Sunteți pe pagina 1din 144

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE 

ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII 
Biroul executiv 

DECIZIA NR. 92 
din 8.XI.1983 
PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE 
PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR 
ŞI ACOPERIŞURILOR DIN ELEMENTE DIN BETON 
CELULAR AUTOCLAVIZAT”, INDICATIV P 104­83 

Având  în  vedere  art.  5  litera  d  din  Decretul  Consiliului  de  Stat  nr.  170/1976 pentru 
organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  Central  de  Cercetare,  Proiectare  şi  Directivare  în 
Construcţii,  avizul  CTE  nr.  3  din  6  ianuarie  1983  şi  referatul  nr.  5894  din  8.XI.1983  al 
Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii, 
Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului Central de Cercetare, Proiectare 
şi Directivare în Construcţii emite următoarea 

DECIZIE: 
1.  Se  aprobă  „Instrucţiunile  tehnice  pentru  proiectarea  şi  executarea  pereţilor  şi 
acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat”, având indicativul P 104­83. 
2.  Instrucţiunile  tehnice  de  la  pct.  1  intră  în  vigoare  la  data  publicării  în  Buletinul 
construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni. 
La  aceeaşi  dată  încetează  valabilitatea  „Instrucţiunilor  tehnice  pentru  proiectarea  şi 
executarea  pereţilor,  planşeelor  şi  acoperişurilor  d in  elemente  de  beton  celular 
autoclavizat”, indicativ  P 104­78, aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 11/1979. 

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV 
DIRECTOR GENERAL 

Ing. VALERIU CRISTESCU 

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA 
ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR 
DIN ELEMENTE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT 
Indicativ P 104­83 

Elaborator: 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII 
ŞI ECONOMIA  CONSTRUCŢIILOR ­ ÎNCERC ­ (PENTRU 
PUNCTELE 3, 4 şi ANEXELE 2, 6, 7, 8, 9, 10, 13, 14, 15, 15a, 16) 

Director adj. ştiinţific:  Dr. ing. R. Constantinescu 
Şef laborator L.S.C.:  Dr. ing. I. Brânzan 
Responsabil lucrare:  Ing. P. Călinescu
INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCŢII 
TIPIZATE  ­  IPCT  ­  (PENTRU  P UNCTELE  1 ,  2 
ŞI ANEXELE 1,  3,  4,  5,  11) 

Director:  Ing. P. Vernescu 
Şef  proiect:  Ing. E. Dragomirescu 
Şef  proiect:  Ing. Fr. Lissai 

INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PROIECTARE PENTRU 
MATERIALE DE CONSTRUCŢII ­ ICPMC ­ (PENTRU 
PUNCTUL 4 şi ANEXELE 8, 12, 15, 15a, 16) 

Director:  Ing. T. Ispas 
Şef lucrare:  Ing. C. Amzulescu 
Şef lucrare:  Dr. ing. I. Cornea 
Responsabil din partea 
ICCPDC:  Ing. E. Răşcanu 

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA  Indicativ P 104­83 
ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR 
DIN ELEMENTE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT  Indicativ P 104­78 

1. GENERALITĂŢI ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE 

1.1.  Prezentele  instrucţiuni  tehnice  se  referă  la  proiectarea  şi  executarea  pereţilor  şi 
acoperişurilor  pentru  construcţii  de  locuit,  social­culturale,  industriale  şi  agrozootehnice  din 
elemente din beton celular autoclavizat. 
Prezentele  instrucţiuni  tehnice  nu  se  referă  la  plăcile  termo­izolatoare  din  beton  celular 
autoclavizat, care se folosesc în conformitate cu prevederile din: „Normativul pentru proiectarea şi 
executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” indicativ C 107­82. 
1.2. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se referă la utilizarea următoarelor elemente 
din beton celular autoclavizat (denumit în continuare prescurtat b.c.a.): 
a) Elemente armate: 
­ panouri de pereţi exteriori, sau interiori, aşezate pe orizontală, pentru hale industriale; 
­ panouri de pereţi exteriori aşezate pe verticală, pentru hale industriale parter; 
­  panouri  pentru  pereţi  exteriori  şi  interiori,  pentru  clădiri  de  locuit  şi  social­culturale 
precum şi panouri mari asamblate din elemente armate; 
­ plăci de acoperiş. 
b) Elemente nearmate:  . 
­ blocuri de zidărie; 
­  panouri  pentru  parapet,  sau  spalet,  utilizate  împreună  cu  elemente armate  la  realizarea 
pereţilor exteriori ai clădirilor de locuit şi social­culturale (de ex. în panourile mari asamblate din 
elemente armate). 
Sortimentul elementelor din b.c.a., extras din actele  normative  în  vigoare,  este  arătat  în 
anexa 1. 
Folosirea  elementelor  din  b.c.a.  se  va  face  pe  baza  unei  analize  de  eficienţă  tehnico­ 
economică în raport cu alte soluţii posibil a fi aplicate.
1.3. Elementele din b.c.a. trebuie să corespundă următoarelor standarde: 
­ STAS 8036­81 ­ „Beton celular autoclavizat ­ Gaz­beton Condiţii tehnice generale”; 
­  STAS    7344­70  ­  „Beton  celular  autoclavizat.  Determinarea  caracteristicilor  fizice  şi 
mecanice”; 
­ STAS 10832­76 ­ „Beton celular autoclavizat. Elemente armate”; 
­ STAS 10832­80 ­ „Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate”; 
1.4.  Produsele  din  b.c.a.,  armate  se  utilizează  la  realizarea  următoarelor  elemente  de 
construcţii: 
a)  pereţi  exteriori  neportanţi  la  hale  industriale,  clădiri  de  locuit,  social­culturale  şi 
agrozootehnice; 
b)  pereţi interiori neportanţi la hale industriale, la clădiri de locuit şi social­culturale; 
Se admite folosirea produselor din b.c.a. pentru pereţi interiori la clădiri de locuit şi social­ 
culturale  numai  în cazul  în  care  nu  se pot  aplica  soluţii  mai  eficiente (de  exemplu  elemente din 
ipsos); 
c)  pereţi  portanţi  la  clădiri  de  locuit,    social­culturale  sau  clădiri  cu  alcătuire 
asemănătoare (anexe industriale) cu puţine niveluri (P ... P + 2 etc) şi cu înălţimea nivelului 
până la max. 3,5 m; 
d)  acoperişuri de hale industriale şi zootehnice, de clădiri  de locuit şi social­culturale. 
1.5.  Blocurile  din  b.c.a.  se  utilizează  la  pereţii  exteriori  neportanţi  ai  clădirilor  de  locuit, 
social­culturale,  agrozootehnice  şi  a  altor  clădiri  cu  alcătuire  asemănătoare,  precum  şi la  pereţii 
portanţi ai clădirilor de 1ocuit şi  social­culturale cu un număr redus  de niveluri (P ... P + 2 etc) şi 
deschideri mici dintre pereţii portanţi (1 ... 6,00 m) în conformitate cu prevederile din anexa 5. 
1.6.  Nu se admit e utilizarea elementelor din b.c.a. în următoarele cazuri: 
a)  la  elementele  care  sunt  expuse  umezirii  permanente  sau  repet ate  pri n  conta ct ul  cu 
terenul,  prin  udarea  sau  stropirea  cu  ape  meteorice  sau  în  urma  condiţiilor  de  exploatare  a 
construc­ţiilor fără o protecţie corespunzătoare, conform capitolului 4  „Finisaje şi protecţii"; 
b)  la elementele expuse acţiunii repetate a îngheţului şi dez­ 
gheţului fără protecţie corespunzătoare contra umezirii; 
c)  la  elementele în  medii  cu agresivitate  chimică  peste limitele  prevăzute la punctul 1.8. şi 
a  celor  expuse  direct  la  temperaturi înalte,  cum  sunt  coşurile  şi  canalele  de  fum,  exceptând  cazul 
în care elementele de b.c.a. au rolul numai de termoizolare; 
d)  la  elementele  de  construcţii  supuse  vibraţiilor  puternice,  şocurilor  şi  loviturilor  care 
pot degrada elementele  din b.c.a. 
1.7.  Domeniul  de  utilizare  a  elementelor  din  b.c.a.  în  funcţie  de  zonele  climatice  şi  de 
condiţiile  de  temperatură  şi  umiditate  relativă  a  aerului  din  interiorul  clădirilor  se  stabileşte  pe 
bază  de  calcul  higrotermic  în  conformitate  cu  prevederile  din  STAS  6472/3­77  „Termotehnica. 
Calculul rezistenţei la transfer termic şi la stabilitate termică”. 
Grosi mile  elementelor  utilizate  la  pereţii  exteriori  vor  fi  astfel  dimensionate  ca  să 
asigure  izolaţia  termică  şi  condiţiile  de  economie  de  combustibil  în  exploatarea  clădirilor  pentru, 
domeniile specifice de utilizare. 
În  anexa  3  se  dau  orientativ  domeniile  de  utilizare  din  punct  de  vedere  higrot ermic  al 
elementelor tipizate din b.c.a. 
Adoptarea  soluţiei  de  pereţi  din  b.c.a. se  va  face  pe  baza  unei  comparaţii ţehnico­economice 
din punct de vedere al consumului de combustibil în exploatare, al consumului de energie înglobată 
şi al costului cu alte soluţii de pereţi tipizate. 
1.8. Elementele  din  b.c.a. pot  fi  utilizate  fără  măsuri  speciale  de  protecţie  în  încăperi  cu 
umiditate  rel ativă  a  aerului  mai  mică  sau  egală  cu  60%  definite  în  anexa  3  şi  medii  neagresive 
sau  cu  agresivitate  chimică  sub  limitele  următoare:  CO 2  1  000  mg/m 3 ;  NH3  0,2  mg/m 3 ;  SO2  0,5 
mg/m 3 ; HF 0,02 mg/m 3 ; H2S 0,01 mg/m 3 ; oxizi de azot 0,10 mg/m 3 ; Cl 0,10 mg/m 3 ; HC1 0,05 mg/m 3 . 
Elementele  din  b.c.a.  se  pot  utiliza  la  construcţii  zootehnice  cu  condiţia  prevederii  unei 
protecţii corespunzătoare, conform capitolului 4, şi a ventilării spaţiilor. 
1.9.  Utilizarea  elementelor  din  b.c.a.  la  construcţiile  amplasate  pe  litoralul  Mării    Negre
este  condiţionată    de  respectarea  prevederilor  din  anexa  VII.4  din  „Normativul  pentru 
executarea  lucrărilor  din  beton  şi  beton  armat"  indicativ  C  140­79,  în  care  se  indică  folosirea  la 
protecţia  exterioară  a  pereţilor  a  lacului  Aracetal  B  55  L.C.  care  este  impermeabil  la  apă  şi 
permeabil la vapori, precum şi a prevederilor din capitolul 4 „Finisaje şi protecţii”. 
1.10.  Domeniul  de  utilizare  a  elementelor  din  b.c.a.  din  punct  de  vedere  al  rezistenţei  la 
foc  se  stabileşte  ţinându­se  seama  că  ele  sunt  incombustibile  şi  că  ele  pot  fi  folosite  ca  pereţi 
antifoc  şi  pereţi  rezistenţi  la  foc  în  conformitate  cu  limitele  de  rezistenţă  la  foc  determinate 
experimental  şi  indicate  în  anexa  2,  a  prevederilor  din  „Norme  generale  de  protecţie  împotriva 
incendiilor  la  proiectarea  şi  realizarea  construcţiilor  şi  instalaţiilor”,  aprobate  prin  Decretul  nr. 
290/1977  şi  a  „Normelor  tehnice    de    proiectare  şi  realizare  a  construcţiilor  privind  protecţia  la 
acţiunea focului”, indicativ P 118­83. 
1.11.  Din  punct  de  vedere  al  protecţiei  fonice,  produsele  din  b.c.a.  pot  fi  utilizate  la 
elementele  de  construcţii  dintr­un  singur  strat,  în  toate  cazurile  în  care  nu  se  pun  condiţii 
speciale  de  izolare  fonică  (ca  de  exemplu  la  pereţii  exteriori  ai  clădirilor  industriale,  de  locuit 
sau agrozootehnice, la pereţi de compartimentare în cadrul a celeiaşi  unităţi  de fol osinţă et c). 
În  cazul  în  care  trebuie  să  se  realizeze  o  protecţie  împotriva  zgomotului  aerian,  se  vor  lua 
măsuri  de  îmbunătăţire  a  protecţiei,  de  exemplu  prin  dublarea  pereţilor  (cu  sau  fără  introducerea  de 
materiale  fonoabsorbante  în  spaţiul  dintre  cele  două  straturi),  dimensionate  în  conformitate  cu 
„Instrucţiunile  tehnice  de  proiectare  şi  execuţie  privind  protecţia  fonică  a  clădirilor”  indicativ  C 
125­81. 

2. PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR CU 
ELEMENTE DIN B.C.A. ARMATE 

2.1. Principii generale 
2.1.1. La stabilirea soluţiilor de îmbinare şi fixare a elementelor din  b.c.a.  trebuie  să  se 
ţină  seama  că,  datorită  condiţiilor  tehnologice  de  fabricaţie  a  elementelor,  nu  este  posibilă 
înglobarea unor piese metalice speciale de îmbinare sau fixare. 
De  asemenea,  tehnologiile  de  fabricaţie  a  elementelor  nu  permit  decât  realizarea  unor 
profilaţii  simple  pe  canturile  longitudinale  ale  lor  (ca  de  exemplu  profile  cu  secţiune 
semicirculară pentru panouri sau fâşii de pereţi, profile tip pană, falţ sau lambă şi uluc, în funcţie 
de  tehnologie,  pentru  plăcile  de  acoperiş)  care  se  vor  preciza  în  proiectele  tip  de  elemente. 
Profile de alte forme sau pe canturile transversale se vor putea executa în caz de necesitate prin 
frezare pe materialul întărit. 
2.1.2. Pentru realizarea îmbinărilor şi prinderilor se va putea folosi proprietatea betonului 
celular  autoclavizat    de  a  permite  baterea  în  cuie,  găurirea,  prelucrarea  similar  lemnului,  cu 
condiţia protejării anticorozive a pieselor metalice de prindere în confor­mitate cu prevederile de la 
pct. 2.8.2. şi din anexa 14. 
2.1.3.  Prin  soluţiile  de  etanşare  a  rosturilor  dintre  elementele  de  pereţi,  atât  a  celor 
verticale cât şi arcelor orizontale, trebuie să se prevină apariţia şi deschiderea fisurilor ca efect al 
variaţiilor  dimensionale  datorită  contracţiei  betonului  celular  prin  uscare  sau  a  variaţiilor  de 
temperatură şi umiditate. 
În cazul în care faţadele se realizează cu rosturi aparente, acestea se vor etanşa la exterior 
cu un chit permanent elastic, indiferent dacă elementele sunt îmbinate între ele prin lipire cu un 
mortar  adeziv  şi  prin  monolitizare  sau  nu. În  cazul  în  care  elementele  nu  se  îmbină  prin  lipire, 
chitul de etanşare se va aplica pe un suport realizat dintr­un material pentru rosturi. 
În  cazul  în  care  rosturile  dintre  elemente  nu  sunt  aparente  în  faţadă,  soluţie  care  se 
poate aplica numai când elementele se îmbină prin lipire, rosturile se vor închide prin rostuire cu 
mortar de reparat (a se vedea anexa 15, capitolul A, reţeta 4 sau capitolul 15 C, reţeta 16) şi, după 
caz,  suplimentar  prin  lipirea  peste  rost  a unor  fâşii  din  ţesătură din  fibre de  sticlă  înglobate  în 
gletul de netezire.
De  asemenea,  se  vor  prevedea  rosturi  de  dilatare­contracţie  ale  pereţilor  la  distanţele 
indicate  la  prevederile  specifice  diferitelor  tipuri  de  elemente,  punctele  2,2  ...  2,6.  Etanşarea 
rosturilor de dilatare­contracţie se va realiza de asemenea prin aplicarea unui chit permanent elastic 
pe un suport adecvat montat în rosturi. 

2.2. Pereţi  exteriori de hale industriale şi agrozootehnice. 


2.2.1.  Pentru realizarea pereţilor exteriori de hale industriale şi agrozootehnice parter şi 
etajate  se  pot  folosi  panouri  armate  din  beton  celular  autoclavizat  aşezate  pe  orizontală  sau 
aşezate  pe  verticală,  în  asociaţie  cu  diferite  tipuri  de  vitraje  din  profilit,  ferestre  metalice,  foi 
plane din PAS cutat etc. (fig. 1, 1 bis şi 2). 
Alegerea  tipului  de  perete  se  face  în  corelaţie  cu  cerinţele  funcţional­tehnologice  de 
iluminare şi ventilaţie ale obiectelor de investiţie. 
Panourile  din  b.c.a.  aşezate  pe  orizontală  se  folosesc  uzual  pentru  hale  industriale  şi 
agrozootehnice cu travei de 6 m, 9 m şi 12 m, cu înălţimi până la 12 m. 
Pentru hale cu înălţimi mai mari de 12 m folosirea pereţilor din b.c.a. se va decide numai 
pe baza unei comparaţii tehnico­economice cu alte soluţii de pereţi uşori posibil a fi aplicate. 
Panourile verticale din b.c.a. se pot utiliza pentru pereţi exteriori de  hale industriale  cu 
înălţimi până la cca 6,50 m, la care de regulă distanţa între stâlpii structurii este diferită de 6 m 
şi  montarea  panourilor  pe  verticală  ar  prezenta  avantaje  de  ordin  constructiv,  sau  sub  formă  de 
registre de panouri verticale în componenţa unor faţade mixte. 
2.2.2.  Din  punct  de  vedere  al  modului  de  alcătuire,  pereţii  exteriori  de  hale  pot  fi 
neportanţi,  în  situaţia  când  greutatea  panourilor  se  transmite  la  elementele  portante  ale 
structurii,  sau  pot  fi  autoportanţi,  când  greutatea  proprie    a    pereţilor  se  transmite  integral 
direct la fundaţie. 
Halele  industriale  cu  faţade  cu  registre  orizontale  de  vitraj  se  realizează  cu  pereţi 
neportanţi, panourile de deasupra nivelului ferestrelor fiind rezemate pe console ale stâlpilor. 
La stabilirea dimensiunilor consolelor se  va  ţine  seama că presiunea  normată  admisă pe 
elementele din b.c.a. pe suprafaţa de rezemare este de 0,5 N/mm 2  (5 kgf/cm 2 ). 
Pereţii autoportanţi se  folosesc de regulă în cazul tronsoanelor opace de pereţi cu panourile 
aşezate pe orizontală şi în cazul pereţilor cu panourile montate pe verticală, pe un singur rând. 

Elaborate de:  Aprobate de: 
INSTITUTUL DE  CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI  INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, 
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  PROIECTARE  ŞI   DIRECTIVARE  ÎN 
INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU  CONSTRUCŢII  ­ ICCPDC ­ 
CONSTRUCŢII TIPIZATE ­ IPCT ­  cu decizia nr.  92 din 8 noiembrie 1983
INSTITUTUL  DE CERCETARE ŞI PROIECTARE 
PENTRU MATERIALE  DE CONSTRUCŢII ­ ICPMC ­ 
Înălţimea maximă până la care se admite alcătuirea pereţilor autoportanţi este de 9 m. 
2.2.3. Pentru asigurarea unei bune comportări a pereţilor în timpul exploatării construcţiei 
se  recomandă  ca  legarea  panourilor  de  pereţi  de  structura  halei  să  se  facă  prin  sisteme  sau 
dispozitive  de  prindere  de  tip  flexibil  capabile  să  preia  forţe  orizontale  şi  să  nu  influenţeze 
semnificativ deformarea liberă a structurii. 
Modul  de  preluare  a  acţiunilor  orizontale  datorită  vântului  şi  cutremurului  în  plan 
paralel cu planul peretelui va fi diferit în funcţie de schema statică adoptată: 
­ pereţii  neportanţi  vor transmite solicitările  aferente  la stâlpii structurii prin consolele 
pe care reazemă panourile; 
­ pereţii  autoportanţi  vor  prelua  acţiunile  orizontale ca elemente tip consolă; se va 
verifica condiţia ca în rostul de la baza panourilor de pereţi să nu apară eforturi de întindere. 
La alcătuirea pereţilor din b.c.a. cu panouri aşezate orizontal se vor adopta următoarele 
măsuri  constructive,  pentru  a  permite  deplasări  compatibile  ale  pereţilor  în  timpul  acţiunilor 
seismice: 
­ la halele vitrate şi mixte, atât în traveile vitrate, cât şi în toate traveile opace situate 
între  două  rosturi  de  dilataţie  toate  panourile  aflate  deasupra  cotei  superioare  a  primului  rând  de 
ferestre  vor  rezema  pe  console  ale  stâlpilor;  rosturile  orizontale  care  despart  panourile 
autoportante de panourile portante din traveile opace nu vor fi prevăzute cu mortar adeziv, ci vor fi 
numai etanşate cu chit elastic; 
­  se  admite  utilizarea  pereţilor  autoportanţi  numai  în  cazurile  când  apar  zone  opace
despărţite cu rosturi de dilataţie faţă de zonele vitrate, la hale cu înălţimi până la 9 m. 
2.2.4. Sistemele de prindere de structură ale panourile de pereţi montate pe orizontală 
sunt de două tipuri: 
­  prinderi  de  tip  uscat,  care  se  realizează  cu  piese  metalice 
aparente, fără monolitizarea rosturilor (fig. 3); 
­ prinderi cu monolitizarea rosturilor (fig. 4); 
Detaliile de prindere vor fi diferenţiate după poziţia şi funcţiunea panourilor în ansamblul 
faţadelor, precum şi din punct de vedere seismic. Se vor utiliza detaliile din proiectele tip aprobate 
şi în valabilitate. 
Folosirea  sistemelor  de  prindere  cu  monolitizarea  rosturilor  se  admite  pentru  pereţi  de 
hale amplasate în regiuni seismice până la gradul 7 inclusiv. 
Distanţa  dintre  rosturile  de  dilatare  ale  pereţilor  din  elemente  din  b.c.a.  cu  rosturi 
monolitizate se limitează la 72 m; aceste  rosturi se realizează  numai la  nivelul peretelui, prin 
prinderi de tip uscat, dar este obligatoriu ca rosturile de dilatare în perete să coincidă cu rosturile 
de tasare şi antiseismice ale construcţiilor. 
La  pereţii  cu  prinderi  de  tip  uscat  rosturile  verticale  dintre  panouri  permit  deformarea 
liberă a acestora la efectul variaţiilor de temperatură; rosturile prin pereţi vor coincide cu poziţia 
rosturilor de dilatare, de tasare şi antiseismice ale structurilor, care se stabilesc în baza normelor 
provizorii  NP  28­78:  „Norme  tehnice  provizorii  privind  stabilirea  distanţelor  între  rosturile  de 
dilatare la proiectarea construcţiilor”. 
2.2.5. Pereţii exteriori de hale industriale cu panouri montate pe verticală se realizează cu 
sisteme de prindere mixtă; de regulă la partea superioară a panourilor se prevăd prinderi de tip 
uscat,  cu  tije  filetate  şi  piese  metalice  de  fixare  (fig.  5)  iar  la  partea  inferioară  prinderea  se 
realizează prin monolitizări sau cu profile metalice (fig. 6). 
Rosturile  între  panourile  verticale  nefiind  monolitizate  permit  deformarea  liberă  a 
panourilor  la  efectul  variaţiilor  de  temperatură;  ca  urmare  rosturile  prin  pereţi  vor  coincide  cu 
poziţia rosturilor de dilatare, de tasare şi antiseismice ale structurilor. 
2.2.6. În scopul micşorării manoperei de montaj pe  şantier, pentru executarea pereţilor de 
hale industriale se pot utiliza panouri mari asamblate din panouri de beton celular autoclavizat cu 
lăţimi de 60 cm, dispuse orizontal sau vertical. 
2.2.7. Calculul panourilor de pereţi la încărcări orizontale acţionând perpendicular pe planul 
lor (vânt, împingeri seismice) se va face conform prevederilor din anexa 4 A. 

2.3. Pereţi interiori pentru hale industriale. 
2.3.1.  Pereţii  interiori  de  hale  industriale  se  pot  executa  din  elemente  armate  din 
beton  montate  orizontal  sau  vertical,  alegerea  soluţiei  urmând  a  se  decide  în  funcţie  de 
soluţiile  constructive  ale  elementelor  de  structură  pe  care  se  pot  fixa  panourile  de  pereţi 
precum şi de înălţimea pereţilor. 
Pentru  pereţii  interiori  ai  halelor  cu  înălţimi  până  la  6  m  se  recomandă 
adoptarea soluţiilor de panouri montate vertical,  iar pentru pereţi cu înălţimi mai mari de 
6 m soluţia de panouri montate pe orizontală. 
2.3.2.  Soluţiile  de  prindere  a  panourilor  de pereţi  interiori  montate pe  verticală 
trebuie să asigure transmiterea la structură a solicitărilor la care sunt supuse panourile în 
timpul  exploatării  construcţiilor,  să  împiedice  transmiterea  unor  încărcări  verticale  ale 
structurii  acoperişului  asupra  pereţilor  şi  să  permită  deformarea  liberă  a  structurii  la 
solicitări seismice. 
Prinderile  la  partea  superioară  a  panourilor  se  realizează  de  tipul  uscat,  cu  profile 
metalice sau cu tije filetate şi piese metalice de fixare. La partea inferioară a panourilor se 
fixează în pardoseală prin monolitizare sau cu piese metalice de fixare.
2.3.3.  Pereţii  interiori  alcătuiţi  cu  panouri  montate  pe  orizontală  pot  fi 
amplasaţi fie în faţa stâlpilor structurii de rezistenţă, fie între stâlpi, în corelaţie cu tipul 
transportului tehnologic şi cu parametrii geometrici şi constructivi ai halelor industriale. 
Pentru  pereţii  amplasaţi  în  faţa  stâlpilor  structurii  se  pot  adopta  după  caz 
detaliile de prindere folosite la pereţii exteriori. de hale. 
Pentru  pereţii  amplasaţi  în  planul  axelor  stâlpilor  prinderea  panourilor  se  poate 
asigura  cu  profile  metalice  fixate  pe  stâlpii  structurii,  astfel  încât  să  se  asigure  rosturi 
verticale  între  pereţi  şi  stâlpi  care  să  permită  deformarea  liberă  a  structurii  în  planul 
peretelui, la solicitări seismice. 

2.4. Pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale 
2.4.1.  Pereţii  de  faţadă  sau  cei  de  căptuşire  a  diafragmelor  de  beton  armat  pot  fi 
neportanţi  sau  autoportanţi.  Pereţii  neportanţi  reazemă  la  fiecare  nivel  pe  elementele 
structurii  portante,  iar  pereţii  autoportanţi  transmit  la  fundaţii  greutatea  lor  proprie  pe 
întreaga înălţime a clădirii. 
2.4.2.  Cu panourile din b .c.a.  se realizează următoarele sisteme de pereţi: 
a)  pereţi    din  panouri  de  60  cm  lăţime  montate  bucată  cu  bucată      în  poziţie 
verticală  (fig. 7). 
b) pereţi  din  panouri  mari  asamblate  din  elemente  cu  ajutotorul  unor  tiranţi  din 
bare de oţel­beton: 
­ cu elemente montate în poziţia  verticală (fig. 8); 
­ cu elemente montate în poziţie orizontală (fig.  9). 
2.4.3.  Utilizarea  panourilor  din  b.c.a.  în  sistemele  de  mai  sus,  în  vederea  asigurării 
gradului de protecţie antiseismică necesar, este limitată de deplasarea relativă de nivel a structurii, 
la  starea  limită  de  deformare,  calculată  fără  luarea  în  considerare  a  pereţilor  de  umplutură, 
conform Normativului P 100­81 pct. 4.1.4., după cum urmează: 
hnivel 
a) în cazul   pereţilor   neportanţi:  D nivel £
200 

Hnivel 
b) în cazul pereţilor autoportanţi:  D nivel £
n 150 
în care: 
Dc 
D nivel =

Δc (clădire) este deformaţia totală la vârful clădirii, iar „n” este numărul nivelurilor. 
Înălţimea clădirii  la care se utilizează pereţi autoportanţi din panouri din b.c.a. va fi 
de maximum P + 2 et. 
2.4.4.  La  elaborarea  proiectului  de  arhitectură  este  necesar  ca  pereţii  exteriori  să  fie 
modulaţi  la  înălţimea  panourilor  din  b.c.a.  (60 cm);  se  admite  şi  utilizarea  unor  elemente  de 
completare  pentru  realizarea  golurilor de uşi  şi  ferestre, a  colţurilor  etc.  (fig. 7), cu condiţia ca 
aceste  panouri  să  aibe  nuturi  semicirculare  pe  ambele  feţe.  Se  recomandă  ca  panourile  de 
completare să aibe lăţimea de 30 cm şi să fie într­un număr cât mai mic în raport cu panourile 
curente.  Pentru  elementele  care  nu  sunt  în  fabricaţie  curentă  se  va  solicita  acordul 
producătorului. 
2.4.5.  Pereţii  exteriori  neportanţi  sau  autoportanţi  din  panouri  sau  din  panouri  mari 
asamblate din elemente din b.c.a. se  montează în faţa elementelor structurii portante în cazul 
în care montajul lor se prevede după realizarea structurii nivelului sau a întregii clădiri. 
Pereţii neportanţi vor rezema la fiecare nivel pe o consolă a planşeului (fig. 10). 
2.4.6.  Panourile  montate  bucată  cu  bucată,  precum  şi  cele  asamblate  în  panouri  mari
trebuie  să  se  îmbine  între  ele  astfel  ca  să  se  asigure  etanşeitatea  rosturilor  verticale  sau 
orizontale şi transmiterea eforturilor tangenţiale (fig.   11  şi  12). 
Această  condiţie  se  satisface prin  lipirea panourilor  în  rost  cu  mortar adeziv  (conform 
anexei  7)  şi  prin  umplerea  cu  mortar de ciment  M 100 a canalului  vertical  creat  în rostul dintre 
panouri.
2.4.7.  Fixarea  panourilor  independente,  respectiv  a  panourilor  mari  de  structură  de 
rezistenţă  a  clădirii,  trebuie  să  se  facă  astfel  ca  să  se  împiedice  orice  deplasare  a  lor 
perpendicular pe planul  peretelui,  dar  să admită mici  deplasări  relative  ale  structurii  în  raport cu 
peretele la încărcări orizontale seismice în direcţia paralelă cu planul peretelui, pentru prevenirea 
degradării acestora. 
În  condiţiile  indicate  la  pct.  2.1.1.  ca  mijloace  de  fixare  a  panourilor  din  b.c.a.  sau  a 
panourilor  mari  asamblate  din  elemente,  se  pot  utiliza  bare  metalice  introduse  în  spaţiile  de 
monolitizare a panourilor şi ancorate de planşeu, respectiv de centurile marginale ale acestuia. Se 
vor utiliza numai detaliile din proiectele tip aprobate şi în vigoare (fig. 12). 
Panourile de căptuşire a diafragmelor montate în cofraj nu trebuie să fie îmbinate între ele 
prin  lipire,  dar  trebuie  să  fie  ancorate  de  structură,  în  afara  legăturii  realizate  prin  adeziunea 
betonului celular faţă de betonul turnat (Fig. 13 şi 14). 
2.4.8.  La  pereţii  neportanţi  prin  alcătuirea  rostului  orizontal  trebuie  să  se  împiedice 
încărcarea peretelui prin planşeu şi trebuie să se asigure etanşeitatea lui. 
Pentru satisfacerea acestor condiţii se va prevedea un material elastic între faţa superioară a 
panoului  şi  faţa  inferioară  a centurii în  consolă,  iar  rostul  se  va  etanşa  cu  un  chit  permanent 
elastic (fig. 10 şi 11). 
Rosturile verticale dintre panourile montate individual în poziţie verticală se vor alcătui şi 
etanşa în conformitate cu prevederile de la pct. 2.1.3. şi din fig. 12. 
Rosturile  verticale  dintre  panourile  mari  asamblate  din  elemente  se  vor realiza de  regulă 
prin monolitizare şi etanşare conform prevederilor de la pct. 2.1.3. şi din fig. 15.
În  toate  cazurile  se  vor  prevedea  rosturi  de  dilatare­contracţie  la  pereţii  din  panouri 
montate independent la cel mult 12 m, iar la pereţii din panouri mari asamblate din elemente, 
la  cel  mult  30  m.  întreruperile  continuităţii  pereţilor  prin  coturi,  întrânduri,  logii  şi 
balcoane etc, pot fi considerate că au acelaşi efect ca şi rosturile de dilatare­contracţie. 
Rosturile  de  dilatare­contracţie  ale  pereţilor  la  distanţele  indicate  mai  sus,  vor 
coincide obligatoriu cu rosturile de dilatare­tasare sau antiseismice ale structurii. 
La  rosturile  de  dilatare­contracţie  ale  pereţilor  panourile  nu  se  lipesc  şi  nu  se 
monolitizează; rosturile vor fi etanşate obligatoriu cu chit permanent elastic aplicat pe un suport 
adecvat montat în rosturi. 

2.5. Pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social­culturale 
2.5.1.  Pereţii  despărţitori  se  realizează  din  panouri  aşezate  vertical  şi  îmbinate  prin 
lipire cu mortar adeziv (fig. 16 şi 17). 
2.5.2.  Domeniul de utilizare din punct de vedere al izolaţiei fonice, al rezistenţei la foc şi 
al umidităţii şi agresivităţii mediului s­a dat la punctele 1.8; 1.10; 1.11. 
2.5.3.  La      elaborarea      proiectului,      pereţii      despărţitori      trebuie  să  fie  modulaţi  pe 
modulul de 60 cm (lăţimea panourilor). Pentru acoperirea unor lungimi nemodulate pe 60 cm, se 
vor folosi panouri de completare de lăţime mai mică de 60 cm, realizate prin tăierea panourilor 
curente.  Se  va  urmări  ca  numărul  panourilor  de  completare  să  fie  cât  mai  mic,  iar  porţiunile 
rezultate din tăiere să fie utilizate şi ele ca elemente de completare (fig. 16) (a se vedea punctul 2.4.4). 
2.5.4.  Grosimea pereţilor se va alege în funcţie de dimensiunile lor (lungime, înălţime), în 
vederea asigurării rezistenţei şi stabilităţii lor, ţinându­se seamă şi de cazul fixării de pereţi a 
unor obiecte sanitare sau de altă natură, precum şi în funcţie de condiţiile de izolare fonică. 
2.5.5.  La  amplasarea  golurilor  de  uşă  se  va  ţine  seama  de  punctul  2.5.3.  privind 
modularea  (fig.  16).  Golurile  de  uşi  se  vor  prevedea  pe  toată  înălţimea  pereţilor  pentru 
eliminarea buiandrugilor. 
2.5.6. Panourile  de pereţi despărţitori  se  fixează  la  partea  superioară de  tavan  şi  la partea 
inferioară de planşeu. La stabilirea modului de fixare a panourilor la partea superioară se va urmări, 
prevenirea atât a încărcării pereţilor datorită deformaţiei mai mari a planşeului superior faţă de cel 
inferior,  cât  şi  a pierderii  stabilităţii  pereţilor datorită deformaţiei  mai  mari  a  planşeului  inferior 
faţă de cel superior. 
De  asemenea  se  va  ţine  seama  de  deplasarea  laterală  a  structurii  ca  urmare  a  acţiunii 
încărcării seismice, conform Normativului P 100­81 pct. 4.14. 
La structuri la care deformaţia planşeelor şi deplasarea laterală  a  pereţilor  este  mai  mică 
hnivel 
decât  D nivel = (clădiri cu pereţi portanţi cu deschideri de planşeu mai mici de 5,00m), 
250 
fixarea panourilor la partea superioară se va putea tace prin lipire de tavan cu mortar adeziv (fig. 
18 a). 
La  structuri  la  care  deformaţia  planşeului  şi  deplasarea  laterală  este  mai  mare  decât 
hnivel 
D nivel = (structuri  în cadre cu deschideri mai mari de 5,00 m), fixarea panourilor se va 
250 
face cu profile (din lemn, material plastic sau metal, după caz), prevăzându­se un strat elastic între 
perete şi tavan (detalii exemplificative sunt date în figura 18 şi nu sunt limitative). 
La partea inferioară pereţii se împănează şi se matează cu mortar de ciment vârtos marca 
100, iar în final se înglobează în şapa pardoselii (fig. 19).
2.5.7.  La  pereţii  continui  de  lungime  mai  mare  de  10  m  se  vor  prevedea  rosturi  de 
dilataţie­contracţie prin nelipirea celor două panouri adiacente şi etanşarea rostului pe ambele feţe 
cu  un  chit  elastic.  Pentru  prevenirea  apariţiei  fisurilor  în  rosturile  verticale  dintre  panouri,  se 
recomandă acoperirea rosturilor curente cu benzi înguste de ţesătură din fibre de sticlă lipite şi 
înglobate în gletul de netezire (fig.  17). 

2.6. Pereţi portanţi pentru clădiri de locuit şi  social­culturale 
2.6.1.  Pereţii  portanţi  din  panouri  din  b.c.a.  se  pot  realiza  din  elemente  montate 
individual  în  poziţie  verticală  (fig.  20)  sau  din  panouri  mari  din  elemente  aşezate  în  poziţie 
verticală, asamblate cu ajutorul unor tiranţi din bare de oţel­beton. 

2.6.2. Domeniul de utilizare al pereţilor portanţi din panouri de b.c.a. din punct de vedere 
al  rezistenţei  la  încărcări  gravitaţionale  şi  la  încărcări  seismice  este  limitat  la  clădiri  cu 
înălţimea  nivelului  de  cel  mult  31,00  m,  cu  distanţa  între  axele  pereţilor  portanţi  (deschiderea 
planşeului) de cel mult 6,00 m şi cu următoarele regimuri de înălţime: 
•  Parter ­ pentru gradul de protecţie antiseismică  9 
•  P  + 1 et.  ­  „       „       „       „       „  8 
•  P + 2 et. ­  „        „        „        „  „  7 
Pentru asigurarea gradului de protecţie antiseismică necesar se vor lua măsuri constructive 
diferenţiate, exemplificate la pct. 2.6.11. 
2.6.3.  Domeniul de utilizare a panourilor din b.c.a. la pereţi portanţi din punct de vedere 
al  izolării  termice,  al  regimului  de  umiditate  şi  al  agresivităţii  mediului,  al  izolării  fonice, 
precum şi al rezistenţei la foc s­a indicat la punctele 1.7...1.11. 
2.6.4.  La elaborarea proiectului de arhitectură este necesar ca pereţii interiori şi exteriori 
să  fie  modulaţi  pe  lăţimea  panourilor  din  b.c.a.  (adică  60  cm),  admiţându­se  utilizarea  şi  a 
unor elemente  de  completare  pentru dimensiuni  nemodulate  impuse de condiţii funcţionale, la 
goluri  de uşi  sau  ferestre,  la  colţuri  etc.,  în  condiţiile  de  la  pct. 2.4.4.  Se  recomandă  ca  lăţimea 
panourilor de completare să fie de 30 cm şi ca numărul lor să fie cât mai redus posibil în raport cu 
cel al panourilor curente. 
De  asemenea,  se  va  coordona  modularea  pereţilor  cu  cea  a  planşeelor  din  elemente 
prefabricate în vederea rezolvării raţionale a îmbinărilor dintre pereţi şi planşee. 
2.6.5.  La  alcătuirea  generală  a  structurii  cu  pereţi  portanţi  din  panouri  din  b.c.a. 
pentru  asigurarea  rezistenţei  şi  stabilităţii  pereţilor  la  încărcări  gravitaţionale  precum  şi  a 
rezistenţei structurii la încărcări seismice orizontale, se va realiza un sistem spaţial prin aşezarea 
pereţilor în ambele direcţii ale planului şi îmbinarea lor la intersecţii şi colţuri (realizându­se astfel 
contravântuirea pe plan vertical) şi prin legarea pereţilor cu planşee care alcătuiesc şaibe rigide 
în planul lor (realizându­se astfel contravântuirea în plan orizontal). 
Distanţele  maxime  între  pereţi  se  stabilesc  în  funcţie  de  necesităţile  de  rezistenţă  la 
încărcări seismice orizontale precum şi de rigiditatea planşeului în plan orizontal, de capacitatea 
acestuia de a transmite forţele orizontale la pereţii aşezaţi paralel cu direcţia de acţiune a forţelor. 
Distanţa maximă între pereţii cu rol de contravântuire va fi de 7,20 m (12 x 0,60 m). 
În  cazul  în  care  condiţiile  funcţionale  impun  distanţe  mai  mari  între  pereţi,  se  vor  lua 
măsuri de contravântuire a pereţilor şi a structurii în ansamblu, cu alte sisteme, ca de exemplu: 
stâlpi sau cadre de beton armat. 
Clădirile cu lungime mai mare de 30 m se vor împărţi în tronsoane, cu rostul de dilatare la 
cel mult 30 m. 
2.6.6.  Grosimea  minimă  a  pereţilor  portanţi  din  punct  de  vedere  al  rezistenţei  şi  al 
stabilităţii la solicitări de compresiune va fi de 20 cm. 
Pereţii  dubli  la  rosturile  de  dilatare,  pe  ultimele  două  niveluri  precum  şi pereţii  având 
numai rol de contravântuire se pot prevedea de  15 cm grosime.
2.6.7.  Îmbinarea  panourilor  din  b.c.a.  montate      individual,  de­a  lungul  rosturilor 
verticale, se va prevedea prin lipire cu mortar adeziv şi prin monolitizarea cu mortar   M 100 a 
spaţiului format de profilele semicirculare de pe canturile lor (fig. 21). 
Îmbinarea în rost vertical a panourilor mari asamblate din elemente aşezate vertical se va 
realiza  numai  prin  monolitizarea  şi  armarea  spaţiului  format  de  profilele  de  pe  cantul 
elementelor. 
Îmbinarea în sens orizontal atât a panourilor cât şi a panourilor mari asamblate din elemente 
se va realiza prin centurile de beton armat la nivelul planşeelor. 
2.6.8.  Îmbinarea  pereţilor  cu  planşeele    (centurile)    şi  realizarea  continuităţii  pe 
verticală a pereţilor se va face cu bare de oţel beton prevăzute în monolitizările dintre panouri. 
2.6.9.  Secţiunea barelor de armare a centurilor se va determina în funcţie de solicitare, care 
depinde de conformarea structurii (numărul, rigiditatea şi poziţia diafragmelor), de numărul de 
niveluri, de gradul de protecţie antiseismică, de probabilitatea unor tasări inegale etc. 
Armarea minimă constructivă este de 2 0 10 mm din oţel calitatea OB 37 sau o secţiune 
echivalentă. 
Centurile pereţilor exteriori se vor placa la faţa exterioară cu plăci din b.c.a. 
2.6.10.  Etanşarea   rosturilor  verticale  dintre   panouri,   respectiv dintre panourile mari 
asamblate din elemente şi a rosturilor orizontale la nivelul superior al soclului şi al planşeelor, 
se va realiza conform prevederilor de la punctul 2.1.3, respectiv 2.4.8. 
Distanţa dintre rosturile  de  dilatare  ale  pereţilor  se  va  prevedea  conform  indicaţiei  de  la 
punctul 2.6.5 (fig. 22). La stabilirea distanţelor dintre rosturile de dilatare şi a datelor tehnice se 
vor avea  în vedere şi normele provizorii NP 28­78. 
2.6.11.  Pentru  asigurarea  protecţiei  antiseismice  a  clădirilor  cu  structura  din  pereţi 
portanţi din panouri din b.c.a. respectiv din panouri mari asamblate din elemente se vor respecta 
prevederile generale din Normativul P 100­81. 
În  mod  deosebit  se  va  da  atenţie  realizării  unor  clădiri  cu  o  formă  compactă,  de 
preferinţă dreptunghiulară. Structura va trebui să aibă o geometrie cât mai clară şi să prezinte în 
plan rigidităţi apropiate după cele două direcţii principale. 
Planşeele  trebuie  să  fie  realizate  cu  şaibe  orizontale  cât  mai  rigide,  atribuindu­se  o 
importanţă deosebită  centurilor, în special la planşeele alcătuite din elemente prefabricate de tip 
fâşie. 
Buiandrugii  deasupra  golurilor  de  ferestre  şi  uşi  la  clădiri  cu  gradul  de  protecţie 
antiseismică mai mare decât 7 se vor realiza de preferinţă din beton armat monolit turnat odată 
cu centurile. 
Ca măsură de protecţie antiseismică specifică sistemului se va aplica armarea pereţilor 
cu  bare  aşezate  în  rosturile  verticale  dintre  panouri  sau  panouri  mari,  diferenţiate  după  gradul 
seismic  şi  numărul  de  niveluri;  La  clădiri  cu  două  sau  trei  niveluri,  cu  gradul  de  protecţie 
antiseismică 7 şi mai mare, rosturile verticale de la colţuri, intersecţii de pereţi şi de la marginea 
golurilor (fig. 20) se vor arma cu bare continui. 
2.6.12.  Calculul  pereţilor  din  panouri  din  b.c.a.  montate  independent  sau  din  panouri 
mari asamblate din elemente la solicitarea de compresiune datorită încărcărilor gravitaţionale,   se 
va face conform prevederilor din anexa 4 cap. B. 

2.7. Acoperişuri pentru clădiri industriale, agrozootehnice, de locuit şi 
social­culturale 
2.7.1. Plăcile din beton celular autoclavizat pot fi folosite pentru realizarea acoperişurilor 
de hale industriale şi clădiri agrozootehnice cu structura din metal sau beton şi a acoperişurilor 
de construcţii civile, putând rezema pe elemente din beton armat, zidărie sau pe panouri portante 
din. beton celular autoclavizat.
2.7.2. Detaliile de îmbinare ale plăcilor de acoperiş pe elemen­tele de structură din beton şi 
metal, sunt date în fig. 23 şi 24. 
Îmbinările plăcilor din beton celular autoclavizat pe elemente din beton sau pe centuri din 
beton armat se realizează prin armături montate în rosturile dintre elemente şi mustăţi lăsate din 
elemen­tele de susţinere. 
Betonarea rosturilor se execută cu beton de monolitizare B 200 cu agregat mărunt, conform 
anexei 7. 
Îmbinarea plăcilor din beton celular autoclavizat pe elemente din metal se realizează prin 
armături  montate  în  rosturile  longitudinale  dintre  plăci  trecute  prin  plăcuţe  metalice  sudate  pe 
elementul  principal.  Monolitizarea  se  face  cu  beton  B  200  cu  agregat  mărunt  în  rosturile 
longitudinale şi cu mortar M 100 în rosturile transversale. 
2.7.3. Folosirea plăcilor din b.c.a. la hale industriale cu structuri din beton este permisă 
pentru  regiuni  seismice  până  la  gradul  7  inclusiv,  numai  cu  asigurarea  unor  măsuri constructive 
eficiente pentru preluarea eforturilor seismice în planul acoperişului (centuri de monolitizare, pene 
din beton, armaturi în rosturi). 
Calculul  şaibelor  de  acoperiş  se  va  face  în  conformitate  cu  indicaţiile  proiectelor  tip  de 
elemente. 
În cazuri speciale, când plăcile din beton celular autoclavizat se folosesc în regiuni seismice 
de  gradul  8,  preluarea  solicitărilor  în  planul  acoperişului  se  va  realiza  prin  alte  sisteme 
constructive, ca de exemplu contravântuiri metalice, centuri etc. 
Şaibele  alcătuite  cu  elemente  din  beton  celular  autoclavizat  nu  vor  fi  folosite  pentru 
transmiterea  forţelor  de  frânare  date  de  podurile  rulante  sau  a  forţelor  provenind  din  şocuri  şi 
vibraţii ale utilajelor. 
2.7.4.Distanţa maximă între rosturile de dilatare este de: 
­ 72 m la acoperişuri de hale industriale şi agrozootehnice; 
­ 30 m la acoperişuri de construcţii civile. 
2.7.5.Golurile  pentru  trecerea  conductelor  prin  acoperişuri  se  vor  executa  de  regulă  în 
dreptul  rosturilor  longitudinale  dintre  plăci.  Golurile  mari  se  poţ  realiza  prin  elemente  speciale 
din  beton  armat  prefabricat  sau  prin  juguri  metalice  rezemate  pe  plăcile  din  beton  celular 
autoclavizat adiacente. 
2.7.6.  Subansamblurile  de  învelitoare  se  vor  alcătui  în  funcţie  de  condiţiile  de 
umiditate şi agresivitate a mediului, ţinând seama de următoarele: 
­  pentru  construcţii  amplasate  în  medii  cu  umiditate  relativă)  a  acrului  interior  sub 
60% se prevăd subansambluri de învelitoare bituminoasă, cu  strat de difuzie  a  vaporilor 
din carton asfaltat perforat  (spre exemplu la hale industriale); 
­  pentru  construcţii  amplasate  în  medii  cu    umiditatea    aerului  interior  mai  mare 
decât  60%,  la  faţa  superioară  a  plăcilor  se  va  prevedea  o  învelitoare  ventilată,  ca  de 
exemplu  învelitorile  din  azbociment  ondulat  utilizate  la  construcţiile  zootehnice.  Pe 
tavane se vor prevedea bariere de vapori. 
2.7.7. Dimensionarea şi verificarea plăcilor de  acoperiş, din b.c.a. la solicitarea de 
încovoiere se va face conform prevederilor din anexa 4 cap. A. 
2.7.8.  Barele  de  armare  transversală  a  plăcilor  de  acoperiş 
din  b.c.a.  se  vor  prevedea  la  cel  mult  30  cm  distanţă  între  ele,  în 
conformitate cu prevederile din anexa 4.
2.8. Prevederi comune pentru toate tipurile de elemente privind protecţia elementele, 
protecţia  anticorozivă  a  pieselor  metalice  de  prindere,  fixarea  tâmplăriei  şi  realizarea 
instalaţiilor. 
2.8.1.  Elementele  din  b.c.a.  se  vor  proteja  împotriva  umidităţii  şi  agresivităţii 
mediului  înconjurător,  aplicându­se  procedeele  şi  materialele  indicate  în  capitolul  4 
„Finisaje şi protecţii” din prezentele instrucţiuni tehnice. 
2.8.2.Piesele  metalice  de  prindere  a  elementelor din  b.c.a,  inclusiv  cele  înglobate 
în structură, vor fi protejate  anticoroziv  aplicându­se materialele şi procedeele indicate în 
anexa 14.
2.8.3.Tâmplăria  se  va  fixa  cu  şuruburi  înşurubate  în  dibluri  din  material 
plastic(fig.  25 şi 26). 
2.8.4.,Se  admite  fixarea  directă  a  obiectelor  sanitare  uşoare  (ex:  cuiere,  oglinzi, 
suporturi, chiuvete, lavoare, rezervoare WC) de pereţii din panouri de 7,5 cm grosime, şi a 
corpurilor de încălzire uşoare din panouri de 7,5 cm grosime şi a corpurilor de încălzire uşoare 
de pereţii de minimum 20 cm grosime (fig. 27 şi 28). Obiectele sanitare grele şi corpurile de 
încălzire grele se vor monta pe suporţi verticali fixaţi pe planşee sau pe pardoseală (fig. 27 şi 
28). 
Conductele  instalaţiilor  interioare  se  vor  monta  aparent  sau  se  vor masca  cu plăci 
din b.c.a. sau alte materiale uşoare. 
Conductorii  electrici  se  vor  prevedea  în  şanţuri  executate  prin 
frezare în pereţii din b.c.a. 
La  elementele  montate  vertical,  lungimea  şanţurilor  orizontale  sau  oblice  nu  va 
depăşi jumătate din lăţimea elementelor şi nici 1/3 din grosime. 

3. PREVEDERI PENTRU PUNEREA ÎN OPERĂ 

Materiale 
3.1.  La  executarea  construcţiilor  cu  elemente  din  beton  celular  autoclavizat  se 
folosesc  mortare  obişnuite  de  ciment  sau  după caz  ciment­var  şi  mortare  adezive,  conform 
reţetelor din anexa 7 şi materialelor din anexa 8. 
3.2. La executarea finisajelor se folosesc materialele bază de acetat de polivinil  sau 
acrilice, uleiuri, lacuri şi emailuri etc., conform anexei 8. 
3.3. La etanşarea rosturilor se vor folosi chituri elastice, indicate în anexa 9. 
3.4. Elementele din beton celular autoclavizat se fixează de structura de rezistenţă 
cu piese  şi accesorii din oţel  care se vorprevedea prin proiectele tip de elemente de beton 
celular autoclavizat, conform anexei 11. 
3.5. Pentru  protecţia  anticorozivă  a  pieselor  şi  accesoriilor  pentru  montaj  se  vor 
folosi materiale de protecţie, conform celor indicate în anexa 10. 

Manipulare, transport, depozitare 
3.6. Elementele  din beton celular autoclavizat  se  livrează în pachete balotate sau 
în pachete paletizate. 
Elementele armate se livrează în pachete acoperite cu un material impermeabil, care 
nu  pătează,  balotate  şi  cu  muchiile  protejate  cu  colţare  de  carton  sau  material  plastic(  fig. 
29), în conformitate cu STAS 10832­76. 
Elementele  nearmate  se  livrează  în  pachete  paletizate  sau  în  pachete  balotate. 
Pachetele  paletizate  vor  fi  acoperite  cu  un  material  impermeabil  care  nu  pătează,  vor  fi 
balotate şi vor avea muchiile protejate cu colţare de carton sau material plastic (fig. 30) în 
conformitate cu STAS 10833­80.
Se  interzice  scoaterea  materialului  de  protecţie  impermeabil  cu  care  se  livrează 
pachetele din fabrică, până în momentul punerii în operă a m aterialului. 
În  cazul  în  care  materialul  de  protecţie  a  fost  degradat  în  timpul  transportului, 
pachetele  vor  fi  protejate  prin  acoperire  cu  prelate  sau  cu  alte  materiale  impermeabile  care 
nu pătează. Se admite ca livrarea elementelor din b.c.a. să se facă în condiţiile de mai sus, însă 
fără material de protecţie contra umezirii, numai în perioada  anului cuprinsă  între  31  martie 
şi  31  octombrie  şi  numai  în  cazul  în care  în  acest interval  de timp  nu se  prevăd  perioade  cu 
ploi abundente şi de lungă durată. 
Transportul  panourilor  mari  asamblate  din  elemente  la  şantier  se  face  cu  mijloace 
auto  (remorci  joase  echipate  cu  tastele  pentru  panouri  mari).  Distanţa  maximă  recomandată 
este  de  50  Km.  Pentru  distanţe  mai  mari,  se  poate  utiliza  şi  transportul  pe  calea  ferată  cu 
condiţia încărcării în vagoane echipate cu rastele direct  din depozit la producător şi în urma 
unei  verificări  prealabile  a  comportării  panourilor  mari  la  acest  transport,  prin 
transporturi  de probă. 
Rastelele  trebuie  să  fie  prevăzute  cu  talpa  inferioară  continuă,  protejată  pe  suprafaţa 
pe  care  reazemă  panourile  mari  cu  fâşii  din  materiale  moi  (ex.  vată  minerală,  cauciuc 
eter). 
Panourile  mari  se  aşează  în  rastel,  distanţate  unul  faţă  de  celălalt  cu  ajutorul  unor 
distanţieri  din lemn căptuşiţi cu vată minerală şi cauciuc. 
Pe timp de averse nu se vor efectua transporturi. 
Panourile  mari  asamblate  se  vor  proteja  în  mod  obligatoriu  de  la  producător,  la 
faţa  văzută  cu  un  strat  de  glet  din  ciment  alb  şi  aracet  iar  pe  canturi  prin  pensulare  cu 
aracet conform anexei 7. 
3.7.  Descărcarea  şi  încărcarea  elementelor  din  b.c.a.  din  şi  în  mijloacele  de 
transport  auto  şi  de  cale  ferată  precum  şi  alte  manipulări  se  fac  cu  macarale  echipate cu 
dispozitivele  indicate în anexa 12, 
D e s că r c ar e a  ş i   î nc ăr ca r e a    d i n   ş i   î n  m i j l o ac e l e   a u t o    se  poate  face  şi  cu 
motostivuitoare echipate cu furcă. 
Se i nterzi ce  de sc ărc area  pr i n  bas cular e  sau  ar unc are  a  elementelor din b.c.a. 
Succesiunea  operaţiunilor la  descărcarea şi  încărcarea pachetelor  cu  elem ente  di n 
b.c.a. este arătată în anexa 13. 
3.8.  Depozitarea  elementelor  din  b.c.a.  se  face  la  obiect  în  cadrul  fiecărei  travei  în 
care  materialul  urmează  a  fi  pus  în  operă,  pe  terenuri  orizontale,  în  zone  ferite  de 
posibilitatea  de  acumulare  a  apelor  meteorice.  Fiecare  pachet  cu  elemente  armate  se  va 
aşeza  pe  două  reazeme  din  materiale  moi,  amplasate  la  distanţa  de  cca  30  cm  de  la 
capetele elementelor. 
La pachetele suprapuse, reazemele vor fi pe aceeaşi verticală (fig. 31). 
Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o  înălţime mai mare de 
2,40 m. 
Se interzice depozitarea suprapusă a pachetelor paletizate  cu elemente nearmate. 
În depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzătoare se admite depozitarea 
pachetelor cu elemente armate şi nearmate pe o înălţime de maximum 3,50 m. 
În cazul panourilor pentru pereţi despărţitori, depozitarea  pachetelor se va face 
pe  platforme  special  amenajate,  la  nivelul  la  care  se  execută  pereţii  despărţitori,  sau 
direct pe planşeu. 
Aşezarea pachetelor pe planşeu se va stabili de constructor, în raport cu capacitatea 
portantă  a  acestuia  în  momentul  depozitării.  Se  interzice  depozitarea  pe  planşeu  a 
pachetelor suprapuse. 
3.9.  Transportul  elementelor  din  b.c.a.  pe  şantier  se  va  face  cu  remorci  tractate, 
trailere sau alte mijloace de transport cores punzătoare, pachetele de elemente fiind bine
ancorate  de platforma mijlocului de transport. 

Scule şi dispozitive 
3.10. Diversele  operaţii  necesare  pentru  realizarea  construcţiilor  cu  elemente  din 
b.c.a.  (manipulare, prelucrare,  montare,  finisare  etc.)  se  execută  cu scule  şi  dispozitive 
speciale.  În  anexa  12  se  dau  sculele  şi  dispozitivele  reprezentative  pentru  manipularea, 
punerea în operă şi finisarea elementelor din beton celular autoclavizat. 
3.11. Manipularea  pachetelor  cu  elemente  armate  se  va  efectua  cu  juguri,  graifere 
sau  dispozitive  cu  traverse  şi  cabluri,  iar  pachetele  paletizate  de  elemente  nearmate,  cu 
furca echilibrată, ca în exemplele de la poziţiile 1, 2 şi 3 din anexa 12. 
3.12.  Transportul  pe  distanţe  mici  al  elementelor  nearmate  se  va  efectua  cu 
vagonete sau cărucioare pe pneuri (poziţiile 4 şi 5 din anexa 12). 
3.13.  Montarea  plăcilor  de  acoperiş  de  3,00  m  lungime  la  hale  industriale  se  va 
executa  eu  cărucioare  (poziţia  7  din  anexa    12),  iar plăcile  având  lungimea  peste 3,00 m 
precum  şi  cele  pentru  construcţii  civile,  indiferent  de  lungime,  se  vor  monta  cu 
dispozitivul jug (poziţia 8 din anexa  12). 
Aducerea la poziţie se va realiza cu dispoziţie pentru pozare (poziţia 9 anexa 11), iar 
aşezarea mortarului de poză a plăcilor se face cu un cancioc cu coadă lungă (poziţia 16 din 
anexa 12). 
3.14.  Panourile  pentru  pereţi  portanţi  şi  autoportanţi  pentru  construcţii  civile  şi 
cele  pentru  hale  industriale  montate  vertical  se  manipulează  cu  graifeire  rotitoare  care 
permit rotirea elementelor (poziţia 11 din anexa 12). 
Panourile  de  hale  industriale  montate  vertical  se  fixează  provizoriu  de  grinda  de 
cornişe cu un dispozitiv de siguranţă ca cel de la poziţia 13 din anexa 12. 
Panourile pentru pereţi exteriori neportanţi se montează cu uri graifer care apucă 
panourile de pe canturi (poziţia 12 din anexa 12). 
Panourile  pentru pereţi  despărţitori  se  montează  cu  cărucioare  (poziţia  6  din  anexa 
12) sau manual. 
Aducerea  la  poziţie  se  va  realiza  cu  leviere  de  montaj  sau  cu  răngi  de  montaj 
(poziţia 14 din anexa 12). 
3.15.  Prelucrare  elementelor  se  va  realiza  cu  diverse  scule  ca  de  exemplu 
rindeaua  pentru  teşirea  muchiilor,  dalta  de  canelat,  maşina  de  găurit,  maşina  de  tăiat, 
sculele  din  truse  pentru  lucrări  de  zidărie  sculele  din  trusa  pentru  lucrări  de  instalaţii 
(poziţiile 17, 18, 19, 20, 21 şi 22 din anexa 12). 
3.16. Pentru finisarea elementelor se vor utiliza diverse scule: drişca de şlefuit, 
rindeaua  pentru  nivelat  (poziţiile23  şi  24 din anexa 12) şpaclu cu lama flexibilă, mistrie, 
cancioc,  drişcă  metalică,  pistol,  pulverizator,  instalaţie  de  tencuit,  scări  pliante  sau 
duble, schele demontabile de interior şi exterior etc. 

Execuţie şi montaj 
Prevederi generale 
3.17. Înainte  de începerea  lucrărilor personalul  de  execuţie  va  fi  instruit,  pentru 
cunoaşterea  particularităţilor  betonului  celular  autoclavizat,  a  sculelor  şi  dispozitivelor 
de  lucru,  a  materialelor  auxiliare  şi  a  condiţiilor  specifice  lucrărilor  respective.  Se 
interzice punerea în operă a elementelor din b.c.a. fără sculele, dispozitivele şi materialele 
auxiliare specifice arătate în prezentele instrucţiuni tehnice.
Înainte  de  montare  constructorul  este  obligat  a  verifica  prin  sondaj  calitatea­ 
elementelor din  b.c.a.  în  ceea  ce  priveşte  aspectul,  dimensiunile  şi  capacitatea  portantă,  în 
conformitate cu regulile de verificare prevăzute în STAS 10832­76 şi STAS 10833­80. 
Se vor verifica certificatele de calitate şi marcarea pachetelor de elemente în vederea 
respectării proiectului de execuţie a lucrărilor. 
În  caz  că  elementele  din  b.c.a.  aduse  pe  şantier  au  degradări  ale  betonului  celular 
sau  prezintă  fisuri  sau  pete  de  rugină,  constructorul  este  obligat  să  ceară  verificarea 
caracteristicilor  fizico­mecanice  ale  betonului  celular  autoclavizat  şi  ale  protecţiei 
anticorozive a armăturii, în conformitate cu regulile de verificare şi condiţiile de calitate din 
STAS 7344­78 şi 8036­81, de către un laborator de încercări.  . 
Se interzice montarea elementelor din b.c.a. care au dat rezultate necorespunzătoare 
la aceste verificări. 
3.18. Montarea  elementelor  din  b.c.a.  se  va  începe  după  hidroizolarea  soclului  şi 
după montarea elementelor structurii de  rezistenţă şi executarea îmbinărilor elementelor de 
structură. 
În vederea montării elementelor se vor verifica poziţia şi dimensiunile mustăţilor şi 
ale pieselor metalice de prindere sau ancorări înglobate în structura de rezistenţă şi se vor 
fixa la poziţie piesele metalice (console, bucle etc.) prevăzute în proiect. 
3.19. Înainte de montare, elementele vor fi verificate la sol. 
Repararea elementelor se va face înainte sau după montarea lor, în conformitate cu 
prevederile de la punctul 4.17. 
Se  interzice  montarea  elementelor  armate  cu  defecte  care  pot  influenţa  asupra 
siguranţei prinderilor şi rezemărilor, precum  şi a elementelor a căror umiditate depăşeşte 
20% din masă. 
3.20. Se  interzice  montarea  şi  repararea  elementelor  din  b.c.a.  pe  timp  de  ploaie, 
zăpadă sau temperaturi sub + 5°C, în cazul folosirii mortarelor adezive cu Aracet DP 25 sau 
CPMB şi la temperaturi sub —5°C în cazul folosirii mortarelor cu Aracet CIC. 
3.21. Pregătirile   elementelor   pentru   montaj    constă   din: curăţirea de impurităţi, 
nivelarea  canturilor,    executarea  prelucrărilor  necesare  (nuturi,  chertări,  teşirea 
muchiilor  etc).  Aceste  operaţii  se  vor  executa cu  sculele prevăzute  la pct. 3.16  şi  în  anexa 
12 poziţiile 17...22. 
3.22. Panourile se vor fixa provizoriu de structura de rezistenţă până  la executarea 
prinderilor  şi  îmbinărilor  definitive  şi  asigurarea  stabilităţii  sau  rezistenţei  lor,  conform 
indicaţiilor din proiectele tip. 
Piesele şi dispozitivele de fixare provizorie se vor arăta în proiectele tip. 
3.23. Se  interzice  îndepărtarea  sprijinirilor  provizorii,  precum  şi  încărcarea  cu  orice 
sarcini  a pereţilor  şi  acoperişurilor, înainte  de întărirea mortarului adeziv din rosturi sau a 
mortarului şi betonului de monolitizare. 
3.24. Piesele metalice  de prindere  sau rezemare  definitivă a elementelor din b.c.a. 
care  mi  se  înglobează  în  mortar  de  ciment  sau  beton,  se  vor  proteja  anticoroziv  conform 
indicaţiilor  din  anexa  14.  Se  va  da  o  atenţie  deosebită  protejării  sudurilor  executate  pe 
şantier. 
3.25. Fixarea  tîmplăriei,  a  obiectelor  şi  conductelor  instalaţiilor  sanitare  şi  a 
conductorilor  electrici  se  va  face  după  întărirea  mortarului  adeziv  din  rosturile  dintre 
elementele din b.c.a. 
Tâmplăria şi obiectele sanitare care se prind de pereţi se vor fixa cu şuruburi pentru 
lemn prevăzute cu dibluri din material plastic (conform pct. 2.8.3). 
Găurile pentru dibluri  se  vor executa cu burghie  speciale  conform  anexei  12  poziţia 
19. 
Găurile  pentru  doze  şi  şanţurile  pentru  conductorii  electrici  se  vor  executa  cu
burghie,  freze  şi  dispozitive  speciale  de  tipul  celor  prevăzute  în  trusa  pentru  lucrări  de 
instalaţii şi pentru zidăria din b.c.a. (anexa  12 poziţiile 21 şi 22). 
3.26.  Etanşarea cu chit elastic a rosturilor se va face după executarea finisajelor. 
Finisajele se vor executa conform capitolului 4 „Finisaje şi protecţii". 
Chitul elastic  se  va aplica manual cu fierul  cu lamă flexibilă  sau cu pistolul de chit 
după  o  prealabilă  amorsare  a  rosturilor  cu  emulsie  de  Aracet:  Apă  (1:1  părţi  în  volume). 
Grosimea  stratului  de  chit  va  fi  de  minimum  10  mm.  Umplerea  rosturilor  cu  chit  se  va 
face până la începutul teşiturii, rostul rămânând aparent. 

Elemente nearmate 
3.27.  Executarea  zidăriilor  din  blocuri  şi  plăci  din  b.c.a.  se  va  face  conform 
anexei  6,  precum  şi  prevederilor  din  STAS  10109/l­82  „Lucrări  de  zidărie.  Calculul  şi 
alcătuirea elementelor”. 

Elemente armate 
3.28.  La executarea pereţilor de hale industriale din panouri dispuse orizontal, cu 
prinderi uscate, se va ţine seama de următoarele: 
­  montarea se va  face cu un  graifer cu prindere laterală (conform  anexei  12,  poziţia 
11);  ­  prinderea  provizorie  a  panourilor  de  structură  se 
realizează cu un dispozitiv de tipul celor prevăzute în proiectele tip; 
­ rosturile prevăzute a se realiza prin lipire se execută cu mortar adeziv aplicat cu 
mistria,  conform reţetei din  anexa  7,  după o prealabilă amorsare cu emulsie de Aracet D 
50: Apă (dozaj 1:1 părţi în volume); 
­  rosturile  verticale  sunt  prevăzute  cu  benzi  din  polistiren  celular  expandat  sau 
benzi de polietilenă expandată, care formează suportul pentru chitul elastic, acestea  se vor 
fixa prin baterea în cuie pe unul din canturile panoului care urmează să se monteze; 
­  în  cazul  pereţilor  mai  înalţi  de  9,00  m  sau  al  faţadelor  mixte,  rostul  orizontal 
care desparte panourile autoportante de cele purtate nu se va mai umple cu mortar adeziv, ci 
se va face numai etanşarea rostului, panoul aşezându­se pe o bandă de carton asfaltat; pe 
panoul  montat  anterior  se  fixează,  două  benzi  continue  de  polistiren  sau  carton  asfaltat, 
una la faţă interioară a panoului şi alta la 2,5 cm de la faţa exterioară şi apoi se montează 
panoul care reazemă pe consola metalică; 
­ rosturile  verticale între  panouri  şi  fereastra  metalică  se  execută  în  acelaşi  mod 
ca între panourile opace. 
Rosturile  orizontale  dintre  panouri  şi  ferestrele  metalice  sau  panourile  vitrate  din 
beton  armat  se  etanşează  după  montarea  acestora,  cu  mortar  de  ciment  şi  chit  elastic, 
conform detaliilor din proiect. 
Rostul  orizontal  dintre  partea  superioară  a  panoului  vitrat  din  beton  armat  şi 
panoul din b.c.a. se etanşează cu mortar de ciment: nisip Aracet D 50 (dozaj 1:3:0,3) după 
ce în prealabil s­a lipit cu mortar adeziv (conform anexei 7) o fâşie de polistiren celular sau 
bandă  de  polietilenă  expandată  (la  o  distanţă  de  25  mm  de  la  faţa  exterioară  a  panoului) 
aceasta constituind suportul pentru aplicarea chitului elastic. 
3.29.  La  executarea pereţilor din  panouri  montate orizontal  cu rosturile  verticale 
betonate, se va ţine seama de următoarele: 
­  fixarea  provizorie  a  acestor  panouri  se  va  executa  cu  plăcuţe  metalice  bătute  în 
cuie  precum  şi  cu  menghini  dulghereşti  sau  cu  alte  dispozitive  similare;  plăcuţele 
metalice vor constitui împreună cu o bară 0  10 continuă în rost, prinderea definitivă  a 
panoului; 
­  la  întreruperea,  montajului  pereţilor,  ultimul  panou  montat  se  va  fixa 
suplimentar  de  stâlp  cu  ajutorul  unor  dispozitive  de  fixare  provizorie  (menghini
dulghereşti, etc). 
­  panoul  de  cornişă  se  montează  cu  un  dispozitiv  special  (conform  prevederilor 
proiectului tip), care permite apropierea panoului de grinda de cornişă; 
­  monolitizarea  canalelor  verticale  dintre  panouri  se  va  face  cu  mortar  de  ciment­ 
nisip  M  100  conform  anexei  7,  fără  adaos  de  var  sau  alte  substanţe  care  pot  coroda 
armătura;  turnarea  mortarului  se  va  face  pe  câte  60  cm  înălţime,  pentru  a  se  asigura 
umplerea corectă a rostului. 
3.30.  La  soluţiile  cu  pereţi  din  panouri  montate  vertical  se  va  ţine  seama  de 
următoarele: 
­ montarea se va face cu cleşti care permit rotirea elementelor din poziţie orizontală 
în poziţie verticală, de tipul celui din anexa 12 poziţia 10; 
­ fixarea provizorie a acestor panouri la partea superioară se face cu piese de fixare 
provizorie, panourile fixându­se de grinda de cornişă şi cu dispozitive speciale de siguranţă 
(conform prevederilor proiectului tip). 
3.31. Pereţii  de  compartimentare  a  halelor  realizaţi  din  panouri  dispuse  orizontal 
sau  vertical  se  execută  în  mod  similar  cu  pereţii  exteriori  de  hale,  cu  respectarea 
prevederilor specifice din proiectele tip. 
Se va da o deosebită atenţie organizării montajului, care necesită dispozitive speciale 
în  cazul  montării  pereţilor  de  compartimentare  după  executarea  acoperişurilor. 
Dispozitivele speciale pot fi de tipul cărucioarelor pentru montarea pereţilor despărţitori 
pentru construcţii civile (anexa 12, poziţia 6), dimensionate în mod corespunzător. 
3.32.  La  realizarea  pereţilor  portanţi  din  panouri  din  b.c.a.  pentru  construcţii 
civile se va ţine seama de următoarele: 
a) În soclu se vor ancora mustăţile din oţel­beton conform proiectului. 
Pe  soclu  şi  pe  planşeul  etajului  în  cazul  clădirilor  cu  mai  multe  nivele  se  vor 
trasa pereţii, golurile de uşi şi ferestre. 
b)  Mortarul de  consistenţă  fluidă  M  100, pentru umplerea  canalului  circular dintre 
panouri, va  avea  compoziţia  conform  anexei  7  şi  se  va  turna  în  rost  cu  cana  de  umplere  a 
rosturilor, după umezirea prealabilă a acestuia. 
În  cazul în  care  deasupra  panourilor  se  prevede  o  centură  de  beton  armat,  mortarul 
din  golul  rostului  se  toarnă  până  la  înălţime  de  cca  8  cm  sub  nivelul  superior  al 
panourilor. 
În  rostul  umplut  cu  mortar  se  înfig  mustăţi  care  realizează  ancorarea  pereţilor  cu 
centura, respectiv cu planşeul şi după caz cu peretele nivelului superior. 
După  ce  mortarul  din  rostul  vertical  s­a  întărit,  se  verifică  umplerea  completă  a 
rostului prin  ciocănire  (rosturile  bine  umplute  dau  un  sunet  înăbuşit).  În  cazul  că  rostul 
nu s­a umplut, acesta trebuie spart dinspre interior şi umplut din nou. 
c) În  vederea  realizării  unei   lipiri    corecte,  panoul  care  se  montează şi care este 
încă prins în cârligul macaralei se va apăsa puternic pe panoul  montat  anterior, până  ce 
mortarul adeziv în exces va ieşi din rost. 
d)Compensarea abaterilor la dimensiuni şi de montaj se face după cum urmează: 
­ abaterile pe lăţimea panourilor şi cele de montaj în lungul pereţilor se pot compensa 
la  golurile  de  uşi  şi  ferestre  (parapeţi), printr­o  eventuală  tăiere  sau  prelucrare  a  ultimului 
panou montat; prin trasarea corectă a pereţilor se pot evita abaterile mai  mari; 
­ abaterile la grosimea pereţilor şi toleranţele de fabricaţie la grosimea panourilor se 
compensează  prin  rindeluirea  şi  prin  şlefuirea  peretelui  în  porţiunea  rostului  cu  rindeaua 
pentru  plăci,  respectiv  cu  drişca  de  şlefuire  şi  prin  variaţia  grosimii  stratului  de  glet, 
printr­un finisaj rugos realizat prin stropire; 
­ abaterile la lungimea panourilor se compensează prin variaţia stratului de mortar de 
poză  de  la  partea  inferioară  şi  a  celui  de  egalizare  de  la  partea  superioară;  nu  se  admit
abateri mai mari de 10 mm la înălţimea nivelului; 
e) Înainte de montaj se fixează dispozitivele de sprijinire provizorie şi de aliniere a 
panourilor (fig. 32). 

Montajul se va începe de la colţuri, panourile de colţ se leagă între ele suplimentar cu câte 3 
scoabe de montaj bătute în poziţii repartizate pe înălţime şi pe latura superioară. 
Panourile se aşează pe un strat de mortar de poză. 
Sprijinirile  provizorii  se  păstrează  până  după  întărirea  monolitizărilor  elementelor  de 
planşeu. 
f) Montajul  pereţilor  neportanţi  se  face  nivel  cu  nivel,    în  ritmul  executării  structurii, 
după executarea elementelor structurii de la nivelul respectiv. 
În fig. 33 se arată un exemplu de schemă de montaj pentru pereţi neportanţi. 
La panourile ce se montează cu dispozitive tip cleşte de manipulare (anexa 12 poz. 12) se 
va avea grijă ca bacurile dinţate ale dispozitivului să intre în profilele circulare ale panoului pentru 
a nu exista pericolul de scăpare a panoului. 
La pozarea panourilor se va verifica ca mustăţile din planşeu să intre în profilul lateral al 
panourilor.  Fixarea  provizorie  a  panourilor  de  parapet  se  va  realiza  cu  menghine  cu  un  tensor  şi 
scoabe  de  montaj.  Panourile  de  înălţimea  unui  nivel  se  vor  fixa  cu  dispozitive  de  strângere  şi 
aliniere. 
g) La montarea pereţilor de căptuşire a diafragmelor schema de  montaj  este  cea din  fig. 
34. 
3.33.  La  execuţia  pereţilor  despărţitori  pentru  construcţii  civile  se  va  ţine  seama  de 
următoarele: 
a)  Pachetele  balotate  se  transportă  cu  macaraua  direct  din  depozit,  cu  ajutorul 
dispozitivului de ridicat cu umăr, până la încăperea în care urmează să fie montate panourile. 
În cazul în care peretele exterior s­a executat înaintea transportului panourilor de pereţi 
despărţitori la locul de montaj,  acestea se introduc în clădire prin golurile ferestrelor sau uşilor 
din faţadă. 
La operaţia de introducere panourilor în clădire, se recomandă utilizarea unor schele uşoare 
de lucru, în consolă, uşor deplasabile. 
b) La executarea elementelor structurii de rezistenţă (stâlpi, grinzi, plăci de planşeu) se 
vor  prevedea  elementele  de  fixare  a  pereţilor  despărţitori  în  conformitate  cu  proiectul  de 
execuţie. 
c) Transportul  la  locul  de  depozitare  a  panourilor  din  încăpere  la  locul  de  montaj,  se 
face de regulă manual, în poziţia pe cant. Transportul şi manipularea pe lat este interzisă, la 
panourile care se asamblează în pachete cu elementele dispuse pe cant. 
Pentru panourile de  greutate  mai  mare  (peste  150  Kg)  se  utilizează  dispozitivul tip 
cărucior de transport şi montaj (anexa 12 poziţia 6). 
d) Trasarea pe orizontală la partea, inferioară se va face cu ajutorul unui dulap de 
lemn  şpraiţuit  de  tavan  cu  ajutorul  unor  popi.  La  partea  superioară  se  prevede  uri 
dulap,  numai    în  cazul  în  care  fixarea  panourilor  de  tavan  se  face  prin  împănare. 
Verticalitatea se va asigura cu ajutorul firului cu plumb sau cu nivela. 
e)  Împănarea la partea de jos  se va  face  cu pene  din  lemn  care  se bat în lungul 
peretelui spre rostul lipit (panoul fiind ridicat de un alt muncitor cu ranga de montaj). 
f)  Panourile  se  vor  monta  succesiv  începând  de  la  un  element  portant  al  structurii 
(stâlp, perete) indiferent de prezenţa golurilor de uşă (fig. 35). 
În  cazul  în  care  distanţa  la  marginea  golului  nu  este  un  multiplu  al  lăţimii 
panourilor,  la  marginea  golului  se  Va  dispune  un  panou  de  completare.  Acesta  poate  fi 
realizat la  şantier prin  tăierea în lung a unui panou cu o unealtă electrică portabilă cu disc 
abraziv sau cu fierăstrăul din trusa de scule pentru lucrări de zidărie.
Completările  cu  lăţimea  mai  mică  de  30  cm  se  vor  executa  din  plăci  de  aceeaşi 
grosime cu panourile, zidite prin lipire cu mortar adeziv. 
g)  În  cazul  panourilor  care  se  fixează  la  partea  superioară  prin  lipire,  se  va 
asigura curăţirea feţei superioare a panourilor şi se va aplica cu pensula amorsa de Aracet 
şi  apă,  conform  reţetei  din  anexa  7;  după  o  jumătate  de  oră  de  la  aplicarea  amorsei  pe 
canatul superior al panoului şi pe elementul de rezistenţă al structurii se va aplica mortarul 
adeziv. 
Prin  acţionarea  căruciorului  sau  manual,  panoul  se  va  coborî  pe  penele  de  lemn 
aşezate în prealabil pe planşeu. Penele se vor aşeza la un interval de 40 cm între ele, astfel 
ca fiecare panou să rezeme pe câte două perechi de pene. 
Panoul se va ridica apoi cu ranga de montaj şi sa va presa de planşeul superior şi 
de  elementul  de  rezistenţă  sau  de  panoul  montat  anterior.  Operaţia  se  repetă  p ână  când 
mortarul în exces iese din rosturi; mortarul în exces se îndepărtează cu un şpaclu. 
Pentru  împănarea  panoului  între  planşee,  acesta  se  va  ridica  cu  ranga  de  montaj  şi 
penele se, vor bate în axul longitudinal al peretelui,  înspre rostul lipit. 
Spaţiul  liber  dintre  planşeul  inferior  şi  panou  se  va  umple  cu  mortar  de  ciment 
M  100  de  consistenţă  vârtoasă.  în  cazul  panourilor  care  se  fixează  la  partea 
superioară  în  profile,  înainte  de  montarea  panoului,  pe  cantul  lui  superior  se  va  aşeza 
prin  lipire  în  puncte,  cu  mortar  adeziv,  un  strat  de  vată  minerala  având  lăţimea  panoului 
b.c.a.  şi  grosimea  de  2  cm  astfel  ca  după  comprimare  să  ajungă  la  grosimea de 1  cm,  apoi 
panoul se va cobori pe pene, iar capătul lui superior se va introduce între profile metalice. 
La  structurile  de  rezistenţă  elastice  ( î n  cadre  sau  mixte)  s e  vor  prevedea  şi  la 
marginile  laterale  ale  peretelui  despărţitor  care  vine  în  contact  cu  structura,  profile  sau 
şanţuri care se vor umple cu vată minerală, ca la partea superioară a peretelui. 
i)  îmbinarea  pereţilor  la  colţuri  şi  ramificaţii  se  realizează  atât  prin  lipire  cu 
mortar adeziv, cât şi cu ajutorul cuielor care se bat la intervale de 80 ... 90 cm pe înălţime. 
Cuiele se bat imediat după montaj,  înainte de începerea întăririi mortarului. 
j)  Abaterile  la  dimensiuni  ale  panourilor  cât  şi  abaterile  de  montaj  în  lungul 
peretelui se vor compensa ţinând seama de indicaţiile de la punctul 3.32. 
3.34.  La  executarea  acoperişurilor  cu  elemente  din  b.c.a.  se  va  ţine  seama  de 
următoarele : 
a) Plăcile de acoperiş care reazemă pe pene de beton armat sau zidărie se vor aşeza 
pe un pat de mortar de marcă M 100 ( anexa 7). Mortarul se va aplica cu un cancioc cu 
coadă  lu ngă (poziţia 16, anexa 12) 
Plăcile  care  reazemă  pe  pane  metalice  se  vor  aşeza  direct  pe  pane  după  vopsirea 
acestora  cu  minium  de  plumb  î n  2  straturi  sau  conform  indicaţiilor  proiectului  de 
execuţie.
b) Montarea  plăcilor  de  acoperiş  având  lungimea  până  la  6  m  se  va  face  cu  o 
macara  şi  cu  dispozitive  tip  jug  (anexa  12,    poziţia  8),  iar  a  plăcilor  de  3  m  lungime  cu 
cărucioare cu furcă (anexa 12, poziţia  17). 
c)  La montare se va da o deosebită atenţie respectării lăţimii de rezemare a plăcilor 
prevăzută în proiecte. 
d) în  cazul  monolitizării  cu  pene  din  beton,  se  va  da  atenţie  centrării  găurilor 
pentru pene faţă de axul rostului longitudinal. 
e)  în  cazul penelor metalice monolitizările pe reazeme  se  vor  efectua  cu  mortar  M 
100 executat conform reţetei din  anexa 7.  La celelalte rosturi, la penele din beton se va 
folosi beton B 200 cu agregat mărunt, conform anexei 7. 
Înainte  de  turnarea  betonului  sau  a  mortarului  din  rosturi  suprafeţele  plăcilor  din 
b.c.a. se vor curăţa de praf şi se vor stropi cu apă.
Măsuri de tehnica securităţii muncii 
3.35. Executarea operaţiilor de manipulare, transport, depozitare şi punere în operă a 
elementelor diri b.c.a. se.va face cu respectarea: 
a)  „Normelor  republicane  de  protecţie  a  muncii”,  aprobate  de  Ministerul  Muncii  şi 
Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975; 
b) „Normelor de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj”, aprobate   de 
M.C.Ind.   cu   ordinul   nr.   1233/D   din 29.XII.1980; 
c)  „Normelor  generale  de  protecţie  împotriva  incendiilor  la  proiectarea  şi 
realizarea construcţiilor şi instalaţiilor”, aprobate cu Decretul nr. 290/16.VIII.1977. 
Se  vor  face  instructaje  speciale  cu  muncitorii,  consemnate  în  procese­verbale  de 
instructaj, pentru cunoaşterea prezentelor instrucţiuni tehnice şi a prevederilor din proiectul 
de execuţie. 
3.36.  La  executarea  lucrărilor  de  manipulare,  se  vor  lua  următoarele  măsuri 
suplimentare: 
­ se vor verifica înainte de începerea lucrului dispozitivele pentru manipulare şi se va 
interzice  folosirea  dispozitivelor  care  prezintă  deformări,  lovituri,  micşorări  de  secţiuni 
etc; 
­  se  va  verifica  starea  legăturilor  de  balotare  a  pachetelor  şi  se  vor  reface 
legăturile deteriorate, cu sârmă Ø 3 mm şi colţare pentru protecţia muchiilor; 
­  manipularea pachetelor se va face numai după deplasarea  legătorilor de sarcină din 
raza de acţiune a macaralei; ghidarea pachetelor în timpul manipulării  se  va  face  numai cu 
frânghii legate de pachet. 

3.37. La executarea zidăriilor se vor respecta următoarele măsuri suplimentare: 
­ în timpul execuţiei zidurilor nu se vor crea diferenţe de înălţimi de peste 1,5 m 
între diferitele porţiuni ale acestora; 
­  la  terminarea  execuţiei  stâlpilor  de  zidărie  dintre  golurile  de uşi şi  ferestre  se  vor 
monta buiandrugi,  peste  care  se  va  aşeza  cel  puţin  un  rând  de  blocuri,  sau  se  vor  rigidiza 
stâlpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor, atunci când aceştia se execută din beton monolit, 
fiind interzis a se lăsa stâlpii liberi la partea superioară ; 
­  tehnologia  de  montare  a  planşeelor  prefabricate  se  va  stabili  ţinând  seama  că 
zidăria din blocuri din b.c.a. nu poate prelua eforturi de întindere, şocuri etc.; de asemenea, 
trebuie evitată riparea elementelor de planşee prefabricate; 
­  în  timpul  execuţiei  pereţilor  din  elemente  din  b.c.a.,.până  la  executarea 
planşeelor, se interzice rezemarea scărilor sau altor obiecte pe ziduri; 
­  stabilitatea  cornişelor  se  va  asigura  în  toate  stadiile  de  execuţie  prin  ancorare, 
proptire etc.; 
3.38. La  locurile  de  prelucrare  a  blocurilor  şi  plăcilor  din  b.c.a.  se  vor  lua 
măsuri  de  protecţie  contra  prafului,  muncitorii  trebuind  să  fie  dotaţi  cu  ochelari  de 
protecţie şi daca este cazul şi cu măşti contra prafului. 
3.39.  La  executarea  lucrărilor  de  finisare  şi  protecţie  anticorozivă  a  pieselor 
metalice se vor respecta următoarele: 
­  muncitorii  care  lucrează  cu  vopsele  preparate  cu  solvenţi  inflamabili  vor  fi 
instruiţi  zilnic;  de  asemenea,  vor  fi    instruiţi  şi  muncitorii  care  lucrează  temporar  în 
zona respectivă; 
­ în imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie 
aşezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil; 
­  în  jurul  locului  unde  se  lucrează  cu  aceste  materiale,  pe  o  rază de  cel puţin 
10 m, trebuie să fie puse afişe uşor de citit cu inscripţiile:
FUMATUL STRICT INTERZIS 
NU VĂ APROPIAŢI CU FOC DESCHIS 
NU SUDAŢI 

­  pompierul  de  serviciu  trebuie  să  fie  prezent  la  locul  unde  se  lucrează  cu  aceste 
materiale şi să se îngrijească de respectarea acestor instrucţiuni tehnice; 

­  în  timpul  lucrului  cu  aceste  materiale  este  necesar  să  se  ţină  seama  de 
direcţia  vântului,  astfel încât  vaporii  de  solvenţi  degajaţi  de  lac  sau  vopsea,  să 
nu fie dirijaţi spre o sursă de foc deschisă; 
­  în  cazul  lucrului  în  spaţii  închise  trebuie  să  se  lucreze  cu  ferestrele  şi 
uşile  deschise,  iar  în  clădirea  respectivă  este  strict  interzis  să  se  lucreze  cu  foc 
deschis sau să se sudeze la oricare din nivelurile clădirii; 
­ în spaţiul în care s­a lucrat cu aceste materiale după terminarea lucrului se 
vor  ţine  uşile  şi  ferestrele  deschise    încă  cel  puţin    12  ore,  timp  în  care  se  vor 
respecta cu stricteţe măsurile PCI de mai sus; 
­  muncitorii  care  au  lucrat  cu  lacuri  şi  vopsele  având  hainele  impregnate  cu 
vapori inflamabili nu trebuie să fumeze sau să se apropie de foc deschis, nici chiar în 
aer liber, decât după ce şi­au schimbat sau aerisit hainele; 
­ la terminarea lucrului, în fiecare zi,  toate materialele inflamabile vor fi duse 
cu  capacul  ambalajelor  fixat  ermetic  şi  închise  în  magazii  speciale  destinate 
acestui fel de materiale având scris pe uşă: 

PERICOL DE INCENDIU 
NU FUMAŢI 
NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS 

­  la  transportul  găleţilor  cu  toluen,    cu  lac  sau  cu  solvenţi  inflamabili, 
acestea  trebuie  să  fie  acoperite,   iar muncitorii   care  le transportă vor trece  cu ele 
numai prin locurile fără foc deschis şi nu vor fuma; 
­  la  deschiderea  butoaielor  sau  a  bidoanelor  cu  solvenţi,  lac  sau  vopsea  cu 
vapori  inflamabili  nu  se  vor  folosi  unelte  de  fier  (daltă,  ciocan  etc.)  care  produc 
scântei  şi pot provoca incendii,  deoarece în vasele respective poate exista presiune, 
muncitorii  care  le  deschid  trebuie  să  fie  atenţi  şi  să  poarte  ochelari  de  protecţie 
pentru a nu le pătrunde stropi în ochi; 
­ muncitorii  care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau cu 
alţi  solvenţi  inflamabili,  le  transferă  din  butoaie  sau  bidoane,  trebuie  să  poarte 
ochelari  de  protecţie  şi  să  efectueze  aceste  operaţii  la  locuri  ferite  de  surse  de 
foc. 

4. FINISAJE ŞI PROTECŢII 

Soluţii  de finisare şi procedee de protecţie 

a) Prevederi comune tuturor tipurilor de finisaje 
4.1. La alegerea soluţiilor de finisare interioară şi exterioară  se  va  ţine seama 
de  prevederile  STAS    6­172/3­75  arătate    la  pct.  1.7.  cât  şi  de  STAS  6472/4­81 
„Higrotermica.  Comportarea  elementelor  de  construcţii  la  difuzia  vaporilor  de  apă” 
referitor  la  temperatura  şi  gradul  de  umiditate  interio ară  şi  exterioară  a  mediului
şi modul de acţionare al acestor factori  ( î n  mod continuu sau discontinuu). 
Pentru dimensionarea barierelor  contra  vaporilor  la  acoperişurile  ventilate  se  vor 
avea  în  vedere  şi  prevederile  STAS  6472/5­73  ,,Principii  de  calcul  şi  alcătuire  pentru 
acoperişuri ventilate". 
Pentru evitarea  acumulării umidităţii în elementele din  b . c. a. ,  la faţa exterioară 
se  vor  prevedea  f i n i s a j e  permeabile  la  vapori,  acestea  având  o  permeabilitate  la 
vapori mai mare decât finisajul  interior. 
4.2.  Nu  se  admite  aplicarea  tencuielilor  pe  elementele  armate  din  b.c.a.  cu 
excepţia   tencuielilor  „ t e r a s i t ”  sau  praf  de piatră, a p l i c a t e  la  exterior pe elementele 
din  b . c . a .  pentru placarea diafragmelor  din beton armat  la  construcţii civile. 

b) Finisaje şi proiecţii aplicate la  interior 
4.3. Finisajele interioare şi reţetele corespunzătoare din anexa  15 pentru fiecare 
element  din  b . c . a .  în corelaţie cu definiţia sa în construcţie sunt următoarele: 
­  pereţi  exteriori  pentru  hale  industriale  şi  agrozootehnice  din  zidărie  de 
blocuri  care  se  tencuiesc:  finisajele  de  la  punctele  4 .42;  4.43;  4.44;  4.47 ;  4.49; 
4.50;  4.51. 
­  pereţi      exteriori    pentru      hale      industriale    şi      agrozootehnice  din  zidărie  din 
blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.21;  4 . 2 2 ;  4.2 5 ;  4 . 30 ;  4 . 3 1 ; 
4 .33; 4.35; 4.38; 4.39 ; 
­  pereţi    exteriori    pentru    hale    industriale    şi    agrozootehnice  din  panouri    şi 
panouri    mari    asamblate    din  elemente:  finisajele  de la punctele  4.21  ;  4 .2 2;  4.23; 
4 . 2 4 ;  4.25;  4.30;  4 . 3 1 ;  4.33; 4 .35 ; 4.38; 4.39. 
­  pereţi  interiori  pentru  hale  industriale  şi  agrozootehnice  din  zidărie  de  blocuri 
care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.44; 4.47; 4.49; 4.50. 
­ pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care 
nu  se  tencuiesc  finisajele  de  la  punctele  4.21;  4.22;  4.25;  4.30;  4.31;  4.33;  4.35;  4.38; 
4.39. 
­ pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din panouri: finisaje de la 
punctele 4.21; 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.30; 4.31; 4.33; 4.38; 4.39. 
­  pereţi exteriori  neportanţi pentru clădiri de  locuit şi social­culturale din zidărie 
de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.45; 4.47; 4.49; 4.50; 
4.51. 
­  pereţi exteriori  neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie 
de  blocuri  care  nu  se  tencuiesc:  finisajele  de  la  punctele  4.22;  4.23;  4.24;  4.25;  4.26; 
4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35. 
­  pereţi exteriori  neportanţi pentru clădiri de  locuit şi social­culturale din panouri 
şi  panouri  mari  asamblate  din  elemente:  finisajele  de  la  punctele  4.22;  4.23;  4.24;  4.25; 
4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35. 
­ pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri 
care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.45; 4.47; 4.49. 
­  pereţi  despărţitori  pentru  clădiri  de  locuit  şi  social­culturale  din  panouri: 
finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35. 
­ pereţi  interiori  portanţi  pentru  clădiri  de  locuit  şi  social­culturale din  zidărie de 
blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.45; 4.49. 
­  pereţi  interiori  portanţi  pentru  clădiri  de  locuit  şi  social­culturale  din  panouri: 
finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35. 
­  acoperişuri  pentru  hale    industriale  agrozootehnice:  finisajele  de  la  punctele 
4.21; 4.22; 4.33. 
­ acoperişuri   pentru clădiri  de  locuit  şi  social­culturale: finisajele de la punctele
4.22; 4.30. 
4.4. La  faţa  interioară  a  pereţilor  încăperilor  cu  umiditatea  relativă  a  aerului interior 
sub  60%  şi  medii  neagresive  se  vor  aplica  finisaje  obişnuite  conform  anexei  15  punctele  1 
...10,  pereţii  putând  fi  lăsaţi  nefinisaţi  în  cazul  în  care  nu  se  cer  condiţii  de  aspect  şi 
igienă. 
4.5. La faţa interioară a pereţilor încăperilor cu umiditate relativă a aerului interior 
peste  60%  şi  medii  neagresive  se  vor  aplica  finisaje  tip  barieră  de  vapori  care  pot  fi: 
vopsitorii  cu  vopsea  de  ulei  sau  alchidal,  cu  lac  şi  vopsea  perclorvinilică  sau  Romflexil  şi 
perclorvinil, aplicate pe glet de netezire din nisip fin şi Aracet, folie de polietilenă caşerată 
precum şi placaje ceramice CESAROM sau faianţă (conform anexei 15 punctele 11...16). 
La faţa interioară a tavanelor acoperişurilor cu învelitori ventilate din încăperile cu 
umiditate relativă a aerului interior peste 60% şi medii neagresive se vor aplica bariere de 
vapori care pot  fi: vopsitorii cu vopsea de ulei sau alchidal, cu lac şi vopsea perclorvinilică, 
aplicate pe  glet de  netezire din  nisip  fin şi Aracet,  conform  anexei 15,  punctele 19...21 şi 
25...29. 
Elementele  din  b.c.a.  nu  se  vor  folosi  la  acoperişurile­terasă  neventilate  ale 
construcţiilor civile în medii cu umiditatea relativă a aerului interior peste 60%. 
4.6. La  faţa  interioară  a  pereţilor  şi  pe  tavanele  acoperişurilor  cu  învelitori 
ventilate ale construcţiilor zootehnice se vor  prevedea bariere de vapori din vopsitorii cu 
email  perclorvinilic  Policolor  aplicate  pe  grund  G  104­70  şi  pe  glet  de  netezire  conform 
anexei 15 punctul 21. 
4.7. Barierele  contra  vaporilor  se  aplică  pe  faţa  cu  umiditatea  şi  presiunea 
vaporilor mai mare, în funcţie de temperatură  şi umiditatea aerului. 
4.8. La  pereţii  care  despart  încăperi  cu  umidităţi  relative  ale  aerului  interior 
diferite (una cu peste 60%, cealaltă sub 60%), se pot prevedea pe faţa dinspre încăperea 
umedă un finisaj tip barieră de vapori, iar pe cealaltă faţă finisaje permeabile la vapori. 
Nu  se  vor  folosi  elemente  din  b.c.a.  la  pereţii  care  despart  două  încăperi  cu 
umiditate relativă a aerului interior permanentă peste 60%. 

c) Finisaje şi protecţii aplicate la exterior 
4.9. Finisajele exterioare şi reţetele respective (din anexa 15) pentru fiecare element 
din b.c.a. şi în corelaţie cu destinaţia sa în construcţie sunt următoarele: 
­  pereţi  exteriori  pentru  hale  industriale  şi  agrozootehnice  din  zidărie  de  blocuri 
care se tencuiesc: finisajele de la punctele ,4.41; 4.42; 4.43; 4.44. 
­  pereţi  exteriori  pentru  hale  industriale  şi  agrozootehnice  din  zidărie  de  blocuri 
care nu se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.21;   4.23;   4.24;   4.25;   4.27;   4.31;   4.34; 
4.35;      4.36; 
4.40. 
­ pereţi  exteriori pentru  hale  industriale  şi agrozootehnice  din  panouri  şi  panouri 
asamblate din elemente: finisajele de la  punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 
4.35; 4.36; 4.40. 
­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de 
blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.33; 4.37; 4.42; 4.44. 
­ pereţi exteriori  neportanţi pentru clădiri de  locuit şi social­culturale din zidărie de 
blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4:25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 
4.35; 4.36. 
­ pereţi exteriori  neportanţi pentru  clădiri de  locuit şi  social­culturale din panouri şi 
panouri  mari  din  elemente:  finisajele  de  la  punctele  4.23;  4.24;  4.25;  4.26;  4.27;  4.31; 
4.34; 4.35; 4.36; 4.40. 
­  pereţi  portanţi  pentru  clădiri  de  locuit  şi  social­culturale  din  zidărie  de  blocuri
care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.33; 4.37; 4.42; 4.44. 
­  pereţi  exteriori  portanţi  pentru  clădiri  de  locuit  şi  social­culturale  din  panouri: 
finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40. 
4.10.  Pereţii  exteriori  din  panouri  din  b.c.a.  ai  construcţiilor  aflate  în  medii 
neagresive se vor finisa cu finisaje pe bază de Aracet CPMB, CIC, CRILOROM DV sau DP, 
realizate sub formă de pelicule transparente, vopsitorii Vinarom aplicate pe glet de netezire 
din Aracet şi nisip fin, tencuieli decorative, finisaje cu granule precum şi finisaje pe bază de 
Aracetal  B  55­LC  (conform  anexei  15  punctele  30...35  şi  37...39).  Se  permite  ca  pereţii 
construcţiilor provizorii (durată de existenţă sub 10 ani) să fie lăsaţi nefinisati (cu excepţia 
construcţiilor de pe litoralul Mării Negre). 
Elementele  armate  din  b.c.a.  nu  se  tencuiesc.  Fac  excepţie  elementele  armate  de 
placare a diafragmelor din beton armat ale clădirilor de locuit şi social­culturale amplasate 
în  medii  neagresive  la  care  se  pot  aplica  şi  tencuieli  cu  „terasit"  sau  cu  praf  de  piatră 
conform anexei  15 punctul 36. 
Pereţii exteriori din panouri de b.c.a. ai construcţiilor de pe litoralul Mării Negre din 
zonele  cu  regim  sever  de  expunere  se  vor  proteja  cu  soluţii  rezistente  la  apă  şi  cu 
permeabilitate mare la va­pori (de ex. finisaje cu lac Aracetal B 55­LC conf. anexei 15 pct. 
40  şi  41).  În  celelalte  regimuri  de  expunere  se  vor  aplica  finisaje  pe  bază  de  polimeri 
acrilici sau vinilici. 
4.11. Zidăriile  din  blocuri  şi  plăci  de  b.c.a.  care  se  tencuiesc,  aflate  în  medii 
neagresive  sau,  pe  litoralul  Mării  Negre,  se  vor  finisa  cu  finisaje  obişnuite,  precum  şi 
tencuieli „terasit" sau cu praf de piatră (conform anexei 15 pct. 41...43). 
4.12. Zidăriile din blocuri care nu se tencuiesc, aflate în medii neagresive, se vor finisa 
cu finisaje transparente cu Aracet CPMB,  CIC sau DP sau Aracetal B 55­LC (impermeabil la 
apă şi permeabil la vapori), vopsitorii Vinarom aplicate pe glet de nisip fin şi Aracet DP­25, 
finisaj  tip  „strop”  sau  cu  finisaje  cu  granule  şi  Aracetal  B  55­LC  (anexa  15,  pct.  II  c).  Se 
admite  ca  zidăriile  din  blocuri  ale  construcţiilor  provizorii  cu  durată  de  existenţă  sub  10 
ani,  să  fie  lăsate  netencuite  şi  nefinisate,  cu  excepţia  construcţiilor  de  pe  litoralul  Mării 
Negre. 
Zidăriile din blocuri netencuite ale construcţiilor aflate în zonele cu regim sever de 
expunere  de  pe  litoralul  Mării  Negre  se  vor  proteja  şi  finisa  prin  aplicare  de  finisaje 
transparente  cu  lac  Aracetal  B 55­LC sau  lac  Aracetal  B­55  LC  şi  granule  (conform  anexei 
15 pct. 40 şi 41) ­ impermeabile la apă şi permeabile la vapori. 
4.13. Finisarea pereţilor exteriori  cu plăci  ceramice  se va face numai pe porţiuni 
limitate,  de  cel  mult  2  m 2 ,  fiind  folosită  pentru  realizarea  unor  accente  decorative; 
suprafeţele astfel finisate nu vor depăşi 25%, din suprafaţa totală a peretelui. 

Executarea finisajelor şi protecţiilor 

a) Operaţii comune pentru toate soluţiile de finisare 
4.14.  Înaintea  începerii  lucrărilor  de  finisare  a  pereţilor  şi  tavanelor  se  vor 
termina toate lucrările de instalaţii sanitare,  electrice şi de încălzire, precum şi pardoselile 
reci  şi  calde (exclusiv lustruirea, respectiv fixarea parchetului, a covoarelor de mase plastice 
sau mochetelor). 
De  asemenea  vor  fi  montate  tâmplăria  de  lemn  sau  metalică,  jgheaburile,  streaşinile, 
cornişele, glafurile, cofretele precum şi trotuarele. 
Lucrările  de  finisare  se  vor  începe  numai  la  o  temperatură  a  mediului  ambiant 
(exterior  sau  interior)  de  cel  puţin  +  15°C  pentru  soluţiile  de  finisaj  cu  Aracet  CPMB  şi  cu 
Aracet DP­25 şi începând de la ­5 0 C pentru soluţiile cu Aracet CIC. 
Zugrăvelile pe bază de apă se vor putea executa la o temperatură de cel puţin +5°C.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la 
încetarea ploii în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei. 
4.15. Suprafeţele de finisat se repară, se şlefuiesc şi se curăţă de pete de ulei şi de praf etc 
apoi se amorsează. 
Curăţirea  se  face  cu  perii  de  paie,  de  sârmă,  şpacluri  metalice  sau  hârtie  de  şlefuit,  iar 
desprăfuirea cu pensule late, rotunde sau bidinele. 
Se interzice îndepărtarea petelor de ulei prin folosirea benzinei sau a altor solvenţi organici. 
Această operaţie se va face cu mijloacele mecanice arătate mai sus sau prin spălarea cu soluţie de 
detergent. 
4.16.  Amorsarea  suprafeţelor  din  beton  celular  autoclavizat  de  reparat  sau finisat  se  va 
face  cu  o  reţetă  preparată  din  acelaşi  fel    de  material  (Aracet  CPMB,  CIC  sau  DP)  folosit  la 
reparare  respectiv  la  finisare,  glet  sau  vopsitorie.  Aplicarea  amorselor  pe  bază de Aracet se va 
face cât pensula sau cu bidineaua cu păr natural sau sintetic şi numai cu o bidinea sau pensulă cu păr 
natural pentru finisajele cu perclorvinil. 
4.17.  Reparaţiile  se  execută  după  montaj  în  cazul  unor  defecte  mici,  sau  înainte  de 
montaj în cazul defectelor mari. 
Defectele mari având adâncimea mai mare de 50 mm sau muchiile şi colţurile rupte, se 
repară prin  nivelarea  suprafeţei locului degradat prin tăiere cu fierăstrăul, prelucrare cu burghiul 
sau o daltă ascuţită până la obţinerea unei forme geometrice regulate, paralelipiped sau cilindru, şi 
lipirea în aceste lăcaşuri a unor bucăţi de beton celular autoclavizat de aceeaşi formă, dimesiune 
şi culoare. Locul de reparat şi bucata de beton celular autoclavizat se şlefuiesc, se desprăfuiesc şi se 
amorsează cu reţeta nr. 1, respectiv reţeta 14 din anexa 16. 
Se  introduce  apoi  în  lăcaş  bucata  de  beton  celular  autoclavizat  pe  care  s­a  aplicat 
mortarul adeziv  din reţeta  nr.  4 anexa  16. Pentru defectele la care nu se pot folosi bucăţi de 
beton  celular  autoclavizat,  se  foloseşte  mortarul  din  reţeta  nr.  3,  respectiv  reţeta  nr.    15 
(anexa  16). 
Denivelările mici,  de  1...5  mm  la rosturile  dintre elementele  armate  sau  pe  suprafaţă, 
se  vor  repara  cu  mortarul  din  reţeta  4  pentru  finisaje  pe  bază  de  Aracet  CPMB  respectiv 
reţeta 16 sau  17 sau cu chit pe bază de Aracet DP 25 gata  preparat  ­  simbol  5018  ­  pentru 
finisajele pe bază de Aracet DP 25 din anexa 16. 
Suprafeţele  se  vor  nivela  cu  o  rindea  (raşchetă)  specială  şi  se  va  aplica  amorsa  din 
reţeta  1,  respectiv  reţeta  14  (pentru  finisajele  pe  bază  de  Aracet  CPMB  şi  respectiv  Aracet 
DP din anexa 16). 
Defectele având adâncimea de 5...15 mm şi lungimea de 5...150 mm se repară cu un 
mortar  din  reţeta  nr.  15,  după  curăţirea  şi  amorsarea  suprafeţelor  cu  amorsa  din  reţeta  14. 
Mortarele  se  aplică  după  1/2...2  ore  de  la  aplicarea  amorsei  cu  mistria  şi  şpaclul  flexibil  din 
metal sau cauciuc. 
4.18. Aplicarea  finisajelor  pe  bază  de  polimeri  sintetici  se  va  face  numai  după  ce 
gradul de umiditate al betonului celular  autoclavizat a scăzut la  10...12% din masă. 
Determinarea  gradului  de  umiditate  se  poate  face  cu  un  aparat  etalonat  special  pentru 
beton celular autoclavizat, sau prin uscarea unor probe extrase din elementele din b.c.a. 
Finisajele se vor executa după uscarea reparaţiilor şi după tratarea rosturilor. 
Reparaţiile  executate  cu  mortar  de  ciment  se  vor  lăsa  să  se  usuce  minimum  7  zile 
pentru a se preîntâmpina degradarea finisajelor în porţiunile reparate. 
4.19. Se va avea în vedere respectarea cu stricteţe a principiului că pentru realizarea 
finisajelor se vor folosi aceleaşi materiale pentru amorsa, glet de netezire şi vopsele.
b) Finisarea şi protecţia  elementelor  armate şi a  zidăriilor care nu se tencuiesc. 
4.20.  Reţetele pentru executarea finisajelor şi protecţiilor sunt date în anexa 16. 
4.21.  Suprafeţele  nefinisate  vor  fi  pregătite  numai  printr­o  simplă  curăţire,  reparare, 
şlefuire şi desprăfuire 
4.22. Zugrăvelile  de  apă (cu  var  sau  humă)  se  vor  executa  conform  „Normativului 
pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii”, indicativ C 3­76, aplicate sau nu pe 
gleturi  de  netezire  subţiri  clin  nisip  fin  şi  Aracet  DP  25  sau  din  ipsos  şi  Aracet  DP  25, 
reţetele nr. 6, respectiv 16 şi  17. 
4.23. Pentru      finisajul      transparent      din      copolimeri      vinilici  (Aracet  CPMB  sau 
CIC), pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica manual cu bidineaua sau pensula, sau 
mecanizat (prin pulverizare şi rulou) amorsa din reţeta nr.   1. iar după cea. o   oră se aplică 
amorsa din reţeta nr.  2. 
Pentru finisajul tip „lis” (neted) se va folosi reţeta 11 din anexa 16. Finisajul poate 
fi  colorat  la  ultimul  strat,  prin  aplicarea  unei  pelicule  de  CRILOROM  DV  de  culoarea 
stabilită. 
4.24. Pentru  finisajul  transparent  din  Aracet  DP  25,  pe  suprafeţele  pregătite  şi 
reparate se va aplica manual sau mecanizat  un strat de amorsa din reţeta nr.   14 şi două 
straturi de emulsie Aracet DP 25 diluat cu apă în raport 4 : 1, în volume. 
4.25. Vopsitoria cu vopsea  Vinarom se va aplica pe glet de netezire din reţeta nr. 
16 pentru interior şi exterior şi din reţeta nr. 17 numai pentru interior. 
Pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica manual după uscarea reparaţiilor  ( î n 
cazul reparaţiilor cu mortar din Aracet  DP 25 şi ciment după minim 7 z i l e ) ,  amorsa din 
reţeta nr.  1 4 . 
Gletul de  netezire  se  aplică  în  două  straturi. în  total  1 . . . 2 mm grosime, manual 
cu mistria, fierul de glet sau cu şpaclul de cauciuc, sau mecanizat (cu una din instalaţiile 
indicate în anexa  12). 
Primul  strat  se  aplică  „ras”  pe  suprafaţa  tratată  cu  amorsa  având  rolul  unei 
umpluturi de pori, al doilea strat fiind cel de netezire propriu­zisă. 
Gletul  va  fi  aplicat  pe  suprafaţă.  în  rosturile  orizontale  sau  verticale  (pe  muchiile 
teşite) şi în limita posibilităţilor şi pe canturi, după montarea elementelor. 
La  întreruperea  montajului  se  va  aplica  glet  şi  pe  suprafaţa  orizontală  a  ultimului 
element montat. 
În  scopul  protejării  elementelor  montate  împotriva  umezirii  datorită  precipitaţiilor 
atmosferice  se  recomandă  ca  gletuirea  să  fie  făcută  la  un  interval  de  timp  cât  mai  scurt 
după montare. 
După uscarea  stratului de  glet,  la  un  interval  de  cel puţin  24 ore de la aplicarea 
gletului, se aplică vopsitoria cu Vinarom în două straturi conform reţetei nr. 18.  Vopseaua se 
aplică  manual  cu  pensula  sau  mecanizat  cu  instalaţia  de  pulverizat  cu  compresor,  pistol  şi 
rezervor de vopsea sub presiune indicate în anexa 12.  Stratul al doilea se aplică după 2...4 
ore  de  la  aplicarea  primului  strat  şi  se  netezeşte  cu  şpaclul  de  cauciuc  sau  cu  fierul  de 
glet. 
4.26.  Finisajele tip „strop”, „tuf” şi „calcio” din Aracet CPMB sau CIC se vor aplica 
pe amorsă sau pe glet din acelaşi material. 
Materialele  ele  finisare  preparate  conform  reţetei  nr.  8  se  aplică  cu  bidineaua 
specială în  câte două straturi  succesive,  la  interval de  4 . ..8  ore pe amorsa din reţeta  nr. 1 
aplicată  „saturat”  cu  bidineaua,  cu  pensula  sau  cu  rolul,  sau  mecanizat  prin  pulverizare  pe 
suprafaţa pregătită şi reparată, pe un strat de glet. 
4.27.  Finisaje  t ip  tencuială   decorativă   subţire   din   compoz i ţ ia  gata  preparată 
din  fabrică      „tencuială    stropită    8203”  ­  se  aplică  pe  g le t  de  netezire  întărit,  preparat 
conform  reţetei  nr.  16  sau  nr.  17  (numai  la  interior)  după  cel  puţin  24  ore  de  la  aplicarea
acestuia.  Gletul  de  netezire  se  va  aplica  manual  cu  mistria,  fierul  de  glet  sau  şpaclul  de 
cauciuc, sau mecanizat cu instalaţiile indicate  în anexa 12, pct. 41 . 
După cel puţin 24 ore de la aplicarea gletului de netezire se aplică tencuiala subţire, 
mecanizat cu instalaţia de aplicat, tencuieli în strat subţire indicată în anexa 12, pct. 42. 
4.28.  Finisajele  cu  tapete  lip ite  cu adeziv Aracet   CTD­1 se vor  executa  conform 
Instrucţiunilor  tehnice  C  4­77,  eventual  peste un  glet  de  netezire  preparat  conform  reţetei 
nr. 6. 
Finisajul  cu  tapete  l i p i t e  cu  adeziv  carboxirnetilcelulozic  se  va  face  conform 
Instrucţiunilor tehnice  C  4­77  pe  suprafaţa  pregăt i t ă  şi  preparată  sau  pe  un  glet  de  netezire 
preparat şi aplicat conform reţetei nr. 16 sau 17 pe un strat de hârtie maculatură. 
4.29.  Finisajul cu email perclorvinilic   POLICOLOR, aplicat  conform reţetei  nr.  13 
se va executa în 2 straturi succesive pe stratul de grund C  104­70 sau pe gletul de netezire 
din reţeta nr.  6, anexa  16). 
4.30. Finisajul cu vopsea ci: ulei sau alchidal se va executa  conform normativ C 3­ 
76. şi va fi aplicat pe gletul de netezire din reţeta nr. 16 sau nr. 17 . 
4.31. Finisajele  din  plăci  de  faianţă  sau  CESAROM  se  aplică  cu  mortar  adeziv 
preparat conform reţetei nr. 5 în straturi de cel mult 3 mm grosime, fie cu mortar adeziv 
preparat conform reţetei nr. 20. 
Înainte de aplicare, plăcile CESAROM (lipite pe hârtie) se vor înmuia în apă timp 
de câteva secunde, numai pentru umezirea hârtiei. 
4.32.  Finisajul  cu  email  perclorvinil  POLICOLOR  va  fi  executat  din  5  straturi 
succesive  de  email  perclorvinilic  aplicat  pe  grund  perclorvinilic  C  104­70  şi  pe  glet 
demetezire  din  reţeta  nr.  6,  care  trebuie  să acopere  în  mod obligatoriu,  în  strat  continuu  cu 
rosturile perfect închise, toată suprafaţa de finisat (conform retetei 13 anexa 16). 
4.33.  Finisajul  cu  vopsea  perclorvinil  (produs  de  întreprinderea  Policolor 
Bucureşti)  se  va  executa  dintr­un  strat  de  grund  de perclorvinil  şi  cinci  straturi  de  email 
perelorvinil, aplicate pe amorsa şi gletul de netezire din reţeta nr. 22. 
În  prealabil  se  vor  chitui  rosturile  dintre  elementele  din  b.c.a.  şi  dintre  acestea  şi 
elementele din beton armat cu gletul de netezire din reţeta nr. 22. Pe suprafeţele pregătite şi 
reparate se  va aplica gletul, în două straturi, la  intervale de cel puţin 24 ore şi cel mult  48 
ore, cu mistria şi fierul de glet până la obţinerea unei suprafeţe netede. 
Gletul de netezire se va prepara conform reţetei nr. 22 în cantităţi mici, de 2...3 Kg, 
necesare pentru acoperirea unei suprafeţe de cca 3 m 2 . 
După minimum 3 zile şi maximum 15 zile de la execuţia ultimului  strat  de  glet  se 
va aplica cu pensula grundul perclorvinil C 104­70 într­un singur strat, în cantitate de cea 
250 g/m 2 . Vâscozitaţea  grundului  trebuie  să  fie  de  cca  40  sec,  prin  pâlnia  cu  Ø 5 mm, 
determinată conform STAS 2096­80. 
La  2...3  ore  de  la  aplicarea  grundului  perclorvinil  se  va  aplica  cu  pensula  emailul 
perclorvinil C 104­70, în cinci straturi succesive, la intervale de câte 2...3 ore, în cantitate de 
cca 200 g/m 2  pentru fiecare strat. 
Vâscozitatea  emailului  perclorvinil  trebuie  să  aibă  valoarea  de  cca  50  sec, 
determinată conform STAS 2096­80 prin pâlnia de Ø 5 mm. 
La  aplicarea  straturilor  componente  se  va  acorda  o  deosebită  atenţie  muchiilor, 
unghiurilor şi locurilor greu accesibile. 
4.34.  Finisajul  cu  granule  se  va  realiza  din  două  straturi  de  adeziv  Aracet  CIC  şi 
două  straturi  de  granule  de  marmură,  feldspat,  micaceu,  nisip,  polistiren,  perlit  expandat 
etc.  cu  dimensiuni  1...3  mm.  Pe  suprafeţele  pregătite  şi  preparate  se  va  aplica  (cu 
bidineaua sau pensula) un strat de amorsă preparată conform reţetei 1, dar numai cu Aracet 
CIC. În condiţii normale de temperatură şi umiditate relativă a aerului (20°C şi 65%), după cca 
60 min., timp în care stratul de amorsa s­a uscat, se va aplica un strat uniform de adeziv din
Aracet CIC diluat cu apă în raportul 3 : 1 în  volume şi imediat, pe stratul ud de adeziv, se 
vor aplica granule (manual sau mecanizat) prin pulverizare de la o distanţă de cca 30 cm de 
finisaj. 
După  cca  4  ore  se  va  aplica  stratul  2  de  adeziv  şi  stratul  2  de  ,  granule  în  condiţii 
similare,  până  la  uniformizarea  acoperirii  suprafeţei  cu  granule.  Se  recomandă  ca 
finisarea  să  fie  executată­de  2  muncitori,  pe  măsură  ce  primul  muncitor  aplică  adezivul, 
cel  de­al  doilea  muncitor  aplică,  în  urma  primului,  granulele  pe  adezivul  umed,  operaţia 
continuându­se până la acoperirea întregii suprafeţe. 
4.35. Finisajele transparente  cu lac Aracetal B 55­LC se vor realiza în 4­5 straturi 
conform reţetei 23 pentru zidării, respectiv reţetei 24 pentru panouri. 
4.36. Finisajele  cu  granule  şi  Aracetal  B  55­LC  se  vor  executa  în  1  sau  2  straturi 
conform reţetei 25. 
4.37. Tencuielile  terasit  sau  cu  praf  de  piatră  se  vor  executa  conform 
„Normativului pentru executarea tencuielilor   umede”, indicativ C 18­75. 
4.38. Vopsitoria  cu  Romflexil  P  505    şi  perclorvinil  se  va  executa  pe  glet  de 
netezire, conform reţetei 26. 
4.39. Folia complexă din polietilenă dublii caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă 
şi vopsitorie din perclorvinil se va executa conform reţetei 27. 
4.40. Finisajele  transparente  se  execută  pe  zidării  cu  rosturi  subţiri  pe  suprafeţe 
foarte  netede  cu  sau  fără  rosturi  acuzate  prin  teşirea  muchiilor  cu  rindeaua  indicată  în 
anexa 12. 
Finisajele transparente şi lise (netede) se aplică pe suprafeţele pregătite şi reparate; ele 
se execută cu Aracet CPMB sau Aracet CIC ­ conform reţetelor nr. 7 şi 11 sau cu Aracet DP­ 
25 ­ conform reţetei nr.  14. 
Repararea degradărilor se va face conform reţetelor nr. 3 şi  nr. 4 în cazul utilizării, 
Aracetului CPMB, respectiv, reţetele nr. 16 şi 17, în cazul utilizării Aracetului DP 25. 

c) Finisarea şi protecţia zidăriilor care se tencuiesc 
4.41.  Tencuirea  pereţilor  interiori  din  blocuri  din  b.c,a.  se  realizează  în  trei 
straturi  după ce  în prealabil  suprafaţa  a  fost  bine udată cu apă pentru a îndepărta praful 
şi a preîntâmpina deshidratarea rapidă a mortarului. 
Primul  strat  se  execută  în  grosime  de  2...3  mm  cu  mortar  de  ciment­var,  cu 
compoziţia  volumetrică  1:  0,25:  3  (ciment:  var:  nisip)  având  consistenţa  de  14­15  cm 
măsurată cu conul etalon. Stratul al  doilea  (grundul)  de  10...  12  mm  grosime  se  execută 
după  zvântarea primului strat cu mortar  (1: 2: 8  ­  ciment: var:  nisip,  în volume). Stratul 
al  treilea  (faţa  văzută)  de  1...3  mm  grosime  va  avea  aceeaşi  compoziţie  ca  cel  folosit  la 
grund, cu nisip 0...1 mm grosime, însă cu consistenţa de 15 cm. 
Tencuielile interioare se recomandă să se execute după trecerea a cel puţin 15 zile 
de la executarea zidăriei. 
4.42.  Finisajele  de'  tip  placaje  din  plăci  de  faianţă  se  realizează  conform 
prevederilor  din  „Normativul  pentru  executarea  placajelor  din  plăci  de  faianţă  şi  plăci 
ceramice smălţuite CESAROM", indicativ C 5­75, cu următoarele precizări: 
­ mortarul adeziv este compus din ciment: nisip 0...3 mm: Aracet D 50, în raportul 
1: 4: 6,3 părţi în greutate, cu o consistenţă de 6,5­7,5 cm. măsurată cu conul etalon; 
­ denivelările de pe suprafaţa peretelui  se vor umple cu  acelaşi mortar adeziv; 
­ mortarul adeziv se va aplica pe toată suprafaţa plăcii; 
­  înainte  de  montarea  placajelor,  pe  zidăria  din  blocuri  sau  plăci  din  b.c.a.  se  va 
aplica  un  şpriţ  cu  grosimea  2...  3  mm  cu  aceeaşi  compoziţie  ca  mortarul  adeziv,  dar  cu 
consistenţa de 11...13 cm măsurată cu conul etalon; 
­ plăcile de faianţă se montează după zvântarea şpriţului şi mortarului cu care s­au
reparat  denivelările  de  pe  suprafaţa  respectivă.  Mortarul  adeziv  se  va  executa  conform 
reţetei 5 (anexa 16). 
4.43.  Finisajele  tip  placaje  cu  plăcuţe  CESAROM  se  realizează  dintr­un  strat  de 
mortar adeziv din ciment: var pastă: nisip 0...1 mm, în raportul 2 : 1 : 1  părţi în volume 
şi Aracet D 50 în proporţie de 30% din greutatea cimentului. 
Tehnologia  de  aplicare  a  placajelor  ceramice  CESAROM  este  cea  prevăzută  în 
Normativul C 6­75. Mortarul adeziv va fi conform reţetei 5 (anexa 16). 
4.44.  Tencuielile  exterioare  pe  zidării  din  blocuri  de  b.c.a.  cu  rosturi      obişnuite 
sau rosturi   subţiri,   se   realizează   în  trei straturi din: 
­  primul  strat  de  2­3  mm  grosime  care  se  aplică  cu  putere  şi  neuniform  pe 
suprafaţa  peretelui,    preparat    din  ciment:  var  pastă:  nisip,  în  raport  1:  0,25:  3  părţi  în 
volume, cu consistenţa de 14­15 cm măsurată cu conul etalon, când se aplică manual  şi 
10­11 cm când se aplică mecanizat; 
­  stratul  al  doilea  (grund)  de  10­11  mm  grosime  preparat  din  ciment:  var  pastă: 
nisip  0...3  mm,  în  raportul  1 : 2 : 6  părţi  în  volume,  cu  consistenţa  de  12­13  cm,  care  se 
aplică după zvântarea stratului de şpriţ; 
­ stratul   al   treilea   (faţa   văzută)   se   prepară   din   ciment : var: nisip 0­1 mm, 
în raportul 1 : 2 : 6  părţi în volume, cu consistenţa de 14­15 cm şi se aplică pe grundul umed. 
Grosimea totală a tencuielilor va fi de cca. 20 mm la zidăriile din blocuri. 
La  executarea tencuielilor pe  timp de  vară  atât mortarul  cât  şi suprafeţele tencuite 
se  vor  proteja,  până  la  întărirea  mortarului,  împotriva  vântului,  acţiunii  directe  a  razelor 
solare  şi  a  ploilor,  prin  acoperirea  suprafeţelor  tencuite  şi  a  schelelor  cu  rogojini,  saci, 
etc. În primele zile de la execuţie, tencuiala se va stropi periodic cu apă. 
Tencuiala cu terasit se execută conform Normativului C 18­75: 
4.45.  Tapetele  lipite  cu  adeziv  Aracet  CTD­1  sau  carboximetilcelulozic,  pe 
tencuieli drişcuite sau pe glet de netezire, se vor executa conform punctului 4.28. 
4.46.  Vopsitoria cu email perclorvinil POLICOLOR  se  aplică pe  glet  de  netezire, 
conform punctului 4.29. 
4.47.  Vopsitoria cu  vopsea  perclorvinil  (POLICOLOR  Bucureşti)  se  aplică  pe  glet 
de netezire,  conform punctului 4.33. 
4.48. Vopsitoria cu email perclorvinil POLICOLOR se aplică pe  glet  de  netezire, 
conform punctului 4.32. 
4.49. Vopsitoria  cu  vopsea  de  ulei  sau  alchidal  se  execută  conform  punctului 
4.30. 
4.50. Vopsitoria  cu  Romflexil  şi  perclorvinil  se  aplică  pe  glet  de  netezire,  conform 
reţetei 26. 
4.51. Folia complexă din polietilenă dublu caşerată cu împâslitură de fibre de  sticlă 
şi vopsitorie perclorvinil sau folia de aluminiu, se aplică conform reţetei 27. 

d) Condiţii, tehnice ie calitate a lucrărilor de finisare 
4.52.  La  recepţionarea  lucrărilor  executate,  se  va  ţine  seamă,  de  prevederile  din 
„Normativul  pentru  verificarea  calităţii  lucrărilor  de  construcţii  şi  instalaţii  aferente” 
indicativ C 56­75,  precum şi de următoarele: 
­  se  va  controla  buna  acoperire  a  suprafeţelor  finisate  şi  uniformitatea  straturilor 
aplicate; 
­ nu  se admit  scurgeri, prelingeri  sau pete, urme de pensulă,  fisuri,  exfolieri,  goluri 
ale  finisajului  pe  stratul  suport.  Racordările  cu  suprafeţele  vecine,  finisate,  diferit,  vor  fi 
executate corect, fără spaţii netratate sau protejate după caz; 
­  când  suprafeţele  finisate  prezintă  degradări,  survenite  datorită  unor  operaţii 
executate ulterior pe şantier, finisajele  se  vor  remedia prin  completarea  sau  înlocuirea pe
porţiunea  degradată,  a  tuturor  straturilor  cu  folosirea  materialelor  indicate;  în  prescripţia 
tehnică pentru finisajul respectiv; 
­  când  se  constată  degradări  suspecte  ale  vopsitoriilor  executate  ca  şi  în  cazul 
utilizării  vopselelor  anticorozive,  organul  de  control  al  calităţii  poate  cere  să  se  facă 
analiza soluţiei de vopsea aplicată; 
­ când există dubiu asupra executării corecte a operaţiilor de pregătire a suprafeţelor 
pentru vopsire şi de aplicare corectă a numărului de straturi, se va face îndepărtarea parţială 
a  acoperirilor  cu  vopsea  până  la  stratul  suport;  din  motive  estetice,  verificarea  se  face 
numai  în  locuri  mai  puţin  expuse  sau  mai  puţin  lu­minate,  unde  imperfecţiunile  după 
refacerea stratului, de finisaj nu vor fi prea vizibile. 

ANEXA   1 

SORTIMENTUL   ELEMENTELOR  DIN   BETON  CELULAR   AUTOCLAVIZAT 

1. Elemente armate 

Extras din STAS 10832/76 
1.1. Sortimente:  GB  35  şi  GB  50  conform  STAS  8036­81  „Beton  celular 
autoclavizat, gazbeton. Condiţii tehnice generale”. 
1.2. Forma: paralelipiped dreptunghic cu feţe plane sau profilate. 
1.3. Dimensiuni (limite dimensionale): 
­ lungimea 1 000 ... 6 000 mm (din 20 în 20 mm sau din 25 în 25 mm); 
­ lăţime: 600 mm; 
­ grosime: 75 ... 300 mm (din 25 în 25 mm). 

2. Elemente nearmate 

Extras din STAS 10833/80 
2.1. Sortimente: blocuri pentru zidărie GBN 35, GBN 50, GBC 50. 
2.2. Forma: paralelilipiped dreptunghic cu feţe plane. 
2.3. Dimensiuni: 

Blocuri de zidărie  Sortiment 
GBN  GBC 
lungime  mm  600  490 
lăţime  mm  250  240 
grosime  mm  200  200 

OBSERVAŢII 
1.  Sortimentul  de  dimensiuni  şi  marcă  utilizat  se  va  înscrie  în  nomenclatorul 
produselor tipizate aprobat prin decretul 418­80. 
2.  Cu acceptul forurilor legale se pot adopta lăţimi ale blocurilor din b.c.a.  mai mari 
de  250  mm,  în  cazul  în  care  acestea  se  impun  din  considerente  tehnicoeconomice  de 
economisire a consumului de combustibil în exploatare,  cu condiţia ca blocul sa se înscrie 
în greutatea de 25 kg admisă prin normele de igienă a muncii.
ANEXA 2 

REZISTENŢA LA FOC A ELEMENTELOR DIN b.c.a. *) 

Nr.crt.  Tipul de perete  Grosimea  Finisaj  Rezistenţa la foc în ore 


elementului  **)  pentru condiţii de: 
fără finisaj  Izolare  Etanşeitate  Rezistenţă 
***) cm  termică  mecanică şi 
stabilitate 
1  Elemente armate pentru  7,5  nefinisat  1h 45'  1h 45'  2h 08' 
pereţi despărţitori  12,5  nefinisat  4h  4h  7h 
15  nefinisat  7h  7h  7h 

Zidărie de blocuri  20  nefinisat  7h  7h  7h 


24  nefinisat  7h  7h  7h 

3  Elemente pentru acoperiş  20  nefinisat  50'  50'  50' 


cu lungime de 6m 

4  Elemente pentru acoperiş  22,5  nefinisat  1h 37'  1h 37'  1h 37' 


de 6m lungime 

5  Elemente pentru acoperiş  12,5  nefinisat  2h 37'  2h 37' 


în lungime de 3m  15  nefinisat  2h 46'  2h 46' 

*)  Limitele  de  rezistenţă  la  foc  au  fost determinate  în  conformitate  cu  prevederile 
STAS  7771­81   corespunzător   normelor   internaţionale   ISO­834, Standardului CAER S.T. 
1000. 
**) Atât rosturile verticale cât şi cele orizontale rostuite îngrijit 
***) Grosimea stratului de acoperire a armăturilor de 20 mm. 

ANEXA 3 

DOMENIUL DE UTILIZARE DIN PUNCT DE VEDERE TERMOTEHNIC 
AL ELEMENTELOR  DIN  b.c.a. 

a) Pereţi exteriori de hale industriale 

Temperatura  Umiditatea relativă a aerului din hale în % 
aerului din hală  pentru zonele climatice: 
( o C)  I (­12 o C)  II (­15 o C)  III (­18 o C) 
Panouri de 20 cm grosime 
8­10  80  80  80 

13­15  80  75  75 

15­17  85  75  70 

La  halele  cu  regim  de  umiditate  relativă  a  aerului  interior  peste  60%  se  vor 
prevedea  bariere  contra  vaporilor  pe  faţa  interioară  a  pereţiilor  conform  punctului  4.5  din 
instrucţiunile tehnice chiar dacă nu există riscul de condens pe această suprafaţă.
b) Acoperişuri de hale industriale 
Elementele  armate  de  acoperiş  se  folosesc  la  hale  cu  umiditate  relativă  a  aerului 
interior  sub 60%  la  temperatura  de  18°C,  cu  condiţia  prevederii  de  straturi    de    difuzie    a 
vaporilor  la   învelitoare. 
Fac excepţie acoperişurile ventilate care pot fi utilizate la construcţiile zootehnice şi 
halele  industriale  cu  umidităţi  relative  ale  aerului  peste  60%  dimensionate  conform  STAS 
6472/5­77  „Principii  de  calcul  şi  de  alcătuire  pentru  acoperişuri  ventilate”,  prevăzute  şi  cu 
bariere de vapori conform punctului 4 „Finisaje şi protecţii”.
ANEXA 4 

CALCULUI ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT 

1. GENERALITĂŢI 
1.1.  Prezentele  prescripţii  de  calcul  se  aplică  elementelor  din  beton 
celularautoclavizat armat pentru acoperişuri la construcţii industriale sau agricole precum 
şi la clădiri de locuit şi social­culturale. Ele pot fi folosite şi la calculul altor elemente din 
beton celular autoclavizat armat solicitate la încovoiere cum ar  fi  panourile  orizontale  de 
pereţi. 
1.2.  Principiile  de  calcul  din  această  anexă  se  bazează  pe  principiile  generale 
cuprinse  în  STAS  10.100/0­75.  Solicitările  de  calcul  se  determină  folosind  valorile 
încărcărilor şi regulile de clasificare şi grupare din standardele de stat 10.101/0­78. 
1.3. Domeniile de utilizare a elementelor din beton celular autoclavizat s­au indicat 
la pct. 2.1. ...2.6. din instrucţiunile tehnice. 
1.4.Aplicabilitatea prescripţiilor din prezenta anexă este condiţionată de respectarea 
întocmai,  la  proiectare  şi  execuţie,  a  prevederilor  privind  protecţia  anticorosivă  a 
armăturilor (verificare conform STAS 10.832/76). 
1.5. În proiecte se va prevedea obligativitatea verificării calităţii materialelor folosite 
(inclusiv  a  sârmei  trefilate),  precum  şi  a  unor  elemente  din  producţia  curentă    pe  baza 
revederilor generale de verificare a calităţii. 

2. MATERIALE 

Beton celular autoclavizat 

2.1.  Condiţiile  tehnice  de  calitate  pe  care  trebuie  să  le  respecte  betonul  celular 
utoclavizat,  precum,  şi  modul  de  verificare  a  respectării  acestor  condiţii  de  calitate  sunt 
revăzute în STAS 8036­81 şi STAS 7344­70. 
2.2.  Valorile  normate  ale  rezistenţelor  la  compresiune  şi  la  întindere  ale  betonului 
elular autoclavizat sunt date în tabelul 4.1. 
2.3.  Valorile  de  calcul  ale  rezistenţelor  la  compresiune  şi  la  întindere  ale 
betonului  celular  autoclavizat  sunt  date  în  tabelul  2,  pentru  umidităţi  ce  nu  depăşesc 10% 
(în greutate). 
Pentru  umidităţi  mai  mari,  până  la  25%  rezistenţele,  de  calcul  se  obţin  prin 
înmulţirea valorilor din tabelul 4.2. cu coeficienţii condiţiilor de lucru din tabelul 4.3. 

Tabelul   4.1. 

REZISTENŢELE  NORMATE   ALE  BETONULUI  CELULAR   AUTOCLAVIZAT 
N/mm 2  (kgf/cm 2 ) 

Tipul rezistenţei normate si notaţia  Marca betonului 
GB 35  GB 50 
Rezistenţa normată de calcul, R n c  2,3 (23)  3,3 (33) 
Rezistenţa normată de întindere, R n t  0,31 (3,1)  0,44 (4,4)
Tabelul   4.2. 

REZISTENŢELE  DE CALCUL ALE  BETONULUI  CELULAR   AUTOCLAVIZAT 
N/mm 2  (kgf/cm 2 ) 

Tipul rezistenţei normate si notaţia  Marca betonului 
GB 35  GB 50 
Rezistenţa de calcul la  compresiune, Rc  1,5 (15)  2,2 (22) 
Rezistenţa de calcul la întindere, Rt  0,15 (1,5)  0,22 (2,2) 

Tabelul   4.3. 

COEFICIENŢII CONDIŢIILOR DE LUCRU 

Umiditatea (% din masă)  10  15  20  25 


Coeficient al condiţiilor de lucru  1,00  0,90  0,85  0,80 

Tabelul   4.4. 

MODULUL DE ELASTICITATE AL b.c.a. 
N/mm 2  (kgf/cm 2 ) 

Marca betonului  GB 35  GB 50 


Modulul de elasticitate, Eg b  1800 (18000)  2500 (250000) 

Armături 

2.5.  Pentru  armarea  elementelor  din  beton  celular  autoclavizat  se 


utilizează plase  sudate din  sârmă  trasă, care trebuie  să  corespundă  condiţiilor de 
calitate  stabilite  prin  STAS  438/2­80  şi  438/3­80  (cu  toleranţe  geometrice  ale 
dimensiunilor  în  plan  reduse,  corespunzătoare  prevederilor  din  cataloagele 
elementelor tip). 
2.0.  În  cazul  in  care  plasele  sudate  sunt  realizate  în  unităţile  care  produc 
elemente  din  beton  celular  autoclavizat,  aceste  unităţi  trebuie  să  organizeze 
verificarea calităţii armăturilor, conform prevederilor STAS 438/2­80 şi 438/3­80. 
2.7.  Rezistenţele  normate  şi  de  calcul  ale  plaselor  din  sârmă  trasă  sunt 
date in tabelul  4.5. 
Modulul  de  elasticitate  al  armăturii  E  se  ia  de  200.000  N/mm 2  (2  000  000 
kcf/cm 2 ). 

Tabelul   4.5. 

REZISTENŢE ALE ARMĂTURILOR 
N/mm 2  (kgf/cm 2 ) 

Diametrul, mm  Rezistenţe normate R n a  Rezistenţe de calcul Ra 


≤ 7,1  440 (4500)  210 (2100) 
> 7,1  390 (40000)  210 (2100)
3. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT 
ARMAT, SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE 

Verificări necesare 

3.1.  Elementele  din  beton  celular  autoclavizat  armat  se  verifică  la  următoarele  stări 
limită: 
­ starea limită de rezistenţă în secţiuni normale; 
­ starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate; 
­ starea  limită  de  deschidere  a  fisurilor; 
­ starea limită de deformaţii. 
Se  verifică,  de  asemenea,  realizarea  corespunzătoare  a  condiţiilor  de  ancorare  a 
armăturilor. 

Starea limită de rezistenţă in secţiuni normale 
3.2.  Calculul  se  face  pe  baza  schemei,  respectiv  cu  ajutorul  relaţiilor,  din  STAS 
10107/0­76 pentru beton greu obişnuit, cu următoarea precizare suplimentară: 

ξlim = 0,5  (1) 

3.3. Pentru verificarea la transport şi montaj, solicitarea de calcul se determină ca pentru 
un element simplu rezemat, cu deschiderea de calcul egală cu lungimea elementului minus 20 
cm şi încărcată cu greutatea proprie (valoarea limită), iar capacitatea portantă se stabileşte cu 
luarea în considerare  a unui coeficient al condiţiilor de lucru 1,2. 

Starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate 
3.4.  Pentru  elementele  fără  armături  transversale  (ex.  pentru  tehnologia  tip  Hebel), 
trebuie să fie satisfăcută condiţia: 

Q ≤ 0,5 bho Rt  (2) 

Pentru  elementele  cu  unele  armături  transversale  (ex.  pentru  tehnologia  tip  Ytong), 
trebuie să fie satisfăcută condiţia: 

Q  ≤  0,55 bh o  R t  (3) 

Starea limită de deschidere a fisurilor 
3.5. Pentru satisfacerea condiţiilor de limitare a deschiderii fisurilor   normale, armăturile 
transversale trebuie să fie prevăzute la distanţe de maximum 50 cm. 

Starea limită de deformaţie 
3.6.  Calcul  deformaţiilor  la  elementele  din  b.c.a.  armat  se  face    ţinând  seama  de 
regulile staticii construcţiilor şi folosind drept  modul de rigiditate. 

2  æ xö
E a A a h o  ( 1 - x ) ç1 - ÷
K  = è 3 ø
0 , 75 ( 1 + 0 , 5 v ) 
în care: 
x
x  = se  determină  pentru  elementul  lucrând  în  stadiul  II  (conform  pct.  4.8.  din 
h o 

STAS 10107/0­76, în care se ia  n a  =  a  ); 
E gb 
v este raportul dintre solicitarea de lungă durată şi solicitarea totală (valori de exploatare). 
Ţinând  seama  de  efectul  favorabil  al  armăturilor  din  rosturi  trecute,  peste 
reazeme (sau efectul monolitizărilor la plăcile marginale), săgeţile calculate  vor fi reduse prin 
multiplicare cu coeficientul 0,85. 
3.7.  Valorile  limită  admise  pentru  săgeţile  calculate  sunt  cele  prevăzute  în  STAS 
10107/0­76, pct. 4.12.5. 

Verificarea ancorării armăturilor 
3.8. De la o secţiune în care efortul unitar în armătură, sub acţiunea încărcărilor de calcul 
(limită)  este  σa,  trebuie  să  se  prevadă,  până  la  capătul  elementului,  un  număr  de  bare 
transversale nt  care să satisfacă condiţia: 

A a s a
n t  ³  (5) 
2 d t b t R c 

σa  ­ aria armăturilor longitudinale de rezistenţă; 
d t  ­ diametrul sârmelor transversale; 
b t  ­ lungimea sârmelor transversale. 

Pentru elementele solicitate de încărcări uniform distribuite verificarea se face după cum 
urmează: 
­ în cazul elementelor cu deschiderea până la 4 m inclusiv, se vor prevedea cel puţin 3 bare 
transversale  pe  o  lungime  γl  de  la capătul  elementului,  l  fiind  deschiderea  de  calcul,  iar  γ  un 
coeficient subunitar dedus din relaţia:

0 , 75 d t b t R c 
g (1 - g ) = (6) 
A a R a 

­  în  cazul  elementelor  cu  deschiderea  peste  4  m,  se  vor  prevedea  cel  puţin  4  bare 
transversale pe lungimea γ l, coeficientul fiind dedus din relaţia:

1 , 25 d t b t R c 
g (1 - g ) = (7)
A a R a 
4. UNELE P RE VE DE RI CO NST RUCTIVE SP ECIFICE 
4.1.  Armăturile  longitudinale  de  rezistenţă  vor  avea  de  regală  diametrul  minim  de  4,2 
mm.  Armăturile  longitudinale  care  sunt  prevăzute  pentru  solicitări  ce  pot  apare la  transport  sau 
montaj (de ex.: armăturile de la partea superioară a plăcilor pot avea diametrul de 4 mm). 
Se  permite,  de  asemenea,  să  se  utilizeze  diametrul  de  4  sau  4,2  mm  pentru  armăturile 
longitudinale  de  rezistenţă  de  la  partea  inferioară  la  elementele  de  deschidere  mică,  la  care 
utilizarea cantităţii minime de armătură, reieşită din condiţiile constructive, duce la o capacitate 
portantă calculată depăşind cu cel puţin 15% solicitarea limită (de calcul). 
4.2.  Acoperirea  cu  beton  celular  autoclavizat  a  armăturilor  de  rezistenţă  va  fi  de 
minimum 20 mm, respectându­se suplimentar şi condiţiile de protecţie împotriva focului. 
4.3.  Distanţele maxime dintre armăturile longitudinale de rezistenţă  (la partea inferioară) 
vor fi de 20 cm (se vor prevedea cel puţin 4 bârne în elementele de 60 cm lăţime nominală). 
4.4.  Armăturile  longitudinale  de  la  partea  superioară  vor  avea  o  arie  a  secţiunii 
transversale de cel puţin 20% din aria armăturilor longitudinale de la partea inferioară. 
4.5.  Distanţele  dintre  armăturile  transversale  din  plasa  superioară  nu  vor 
depăşi 50 cm. 

5. RELAŢII DE CALCUL, METODE PRACTICE, SIMPLIFICĂRI 

Starea limită de rezistenţă în secţiuni normale 
5.1. Relaţii de calcul de bază: 

A a R a 
x =  (8) 
bR c 

M ≤ bxRc  (ho­0,5x) = AaRa  (ho­0,5x)  (9) 

5.2. Metode practice: 
5.2.1. Se poate lucrai cu ajutorul unor tabele de coeficienţi ca la betonul  armat obişnuit, 
greu.  Tabelul  4.6.  este  utilizabil  pentru  orice  marcă  de  beton  şi  orice  diametru  de  armătură 
(orice rezistenţă la calcul a armăturii). 
5.2.2. Relaţia  directă  dintre  momentul  încovoietor  de  calcul  şi  aria  armăturii  A a  se  poate 
scrie sub forma:

calc  æ A  R  ö
M c  =  A a R a çç h o  - 0 , 5  a  a  ÷÷ (10) 
è bR c  ø

Tabelul 4.6. 
B  0,05  0,06  0,07  0,08  0,09  0,1  0,11  0,12  0,13  0,14 
ξ  0,974  0,969  0,964  0,958  0,953  0,947  0,942  0,936  0,93  0,924 
0,15  0,16  0,17  0,18  0,19  0,2  0,21  0,22  0,23  0,24  0,25  0,26 
0,918  0,912  0,906  0,9  0,894  0,887  0,881  0,874  0,867  0,861  0,851  0,846 
0,27  0,28  0,29  0,3  0,31  0,32  0,33  0,34  0,35  0,36  0,37  0,375 
0,839  0,832  0,824  0,816  0,808  0,8  0,792  0,783  0,774  0,765  0,751  0,75 

Pentru  R a  = 2100 kgf/cm 2 , luând b=60 cm, se deduce:
æ 4 Aa ö
­ pentru  G B  35 : M  £ 2100 A a ç h o  - ÷ (11) 
è 3  ø

æ Aa ö
­ pentru  GB  50 : M  £ 2100 A a ç h o  - ÷ (12) 
è 1 , 1 ø

Unităţi de măsură kgf şi cm.  . 
Graficele din figurile 4.1. şi 4.2. concretizează relaţiile 11 şi 12. 

M  =  B  bh o 2  R c =  A a  R a  ξ  h o  (13) 

5.3. Calculul   la   transport,   montaj: 
Capacitatea portantă se consideră: 

Mm = 1,2 b x Rc  (ho­0,5x) = 1,2 Aa  Ra  (h­0,5x) 

æ A  R  ö
= 1 , 2 A a R c çç h o  - 0 , 5  a  a  ÷÷ (14) 
è bR c  ø

Practic se poate utiliza oricare din metodele de la pct. 5.2. 

Starea limită, de rezistenţă la forţă tăietoare in secţiuni înclinate 
5.4. Relaţii de bază: 
­ Pentru tehnologia de tipul  Hebel : 

Q ≤  0,5 bh o  R t 

­ Pentru tehnologia de tipul  Ytong : 
(cu bare transversale „cvasiverticale”): 

Q ≤ 0,55  bh o  R t
5.5. Metode practice:
În tabelul 4.7. sunt date în kgf, foiţele tăietoare de calcul, pentru diferite  valori ale 
lui h (lăţime nominală 60 cm). 

Tabelul 4.7. 
ho  [cm]  10  12,5  15  17,5  20  22,5 
GB 35  450  560  675  785  900  1010 
Tip Hebel  BG 50  660  825  990  1155  1320  1485 
GB 35  495  615  740  865  990  1110 
Tip Ytong  BG 50  725  905  1085  1270  1450  1630 

Calculul deformaţiilor (săgeţilor) 5.6. Relaţia de bază: 

SM n 12  SM n 1 2 
f = m  (1 + 1 , 5 v ) = (15) 
k  K 

în  care  S  este  un  coeficient  în  funcţie  de  modul  de  rezemare  şi  schema  de  încărcare  (pentru 

elemente simplu rezemate, cu încărcări uniform distribuite, S =  ) 
9 , 6 
M n  ­ momentul încovoietor produs de încărcările de exploatare; 
v ­ raportul dintre încărcările de lungă durată şi cele totale; 
k ­ rigiditatea de scurtă durată, determinată cu relaţia: 

E a  2 æ xö
k = A a h o  (1 - x )ç1 - ÷ (16) 
0 , 75  è 3 ø

unde (pentru secţiune dreptunghiulară) este: 

é 2  ù
ξ = n a m ê 1 +  - 1 ú (17) 
ë n a m û

E a 
n a  =  =111,1 pentru GB 35, repectiv 80 pentru GB 50. 
E gb 

5.7. Metode practice simplificate: 
Pornind de la relaţia:

f  0 , 75 M n (1 + 0 , 5 v ) 1 
= × (18) 
l  9 , 6 E a A a z 2 (1 - x )  h o 

şi admiţ ând cu aproximaţie: 

Aa R a z 2  A a nec 
Mn =  ×  (19)
1 , 25  A a 
(A a  nec = cantitatea de armătură efectiv necesară din calcul la un moment  încovoietor în 
secţiune normală), se deduce:

f  l  A  nec 
= g s  × a  (1 + 0 , 5 v )  (20) 
l  h o  Aa 

coeficientul y s  poate fi luat din tabelul 4.8. 

Tabelul 4.8. 
p [%]  0,05  0,1  0,15  0,2  0,3  0,4  0,45 
1000 γs  GB 35  0,0914  0,1047  0,1159  0,1262  0,1452  0,1632 
GB 50  0,087  0,0977  0,1065  0,1147  0,1294  0,1433  0,1492 

Pentru stabilirea valorilor de control: 

l  M exp A a nec 
f =  g s l ×  × (21) 
h o  M n  A a 

în care M exp. este solicitarea experimentală (de regulă fără greutate proprie). 

B.  CALCULUL ELEMENTELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE 

1. GENERALITĂŢI 
1.1.  Calculul  panourilor  de  pereţi  portanţi  din  b.c.a.  la  compresiune  se  va  face  pe 
baza prevederilor din STAS 10107/0­76 pct. 3.3. ca pentru elemente de beton simplu. 

2. MATERIALE 
2.1. Panourile de pereţi portanţi se execută din b.c.a. sortiment GBN 35. 
2.2.Caracteristicile  mecanice  şi  de  deformaţie  ale  betonului  celular  s­au  indicat  la 
pct. A 2 al prezentei anexe. 
2.3.Rezistenţa  de  calcul  la  compresiune  afectată  de  coeficienţii  condiţiilor  de  lucru 
prin care se introduce efectul umidităţii poziţiei, a dimensiunilor şi tipului solicitării,  se 
va considera: 

Rc = 0,9 N/mm 2  (9 kgf/cm 2 ) 

2.4. Greutatea pereţilor, inclusiv a mortarului de monolitizare  se  va considera  egală 


cu 750 Kg/m 3 .
3. CALCULUL PANOURILOR DIN b.c.a. LA COMPRESIUNE 

Verificări  necesare 

3.1.  Panourile din  b.c.a.  pentru  pereţi  portanţi  se  verifică  la  starea  limită  de  rezistenţi 
prin compararea solicitărilor de calcul cu capacitatea portantă. 
Influenţa  flexibilităţii  se  ia  în  considerare  prin  coeficientul  de  multiplicare 
a  excentricităţii: 


η = 
N
1 - 
N cr 

Relaţia de calcul 

3.2.  Panourile solicitate la compresiune centrică se calculează ca elemente solicitate la 
compresiune excentrică cu excentricitatea adiţională: 
ea  = 2 cm 
3.3. Panourile  având  secţiunea  dreptunghiulară  solicitate  la  compresiune  excentrică  la 
care forţa N acţionează cu excentricitate: 


eoc = eo  + ea  =  + e a  £ 0, 2 b  (1) 

se calculează cu relaţia:

N ≤ b (h — 2 η e oc ) R c  (2) 

în care: 
h  ­  grosimea panoului (peretelui); 
b  ­  lăţimea  panoului,  recomandându­se  ca  să  se  considere  în  calcul  panou  de 
pereţi de 1,00 m lăţime; 
N ­ încărcarea gravitaţională pentru lăţimea panoului considerat 
(de regulă 1,00  m). 
3.4.  Forţa  critică  convenţională  N c r  pentru  stabilirea  coeficientului  de 
multiplicare a excentricităţii  η  se determină cu relaţia: 

1 , 8 E gb  × I 


Ncr  =  2 
(3) 
K ld  × 1 f 

în care: 
Kld  coeficientul care introduce efectul solicitării de lungă durată (Ntf) 

N ld
Kld  = 1 + 

Pentru  un  panou  de  secţiune  dreptunghiulară  cu  lăţimea  b  =  1.00  m  şi  cu  modulul  de 
elasticitate Egb = 1 800 N/mm 2  (18 000 Kgf/cm 2 ) relaţia 3 va avea forma: 

2 , 7 ´ 10 5  ´ h 3  [ mm ] 


Ncr  =  2 
k ld ´ 1 f  [ mm ] 

Ncr  rezultă în kgf în cazul în care h şi lf se exprimă în cm. 

Forţa  critică  convenţională  Ncr  pentru  diferite  grosimi  de  pereţi  şi  lungimi  diferite  de 
flambaj şi pentru valoarea coeficientului Kld  = 1,8 se poate determina direct din tabelul 4.9. 

Tabelul 4.9. 
Ncr  în kgf/m pentru h [cm] 
lf  [cm] 
15  20  25  30 
260  7490  17.750  34670  59.900 
270  6945  16.460  32150  53.550 
280  6455  15.300  29890  51.650 
300  5625  13.330  13330  45.000 

ANEXA 5 

PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA ZIDĂRIEI  DIN 


BLOCURI ŞI PLĂCI DIN B.C.A. 

1. GENERALITĂŢI 
1.1. Prezentele  prevederi  reprezintă  o  detaliere  privind  zidăria  din  blocuri  şi  plăci  din 
b.c.a. din STAS 10109/1­82 „Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor”. 
1.2. Prevederile  se  referă  la  zidăria  executată  din  blocuri  şi  plăci  din  b.c.a.  având 
sortimentul  şi  dimensiunile  conform  STAS  10833­80  „Beton  celular  autoclavizat.  Elemente 
nearmate” şi conform prevederilor din anexa 1. 

2. POMENIUL DE UTILIZARE 
2.1. Zidăria din blocuri se utilizează: 
­  la pereţi neportanţi la construcţii având structura de rezistenţă din beton armat,  în 
special la pereţii exteriori; 
­ la pereţi portanţi, în condiţiile arătate la pct. 2.3 din anexa 5. 
2.2. Zidăria din plăci din b.c.a. se utilizează: 
­ la pereţi despărţitori neportanţi, în condiţiile arătate la pct. 8.1...8.5 din anexa 5; 
­ la pereţi de căptuşire a elementelor din beton armat. 
2.3. Pereţi portanţi 
Domeniul de utilizare a zidăriei din blocuri din b.c.a. din punct de vedere al rezistenţei 
se stabileşte prin calcule de rezistenţă în baza STAS 10109/2­82, ţinându­se seama de: 
­ rezistenţa la compresiune a betonului din care sunt executate blocurile (GB 50, GB 35) 
şi a mortarului (M  10, M 25); 
­ grosimea peretelui; 
­ înălţimea nivelului; 
­ modul de contravântuire a pereţilor şi de prezenţa golurilor; 
­ încărcarea;
­ gradul de protecţie antiseismică care trebuie realizat etc. 
2.4. Grosimea pereţilor portanţi va fi de regulă de 25 cm. Adoptarea în proiecte a unor 
grosimi mai mari (ca de exemplu 30 cm) se va justifica din punct de vedere tehnico­econonic. 
Pentru pereţi neportanţi de 25 cm grosime se indică în tabelul 5.1 domeniul de utilizare în 
funcţie  de  numărul  de  niveluri,  de  marca  betonului,  de  mărimea  traveii  şi  înălţimea  nivelului. 
Aplicarea acestor prevederi nu dispensează pe proiectant de verificarea elementelor structurii prin 
calcule de rezistenţa. 

Tabelul 5.1. 
h max [m] 

Marca betonului 
GB 50  GB 35 
Traveea max. [m] 
Zona seismică 
6  7  8  9  6  7  8  9 
4,2  P+2 Et.  P+1 Et.  P  P  P+1 Et.  P+1 Et.  P  P 

6  P+1 Et.  P+1 Et.  P  ­  P  P  P  ­ 
3,5  6  P+1 Et.  P  ­  ­  P  P  ­  ­ 

2.5.  În clădirile cu gradul de protecţie antiseismică 7,8 şi 9 se vor lua măsuri suplimentare de 
mărire a rezistenţei, conform punctelor 4.2 şi  4.3 din anexa 5. 
2.6.  Zidăria din blocuri GB 50 se admite să fie utilizată, în cazuri bine justificate tehnico­ 
economic,  şi  la  clădiri  cu  P+3­4  etaje,  la  ultimele  2  niveluri  în  regiuni  seismice  de  gradul  6  şi 
ultimul nivel în regiuni seismice de gradul 7. 
2.7. Clădirile  cu  pereţi  portanţi  din  blocuri  din  b.c.a.  amplasate  în  zone  cu  pământuri 
sensibile la umezire (PSU) grupa A sau cu pământuri contractile, vor avea cel mult două niveluri 
(P + l E), iar cele amplasate în zone cu PSU grupa B vor avea un singur nivel. în ambele cazuri se 
vor  lua  măsuri  de  consolidare  a  terenului  şi  de  protecţie  faţă  de  umiditate,  precum  şi  măsuri 
constructive  în  conformitate  cu  prevederile  prescripţiilor  în  vigoare  pentru  astfel  de 
cazuri, cu prevederile suplimentare date la pct. 5 de mai jos. 
Pereţi portanţi, neportanţi şi despărţitori 
2.8. Domeniul de utilizare a zidăriei din blocuri din b.c.a. din punct de vedere al izolaţiei 
termice  se  determină  prin  calcule  termotehnice  conform  prevederilor  de  la  punctul  1.7  din 
prezentele instrucţiuni tehnice. 
La clădirile de locuit şi social­culturale, pereţii exteriori de 25 cm grosime se pot aplica în 
toate cele trei zone climatice definite în STAS 6472/2­73. 
2.9. În încăperile cu  UB  regim de umiditate relativă de peste 60%, dar cel mult de 75%, cu 
acţiune  intermitentă  (băi  şi  bucătării  în  locuinţe  etc.)  se  vor  lua măsuri  de protecţie  a  pereţilor 
prin prevederea unor pelicule alcătuind bariere contra vaporilor, iar în încăperile cu acelaşi regim 
de umiditate relativă, însă cu acţiune continuă, se vor prevedea bariere puternice contra vaporilor. 
2.10. Domeniul şi modul de utilizare al pereţilor din blocuri şi plăci din b.c.a., din punct 
de vedere al protecţiei împotriva zgomotului, s­a arătat la pct. 1.11  al prezentelor instrucţiuni 
tehnice.
3. COMPORTAREA ŞI ALCĂTUIREA STRUCTURILOR CU PEREŢI PORTANŢI 
3.1.  Structurile  cu  pereţi  portanţi  din  blocuri  b.c.a.  trebuie  concepute  şi  realizate  ca 
sisteme spaţiale cu pereţi portanţi transversali şi longitudinali sau cu pereţi portanţi şi pereţi de 
contravântuire aşezaţi perpendicular pe aceştia. 
Planşeele trebuie să asigure o legătură bună în plan orizontal a pereţilor. 
3.2.  Rosturile de dilataţie­contracţie se vor prevedea în mod curent la maximum 30 
m,  prin  dublarea  pereţilor.  La  clădiri  având  lungimea  totală  mai  mică  de  50  m  se  admite,  în 
mod  excepţional,  să  nu  se  prevadă  un  rost  de  dilataţie,  în  cazul ta  care  realizarea  acestuia  dă 
naştere la dificultăţi de ordin constructiv. 
Rosturile  de  tasare  în  terenuri  normale  se  prevăd  la  max.  60  m  în  terenuri  sensibile  la 
umezire sau contractile ele se vor prevedea conform prescripţiilor de specialitate. 
3.3. Distanţa dintre pereţii portanţi nu va depăşi 6,00 m. 
Distanţa  maximă  dintre  pereţii  de  contravântuire  în  sens  transversal  sau  longitudinal, 
după caz, nu va depăşi valorile din tabelul 5.2. 
La clădiri parter pereţii de contravântuire pot fi înlocuiţi cu alte sisteme care să asigure 
preluarea, acţiunilor orizontale, de exemplu stâlpi sau cadre de beton armat, pilaştrii de zidărie 
etc. 
Pentru  clădiri  cu  P+2  etaje  se  recomandă  să  se  adopte  structuri  cu  compartimentare 
deasă, tip fagure, cu pereţi portanţi transversali. 

Tabelul 5.2. 
Înălţimea maximă  Distanţa maximă dintre pereţi sau sistemele 
Numărul de niveluri 
a nivelului [m]  de contravântuire [m, gram seismic] 
6  7  8  9 
P+2 Et.  3  6  ­  ­  ­ 
3,5  ­  ­  ­ 
P+1 Et.  9 
3  6  ­  ­ 
3,5  6  ­  ­ 
Parter  9 
3  9  6  6 

3.4. Golurile  în pereţii portanţi (ferestre, uşi etc.) trebuie să. fie pe cât posibil uniform 
distribuite  în  lungul  peretelui  astfel  ca  plinul  dintre  două  goluri  să  fie  capabil  să  satisfacă 
condiţiile de rezistenţă şi stabilitate pentru încărcările ce­i revin. 
Se  va  urmări  ca  dimensiunile  plinurilor  de  zidărie  să  rezulte  egale  cu  un 
multiplu de jumătate de bloc (30 cm pentru GBN şi 25 cm pentru GBC) 
Dimensiunea  minimă  a  plinurilor  dintre  două  goluri  va  fi  de  un  bloc  şi 
jumătate sau 1/2 din înălţimea golului cel mai mare. 
La clădirile  cu  P+2  etaje în special,  se  recomandă  ca lăţimea  plinurilor 
de zidărie să fie cel puţin egală cu cea a golurilor, dar cel puţin 1,20 m, luându­se 
după  caz  măsuri  de  ridicare  a  capacităţii  de  rezistenţă  (prin  stâlpişori  de  beton 
armat înglobaţi în zidărie sau pilaştri etc.) 
În  pereţii  de  contravântuire  nu  se  vor  amplasa  goluri  în  imediata 
apropiere a pereţilor ce se contravântuiesc. Lăţimea plinului „b” (fig. 5,1) va fi 
egală 
cu  cel  puţin  cu  1/3  din  înălţimea  golului  sau  cu  lungimea  unui  bloc  (60 
respectiv 50 cm). 
3.5.  La  clădirile  cu  pereţi  din  blocuri  din  b.c.a.  coşurile  şi  ventilaţiile 
se  realizează  independente  de  zid,  din  cărămidă  plină  sau  din  elemente
prefabricate de beton (fig. 5.2). 
3.6.  Buiandrugii peste  golurile de  uşi  şi ferestre  se vor prevedea  din beton 
armat  prefabricat  sau  din  beton  monolit,  aceştia  din  urmă  obligatoriu  în  zonele 
seismice de grad 8 şi 9 şi recomandabil în zone seismice de grad 7. 
Buiandrugii  din  pereţii  exteriori  vor  fi  căptuşiţi  la  exterior  cu  placi  din 
b . c . a .  Lungimea de rezemare a buiandrugilor va fi cel puţin 25 cm. 
3.7.  La  clădirile  cu  pereţi  portanţi  din  b.c.a.  se  vor  utiliza  planşee  prin 
care  să  se  realizeze  o  legătură  în  plan  orizontal  între  toţi  pereţii  portanţi  şi  de 
contravântuire, alcătuind sistemul de contravântuire orizontală. 
În cazul  planşeelor din elemente  prefabricate  se  va  da o atenţie  deosebită 
centurilor  care  se  vor  prevedea  în  dreptul  tuturor  pereţilor  portanţi  şi  de 
contrav ântuire alcătuind un sistem de mărginire a câmpurilor de planşeu. 
În  cazul  în  care  rezemările  elementelor  de  planşeu  nu  asigură  o  lăţime  a 
centurii  de  cel  puţin  8  cm,  se  vor  prevedea  centuri  şi  sub  nivelul  de  rezemare  a 
prefabricatelor  (subcenturi).  Astfel  de  subcenturi  se  vor  prevedea  în  mod 
obligatoriu  în  cazul  planşeelor  prefabricate  din  elemente  liniare  de  tip  fâşie  sau 
grinzi şi corpuri de umplutură la clădiri amplasate în. zone seismice de gradul 7 
şi  mai  mare. Se recomandă căptuşirea la exterior cu plăci din  b.c.a. a  centurilor 
prevăzute la pereţii exteriori.  . 
Se  vor  respecta  şi  prevederile  de  detaliu  privind  alcătuirea  planşeelor  şi 
centurilor din „Normativul privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor 
din zidărie”, indicativ P 2 (cap. 5). 
3.8.  Nu  se  admite  utilizarea  blocurilor  din  b.c.a.  la  realizarea  cornişelor; 
acestea se vor realiza din cărămidă sau beton armat. 
3 .9.  Elementele  de  zidărie  care  au  stabilitate  redusă,  cum  sunt  frontoanele 
şi  aticele,  se  vor  rigidiza  cu  stâlpişori  şi  centuri  de  beton  armat,  cu  ajutorul 
cărora ele se fixează de elementele structurii.
4. MĂSURI  DE PROTECŢIE ANTISEISMICĂ LA STRUCTURI CU 
PEREŢI PORTANŢI 

4.1. Pe lângă prevederile privind conformarea structurii de la pct. 3.1., se 
va  urmări  ca  structura  să  fie  pe  cât  posibil  simetrică,  cu  pereţi  portanţi  dispuşi 
după  cele  două  direcţii  principale,  realizându­se  o  structură  casetată,  masele 
provenind din zidărie şi planşee să fie distribuite cât mai uniform, atât în plan cât şi pe 
înălţime,  planşeele  să  aibă  o  rigiditate  cât  mai  mare  în  plan  orizontal,  asigurând 
stabilitatea şi conlucrarea zidurilor la acţiunea forţelor seismice orizontale. 
4.2. Pe lângă asigurarea unei conformări corespunzătoare, prin măsurile indicate mai 
sus, în zone seismice de gradul 7, 8 şi 9 se vor lua după caz următoarele măsuri: 
­  aplicarea  cu  preponderenţă  a  zidăriei  cu  rosturi  subţiri  realizate  cu  mortar 
adeziv; 
­  întărirea  zidăriei  prin  stâlpişori  de  beton  armat  amplasaţi  de  regulă  la  colţuri, 
intersecţii  şi  ramificaţii  de  ziduri,  precum  şi  la  marginea  golurilor, legaţi de zidărie  cu 
armături  2  ø  6  mm  la  60  cm  pe  înălţime,  îmbinaţi  monolit  cu  centurile;  se  vor  placa  la 
exterior cu plăci din b.c.a. pentru reducerea punţilor termice; 
­  întărirea  zidăriei  prin  armături  în  rosturi  orizontale,  în  special  la  colţuri  şi 
ramificaţii de ziduri, sub golul ferestrelor la nivelul solbancului etc.; 
­ armarea centurilor rezultă din calcul. 
4.4.  Ca prevederi de detaliu  se  vor utiliza  cele date pentru  zidăria de  cărămidă  în 
Normativul P 2 (cap. 4 şi 5). 

5. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU CLĂDIRI CU PEREŢI 
PORTANŢI SITUATE PE PĂMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE ŞI PE 
CELE CONTRACTILE 

5.1. Regimul de înălţime a clădirilor va corespunde prevederilor de la punctul 
2.7 din anexa 5. 
5.2. Lungimea  tronsoanelor  respective,  distanţa  dintre  rosturile  de  tasare,  va 
corespunde prevederilor din actele normative specifice în vigoare (max.: 30 m). 
5.3. Structura va fi de tipul cu pereţii portanţi transversali. 
5.4. Ca măsuri constructive se pot aplica cele indicate la pct. 4.1. şi 4.2. precum şi 
cele de detaliu din normativul P 2 (cap. 7). 

6. ALCĂTUIREA PEREŢILOR NEPORTANŢI 
6.1.  Suprafaţa  tronsoanelor  de  perete  de  umplutură  de  25  cm  grosime  (inclusiv 
eventualele goluri de ferestre sau uşi) cuprinsă între elementele structurii (stâlpi şi grinzi), 
nu va depăşi 24 m 2 , iar înălţimea maximă a peretelui între două planşee va fi de 4,00 m. 
Tronsoanele  de  perete  având  dimensiuni  mai  mari,  se  vor  rigidiza  cu  centuri  şi 
stâlpişori intermediari, înglobaţi în zidărie. 
6.2. Pentru    evitarea punţilor    termice  şi  realizarea   faţadei   din    acelaşi  material, 
elementele din beton armat (stâlpii, grinzile) se vor căptuşi cu plăci din b.c.a. (fig. 5. 3a) 
sau se va prevedea peretele exterior în faţa elementelor structurii (fig. 5. 3b). În acest din 
urmă caz peretele va rezema pe o consolă realizată prin prelungirea planşeului. 
6.3. Zidăria de umplutură din blocuri din b.c.a. se va ancora de structura portantă 
prin bare de oţel­beton ø 6...8 mm (la distanţa de 60 era), prevăzute în elementele de beton 
armat  sau  fixate  de  bolţuri  împuşcate,  în  funcţie  de  tehnologia  de  execuţie  a  elementelor 
structurii {fig. 5.3; 5,4)
Barele de ancoraj din oţel­beton se vor îngloba în mortar de ciment­var cu dozaj 
de ciment de cel puţin 230 kg/mc pentru asigurarea protecţiei anticorozive. Se pot aplica şi 
alte sisteme de ancorare a zidăriei de umplutură din blocuri din b.c.a. ca de exemplu cel 
arătat  în  fig.  5.4  b,  cu  şină  de  ancorare  înglobată  în  stâlpul  de  beton  armat  şi  o  piesă 
din  tablă,  fixată  de  zidărie  cu  cuie  zincate  şi  tratată  anticoroziv  conform  prevederilor 
anexei 14. Acest sistem se va aplica în mod special la zidăria, cu rosturi subţiri realizată 
cu mortar adeziv. 
6.4.  În  zonele  seismice  cu  grad  mai  mare  de  7  se  va  da  preferinţă  zidăriei  cu 
rosturi subţiri cu  mortar adeziv, 
6.5.  Pereţii  exteriori  de  umplutură  se  pot  realiza  şi  în  trei  straturi,  con­form 
exemplului din fig. 5.5. 
Zidăria  în  trei  straturi  se  realizează  din  blocuri  din  beton  celular  autoclavizat 
aşezate  spre  interior,  cu  strat  intermediar  de  aer  şi  cu  un  strat  exterior  din  zidărie  de 
cărămidă aparentă. 
Stratul exterior de cărămidă se va lega de stratul interior din blocuri, cu cel puţin 
câte 5 ancore metalice inoxidabile pe metru pătrat de perete. 
Stratul interior din blocuri se va ancora de structură cu unul din sistemele indicate 
la punctul 6.3. 
Pentru a menţine uscat stratul intermediar de aer se va lăsa în stratul exterior fante 
de  aerisire  la  partea  inferioară  şi  la  partea  superioară  a  peretelui.  Suprafaţa  fantelor  de 
aerisire, care se pot realiza şi prin neumplerea rosturilor verticale ale stratului de cărămidă 
aparentă,  va  fi  de  cca  75  cm 2  pentru  fiecare  10  m 2  de  suprafaţa  a  peretelui,  în  care  se 
cuprind şi golurile de ferestre şi uşi. 

7.  DATE  CONSTRUCTIVE  COMUNE  PENTRU  PEREŢII  PORTANŢI  ŞI 


NEPORTANŢI 
7.1.Golurile  de  ferestre  şi  uşi  vor  avea  feţele  laterale  simple    şi  vor  fi 
dimensionate conform STAS 4670­82 „Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi 
social­culturale industriale şi agrozootehnice” 
Tâmplăria  se  fixează  ca  în  cazul  panourilor  din  b.c.a.  cu  şuruburi  înşurubate  în 
dibluri din material plastic (fig. 25; 26). 
7.2. Solbancurile  se  pat  prevedea  conform  soluţiei  clasice  din  tablă,  sau  dacă  se 
prevăd  cu  profil  ieşit,  pentru  protecţia  zidăriei  contra  precipitaţiilor,  ele  pot  fi  realizate 
din elemente de beton armat prefabricat. 
7.3. Nu  se  admite  realizarea  brâielor  şi  profilelor  decorative  din    beton  celular 
autoclavizat. Acestea se vor realiza din cărămidă sau din beton armat. De asemenea, nu se 
admite realizarea unor profile proeminente prin îngroşarea tencuielii.
8. PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI 
8.1.  Pereţii  despărţitori  neportanţi  din  plăci  de  beton  celular  autoclavizat  nu  vor 
depăşi  lungimile  şi  înălţimile  maxime  din  tabelul  5.3.  Prin  aceste  dimensiuni  maxime  se 
înţeleg  distanţele  între  elementele  de  rezistenţă:  planşee,  pereţi  sau  stâlpi,  pereţi 
despărţitori perpendiculari pe aceştia, capabile să­i contravântuiască. 
Armarea pereţilor se va realiza cu bare de oţel beton ø  6 mm sau sârmă  trasă de 
4­5 mm, aşezate în rosturi din 2 în 2 rânduri (50 cm pe verticală). 
8.2.  Pereţii  despărţitori  pot  fi  realizaţi  ca  pereţi  simpli  (de  ex.  între  încăperile 
aceluiaşi apartament) sau ca pereţi dubli cu strat de aer intermediar, eventual cu un strat 
din  material  fonoizolant  (de  ex.  între  două  apartamente  diferite),  ţinându­se  seama  de 
prevederile punctului 1.11 din prezentele instrucţiuni tehnice. 
8.3.  Pereţii  despărţitori  se  vor  lega  de  pereţii  portanţi  sau  neportanţi  din  blocuri 
din b.c.a. prin legături metalice, în cazul când nu se pot ţese (fig. 5.6).  De asemenea, ei se 
vor  lega  de  elementele  de  beton  armat  ale  structurii  de  rezistenţă  cu  piese  metalice, 
utilizându­se unul din procedeele arătate la pct. 6.3 din prezenta anexă.
8.4. Buiandrugii de deasupra golurilor uşilor se realizează din elemente prefabricate 
de  beton  armat  sau  din  plăci  de  beton  celular  autoclavizat,  dispunîndu­se  la  partea 
inferioară  a  buiandrugilor  o  armătură  de  cel  puţin  2  Ø  8  mm  înglobată  într­un,  strat  de 
mortar de ciment de minimum 30 mm grosime. 
8.5. La zidăria pereţilor despărţitori de 7,5 respectiv 6,3 cm sau 10 cm  grosime  se 
va  utiliza  mortar  marca  50. 

Tabelul 5.3. 
Nr.  Felul pereţilor  Grosime  Lungimea  Înălţimea 
crt.  [cm]  max. [m]  max. [m] 
1  Nearmaţi  12,5  6  3,5 
10  5  3 
7,5; 6,3  3  2,7 
2  Pereţi prevăzuţi cu armături în rosturi  10  6  3,5 
orizontale, sau cu rosturi cu mortar adeziv  7,5; 6,3  5  3 

9. PREVEDERI DE CALCUL 

Calcul de rezistenţă 
9.1. Pentru  calculul  structurilor  din  pereţi  portanţi  din  blocuri  de  b.c.a.  la  acţiuni 
gravitaţionale  şi  orizontale  se  pot  utiliza  prevederile  pentru  zidării  de  cărămidă  din 
Normativul P 2. 
Calculul secţiunilor de zidărie se va face conform STAS 10109/1­82. 
9.2. Zidăria  cu  rosturi subţiri  realizate  cu mortar adeziv  se  calculează  cu  aceleaşi 
rezistenţe de calcul ca şi zidăria obişnuită din blocuri din b.c.a. cu excepţia rezistenţelor de 
calcul  la  forfecare  (Rf),  fără  întindere  prin  încovoiere  (Rti)  şi  la  eforturi  principale  de 
întindere  (Rp),  unde  se  vor  putea  lua  valori  duble  faţă  de  cele  din  STAS  10109/1­82, 
tabelul 5 pentru zidărie obişnuită din blocuri b.c.a. executată cu mortar M 25. 
9.3. Greutatea zidăriei din blocuri din b.c.a., în funcţie de marca blocurilor (GB 50 
şi GB 35), se va lua conform STAS 10101/1­78 „Acţiuni de construcţii. Greutăţi tehnice şi 
încărcări permanente”. 

Calcule termotehnice 
9.4.  Valorile  de  calcul  pentru  calcule  termotehnice  se  vor  lua  conform  STAS: 
6472/3­75 „Termotehnica.  Calculul  rezistenţei  la  transfer  termic  şi  la  stabilitatea  termică”, 
anexa  1,  completate  cu  indicaţii de  detaliu,  funcţie  de  marca  blocurilor  conform  tabelului 
5.4. 

Tabelul 5.4. 
Densitatea aparentă  Conductivitatea  Coeficientul de 
Marca 
a  materialului uscat  termică  asimilare termică s 
blocurilor  W/(m 2  K)(Kcal/m 2  h grd)  W/(m 2  K)(Kcal/m 2  h grd) 
(kg/m 3 ) 
0,32  3,6 
GB 35  550 
(0,275)  (3,2) 
0,37  4,1 
GB 50  650 
(0,325)  (3,6) 

Pentru  zidăria  cu  rosturi  subţiri  se  vor  putea  consideră  aceleaşi  valori 
valabile pentru zidăria obişnuită.
ANEXA 6 

PREVEDERI PENTRU EXECUTAREA ZIDĂRIILOR 
DIN BLOCURI ŞI PLĂCI DIN B.C.A. 

1.  Prezentele  prevederi  reprezintă  o  detaliere  a  capitolului  3,  în  ceea  ce  priveşte 
executarea zidăriilor din blocuri şi plăci din b.c.a. 
La  executarea  zidăriilor  din  elemente  din  b.c.a.  se  va  ţine  seama  şi  de  prevederile 
STAS 10109­82. 
Zidăria se execută din blocuri sau plăci întregi şi fracţiuni de blocuri sau  plăci, care 
se  obţin  prin  tăierea  celor  întregi  cu  fierăstrăul  special  din  trusa  pentru  lucrări  de  zidărie 
(anexa  12,  poz.  21),  folosindu­se  un  mortar  de  ciment­var  indicat  în  anexa  7.  Se  interzice 
înlocuirea parţială a blocurilor din b.c.a. cu cărămizi la pereţii exteriori. 
Ţeserea  zidăriei  se  face  obligatoriu  la  fiecare  rând.  Pe  înălţimea  zidăriei  rosturile 
verticale vor fi decalate cu 1/2 până la 1/4 din bloc (figura 6.1). 
Colţurile  şi  ramificaţiile  pereţilor  din  blocuri  se  vor  realiza  prin  ţesere  (fig.  6.2). 
Legăturile dintre pereţii portanţi longitudinali şi transversali se vor realiza obligatoriu prin 
ţesere în trepte (fig. 6.2). 
Succesiunea  etapelor  în  care  se  execută  zidăria  pe  înălţimea  unui  nivel  se  va 
stabili astfel ca să se asigure posibilitatea realizării ţeserii în  trepte. 
În cadrul zidăriei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri 
ale căror muchii de pe faţa aparentă se teşesc cu rindeaua. 
Pentru zidăria cu rosturi subţiri se vor alege blocurile din b.c.a. fără ştirbituri pe feţe 
sau pe muchii. 
În cazul în care zidăria se tencuieşte sau se gletuieşte se folosesc blocuri neprelucrate. 
Pe  cantul  vertical  al  blocului  de  zidărie  care  se  montează  se  va  aplica  cu  mistria 
mortar, după care blocul se aşează, lovindu­se cu ciocanul de cauciuc din trusa pentru lucrări 
de zidărie, apoi se vor rostui rosturile. La zidăria cu rosturi subţiri mortarul adeziv (anexa 
7), se aplică uniform cu mistria pe suprafaţa  respectivă într­un strat de cca 3 mm grosime 
(fără udarea în prealabil a blocurilor). Consistenţa mortarului  adeziv determinată cu conul 
etalon, trebuie să fie de 8...9 cm. 
Înainte de aplicarea mortarului adeziv, pe  zidăria b.c.a. executată se  va aplica prin 
pensulare amorsa de aracet din reţeta 1 anexa 16. 
Pentru  realizarea  grosimii  constante  a  rosturilor  subţiri  se  poate  folosi  şi  fier  de 
rost  din  sârmă  de  oţel  de  cca  1  m  lungime,  cu  diametrul  de  3  mm  care  se  aşează  pe 
marginile longitudinale ale zidăriei şi se scoate la cca 1/2 oră de la execuţie. 
Îmbinarea  pereţilor  cu  înălţimi  de  asize  diferite  se  va  face  conform  instrucţiunilor 
tehnice C 126­75. 
Zidăria neportantă de umplutură, se va ancora de structură conform indicaţiilor din 
anexa 5. 
Ancorarea  se  va  face cu ancore din tablă de 1 mm  grosime sau din oţel beton  ø  6 
mm. 
2.  Recepţionarea  lucrărilor  de  zidărie  se  va  face  ţinând  seama  de  prevederile  din 
STAS 10109­82.
MORTARE ŞI BETOANE 

l. MORTARE  PENTRU ZIDĂRII  DIN  BLOCURI 

a. Mortare pentru zidării cu rosturi obişnuite: 
­  Ciment­var marca 25, cu compoziţia ciment  : var pastă: nisip  (1  :  0,7  :  7  părţi  în 
volume); 
­  Ciment­var  marca  10,  cu  compoziţia  ciment  :  var pastă  :  nisip  (1  :  1  :  10  părţi  în 
volume). 
b.  Mortare  adezive pentru  zidării  cu  rosturi  subţiri:  Aracet  DP25 sau  D50, GPMB 
sau CIC : nisip 0...1 mm, nisip 1...3 mm: apă (1 : 3 : 1 : 1 părţi în volume). 

2.  MORTARE  PENTRU  PEREŢI  DESPĂRŢITORI  DIN  PL Ă CI 


NEARMATE 

­ ciment­var, marca  50,  eu compoziţia ciment : var pastă : nisip (1 : 0,4 : 5 părţi în 
volume).

3.  MORTARE    PENTRU  TENCUIREA  PEREŢILOR  INTERIORI  ŞI 


EXTERIORI DIN BLOCURI ŞI PLĂCI CU ROSTURI OBIŞNUITE 

Tencuieli interioare: 
­ mortar M 10 cu compoziţia ciment : var pastă : nisip ( 1 : 2 : 8  părţi volume). 
Tencuieli exterioare 
­ mortar cu compoziţia ciment : var :nisip ( 1 : 2  : 6 părţi in volume). 

4. MORTARE PENTRU PEREŢI DIN ELEMENTE ARMATE 

a.  Mortar  de  poză  din  ciment  şi  nisip  (1  :  3  părţi  în  volume)  şi  apă  până  la 
realizarea unui mortar de consistenţă vârtoasă (determinată cu conul etalon). 
b. Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare, din ciment şi  nisip (1 : 3 
părţi în volume) şi apă până la realizarea unui mortar de consistenţă fluidă (determinată cu 
conul etalon). 
c.  Mortar  adeziv  pentru  lipirea  între  ele  a  elementelor  de  beton  celular 
autoclavizat. 

Reţeta 1: 
­  amorsa  preparată  din  Aracet  CPMB  sau  ARACET  C.I.C.  amestecat  cu 
apă în raportul 1 : 3 părţi în volume; 
­  mortar  adeziv  preparat  din  nisip  0...1  mm  şi  amorsa  în  raportul  1  :  1 
parte în volume. 

R e ţ et a  2 : 
­  amorsa  preparată  din  Aracet  DP  25  amestecat  cu  apă  în  raportul  1  :  2 
p ărţi în volume; 
­  mortar  adeziv preparat din nisip fin 0...0,2 mm şi Aracet DP 25 în  raportul 
2: 1 părţi în volume. 
La  prepararea  mortarelor  adezive  se  va  adăuga  apă  până  la  consistenţa  13  cm 
determinată cu conul etalon.
5. BETOANE   PENTRU MONOLITIZAREA   ROSTUTRILOR    DINTRE 
ELEMENTELE B.C.A. LA ACOPERIŞURI 

Beton B 200 cu agregat mărunt  (0­7 mm) conform STAS 3622­79 şi STAS  1275­ 


81. 

ANEXA 8 

MATERIALE PENTRU ZIDĂRII ŞI FINISARE 

A)  Materiale  generale  şi  pentru  betoane,  mortare  obişnuite  şi  tencuieli 
decorative 
­  Apă, conform STAS 790­78. 
­  Aracet  CPMB,  conform  MICh­Ni  3979­67;  producător;  întreprinderea 
Chimică Râşnov. 
­  Aracet    CIC,      conform      MICh­Ni      5314­73;      producător  întreprinderea 
Chimică Râşnov. 
­  Aracet  CTD­1,  conform  MICh­NI  5941­75;  producător  Întreprinderea 
Chimică Râşnov. 
­ ROMACRIL ER, conform CS; producător Întreprinderea Chimică Râşnov. 
­  CRILOROM  DV,  conform  CS  producător  Întreprinderea  Chimică 
Râşnov. 
­ Praf de piatră producători fabricile de ciment Comarnic şi Bicaz. 
­ Nisip uscat, de mare. 
­ Nisip fin 0....0,2 uscat, de râu sau de carieră conform STAS 3844­76. 
­  Făină  şi  granule  de  beton  celular  autoclavizat:  producători  fabricile  de 
beton  celular, autoclavizat. 
­  Granule  de  marmură,  sort  1...3  mm;  producător  Întreprinderea  de 
prelucrare a marmurei Simeria. 
­ Granule   de perlit    alb    sau   colorat;    producător  ICPMC—Bucureşti, 
Staţia pilot Buftea. 
­  Granule  de  polistiren  standard,  sort  1...3  mm,  diferite  forme  şi  culori; 
producător Combinatul petrochimic Borzeşti. 
­  Granule  minerale  de  diferite  culori,  sort    1...3  mm;  producători: 
balastiere etc. 
­ Ciment alb, conform STAS 7055­80. 
­ Ciment conform STAS 1500­78. 
­ Hârtie de şlefuit, conform STAS 1581­83. 
­  Agregat  silicios  de  râu  sau  carieră  (nisip  0...3  mm,  pietriş  mărgăritar 
etc.) conform STAS 1667­76. 
­ Aracet DP­25 sau DP 50, conform STAS 7058­80. 
­  Chit  pe  bază  de  Aracet,  simbol  C  5018,  conform  CS  Uzina  Policolor 
Bucureşti. 
­  Granule  de  beton  celular  autoclavizat,  produse  de  fabricile  de  b.c.a. 
sau pe şantier. 
­  Granule  de  feldspat  micaceu  1...3  mm,  producător  Centrul  de  cercetări 
hidraulice Bucureşti sau Balastiera Borleşti (jud. Argeş). 
­ Ipsos de construcţii, conform STAS­545­80. 
­ Întârzietor de priză, conform STAS 88­73.
­  Plastifiant  Disan,  conform  STAS  8625­70,  produs  de  fabrica  de  celuloză şi  hârtie 
Zărneşti sau înlocuitor. 
­ Romsil, conform fişă tehnică MICh. Uz. produse clorosodice Râmnicu­Vâlcea. 
­ Var pentru construcţii, conform STAS  146­80. 
­ Var hidratat, conform STAS 9201­80. 

B) Materiale pentru zugrăveli şi vopsitorii 
­ Benzină de extracţie, conform STAS 45­80. 
­ Clei de oase, conform STAS 88­73. 
­ Corpuri abrazive cu liant ceramic, conform STAS 4593­68. 
­  Diluant  D  001­1  pentru  emailuri,  lacuri  şi  vopsele  pe  bază  de  ulei,  conform 
STAS   3124­75. 
­ Diluant pentru email lac perclorvinil D 004­70, conform N.I. 1702­61. 
­  Diluant  pentru  lacuri,  emailuri  şi  vopsele  pe  bază  de  răşini  alchidice  D  005­1, 
conform STAS 3123­80. 
­ Diluant (toluen)  conform  STAS  62­71. 
­ Diluant lac Aracetal LC, conform CS, producător Fabrica Chimică  Râşnov. 
­ Emailuri alchidice, conform MICh­Ni  1703­68. 
­ Email  perclorvinil   E 104­72,   producător  Uz.   Policolor   Bucureşti, MICh Ni 
1702­61. 
­ Grunduri colorate mate, alchidice, conform MICh­Ni 1702­68. 
­ Grund incolor de îmbinare alchidic, G 005­1, conform MICh­Ni 1703­68. 
­  Grund    perclorvinil      G      104­70,  producător    Uz.    Policolor      Bucureşti,  conform 
MICh­Ni 1702­61. 
­ Hârtie de şlefuit, conform STAS 1581­83. 
­ Humă, corespunzător condiţiilor tehnice prevăzute în normele interne ale carierelor 
producătoare. 
­  Lac  Aracetal  LC  (lac  pentru  construcţii)  componentă  solidă  13...15%,  grad  de 
acetalizare  70...80%  (împreună  cu  solventul)  conform  CS,  producător  Fabrica  Chimică 
Râşnov. 
­  Pigmenţi  anorganici  pe  bază  de  oxizi  de  fier,  conform  STAS  6432­71  şi  80, 
produşi de Fabrica Chimică Orăştie. 
­  Lac perclorvinilic L 004­71, conform NI 1702­61, producător întreprinderea Sinteza­ 
Oradea. 
­  Romflexil  PC  505,  conform  NII  5471­74,  producător  Întreprinderea  de  protecţii 
anticorozive şi utilaje speciale Bucureşti. 
­ Ulei de in sicativizati conform STAS 16­80. 
­ Tencuială stropită, simbol 8203, conform CS Uz. Policolor Bucureşti. 
­ Vopsele, emailuri şi lacuri pe bază de ulei, conform MICh­Ni 90­61. 
­ White­spirit rafinat, conform STAS 44­67. 

C. Materiale pentru placaje ceramice şi   tapete 
­ Adeziv CT D­1 pe bază de copolimeri, conform NII 5941­75, producător Uz. Chimică 
Râşnov. 
­  Bandă  autoadezivă,  conform  NII  4065­74,  producător  întreprinderea: 
Anticorozivul  Bucureşti. 
­ Carboximetilceluloză,  conform NID  4702­71,  producător Combinatul de  celuloza 
şi hârtie şi fibre artificiale Brăila. 
­ Făină de grâu, conform STAS 877­68. 
­ Glicerina tehnică, conform STAS 193­77.
­  Hârtie  sulfit,  conform  STAS  2107/80  cu  gramaj  80...125  g/m 3  pentru  stratul  de 
hârtie maculatură sau hârtie suport pentru tapete, conform STAS 8839­72. 
­ Plăci ceramice smălţuite CESAROM, conform STAS 7813­80. 
­ Plăci de faianţă, conform STAS 233­80. 
­ Tapete  pe  bază  de  polimeri  pe   suport  de  hârtie,   conform  STAS 8341/1,3­75. 

D) Materiale pentru bariere de vapori din folii 
­  Chit  de  cuţit  pe  bază  de  epoxiamidă  C 826­90, în  două  componente,  conform CS 
MICh. 
­ Folie de polietilenă dublu caşerată cu împâslitură de fibre de sticlă, (polietilenă ou 
greutatea de 100...200 g/m 2 ), conform H.C.C. Suceava. 

ANEXA 9 

MATERIALE REPREZENTATIVE PENTRU ETANŞAREA ROSTURILOR 

­  Chit  permanent      elastic      Azrobit  C  895­12,    prod.      Fabrica      Chimică 


Mărăşeşti, MCh­N.I.I. 4365­69, anexa I. 
­  Polistiren  celular,  produs  de  Combinatul  Chimic  Borzeşti  şi  Întrep.  de 
Tâmplărie  Metalidă  şi  Mase  plastice  pentru    construcţii  ­  Buzău,  STAS  7461­ 
70 „Mase Plastice celulare. Polistiren expandat”. 
­  Vată  minerală    G  100,    STAS  5838/2­78,    produsă  de    Întrep.    Berceni 
Ploieşti. 

ANEXA  10 

MATERIALE PENTRU PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PIESELOR 
METALICE DE PRINDERE 

­  Grund  minium  de  plumb  pe  bază de  alchidal  G  355­3,  G  355­4,  G  355­6, 
G  735­6. 
­ Grund alchidal seria 5040 şi 5620, NI 1703­73, furnizor Sinteza Oradea. 
­  Grund 834­40 cu 85% Zn. 
­  Smoală  de  huilă  tip  B,  STAS  3360­69,  furnizor  C.S.  Galaţi  Uzina  Cocso­ 
chimică. 
­  Ulei de antracen STAS 3362­76, furnizor Uzina Cocsochimică Galaţi. 
­  Toluen STAS 62­71, furnizor „Peco” Ploieşti. 
­ Email perclorvinil S.4070, NI 6498­75, furnizor „Policolor” Bucureşti. 
­ Crilorom DVO conform C.S., furnizor Întreprinderea Chimică Râşnov. 
­  Rontflexil P.C. 505, NI 5171­74, furnizor CUPSIC­Bucureşti.
B) Scule, dispozitive, aparate şi utilaje pentru executarea finisajelor 

25. Perii moi. 
26. Pensule late.* 
27. Pensule rotunde.* 
28. Bidinele rotunde sau dreptunghiulare cu părul lung.* 
29. Pistol pentru aplicat chitul în rosturi. 
30. Şpaclu cu lamă flexibilă din metal sau cauciuc. 
31. Drişcă metalică. 
32. Mistrie. 
33. Cancioc. 
34. Fier de glet. 
35. Glet de cauciuc (50x10 cm). 
36. Foarfecă lungă. 
37. Metru pliabil sau ruletă. 
38. Compresor cu aer, debit cca. 15 m 3 /h. 
39. Furtun de cauciuc STAS 236­61, cu două inserţii, Ø 19 mm pentru material şi Ø 6 mm pentru 
aer, câte 10 m din fiecare plus o lungime de 20 până la 50 m cu Ø 6 mm funcţie de distanţa 
max. dintre compresor şi vasul de alimentare. 
40. Pistol pulverizator de vopsit cu set de duze. 
41. Instalaţie de aplicat tencuială stropită, masă de şpaclu şi glet. 
42. Agregat de tencuit în strat subţire cu pompă elicoidală. 
43. Sită de 900 ochiuri/cm 2  pentru amorsă, vopsele şi făină b.c.a. 
44. Sită de 100 ochiuri/cm 2  pentru compoziţia de glet. 
45. Sită de 50 ochiuri/cm 2  pentru pentru tencuială stropită. 
46. Găleţi din polietilenă sau tablă galvanizată de 10 l. 
47. Con etalon STAS 2634­80. 
48. Butoaie pentru preparat materiale, cu capacitatea de 50, 100 şi 200 l, din tablă galvanizată 
sau masă plastică. 
49. Scări duble. 
50. Schele demontabile de interior şi exterior. 
51. Aparat GANN HZDROMATT sau Feutron sau Karl Weiss pentru măsurat umiditatea, 
etaloane pentru b.c.a. 
52. Aparat manual de zugrăvit cu funcţionare discontinuă (KALIMAX). 
53. Rulou pentru executare finisajelor tip calico­vechio. 
54. Perii dreptunghiulare late cu părul scurt. 
55. Firul cu plumb. 
56. Echer mare de lemn cu o latură de 70 cm. 
57. Masă sau planşetă pe capre. 
58. Nivelă cu bulă de aer. 
59. Sfoară pentru marcat linii de reper. 

*  Pentru  vopsele  cu  solvenţi  organici  (ulei,  alchidal,  ciment­perclorvinil)  se  vor  folosi 
numai pensule şi bidinele cu păr animal; pentru vopsele şi emulsii cu solvent cu apă (Vinarom, 
Aracet  DP  25,  Aracet  CPMB,  Aracet  CIC)  pentru  zugrăvit  în  culori  de  apă,  spoieli  de  var  şi 
pentru  curăţatul  prafului  se  pot  folosi  atât  pensule,  perii  şi  bidinele  cu  păr  animal  cât  şi  cu 
părsintetic.
ANEXA 13 

SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR LA DESCĂRCAREA ŞI  ÎNCĂRCAREA PACHETELOR CU 
ELEMENTE DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT 

1. Elemente armate 
Descărcarea. înainte de începerea operaţiunilor de descărcare se vor desface legăturile sau 
dispozitivele de solidarizare; ancorare şi suprastivuire a pachetelor pe timpul transportului. 
Succesiunea operaţiilor la descărcare. 
•  se agaţă dispozitivul de manipulare de cârligul macaralei; 
•  se roteşte braţul cu cârligul în dreptul centrului de greutate al pachetului; 
•  se coboară dispozitivul; 
• se introduc traversele suport ale dispozitivului la ambele capete ale pachetului; 
•  se  împănează,  traversele  suport  sub  pachetul  de  elemente  armate,  conform  detaliului 
arătat în fig. 13.1;  . 
•  se ridică sarcina pe verticală la minimum 50 cm peste partea superioară a mijlocului de 
transport;
•  se aşează reazemele pe platforme de depozitare; 
•  se roteşte braţul macaralei până la locul stabilit pentru   depozitare; 
•  se coboară sarcina pe verticală, cu microviteza macaralei şi se  aşează pe reazeme; 
• se îndepărtează dispozitivul de manipulare. 
Încărcarea  înainte  de  începerea  operaţiunilor  de  încărcare  se  vor  stabili  locurile  de 
amplasare a pachetelor pe platforma mijlocului de transport. 
Succesiunea operaţiunilor de încărcare. 
• se agaţă dispozitivul de manipulare în cârligul macaralei; 
• se roteşte braţul cu cârligul   în dreptul centrului de greutate al pachetului; 
• se coboară dispozitivul de manipulare; 
• se  introduc  traversele  suport  ale  dispozitivului  la  ambele  capete  ale 
pachetului; 
• se împănează traversele suport sub pachetul de elemente armate, conform detaliului din 
fig. 13,1; 
• se  ridică  sarcina  pe  verticală  la  minimum  50  cm  peste  partea  superioară 
a mijlocului de transport; 
• se aşează reazemele pe platforma mijlocului de transport; 
• se roteşte braţul macaralei până deasupra reazemelor; 
• se coboară sarcina pe verticală, cu microviteza macaralei şi se aşează pe reazeme; 
• se îndepărtează dispozitivul de manipulare; 
• se  execută    legăturile    sau  dispozitivele  de  solidarizare,  ancorare  şi  şpraiţuire  a 
pachetelor pe timpul transportului. 

2. Elemente nearmate. 
La  descărcarea  şi  încărcarea  pachetelor  paletizate  cu  elemente  nearmate  din  şi  în 
mijloacelor  de  transport  auto,  se  va  respecta  ordinea  arătată  în  fig.  13.2,  pentru  a  se  evita 
dezechilibrarea încărcăturii şi răsturnarea pachetelor sau a mijlocului de transport. 
Descărcarea. Înainte de începerea operaţiunilor de descărcare se vor desface legăturile sau 
dispozitivele de solidarizare, ancorare şi şpraiţuire a pachetelor pe timpul transportului.
Succesiunea operaţiilor de descărcare. 
Preluarea  din  vagon  a  primelor  două  pachete  la  care  nu  este  posibilă  introducerea  furcii 
complet montată se face astfel: 
• se introduc sub paletă, prin spaţiul rămas liber, dinţii furcii (fig. 13.3); 
•  se agaţă corpul furcii în cârligul macaralei; 
• se roteşte braţul cu cârligul în dreptul primelor două palete; 
• se coboară corpul furcii; 
• se montează şi se blochează dinţii pe corpul furcii; 
• se  ridică  sarcina  pe  verticală  la  minimum  50  cm  peste  partea  superioară 
a mijlocului de transport; 
•  se roteşte   braţul până la locul stabilit pentru depozitare; 
•  se  coboară  sarcina  pe  verticală  cu  microviteza  macaralei  şi  se  aşează  pe 
platforma de depozitare; 
•se scoate dispozitivul de manipulare. 
În continuare se lucrează cu furca asamblată. 
Încărcarea  înainte de începerea operaţiunilor de încărcare se vor stabili  locurile de 
amplasare a paletelor pe platforma mijlocului de transport. 
Succesiunea operaţiilor la încărcare: 
• se agaţă furca în cârligul macaralei; 
•  se roteşte braţul cu furca în dreptul pachetelor paletizate; 
•  se coboară furca; 
•  se introduc dinţii furcii sub palete; 
•  se  ridică  sarcina  pe  verticală  la  min.  50  cm  peste  partea  superioară  a  mijlocului 
de transport; 
•  se roteşte  braţul macaralei până deasupra platformei de încărcare; 
•  se  coboară  sarcina  pe  verticală  cu  microviteza  macaralei  şi  se  aşează  pe 
platformă; 
• se îndepărtează furca, 
•  se execută legăturile de solidarizare, ancorare, şpraiţuire a paletelor pe timpul 
transportului.
ANEXA  14 

EXECUTAREA   PROIECŢIEI   ANTICOROZIVE   A   PIESELOR 
METALICE  DE  PRINDERE   A  ELEMENTELOR DIN  B.C.A. 

Prevederi generale 
Protecţia  anticorozivă  a  pieselor  metalice  de  prindere  a  elementelor  din  b.c.a.  se 
realizează obligatoriu. 
Executarea  protecţiei  anticorozive  a  pieselor  metalice  se  va  face  de  către  producătorul 
pieselor metalice. 
Suprafeţele pieselor metalice care sunt înglobate în beton de la turnare rămân neprotejate. 
Elementele metalice de prindere pe care se execută la şantier operaţii de sudură, precum 
şi buloanele şi piuliţele pe porţiunile în care s­a degradat protecţia anticorozivă, aceasta se reface 
pe şantier prin aplicare de grund bogat în zinc G 834­40, cu 85% Zn. 
Furnizorul elementelor prefabricate ale structurii pe care se montează elementele din b.c.a., 
(ex.  stâlpi,  cornişe  etc.)  trebuie  să  asigure  montarea  în  tipare  a  pieselor  metalice,  de  prindere 
având protecţia executată. 
­  Executantul  lucrării  trebuie  să  asigure  aprovizionarea  pe  şantier  cu  piese  de  prindere 
protejate  şi  să  execute  refacerea  protecţiei  degradate  şi  a  vopsirii suprafeţelor  aparente  conform 
pct. 2.1. şi 2.2. 
Se  recomandă  să  se  evite  pe  cât  posibil  soluţiile  de  prindere  care  necesită  executarea 
sudurilor pe şantier. 
Materialele  pentru  protecţia  anticorozivă  a  pieselor  metalice  de  prindere  sunt  date  în 
anexa 10. 

Sisteme de protecţie anticorozivă 

1. Protecţia pieselor metalice prin zincare. 
În cazul degradării locale a stratului de zinc în timpul operaţiile de sudare, zonele deteriorate 
se curăţă şi se protejează prin aplicare de 2 straturi de grund G 834­40 cu 85% Zn, după care se 
execută protecţia prin   vopsire   conform punctului 2.2. inclusiv vopsirea suprafeţelor aparente. 

2. Protecţia anticorozivă prin vopsire. 
În cazul în care protecţia pieselor metalice nu se poate efectua prin zincare, justificat din 
lipsa  zincului,  se  vor  aplica  protecţii  prin  vopsire  cu  unul  din  sistemele  de  protecţie  de  la 
punctele 2.1 şi 2.2, 
2.1. Sistem pe bază de smoală şi email perclorvinil sau Crilorom format din: 
­ 2 straturi grund de miniu de plumb pe bază de alchidal G 355­3 sau G 355­6, 
sau grund alchidal G 735­6 sau grund alchidal seria 5040 sau seria 5620; 
­ 2 straturi peliculă din amestec de smoală de huilă plastificată şi email 
perclorvinil având următoarele proporţii  în greutate: 
•  30 părţi smoală 
•  10 părţi ulei de antracen 
• 10 părţi toluen 
•  50 părţi email perclorvinil
Suprafeţele  aparente  după  montare  vor  fi  vopsite  în  plus  cu  2  straturi  de 
email  perclorvinil  seria  4070  sau  Grilorom  D.V.O.  simplu  său  cu  amestec  de 
lapte de var (1:1) la culoarea dorită. 
2.2. Sistem pe bază de Romflexil sau email perclorvinil format din: 
­  2  straturi  grund  de miniu  de  plumb  pe  bază de  alchidal  G  355­3  sau  G 
355­4  sau  G  355­6  sau  grund  alchidal  G  735­6  sau  grund  alchidal 
seria 5040 sau seria 5620; 
­ 2 straturi pelicula de Romflexil PC­505. 
Suprafeţele  aparente  după  montare  vor  ii  vopsite  în  plus  cu,  2  straturi)  de 
email perclorvinil seria 4070 (sau  Crilorom D.V.O.  simplu sau  în amestec cu lapte 
de var (1:1) la culoarea dorită. 

Prevederi privind aplicarea protecţiilor anticorozive şi verificarea 
calităţi 
1.  Înaintea  aplicării  protecţiei,  feţele  pieselor  metalice  se  curăţă  şi    se 
degresează, până la obţinerea unei suprafeţe curate (conf. STAS 10166/1­77, punct 
3.2.1.2). 
Pentru  aceste  operaţii  sunt  necesare  233  g/m 2  toluen  şi  100  g/m 2  câlţi  sau 
cârpe de bumbac. 
Vopsirea se face imediat după degresare. 
2.  Protecţia  prin  zincare  a  pieselor  metalice  se  realizează  prin  imersie  la 
cald şi va avea o grosime de minim 57 microni corespunzător la 400 g zinc/m 3 . 
3.  Grundurile  pentru  sistemele  de  protecţie  prin  vopsire  se  aplică  prin 
imersia  pieselor  metalice  în  grund,  prin  pensulare  sau  prin  pulverizare  cu 
pistolul. 
Intervalul între timpul de aplicare a celor 2 straturi este de 24 ore. 
Grosimea celor .2 straturi da grund va fi de 40 µ. 
Consumul specific pentru un strat este de 150 g/m 2 . 
4. Pelicula din amestec de huilă plastificată şi email perclorvinil. 
Prepararea materialului. 
Se  amestecă  smoala  din  huilă  cu  uleiul  de  antracen  (în  proporţiile 
menţionate  la  pot.  2.1)  într­un  vas  de  tablă.  Amestecul  se  încălzeşte  la  6 
temperatură de 90­100°C şi se amestecă continuu până la omogenizarea completă. 
Se  lasă  să  se  răcească  până  la  50­60°C  şi  se  adaugă  cantitatea  de  toluen  şi  email 
perclorvinil (cf. pct. 2.1), amestecându­se până la omogenizarea completă. 
Materialele se vor păstra în vase acoperite etanş. 
Se poate aplica prin imersie, pensulare sau pulverizare cu pistolul. 
Intervalul de aplicare între 2 straturi minim 12 ore. 
Consumul  specific  este  de  170  g/m 2  pentru  un  strat  iar  grosimea  celor  2 
straturi va fi de 80 µ. 
5.  Pelicula  de  email  perclorvinil  se  poate  aplica  prin  imersie,  pensulare 
sau pulverizare cu pistolul. 
Intervalul de aplicare între straturi va fi de 4 ore, consumul specific pt. un 
strat va fi de  170 g/m 2 . 
Grosimea celor 2 straturi va fi de 50 µ. 
6. Pelicula din amestec de  Crilorom DVO  simplu sau în amestec cu lapte 
de var.
Se poate aplica  prin imersie, pulverizare cu pompa de zugrăvit la  minim 
14 zile de la aplicarea ultimului strat de amestec din smoală de huilă plastificată 
şi email perclorvinil. 
Intervalul de aplicare între timpul de aplicare a celor 2 straturi va fi de 24 
ore. 
Consumul specific la 1 strat 200 g/m 2 , grosimea celor 2 straturi 50µ. 
7. Pelicula de  Romflexil PC 505  se  poate  aplica prin imersie, pensulare sau 
pulverizare. 
Intervalul  între  straturi  va  fi  de  12  ore.  Consumul  specific  pentru  1  strat 
este de 200 g/m 2 , grosimea celor 2 straturi va fi de 80µ. 
Se  vor  lua  măsurile  de  protecţie  contra  incendiilor  indicate  de  furnizor 
pentru materialele respective, având în vedere că sunt toxice. 
În  cazul  aplicării  amestecului  din  smoală  de  huilă  plastifiantă  şi  email 
perclorvinil, se recomandă consultarea unui laborator de specialitate.
ANEXA 15 

LISTA SOLUŢIILOR DE FINISARE ŞI PROTECŢIE 

*Tipul finisajului din 
Nr. crt.  Denumire finisajului  punct de vedere al 
permeabilităţii la vapori 
0  1  2 
I. FINISAJE ŞI PROTECŢII INTERIOARE 
A. Aplicate pe pereţii din elemente armate şi zidării care nu se tencuiesc 
a) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului până la 60%. 
1  Pereţi nefinisaţi ­ suprafeţe aparente  ­ 
(conf. pct. 4.21. şi 4.40). 
2  Zugrăveli de apă cu var sau humă  permeabil la vapori 
(conf. pct. 4.40). 
3  Finisaj transparent din Aracet CPMB  idem 
sau Aracet CIC (conf. pct. 4.23). 
4  Finisaj transparent din Aracet DP­25  idem 
(conf. pct. 4.24). 
5  Vopsitorie cu vopsea Vinarom aplicată  idem 
pe glet de netezire din nisip fin cu 
Aracet DP­25 sau glet de ipsos 
(conf. pct. 4.25). 
6  Finisaj tip "strop", "tuf" sau "calcio"  idem 
pe bază de Aracet CPMB sau 
Aracet CIC aplicat pe amorsă sau glet 
de netezire (conf. pct. 4.26). 
7  Tencuială decorativă 8203 aplicată pe  idem 
glet de netezire din nisip fin şi 
Aracet DP­25 (conf. pct. 4.27). 
8  Finisaj transparent din Aracetal  idem 
(conf. pct. 4.35). 
9  Tapete lipite cu adeziv pe bază de  permeabil sau nu la vapori 
Aracet CTD­1 direct pe suprafaţă b.c.a.  în funcţie de tipul de tapet 
(conf. pct. 4.28). 
10  Tapete lipite cu adeziv pe bază de  permeabil sau nu la vapori 
Aracet CTD­1 sau adeziv carboximetil ­  în funcţie de tipul de tapet 
celulozic direct pe b.c.a. sau pe glet 
de netezire (conf. pct. 4.28). 

*Rezistenţele la trecerea vaporilor de apă se dau în anexa 15a.
b) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului până la 60% 
acţionând în mod dicontinuu. 
11  Vopsitorie cu vopsea de ulei sau alchidal  barieră de vapori 
aplicată pe glet de netezire cu 
Aracet DP­25 (conf. pct. 4.30). 
12  Placaje ceramice CESAROM sau faianţă  idem 
aplicată cu mortar adeziv pe bază  (numai în câmp continuu) 
Aracet CPMB sau CIC (conf. pct. 4.31). 
13  Placaje ceramice CESAROM sau faianţă  idem 
aplicată cu mortar pe bază de  (numai în câmp continuu) 
Aracet DP­25 (conf. pct. 4.31). 
c) Medii interioare neagresive, cu umiditate relativă a aerului până la 60% 
acţionând în mod continuu numai pe o faţă, cealaltă faţă fiind situată spre 
aerul exterior sau spre încăperi aerate cu regim de umiditate. 
14  Vopsitorie cu vopsea perclorvinil  barieră de vapori 
(producător "Policolor" Bucureşti) 
aplicată pe glet de netezire cu 
Aracet DP­25 (conf. pct. 4.33). 
d) Medii neagresive, cu umiditate relativă a aerului peste 75% 
acţionând în mod continuu. 
15  Vopsitorie cu Romflexil şi perclorvinil  barieră de vapori 
aplicată pe glet de netezire  puternică 
(conf. pct. 4.38). 
16  Folie complexă din polietilenă dublu  idem 
caşerată cu împâslitură din fibre de 
sticlă şi vopsitorie din perclorvinil 
(conf. pct. 4.39). 
B. Aplicate pe tavane din elemente armate din b.c.a. 
a) Medii cu umiditate relativă a aerului mai mică decât 60% 
(la orice tip de învelitoare) şi la băi şi bucătării pentru locuinţe (la nivel curent) 
17  Tavane nefinisate ­ suprafeţe aparente  permeabil la vapori 
(conf. pct. 4.21 şi 4.40). 
18  Zugrăveli în culori de apă pe bază de humă  permeabil la vapori 
şi clei sau spoieli de var cu sau fără glet 
de netezire din nisip fin şi Aracet DP­25 
(conf. pct. 4.22). 
b) Medii fără agresivitate sau cu umiditate relativă a aerului peste 60% 
numai la acoperişuri de hale industriale cu învelitori ventilate 
19  Vopsitorie cu vopsea perclorvinil (Policolor  barieră de vapori 
Bucureşti) aplicată pe glet de netezire cu 
Aracet DP­25 (conf. pct. 4.33). 
20  Vopsitorie cu vopsea de ulei sau alchidal  barieră de vapori 
aplicată pe glet de netezire din nisip fin sau 
ipsos cu Aracet DP­25 (conf. pct. 4.30).
c) Medii neagresive cu umiditate relativă a aerului peste 60% 
cu acţiune continuă (în cazul învelitorilor ventilate) 
21  Vopsitorie cu vopsea perclorvinilică  barieră de vapori 
(Policolor  Bucureşti) aplicată pe glet de 
netezire din nisip fin şi Aracet DP­25 
(conf. pct. 4.33) 
C. Aplicate pe zidării care se tencuiesc 
a) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului sub 60%. 
22  Finisaje obişnuite (zugrăveli de apă, humă  permeabile la vapori 
şi var, vopsitorie, vinarom, finisaje tip 
"strop", "tuf" sau "calcio" sau terasit) aplicate 
pe tencuieli obişnuite (conf. pct. 4.44) 
23  Placaje ceramice CESAROM sau faianţă  barieră de vapori 
aplicate pe tencuieli obişnuite  (numai în câmp continuu) 
(conf. pct. 4.42 si 4.43) 
24  Tapete lipite cu adeziv Aracet CTD­1 sau  permeabile la vapori sau nu, 
carboximetilcelulozic pe tencuieli drişcuite  în funcţie de tipul de tapet. 
sau glet de netezire (conf. pct. 4.45). 
b) Medii neagresive sau cu umiditate peste 60% acţionând în mod continuu. 
25  Vopsitorie cu vopsea în ulei alchidal, aplicată  barieră de vapori 
pe glet de netezire (conf. pct. 4.49) 
26  Placaje ceramice sau faianţă aplicată pe  idem 
tencuieli obişnuite (conf. pct. 4.42 şi 4.43) 
c) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului peste 60% 
acţionând în mod continuu cu ventilare 
27  Vopsitorie cu vopsea perclorvinil (Policolor  barieră de vapori 
Bucureşti) aplicată pe glet de netezire 
(conf. pct. 4.47) 
d) Medii agresive cu umiditate relativă a aerului peste 75% 
28  Vopsitorie din Romflexil şi perclorvinil  barieră de vapori 
aplicată pe glet de netezire (conf. pct. 4.50)  puternică 
29  Folie complexă din polietilenă dublu 
caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă  idem 
şi vopsitorie din perclorvinil (conf. pct. 4.51) 
II. FINISAJE ŞI PROTECŢII EXTERIOARE 
a) În medii neagresive 
30  Pereţi nefinisaţi şi suprafeţe aparente la 
construcţii provizorii (conf. pct. 4.21 şi 4.40)
b) În medii neagresive sau pe litoralul Mării Negre în afara zonei cu 
regim sever de expunere 
31  Finisaj transparent din Aracet CPMB sau  permeabil la vapori 
Aracet CIC, aplicat în fabrică sau pe şantier 
şi Aracet DP­25 aplicat pe şantier 
(conf. pct. 4.23, 4.24 şi 4.40) 
32  Finisaj tip "strop", "tuf" sau "calcio" pe bază  permeabil la vapori 
de Aracet CPMB sau Aracet CIC aplicat 
pe amorsă sau glet de netezire aplicat în 
fabrică sau pe şantier (conf. pct. 4.26). 
33  Tencuială decorativă 8203 aplicată pe glet  idem 
de netezire cu nisip şi Aracet DP­45 aplicată 
pe şantier (conf.pct. 4.47). 
34  Accente decorative din placaje ceramice  idem 
CESAROM pe suprafeţe limitate (conf. pct. 
4.17) aplicate pe mortar pe bază de Aracet 
CPMB, CIC şi DP în fabrică sau pe şantier 
(conf. pct. 4.31). 
35  Vopsitorie Vinarom pe glet de  Aracet DP­25  idem 
aplicată pe şantier (conf.pct. 4.25). 
36  Tencuieli cu terasit sau cu praf de piatră  permeabil la vapori 
(conf. normativ C.18­75) aplicate pe şantier 
pe elemente din b.c.a. de placare a 
diafragmelor din b.a. (conf. pct. 4.37). 
37  Finisaj cu granule în stare uscată aplicat pe  idem 
peliculă de Aracet CIC în fabrică sau pe 
şantier (conf. pct. 4.34). 
38  Finisaj transparent cu Aracet B55­LC  idem 
aplicat pe şantier (conf. pct. 4.35). 
39  Finisaj cu granule şi Aracet B55­LC  idem 
aplicat pe şantier (conf. pct. 4.36). 
c) Pe litoralul Mării Negre în zone cu regim sever de expunere 
40  Finisaj transparent cu Aracet B55­LC  permeabil la vapori 
aplicat pe şantier (conf. pct. 4.35). 
41  Finisaj cu granule şi Aracet B55­LC  idem 
aplicat pe şantier (conf. pct. 4.36).
B. Aplicate pe zidării tencuite în medii neagresive şi pe litoralul Mării Negre 
42  Pereţi nefinisaţi (numai tencuiţi) (conf. pct. 4.41)  permeabil la vapori 
43  Finisaje obişnuite (zugrăveli de apă, humă, var  idem 
şi vinarom sau terasit) aplicate pe tencuieli 
obişnuite (conf. pct. 4.44) 
44  Accente decorative din placaje ceramice  idem 
CESAROM (pe suprafeţe limitate pe mortar 
cu Aracet CPMB, CIC sau DP 
(conf. pct. 4.42 si 4.43) 
C. Aplicate pe zidării care nu tencuiesc 
Se aplică finisaje de la pct. II A (a,b,c) numai pe şantier
ANEXA 15a 

REZISTENŢA LA TRECEREA VAPORILOR DE APĂ 

Rezistenţa la trecerea 
Nr. crt.  Denumire finisajului*  vaporilor de apă 
Rv (m 2 hmmHg/g) 
0  1  2 
Soluţii ICPMC 
1  Finisaj transparent, 2 straturi.  1,9 
Aracet CPMB ­ apă 1 : 3 
2  Finisaj transparent, 1 strat 1 : 3. Aracet CPMB,  5,6 
apă şi 1 strat cu aceeaşi compoziţie şi adaos de 
ciment alb 
3  Vopsitorie cu vopsea emulsionată cu  2,9 
Aracet CPMB pe 1 strat de amorsă 
4  Vopsitorie cu vopsea emulsionată cu  2,5 
Aracet CPMB pe glet şi 1 amorsă 
5  Glet pe bază de făină de b.c.a. şi Aracet CPMB  1,6 
sau CIC pe amorsă 
6  Finisaj tip "tuf" pe bază de Aracet CPMB  27,6 
aplict pe glet şi amorsă 
7  Finisaj tip "calcio" aplicat pe glet de netezire  2,8 
şi pe amorsă 
8  Finisaj tip "lis" aplicat pe glet de netezire şi  2,8 
amorsă 
9  Finisaj cu granule uscate aplicate pe adeziv  5,6 
Aracet CIC în stare udă 
10  Finisaj tip "barieră de vapori" cu grund G 104­70  138,5 
şi email perclorvinil POLICOLOR aplicat în 
5 straturi succesive de glet de netezire şi amorsă 

*Reţetele soluţiilor de finisaj sunt indicate complet în Anexa nr. 16.
Rezistenţa la trecerea 
Nr. crt.  Denumire finisajului*  vaporilor de apă 
Rv (m2hmmHg/g) 
0  1  2 
Soluţii INCERC 
1  Finisaj transparent pe bază de Aracet DP­25  4,8 
aplicat în 2 straturi pe 1 strat de amorsă 
2  Zugrăveală de humă în 2 straturi  2,8 
3  Zugrăveală de var în 2 straturi  2,5 
4  Vopsitorie cu vopsea Vinarom în 2 straturi  6,6 
aplicată pe amorsă 1 : 1 
5  Glet de nisip fin şi Aracet DP­25 pe amorsă 2 : 1  7,2 
6  Glet de nisip fin şi Aracet DP­25 pe amorsă 2 : 1  12,4 
peste care s­au aplicat 2 straturi de vopsea 
Vinarom 
7  Glet GIPAC pe 1 strat de amorsă din  3,1 
Aracet DP­25 
8  Glet GIPAC peste care s­a  aplicat grund de ulei  28,6 
de in şi vopsea de ulei în 2 straturi 
9  Glet GIPAC peste care s­au  aplicat 2 straturi  8,1 
Vinarom 
10  Glet de nisip fin cu Aracet DP­25 peste care  21,8 
s­au aplicat 2 straturi de tencuială stropită 8203 
11  Amorsă din Aracet DP­25, glet de ciment : nisip  4,5 
fin 0…0,2 mm : Aracet DP­25 : apă 
12  Idem soluţia nr. 11 peste care s­a aplicat 1 strat  138 
de grund perclorvinil şi 5 straturi vopsea 
perclorvinil (Policolor Bucureşti) 
13  Beton celular autoclavizat tip Hebel nefinisat  2,5 
14  Lac Aracetal B55­LC diluat  3,5 
15  BCA­H tencuială (şpriţ, grund, tinci) din mortar  3,7 
de ciment 
16  BCA­H tencuială (şpriţ, grund, tinci) glet de ipsos  13,7 
17  BCA­H tencuială (şpriţ, grund, tinci) glet de ipsos,  36,1 
grund de ulei, vopsea de ulei în 2 straturi 
18  Hârtie suport pentru tapet (maculatură)  0,74 
19  Tapet în relief monocolor tip T.R.  3,6 
20  Tapet în relief policolor tip T.R.  14,6 
21  Tapet calandrat monocolor tip T.C.M.  67,7 
22  Tapet calandrat policolor tip T.C.M.  74,1 
23  Finisaj pe bază de Romflexil şi perclorvinil  140 
24  Folie complexă de polietilenă caşerată cu 
împâslitură de sticlă şi finisată email perclorvinilic în 
3 straturi / 6 straturi  410 / 650
NOTA: 

Aceste valori sunt obţinute la încercările de laborator pe probe mici şi se folosesc numai 
la determinarea caracteristicilor şi  verificarea calitativă a materialelor respective. Valorile reale 
ale  permeabilităţii  la  vaporii  de  apă,  în  condiţii  de  exploatare  a  construcţiilor,  pot  fi  luate  în 
calcul la proiectarea higrotermică a elementelor de construcţii şi a barierelor de vapori, ca fiind 
mai  mici  de  1...1,5  x  10  ori  decât  valorile  obţinute  conform  STAS  6472/3,4­80  pe  cale  de 
laborator. 
Proiectantul va alege soluţia de finisaj în  funcţie  de domeniul de folosire şi de valoarea 
Rv necesară, rezultată din calculul higrotermic. 

ANEXA 16 

REŢETE PENTRU FINISARE Şl PROTECŢIE 

A.  Pe  bază  de  Aracet  CPMB  sau  Aracet  CIC  sau  de  ROMACRIL  ER  sau  de 
CRILOROM DV 

Reţeta nr. 1 ­ Amorsa, preparată din Aracet CPMB, Aracet CIC sau din ROMACRIL 
ER, diluat cu apă, în raportul 1 : 3 în volume, amestecat până la omogenizare. 
Se  aplică  „saturat”  în  mod  obligatoriu  cu  bidineaua,  cu  pensula,  sau  cu  ruloul,  pe 
suprafaţa pregătită şi reparată. 
Reţeta nr. 2 — Amorsă, preparată din Aracet CPMB, Aracet CIC sau din ROMACRIL 
ER diluat cu apă, 1 : 2 în volume, amestecat până la omogenizare. 
Se aplică cu bidineaua, pensula, ruloul sau pr in pulverizare. 
Amorsa nr. 2 constituie liantul în componenţa reţetelor nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. 
Reţeta  nr.  3  ­  Mortar  pentru  reparaţii  mari,  preparat  din  făină  b.c.a.,  nisip  uscat 
0...1 mm; ciment alb în raportul 1 : 1 : 1 părţi în volume. 
Se  amestecă  componentele  până  la  omogenizare  şi  se  adaugă  treptat  sub  agitare 
continuă în amorsa din reţeta nr. 2, pentru a se obţine consistenţa 9,5 cm măsurată cu conul 
etalon. 
Se  aplică  cu  şpaclul  sau  mistria,  pe  suprafaţa  pregătită,  reparată  şi  amorsată  cu 
amorsa din reţeta nr. 1. 
Reţeta  nr.  4  ­  Mortar  pentru  reparaţii  mici  şi  pentru  închiderea  resturilor, preparat 
din  făină  de  b.c.a.;  ciment  alb,  în  raportul  1  :  1  părţi  în  volume.  Se  amestecă 
componentele până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub continuă agitare, în amorsa din 
reţeta nr. 2, pentru a se obţine consistenţa 9,5 cm, măsurată cu conul etalon. 
Se  aplică  cu  şpaclul,  sau  mistria  pe  suprafaţa  pregătită,  reparată  şi  amorsată  cu 
amorsa din reţeta nr. 1. 
Reţeta  nr.  5  ­  Mortar  adeziv  pentru  placaje  CESAROM  sau  faianţă,  preparat  din 
ciment, M 30 sau Pa 35 şi făină b.c.a. în raportul 2 : 3 în volume. 
Reţetele de la punctele A şi B au fost elaborate de ICPMC.  Reţetele de  la punctele 
C, D, E şi F au fost elaborate de INCERC. 
Se  amestecă  cimentul  cu  făina  de  b.c.a.  până  la  omogenizare  şi  se  adaugă  treptat, 
sub  agitare  continuă,  în  amorsa  din  reţeta  nr.  2  pentru  a  se  obţine  consistenţa  11,5  cm, 
măsurată cu conul etalon, 
Se  aplică  cu  mistria,  sau  cu  spatula  dinţată,  un  strat  de  cel  mult  3  mm  grosime, pe
suprafaţa amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1. 
Panourile  cu  plăcuţe  CESAROM  se  imersează  în  apă,  timp  de  câteva  secunde 
înainte  de  aplicare  pe  stratul  de  mortar,  numai  pentru  umezirea  hârtiei;  faianţa  nu  este 
necesar să fie imersată în apă,  înainte de fixare pe mortar. 
Reţeta  nr. 6  ­ Glet de netezire, preparat din ciment alb şi făină de b.c.a. în raportul 
1 : 1  părţi în volume. Se amestecă cimentul alb cu făina de b.c.a până la omogenizare şi se 
adaugă  treptat,  sub  agitare  continuă,  în  amorsa  din  reţeta  nr.  2  pentru  a  se  obţine 
consistenţa    12  cm,  măsurată  cu  conul  etalon  în cazul în care se aplică „ras” cu fierul de 
glet,  sau  până  la  consistenţa  14  cm,  măsurată  cu  conul  etalon  când  se  aplică  prin 
pulverizare şi apoi prin netezire cu fierul de glet. 
Aplicarea  materialului  se  efectuează  pe  suprafaţa  pregătită,  reparată  şi 
amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1. 

Reţeta nr. 7 ­ Finisaj tip „transparent” din Aracet CPMB sau CIC. 
Pe suprafaţa pregătită şi reparată, se aplică cu bidineaua sau pensula amorsa din reţeta, 
nr.  1,  iar  după  1/2  ...  2  ore,  se  aplică  amorsa  din  reţeta  nr.  2,  în  două  straturi,  cu  uscări 
intermediare, de câte 2­4 ore. 
Reţeta  nr.  8  ­  Finisaje  tip  „strop”  şi  „calcio”,  realizate  din  ciment  alb  şi  praf  de 
piatră, în raportul 1 : 1 părţi în volume. 
Se  amestecă  cele  două  componente  până  la  omogenizare  şi  se  adaugă  treptat  sub 
continuă  agitare, în  amorsa preparată  cu reţeta  nr. 2, până  la obţinerea consistenţei 14 cm, 
măsurată  cu  conul  etalon,  în  cazul  aplicării  prin  pulverizare,  pentru  finisajul  tip  „strop”, 
respectiv  consistenţa  11  cm,  măsurată  cu  conul  etalon  în  cazul  finisajului  tip  „calcio” 
aplicat manual, cu bidineaua specială. 
Pentru  ambele,  tipuri  de  finisaje,  primul  strat  se  aplică  cu  bidineaua  obişnuită,  pe 
suprafaţa reparată, desprăfuită şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1. 
Pentru finisajul tip „strop”, cel de­al doilea strat se poate aplică prin pulverizare de la 
cca. 30 cm distanţă, sau, manual, cu o bidinea specială, stropindu­l. 
Se poate obţine un efect estetic deosebit, dacă primul strat este de o culoare, iar cel 
de­al  doilea  strat,  aplicat  prin  pulverizare,  cu  stropi  rari,  este  de  altă  culoare,  ambele 
obţinute eu CRILOROM DV de culorile stabilite. 
Pentru  finisajul  tip  „calcio”,  cel  de­al  doilea  strat  se  aplică  manual,  cu  o 
bidinea specială, pentru obţinerea efectului de „calcio”. 
Reţeta nr.  9  ­ Finisaj  tip „tuf” realizat din  ciment  alb, nisip uscat 0 ... 1  şi  praf de 
piatră, în raportul  1 : 2 : 1 . 
Se  amestecă  materialele  până  la  omogenizare  şi  se  adaugă  treptat,  sub  agitare 
continuă,  în  amorsa  preparata  din  reţeta  nr.  2,  până  la  obţinerea  consistenţei  12  cm, 
măsurată cu conul etalon. 
Se aplică în două straturi succesive, pe suprafaţa reparată, desprăfuită şi amorsată cu 
reţeta nr.  1. 
Efectul  de  „tuf”  se  obţine  pe  cel  de­al  doilea  strat  încă  ud,  folosind  o  bidinea 
specială. 
Reţeta nr. 10 ­ Finisaj cu granule uscate de 1 ... 3 mm (conform Anexei 8) şi adeziv 
ARACET  CIC  diluat  cu  apă  în  raportul  3  : 1  în  volume,  cu  vâscozitatea  45­50  secunde, 
măsurată la temperatura de 20 0 C, cu cupa STAS 2096­68, Ø 4 mm. 
Pe suprafaţa reparată, curăţată, desprăfuită şi amorsată cu  reţeta nr. 1  (Aracet CIC 
şi apă în raportul 1 : 3), se aplică în mod uniform, cu bidineaua dreptunghiulară, un strat de 
adeziv,  pe  suprafaţa  căruia,  înainte  de  uscare,  se  aplică  granulele,  în  mod  manual  sau 
mecanizat cu pistolul, la 5 ... 7 atm. 
După  uscarea acestui prim strat, se aplică în aceleaşi condiţii, cel de­al  doilea
strat de adeziv şi de granule uscate. 
Se  precizează  că  acest  finisat  prezintă  avantajul  că  poate  fi  aplicat  în  câmp 
continuu  sau  discontinuu,  în  diferite  desene;  delimitate,  cu  granule  de  o  singură 
culoare,  sau  în  amestec  de  mai  multe  culori,  în  mod  succesiv  pe  diferitele  părţi  ale 
desenului, începând dacă este căzui, de  la centru spre margini, fără ca  părţile finisate 
să  fie  protejate,  deoarece  granulele  ce  se  aplică  ulterior,  nu  se  prind  decât  pe 
suprafaţa următoare, cu adeziv ud. 
De asemenea,  în  ipoteza  în,  care  se  urmăreşte o  diversificare  largă  a  culorilor 
finisajului  cu  granule,  se  poate  aplica  cu  bidineaua  dreptunghiulară  cu  părul  lung 
sintetic,  pe  suprafaţa,  ultimului  strat  de  granule,  o  pelicula  de  CRILOROM  DV  de 
culoarea stabilită. 
Pentru  obţinerea  unei  suprafeţe  lucioase,  se  poate  aplica  un  strat  de 
ROMACRIL ER, pe ultimul strat de granule sau de CRILOROM DV. 
Reţeta nr.  11  –  Finisaj  tip  „lis”  (neted) obţinut prin  aplicarea  „ras”,  cu  fierul 
de glet, pe suprafaţa gletuită  cu Reţetă nr. 6 şi după uscare a două straturi succesive 
(cu uscări intermediare) de glet de netezire din reţeta nr. 6. 
Finisajul  poate,  fi  lăsat  în  culoarea  materialelor  folosite  sau  poate  fi  colorat 
prin  aplicarea  pe  ultimul  strat  uscat,  a  unuia  sau  a  două  straturi  succesive  de 
CRILOROM  DV,  de  culoarea  stabilită  folosind  ruloul  cu  blană  sintetică  sau 
prin pulverizare. 
Reţeta  nr.  12  ­  Material  pentru,  egalizarea  culorii,  preparat  din  ciment  alb 
adău gat treptat, sub agitare continuă, în amorsa din reţeta nr. 2 (Aracet  CIC  şi apă 
în  raportul  1  :  2),  până  la  obţinerea  co nsistenţei  14  cm,  măsurată 
cu conul etalon. 
Materialul  se  aplică  cu  bidineaua  dreptunghiulară,  cu  păr  lung  sintetic,  pe 
suprafaţa  reparată,  curăţată,  desprăfuită  şi  amorsată  cu  amorsa  din  reţeta  nr.  1 
(Aracet CIC şi apă în raportul 1 : 3), îngrijind să fie uniform repartizat şi  în strat de 
gro sime egală. 
Reţeta nr.  12  se aplică numai în ipoteza în care reparaţiile au fost efectuate cu 
mortare preparate cu  ciment de culoare închisă. 

B. Pe bază de grund şi email perclorvinilic  ­  Policolor Bucureşti. 

Reţeta  nr.  13  ­  Finisaj  tip  „barieră  de  vapori”  obţinut  cu  un  grund 
perclovinilic  G  104­70  şi  5  straturi  de  email  perclorvinilic,  de  preferinţă  fiecare  de 
altă culoare, pentru a se putea urmări mai uşor aplicarea fiecărui strat de email. 
Finisajul  se  aplică  pe  gletul  de  netezire  din  reţeta  nr.  6,  care  trebuie  să 
acopere  în  strat  continua  (cu  rosturile  perfect  închise)  toată  suprafaţa  de  finisat, 
folosind pensule şi bidinele cu păr natural. 

ATENŢIUNE: 
La  aplicarea  şi  manipularea  grundului  G  104­70  şi  a  emailului  perclorvinilic, 
materiale  care  conţin  solvenţi  organici  inflamabili,  se  vor  respecta  cu  stricteţe măsurile de 
TSM şi PCI, indicate lai pct. 3.43. 

C. Pe bază de Aracet DP­25. 

Reţeta  nr.  14  ­  Amorsa  preparată  din  Aracet  DP  diluat  în  apă  în  raportul 
1  :  2 părţi în volume, amestecată, până la omogenizare. 
Se aplică manual cu bidineaua sau cu o pensulă pe suprafaţa pregătită şi reparată.
Reţeta  nr.  15  ­  Mortar  pentru  reparaţii  mari,  preparat  din  ciment  M  30  sau  Pa  35: 
nisip sau făină de b.c.a. 0 ... 1 mm: Aracet DP­25, în raportul 1 : 3 : 0,3 în volume. 
Se  amestecă  cimentul  cu  nisipul  până  la  omogenizare  şi  se  adaugă  sub  agitaţie 
continuă  Aracetul  DP­25  şi  apoi  apă  pentru  a  se  obţine  consistenţa  de  10  ...  12  cm 
măsurată cu conul etalon (consistenţa de  lucru cu  şpaclul). 
Reţeta nr. 16 ­ Mortar pentru reparat defecte mici şi pentru glet de netezire, preparat 
din  nisip  uscat  0  ...  0,2  mm  Aracet  DP­25,  în  raportul  2  :  1.  Se  amestecă  componentele 
până  la  omogenizare  şi  se  adaugă  treptat  sub  agitaţie  continuă  apă  pentru  a  se  obţine 
consistenţa de  12 ... 14 cm, măsurată cu conul etalon. Se aplică în grosime de 1 ... 2 mm, 
manual  cu  mistria  şi  şpaclul  flexibil.  într­un  singur  strat pe  suprafaţa pregătită  şi  amorsată 
cu amorsa din reţeta nr. 14. 
În  scopul aplicării cu un pistol de stropit,  cantitatea de apă poate fi mărită astfel  ca 
materialul să poată fi uşor aplicat prin pulverizare. 
Pentru  o  aplicare  mai  uşoară  a  mortarului  şi  pentru  înlăturarea  fenomenului  de 
segregare se poate prepara mortarul cu adaos tixotrop pe bază de Romsil (praf), amestecând 
nisipul  fin  0  ...  0,2  mm  cu  Romsilul  în  proporţie  99  :  1  părţi  în  greutate,  după  care  se 
dozează două părţi din amestecul uscat (nisip­Romsil) la 1 parte Aracet DP­25 volumetric şi 
apă până la consistenţa de 12 ... 14 cm măsurată cu conul etalon. 
Reţeta nr. 17 ­ Mortar pentru reparat defecte mici şi pentru glet de netezire numai la 
interior,  preparat  din  ipsos:  Aracet  DP  25  :  întârzietor  de  priză  +  plastifiant:  apă  în 
raportul 4 ... 6 : 1 : 0,25 : 2 ... 4 (până la consistenţa de lucru). 
Se  aplică  în  grosime  de  1  ...  2  mm  manual  cu  mistria  şi  şpaclul  flexibil  într­un 
singur strat, pe suprafaţa pregătită şi amorsată cu amorsa din reţeta nr.  14. 
Reţeta  nr.  18  ­  Finisaj  cu  vopsea  Vinarom,  realizat  din  două  straturi  de  vopsea 
Vinarom diluată cu apă în raportul 4 : 1  părţi în volume, amestecată până la omogenizare. 
Se  aplică  pe  suprafaţa  pregătită,  reparată  şi  amorsată  cu  amorsa  din  reţeta  nr.  14 
sau pe glet de netezire din reţetele nr. 16 şi nr. 17. 
Reţeta nr. 19  ­  Finisaj tip tencuială decorativă subţire, realizat din două  straturi  cu 
compoziţia  gata  preparată  din  fabrică  „tencuială  stropită  8203”  diluată  cu  apă  în 
proporţie de maximum 5% părţi în volume. 
Tencuiala  decorativă  subţire  se  aplică  mecanizat  cu  instalaţiile  indicate 
în anexa 11. 
Reţeta nr. 20 ­ Finisaj tip placaje de faianţă sau CESAROM, realizat din: 
­  şpriţ  de  ciment:  nisip  0  ...  1  mm  :  Aracet  DP  25,  în  raportul  1  :  3  :  0,15  părţi  în 
volume şi apă până la consistenţa de 12 ... 14 cm măsurată cu  conul etalon; 
­ mortar adeziv realizat din  nisip 0 ... 1 mm : ciment  :  var pastă  : Aracet  DP  25,  în 
raportul  2  :  4  :  2  :  0,15  părţi  în  volume  şi  apa  până  la  consistenţa  de  10  ...  12  mm 
măsurată cu conul etalon. 
Pe  suprafaţa  pregătită,  reparată  şi  amorsată  cu  amorsa  din  reţeta  nr.  14  se  aplică 
manual cu mistria şpriţul de ciment şi apoi un strat de 8 ... 10 cm mortar adeziv. 
Plăcuţele  CESAROM  (lipite  pe  hârtie)  se  imersează  în  apă  în  prealabil  timp de 30 
secunde,  iar plăcile  ceramice mari  sau plăcile  de  faianţă  se  imersează  în  apă,   în  prealabil, 
30 ... 60 minute. 
Reţeta  nr.  21  —Finisaj  transparent  realizat  din  amersa  din  reţete  nr.  14  şi  două 
straturi Aracet DP 25 diluat în apă în raportul 4 : 1 părţi în volume. 
Se aplică pe suprafaţa pregătită şi. reparată cu o bidinea, pensulă sau mecanizat prin 
pulverizare. 

D. Pe bază de perclorvinil Policolor Bucureşti
Reţeta nr. 22 ­ Finisaj cu vopsea perclorvinil (Policolor Bucureşti) realizat din: 
­ amorsa din reţeta nr. 14 
­ glet de netezire în două straturi de ciment : nisip fin 0 ... 0,2 mm : Aracet DP 25 : 
apă, în raportul  1 : 1 :  0,4 : 0,7... 0,8 părţi în volume 
­  vopsitorie  pe  bază  de  polimer  perclorvinil  Policolor  Bucureşti,  compusă  dintr­un 
strat de grund perclorvinil G  104­70 şi 5 straturi email perclorvinil E  104­70. 

E. Pe bază de Aracetal L.C. 

Reţeta  nr.  23  ­  Finisaj  transparent  cu  Aracetal  LC  aplicat  pe»zidării  din  b.c.a. 
realizat din: 
­ amorsa în 2 straturi din lac Aracetal LC şi solvent (timp de scurgere 30 sec); 
­ lac Aracetal B 55 LC şi solvent (timp de scurgere 45 sec.) aplicat în 2 straturi cu 
sau fără adaos de pigmenţi. 
Vîscozitatea se determină cu cupa DIN cu Ø = 5 mm, conform STAS 2096­68. 
Timpul  de  întărire  al  unui  strat  de  lac  Aracetal  este  cuprins  între  15  ...  30  min.  În 
funcţie de temperatură. 
Se  aplică  manual  sau  mecanizat  (cu  aparatul  de  tencuieli  stropite).  Consumuri  de 
materiale: 
­ lac Aracetal: 0,700 kg/m 2 
­ solvent: 0,300 kg/m 2 
Reţeta  nr.  24  ­  Finisaj  cu  Aracetal  B55­LC  aplicat  pe  elemente  armate  din  b.c.a. 
realizat din: 
­ amorsa 2 straturi 
­ lac Aracetal 3 straturi 
Condiţiile de preparare şi aplicare sînt aceleaşi ca la reţeta nr. 23. 
Reţeta nr. 25 ­ Finisaj  cu granule şi Aracetal B55­LC realizat din: 
­  amorsa  din  lac  Aracetal  şi  solvent  conform  reţetei  nr.  23,  aplicată 
într­un strat; 
­  lac  Aracetal  aplicat  în  1  sau  2  straturi  conform  reţetei  nr.  23  în  care  se 
înglobează granule (deşeuri din beton celular autoclavizat de 1 ... 3 mm, nisip de max. 0...1 
mm etc); 
­ lac Aracetal diluat ca pentru amorsa, aplicat în 2 straturi peste granule. 
În cazul aplicării a 2 straturi de Aracetal cti granule, peste ultimul strat de Aracetal 
cu granule se aplică un singur strat de lac Aracetal diluat. 
Se pot utiliza şi pigmenţi coloraţi. 
Condiţiile  de  aplicare  sunt  aceleaşi  ca  şi  reţeta  23.  Stratul  Aracetal  cu  granule  se 
aplică  mecanizat  cu  aparatul  de  stropit  (anexa  11  pct.  41).  În  acest  caz  granulele  se 
amestecă cu lacul Aracetal înainte de utilizare. 
Consumuri de materiale: 
­ lac Aracetal B 55­LC:       1,00 kg/m 2 
­ diluant:  0,300 kg/m 2 

F. Pe bază de alte materiale 

Reţeta nr. 26  ­  Vopsitorie din Romflexil  şi perclorvinil aplicată pe glet  de  netezire, 


realizată din: 
­ amorsa din Romflexil PC 505 diluat cu 50% toluen, aplicat într­un strat; 
­ Romflexil PC 505 aplicat, într­un strat; 
­ Romflexil şi Perclorvinil (1 şi 1 părţi în greutate) aplicat într­un strat;
­ Perclorvinil aplicat într­un strat sau 2 straturi. 
Amorsa de Romflexil se aplică pe suprafaţa gletuită cu gletul de nisip fin Aracet DP 
25, din reţeta 16. 
După 4 ore de la aplicarea amorsei se aplică pelicula de Romflexil şi perclorvinil (1 : 
1 părţi în greutate). 
După 4 ore se aplică prima pelicula de perclorvinil. 
Peliculele de perclorvinil se aplică, la un interval de 2 ore între straturi. 
Temperatura de aplicare trebuie să fie de +5 ... +30 o C. 
Reţeta nr. 27 ­  Folie complexa din polietilenă dublu caşerată cu împletitură din fibre 
de sticlă, finisată cu o peliculă de email perclorvinil aplicată în fabrică, realizată din: 
­  folie  din  polietilenă  dublu  caşerată  cu  împâslitură  din  fibre  de  sticlă,  lipită  cu 
adeziv de ciment; nisip 0 ... 0,3 mm, Aracet DP 25, apă (1 : 1,5 : 0,5 părţi în greutate); 
­  vopsitorie  cu  email  perclorvinil  E  104­70,  în  minimum  3  straturi,  înainte  de 
aplicarea foliei, pe suprafaţa b.c.a. se aplică gletul de netezire din nisip fin şi Aracet DP 25 
din reţeta 16. 
Adezivul  din  ciment,  nisip  şi  Aracet  DP  25  se  prepară  cu  30  minute  înainte  de 
aplicare  pentru  a  nu  se  întări.  Se  amestecă  cimentul  cu  nisipul  şi  separat  Aracetul  şi  apa. 
Apoi se omogenizează cele 2 amestecuri împreună. 
Adezivul  se  aplică  pe  folie  şi  pe  suport  într­un  strat  de  2  mm  cu  pensula  sau  cu 
bidineaua cu păr scurt. 
Aplicarea feliei complexe se poate face în două moduri: 
­  prin  petrecere  pe  o  lăţime  de  cca.    10  cm,  în  care  caz  cele  două  suprafeţe  ale 
foliilor complexe care vin în contact se prevăd cu adeziv; 
­  prin  aplicare  cap  la  cap,  resturile  fiind  acoperite  cu  fâşii  din  folie  complexă  de 
cca.  10  cm  lăţime, suprafeţele în  contact  ale  foliilor  complexe  şi  fâşiile  de  acoperire  fiind 
prevăzute cu adeziv. 
Folia complexă se taie cu foarfecă în fâşii de cca. 1 m lungime, după ce în prealabil 
se  îndepărtează  marginile  mai  transparente,  (de  cca.  5  cm  lăţime)  pe  fiecare  latura  de­a 
lungul  foliei.  Apoi se  aplică  adezivul  sau  chitul  pe  folie, după  care  se  fixează  pe  suportul, 
prevăzut în prealabil cu un strat de adeziv sau chit. 
Folia se presează pe un suport cu un rulou. 
Vopsitoria pe bază de  email perclorvinil E  104­70 se poate începe  la 10  zile  de  la 
aplicarea foliei complexe. 
În  vederea  aplicării  foliei  este  necesar  ca  temperatura  aerului  să  fie  mai  mare  de 
15°C  iar  umiditatea  sub  60%.  Aceste  condiţii  sunt  necesare  şi  cca.  24  ore  după  aplicarea 
foliei. 

CUPRINS 

1.  Generalităţi şi domeniul de utilizare 
­ elemente armate 
­ elemente nearmate 
2.  Prevederi  pentru  proiectarea  pereţilor  şi  acoperişurilor  cu  elemente  din  b.c.a. 
nearmate 
­ principii generale 
­ pereţi exteriori hale industriale şi agro zootehnice 
­ pereţi interiori pentru hale  industriale 
­ pereţi exteriori neportanţi pentru  clădiri de locuit şi social­culturale 
­ pereţi despărţitori  pe ntru clădir i de locuit şi  social­culturale 
­ pereţi portanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale
­  acoperişuri   pentru clădiri   industriale, agrozootehnice, de locuit şi social­culturale 
­  prevederi  comune  pentru  toate  tipurile  de  elemente  privind  protecţia  el emen t el o r, 
pr ot e cţ ia   a nti c or ozi vă   a   pi eselo r   m et ali ce   de  p ri n der e  fixarea  tâmplăriei  şi 
realizarea instalaţiilor 
3. Prevederi pentru punere în operă 
­ materiale 
­ manipula re, tra nsport, depozitare 
­ scule  şi  di spo ziti ve 
­ execuţie şi montaj  prevederi generale 
­ elemente nearmate 
­ elemente armate 
­  măsuri de  tehnica securităţii muncii 
4. Fi n i sa j e  şi   pr ot e cţ ii 
­ Soluţii de finisaje  şi procedee de protecţie 
a .    pre ve de ri  c o m u ne   t ut u r or t i pu r il or  d e  f i ni sa j e 
b      fi n is a j e   ş i  p r ot e c ţ ii   a pl ic a te   î n   i nt e ri o r 
c.  finisaje şi protecţii aplicate la exterior 
­ Executarea finisajelor şi protecţiilor 
a.  operaţii comune pentru toate soluţiile de finisaje 
b. finisare a şi protecţia elementelor armate şi a zidăriilor care se tencuiesc 
c .  f i ni s a r e a   ş i   p r ot e c ţ i a   z i d u r i l or   c a r e   s e   t e n c u i e s c 
d. c on di ţ i i l e   t e h ni c e   d e   c a l i t a t e   a   l u c r ă ri l o r  de   f ini s a r e 

Anexe 

Anexa  1 
­ sortimentul elementelor din beton celular autoclavizat 
Anexa 2 
­ rezistenţa la foc  a elementelor din b.c.a. 
Anexa 3 
­ domeniul de utilizare din punct de vedere termotehnic a elementelor din b.c.a 
Anexa 4 
­ calculul elementelor din beton celular autoclavizat 
Anexa  5 
­  prevederi pentru proiectarea zidăriei din blocuri şi plăci din b.c.a. 

1. Generalităţi 
2.  Domeniu de utilizare 
3.  Comportarea şi alcătuirea structurilor cu pereţi portanţi 
4.  Măsuri de protecţie antiseismică la structuri cu pereţi portanţi 
5.  Prevederi suplimentare pentru clădiri cu pereţi portanţi situate pe pământuri sensibile 
la umezire şi pe cele contractile 
6. Alcătuirea pereţilor neportanţi 
7. Date constructive comune pentru pereţi portanţi şi neportanţi 
8. Pereţi despărţitori din plăci 
9. Prevederi de calcul 

Anexa 6 
­ Prevederi pentru executarea zidăriilor din blocuri şi plăci din b.c.a.
Anexa 7 
­ Mortare şi betoane 
Anexa 8 
­ Materiale pentru zidărie  şi finisaje 
Anexa 9 
­ Materiale reprezentative pentru etanşarea rosturilor 
Anexa  10 
­ Materiale  pentru   protecţia   anticorozivă  a   pieselor   metalice de prindere 
Anexa 11 
­ Piese şi accesorii de montaj uzuale 
Anexa 12 
­ Scule şi dispozitive reprezentative 
Anexa 13 
­ Succesiunea  operaţiilor   la  descărcarea  şi   încărcarea pachetelor cu elemente 
din b.c.a. 
Anexa  14 
­ Executarea protecţiei anticorozive a pieselor metalice de prindere a elementelor 
din b.c.a. 
Anexa 15 
­ Lista soluţiilor de finisare şi protecţie 
Anexa 16 
­ Reţete pentru finisaje şi protecţii 

Elaborate de: 
INSTITUTUL DE  CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI  Aprobate de: 
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, 
INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU  PROIECTARE  ŞI  DIRECTIVARE  ÎN 
CONSTRUCŢII TIPIZATE ­ IPCT ­ INSTITUTUL DE  CONSTRUCŢII ­ ICCPDC ­ 
CERCETARE ŞI PROIECTARE PENTRU MATERIALE  cu decizia nr. 92 din 8 noiembrie 1983 
DE CONSTRUCŢII ­ ICPMC ­ 

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII  TERITORIULUI 

O R D I N Nr. 23/N/din 25.08.1994 

Având în vedere avizul Consiliului Tehnico­Ştiinţific nr. 204 din  13.07.1994; 
În conformitate cu Hotărârea Guvernului României  nr. 491/1993; 
În temeiul Hotărârii Parlamentului României nr. 11/1992 şi a Decretului nr. 223/1992; 
Ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului emite următorul 

ORDIN:
1.  Se  aprobă  completarea  la  ”Instrucţiuni  tehnice  pentru  proiectarea  şi  executarea 
pereţilor şi acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat” P 104­83. 
2.  Completările la instrucţiunile menţionate la pct. 1 intră în vigoare la data publicării 
în Buletinul Construcţiilor. 
3. Direcţia Coordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări Tehnice pentru Construcţii, va 
duce la îndeplinire prevederile prezentului Ordin. 

MINISTRU, 
MARIN CRISTEA 

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI 
DIRECŢIA COORDONARE STUDII ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ PENTRU URBANISM ŞI 
AMENAJAREA TERITORIULUI 

COMPLETARE LA "INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA 
Şl EXECUTAREA PEREŢILOR Şl ACOPERIŞURILOR 
DIN ELEMENTE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT" 
INDIC ATIV P 104­1983 

Elaborată de: INCERC ­ FILIALA CLUJ 
Director: Ing. Ioan Botez 
Responsabil de lucrare: Ing. Mircea Cociardi 

COLABORATORI: UNIVERSITATEA TEHNICĂ  CLUJ 
Prof. dr. ing. Adrian Ioani 

AVIZAT DE:  DIRECŢIA COORDONARE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI PRESCRIPŢII 
TEHNICE IN CONSTRUCŢII 
Director: Ing. Paul Popescu 
Responsabil  de  lucrare  MLPAT: Ing. Nicolae Radu 
COMPLETARE LA INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU 
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR ŞI  Indicativ P 104­1983 
ACOPERIŞURILOR DIN ELEMENTE   DIN   BETON 
CELULAR AUTOCLAVIZAT 

1.  OBIECT 

Completarea la Instrucţiunile P 104­1983 se referă la prevederi de alcătuire şi de calcul a 
sistemelor de prindere elastică a fâşiilor prefabricate pentru pereţii despărţitori.
2. DOMENIUL DE UTILIZARE 

La  proiectarea  şi  executarea  pereţilor interiori  autoportanţi de compartimentare din  fâşii 


prefabricate din beton celular auto­clavizat. 

3. Punctul 2.5. ”Pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social­culturale” se 
completează  astfel: 

3.1. La subpunctul 2.5.6., după aliniatul 5 se introduce un aliniat nou: 


Pentru  creşterea  rezistenţei  şi  a  stabilităţii  pereţilor  interiori  la  solicitări  cu  caracter 
dinamic  ­  şocuri  mecanice,  acţiuni  seismice  ­  se  vor  utiliza  sistemele  de  prindere  elastică  a 
panourilor pentru pereţi. 

3.2. După subpunctul 2.5.7. se introduce un nou subpunct 2.5.8., după cum urmează: 

2.5.8. Pereţii despărţitori neportanţi, realizaţi din panouri prefabricate fixate de structura 
de rezistenţă a clădirii cu prinderi de tip elastic, se recomandă a se folosi la: 
•  clădiri  administrative,  social­culturale,  locuinţe  ş.a.,  cu  structura  de  rezistenţă 
flexibilă; 
•  structuri în cadre cu mari deschideri, amplasate în zone cu seismicitate ridicată; 
•  construcţii  la  care,  din  considerente  de  funcţionalitate  şi  de  exploatare  raţională, 
pereţii despărţitori ar trebui să fie demontabili sau amovibili; 
•  construcţii solicitate frecvent la şocuri mecanice (loviri, izbituri, trepidaţii). 
Totalitatea  soluţiilor  de  prindere  elastice  necesare  pentru  montarea  panourilor  de  perete 
(prinderi superioare inferioare; laterale) constituie un sistem de prinderi elastice. 
Sistemul de prinderi elastice se bazează pe prinderile de ţip mecanic (prinderi uscate) care 
conferă  pereţilor  despărţitori  proprietăţile  şi  caracteristicile  specifice  pereţilor  demontabili  şi 
amovibili.
Sistemul  de  prinderi  elastice  permite  deplasările  relative  între  structura  de  rezistenţă  şi 
peretele de compartimentare. Deplasările se pot produce atât în planul median al peretelui, cât şi 
normal pe acesta. 
Montajul panourilor de perete se execută conform prevederilor de la pct. 2.5.1. ... 2.5.6. cu 
condiţia  ca  între  perete  şi  elementele  structurale  de  contur  să  se  lase  rosturi  de  6  cm  la  partea 
superioară şi de 2 cm pe părţile laterale. 

3.  Construcţii de zidărie 

3.1. P 2­75 „Normativ privind alcătuirea şi calcul structurilor din zidărie" 


Modificările sînt conform Normativului P 2­85 aprobat de ICCPDC cu decizia nr. 51 din 26 
septembrie 1985, publicat în Buletinul construcţiilor nr. 11/1985. 
3.2.  P  104­83  „Instrucţiuni  tehnice  pentru  proiectarea  şi  executarea  pereţilor  şi 
acoperişurilor din elemente din beton celular auloclavizat" 
Punctul 2.5.3 se reformulează astfel: 
La elaborarea proiectului, pereţii despărţitori vor fi modulaţi pe cît posibil pe modulul de 60 
cm (lăţimea panourilor). De această modulare se va ţine seama şi la amplasarea golurilor de uşi. 
În jurul golurilor de uşi se vor prevedea în mod obligatoriu numai panouri de 60 cm lăţime 
(fig. 35 se modifică în acest sens). 
Rostul dintre tîmplărie şi b.c.a. se va umple cu mortar adeziv. 
Pentru acoperirea unor lungimi nemodulate de pereţi se pot folosi panouri de completare cu 
lăţimea mai mică de 60 cm, realizate prin tăierea panourilor curente, cu condiţia ca aceste com­
pletări să fie făcute în cîmpul peretelui, să fie realizate dintr­o singură bucată pe înălţime şi să 
aibă lăţimea de minimum 40 cm. 
Se va urmări ca numărul panourilor de completare să fie cît mai mic, iar porţiunile rezultate 
din tăiere să fie utilizate şi ele ca elemente de completare (a se vedea pct. 2.4.4.). 
Completările  cu  lăţimea  mai  mică  de  40  cm  se  vor  realiza  din  plăci  nearmate  de  60  cm 
lungime, de aceeaşi grosime cu panourile, zidite prin lipire cu mortar adeziv. 
Nu se admite folosirea panourilor de completare la ramificaţii şi colţuri. 
Fig. 16 se elimină. 
Punctul 2.5.5 se elimină. 
Punctul   2.8.3 se reformulează astfel: 
Tîmplăria se va fixa cu şuruburi în dibluri din material plastic (fig. 25 şi 26) sau în dibluri 
de lemn fixate în b.c.a. cu mortar adeziv. 
Punctul 3.33.f se reformulează astfel: 
Panourile  se  vor  monta  succesiv  începînd  de  la  un  element  portant  al  structurii  (stîlp, 
perete),  ţinînd  seama  de prevederile  de  la  pct. 2.5.3.  Panourile  de  completare se  vor  realiza  la 
şantier prin tăierea în lung a unui panou cu o unealtă electrică portabilă cu disc abraziv sau cu 
fierăstrăul din trasa de scule pentru lucrări de zidărie. 
Nu se admite folosirea de plăci sau panouri de completare tăiate prin cioplire.
Sistemul  de  prinderi  elastice  asigură  o  comportare  foarte  bună a  peretelui  despărţitor  la 
următoarele tipuri de solicitări: 
­ şocuri mecanice; 
­ deformaţii verticale ale elementelor structurale; 
­ deplasări laterale de nivel produse de forţele seismice Δn  > H/250. 
Sistemul de prindere cuprinde: 
­ prindere superioară exemplificată în fig. 19.2. 
­ prindere la partea inferioară ­ fig. 19.3.; 
­ prindere laterală ­ fig. 19.4.; 
Modul  de  calcul  şi  de  verificare  al  peretelui  despărţitor,  dimensionarea  şi  verificarea 
pieselor de prindere sunt precizate în Anexa nr. 4, punctul C. 
Piesele şi accesoriile necesare sistemului de prinderi elastice sunt specificate în Anexa nr. 
11, pct. 22­28. 

4.  La  capitolul  3  ”Prevederi  pentru  punerea  în  operă”,  punctul  3.33.  ”La  execuţia 
pereţilor  despărţitori,  pentru  construcţii  civile,  se  va  ţine  seama  de  următoarele”,  după 
subpunctele  a...j se  introduce  un  nou  subpunct  k,  în  care  se  prezintă  tehnologia  de  montaj  a 
panourilor pentru pereţi fixate cu prinderi elastice. 
k. La executarea pereţilor din panouri prefabricate fixate cu prinderi elastice se va avea în 
vedere următoarea succesiune tehnologică de montaj: 
­ se efectuează trasarea axului median al peretelui pe toate elementele de contur; 
­ se marchează poziţia bolţurilor sau a găurilor pentru dibluri; 
­  se  împuşcă  bolţurile  sau  se  execută  găurile  în  elementele  de  rezistenţă  şi  se  introduc 
diblurile; 
­ se aplică fâşiile din material elastic  la prinderile superioare şi laterale, hidroizolaţia 
şi distanţieri la prinderile inferioare; 
­  se  fixează  profilele  din  tablă  subţire  U  şi  L  de  elementele  structurii  de  rezistenţă  prin 
intermediul bolţurilor sau a şuruburilor autofiletante; 
­ se montează succesiv panourile de perete, începând cu un panou marginal, care se fixează 
în prima fază cu două prinderi laterale. Al doilea panou se montează prin alăturarea la primul 
panou şi se fixează împreună cu panoul marginal cu profilele Z şi L corespunzătoare prinderilor 
superioară şi   inferioară; 
­  în  acelaşi  fel  se  montează  şi  următoarele  panouri  până  la  încheierea  montajului 
peretelui;
­  profile de fixare a panourilor sunt comune pentru două panouri (prinderile se fixează 
pe colţurile panourilor); 
­ montajul se execută dinspre margini spre centru; 
­  ultimul  panou  care  Se  montează  este  întotdeauna  un  pa  nou  de  câmp,  dimensiunea 
rostului  superior  (6  cm)  permite  introducerea  panoului  înclinat  faţă  de  planul  median  al 
peretelui şi rabatarea lui în poziţia verticală; 
­  după terminarea operaţiunilor de montare şi fixare a panourilor de pereţi, cu piesele de 
prindere, se verifică, asigurarea contactului dintre aripile profilelor metalice (C şi Z). În cazul 
în care contactul nu este realizat se vor introduce între aripile profilelor distanţieri din  fâşii 
de cauciuc; 
­ rosturile de contur ale peretelui se matează cu plăci din vată minerală presată; 
­  se execută finisajul suprafeţelor peretelui conform soluţiilor şi procedeelor prezentate 
în cap. 4 din instrucţiuni; 
­  ultima  etapă  de  montaj  o  constituie  aplicarea  acoperitorilor  rosturilor  (superior  şi 
laterale).
4. Completare la Anexa 4 

Anexa 4 se completează cu un nou punct C, după cum urmează : 
C. Calculul pereţilor din panouri fixate cu prinderi elastice. 

Calculul cuprinde: 
1.  verificări  ale  capacităţii  portante  şi  ale  deformaţiilor  pa­ 
nourilor sub încărcări statice şi dinamice; 
2.  dimensionarea şi verificarea pieselor de prindere; 
3. calculul coeficientului dinamic Ψ pentru solicitările pro­duse de şocurile moi şi dure. 

1.  Verificări ale capacităţii portante şi ale deformaţiilor panourilor sub încărcări 
statice şi  dinamice 

1.1.  Verificarea  capacităţii  portante  a  panoului  solicitat  la  şoc  ”moale”  cu  energia  de 
impact de 240 Jouli. 
Şocul  ”moale”  este  produs  experimental  de  impactul  cu  suprafaţa  panoului  a  unui  corp 
deformabil  (sac  cu  nisip)  cu  greutatea  de  300  N  care  cade  de  la  o  înălţime  H  =  0,80  m  într­o 
mişcare pendulară. 
Verificarea se face cu relaţia: 
M d max = Ψ •  M st max  < M capabil panou 
unde: 
M d max  este momentul maxim produs de o forţă P = 300 N, aplicată dinamic; 
M st max  este momentul produs de forţa P aplicată static; 
Ψ  este coeficientul dinamic calculat cu relaţiile prezentate la pct. 3. 
st Pl 
M  max  =  ; l ­ lungimea panoului; 

P se aplică static la mijlocul deschiderii   panoului, 
iar  P = 300 N 

1.2.  Verificarea  panoului  la  sarcina  uniformă  distribuită  produsă  de  presiunea 
interioara a vântului se face cu relaţia: 
q v  × l 2 
M max  =  £ M capabilpan ou  , unde: 

qv= b Pltaou  x Pv; bpanou  ­ lăţimea panoului, 
P v  =  presiunea interioară a vântului 
Pvmax  = 0,4 g v, unde g v  ­ presiunea dinamică de bază, conform STAS 10101/20­78. 

1.3.Verificarea panoului la acţiunea unui şoc dur cu energia de impact de 10 Jouli. 

Şocul este produs experimental de un, corp dur (bilă de oţel) cu greutatea de 10 
N lăsat să cadă în mişcare pendulară de la 0 înălţime de 1,00 m. 
M d max = y M st max  £ M cap 
se calculează cu relaţiile de la pct. 3. 
Pl 
M  st max  =  ,  P = 10 N, l = lungimea panoului

1.4.  Verificarea  deformaţiei  (săgeţii  instantanee)  produsă  de  un  foc,  moale  de  120 
Jouli. 

Şocul este produs de o forţă P = 300 N lăsată să cadă în mişcare pendulară de la 
o înălţime de 0,40 m. 

Δ d max  ≤ Hn/250 
≤ 2 cm 
Hn = înălţimea de nivel (etaj) 

Δ d max  ­ săgeata instantanee produsă de şocul mecanic 

P × l 3 
Δ d max  = ψ Δ st, unde  D st = (P = 300N) 
48 × K 

ψ  se calculează cu relaţia de la pct. 3. 
P  =  300  N,  l  ­  lungimea  panou lui,  K  =  El  ­  rigiditatea  secţiunii transversale 
a panoului. 

1.5. Verificarea deformaţiei  maxime  (săgeata instantanee)  produsă  de  un  şoc  moale 


de  30 Jouli 
Şocul este produs de o greutate  P =  30  N  lăsată să cadă pe suprafaţa peretelui de 
la H = 1,00 m. 

Δ d max  ≤ Hn/500 
≤ 0,5 cm 

P × l 3 
Δ d max  = ψ Δ st, unde  D st = (P = 30N) 
48 × EI 

se calculează conform pct. 3. 

1.6. Verificarea deformaţiei produsă de presiunea interioară a  vântului. 

5 q v × l 4 
D max  = ≤ Hn/500 
384 × EI 
≤ 0,5 cm 

2. Dimensionarea şi verificarea pieselor de prindere 
Se utilizează următoarele relaţii de calcul: 

æ 8 , 6 ö æ 29 , 4 ö P  38  P 


d r st  = ç ÷+ç ÷´ = ×
è EI  ø è EI  ø 4  EI  4 

P ­ sarcina statică (300N, 100N, 30N) 
Pmax  = 300N
s st max = ys st max  £ s 0 , 01 

M st  P  h 
s st max =  ;  M st  =  ´ rost  ; M = 7,5 x 3 = 22,5 daNmm 
W  4  2 

E st 
Wnec  = 
s 0, 01 

σ 0,01 ­ limita convenţională elastică a efortului unitar  în oţel
Pentru  grosimea  (t)  tăblii  se  recomandă  valorile  cuprinse  între  1  şi  2  mm  din 
considerente  de  rigiditate  a  prinderilor  şi  de  limitare  a  deformaţiei  δ r  st  la  valori 
acceptabile în exploatare  (10 mm). 
După  alegerea  grosimii  (t)  profilelor  din  tablă  îndoită  la  rece,  se  determină 
lungimea pieselor (a). 

at 2  6 M st 
W =  ;  a  =  2
6  t  × s 0 , 01 

3. Calculul  coeficientului dinamic ψ pentru solicitări produse de şocuri moi şi 
dure

2 ´ H  1 
y  = C 1 × P 
d st  æ 17  G ö
ç1 + × ÷
è 35  P ø

unde: coeficientul C x  ­ coeficient de corecţie care ţine seama de efectul deformaţiilor 
locale ale corpurilor care se lovesc. Valoarea a fost determinată experimental. 
C 1  =  1,0 şoc dur 
C1  = 0 , 6  şoc moale 
H  = diferenţa de înălţime de la care se lansează în 
mişcare pendulară greutatea P 
P  =  greutatea corpului care loveşte peretele 

G = G panou  + 0,7 Gpanouri al ăturate 

Panourile  alăturate  panoului  lovit  intervin  cu  un  coeficient  de  reducere  0,7  ­ 
determinat  experimental 

δ P st  = reprezintă deplasarea panoului sub forţa P aplicată static 

P × l 3
d P st  =  ;  E x I  pentru  panou (fâşie) 
48 × EI 

δ r st  ­ reprezintă  deplasarea  în reazem  (prindere) 

38  P 
d r st  = × ;  EI  pentru piesa  metalică de prindere 
EI  4 

5. Completare la Anexa nr. 11 

Tabelul  din  Anexa  11  se  completează  în  continuare  cu  piesele  şi  accesoriile 
necesare prinderilor elastice poziţiile 22 până la 28, astfel: 

Aprobată de: 
Elaborată de: 
INCERC – FILIALA CLUJ  MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE 
ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI CU 
ORDINUL NR. 23/N din 25.08.1994