiei supusa la soticlrari transversale (SLCP 2)

In cazul In care este posibila deplasarea fundatiel sub actiunea componentei lncarcarii paralela eu planul talpli trebuie sa se fad! verificarea la alunecare cu relatia:

Tsmh 'WN (kN] (A.28)

unde: N,T componenta normal a, respectiv paralela eu planul talpii a rezultantei lncarcarilor de calcul

la nivelul talpii fundatiei, in kllonewtoni;

m, coeficientul conditiilor de lueru egal ell 0,8;

~ coeficientul de frecare pe talpa fundatiei; se detcrmina prin incercari de teren sau de laborator; in lipsa unor rezultate experimentale se pot adopta valorile din tabelul A.19 .

Tabelul A.19

.--, 00· Denumirea p~mantulul _. ~ P.···_-'.- .......
Il I
0,25 < Ie < 0,5 0,20
Argile avand: O,S- :=; r, < 0,75 0,25
Ie Ci!: 0,75 0,30
Argile nisipoase, nisipuri argiloase ~i pamanturl prafoase 0,30
Nisipuri fine ... 0,40
Nisipuri mijlocii ~i mari 0,45
Pietrisuri ~i bolovanisuri 0,50
Terenuri stancoase 0,60
- - 3. Cazul fundatiei pe taluzsau in apropiere de taluz (SLCP 3)

in cazul constructiilor fundate pe un teren cu inelinari pronuntate sau pe 0 platforma situata in apropierea unui versant sau taluz, trebuie sa se verifice atatstabilltatea locala a fundatiei ca.t si stabilitatea generals a ansamblului teren-constructle.

Dad! terenul este constituit din straturi de pam ant aproxirnativ orizontale, avand caraeteristlclle de rezistenta la forfecare putin diferentiate, serecomanda verificarea stabilitatii generalc pe suprafete circular-cilindrice de alunecare, respectandu-se relatia:

Mrsmr.Ms [kNm] (A. 29)

unde: M, mornentul de rasturnare al prismei de pamant In raport cu centrul suprafctei de cedarc

circular-cilindriee cea mai defavorabila, in kilonewtoni metru;

M, momcntul de stabilitate al prismei de pamant in raport eu acelasi .centru, in kilonewtoni metru;

m, coeficient al conditiilor de lucru ega I cu 0,8.

A-18


97

ANEXAB

CALCULUL GRINZlLOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER

B.l. METODA DE CALCUL BAZATA PE SOLUTII EXACTE

1. Grinda continua pe 0 singura directie

Pentru calculul momentelor, fortelor taietoare ~i sagetilor grinzii se porneste de la ecuatia dlferentiala a fibrei medii deformate a unei grinzi care lucreaza la incovoiere:

EI d4z = P (B.l)

dx4

unde: p incarcarea pe unitatea de Iungime

EI rigiditatca grinzii.

Intre 15 ~i presiunea de contact la nivelul talpii de fundare se poate serie urrnatoarea relatie:

15= pB (B.2)

undo: B latimea grinzi i.

Inlcculnd ecuatia (B.2) In ecuatia (B.l) obtinem:

E1 d4z + pB == 0 (B.3)

dx4

Luand in considerare ecuatia p = k.z se obtinc:

d4z

El-+ k zB =0 (B.4)

dx4 s

d4z + k.B z == 0 (B.5)

dx ' EI

d4z + 4ksB z == 0 (B.6)

dx" 4ET

Se introduce notatiaj, == ~~:r ' unde 'A se mascara In m" . Ecuatia diferentiala devine: d4z

--+4'A4z ",,0 (B.7)

dx4

Solupa generala a acestei ecuatii diferentiale este:

z == eAX (C1 COSA.X + C2 sin 'Ax) + e"Ax (C3 COS AX + C4 sin AX) (B.8)

Constantele de integrare Cj, i=1 +4, se dctermina din conditiile de margine.

1.1. Grinda de lungime inflnita incarcata eu 0 forta concentrata (fig. B.l) p

I" B .. [

tl-----_-t-----irm}

x

----~-~ _---

-----

---- .....

--_

--------

z

Figura B.1

Din conditiile de margine se obtine:

- pentru x = ±«> : M=O, T=O deci CI=C2=O.

dx . C

- pentru x = 0: -d = 0 deci C3= 4

. Y

B-1

98


o T Pd' C - C .. P _ PA._ PA

- pentru x 0::= : ="2 eel J - 4 - 8EIA: - 8EIA4 - 8EI ksB :;:;: -2k-s-B

4El

PA

Solutia ecuatiei diferentiale devine:

PI.. .: . PA

z == ---c All (COS AX + smAx):;:;: ---fl(h)

2ksB 2ksB

unde: f, (Ax) == e'}'" (COS AX + sin AX)

dz e PA2 -A.X • '1 PA2 f ('I

--= == --e SInI1.X == -- 2 I\.x)

dx k$B ksB

unde: f2 (Ax) = e'Ax sin AX

Se introduce notatia Ie =::: i ' unde l, este lungimea elastica.

d 2 Z M PA3 -AX ( '1 . 'i ) PA4 -AX ( 1 • 'i )

-- =-- = --0 cOSI\.X-SlnI\.X == ----e COSI\.X-SIDf'vX

dX2 EI ksB x.nx

pksB

=::: - 4El e -AX (cos AX _ sin AX)

ksBA

M= -PI" ~ e-Ax(cosAx ~sinAx) = ±PIJJ/I.X) unde: f3 (Ax)= e·1,,, (cos AX - sin AX)

2pksB

d3z T 2p;>..4 .-

-_. = -- = e'·>-X cos xx oc.~ - 4El e-b COS/~X

dX3 E1 ksB ksBA

T = -P_!_e-"x. COS/.X = _.!.. Pf4 (Ax)

2 2

unde: f~ (Ax) = e'Ax cos AX

Valorilcfunctiilor fl(AX) , f2(AX) , f,(Ax), f4(Ax)suntdateintabeieleBl+B4.

(B.9)

(B.10)

(B.11)

(B.l2)

_ .. _- .. _ ...... _--_ .. - ..
AX fl Ax fl AX fl AX fl AX fl
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0.000 1.000 1.040 Q.484 2.080 0.048 3.120 -0.043 4.16Q .0.021
0.998 ---- .-- .. ~~ ..
0.040 1.080 0.460 2.120 0.040 3.160 -0.043 4.200 -0.020
-----
0.080 0.994 1.120 0.436 2.160 0.032 3.200 -0.043 4.240 -0.019._
0.120 0.987 1.160 0.413 2.200 0.024 3.240 -0.043 4.280 -0.018
0.160 0.977 1.200 0.390 2.240 0.Ol7 3.280 -0.042 4.320 -0.017
.. ~-. ----_ .. _- .
0.200 0.965 1.240 0.368 2.280 0.011 3.320 -0.042 4.360 -0.016
0.240 0.951 3.360 _. -0.041 4.400 -0.015
1.280 0.346 2.320 0.005
0.280 0.935 1.320 -,_#~ -0.041 4.440 -0.015-
0.325 2.360 ~O.OOI 3.400
0.320 0.918 1.360 0.305 2.400 -0.006 3.440 ~0.040 4.480 -0.014
0.360 0.899 1.400 0.285 2.440 -0.010 3.480 -0.039 4.520 -0.013
r-g.400 0.878 1.440 0.266 2.480 -0.015 3.520 -0.038 4.560 -0.012
0.440 0.857 1.480 0.247 2.520 -0.019 3.560 -0.038 4.600 -0.011
0.480 0.835 1.520 2.560 -Q.022 3.600 - .. -0.037 4.640 -0.010
0.230
0.811 2.600 .-~.~'.'."-' . __ . . .. - .. ~
0.520 1.560 0.212 -0.025 3.640 -0.036 4.680 -0.010
-.
0.560 0.787 1.600 0.196 2.640 -0.028 3.680 -0.035 4.720 -0.009
0.600 0.763 1.640 0.180 2.680 -0.031 3.720 -0.034 r-4.760 -0.008
0.640 0.738 1.680 0.165 2.720 -0.033 3.760 -0.032 4.800 -0.007
-.
0.680 0.712 1.720 0.150 2.760 -0.035 3.800 -0.031 4.840 -0.007
-. ".-~' ... ' ..• -'.~"" 4.880
0.720 0.687 1.760 0.137 2.800 -0.037 3.840 ~0.030 -0.006
0.760 0.661 1.800 0.123 2.8_~ -0.038 3.880 -0.029 4.920 -0.006 TabcluI B1

B-2

MONITORUL OFIGIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 451 bis/27.V.2005

99

. __ ., -- ... " I
0.800 0.635 1.840 0.111 2.880 -0.040 3.920 -0.028 4.960 -0.005
0.840 0.610 1.880 0.099 2.920 ~0.O41 3.960 -0.027 5.000 1 ·0.005
0.880 0.584 1.920 0.088 2.960 -0.042 4.000 -0.026
0.920 0.558 1.960 0.077 3.000 -0.042 4.040 -0.025
0.960 0.533 2.000 0.067 3.040 -0.043 4.080 -0.024
l.000 0.508 2.040 0.057 3.080 -0.043 4.120 -0.023
L.......C •.... _'-- _. ----- ... ~ ..... .. ._-. ..
Ax fl_ AX . .. f" AX fz Ax fz Ax fa
0.000 0.000 1.040 0.305 2.080 0.109 3.120 0.001 4.160 -0.013
0.040 0.038 1.080 0.300 2.120 0.102 3.160 -0.001 4.200 -0.013
0.080 0.074 1.l20 0.294 2.160 0.096 3.200 -0.002 4.240 -0.013
0.120 0.106 1.160 0.287 2.200 0.090 3.240 -0.004 4.280 -0.013
0.160 0.136 1.200 0.281 2.240 0.083 3.280 -0.005 4.320 -0.012
0.206- ~-O.l63 1.240 0.274 2.280 0.078 3.320 -0,006 4.360 '-:0.0 li-
0.240 0.187 1.280 0.266 2.320 0.072 3.360 -0.008 4.400 -0.012
0.280 0.209 1.320 0.259 2.360 0.067 3.400 -0.009 4.440 -0.011
~20 0.228 1.360 0.251 2.400 0.061 3.440 -0.009 4.480 -0.011
0.246 1.400 0.243 - 3.480 -0.011
0.360 2.440 0.056 -0.010 4.520
0.400 -- 1.440 3.520 f--_~:560 ·0.010
0.261 0.235 .2.480 0.051 -0.011
0.274 1.480 0.227 0.047 3.560 ~- -_ .... _-.- ·0.010
0.440 2.520 -0.012 4.600
0.480 0.286 1.520 0.218 2.560 , 0.042 3.600 -0.012 4.640 -0.010
0.520 0.295 1.560 0.210 2.600 0.038 3.640 -0.013 4.680 -0.009
0.560 0.303 1.600 0.202 2.640 0.034 3.680 -0.013 4.720 -0.009
0.600 0.310 1.640 0.194 2.680 0.031 3.720 -0.013 4.760 -0.009
0.640 0.315 1.680 0.18~ ---,-~.720 0.027 3.760 -0.013 4.800 -0.008
_._. -' .'
0.680 0.319 1.720 0.177 2.760 0.024 3.800 -0.014 4.840 -0.008
0.720 0.321 1.760 0.169 2.800 0.020 3.840 -0.014 4.880 -0.007
0.760 0.322 1.800 0.161 2.840 0.017 3.880 -0.014 4.920 .0_007
1.840 ..
0.800 0.322 0.153 2.880 0.Q15 3.920 -0.014 4.960 -0.007
.. -0.006
0.840 0.321 1.880 0.145 2.920 0.012 3.960 -0.014 5.000
0.880 0.320 1.920 0.138 2.960 0.009 4.000 -0.014
-6.920 1.960 4.040 ._.-_ .... -
0.317 0.130 3.000 0.007 -0.014
0.960 0.314 2.000 0.123 3.040 0.005 4.080 -0.014
1.000 0.310 2.040 0.116 3.080 0.003 4.120 -0.013 Tabelul B2 '

Tabelul B3

Ax: '_.
f3 AX f3 AX L._ f3 Ax f3 Ax f3
._. - -
0.000 1.000 1.040 -0.126 2.080 -0.170 3.120 -0.045 4.160 0.005
0.040 0.922 1.080 -0.139 2.120 -0.165 3.160 -0.042 4.200 0.006
C--0.080 .. 1.120 -0.152 -0.160 3.200 -0.038 4.240 -- 0.006
0.846 2.160
0.120 0.774 1.160 -0.162 2.200 -0.155 3.240 -0.035 4.280 0.007
0.160 0.705 1.200 -0.172 2.240 -0.150 3.280 -0.032 4.320 0.007
0.200 0.640 1.240 -0.180 2.280 -0.144 3.320 ·0.029 4.360 0.008
.- -0.139 3.360 0.008
0.240 0.577 1.280 -0.187 2.320 -Q.026 4.400
0.517 - 3.400 -0:024 4.440 0.008
0.280 1.320 -0.192 2.360 -0.134
0:320 . 0.461 1.360 -0.197 2.400 -0.128 3:440"- -0.021 4.480 0.008
0.360 0.407 1.400 -0.201 2.440 -0.123 3.480 -0.019 4.520 0.009
0.400 0.356 1.440 -0.204 2.480 -0.118 3.520 -0.017 4.560 0.009
0.440 0.308 1.480 -0.206 2.520 -0.112 3.560 -0.014 4.600 0.009
0.480 0.263 1.520 -0.207 2.560 -0.107 3.600 -0.012 4.640 0.009
0.520 0.221 1.560 -0.208 2.600 -0.102 3.640 -0.011 4.680 0.009
- .. _-:-:-- _. -0.097 ..
0.560 0.181 1.600 -0.208 2.640 3.680 -0.009 4.720 0.009
0.600 0.143 1.640 -0.207 2.680 -0.092 3_720 -0.007 4.760 0.009
0.640 0.108 1.680 -0.206 2.720 -0.087 3.760 -0.005 4.800 0.009
0.680 0.075 1.720 -0.204 2.760 -0.082 3.800 -0.004 4.840 0.009
0.720 0.045 1.760 ~0.201 2.800 -0.078 3.840 -0.003 4.880 0.009
0.760 0.017 1.800 -0.199 2.840 -0.073 3.880 -0.001 4.920 0.009
._- 0.009
0.800 -0.009 1.840 -0.195 2.880 -0.069 3.920 0.000 4.960
0.840 -0.033 1.880 -0.192 2.920 -0.064 3.960 0.001 5.000 0.008 B-3

100


[ 0.880 -0.055 1.920 -0.188 2.960 -0.060 4.000 0.002
I 0.920 -0.076 1.960 -0.184 3.000 -0.056 4.040 0.003
i 0.960 -0.094 2.000 ·0.179 3.040 -0.052 4.080 0.004
I -
l.000 -0.111 2.040 -0.175 3.080 -0.049 4.120 0.004 _. ~ . . " . ... -
A.:&: ~ i A.X ~ A.x ~ A.x f4 A.x f4
.-
0.000 1.000 1.040 0.179 2.080 -0.061 3.120 -0.044 4.160 ~0.008
r--o:040 .-...,...-_ ..... - -0.042
0.960 1.080 0.160 2.120 -0.063 3.160 4.200 ~0.OO7
O.OSO 0.920 1.l20 0.142 2.160 -0.064 3.200 -0.041 4.240 ~0.007
0.120 0.881 1.l60 0.125 2.200 -0.065 3.240 -0.039 4.280 -0.006
0.160 0.841 1.200 0.109 2.240 -0.066 3.280 -0.037 4.320 -O.OOS
0.200 0.802 1.240 0.094 2.280 -0.067 3.320 -0.036 4.360 -0.004
0.240 0.764 1.280 0.080 r-~l~ -0.067 3.360 -0.034 4.400 -0.004
1.320 ._-- -::;:-- --- ... ~ r-'3:400 -0.032
0.280 0.726 0.066 2.360 -0.067 4.440 -0.003
0.320 0.689 1.360 0.054 2.400 -0.067 3.440 -0.031 4.480 -0,003
0.360 0.653 1.400 0.042 2.440 -0.067 3.480 -0.029 4.520 ·0.002
1.440 .. 3.520
0.400 0.617 0.031 2.480 -0.066 -0.028 4.560 -0.002
0.440 0.583 1.480 0.021 2.520 -0.065 3.560 -0.026 4.600 -0.001
3.600 -0.025 -- -0.001
0.480 0.549 1.520 0.011 2.560 -0.065 4.640
... -- .. __ ..•
0.520 0.516 1.560 0.002 2.600 -0.064 3.640 -0.023 4.680 0.000
0.560 0.484 1.600 -0.006 2.640 ~0.063 3.680 -0.022 4.720 0.000
0.600 0.453 1.640 -0.013 2.680 -0.061 3.720 -0.020 4.760 0.000
0.640 0.423 1.680 -0.020 2.720 -0.060 3.760 -0.019 4.800 0.001
0.680 0.394 1.720 -0.027 2.760 -0.059 3.S00 -0.018 4.840 0.001
0.720 0.366 1.760 -0.032 2.800 -0.057 3.840 -0.016 4.880 0.001
0.760 0.339 1.800 -0.038 r-fS40 -0.056'- r---i8BO -0.015 4.920 0.002
0.800 0.313 1.840 -0.042 2.880 -0.054 3.920 -0.014 4.960 0.002
0.840 0.288 1.880 -0.046 2.920 -0.053 3.960 -0.013 5.000 0.002
0.880 0.264 1.920 -0.050 2.960 -0.051 4.000 -0.012
0.920 0.241 1.960 -0.053 3.000 -0.049 4.{)40 -0.011
2.000 3.040 -- 4.080 -0.010
0.960 0.220 -0.056 .0.048
1.000 0.199 r-f04O _._ ... ---- ..... .. ' 3.080-- -: ... 4.120 -0.009
-0.059 -0.046 Tabelul B4

In figura B.2 este prezentata variatia functiilor f)(A.x), f2(Ax), f3 (Ax) 9i f4 (Ax) eu argumentul A.x, functii ce pot fi utilizate pentru calculul lui z, 8, M §i respectiv T.

Deoarece diagrama de forta taietoare este antisimetrica fata de punctul de aplicatie al fortei, valorile functiei 4 vor fi luate eu semnul prezentat In tabel atunci cand Iorta este situata la stanga sectiunii de caleul ~i cu semn schimbat cand forta este la dreapta sectiunii de calcul.

In figura B.3 sunt date diagramele de sageata, retire, moment mcovoietor si foqa taietoare pentru grinda de Iungime infinita actionata de forta concentrate.

1.2. Grinda de lungime infinita actionata de mal multe forte concentrate

In situatia In care grinda este actionata de mai multe forte concentrate Pi, j:;=l-;-n, determinarea valorilor pentru Z, e, M, T intr-a sectiune data se face prin suprapunerea efectelor (fig. B.4).

A n

z=--L:Pl1(bj (B.B)

2ksB )

(B.14)

(B.15)

(B.16)

B-4

NP-112 04

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP-112 04

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MONITO'RULOFrCIAL

S-ar putea să vă placă și

NP-112 04

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP-112 04

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿MONITO'RULOFrCIAL

S-ar putea să vă placă și

MONITO'RULOFrCIAL