MEMORIU TEHNIC REZISTENT

FAZA P.A.C. 1. GENERALITI Prezentul document cuprinde proiectul tehnic pentru imobilul cu destinaia de locuinte Subsol +Demisol+Parter+4Etaje + Etaj Tehnic - beneficiar Aurel Pastrama 2. AMPLASAMENT Investiia este amplasata in municipiul Bucureti, cu destinaia cladire de locuit. Construcia are o structura alctuita din diafragme din beton armat. 3. NCADRAREA N CLASE I CATEGORII Conform Normativului P100-1-2006, - Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, cldirile proiectate se ncadreaz n zona seismic cu acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0.24g, pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani. Clasa de importan i de expunere la cutremur a construciilor este III (construcii de tip curent, tabel 4.2 din P100-1-2006), pentru care I = 1,0 . Construciile au un caracter permanent i se nscriu, conform HGR 766/1997, Anexa nr. 4 i a Ordinului 31/N din 03.10.1995 al MLPTL publicat n B.C. nr. 4/1996 n categoria "C" de importan. 4. VERIFICAREA CONFORM LEGII NR. 10/1995

n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, a H.G. nr. 925/1995, verificarea proiectului se face la exigena esenial "A1 (beton) Rezisten i Stabilitate" de ctre un inginer verificator atestat MLPTL. 5. DATE DE AMPLASAMENT ncadrarea n zon Investiia este amplasata pe teren intravilan n municipiul Bucureti, Soseaua ncrcri climaterice Ansamblul fiind amplasat n municipiul Bucureti, la calculul structurilor s-a inut cont de urmtoarele ncrcri climaterice, vnt i zpad date de normativele n vigoare : - NP 082 04 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului presiunea de referin a vntului qref = 0,5 kN/m2 - CR 1132005 - Cod de proiectare i evaluarea zpezii asupra constuciilor valoarea caracteristic a ncrcrii din zpada pe teren SOK = 2,0 kN/m2 6. CONDIII DE FUNDARE Stratificaia terenului de pe amplasament precizat n studiul geotehnic este urmtoarea: De la suprafata terenului pana la 0.50 1.00 umplutura de pamant cu fragmente de caramida si moloz, pamant vegetal,cafeniu-negricios; Pana la 4.80 6.00m adancime se dezvolta un pachet de strate argiloase avand urmatoarea componenta: 1. Pana la 1.80 4.80m adancime este alcatuita din argile prafoase cafenii, plastic vartoase. 2. La baza se gasesc pamanturi mai prafoase si sensibile la umezire, alcatuite din prafuri argiloase, galbene etc. Pachetul de straturi macrogranulare denumite pietriuri de Colentina sunt reprezentate prin nisip mare mijlociu galben dezvoltndu-se pana la 15m adncime.
2

Local apar intercalaii de argile galbene-cenuii, calcaroase, plastic vrtoase cu oxizi fero-manganoi. In forajul geotehnic apa subterana a aprut la adncimea D=aprox. 10.10m. Concluzii si recomandri In conformitate cu Studiul Geo, imobilul proiectat se poate funda direct ncepnd cu adncimea minim de fundare s fie -1,20m raportata la nivelul terenului natural cu condiia epuizrii totale a umpluturilor si o ncastrare minima in terenul natural de 0,20m. Stratul de fundare va fi pachetul de luturi (luturi oriz. B) consolidate si cu compresibilitati medii-reduse, pe care se poate considera o presiune efectiva de 220 kPa. Pentru realizarea unei constructii cu subsol pe doua niveluri se recomanda fundarea pe radier general incepand cu adncimea minima -5.00m fata de nivelul terenului natural. Stratul de fundarea va fi pachetul de argile/strate de tranzitie (praf nisipos slab argilos, nisip prafos).

7. DESCRIEREA CONSTRUCIILOR Construcia are un regim de nlime S+D+P+4E+1E tehnic retras, avnd nlimea curent de 2,90m. Suprafaa construit este de 55,9+mp iar cea desfurat este de 7780,28 mp. Cldirea este alctuit din diafragme din beton armat.

7.1

Infrastructura

Infrastructura cuprinde subsolul si demisolul. nlimea subsolului si a demisolului este de 2,90m. Subsolul este dispus pe ntreaga suprafa a construciei. Are structur de rezisten alctuit din perei din beton armat in grosime de 30cm dispui perimetral si in jurul casei scrii si a rezervorului de apa, si o placa din beton armat de 20cm grosime. La nivelul subsolului se gaseste un adapost de tip A.L.A. Peretii adapostului sunt de grosime 40cm. Placa de beton de peste adapost are grosime de 20cm. deoarece adapostul are iesire. Conform recomandrilor studiului geotehnic, s-a adoptat un sistem de fundare direct, cu radier general sub intreaga structura. Cota inferioara a radierului este de 6.30 m. 7.1 Suprastructura

Suprastructura cuprinde parterul si etajele cldirii (etaj 1 4 si etajul tehnic parial). nlimea parterului, etajul 1 etajul 4 este de 2,90m, iar cea a etajului tehnic de 2,90m. Construcia are o inaltime totala de 17.34m. Structura de rezisten a suprastructurii este alctuit din diafragme din beton armat. Construcia are forma neregulata in plan. Inaltimile de nivel sunt de 2,90m la nivelul tuturor etajelor, inclusiv a etajului tehnic. Peste subsol nu exista planseu decat in dreptul adapostului, a rezervorului de apa si podestului de la scara. Planseul de peste demisol (cota 0.00) prezinta un gol intre axele 1-3 si D-E. Prin acest gol se va face accesul masinilor in parcarile aflate la demisol si subsol cu ajutorul mecanismului sistemului de parcare de tip KLAUS. Deoarece la nivelul demisolului va exista un sistem de parcare de tip KLAUS aici nu vor exista palnsee. Sistemul de parcare de tip KLAUS nu va sta agatat de structura, acesta va rezema pe radier. Planeele de peste demisol, parter, si etaje sunt din beton armat avand grosimea placii de 25cm. Pereti portanti din beton armat, dispusi pe doua directii ortogonale, cu grosimea de 30cm Accesul pe verticala se face prin intermediul scrilor din beton armat. Grinzile au dimensiunea de 30x60 cm. Acoperiul este de tip terasa circulabila termohidroizolata.

Materiale de construcii preconizate sunt urmtoarele: Beton de egalizare si completare C6/7.5; Beton armat n infrastructura C25/30; Beton armat n suprastructura C32/40; Oel beton PC52 i OB37.

8. IPOTEZE DE CALCUL Pentru stabilirea strii de eforturi i deformaii s-au respectat prevederile Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii CRO 2005. Incarcarile pe planee se vor considera conform standardelor in vigoare. 9. DIMENSIONAREA I VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURII DE REZISTEN Verificrile elementelor structurii de rezisten s-au fcut n conformitate cu STAS 10107/0-90 pentru elementele din beton armat. 10. MATERIALE de construcii preconizate LA REALIZAREA INFRASTRUCTURII beton simplu C6/7,5. beton armat C20/25. armturi OB37 i PC52 materiale hidroizolante de tip CERESIT sau similar polistiren extrudat
12 beton C20/25 cu permeabilitate redusa P 10

vata minerala rigida

11. PROTECIA MUNCII 1. La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc ; Norme generale de protecia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si

muncii , dintre care principalele sunt incluse n urmtoarele acte normative :

Proteciei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996 , n mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 3.9, cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ; Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii si confecii metalice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ; Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea betoanelor si executarea lucrrilor de beton armat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) ; Norme specifice de protecia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ; 2. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime , emise prin Ordinul n conformitate cu Normele Generale de Protecia Muncii, antreprenorii lucrrilor este s analizeze documentaia tehnic de execuie din punctul de vedere al securitii MMPS nr. 235/1995 (cod 12) ; obligat: muncii si dac este cazul, s fac obieciuni, solicitnd proiectantului modificrile necesare conform reglementarilor legale. s aplice prevederile legislative de protecie a muncii, precum si prescripiile din documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu si auxiliare necesare realizrii construciilor ; s execute toate lucrrile prevzute n documentaia tehnica n scopul realizrii unei exploatri ulterioare a construciilor n condiii de securitate a muncii i s sesizeze clientul i proiectantul cnd constat c msurile propuse sunt insuficiente sau necorespunztoare, s fac propuneri de soluionare si s solicite acestora aprobrile necesare ;

s cear beneficiarului ca proiectantul s acorde asisten tehnic n vederea

rezolvrii problemelor de securitate a muncii n cazurile deosebite aprute n executarea lucrrilor de construcii ; s remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efecturii probelor, precum si In mod deosebit se atrage atenia asupra obligativitii respectrii cu strictee a Ordonanei Guvernului publicata n Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitii, calitii riguroase, siguranei n funcionare i funcionabilitii construciilor. 3. Beneficiarului i revin, conform Normelor generale de protecie a muncii, urmtoarele s analizeze proiectul din punctul de vedere al msurilor de protecie a muncii si n obligaii legale privind executarea construciilor : cazul cnd constat deficiente, lipsuri sau neconcordante fat de prevederile legislaiei n vigoare, s cear proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentaiei tehnice sau punerea n concordan a prevederilor din proiect cu cele legislative; s colaboreze cu proiectantul si antreprenorul lucrrilor, dup caz, n scopul rezolvrii pentru lucrrile care se execut n paralel cu desfurarea procesului de producie, s tuturor problemelor de securitate a muncii. ncheie cu antreprenorul lucrrii un protocol n care se va delimita suprafaa pe care se execut lucrarea, pentru care rspunde privind asigurarea msurilor de protecia a muncii ce revin furnizorului; n protocol se va specifica si condiiile care trebuie respectate de ctre antreprenor, astfel incit desfurarea procesului de producie n condiii de securitate s nu fie afectat de lucrrile de construcii executate concomitent cu aceasta. s controleze cu ocazia recepiei lucrrilor, realizarea de ctre antreprenor a tuturor msurilor de protecie a muncii prevzute n documentaia tehnic, refuznd recepia lucrrilor dac nu corespund din punct de vedere al securitii muncii. 4. s emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupele de La exploatarea construciilor, beneficiarul este obligat s respecte prevederile legale privind securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse n urmtoarele acte: Legea 90/1996 a proteciei muncii; Norme generale de protecie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime, emise prin Ordinul activiti necesare exploatrii construciilor. cele constatate la recepia lucrrilor de construcii.

Proteciei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996; MMPS nr. 235/1995 (cod 12).
7

12. PROTECIA MPOTRIVA INCENDIILOR - PSI La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din : Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art.2 i 4 . N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI . Norme tehnice P 118/83 .

n timpul execuiei se vor respecta :

- Prevederile n legtura cu execuia conform actelor normative menionate la punctul 1 de mai sus . - Normele P.S.I proprii ale constructorilor i montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . - Dispoziiile organelor de control . - Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art. 5 . Beneficiarului ii revin urmtoarele obligaii :

- Trimiterea n termen legal a eventualelor obiecii , la prezentul proiect. - Respectarea obligaiilor ce ii revin din actele normative menionate la punctul 1 , de mai sus, inclusiv procurarea i ntreinerea P.S.I. , n conformitate cu Normativul Departamental documentaie . - Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV . - Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977, art. 6 . Executantul acestor lucrri va lua, suplimentar, orice msur pentru respectarea normelor de securitate i sntate n munc pe care o consider necesar, astfel nct s se mpiedice apariia riscului producerii unor accidente. i recomandrile proiectanilor privind obiectul din prezenta