Sunteți pe pagina 1din 22

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI 

DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII 
Biroul executiv 

DECIZIA 40 din 21 septembrie 1987 
PRIVIND  APROBAREA  „INSTRUCŢIUNILOR  TEHNICE PENTRU   FOLOSIREA 
PROFILELOR   ÎNCASTRATE DIN PVC PLASTIFIAT LA ETANŞAREA ROSTURILOR 
ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII" INDICATIV C 163­87 

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de  cercetare, proiectare şi 
directivare în construcţii; 
Avînd  în  vedere  prevederile  art.  5,  litera  „d"  din  Decretul  nr.  170/1976,  cît  si  avizul 
CTE—ICCPDC nr. 93 din 23 februarie 1987; 
În  temeiul  Decretului  nr.  170/1976,  modificat  prin  Decretul  nr.  31/1983,  privind 
organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi  directivare  în 
construcţii,, cît şi Legea nr. 5/1978, emite următoarea 
DECIZIE: 
1.  Se  aprobă  „Instrucţiunile  tehnice  pentru folosirea profilelor încastrate din PVC 
plastifiat la etanşarea rosturilor elementelor de construcţii" avînd indicativul C 163­87. 
2.  Instrucţiunile tehnice de la pct.   1   intră   în vigoare la data publicării în Buletinul 
construcţiilor. 
La aceiaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor tehnice pentru folosirea profilului 
încastrat  din  PVC  plastifiat  la  etanşarea  rosturilor  din  cadrul  construcţiilor  hidrotehnice", 
avînd  indicativul  C  163­73,  aprobate  de  MCInd.  cu  Ordinul  nr.    88/N  din  14  noiembrie 
1973. 
PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV 
DIRECTOR GENERAL, 
Ing.  VALERIU CRISTESCU 

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA 
PROFILELOR ÎNCASTRATE DIN PVC PLASTIFIAT 
LA  ETANŞAREA ROSTURILOR ELEMENTELOR 
DE  CONSTRUCŢII INDICATIV C 163­87 

Elaborate de: INSTITUTUL  DE  CERCETĂRI  ÎN CONSTRUCŢII ŞI 
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  ­  INCERC  ­ 
Director adj. ştiinţific:  Dr. ing. R. Constantinescu 
Şef Laborator F.H.A.:  Ing. I. Marcu 
Responsabil de lucrare:  Sing. V. Roşu 
Responsabil din partea ICCPDC :  Arh.   Claudiu Popeşteanu
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA  Indicativ: C 163­87 
PROFILELOR ÎNCASTRATE DIN PVC PLASTIFIAT______ 
LA ETANŞAREA ROSTURILOR ELEMENTELOR 
DE CONSTRUCŢII  Înlocuiesc: C 163­73 

1.   OBIECT 
1.1. Prezentele  instrucţiuni tehnice  se referă  la  utilizarea  profilelor din  PVC plastifiat tip 
0.25  şi  tip  I.20.  Forma  şi  dimensiunile  lor  sînt  date  în  fig.  1,  iar  caracteristicile  fizico­me­ 
canice  în  STAS  9076­79. 

2. DOMENIU DE UTILIZARE 
2.1.  Profilele din PVC plastifiat se folosesc la etanşarea rosturilor de turnare şi a 
rosturilor de dilatare­contracţie prevăzute în construcţiile din beton şi beton armat monolit, 
supuse permanent  sau temporar la presiuni hidrostatice. 
În  cadrul  acestor  construcţii  s­au  considerat:  rezervoare  pentru  lichide (neagresive  faţă 
de  PVC),  bazine,  piscine  de  na­taţie,  îmbrăcăminţi  din  beton  puţin  permeabil,  ziduri  de 
sprijinire şi pereuri, canale, decantoare etc. 
2.2.  Pentru medii agresive faţă de PVC (de exemplu produse petroliere)  se utilizează 
profilul tip 0.25  din polietilenă, avînd aceeaşi formă şi dimensiuni ca profilul 0.25 din PVC 
plastifiat (fig. 1). 
2.3.  Profilul  tip  0.25  se utilizează la etanşarea rosturilor construcţiilor în care: 

— presiunea este de maximum 25 m coloană de apă; 
— deformaţia admisibilă în plan orizontal şi vertical este  de   maximum   35 mm. 

Elaborate de:  Aprobate de I.C.C.P.D.C. 

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN  cu decizia nr. 40 
CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA 
CONSTRUCŢIILOR — INCERC —  din 21­IX­1987
2.4.  Profilul tip 1.20 se utilizează la etanşarea rosturilor de turnare la elemente (cu 
grosimi pînă la 30 cm) în care: 
— presiunea este de maximum 20 m coloană de apă; 
— nu există deformaţii. 
(Exemplu  de  construcţii:   metatancuri,    canale,    decantoare). 
2.5.  Construcţiile din beton sau beton armat supuse la presiuni hidrostatice şi la care 
etanşarea este asigurată doar prin  permeabilitatea redusă a betonului, pot avea rosturile 
etanşate doar prin prevederea profilelor de etanşare înglobate. 
În  cazul  că  se  prevede  şi  o  izolare  hidrofugă  specială,  etanşarea  rosturilor  şi  racordarea 
acestei  izolaţii  la  profilele  de  etanşare  se  fac  după  reguli  speciale  care  nu  fac  obiectul 
prezentelor instrucţiuni. 
2.6.  Profilul rezistă la apele agresive din sol, la acizi diluaţi, la soluţii alcaline cu
concentraţii reduse, la săruri şi în  general la acţiunile agresive la care betonul are o bună 
rezistenţă, avînd o comportare superioară acestuia. 
Profilul  are  o  rezistenţă  redusă  la  contactul  permanent  cu:  bitumuri,  produse  petroliere, 
acizi,  substanţe  caustice,  uleiuri,  solvenţi  şi  diferite  substanţe  considerate  de  literatura  de 
specialitate ca dăuntoare pentru PVC (vezi pct. 2.2). 
2.7.  Profilul din PVC plastifiat se utilizează la temperaturi cuprinse între   minimum 
25°C   (ex.   construcţii   frigotehnice, abatoare etc.) şi maximum 60°C. 
2.8.  Profilul rezistă la îmbătrînire, mai ales dacă este ferit  de expunerea directă la 
radiaţiile solare. 

3. CONDIŢII   GENERALE   DE   UTILIZARE   ŞI EXECUŢIE 
3.1.  Folosirea profilelor  din PVC plastifiat este  admisă  numai  la  construcţiile  din  beton 
sau beton armat monolit, în care  se înglobează de la turnarea acestuia şi îşi pot îndeplini rolul 
de etanşare imediat după întărirea betonului. 

3.2.  Profilul  tip  0.25  se  va  folosi  în  cazul  etanşării  rosturilor  dintre  părţi  de 
construcţie, care au deplasări relative: 
— de    apropiere  sau  de  depărtare,    specifice  rosturilor  prevăzute  pentru  a  permite 
deformaţii de dilatare­contracţie (fig. 2); 
— de  lunecare,  specifice  altor  mişcări  ale  părţilor  de  construcţie,  ca  de  exemplu  la 
rosturile de tasare în radiere (fig. 3). 
3.3.  Profilul  tip  1.20  se  va  folosi  în  cazul  etanşării  rosturilor  de  turnare,  deci  fără 
deplasări relative între părţile de construcţie. 
3.4.  Alegerea  tipului  de  profil  se  va  face  de  către  proiectant  luînd      în      considerare 
amplasarea    rosturilor,      mărimea      deplasărilor  relative  posibile,  intensitatea  şi  durata 
presiunii  hidrostatice  şi  prevederile  de  la  cap.  2.  Se  va  ţine  seama  şi  de  grosimea 
elementelor  de  beton  în  care  se  încastrează  aripile  profilului  de  etanşare,  precum  şi  de 
prevederile din STAS 9076­79. 
3.5.  Tubul central  al profilului, care constituie rezerva de  lucru la deformaţii trebuie 
să  fie  liber  în  rost  şi  nu  imobilizat  în  beton,      iar    ambele    aripi    ale    profilului  se 
încastrează  etanş   în elementele  adiacente perpendicular pe rost. 
3.6.  Linia  mediană  a  profilului  trebuie  să  urmărească  rostul  pe  toată  lungimea  lui, 
inclusiv în intersecţie. 
3.7.  Profilul  din  PVC  plastifiat  se  va  fixa  în  poziţie  definit ivă  înainte  de  turnarea 
betonului. Fixarea se va face rezis­
tent,  prin  intermediul  clemelor  metalice  prinse  de  marginea  îngroşată  a  profilului  pe 
de  o  parte  şi  legate  cu  sîrmă  moale  ( f =  2  mm)  de  armătura  elementului  de 
construcţie, pe de altă parte (fig. 4). 
Clemele  metalice  se  vor  fixa  faţă  în  faţă  pe  aripile  profilului  la  intervale  de  20...30 
cm (pentru ambele tipuri de profile). 
în  caz  că  armătura  elementului  de  construcţie  nu  permite  o  fixare  corespunzătoare, 
se  va  monta  un  element  de  susţinere  (OB, f  6...8  mm),  legat  solidar  de  armătura 
curentă sau de cofraj   (fig.  5). 
3.8.  Bucăţile de profil vor fi alese de lungime cît mai apropiată de cea necesară în 
operă,  astfel incit să se reducă la  minimum  înnădirile,  care  se  vor  executa obligatoriu 
prin sudură, ţinînd cont şi de coef.  de dilataţie­contracţie. 
3.9.  Îmbinarea prin sudură a profilelor,  precum şi verificările îmbinărilor executate, 
se vor realiza conform anexelor 1şi2.Îmbinarea profilelor se poate realiza, în anumite 
cazuri, şi prin lipirea acestora cu adezivi specifici, conform anexei 3. 
Îmbinările  profilelor  trebuie  să  fie  etanşe  şi  rezistente  şi  să  prezinte  minimum 
80% din valoarea caracteristicilor mecanice ale profilelor neîmbinate (întregi).
3.10.  Amplasarea  sudurilor  va  fi  făcută  pe  cît  posibil  în  zonele  de  presiune 
hidrostatică  cît  mai  redusă.  Astfel,  în  cazul  canalelor  sau  al  galeriilor,  sudura  va  fi 
amplasată ca în fig. 6.
3.11.  Racordarea la colţuri se va face: 
— fie prin îndoirea profilului după o rază de curbură convenabilă,  dacă grosimea 
elementului de beton o permite; 
— fie prin folosirea unei piese speciale în formă de („L") sudată pe şantier de profilul 
curent (fig. 7). 
3.12.  Pentru   încrucişări   („ + "),   ramificaţii   („T")   şi   unghiuri (colţuri)  („L"), se vor 
folosi piese speciale, de regulă realizate în planul profilului, prin sudură, din profile curente 
(fig. 8). 
Aceste piese speciale vor avea laturile de 30 cm lungime. 
Deoarece  aceste  piese  reprezintă  detalii  pretenţioase  (precum  şi  pentru  încercările 
suplimentare  pentru  verificarea  etanşeităţii  lor)  realizarea  lor  se  va  face  centralizat,  în 
ateliere  tehnologice  ale  utilizatorului  şi  din  timp,  de  către  personal  muncitor  instruit  cu 
modul  de lucru. 
3.13.  Se va acorda o atenţie deosebită la umplerea corectă  cu beton şi compactării 
acestuia în zonele în care se încastrează aripile profilului:
a)  în  clementele orizontale,  psrvibratorul se  va  introduce înclinat, pentru a asigura 
umplerea completă cu beton şi a spaţiului de sub aripa profilului (fig. 9), sau se va 
ridica parţial  aripa profilului în zona în care se face compactarea, readucîndu­se apoi la 
poziţie orizontală (anexa 4).
b)  în pereţii verticali, pervibratorul se va introduce şi de o  parte şi de alta a aripii 
profilului (anexa 5). 
Şi într­un caz şi în celălalt, vibrarea trebuie făcută cu atenţie deosebită, la cca 25 
cm distanţă de profil, pentru a se  evita deplasarea sau deteriorarea acestuia. 
3.14.  Sînt  cazuri  în  care  se  încadrează  numai  una  din  aripile  profilului,  cealaltă 
urmînd a se încastra ulterior în elementul de construcţie   adiacent   (fig.   10). 
În astfel de situaţii (anexele 6 şi 7), cofrajul se va realiza  din două bucăţi, pentru 
a permite amplasarea aripii libere a profilului. 

De  regulă  se  va  monta  una  din  părţile  cofrajului,  apoi  profilul  izolator  din  PVC 
plastifiat fixat de armătura elementului (conf. pct. 3.7.) şi apoi cealaltă parte a cofrajului. 
3.15.  Sprijinirea  cofrajului  se  va  face    astfel    incit  profilul  să  fie  ferit  de  orice 
deteriorare,  folosind la nevoie distanţieri. 
3.16. Pentru  a  se  evita  pătrunderea  laptelui  de  ciment  şi  astfel  imobilizarea  tubului 
central  (la  profilul  tip  0.25),  acesta  se  va  proteja  cu  fîşii    (2x3  cm)    de  polist iren 
expandat,  hîrtie  kraft,  etc.  lipite  cu  aracet  pe  toată  lungimea  profilului  (fig.    19  şi  20, 
detaliul 4 ) . Pentru profilul 1.20, această măsură de protecţie nu este necesară. 
3.17.  Porţiunile  de  profil  rămase  temporar  neîncastrate  în  beton  se  vor  proteja  contra 
deteriorării,  murdăririi  şi  radiaţiilor  solare,  dacă  rămîn  expuse  pe o  perioadă  de timp  mai 
mare de  24 ore astfel: 
a)  aripa liberă se va proteja cu plăci rigide (PAL, PFL, etc.) prinse de cofraj; 
b)  porţiunile  întregi  de  profil  se  vor  rula  şi  acoperi  cu  rogojini,  pînză  de  sac  sau  iută 
etc. 
3.18. Decofrarea se va face cu atenţie,  evitîndu­se  deteriorarea profilului. 
3.19.  Turnarea  părţii  următoare  de  construcţie  se  va  face  după  curăţarea  aripii  libere 
a  profilului  de  orice  urmă  de  lapte  de  ciment,    sau      impurităţi,      respectîndu­se    întocmai 
prevederile avute în vedere la turnarea primei părţi. 

4. CONDIŢII   DE   CALITATE 
4.1.  Recepţionarea profilului din PVC plastifiat se va face conform STAS '9076­79. 
4.2.  Ambalarea,      livrarea,      marcarea,      transportul      şi      documentele  vor  fi  conform 
prevederilor STAS 9076­79.
4.3.  Depozitarea pe şantier se va  face  în spaţii acoperite,  uscate şi  ferite de radiaţiile 
solare,  de deteriorări mecanice şi substanţele menţionate la cap. 2., pct. 2.6. 
4.4.  Înainte  de  punerea  în  operă,  profilul  se  va  desfăşura  pe  suprafeţe  curate  şi  se  va 
curăţa prin ştergere de praf sau alte  impurităţi (cu peria aspră, şpaclu sau spălare cu apă). 
4.5.  Se  va  verifica  vizual  dacă  nu  este  deteriorat.    Micile  deteriorări  pot  fi  remediate 
fie  prin  sudură,  fie  prin  lipirea  unui  petic  (peticul  trebuie  să  depăşească  defecţiunea  pe 
întreg  conturul  cu  cel  puţin    1  cm).  Porţiunile  ce  prezintă  deteriorări  mai  mari  şi  care  nu 
prezintă siguranţă vor fi îndepărtate. 
4.6.  Se  vor  alege  piesele  de  racordare  corespunzătoare  in  tersecţiei  în  care  urmează  să 
se monteze şi se sudează (etanş şi rezistent), la profilurile ce se întîlnesc în acel punct. 
4.7.  Profilul  trebuie  ferit  de  deteriorări  provocate  la  manevrarea  cofrajelor,  fierului,  de 
scînteile de la sudură etc. 
4.8.  La  montare,  profilul  nu  trebuie  să  fie  îndoit  sau  străpuns  din  cauza  poziţiei 
armăturii (se are în vedere acest lucru  la stabilirea detaliilor de armare) sau a cofragului. . 
4.9.  înainte de  betonare se  va  verifica  vizual dacă profilul  este etanş, corect poziţionat 
(dacă  nu  au  survenit  deplasări  sau  deteriorări),  iar    defecţiunile    constatate    vor  fi 
remediate.Orice constatare se va consemna în proces­verbal de lucrări ascunse. 
4.10. Fişa  de  betonare  nu  se  va  semna  dacă  nu  sînt  îndeplinite  şi  condiţiile  de  calitate 
impuse profilelor pentru etanşarea rosturilor  la  clementele  de construcţie. 
5. MATERIALE ŞI SCULE UTILIZATE 
5.1. Materiale 
a)  Profiluri din PVC plastifiat tip 0.25 şi tip 1.20 (fig. 1). 
b) Piese   speciale   pentru   intersecţie   (" + "),   ramificaţie (" T ") şi colţuri (" L "), 
confecţionate pe şantier  din profilul curent   de  PVC   (fig.   8). 
c)  Adezivi pentru  lipit PVC plastifiat  (anexa 3,­ pct.   12). 
d) Materiale moi pentru umplerea rostului pe o parte şi pe alta a profilului: 
— parapal (plăci fibrolemnoase fungicizate); 
— deşeuri  din  polistiren  expandat; 
— plăci din vată minerală sau şnur din vată minerală etc. 
Se exclud materialele ce pot deteriora profilul PVC (cap. 2,pct. 2.6). 
e)  Cleme metalice din tablă de oţel moale (fig.  11). 
f)  Suport din oţel­beton ( f  = 6...8) pentru menţinerea profilului la poziţie  (fig.  5), 
cînd este cazul.
g) Chituri pentru etanşarea rosturilor. 
h) Materiale  curent  utilizate  pe şantierele  de  construcţii: sîrmă neagră, oţel­beton, 
ciment, aracet etc. 
5.2. Scule şi dispozitive 
a)  Cleşte pentru fixarea clemelor metalice pe aripa profilului cît şi pentru tăierea şi 
legarea sîrmei la prinderea clemei (respectiv a profilului) de armătura elementului de 
construcţie (fig. 12). 
b) Cuţit pentru tăiat nervuri  (fig.   13).
c)  Cuţit  obişnuit  sau  fierăstrău pentru  croirea  profilului. 
d) Dispozitiv pentru sudarea profilului din PVC  (fig.  14).
e) Dispozitiv din lemn (juguri) pentru fixarea profilelor în 
■vederea sudării  lor  (fig.   15  şi   16). 
f)  Pensule pentru aplicarea adezivului (pe suprafeţe de profil ce  trebuie sa fie  sudate). 

6. MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PREVENIREA 
INCENDIILOR 
6.1.  La executarea etanşării rosturilor din cadrul construcţiilor se vor respecta măsurile 
privind tehnica securităţii muncii, prevăzute în: 
— Norme  republicane  de  protecţie  a  muncii,    aprobată  de  Ministerul  Muncii  şi
Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 :şi 60/1975; 
— Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj,   aprobate  de MCInd. 
cu ordinul nr. 1233/D —1980; 
— Norme  de  tehnica  securităţii  muncii  MCInd.    cap.    10  şi  11,  privind  depozitarea, 
manipularea şi transportul recipienţilor cu gaze lichefiate. 
6.2.  La  proiectarea  şi  executarea      etanşării    rosturilor    construcţiilor  se  vor  respecta 
măsurile privind prevenirea incendiilor prevăzute în: 
— Norme      generale      de      protecţie      împotriva      incendiilor      la  proiectarea  şi  realizarea 
construcţiilor şi instalaţiilor,  aprobate cu  Decretul nr.   290/1977; 
— Măsuri  specifice  de  protecţie  contra  incendiilor  privind  întreruperea    continuităţii 
hidroizolaţiilor    în    dreptul    rosturilor  de  dilatare,  panourilor  de  explozie,  etc,  prevăzute  la 
art. 7 şi 8 din Normele generale şi art. 5 şi 38 din P 118 — 83; 
Norme  de  prevenire  şi  stingere  a  incendiilor  şi  normele  de  dotare  cu  maşini,  instalaţii, 
utilaje,  aparatură,  echipament  de  protecţie  şi  substanţe  chimice  pentru  prevenirea  şi  stingerea 
incendiilor  în  unităţile  Ministerului  Construcţiilor  Industriale,  aprobate      cu    ordinul    nr. 
724/D —1981. 

* Fig. 15 şi 16 sînt la sfîrşitul Buletinului. 

ANEXA   l 

ÎMBINAREA PROFILELOR DIN PVC PRIN  SUDURĂ 

Îmbinarea  prin  sudură  se  realizează  prin  topirea  capetelor  profilelor  de  înnădit, 
concomitent cu o presare a acestora şi implică o succesiune de operaţii: 
1. Capetele  profilelor  trebuie  tăiate  cit  mai  plan; 
2. Se astupă tubul central al profilelor cu mici bucăţi de profil pe cca.5 cm adîncime; 
3. Se prinde în jugul (presa) de lemn adecvat tipului de profiV (fig.   15­şi  16),    lăsînd 
(la   fiecare   bucată)    cea 5...8 cm profil liber între cele două, perechi,  de  bacuri  ale  presei; 
4. Se face o probă pentru a verifica dacă cele două profile (apropiate cap la cap) prezintă 
continuitate (la suprafaţă, pe linia nervurilor şi a tubului central); 
5. Lama metalică a dispozitivului de sudare încălzită (la 280°C şi curăţată, (vezi şi pct. 8 de 
mai jos), se introduce între capetele de profil şi se mişcă uşor (în lungimea secţiunii), pentru a 
topi o cantitate mai mare de material pe toată, secţiunea îmbinării, asigurîndu­se în acelaşi timp 
6 presare a capetelor de profil dintr­o parte şi  cealaltă a lamei încălzită; 
6. După,  ce  s­a  topit  suficient  material  pe  toată  secţiunea  de înnădit (cca   1...2 
minute),   se  retrage  lama dispozitivului  (de  preferinţă  spre  lateral) şi concomitent se asigură 
în continuare o presare  (între ele) a capetelor de profil topit; 
7. Profilul poate fi demoniat din presă după cea 5 minute" după sudare, dar se lasă să se 
răcească înainte de a verifica calitatea sudurii obţinute (anexa 2);. 
8. Lama   metalică   a  dispozitivului  de   sudare   se  utilizează    obligatoriu, numai curăţată 
cu o perie de sîrmă pentru îndepărtarea,  resturilor de material de la sudura precedentă, a 
oxizilor şi sărurilor formate îrtre timp.
ANEXA 2 

VERIFICAREA SUDURILOR 
După  sudare,  se  va  efectua  verificarea  fiecărei  suduri,  existenţa  unei  fisuri  prejudiciind 
etanşării pe care profilul trebuie sa o asigure. 
I. Verificarea vizuală 
Se verifică dacă sudura s­a efectuat pe toată lungimea secţiunii şi pe conturul tubului 
central (si existe material topit  pe toată linia sudurii). Se verifică de asemenea 
continuitatea nervurilor şi a tubului central. 
II. Verificarea rezistenţei la desprindere 

Se face prin îndoirea profilului în dreptul sudurii, într­un sens şi în altul, pînă se suprapun 
cele două feţe şi se observă dacă nu apar fisuri sau desprinderi la sudură în urma îndoirii. 
III.  Proba de permeabilitate 
La  îmbinările  speciale:  cruce  („+"),  ramificaţii  („T")  şi  colţuri  („L")  se        fac 
obligatoriu    încercări    suplimentare. 
Această probă constă din marcarea sudurii cu cretă sau praf de cretă pe o parte şi 
turnarea de apă pe partea cealaltă a benzii îndoite sub formă de  jgheab. 
Umezirea cretei sau pierderea lichidului la îmbinare, indică defecţiuni de sudură. 
IV.  Solicitarea tubului central  la presiune 
1. Tubul central al capetelor piesei confecţionate se etanşează cu ştuţuri oarbe,  coliere 
sau  dispozitive tip menghină; 
2. La ultimul capăt se fixează un ştuţ racordat la furtunul de presiune  la o pompă de 
apă. Pompa de apă trebuie să fie prevăzută cu un rezervor tampon cu manometru de presiune; 
3. Profilul astfel pregătit se prinde între două rame de lemn rezistente, 
cu    şuruburi; 
4. În continuare se ridică presiunea cu cîte  1/2 atmosfere la fiecare  15 minute,  pînă la 
2,5 atmosfere; 
5. Se menţine presiunea constantă de 2,5 atmosfere timp de 30 minute; 
6. Nu trebuie să apară supuraţii de apă prin sudură; 
7. Porţiunile de profil deteriorate prin strîngerea extremităţilor acestora se îndepărtează 
prin tăiere (max. 5 cm pentru fiecare aripa), după efectuarea probei; 
8. Executarea sudurilor precum şi verificarea acestora se va face de către  personal special 
instruit în ceea ce priveşte tehnologia de lucru.
ANEXA 3 

ÎMBINAREA PROFILELOR DIN PVC PRIN LIPIRE 
1. Metoda  lipirii  profilelor  din  PVC  se  foloseşte  la  confecţionarea  unor 
piese  ce  se  realizează  mai  greu  şi  cu  siguranţă  mai  mica  prin  sudare  (ex:  îmbinări 
„T"    în  spaţiu),    cît  şi  pentru  remedierea  micilor  defecţiuni  la  profilele  parţial 
betonate    (peticul  trebuie  să  depăşească  defecţiunea  pe  întreg  conturul  cu  cel 
puţin  1 cm). 
2. Lipirea  profilelor  se  realizează  cu  un  adeziv  obţinut  şi  păstrat  conform  pct. 
12 de mai jos. 
3. Se  croiesc  profilele  din  PVC  şi  se  marchează  poţiunile  ce  se  vor  supra 
pune pe cea  10 cm lungime. 
4. Suprafeţele  porţiunilor  ce  se  suprapun,  se  curăţă  de  nervuri  (cu  cuţitul 
pentru tăiat nervuri) şi impurităţi. 
5. Pe  suprafeţele  curăţate  se  aplică  ciclohexanonă  ca  amorsa,    insistînd 
cu pensula pînă ce toată suprafaţa devine uşor cleioasă. 
6. Pe  suprafeţele  astfel  tratate  se  aplică  un  strat  (de  1...2  mm  grosime) 
de adeziv pentru PVC. 
7. Suprafeţele  respective  se  pun  în  contact  şi  se  strîng  în  prese.  Excesul 
de  adeziv  refulat  la  strîngerea  suprafeţelor  se  şterge  cu  un  material  absorbant 
{deşeuri de bumbac). 
8. Profilul  astfel  înădit  se  menţine  în  presă  minimum  24  ore,  dar  nu  se 
solicită  la  desprindere  mai  devreme de  7  zile de la confecţionare. 
9.O    îmbinare    corectă    este  caracterizată  prin    continuitatea    adezivului 
pe      tot      conturul      lipiturii,      respectiv      prin      contactul      perfect  între­  cele  două 
suprafeţe lipite. 
10.Depozitarea      şi    verificările    de      etanşeitate    a    pieselor    obţinute    prin 
lipire se fac confom STAS 9076­79. 
11.Personalul      executant    trebuie    să      fie    bine  instruit  în  ceea  ce  priveşte 
modul de lucru şi a regulilor de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor. 
12.Adezivul  pentru  PVC  se  obţine  prin  dizolvarea  de  pudretă  de  PVC 
{sau  fîşii  subţiri  de  PVC)    într­un  solvent  specific  (ciclohexanonă,  acetonă)    în 
proporţie  de  cea   1/3  părţi. 
Adezivul  se  prepară  din  timp,  se  păstrează  în  vase  închise  ermetic  şi  se 
diluează la nevoie. 
Depozitarea se face în condiţii specifice materialelor inflamabile şi toxice.
ANEXA 4 

ROSTURI ORIZONTALE 
Încastrarea ambelor aripi ale profilului (fig.  17) 
1. Se  montează  elementele (materiale  moi)  pentru crearea rostului  dedesubtul  profilului, 
pînă la cota de poziţionare a acestuia. 
2. Se  poziţionează    corect  şi  rezistent  profilul  prin    intermediul    elemelor  metalice  prinse 
de  marginea    îngroşată  a  profilului  şi  legate  de  armătura  elementului    de    construcţie      (vezi 
pct.  3.7.). 
Profilul 1 20 se fixează de cofraj şi prin cuie bătute în urechea de prindere a profilului. 
3. Se  toarnă  şi  se  compactează  betonul  la  stînga  şi    la  dreapta  rostului 
(pînă, la cota de poziţionare a profilului). 
Pentru  umplerea  corectă  cu  beton  a  spaţiului  de  sub  aripa  profilului  se  vor  respecta 
prevederile  de  la pct.   3.13.  din  instrucţiuni. 
4. Se  montează  apoi  cofrajul  deasupra  axului  central  al  profilului,  ţinînd  seama  de 
prevederile de la pct. 3.15 şi 3.16 din instrucţiuni. 
5. In  continuare,  se  toarnă  şi  se  compactează  betonul,  la  dreapta  şi  la  stînga  rostului, 
pînă la cota indicată în proiect. 
6. Timpul de  întrerupere  a  betonării,  necesar operaţiilor de  la pct.  4 de  'mai sus, trebuie 
să  fie  sub  cel  necesar  începerii  prizei  betonului,  pentru  a  se  evita  apariţia  unui  rost  de 
turnare în zona întreruperii betonării. 
7.  După  decofrare,    rostul  se  umple  cu    materiale  moi    (pct.  5.  l.d)  şi  se  protejează    cu 
chit  de  etanşare  conform proiectului. 

ANEXA  5 

ROSTURI VERTICALE 
Încastrarea ambelor aripi ale profilului (fig.   18). 
1. Se procedează la fixarea simultană a ambelor aripi ale profilului de armătura 
elementului  de   construcţie   (pct.  3.7,  3.8 şi 3.9). 
2. Se montează  elementele de creare a rostului de o parte şi de alta a axului central al 
profilului,  conform prevederilor de la pct.  3.17 şi 3.18 din instrucţiunile tehnice. 
3. Se trece apoi la turnarea şi compactarea betonului la dreapta şi la stînga rostului. 
4. La timpul stabilit se decofreazâ simultan elementele de creare a rostului şi se  verifică 
axul  central în rost. 
5. În continuare, rostul se umple cu materiale moi (pct. 4. l.d din instrucţiuni tehnice)  şi se 
protejează cu chituri de etanşare conform proiectului.
ANEXA 6 

ROSTURI ORIZONTALE 

Încastrarea unei singure aripi a profilului (fig. 19). 
.Se procedează conform prevederilor din anexa 4, cu deosebirea ca: 
—fixarea profilului de armătura elementului de construcţie se va face prin intermediul 
clemelor metalice prinse numai pe aripa ce va fi betonată; 
—cealaltă aripă, pînă la înglobarea ei în elementul de construcţie următor, se va proteja cu 
plăci rigide (PAL, P.FL ele). 
ANEXA 7 

ROSTURI VERTICALE 
Încastrarea unei. singure aripi a profilului  (fig. 20). 
Se procedează conform  prevederilor din anexa  5,  cu  deosebirea că: 
—fixarea profilului  de armătura elementului  de  construcţie  se va  face prin intermediul 
clemelor metalice prinse numai de aripa ce va fi betonată; 
—cealaltă aripă, pînă la înglobarea ei în elementul uîmător, se va proteja cu plăci rigide 
(PAL, PFL   etc).