Proiect D+p+2e

TEMA PROGRAM
a proiectului de diplom al absolventului
1.
Tema proiectului de diplom: LOCUINTA UNIFAMILIALA D+P+2E CU

STRUCTURA DIN BETON ARMAT.
2. Termenul final de predare: 20 iunie 2008

3. Cuprinsul proiectului de diplom:
A. PIESE SCRISE:
Cap.1. Memoriu tehnico-economic justificativ

-
Obiectiv. Scopul proiectului
Amplasament
Informaii geotehnice i geologice
Zana seismic
Informaii climatice (zpad, vnt, adncime de nghe etc.)
Clasa de importan a construciei
Categoria de importan
Descrierea proiectului:
o
Soluie constructiv (structur de rezisten)
Funcionalitate
Materiale folosite
Tehnologii propuse
Organizare lucrri
Analiz (evaluare) economic
Cap.2. Breviar de calcule:

-
de rezisten :
evaluarea incarcarilor, dimensionarea fundatiei, determinarea

eforturilor prin program de calcul automat, dimensionarea
armaturilor la principalele elemente de constructie ale structurii de
rezestenta.
Cap.3. Caiet de sarcini, coninnd descrierea tehnologiei de execuie

pentru categoriile de lucrari :
Terasamente, cofraje, armare, betonare si finisari.
Cap.4. Documentaia tehnico-economic, elaborat pentru : terasamnete si

constructii la cladirea D+P+2E.
Cap.5. Programarea i organizarea execuiei lucrrilor pentru lucrarea:

cladire D+P+2E
Cap.6. Msuri specifice de S.S.M. i P.S.I. referitoare la urmtoarele

lucrari specifice proiectului: transport, manipulari si punerea in opera a
materialelor.
Bibliografie (minimal obligatorie)
1. Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton

armat - Radu Agent Editura Tehnica 1992;
2. Constructii civile Marusciac Dumitru Institutul Politehnic, Cluj Napoca
1986
3. Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii civile si industriale ioan
Bardescu Editura Didactica si Pedagogica 1985
B. PIESE DESENATE:
Plan de ncadrare n zon (sc. 1: 10 000 1: 1 000)
Plan general de situaie (sc. 1: 2 000 1: 100)
Vederi n plan, vederi laterale, profile longitudinale, profile transversale,

seciuni caracteristice, referitoare la: cladire D+P+2E
Detalii de execuie, referitoare la: cofraje-armare, pentru principalele

elemente de constructie ale structurii de rezistenta.
ndrumtor,
............................................,
Absolvent,
.........................................,
B) PIESE DESENATE
1.
PLAN GENERAL DE SITUAIE
2.
PLAN PARTER
3.
PLAN DEMISOL
4.
PLAN ETAJ 1 + PLAN ETAJ 2
5.
PLAN TERASA
6.
PLAN SECTIUNE TRANSVERSALA + SECTIUNE LONGITUDINALA
7.
PLAN FATADA PRINCIPALA + LATERALA
8.
PLAN FUNDATII
9.
DETALII FUNDATII
10.
PLAN COFRAJ-ARMARE DIAFRAGME
11.
PLAN COFRAJ PLACA +5,75 M
12.
PLAN ARMARE PLACA +5,75 M
13.
PLAN COFRAJ ARMARE STALPI
14.
PLAN COFRAJ ARMARE GRINZI
MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC JUSTIFICATIV
1.
OBIECTUL LUCRRII
Prezenta documentaie a fost ntocmit pentru determinarea conditiilor in care din

punct de vedere functional, formal si tehnic este posibila realizarea unui imobil D+P+2E.
In acest sens documentatia isi propune urmatoarele :
- determinarea structurii de rezistenta
- functiunea de locuinta unifamiliala
- executia lucrarilor corecte din punct de vedere tehnologic
2.
AMPLASAMENT
Constructia proiectata se afla in cartierul Tomis II al municipiului Constanta pe strada

Aleea Margaretei nr.19bis intr-un spatiu liber incadrata de proprietati particulare P+1E si
P+2E.
Lotul vizat pentru realizarea imobilului are o forma relativ dreptunghiulara cu suprafata
de 350 mp orientat N-S fata de strada Aleea Margaretei si are urmatoarele vecinatati:
- La nord:
strada Aleea Margaretei;
- La est:
proprietate privata Dumitrescu Bogdan
- La vest
proprietate privata Rusu Alexandru
- La sud
proprietate privata Sofron Octavian.
Acesele principale vor fi pe laturile de nord, atat cele pietonale si cele carosabile.
Constructia se realizeaza retrasa de la trotuarul strazi Aleea Margaretei cu 6,00m.
Terenul este plan si are cote absolute in jurul valorii de +5,25 m RMB.Terenul nu se afla
in zone cu posibile alunecari sau prabusiri de teren.
3.
INFORMATII GEOTEHNICE SI GEOLOGICE
3.1
Consideratiuni geotehnice
Investigarea terenului s-a facut pe baza unui studiu si a unor lucrari geotehnice-foraje,
din care au fost recoltate probe de pamant ce au fost analizate in laborator. Deasemenea sau facut masuratori ale nivelului apei subterane in doua foraje.
3.2
Stratificarea terenului
Forajele au pus in evidenta urmatoarea stratificatie:
stratul superficial cu grosime de cca. 30 cm este format din umplutura cu pamant

vegetal sau din platforme betonata ce acopera amplasamentul. Sub imbracamintea
platformei se afla un strat de macadam si nisip.
umplutura neomogena care a fost strabatuta de 2,60-2,80 m de la cota C.T.N formata

din amestec de sol vegetal, pamanturi argiloade, moloz nisip, piatra sparta.
umplutura din pamanturi argiloase sub umplutura neomegena, cu grosimea de 0,200,30 m.
A fost strabatut de foraje pana la o adancime de 5,20 m. Datorita faptului ca se

afla sub nivelul apei subterane, caracteristicile sale fizico-mecanice sunt influentate de
aceasta astfel:
umiditatea are valori de 20-30% iar consistenta scade de la plastic-vartos la plasticmoale.
compozitia granulometrica prezinta fractiunea argila de la 27-29%, fractiunea praf de
63-66%, iar restul nisip.
Datorita faptului ca praful argilos s-a depus in mediu acvatic (balta) porozitatea sa
are valori scazute sau medii(43-44%), iar greutatea specifica a pamantului uscat
complex argilos format din argile prafoase si argile de culoare cafenie sau cafeniunegricioasa umede plastic consistente si plastic-vartoase.
Orizontul superior, format din argila prafoasa (A=349) are grosime de 40 cm, este
umed (w=29%), plastic-consistenta (Ic=0,58), este compresibil, iar tasarea specifica la kg
este de 4,2 cm/m.
Sub el se dezvolta argila cafenie-negricioasa (A=510) umeda (w=27%), plasticvartoasa (Ic=0,82) cu compresibilitate medie si tasare la 2 kg/cmp=2,8 cm/m.
3.3 Nivelul hidrostatic
In timpul forarii se pune in evidenta la adancimea de -2,60-2,80 m, prin strapungerea

stratului de umplutura argiloasa nivelul ape la adancime de -1,90 de la C.T.N. unde se
stabilizeaza. Verificarea a fost facuta pe interval de 4 zile.
Pierderile de apa din retelele hidrostatice din zona influenteaza substratul
nivelului hidrostatic de pe amplasament.Prin stoparea perderilor este posibil ca in timp
nivelul hidrostatic sa scada.
3.4
Conditii de fundare
Functie de acestea, de stratificatia terenului si mai ales de cota nivelului apei

subterane se recomanda urmatoarele:
cota 0,00=+6,30 RMB a fost impusa de considerente constructive si de utilitati;
cota apei subterane a fost masurata la adancimea -1,90 m (+3,40 m RMB).
stratul bun de fundare se afla la adancimea de 2,7-3,99 m de la C.T.N., fiind stratul de
praf argilos plastic-consistent.
Fundarea se face prin intermediul unei perne generale de piatra sparta cu grosimea
de 1,00 m.
Presiunea conventionala de calcul pentru dimensionarea fundatiilor va fi
Pconv=130 Kpa (gruparea fundamentala).
4.
ZONA SEISMICA
Din punct de vedere al condiiilor tehnice cerute construciilor, cldirea este proiectata sa
rspund urmtoarelor exigenta prevzute in legea calitii nr. 10/1995 :
rezistenta si stabilitate la solicitrile statice si dinamice ;
sigurana de exploatare ;
sigurana de foc ;
sntatea oamenilor si protecia mediului ;
izolaie termica , hidrofuga , si economie de energie ;
protecie impotriva zgomotului.
Cldirea este situata in zona seismica E cu coeficientul de protecie

antiseismica Ks = 0,12si perioada de colt Tc= 0.7 sec
5.
INFORMATII CLIMATICE
Conform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet pentru zona Constanta este
de 0,80 m.
Din punct de vedere al incarcarii din actiunea zapezii, constructia, conform
Indicativlui CR0/2005, are o incarcare de 1,28 KN/mp.
6.
Clasa de importanta a constructiei
Construcia se ncadreaz in clasa a III a de importanta conform normativului

P100-2006.
7. Categoria de importanta
Categoria de importanta a construciei, conform HGR 766/1997 este Cconstrucie de importanta normala cu funciuni obinuite .
Cldirea se ncadreaz n gradul III de rezistenta la foc.
Materialele puse in opera trebuie trebuie sa fie nsoite de certificate de calitate
emise de fiecare furnizor.
Materialele folosite sunt :
- in betonul de legalizare :..........................C 4/5

- in fundaii si pereii de la subsol :............C 12/15
- stlpii, grinzile st planseele :.....................C16/20
- caramida
-ciment
Se vor lua toate masurile in vederea respectrii prevederilor, normelor, si
normativelor de protecie a muncii si PSI.
Documentaia se supune verificrii la exigenta Al- Rezistenta si stabilitatea la
solicitri statice, dinamice, inclusiv la cele seismice pentru construcii civile, industriale
si agrozootehnice, cu structura de rezistenta din beton, beton armat si zidrie.
8. DESCRIEREA PROIECTULUI
8.1.
STRUCTURA DE REZISTENTA
Sistemul structural al cladirii este de tip dual fiind alcatuit dintr-un subsistem
structural cu pereti structurali din beton armat si unul cu cadre din beton armat.
Cadrele sunt formate din stlpi 35x35 cm si grinzi de 25x45 cm . Planeele sunt
monolite cu placa avnd grosimea de 15 cm cu otel beton PC 52, pe doua direcii iar
scrile sunt tot monolite. Acoperiul este de tip teras circulabila.
Pereii subsolului (adpostului de protecie civila) au grosimea de 25 cm. Pereii

de la subsol se vor hidroizola cu 2c +3b.
Din centurile radierului se vor las musti pentru stlpii 35x35 cm ce formeaz
structura de rezistenta a cldirii si pentru pereii din beton armat de 25 cm ai subsolului.
Golurile pentru usi si ferestre vor fi mrginite la partea superioara cu buiandrugi
din beton armat turnai monolit.
Grinzile, centurile si buiandrugii prevzui in pereii exteriori , vor fi protejate
termic spre exterior, pentru a nu se crea puni termice.
Sistemul de fundare este reprezentat de o solutie de fundare directa, cu o retea

plana de grinzi de fundatii, in nodurile careia sunt amplasati stalpii suprastructurii.
Perimetral subsolul este prevazut cu pereti din beton armat de 25 cm grosime,
incastrat in grinzile de fundatii. Grinzile de fundatii au dimensiuni de 40 cm inaltime, cu
latimi de 95 cm. In nodurile retelei, fundatiile stalpilor au dimenisuni in plan de
1,55x1,55 m si inaltimea de 90 cm.
La executarea lucrarilor de fundatii vor fi respectate intocmai prevederile
normativului P7/88, tinand cont de natura terenului de fundare.
In calculul si la execuia cldirii se vor respecta urmtoarele normative :
STAS 6054-77
Terenul de fundaie. Adncimi de inghet.(G20)
STAS 3300/l;2-85 Teren de fundare.

STAS 9824/1-87
Trasarea constructiilor.(G08)
P 7 - 92
Normativ pentru proiectarea si executarea construciilor fundate pe
pmnturi sensibile la umezire (III).
P 85 - 96
Instruciuni tehnice pentru proiectarea construciilor cu structura din
diafragme de beton (I).
P 100 - 2006
Normativ pentru proiectarea antiseismica a construciilor de locuine,
social - culturale, agrozootehnice si industriale (I).
NE 012 - 99
Normativ pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat (IV).
C 16 - 84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de
construcii si instalaii aferente (XXIV).
C 169 - 88
Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru
realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale(II).
STAS 10107-90 Construcii civile si industriale. Calculul si alctuirea elementelor din
beton, beton armat si beton precomprimat.(G41)
NP 007-97
Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat (I)
STAS 10109/1-82 Construcii industriale, civile si agrozootehnice. Lucrri de zidrie.

Calculul si alctuirea elementelor (G41)
C 17 - 82
Instruciuni tehnice pentru stabilirea compoziiei si prepararea mortarelor
de zidrie si tencuiala (VI).
P 118 - 99
Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor privind
protecia la aciunea focului (XXVIII).
Regulament privind protecia si igiena muncii in construcii - MLPAT 9/N/1993
(XXVIII)
Normele generale de protecia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si
Proteciei Sociale si Ministerul Sntii, Ediia 1996.
8.2. FUNCTIONALITATE
Pe terenul in suprafaa de 350 mp urmeaz sa se construiasc un imobil D+P+2E,
cu destinaia locuinta individuala. Suprafaa construita la sol este de 170 mp. Accesul la
cldire se face din Aleea Margaretei.
Imobilul are 4 nivele, respectiv D+P+2E:
Demisol:
depozitare S=11,71 mp
grup sanitar S=4,17 mp
ara S=6,54 mp
Centrala termica S=12,22 mp
Garaj 61,74 mp
Parter:
Living+loc de luat masa S=49.50 mp

birou S=11.71 mp
bucatarie S=11.51 mp
baie S=3,40 mp
hol S=7,34 mp
terasa S=30 mp
Etaj:
dormitor S=20.00 mp
dormitor S=13.20 mp
dormitor S=17,60 mp
2 bai S=5.14 mp mp
hol S=7.64 mp
dressing S=4.00 mp
3 balcoane cu 5,89,5,52 respectiv 9.00 mp
Etaj 2:
dormitor S=4,42 m
baie cu jacuzzi S=9,00 mp
sala fitness S=17,95 mp
sauna S=9.73 mp
hol S=7,79 mp
2 balcoane cu 9,36 respectiv 5 mp
8.3 MATERIALE FOLOSITE

Finisajele care se vor realiza la aceasta cladire vor fi cele obisnuite
cladirilor de locuit si vor fi conforme cu solicitarile Legii nr.114/1996-Legea locuitei.
Finisaje interioare vor fi urmatoarele :
pardoseli calde-din parchet de stejar in camerele de zi si dormitoare
pardoseli reci-din gresie pentru bucatarii, bai si grupuri sanitare, holuri si
pardoseli reci din mozaic pentru balcoane.
faianta pe toata inaltimea dintre pardoseala si plafon in bucatarii si acolo
unde este cazul in grupurile sanitare
peretii si tavanele vor fi gletuite si zugravite cu vopsea lavabila de interior
ca strat final pentru toti peretii.
Finisajele exterioare la zidarii vor fi din tencuiala armata cu plasa din fibre de
sticla aplicata pe stratul termoizolant din polistiren.
Tamplaria interioara va fi realizata din lemn de rasinoase dublu placate si

furniruite cu furnir de stejar.
Tamplaria exterioara va fi realizata din tamplarie PVC cu geam termopan.

Inchiderea exterioara se va face cu zidrie de caramida Porotherm de 37.5 cm +
termosistem cu polistiren de 5 cm. La interior se vor folosi si pereti de
compartimentare de 25 cm, realizati tot din caramida Porotherm si pereti de 10 cm
din gips carton pe structura metalica.
8.4
TEHNOLOGII PROPUSE
Sunt cele aferente lucrarilor de constructie, montarea armaturilor, turnarea

betonului, decofrare, tratarea betonului dupa turnare, realizarea zidariei.
8.4.1 INSTALATII SANITARE

Cldirea este dotata cu obiecte sanitare : lavoare, dusuri, wc, spltor vesela si alte
instalaii utilizate in scop alimentar, consumatoare de apa potabila.
Conductele da apa rece vor fi din PVC de tip O iar cele de apa menajera OLZn si
se vor monta in perei si pardoseala.
Canalizarea apelor menajere se va face cu conducta din PVC de tip V.
Racordul de la camin la bloc se monteaza in canal de protectie din beton a
locuinei se face din cminul apometric existent pe
amplasament.
Colectarea apelor uzate se va face prin tuburi din polietilena de inalta densitate
care vor fi deversate in canalizarea din strada principala, nclzirea locuinei se va realiza
din centrala electrica proprie.
8.4.2
INSTALATII ELECTRICE
Instalaiile electrice interioare se vot executa in conformitate cu normativele si

standardele in vigoare.
Normativ 17-78 pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la
consumatori.
STAS 6119-78 pentru instalatii de legare la nul de protectie
De asemenea, imobilul va beneficia de circuite si aparate de cureni slabi:
telefonie, cablu TV, interfon.
8.4.3
UTILITATI
Construcia este racordat la utilitile existente n zon: ap, curent electric,

canalizare.
8.4.4 EVACUAREA DEEURILOR MENAJERE

Colectarea reziduurilor solide i resturilor alimentare se va face n recipient etan
cu capac (pubel), amplasat ntr-un spaiu special. Din aceast pubel deeurile menajere
vor fi evacuate de ctre o firma de salubritate pe baza contractului care va fi ncheiat.
8.4.5 TEHNOLOGII PROPUSE
8.4.6 Rezisten i stabilitate

Concepia structurii de rezisten, calculul i dimensionarea ei n raport cu strile
limit statuate prin prescripii i alctuirea constructiv de detaliu ale infrastructurii i
suprastructurii sunt detaliate n memoriul de specialitate, respectndu-se prevederile
reglementrilor de proiectare n vigoare.
-P 100/2006 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,
social-culturale, agrozootehnice i industriale
-P 2/85 - Normativ privind alctuirea i executarea structurilor din zidrie
-P 85/96 - Normativ pentru proiectarea construciilor cu perei structurali din beton armat
-NP 007/87 - Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat
-C 169/88 - Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de
terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale
-P 10/86 - Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii
directe la construcii
-P 7/92 - Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi
sensibile ia umezire
-C 239/92 - ndrumtor tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii

pmntului pe lucrri de susinere i al stabilizrii taluzurilor i versanilor la aciuni
seismice
-C 241/92 - Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale
terenului de fundare la solicitri seismice
-C 196/86 - Instruciuni tehnice pentru folosirea pmnturilor stabilizate la
lucrrile de fundaii
-GE 014/97 - Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la aciuni
antiseismice n cazul fundaiilor
-P 59/86 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea i folosirea armrii cu plase
sudate a elementelor de beton
-C 140/86 - Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat
De asemenea proiectarea instalaiei sanitare, se face astfel nct s se elimine
posibilitatea infiltrrii unor ape n terenul de fundare care s duc la tasarea acestuia i la
periclitarea stabilitii construciei, respectndu-se reglementrile n vigoare.
-I 9/94 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare
-NP 003/96 - Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor tehnicosanitare i tehnologia cu evi din propilen
-IP 96/96 - Ghid de proiectarea i executarea instalaiilor de canalizare a apelor meteorice
din cldiri civile, social-culturale i industriale
Urmrirea comportrii n timp a construciei se va executa de ctre beneficiar
conform P 100/83 - Norme metodologice privind urmrirea comportrii construciilor,
inclusiv supravegherea curent a strii tehnice a acesteia.
8.4.7
Siguranta in exploatare
Concepia arhitectural a fost fcut respectnd reglementrile n vigoare pentru

eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea utilizatorilior (lovire, cdere, etc.)
-CE I /1995 - Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei
de siguran n exploatare
-STAS 6131/79 - Inlimi de siguran i alctuirea parapeilor -STAS 2965/85 - Scri.
Prescripii generale de proiectare
Prin dimensionarea just, spaiile, golurile i elementele de construcie corespund
necesitilor exploatrii n condiii de siguran maxim, astfel:
pardoseli exterioare i interioare antiderapante n sapaiile de circulaie comune

(scri, coridoare) i nlimi libere corespunztoare sub elementele constructive
scrile sunt dimensionate din punct de vedere al numrului de trepte ntre podete i
al configuraiei geometrice treapt-contratreapt
golurile ntre rampele scrilor i podete sunt protejate cu balustrade avnd alctuirea
i nlimea de siguran
parapeii ferestrelor respect criteriile de alctuire i nlime prevzute
S-au asigurat soluii de proiectare adecvate funciunii de locuit, prin repartizarea
just a spaiilor date prin tema de proiectare, pe nivele. S-au prevzut urmtoarele soluii
tehnice:
iluminarea natural corespunztoare diferitelor spaii, conform normativelor n

vigoare
iluminarea artificial, conform nivelului de iluminare adecvat fiecrui tip de spaiu,

respectnd normativele n vigoare
ventilaia spaiilor se face fie natural, fie cu instalaii de ventilaie, acolo unde
ventilarea natural nu este posibil
nclzirea spaiilor se realizeaz cu corpuri statice, ce folosesc ca agent termic apa

calda la temperatura de 95- 75C produs de centrala termic proprie, se vor respecta
cerinele normate de nclzire a fiecrui tip de spaiu.
De asemenea proiectarea instalaiei electrice se va face respectnd reglemenrile
prevederilor n vigoare pentru eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea
utilizatorilor (punere accidental sub tensiune, etc.) -I 7/81 - Normativ privind proiectarea
i executarea instalaiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pn la 1000V
-I 7/94 - Instruciuni tehnice privind calculul de dimensionare a contoarelor electrice din
cldirile de locuit
-I 20/94 - Normativ privind proiectarea i executarea proteciei contra trznetului la

construcii
8.4.8
mediului
Igiena. Sntatea oamenilor. Protecia si refacerea
Prin nsi destinaia sa, spaiul construciei nu constituie o ameninare pentru

igiena i sntatea utilizatorilor sau a vecintilor i mediului, neexistnd surse de
degajri de gaze, poluare, etc. excepie fcnd degajarea gazelor prin coul centralei
termice proprii.
n cursul elaborrii proiectului s-au respectat prevederile: -Legii proteciei muncii nr.
90/1996
-Normelor generale de protecie a muncii, elaborate de Institutul de Cercetri tiinifice
pentru Protecia Muncii i avizate de Ministerul Muncii t Proteciei Sociale, cap.3,
referitor la cldiri i alte construcii
-NE 002/97 Norme privind msurile de asigurare a igienei i sntii oamenilor, a
refacerii i proteciei mediului la lucrrile de execuie a construciilor, exploatarea
utilajelor de construcii.
S-a asigurat n camerele de locuit un volum de aer corespunztor, nlimea acestor spaii
fiind de 2,70 m liber.
8.4.9
Protecia termica, hidrofuga i economia de energie
Prin proiectare s-au luat msurile necesare pentru a conduce la reducerea

consumului de energie pentru nclzire (iarna) i pentru rcire (vara), asigurndu-se
termoizolarea pereilor si terasei construciei, asigurndu-se coeficientul global de izolare
termic conform normativului C107/1-94. Se respect prevederile:
- C 107/82 - Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la
cldiri
- NP 200/89 - Instruciuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termic a
elementelor de nchidere a cldirilor
La elaborarea proiectului au fost respectate prevederile standardelor STAS 6472/3-89 i
STAS 6472/6-89, asigurndu-se coeficientul global de izolare termic necesar i
economisind energia.
Elementele de nchidere a spaiilor ce delimiteaz exteriorul sunt prevzute pe

baza unor breviare de calcul cu respectarea prescripiilor de confort termic. S-a prevzut:
-ruperea punii termice la elementele exterioare din beton se face cu polistiren de 5-10 cm
-rezistena termica medie normat se realizeaz prin zidria de b.c.a de 35 cm cu rosturi
mici (3 mm)
-termoizolarea pardoselii ncperilor aezate direct pe plac se va face cu polistiren
extrudat de 10 cm grosime, aezate sub placa din beton a pardoselii
-tmplria exterioar este din aluminiu cu geam termopan
8.4.10
Protecia la zgomot
Zgomotul produs este redus, practic nu este afectat n nici un fel vecintatea.
Sunt respectate reglementrile din P 123/89 "Instruciuni tehnice pentru proiectarea
msurilor de izolare fonic la cldirile civile, social-culturale i tehnico-administrative".
Dat fiind functiunea de cldire pentru locuit, spatiile interioare sunt protejate mpotriva
zgomotelor prin folosirea intre apartamente a pereilor despritori din BCA de 25 cm, si
realizarea de tamplarie exterioara etana cu geam termopan.
8.4.11
ASIGURAREA CALITII IN CONSTRUCII
In vederea realizrii calitii construciei n toate etapele de concepere, realizare,

exploatare i postutilizare a acesteia, se impune aplicarea sistemului calitii prevzut n
Legea nr.10 privind calitatea n construcii. Sistemul calitii se compune din:
1. Reglementri tehnice n construcii
2. Calitatea produselor folosite la realizarea construciilor
3. Agremente tehnice pentru noi produse i procedee
4. Verificarea proiectelor, a execuiei lucrrilor i expertizarea proiectelor i construciilor
5. Conducerea i asigurarea calitii n construcii
6. Autorizarea i acreditarea laboratoarelor de analize i ncercri n activitatea de
construcii
7. Activitatea metrologic n construcii
8. Recepia construciilor
9. Comportarea n exploatare i intervenii n timp
10. Postutilizarea construciilor
11. Controlul de stat al calitii n construcii
8.4.12 Modelul de asigurare a calitii

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii
(art.4, 5, 22) i cu ncadrarea n categoria de importan (conform prevederilor
Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor aprobat prin
HG nr. 7661/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n
construcii), n execuie se va adopta asigurarea calitii, conform Regulamentul privind
conducerea i asigurarea calitii n construcii.
Controlul calitii execuiei se va face conform prevederilor normativului C
56/85.
8.4.13 Calitatea produselor folosite la realizarea construc iei

Certificarea calitii produselor folosite se efectueaz prin grija productorilor, n
conformitate cu metodologia i procedurile stabilite pe baza legii. Materialele vor fi
nsoite, n mod obligatoriu, la punerea n oper, de certificat de calitate sau certificat de
conformitate inclus de agrementele tehnice (unde este cazul), n conformitate cu
Regulamentul privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite n
construcii i cu Regulamentul privind agrementu\ tehnic pentru produse, procedee i
echipamente noi In construcii, aprobate prin HG nr. 7661/12.11.1997.
Se interzice folosirea de produse fr certificarea calitii lor, care trebuie s
asigure nivelul de calitate conform cerinelor.
8.4.14 Conditii referitoare la recepie

Recepia construciei constituie certificarea realizrii acesteia pe baza examinrii
ei nemijlocite, n conformitate cu documentaia de execuie i cu documentele cuprinse n
cartea tehnic a construciei, care se ntocmete prin grija beneficiarului. Recepia
construciei se face de ctre beneficiar, n prezena proiectantului i a executantului i/sau

reprezentanilor de specialitate, legal desemnai de acetia, n conformitate cu
Regulamentul de recepie a fucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente acestora,
aprobat prin HG nr. 2731/14.06.1994.
8.4.15 Comportarea in exploatare,
postutilizarea construciei
intervenii
in
timp
si
Urmrirea comportrii n timp a construciei va fi de categorie curent i se va

face pe toat durata de existen a acesteia i cuprinde ansamblul de activiti privind
examinarea direct sau investigarea cu mijloace de observare i msurare specifice, n
scopul meninerii cerinelor.
Urmrirea comportrii n timp a construciei se va face conform prevederilor P
130/97 "Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor".
Interveniile majore la construcie (transformri, extinderi, desfiinare parial,
precum i lucrri de reparaii) se pot face numai pe baza unui proiect avizat de
proiectantul iniial al construciei i/sau a unei expertize tehnice ntocmite de un expert
tehnic atestat.
Asigurarea calitii se va realiza prin aplicarea Regulamentului privind urmrirea
comportrii n exploatare, interveniile n timp i postutilizarea construciilor, aprobat
prin HG nr. 7661/21.11.1997, precum i a normativului P 130/98.
Reparaiile capitale se vor executa la perioadele prevzute n normativ, iar cele
curente n conformitate cu necesitile aprute i consemnate n rapoartele de urmrire a
comportrii n exploatare.
Pentru durata normat de 49 de ani de funcionare a construciei nu s-au precizat
eventualele stadii de postutilizare, urmnd ca pe parcursul existenei construciei, n caz
de necesitate, acestea s se fac n urma unui proiect corespunztor. Postutilizarea se va
face n conformitate cu Regulamentul enunat mai sus.
8.4.16 Instuctiuni de exploatare

Exploatarea i ntreinerea imobilului nu comport msuri speciale, materialele
folosite fac parte din categoria obinuit a materialelor de construcii.
Intreinerea i reparaia curent a cldirii se va face pentru fiecare material
component, conform instruciunilor de exploatare elaborate de productorii acestora.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii
(art.4, 5, 22) i cu prevederile Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan
a construciilor, aprobat prin HG nr. 261/1994, cldirea se ncadreaz n categoria de

importan "C"- Cldiri de importan normal.
Cldirea proiectat se ncadreaz n Gradul III de rezisten la foc.
Pentru orice problem aprut pe timpul executrii lucrrilor va fi chemat proiectantul de
specialitate pentru soluionarea acesteia.
n conformitate cu prevederile art. 23, pct. g din Legea nr. 10/1995 privind
Calitatea n construcii proiectul de execuie trebuie respectat. Orice modificri
ale acestui proiect se pot face numai cu avizul proiectantului.
8.5
ORGANIZARE LUCRARI
In cadrul programarii si organizarii executiei lucrarilor s-au realizat: analiza

drumului critic, planul calendaristic si graficul fortei de munca.
Analiza drumului critic s-a realizat folosind metoda potentialelor Metra.
Palanul calendaristic este considerat ca instrument principal prin intermediul
caruia se reprezinta grafic mult mai intuitiv comparativ cu metodele de programare,
desfasurarea in timp a proceselor de constructie sau activitatile componente a lucrarilor
de constructii montaj.
In urma realizrii prin metoda MPM de ealonare a lucrrilor, s-a determinat o
perioad de timp total de 161 zile lucrtoare, ceea ce din punct de vedere calendaristic
nseamn aproximativ un an.
Din graficul de for de munc reiese faptul c numrul maxim de muncitori
folosii n antier este 36.
In graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrrile ce au sau ar
trebui s aib loc pe antier.Acest grafic permite verificarea continu sau periodic a
lucrrilor de pe antier i compararea acestora cu graficul din proiect.
8.6
ANALIZA ECONOMICA
In scopul mentinerii si dezvoltarii activitatii s-a determinat printr-un studiu

economic valoarea totala a devizului general se ridica la 612.363 eur.
In devizul general sunt cuprinse : cheltuieli aferente realizarii infrastructurii,
cheltuieli cu proiectarea si asistenta tehnica, cheltuieli care sunt prezentate detaliat in
documentatia tehnico-economica.
P II.
BREVIAR DE CALCUL
1. DATE GENERALE
2. EVALUAREA INCARCARILOR GRAVITATIONALE
3. EVALUAREA INCARCARILOR ORIZONTALE
4. PROIECTAREA PRELIMINARA A STRUCTURII
5. CALCULUL AUTOMAT AL STRUCTURII (ETABS)
6. DIMENSIONAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR

STRUCTURII
1.
DATE GENERALE
Prezenta cladire este o locuinta unifamiliala care se va amplasa in cartierul Tomis

II, municipiul Constanta, intr-un spatiu liber intr-un spatiu liber incadrat de alte
proprietati particulare.
Construcia se ncadreaz n categoria de importan "C" - normal - conform
HGR 166/91. Din punct de vedere al proteciei seismice, n conformitate cu prevederile
normativului PI00/92, construcia face parte din clasa de importan III, avnd
urmtoarele caracteristici de calcul:
- Amplasament n zona E, cu coeficient seismic Ks = 0,12 i perioada de col Tc= 0,7

sec.
- Din punct de vedere al aciunii vntului, conf. STAS 10101/20 - 90, amplasamentul este
n zona "C" cu presiunea dinamic de baz la 10 m de 55 Kf/mp.
Din punct de vedere al aciunii zpezii conform STAS 10101/21 - 92,
amplasamentul este n zona "B" cu greutate de referin 120 Kg/mp.
Regim de nlime: D + P + 2E
Structura de rezisten:
Infrastructura - este reprezentata de o solutie de fundare directa, cu o retea plana de
grinzi de fundatii, in nodurile careia sunt amplasati stalpii suprastructurii.
Perimetral subsolul este prevazut cu pereti din beton armat de 25 cm grosime, incastrat in
grinzile de fundatii.
Suprastructura - cadre i plci din beton armat. Materiale folosite:
-
beton armat:
C16/20 (Bc20);
fier beton:
OB37 ; PC52
Elementele structurii s-au calculat n conformitate cu urmtoarele standarde i

normative :
1. Infrastructura :
STAS 6054-77
-Terenul de fundaie. Adncimi de nghe.(G20);
STAS 3300/l;2-85 -Teren de fundare. Principii generale.(G21);

STAS 9824/1-87 -Trasarea construciilor (G08) ;
P7 -92
-Normativ pentru proiectarea si executarea construciilor fundate pe
pmnturi sensibile la umezire (III).
P100 - 2006
-Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,
social - culturale, agrozootehnice i industriale .
NE 012 99 -Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton , beton armat si
beton precomprimat.
C 16 84
- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii
si instalaii aferente;
C 169 88 - Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea
fundaiilor construciilor civile i industriale ;
2. Suprastructura :
Calculul elementelor din beton armat solicitate la ncovoiere (grinzi) s-a fcut la
strile limit ale capacitilor portante i ale exploatrii normale. Calculul la strile
limit ale capacitii portante (de rezisten) a constat n dimensionarea i verificarea
seciunilor normale la aciunea momentului ncovoietor i a seciunilor nclinate la
seciunea forei tietoare.
Calculul la strile limit ale exploatrii normale constau n
limitarea mrimii sgeii elementelor i a deschiderii fisurilor.
STAS 10107-9
Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor
din beton, beton armat i beton precomprimat;
P100 2006
Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de
locuine, social - culturale, agrozootehnice i industriale ;
NP 007-97
Cod de proiectare pentru structurile in cadre
din beton armat ;

NE 012 99
Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si
beton precomprimat.
STAS 10109/1-82 Construcii industriale, civile i agrozootehnice. Lucrri de zidrie.
Calculul i alctuirea elementelor.
Clasificarea i gruparea aciunilor (ncrcrilor) in construcii s-a fcut n
conformitate cu: STAS 10101/0-75, STAS 10101/0A-80
Distribuia si intensitile normate ale ncrcrilor s-au determinat in conformitate
cu :
STAS 10101/1-80
Greuti tehnice i ncrcri permanente;
STAS 10101/2A1-87 Incrcri tehnologice din exploatare pentru

construcii civile , industriale i agrozootehnice;
STAS 10101/20-90 , Incrcri date de vnt;
STAS 10101/21-92,
Incrcri date de zpad ;
Normativul P 100-2006
Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-culturale,
agrozootehnice i industriale;
2. EVALUAREA NCRCRILOR GRAVITAIONALE
Calculul elementelor de construcii din beton armat, la diferite stri limit, se face
lund n considerare combinaiile defavorabile, practic posibile ale ncrcrilor, numite
grupri de ncrcri, conform STAS 10101/0A-77.
In alctuirea gruprilor de ncrcri pentru o structur, ipotezele de ncrcare se
stabilesc avnd n vedere urmtoarele:
pentru ncrcrile permanente, se consider o ipotez unic de distribuie a
ncrcrilor, cu intensiti normate, stabilite conform STAS 10101/1 - 78, iar acestor
intensiti n gruprile fundamentale la strile limit de rezisten i stabilitate li se aplic
coeficieni n" care sporesc sau reduc o ntreag ncrcare, dup cum este mai
defavorabil;
pentru celelalte ncrcri, se adopt, pentru fiecare ncrcare i n cadrul fiecrei
grupri n parte, cea mai defavorabil ipotez de ncrcare (fore, deplasri, etc), din
punct de vedere al verificrii care se efectueaz n seciunea i la starea limit considerat
(ipoteza cea mai defavorabil de distribuie a ncrcrilor pe planee, de aglomerri cu
zpad,-de direcie de aciune a vntului, etc).
In calculul construciilor din beton armat, prin metoda strilor limit, se consider
urmtoarele grupri de ncrcri:
a) Gruparea
fundamentala-alcatuita
cvasipermanente (C) si variabile (V)
din
incarcari
permanente(P)
b) Gruparea speciala-alcatuita din incarcari permanente(P) cvasipermanente

(C) si variabile (V) si exceptionale (E)
Gruparile de incarcari s-au alcatuit in conformitate cu prevederile din STAS
10101/0A si STAS 10101/21
a) Gruparea fundamentala
Pentru gruparea fundamentala s-a considerat urmatoarea schema de grupare
sunt incarcarile permanente cvasipermanente si variabile normate
-coeficient de incarcare
-coeficient de grupare (
=0,9)
b) Gruparea speciala:
Pentru gruparea speciala s-a considerat urmatoarea schema de grupare:
-fractiunea de lunga durata din variabile

-incarcari utile permanente
-incarcari exceptionale datorate seismului
Element de
constructie
Nr.
Crt.
Stra
t
Denumirea
stratului
[actiunea]
Grosime Greutate Actiuni

strat
specifica normate
[m]
[Kn/m2]
[KN/m3]
sau
[KN/m2]
ACTIUNI PERMANENTE
1
Strat de
0,1
16
protectie din
pietris
2
Mortar de
0,02
21
poza
3
Hidroizolatie
0,175
3c+4b
4
Strat de
0,01
difuzie
5
Sapa de
0,04
21
egalizare
armata cu
plasa de rapit
6
Termoizolatie
0,21
din pasla
minerala si
plasa de rabit,
de 8 cm
7
Strat de
0,01
difuzie
8
Sapa de
0,02
21
egalizare
9
Beton de
0,1
21
panta
10
Placa de
0,13
25
Planseu
beton armat
terasa
monolit
necirculabila 11
Tencuiala
0,02
19
mortar
TOTAL ACTIUNI PERMANENTE
ACTIUNI TEMPORARE
1
Zapada
TOTAL ACTIUNI TEMPORARE
TOTAL ACTIUNI
Actiuni normate
Actiuni
2
[KN/m ]
pentru starea
limita de
Actiuni
Actiuni de
rezistenta
de
lunga
exploatare
durata
n
val
n
val
n
val
1,6
1,6
1,6
1,3
2,08
0,42
0,42
0,42
1,3
0,546
0,175
0,175
0,175 1,3
0,227
0,01
0,01
0,01
1,3
0,013
0,84
0,84
0,84
1,3
1,092
0,21
0,21
0,21
1,3
0,273
0,01
0,01
0,01
1,3
0,013
0,42
0,42
0,42
1,3
0,546
2,1
2,1
2,1
1,3
2,73
3,25
3,25
3,25
1,1
3.575
0,38
0,38
0,38
1,3
0,494
0,96
9,415
11,589
0,96 0,4 0,384 1,4

0,96
0,384
10,375
9.799
1,344
1,344
12,933
Element
de
constructie
Nr.
Crt.
Denumirea
stratului
[actiunea]
Stra
t
Planseu
camera
Element
de
constructie

strat
specifica normate
[m]
[Kn/m2]
[KN/m3]
sau
[KN/m2]
ACTIUNI PERMANENTE
1
Parchet LU
0,65
stejar cu
strat
fonoizolator
2
Adeziv
0,002
12
3
Sapa de
0,035
21
egalizare
4
Placa de
0,15
25
beton armat
monolit
5
Tencuiala
0,02
19
mortar
ACTIUNI TEMPORARE
1
Utila
1,5
2
Pereti
1
despartitori
TOTAL ACTIUNI
Nr.
Denumirea
stratului
[actiunea]
Actiuni normate
[KN/m2]
Actiuni
Actiuni de
de
lunga
exploatare
durata
n
val
n
val
1
0,65
0,65
0,024
0,735
1
1
0,024
0,735
1
1
0,024 1,3 0,031

0,735 1,3 0,956
3,75
3,75
3,75
1,1 4,125
0,38
0,38
0,38
1,3 0,494
5,539
6,461
5,539
1,5
1
1
1
1,5
1
2,5
8,039
0,4
0,4
0,65
Actiuni
pentru
starea
limita de
rezistenta
n
val
0,6
0,4
1
6,539

Actiuni normate
strat
specifica normate
[KN/m2]
[m]
[Kn/m2] Actiuni de Actiuni de
Crt.
3
[KN/m ]
exploatare
lunga
Stra
durata
t
sau
n
val
n
val
2
[KN/m ]
ACTIUNI PERMANENTE
1
Pardoseala
0,01
25
0,25
1 0,25 1
0,25
din gresie
2
Sapa de
0,04
21
0,84
1 0,84 1 0,84
egalizare
3
Placa de
0,15
25
3,75
1 3,75 1 3,75
beton armat
1,3 0,845
1,4
1,3
2,1
1,3
3,4
9,861
Actiuni
pentru
starea
limita de
rezistenta
n
val
1,1 0,275
1,3 1,092
1,1 4,125
Planseu
Element
de
constructie
monolit
4
Tencuiala
0,02
19
mortar
ACTIUNI TEMPORARE
1
Utila
2
2
Pereti
1
despartitori
TOTAL ACTIUNI
Nr.
Crt.
Nr.
2
1
Denumirea
stratului
0,38
1
1
2
1
0,38 1,3 0,494

5,22
0,4
0,4
3
8,22
sau
[KN/m2]
ACTIUNI PERMANENTE
1
Finissaje
0,01
25
de gresie
2
Sapa de
0,015
21
egalizare
3
Placa de
0,13
25
beton
armat
Podest de
monolit
nivel
4
Tencuiala
0,01
19
mortar
ACTIUNI TEMPORARE
1
Utila
TOTAL ACTIUNI
5,22
Denumirea Grosime Greutate Actiuni

stratului
strat
specifica normate
[actiunea]
[m]
[Kn/m2]
[KN/m3]
Stra
t
Element
de
0,38
0,8
0,4
5,986
1,3
1,3
1,2
6,42
2,6
1,3
3,9
9,886
Actiuni normate
Actiuni
[KN/m2]
pentru starea
limita de
Actiuni
Actiuni de
rezistenta
de
lunga
exploatare
durata
n
val
n
val
n
val
0,25
0,25
0,315
0,315
0,315 1,3 0,4095
3,25
3,25
3,25
1,1
3,575
0,19
0,19
0,19
1,3
0,247

strat
specifica normate
0,25
1,1
4,005
4,005
3
0,4
3
7,005
1,2 1,3
1,2
5,205
Actiuni normate
[KN/m2]
0,275
4,507
3,9
3,9
8,407
Actiuni
pentru
constructie
[actiunea]
Crt.
[m]
[Kn/m2] Actiuni de
exploatare
[KN/m3]
Stra
sau
t
[KN/m2]
ACTIUNI PERMANENTE
Atic perete
1
Zidarie
0,4
8,5
exterior
b.c.a.
h=1.00
2
Tencuiala
0,02
19
exterior
3
Tencuiala
0,02
19
interior
TOTAL ACTIUNI
Element
de
constructie
Nr.
Denumirea
stratului
[actiunea]
val
Actiuni starea limita

de lunga
de
durata
rezistenta
n val
n
val
3,4
3,4
3,4
0,38
0,38
0,38 1,3 0,494
0,38
0,38
0,38 1,3 0,494
4,16
4,16
4,16
4,16
1,2
4,08
5.068
5.068

Actiuni normate
Actiuni
2
strat
specifica normate
[KN/m ]
pentru
[m]
[Kn/m2] Actiuni de Actiuni starea limita
Crt.
de
[KN/m3]
exploatare de lunga
rezistenta
Stra
durata
t
sau
n
val n val
n
val
[KN/m2]
ACTIUNI PERMANENTE
1
Zidarie
0,30
8,5
7,65
1 7,65 1 7,65 1,2 9,18
b.c.a.
h=3.00
2
Tencuiala
0,02
19
1,14
1 1,14 1 1,14 1,3 1,482
Perete
exterior
Element
de
constructie
Perete
interior
exterior
3
Tencuiala
0,02
19
interior
TOTAL ACTIUNI
1,14
1,14
1,14 1,3 1,482

9,93
9,93
12,144
12,144

Actiuni normate
strat
specifica normate
[KN/m2]
2
[m]
[Kn/m ] Actiuni de Actiuni de
Crt.
[KN/m3]
exploatare
lunga
Stra
durata
t
sau
n
val
n
val
[KN/m2]
ACTIUNI PERMANENTE
1
Zidarie
0,25
8,5
2.125
1 2.125 1 2.125
b.c.a.
h=3.00
2
Tencuiala
0,01
19
0,57
1 0,57 1 0,57
exterior
3
Tencuiala
0,01
19
0,57
1 0,57 1 0,57
interior
3.26
3.26
TOTAL ACTIUNI
3,26
3.26
Actiuni
pentru
starea limita
de
rezistenta
n
val
Nr.
Denumirea
stratului
[actiunea]
9,93
9,93
1,2
2,55
1,3 0,741
1,3 0,741
4,032
4,032
DETERMINAREA ACIUNII ZPEZII
Intensitatea normata a incarcarii aplicate de zapada considerata distribuita se

determina cu relatia:
-coeficient prin care se tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata expusa

zapezii
-coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei
-greutatea de referinta a stratului de zapada
= (0<
=0,8 (conditii normale de expunere)

=1,2- greutatea de referinta a stratului de zapada conform hartii de zonare
=
-valoare normata
-valoare de calcul
In vederea obtinerii intensitatilor de calcul se iau in considerare coeficientii

partiali de siguranta care multiplica intensitatea normata a incarcarilor date de zapada.
Coeficientii partiali de siguranta (corespunzator incarcarilor date de zapada pentru
perioada de revenire de 10 ani) se stabilesc conform tabelelor 4 si 5 din STAS 10101/2192 diferentiate functie de:
zonarea la zapada
starea limita si gruparea de incarcari conform STAS 10101/0A-77
raportul dintre incarcarile gravitationale

(incarcarea distribuita echivalenta
determinata pe baza intensitatilor normate ale incarcarilor verticale, exclusiv
zapada care afecteaza elementele expuse si intervin in grupari fundamentale) si
incarcarea data de zapada
clasa de importanta a structurii expuse, determinata conform STAS 10100/0-75

=2
Coeficientii partiali de siguranta:
-
pentru starile limita ultime de rezistenta si stabilitate
pentru starile limita ale exploatarii normale, sub efectul incarcarilor totale de
exploatare
pentru starile limita ale exploatarii normale, sub efecte de durata
Intensitatile de calcul ale incarcarii date de zapada:
3.EVALUAREA INCARCARILOR ORIZONTALE
3.1 Evaluarea incarcarilor date de vant
Ca actiune in constructii, vantul are caracter temporar, variabil si dinamic. Modul

de evaluare a incarcarilor datorate vantului este regementat de STAS 10101/20-90.
Pentru determinarea efectelor vantului, directia curentului de aer se considera de
regula orizontala si se poate exercita in aria de directie.
In mod curent se determina intensitatea normala a componentei normale la
suprafata expusa pnn, a componentei tangentiale la suprafata expusa ptn si intensitatea
normata a rezultantei incarcarii pnn.
Intensitatea normata a componentei normale la suprafata expusa p nn a incarcarilor
din vant se determina cu relatia:
=coeficient de rafala care tine seama de efectele fluctuante ale vantului ;

cni=coeficient de aerodinamicitate pe suprafata care tine seama de diferitele
scheme de constructie ;
ch(z)=coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z
deasupra terenului liber, care tine seama de tipul amplasamentului, in functie de
marimea si distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate ;
gv=presiunea dinamica de baza stabilita la inaltimea de 10 metri deasupra

terenului plat.
In cazul constructiilor din categoria C1 coeficinetul de rafala =1,6.
Coeficientul aerodinamic cni se determina cu relatia :
Pentru determinarea coeficientului ci se iau in calcul deschiderea constructiei,

latimea si inaltimea acesteia :
-
deschiderea cladirii l=16,075
latimea cladirii b=12.4
inaltimea cladirii h=18
Conform tabelului nr. 3 din STAT 10101/20-90, coeficientul ci=0,5
Pentru amplasament de tip II coeficientul presiunii dinamice de baza se calculeaza

cu relatia:
Presiunea dinamica de baza stabilizata Gv se determina cu relatia :
=densitatea aerului in tone pe metru cub ;
v2m=viteza mediata pe doua minute, cu perioada de revenire de 10 ani in metrii

secunda.
Daca se adopta pentru densitatea aerului =1,225*10-3 t/m3 care corespunde unei
presiuni normale de 100132,5 N/m2, presiunea dinamica de baza stabilita se calculeaza cu
relatia:
Intensitatea normata a componentei tangentiale la suprafata expusa p nt, a incarcarii

din vant se determina cu relatia:
in care :
cf=coeficientul de frecare ; cf=0,025
ch(hmed)=coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea
medie hmed deasupra terenului a suprafetei construite ch(hmed)=1,103;
3.2 Evaluarea incarcarilor seismice orizontale
Evaluarea incarcarilor seismice orizontale pentru cladirea studiata s-a realizat

conform Normativului pentru proiectare antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale agrozootehnice si industriale P100-92.
Incarcarile seismice orizontale care actioneaza asupra constructiei se determina
pentru fiecare mod propriu de vibratie.
In cazul particular in care oscilatiile proprii se produc intr-un plan rezultanta
incarcarilor seismice orizontale(forta taietoare de baza) corespunzatoaredirectiei de
miscare considerate pentru teren si modului propriu de vibratie(r) se determina cu relatiile
urmatoare:
-coe ficient seismic global corespunzator modului de vibratie ,,r

G -rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura in timpul cutremurului
si imediat dupa cutremur
-coeficient de importanta a constructiei, functie de clasele de importanta
-coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului
-coeficient de amplificare dinamica in modul ,,r de vibratie, functie de compozitia
spectrala a mioscarii seismice la amplasament
-coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice tinand seama de ductilitatea
structurii, de capacitatea de distributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele
de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor,
altele decat cele asociate structurii de rezistenta
-coeficient de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate
corespunzator modului propriu ,,r
Stabilirea coeficientului
Coeficientul
diferentiaza nivelurile
constructiilorin functie de clasele lor de importanta.
de
protectie
antiseismica
ale
Cladirea analizata in cadrul proiectului face parte din clasa de imp III- constructie
de importanta normala.
Pentru clasa de importanta III valoarea coeficientului
tabel 5.2
este
=1,00 confoerm
Coeficientul
reprezinta rapoertul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice
a terenului, corespunzator zonei seismice de calcul si acceleratia gravitationala.
Cladirea analizata face parte din zona seismica E, rezulta conform normativului
P100/92
=0,12
Coeficient de amplificare
proprii
de colt
se determina in functie de perioadele oscilatiilor
ale constructiei si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele

, cu relatiile:
Perioadele oscilatiilor proprii

se stabilesc pe baza metodelor dinamiciii
constructiilor, se admite si utilizarea unei metode simplificate conform careia:
Constructia fiind amplasata in orasul Constanta,

teritoriului din punct de vedere a perioadei de colt.
=0,7 conform hartii de zonare a
Valoarea coeficientului de reducere pentru structuri etajate in cadre din beton
armat la care peretii de umplutura nu sunt tratati ca elemente structurale este =0,2
tabel(5,4)
Coeficientul
se determina cu relatia:
-componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r

-rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k
Prin utilizarea metodelor simplificate se adopta:
=0,9
4. PROIECTAREA PRELIMINARA A STRUCTURII
Placi
Stabilirea grosimii placii incastrate pe contur se face prin verificarea

relatiilor
Grinzi
Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton armat monolit se

adopta sectiunile de forma dreptunghiulara, iar dimensiunile acestora (b g, hg) vor
fi multiplu de 50 mm.
Inaltimea sectiunii riglelor de calcul este conditionata de deschidere

astfel :
Raportul dintre sectiunile transversale a riglelor trebuie sa respecte

conditia :
Stalpi
La stabilirea dimensiunilor initiale ale sectiunilor stalpilor s-au respectat

urmatoarele conditii :
1. Conditia geometrica :
2. Conditia constructiva :
3. Conditia de flambaj
4. Conditia de rezistenta :
unde : n coeficient care are in vedere ductilitatea ; n=1,5

Rc rezistenta la compresiune a betonului;
Rc=12,5N/mm2
Se are in vedere si influenta conditiilor de lucru :
unde : n coeficientul conditiilor de lucru care are in vedere mai multi

factori
Rc* - rezistenta teoretica
N=574,23 KN
Pentru respectarea conditiei de rezistenta se alege pentru stalpi b=h=35

cm. Prin urmare rezulta ca din cele 4 conditii, conditia de rezistenta este
relevanta.
Fundatii
Pentru asigurarea rigiditatii necesare la incovoiere, evitarea poasonarii

fundatiei de catre stalp si obtinerea unui consum rational de materiale s-a realizat
predimensionarea fundatiei.
Sistemul de fundare este reprezentat de o solutie de fundare directa, cu o retea
plana de grinzi de fundatii, in nodurile careia sunt amplasati stalpii suprastructurii.
Valorile minime ale latimii B rezulta din conditii constructive, din conditii de
executie a sapaturii de calcul.
1. Constructiv :
2. In functie de adancimea de fundare D :

D>1,00 m, Bmin= 60 cm
3. Prin calcul, latimea B a fundatiei se deteremina punand conditia :
unde: P incarcarea transmisa de stalpi fundatiei

G greutatea proprie a fundatiei
L lungimea fundatiei
Pconv=280 Kpa
Relevant este rezultatul obtinut prin calcul : B=0.95 m

La stabilirea inaltimii H a fundatiei s-a avut in vedere respectarea
urmatoareai conditii :
La stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiilor am avut in vedere ca sub

actiunea incarcarilor verticale sa nu se ajunga la diferente mari ale presiunilor
efective in vederea diminuarii tasarii diferentiale.
Se are in vedere si influenta conditiilor de lucru:
unde: n-coeficientul conditiilor de lucru care are in vedere mai multi factori
-rezistenta teoretica
N=705.96 KN
Pentru respectarea conditiei de rezistenta se alege atat pentru stalpii marginali cat
si pentru stalpii de colt b=h=40 cm.
Prin urmare, rezulta ca din cele 4 conditii, conditia de rezistenta este relevanta.
5. CALCULUL AUTOMAT AL STRUCTURII (ETABS)
Descrierea programului ETABS:

Program folosit: ETABS versiunea 3.0
ETABS este un program pentru analiza static i dinamic a structurilor precum i
pentru dimensionarea lor conform standardelor naionale. El a fost dezvoltat avnd la
baz metoda deplasrilor n formularea cu elemente finite.
ETABS poate fi utilizat pentru a rezolva structuri compuse din bare (elemente
liniare ) i din componente plane - plci (perei, planee i plci curbe). ETABS conine
module de calcul pentru urmtoarele tipuri de calcule:
calculul static liniar (ordinul II);

calcul cu neliniaritai geometrice innd cont i de liniaritile de material
ale fundaiilor;
calculul flambajului liniar;
calculul dinamic-vibraii proprii (ordinul II);
calculul dinamic -vibraii generale forate;
Calculul dinamic al structurii a fost efectuat cu programul ETABS conform
standardului P100-92 (anexa c - Aplicarea analizei modale cu luarea n considerare a
deformrii spaiale a construciilor).
Rezultatele sunt afiate sub forma unui document tabelar ce conine momente,
fore tietoare i fora axial n gruparea fundamentala (GF) i gruparea speciala (GS),
numele elementelor (barelor) sunt grupate pe stlpi i grinzi pentru fiecare nivel . Fiecare
element tip bara are un nume (ex. : bara 13) care se va gsi n tabelul rezultatelor (vezi
rezultate structur).
Pentru exemplificare, doar diagramele momentelor au fost afiate n gruparea
fundamentala i gruparea special pentru cadrele principale pe cele doua direcii, valorile
momentelor afiate fiind detaliate n documentul tabelar. Sunt date, tot ca exemplu, i
diagramele forelor tietoare i forelor axiale.
MOMENT INCOVOIETOR My-GRUPAREA FUNDAMENTALA

CADRUL TRANSVERSAL D-D
FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA FUNDAMENTALA

MOMENT INCOVOIETOR My -GRUPAREA FUNDAMENTALA

FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA FUNDAMENTALA

EFORTURI AXIALE Nx -GRUPAREA FUNDAMENTALA


FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA SPECIALA


FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA SPECIALA



CADRUL LONGITUDINAL 3-3
FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA FUNDAMENTALA


FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA FUNDAMENTALA


MOMENT INCOVOIETOR My-GRUPAREA SPECIALA

FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA SPECIALA


FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA SPECIALA

EFORTURI AXIALE Nx -GRUPAREA SPECIALA

6. DIMENSIONAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURII
6.1DIMENSIONAREA SI CALCULUL PLANSEELOR

PLANSEU COTA +5,75
Calculul s-a realizat in conformitate cu STAS 10107/2-1992 : Constructii civile,

industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton
precomprimat.Prescriptii de calcul si alcatuire.
DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 4.55x4.25:

-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu trei laturi incastrate si a patra latura simplu
rezemata.
Pentru a determina modul de armare al placii se face raportul laturilor:
=4,55 m
=4.25 m
A) CALCULUL MOMENTELOR
1,07
0,0314 0,0126 0,0820
0,0445
Momente pozitive in camp la centru:
Momente maxime negative pe reazeme:
Sageata la centru:
B) DIMENSIONAREA ARMATURILOR
1) Se cunosc:
2) Se determina:
2) Se cunosc:
2) Se determina:
3) Se cunosc:
Se determina:
3) Se cunosc:
Se determina:
DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 3,6 x 4,2:

-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu doua laturi vecine incastrate si celelalte
doua laturi simplu rezemate
=4,55 m
=3,4 m
1,33
0,0318
0,0161
0,0172
0,0841
0,0561
Momente pozitive in camp:
- la centru
-pe axa placii paralela cu y:
Momente maxime negative pe reazeme
Sageata la centru:
1) Se cunosc:
Se determina:
2) Se cunosc:
Se determina:
3) Se cunosc:
Se determina:
4) Se cunosc:
Se determina:
DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 3,50x3,40:
-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu patru laturi incastrate
=3,50 m
=3,40 m
1,02
0,0355
0,0035
0,0042
0,0779
0,0221
Momente pozitive in camp

-la centru:
-pe axa placii paralela cu y:
1) Se cunosc:
Se determina:
2) Se cunosc:
Se determina:
3) Se cunosc:
Se determina:
4) Se cunosc:
Se determina:
5) Se cunosc:
Se determina:
DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 5,25x3,45

-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu trei laturi incastrate si a patra latura simplu
rezemata.
=5.25 m
=3.45 m
1,52
0,0364
0,0095
0,093
0,0371
Momente pozitive in camp

-la centru:
1) Se cunosc:
Se determina:
2) Se cunosc:
Se determina:
3) Se cunosc:
Se determina:
4) Se cunosc:
Se determina:
6.2.DIMENSIONAREA SI CALCULUL GRINZILOR
Dimensiunile sectiunilor transversale ale grinzilor au fost stabilite printr-o

proiectare preliminara rezultand sectiuni de 25x45
Grinzile sunt realizate din beton armat clasa C16/20 si sunt solicitate la incovoiere
si forta taietoare. Dimensionarea armaturii se face cu ajutorul urmatoarelor scheme:
-dimensionarea armaturilor longitudinale cu schema 1.2 pag 231 din Indrumator pentru
calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat-Radu Agent (sectiuni
dreptunghiulare simplu armate)
-dimensionarea armaturilor transversale (etrieri) cu schema 6.1 pag 331 din Indrumator
pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat-Radu Agent (sectiuni
dreptunghiulare simplu armate)
GRINZI COTA 5,75 m Ax 1
a) DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE:
1) Se cunosc:
Se determina:
2) Se cunosc:
Se determina:
3) Se cunosc:
Se determina:
4) Se cunosc:
Se determina:
5) Se cunosc:
Se determina:
6) Se cunosc:
Se determina:
b) DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE
1) Se cunosc:
Se determina:
-etrieri 8 la 100 mm distanta in zonele potentiale plastice , iar in rest etrieri

mm distanta .
2) Se cunosc:
Se determina:
8 la 200

mm distanta .
3) Se cunosc:
Se determina:
8 la 200

mm distanta .
8 la 200
Se prevad:
mm distanta .
8 la 200
6.3 DIMENSIONAREA SI CALCULUL STALPILOR
Din proiectarea preliminara a elementelor structurale, dimensiunile si forma

stalpilor au rezultat 40x40 cm, betonul folosit este C16/20. Stalpii sunt solicitati la
compresiune si vor fi calculati cu urmatoarele scheme:
-dimensionarea armaturilor-schema 2.2/pag. 262 R.Agent Indrumator pentru
calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton armat(sectiuni dreptunghiulare
armate simetric)
-determinarea capacitatii portante-schema 2.1/pag 260 R.Agent Indrumator
pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton armat(sectiuni
dreptunghiulare armate simetric)
-dimensionarea armaturii transversale (etrieri)-Forta taietoare- schema 6.4/pag

345 R.Agent Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton
armat(stalpi comprimati excentric, cu sectiune dreptunghiulara, participanti la structuri
antiseismice).
STALPI PARTER
DIMENSIONAREA ARMATURII IN STALPII MARGINALI
A) DIMENSIONARE ARMATURII LONGITUDINALE
Se cunosc:
Se determina:
a)
1.
2.Sectiunea este intr-o zona plastica potentiala la solicitari seismice? (Da)

3.
4.
5.
6.
8.
? (da)
10.
11.
12.Se calculeaza:
13.
0,01
14.
15. Se armeaza cu 4 16
b)
1.
2.Sectiunea este intr-o zona plastica potentiala la solicitari seismice? (Da)
3.
4.
5.
6.
8.
? (da)
10.
11.
12.Se calculeaza:
13.
0,01
14.
15. Se armeaza cu 4 16
16.
17.p(pe o latura)
p(total)
18.p(total)min:0,7%
19. p(total)
1,51<2,5 (da)
20.p(pe o latura) 0,2%?
0,502>0,2 (da)
p(total)
1,51>0,7% (da)
21.Armarea stabilita la (15) este buna.
B) DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE
Se cunosc:
Se determina:
1.
2.
3. Se determina forta taietoare Q asociata mecanismului de cedare, cu
capete ale stalpului.
Determinarea capacitatii portante:
sectiunea este intr-o zona plastica potentiala la seismice
0,292<0,55? (da)
0,292<0,4 (da)
Se calculeaza:
la ambele
2.5.4. CALCUL GRINZI FUNDATIE

Grinzile de fundatie sunt din beton C12/15 si din proiectarea preliminara au
rezultat dimensiunile 95x40 cm.
Dimensionarea armaturilor longitudinale se va face cu schema 1.2./pag.231
Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat R.
Agent (Sectiuni dreptunghiulare simplu armate)
Dimensionarea armaturilor transversale (etrieri) se va face cu schema 6.1./pag.331
Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton
armat R. Agent (Sectiuni dreptunghiulare simplu armate)
GRINZI GFA
Mcamp=0,07pl2
p=pconvx0,75-Gf=120x0,75-0,75x1,00x25=71,25 KN/m
Mcamp1=0,07x71,25x42=79,8 KNm
Mcamp2=0,07x71,25x5,92=173,61 KNm
Mreazem1=0,125pl2=0,125x71,25x42=142,5 KNm
Mreazem2,3=0,125pl2=0,125x71,25x5,92= 310,03 KNm
I.
Reazem 1
Dimensionarea armaturilor longitudinale (schema 1.2./231)

h=400 mm
b=950 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=142,50 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=400-100=300mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,019
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=804mm2 4 16
II.
Camp 1
a) Dimensionarea armaturilor longitudinale (schema 1.2./231)

h=950 mm
b=400 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=79,8 KNm
1. a=100mm
8. h0=h-a=950-100=850mm
2.
3.
4.
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,01
5.
p=100
pmin=0,15%
6.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
b) Determinarea capacitatii portante (schema 1.1.)
Aa=1256 mm2
1.
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
4.
5.
=0,55 PC52
? Da
6.
7.
8.
m=
Mcap=mbh02Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm
11.p 0,10%? Nu
12.Mcap calculat la (8) este bun
Q=
KN
c) Dimensionarea armaturilor transversale (etrieri) schema 6.1.

Q=163,31 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=950 mm
b=450 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=950-100=850 mm
=
0,5? DA
nu este necesar calculul etrierilor. Se prevad constructiv.
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
III.
Reazem 2

h=950 mm
b=400 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=310,03 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,04
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
IV.
Camp 2

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=173,61 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,023
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
10.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
11.
p=
9.
12.
13.
=0,55 PC52
? Da
14.
15.
16.
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN

Q=110,72 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
5.

Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
V.
Reazem 3

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=310,03 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,04
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
GRINZI GFB, GFC, GFD
Mreazem1,4=0,1pl2=0,1x71,25x42=114 KNm
Mreazem2,3=0,1pl2=0,1x71,25x5,92=248,02 KNm
Mcamp1,3=0,08pl2=0,08x71,25x42=91,2 KNm
Mcamp2=0,025pl2=0,025x71,25x5,92=62 KNm
I.
Reazem 1

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=114 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,015
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
II.
Camp 1

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=91,2 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,012
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN

Q=163,31 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
III.
Reazem 2

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=248,02 KNm
1.
2.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
3.
4.
5.
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,033
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
IV.
Camp 3

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=62 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
6.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,008
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN
Q=110,72 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
V.
Reazem 3

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=248,02 KNm
1.
2.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
3.
4.
5.
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,033
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
VI.
Camp 3

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=91,2 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
6.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,012
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN
Q=163,31 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
VII.
Reazem 4

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=114 KNm
1.
2.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
3.
4.
5.
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,015
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
GRINZI GF1, GF2, GF3
Mreazem1=0,1pl2=0,1x71,25x22=28,5 KNm
Mreazem2,3=0,1pl2=0,1x71,25x4,92=171,07 KNm
Mreazem4=0,1pl2=0,1x71,25x32=64,125 KNm
Mcamp1=0,08pl2=0,08x71,25x22=22,8 KNm
Mcamp2=0,025pl2=0,025x71,25x4,92=42,77 KNm
Mcamp3=0,08pl2=0,08x71,25x32=51,3 KNm
I.
Reazem 1

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=28,5 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,003
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
II.
Camp 1

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=22,8 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,003
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN

Q=326,62 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
3.
4.
0,5? NU
6. da
7.
12. p=
13. pe=
14.
1? Da
15.
2,5? Da
16.pe calculat la (13) este bun

18.pe 0,1%? Da
20.Ae=101 mm2 2 8
21.ae
ae=200 mm
III.
Reazem 2

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=171,07 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,023
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
IV.
Camp 2

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=42,77 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,005
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN

Q=133,31 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
V.
Reazem 3

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=171,07 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,023
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
VI.
Camp 3

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=51,3 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,006
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN

Q=217,75 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
VII.
Reazem 4

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=64,125 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,008
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
GRINZI GF4
Mcamp=0,07pl2
p=pconvx0,75-Gf=120x0,75-0,75x1,00x25=71,25 KN/m
Mcamp1=0,07x71,25x4,92=119,75 KNm
Mcamp2=0,07x71,25x32=44,89 KNm
Mreazem1,2=0,125pl2=0,125x71,25x4,92=213,84 KNm
Mreazem3=0,125pl2=0,125x71,25x32=80,16 KNm
I.
Reazem 1

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=213,84 KNm
2.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
3.
m=
1.
4.
5.
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,029
6.
p=100
pmin=0,10%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
II.
Camp 1

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=119,75 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,016
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN

Q=133,31 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
III.
Reazem 2

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=213,84 KNm
1.
2.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
3.
4.
5.
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,029
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
IV.
Camp 2

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=44,89 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,006
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20

Aa=1256 mm2
2.
a=100+
=110 mm
h0=h-a=1000-110=890mm
3.
p=
1.
4.
5.
6.
7.
8.
=0,55 PC52
? Da
m=
11.p 0,10%? Nu
Q=
KN

Q=217,75 KN
Rt=0,8 N/mm2
Ra=210N/mm2
h=1000 mm
b=750 mm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900 mm
=
0,5? DA
Ae=101 mm2 2 8
ae<15d=15x20=300 mm
ae<300 mm
ae
ae=200 mm
V.
Reazem 3

h=1000 mm
b=750 mm
Rc=12,5 N/mm2
Ra=300 N/mm2
M=80,16 KNm
1.
2.
3.
4.
5.
a=100 mm
h0=h-a=1000-100=900mm
m=
mb=0,40 PC52
m mb? DA
=0,01
6.
p=100
pmin=0,15%
7.
Aanec=
Aaef=1256mm2 4 20
CAP 3.
1.
CAIET DE SARCINI
PREVEDERI GENERALE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificaiile tehnice pentru execuia

lucrrilor de teresamente, betonare, armare, cofrare i finisare. De asemenea
documentaia cuprinde i condiiile tehnice ce trebuie s fie ndeplinite la execuia
lucrrilor, controlul calitii si condiiile de recepie .
Execuia structurilor din beton simplu i beton armat, verificarea calitii
ca i recepia lucrrilor se va face, in general, pe baza standardelor,
instruciunilor i normativelor n vigoare, n mod special a Codului de practic
pentru executarea lucrrilor din beton .
Obligativitatea, modificarea sau completarea caietului

de sarcini
Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru constructor
i beneficiar la realizarea lucrrilor menionate.
Constructorul (antreprenorul) este obligat sa asigure organizarea executrii,
cadrele tehnice calificate si mijloacele tehnologice care sa conduc la respectarea
stricta a prevederilor caietelor de sarcini si a proiectului de execuie. Este obligat de
asemenea, ca prin mijloace proprii sau prin colaborare cu uniti de specialitate sa
efectueze pe cheltuiala sa toate ncercrile si determinrile care sa certifice
corectitudinea aplicrii prevederilor caietelor de sarcini.In cazul n care se dovedesc
necesare verificri suplimentare, la cererea n scris a beneficiarului sau
proiectantului, contra cost suportat de beneficiar, constructorul va asigura efectuarea
ncercrilor sau determinrilor respective .
Beneficiarul este obligat sa asigure controlul permanent al execuiei
lucrrilor prin dirigintele de antier si sa intervin n cazul nclcrii prevederilor
caietelor de sarcini, mergnd pn la ntreruperea execuiei, cu luarea masurilor de

remediere .
In cazul mbuntirii soluiilor constructive, proiectantul are dreptul de a
modifica si (sau) completa proiectul si capitolele corespunztoare din caietele de
sarcini. Aplicarea modificrilor si (sau) completrilor devine obligatorie pentru
constructor, dup comunicarea n scris prin beneficiar. In msura n care prin
aplicarea modificrilor si (sau) completrilor aduse soluiilor constructive iniiale
rezulta modificri substaniale ale tehnologiei de execuie, aceasta va fi pusa n
acord de ctre proiectant cu constructorul si beneficiarul, innd seama de
respectarea termenelor de punere n funciune .
Se menioneaz ca prevederile prezentului caiet de sarcini sunt stabilite
innd seama de posibilitile tehnologice actuale ale constructorilor.
2. TERASAMENTE . SAPATURI . UMPLUTURI

2.1.
ASPECTE GENERALE
Acest capitol conine prevederi pentru executarea lucrrilor de terasamente

constnd n ndeprtarea stratului de pmnt vegetal, saparea, n crcarea n mijloacele de
transport, transportul, mprtierea i nivelarea pmntului pentru realizarea fundaiilor. Toate
aceste lucrri se vor executa pe tronsoane, fr ntreruperi i n timp ct mai scurt pentru a
se evita variaiile importante de umiditate.
2.2.
LUCRRI PREGTITOARE
Inainte de nceperea lucrrilor de terasamente se executa urmtoarele lucrri

pregtitoare n limita proprietii beneficiarului : defriri; curirea terenului de frunze,
crengi, iarb i buruieni; decaparea i depozitarea pmntului vegetal; asanarea zonei
lucrrii prin ndeprtarea apelor de suprafa; demolarea construciilor existente. Dup
demolarea construciilor existente pe amplasament i transportul molozului in zona indicata
de Primria Municipiului Constanta, se va trece la curirea terenului de frunze, crengi,

iarba, buruieni si alte materiale pe ntreaga suprafaa de teren.
Decaparea pmntului vegetal se va face pe ntreaga suprafaa a terenului si se va
depozita intr-un depozit provizoriu sau definitiv in vederea unei eventuale reutilizari.
Sparea si indepartarea stratului vegetal este necesara din considerente tehnologice,
caracteristicile fizico-mecanice ale pmntului vegetal fiind improprii utilizrii lui in cazul
lucrrilor de umplutura sau prelurii ncrcrilor de la construcii, dar este necesara si din
considerente economice, deoarece stratul vegetal reprezint o valoare funciara si necesita
reintroducerea lui in circuitul economic.
Indeprtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe enile de 0.4-0.7
mc. Depozitarea pmntului vegetal se va face pe antier .
2.3.
TRASAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE
Prin trasare se realizeaz transpunerea pe teren a formei si dimensiunilor exacte ale

construciei ce urmeaz sa se execute lundu-se din proiect coordonatele in plan (x,y) si de
nivel (H) ale punctelor construciei . Lucrrile de trasare se execut parcurgnd urmtoarele
etape:
- fixarea pe teren a reperelor la care se vor raporta elementele construciei
- trasarea pe teren a axelor principale ale construciei ;
- trasarea pe teren a conturului gropilor de fundaii .
Aceste operaii se fac pe baza planului general de situaie ,planului
de sptura si planului de fundaii.
In cazul acestei lucrri se vor folosi repere din lemn carbolinizat pe care se
vor inscripiona cotele de nivel i pe baza acestora se vor trasa axele principale A, B,
C, D , E la distanele de 4,80 ,3,70,1,75, respectiv 2,00 m i axele secundare 1, 2,
3, 4 la distantele de 3,15, 2,40 respectiv 3,60 m. Axele construciei se
materializeaz prin rui de lemn cu lungime de 60 cm care vor fi protejai cu o
aprtoare de lemn pentru a nu fi deplasai de muncitori sau vehicule n timpul
lucrului.Apoi se va trasa conturul gropii generale de fundaie, contur ce va fi marcat
pe suprafaa terenului cu dulapi fixai cu ajutorul unor arui .
2.4.
EXECUTAREA SAPATURILOR
Inainte de nceprea lucrrilor propriu-zise se va verfica dac pe

amplsament nu sunt reele electrice, de apa, canalizare, etc.
La executarea spturilor se va urmri: planul de sptura i de fundaii.
Spturi generale mecanizate

Sptura general se va executa cu excavatoare pe senile de 0.4-0.7 mc i se va
opri cu 20 cm deasupra cotei profilului spturii, diferena executandu-se
manual.
Spturi manuale
Ultimul strat de pmnt de cea 20 cm grosime se va spa manual n ziua
respectiv i imediat nainte de turnarea betonului n fundaii, pentru a se evita
efectele negative cauzate de variaiile de umiditate .
Pentru a asigura stabilitatea spturii, se vor lua urmtoarele masuri:
terenul din jurul spturii sa nu fie ncrcat si sa nu sufere vibraii;
pmntul rezultat din sptura sa nu se depoziteze la o distanta mai

mica de l,00 m de marginea gropii; pentru spaturi de pana la l,00m
adncime, distanta se poate lua egala cu adncimea spturii;
nlturarea rapida a apelor de precipitaii sau provenite accidental;
daca din cauze neprevzute, turnarea fundaiei nu se realizeaz

imediat dup spare si se observa fenomene care indica pericol de
surpare, se vor lua masuri de sprijinire a pereilor in zona respectiva,
sau de transformare a lor in perei cu taluz.
Pentru sparea manuala si transport, muncitorii trebuie sa fie dotai cu

urmtoarele:
pentru spare: cazma, lopata, trncop, spit, ranga;
pentru transport pe distanta mica: roaba, tomberon, bena, banda rulanta.
Antreprenorul nu va trece la execuia terasa mentei or nainte ca dirigintele
sa constate si sa accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate . Aceasta
acceptare trebuie sa fie n mod obligatoriu menionata n registrul de antier.
2.5.
UMPLUTURI
Executarea lucrrilor de umplutura se vor face n conformitate cu Normativul

privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor
civile si industriale - indicativ C169-88, cap.5, ct si a prevederilor n Normativ pentru
verificarea calitii lucrrilor de construcii si instalaii aferente - indicativ C56-85, cap.l
art. 1.1 -r 1.7.
Din aceste prevederi menionam :
a)
umpluturile necesare ntre elevaiile fundaiilor pentru ridicarea nivelului terenului
la exteriorul cldirilor se vor face cu pmntul excavat de la lucrrile de sptura fara
corpuri strine (cioturi, moloz, resturi de lemne).
b)
compactarea umpluturilor se va face n straturi de 20 cm grosime realizndu-se o
densitate medie de p = l,67t/mc .
c)
in cazul umpluturilor cu volum redus si n spatii nguste se va utiliza compactarea
manuala cu maiuri metalice cu o greutate de circa 20kg
d)
verificarea lucrrilor de umplutura va fi menionata n mod obligatoriu n
procese verbale de lucrri ascunse .
e)
executarea lucrrilor de sptura se vor face n stricta concordanta cu prevederile
normativului P7-88.
2.6.
VERIFICRI IN VEDEREA RECEPIEI
Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operaiei de predareprimire a amplasamentului, trasrii reperelor cotei zero, etc, consemnata ntr-un procesverbal ncheiat dedelegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren
conform STAS 9824/1-76 .
La terminarea lucrrilor de spaturi pentru fundaii se vor verifica dimensiunile si
cotele de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect; n cazul n care
este depita oricare abatere admisibila este interzisa nceperea lucrrilor corpului
fundaiei nainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv
n limitele admisibile.
In toate cazurile n care se constata ca, la cota de fundare stabilita prin proiect,
natura terenului nu corespunde cu aceea avuta n vedere la proiectare, soluia de
continuare a lucrrilor nu poate fi stabilita dect pe baza unei dispoziii scrise a
proiectantului.
Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme, cai de acces pietonale
sau cu circulaie auto uoara, sistematizri verticale, completarea spaturilor de fundaie
sau pentru conducte sub pardoseli, se va verifica:
ndeprtarea pmntului vegetal si a altor straturi indicate n proiect;
corespondenta cu proiectul a naturii pmntului utilizat si a tehnologiei de
compactare ;
realizarea gradului de compactare ( B ) , conform STAS 1913/13-83.
Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesele verbale de lucrri ascunse.
2.7.
STANDARDE DE REFERINA
-C 169 -88
Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente ;
-C83 - 75
Indrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii
-C56 - 85
Normativ pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii ;
-P 10 - 86
Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe;
-STAS 5091 - 71 Terasamente. Prescripii generate;

-STAS 2914 - 84
Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
-STAS 6054 - 77 Terenul de fundaie. Adncimea de nghe.

-STAS 1913/1-82 Terenul de fundaie. Pmnturi. Determinarea umiditii.
-STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale.
-STAS
9824/1-75 Trasarea pe teren
agrozootehnice.
a construciilor civile, industriale si
-STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.

-STAS 3300/2-85
directe.
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii
3.
STRUCTURA DE REZISTENTA
3.1. DESCRIEREA STRUCTURII
3.1.1. INFRASTRUCTURA
Avnd n vedere valoarea presiunii convenionale
stabilit pentru
gruparea fundamental a ncrcrilor, rezultat din studiul geotehnic, precum i valoarea
ncrcrilor transmise la terenul de fundare s-a optat pentru un sistem de fundare de tip
grinda de fundare din beton armat de clas C12/15.
Principalele faze ale tehnologiei de executare a fundaiilor executate din beton
sunt: operaiile pregatitoare, betonarea fundaiilor, decofrarea si controlul execuiei
lucrrilor.
Operaiile pregtitoare constau in: verificarea spaturilor gropilor de fundaie, a
cofrajelor si a armaturilor.
Spaturile sunt verificate prin controlarea amplasrii corecte a conturului sntului
si gropilor de fundaie fata de axele principale ale construciei, a dimensiunilor in plan si
a adncimii de fundare, precum si a pereilor spturii care nu trebuie sa prezinte surpri
locale.
La cofraje se verifica dimensiunile interioare (care trebuie sa corespunda cu cele

ale fundaiilor), verticalitatea panourilor, etaneitatea (daca este cazul) si modul de
execuie a sprijinirilor, pentru a nu ceda la impingerea pmntului.
La armaturi se verifica numrul de bare, diametrele, poziiile, marca otelului (care
trebuie sa fie conform proiectului de execuie), aspectul lor exterior (sa nu fie ruginite,
deformate sau murdare de noroi) si daca au fost deformate dup montarea lor in cofraje.
Inainte de a incepe turnarea betonului, gropile de fundaie si cofrajele se curata de
pamant, eventual de impuriti, achii de iemn, etc. Se sapa cei 10-50cm de pamant lsat
nesapat, pana se ajunge la cota prescrisa de fundare. Cofrajele din panouri de lemn se uda
cu 2-3 ore nainte de turnarea betonului, pentru ca altfel acestea absorb apa din beton.
Pentru a prentmpina ptrunderea apelor in gropile de fundaie se amenajeaz anuri si
taluzurl pentru scurgerea acestora. De asemenea, se amenajeaz cai de acces pentru
mijloace de transport al betonului si ai altor materiale, in straturi de 15-20cm, atunci cnd
se compacteaz manual, si de 30-40cm, cnd se vibreaz. Pana la inaltimi de 2-2.5m,
betonul se toarn direct din roabe. Dup turnarea fiecrui strat se compacteaz betonul,
manual sau cu vibratorul.
Operaiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continuu,
pana cnd se betoneaza intreaga fundaie, iar ultimul strat de beton se netezete.
Decofrarea fundaiilor se executa dup ntrirea betonului. Mai intai se decofreaza fetele
laterale ale fundaiilor prin tierea srmelor care leag panourile opuse, apoi se desfac
spraiturile, se nltura montanii si chingile orizontale (cnd exista), se scot panourile de
cofraj (cu ranga). Controlul execuiei fundaiilor consta in verificarea aspectului exterior
al betonului ntrit care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zone segregate, iar muchiile
trebuie sa fie drepte si suprafeele plane.
La executarea fundaiilor tip radier general fazele tehnologice sunt urmtoarele:
trasarea si sparea gropii de fundaie;
realizarea patului de piatra sparta de 30 cm grosime;
aezarea armaturii sub forma de plasa din bare de otel-beton;
executarea cofrajului;
turnarea si vibrarea betonului in fundaii;
decofrarea;
3.1.2. SUPRASTRUCTURA
Suprastructura este realizata din cadre de beton armat, cu grinzi dispuse pe direcii
perpendiculare i din planee de beton armat de 15 cm, dispuse la nivelul grinzilor. O
asemenea structur prezint avantajul unei bune utilizri a spaiului , putnd s mbrace
intim gabaritele cerute de exploatarea construciei
Stlpii structurii sunt din beton armat monolit de clas C16/20 , de form ptrata,
cu seciunea 35x35 cm.
Grinzile cadrelor sunt realizate din beton armat monolit de
clas C16/20, de sectine dreptunghiular, constanta 25x45, dispuse pe direcii
perpendiculare .
Tehnologia de execuie a cadrelor cuprinde urmtoarele lucrri pentru toate tipurile de
elementele componente: cofrarea elementului respective, armarea elementului respectiv,
turnarea i compactarea betonului i decofrare; lucrri ce vor fi prezentate detaliat n
subcapitolele urmtoare.
3.2. COFRAREA BETONULUI
3.2.1. GENERALITI
Cofrajele sunt construcii temporare, necesare construciilor pentru redarea formei
si dimensiunilor elementelor din beton, precum si pentru susinerea acestora n perioada
cnd ele nu au capacitatea de a o face singure .
Soluiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie :
- economice, astfel nct costul, consumul de materiale si de manopera sa rezulte n
ponderi ct mai sczute din totalul necesar realizrii construciei;
- rezistente la sarcinile ce le revin, n special:
din greutatea (mpingerea) betonului care solicita elementele de susinere sau fata
cofrajului;
la montari-demontari si manipulri repetate ;
la aciunea agenilor atmosferici ;
- exacte, n privina redrii corecte a formei si dimensiunilor elementelor din beton n
limita abaterilor admisibile;
- etane, astfel nct sa nu permit scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
- simple, astfel nct sa asigure:

- nsuirea rapida de ctre muncitori a tehnicii de lucru;
- uurina la monta re-demontare , manipulare si transport.
Cofrajele sunt utilizate n prezentul proiect pentru realizarea fundaiilor, stlpilor
grinzilor i plcilor.
3.2.2.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
Recepia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor. Verificarea calitii la

recepie se face prin examinarea unei probe reprezentnd 5% din lot; daca din aceasta
proba o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se recepioneaz panou cu
panou; verificarea dimensiunilor se va putea face folosind abloanele care au servit la
confecionarea panourilor, dup o prealabila verificare atenta a acestora; pentru fiecare lot
de panouri constructorul va verifica existenta certificatului de calitate emis de furnizor .
Transportul panourilor, att de la furnizor la antier (dup efectuarea recepiei)
ct si de la un antier la altul se va face de preferina n pachete de cel mult 500 kg,
cuprinznd 10-16 panouri de acelai tip, asamblate prin balotare.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunztoare
folosind dispozitive de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea
panourilor. Att panourile de cofraj ct si celelalte materiale si elemente de inventar ce
formeaz setul de cofrare se vor manipula cu atenie pentru a nu se degrada prematur si a
nu se descompleta.
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, n stive, pe supori de 15-20
cm nlime, chiar si pentru o perioada scurta de neutilizare, stivele vor fi formate prin
suprapunerea panourilor astfel mperecheate nct suprafeele lor de contact cu betonul sa
se afle fata n fata. Daca depozitarea urmeaz a se face pe o perioada mai ndelungata,
stivele se vor acoperi cu prelate sau cu folii de polietilena. Dup recuperarea prin
decofrare a panourilor de cofraj si a celorlalte piese componente ale setului de cofraj,
acestea vor fi curate de resturile de beton si vor fi unse pentru o mai buna conservare
pn la urmtoarea folosire. Pentru ungerea de garda, imediat dup curire, se
recomanda folosirea emulsiei parafinoase SIN avnd urmtoarea compoziie:
- parafina 20 - 25 %
- spun 1,5 - 2 %
- apa
78,5 - 73 %
Tratarea cofrajelor se va face la rece ntr-un strat subire .
3.2.3.
TEHNOLOGIA LUCRRILOR DE COFRARE CU PANOURI
Lucrri pregtitoare si principalele etape ale cofrari

Pentru orice element de construcii operaiile de montare a panourilor de cofraj se
succed n principiu n urmtoarea ordine :
curirea si nivelarea locului de montaj;
trasarea poziiei cofrajelor;
transportul si aezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar,
n apropierea locului de monta;
curirea si ungerea panourilor;
asamblarea si susinerea provizorie a acestora;
verificarea poziiei cofrajelor pentru fiecare element de construcie, att n plan
ct si pe verticala, si fixarea lor n poziia corecta;
ncheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu

ajutorul dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri,
contravntuiri, proptele, etc.) si etansarea rosturilor.
La folosirea panourilor de cofraj se vor evita pe ct posibil practicarea gurilor n

astereaia si baterea cuielor n schelet. Se interzice cu desvrire tierea sau cioplirea
panourilor n scopul adaptrii lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de
folosire, n toate aceste cazuri fiind necesara adoptarea unor compietari la fata locului sau
folosirea unor panouri speciale .
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru gurile de trecere, sipcile pentru
anuri ale traseelor de instalaii, etc, vor fi folosite cu aceeai destinaie la fiecare
refolosire. Cutiile si sipcile se vor fixa de panouri n cuie avnd grosimea minima de 1,8
mm. Pentru a se uura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese n relief, acestea
vor fi curate si unse cu deosebita atenie.
Contra vntuirile esafodajeior vor fi bime strnse cu dispozitiveielor de
asamblare, verificarea lor fiind obligatorie.
Termenele la care se va realiza decofrarea elementelor din beton sunt cele din *Normativ
pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat* - NE 012-99.
Imediat dup decofrare se vor ndeprta bavurile de pe suprafaa betonului
folosind raschete, dalti sau polizoare si se vor remedia eventualele defecte ale suprafeei
betonului n condiiile art.5.67 din NE 012-99.
Pentru buna desfurare a lucrrilor de cofraj sunt necesare urmtoarele activiti
pregtitoare :
1. Analiza proiectului de execuie si a condiiilor specifice de execuie, urmrind n
special :
seciuni prin obiectiv , forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat
monolit si prefabricat;
specificaiile privind obligativitatea continuitii unor elemente din beton turnat

monolit, rosturi de lucru, tehnologii de execuie sau alte indicaii tehnologice
preconizate;
dotarea antierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule , etc., n
vederea alegerii proceselor tehnologice ;
termenul de execuie al obiectivului ;
stadiul organizrii de antier si termenul de ncepere a lucrrilor propriu - zise .
2. Gruparea elementelor de beton armat monolit si alegerea tehnologiilor
Elementele se grupeaz dup forma si dimensiuni, avndu-se n vedere tehnologia
ce se poate adopta la fiecare grupa si indicaiile proiectantului privind obligativitatea
continuitii betonarii anumitor elemente. Intocmirea proiectului tehnologic operativ

privind lucrrile de cofraj.
CONDITII PRIVIND COFRAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE

CONSTRUCTIE
Pentru solidarizarea si sprijinirea panourilor se folosesc montani, cleti,

distantieri, dulapi de aliniere, proptele, etc.
La fundaiile continue se traseaz mai nti axul longitudinal pe fundul sntului
( spturii), fata de care apoi se va trasa poziia fetelor interioare ale panourilor de cofraj .
Fixarea cofrajelor la fundaii se va face cu montani, proptele, tarusi , distantieri,
etc., dup care n prealabil s-a verificat poziia cofrajelor n raport cu prevederile
proiectului .
Cofrajele din panouri se ung cu atenie naintea montrii armaturilor n scopul de
a se uura operaia de decofrare si a se mari numrul de folosiri ale panourilor. Ungerea
se face imediat dup montarea cofrajului sau chiar n timpul montrii lui.
Pentru ungere se vor folosi substane produse industrial n acest scop sau
unguentul de garda aplicat dup decofrare, fiind interzisa folosirea motorinei sau a
petrolului lampant care degradeaz materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea
unguentului sa se fac prin pulverizare. La operaiile de armare se va avea grija ca
unguentul sa nu ating carcasele de armaturi .
Inainte de nceperea turnrii betonului se vor amenaja si verifica, la perei si la
stlpi, podinele de lucru pentru muncitorii betonisti, avnd nlimea si limea
corespunztoare si fiind prevzute cu parapete de protecie precum si puni de circulaie
deasupra armaturilor la plansee. De asemenea se va verifica starea de funcionare a
mijloacelor pentru transportul, punerea n opera si compactarea betonului (autoagitatoare
sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare).
Decofrarea elementelor de constructii
La decofrarea elementelor, ordinea operaiilor este, n general, inversa fata de cele

indicate la montarea acestora :
desfacerea zvoarelor de susinere (montani, rigle, moaze, caloti);
scoaterea fururilor de compensare la perei;
scoaterea panourilor la perei, ncepnd de Ia fururi;
demontarea scndurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare .
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, placi) ordinea operaiilor
este n general, urmtoarea :
- slbirea contravntuirilor, pentru a permite coborrea eafodajului n ansamblu ;
- coborrea elementelor de susinere verticale cu minimum 10 cm prin acionarea asupra
dispozitivelor amintite (pene , filete , etc. ) ;
- scoaterea la placi a fururilor de compensare si a panourilor de cofraj;
- demontarea eafodajului, si anume : demontarea grinzilor, a contravntuirilor si a
popilor .
Abateri admisibile
Abateri limita la dimensiunile seciunilor transversale: 3 mm Tolerante la
rectiliniaritatea muchiilor: -pe 1 m : 3 mm
-pe toata lungimea muchiei: 4 mm Tolerante la planeitatea suprafeei: 3 mm Deformatile
pe care le sufer cofrajul n timpul turnrii si compactrii betonului nu vor depasi limitele
admisibile cuprinse n tabelul 1 al anexei X.3. din NE 012-99 .
Verificari n vederea receptiei
Etapele controlului de calitate la lucrrile de cofraje sunt :
a)
Etapa preliminar caracterizata prin asigurarea condiiilor tehnico-organizatorice
necesare executrii si realizrii lucrrilor la nivelul calitativ prevzut n documentaiile
tehnologice si prescripiile tehnice, constnd din:
verificarea lucrrilor premergtoare celor de cofraje ;
verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ conform
documentaiilor tehnologice ;
verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj si nscrierii n limitele

abaterilor admisibile ;
verificarea subansamblurilor de cofraj privind existenta tuturor elementelor

prevzute n documentaia de execuie; fixarea corecta a elementelor de prindere (
menghine, cleme, suruburi, etc.);
integritatea fetei cofrajului.

b)
Etapa de execuie a lucrrilor la nivelul calitativ prevzut n documentaiile
tehnologice si prescripiile tehnice , constnd din:
verificri dup trasare si nscriere n abaterile admisibile privind poziia

marcajelor fata de axele construciei si fata de elementele corespunztoare turnate
la etajul inferior; dimensiunea elementelor ce urmeaz a fi cofrate ;
verificarea dup montarea elementelor de baza privind existenta
tuturor elementelor prevzute n documentaie, fixarea corecta si stabila a

elementelor de prindere si legatura, pozitionarea corecta fata de marcaj, n limitele
abaterilor admise;
verificri dup montarea fiecrui nivel de elemente privind:

- existenta tuturor elementelor prevzute;
- fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legtura;
- poziia golurilor, inclusiv a celor destinate verificrii la recepia structurii, a poziiei
reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri;
- ncheierea corecta si asigurarea etaneitii;
- curirea cofrajelor;
- asigurarea masurilor de protecia muncii si PSI;
- poziionarea corecta fata de marcaj;
- dimensiunile cofrajului;
- poziionarea fata de orizontala si verticala.
c) Etapa finala de verificare la recepia lucrrilor conform documentaiilor tehnologice si

prescripiilor tehnice.
La terminarea lucrrilor de cofraj se efectueaz recepia finala de ctre o comisie
formata din beneficiar (diriginte de antier) si constructor (sef de lot, eful punctului de
lucru, eful de echipa). Comisia va efectua verificrile prevzute mai sus precum si alte
verificri prevzute n Fisele de utilizare specifice.
Rezultatele verificrii si eventualele remedieri ce trebuie fcute se vor consemna
n Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse. Dup
efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va ncheia un nou proces verbal.
Inainte de turnarea betonului conductorul punctului de lucru (maistru, inginer )
este obligat sa verifice integritatea , stabilitatea, rezema rea pe teren , etaneitatea,
poziionarea si stabilitatea elementelor ce vor fi nglobate n beton ( armatura, rame,
goluri, plcute metalice, instalaii, etc. ) conform documentaiei de execuie.
Dup turnarea si ntrirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispoziii
scrise date de eful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE
012-99.
3.2.4. STANDARDE DE REFERINA

-CI 1-74
Instruciuni tehnice privind alctuirea si folosirea n construcii a panourilor
din placaj pentru cofraje;
-NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat
3.3
3.3.1.
ARMAREA BETONULUI
GENERALITTI
La realizarea acestei construcii se vor folosi :

armaturi de rezistenta, care asigura elementului rezistenta necesara;
armaturi de repartiie, care au rolul de a repartiza sarcinile;
armaturi de montaj, care servesc pentru montarea armaturilor de rezistenta

(etrieri, care au si rol de rezistenta, agrafe, capre, etc);
Otelul beton utilizat trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute in STAS

438/1-89, pentru oteluri cu profil neted OB37 si profilate PC52, PC60 respectiv STAS
438/2-91 si STAS 438/3, /4-98 pentru srme trase si plase sudate pentru beton armat.
3.3.2. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Livrarea otelului beton se face numai conform prevederilor n vigoare si nsoita
de certificate de calitate care vor cuprinde :
valorile proprietilor mecanice rezultate din ncercri;
rezultatele ndoirii ia rece;
rezultatele analizei chimice.
Livrarea otelului beton se face n legtura de bare sau colaci, masa minima a unui
colac este de 40 kg, iar masa maxima este de 600 kg.
Colacii vor fi legai strns n trei sau mai multe locuri; marcarea se va face prin
vopsire; depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel nct sa se evite condiiile
care favorizeaz corodarea si murdrirea barelor cu pmnt sau alte materiale.
3.3.3. EXECUIA LUCRRILOR DE ARMARE A BETONULUI

1.
Curirea si ndreptarea barelor sunt operaii care trebuie efectuate naintea
tierii si fasonrii acestora. La curire se va ndeprta:
pmntul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuriti;
rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
rugina aderenta, prin frecarea cu peria de srma n zona de sudare a barelor sau
care urmeaz a fi ndoite prin sudura .
Dup ndeprtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea
dimensiunilor seciunii barei nu trebuie sa depeasc abaterile limita ta diametru
prevzute n anexa III.l din NE 012-99 si anume :
pentru bare cu D < 25 mm abatere limita de -0,5 mm ;

pentru bare cu D > 25 mm abatere limita de -0,75 mm .
Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite, trebuie sa fie ndreptat nainte de a se
proceda la tierea si fasonarea barelor, fara a se deteriora ns profilul. La ntinderea cu
troliul alungirea maxima nu va depasi 2 mm/m .
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentelor n cursul operaiei de
ndreptare.
2.
Fasonarea barelor, confecionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
n stricta conformitate cu prevederile proiectantului. Barele tiate si fasonate vor fi
depozitate n pachete etichetate, n asa fel nct sa se evite confruntarea lor si sa se
asigure pstrarea formei si cureniei n momentul montrii.
Pentru a le impiedica smulgerea din beton, armaturile sunt prevzute la capete cu
ciocuri, care se vor ndoii n funcie de tipul i de diametrul barei.
In cazul armaturilor netede ciocul se va ndoii la 180 cu raza interioara de minim 2,5 D si
poriunea dreapta de la capt de 3 D .
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se va ndoii la 90 cu raza interioara de
minim 2,5 D si poriunea dreapta de la capt de 7 D completate cu prevederi suplimentare
din STAS 10107/0-90 , cap. 6.2;,6.3.,6.4.,6.5.
n cazul etrierilor care se va ndoii dup un unghi drept , cercul de ndoire va fi de minim
2 D ( D=diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor si ndoirea armaturilor se executa cu o micare lent, fara
ocuri. La mainile de ndoit cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din otel cu
profil periodic la viteza mare a mainii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25
mm se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi
sub IOC.
3.
Legarea armaturilor trebuie efectuata la ncruciarea barelor, prin legaturi cu
srma neagra sau cu sudura electrica prin puncte.
Cnd legarea se face cu srma, se vor utiliza 2 fire de srma de 1-1,5 mm
diametru.
Reelele de armaturi din placi si din perei vor fi legate n mod obligatoriu doua
rnduri de ncruciri marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul
reelelor, vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri ( sah ) .
La grinzi si stlpi vor fi legate toate ncrucirile barelor armaturii la colturile

etrierilor sau a ciocurilor agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare cu poriunile drepte
ale etrierilor pot fi legate numai n sah ( cel puin din 2 n 2)
4.
Innadirea barelor se face n conformitate cu prevederile proiectului. Astfel
trebuie respectate urmtoarele prevederi principale :
Innadirea armaturilor cu diametrul peste 25mm se face prin sudare (obligatoriu
de la diametrul de 32mm). Nu se vor innadi cu sudura bare avnd diametrul sub l0
mm.
Innadirea armaturilor cu sudura se face de regula prin procedeele obinuite de
sudare prin topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescripiile speciale
Seciunea armaturilor ntinse, din otel PC60 sau PC52, innadite prin petrecere
fara sudura, intr-o singura seciune trebuie sa fie de maximum 50% din seciunea
totala de armatura ntinsa.
Lungimea de suprapunere a armaturilor innadite din otel laminat la cald,

amplasate in zona ntinsa a elementelor solicitate la ncovoiere, compresiune
excentrica si ntindere excentrica cu excentricitate mare, va fi egala cel puin cu
valorile lungimilor de ancorare prevzute in tabelul 1, multiplicate cu
coeficientul: Ks - 1+ r, in care r este raportul dintre aria armaturilor innadite intr-o
aceeai seciune si aria tuturor armaturilor din seciunea respectiva.
Lungimea minima de suprapunere pentru armaturile innadite din zona

comprimata va fi de 3d pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mica
ca Bc 22,5. Lungimile de suprapunere pot fi reduse in mod corespunztor daca
innadirea se face intr-o zona cu solicitare mai redusa. La elementele solicitate la
compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de ntindere,
etrierii vor fi ndesii, distanta maxima intre ei fiind de lOd.
Tabelul 1: Lungimile de ancorare a armaturilor
Calitatea otelului
Marca betonului (clasa betonului)

Bcl0 i Bcl5
OB37 (cu ciocuri)

PC52
PC60
Bc20 i Bc25
Lungimile de ancorare in numr de

diametre
40
35
35
30
35
5.
Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante ) sau sub forma
de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate n ateliere centralizate sau
organizate n apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate n condiii
industriale asigura o cretere a productivitii muncii .
La terminarea montrii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitii
execuiei acestora ct si faptul ca dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu
mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepionate nchendu-se procese verbale de
lucrri ascunse.
Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armatura prevzuta n devize
este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiect sau parti de obiecte.
Montarea armaturilor va fi efectuata n poziiile prevzute n proiect, asigurnduse meninerea acestor poziii si n timpul turnrii betonului.
La montare se va prevedea :
cel puin 3 distantieri la fiecare metru ptrat sau perete;
cel puin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stlp;
cel puin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda sau n zona cu armatura
pe doua sau mai multe rnduri.
Distantierii pot fi confecionai din mase plastice sau prisme din mortar prevzute
cu cte o srma pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel
beton. Pentru meninerea n poziie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor
folosi capre din otel beton sprijinite pe cofraj dispuse ntre ele la distanta de maximum 1
m (respectiv 1 buc/mp).
In cazul plcilor n consola distanta dintre caprele de meninere a poziiei
armaturii va fi de maximum 50 cm ( respectiv 4 buc. / mp ).
Se recomanda ca atunci cnd se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj,
armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferina sudate prin
puncte.
5.a.
Montarea barelor flotante dei nu constituie un procedeu recomandabil, se
utilizeaz la fundaii, perei si placi.
Executarea lucrrilor se va face cu grija pentru a nu introduce n cofraj pmnt,

murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitii betonului.
La executarea fundaiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele
fasonate conform proiectului, legndu-se ntre ele si montnd distantierii pentru
asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea mustile pentru stlpi si se fixeaz de armatura fundaiei.
Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare, mai nti pe o direcie si apoi pe
cealalt, legndu-se conform prevederilor constructive .
Urmeaz introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.
5.b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de

ridicat, dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau
deteriora .
Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregtiri, printre care :
partea de construcii n care se face montarea sa fie degajata de alte elemente
sau materiale de construcii;
elementele de cofraj sa fie deschise;
cofrajul sa fie curat de murdarii, moloz, capete de scndura, zpada;
verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului. Aezarea n cofraj a carcaselor
treuie fcuta cu grija pentru a nu produce
deformarea acestora sau chiar a cofrajului.
5.c.
Montarea plaselor sudate comporta o anumita operaiune pregtitoare ce are ca
scop scurtarea timpului de armare si obinerea unei caliti superioare, aceste operaii
fiind:
verificarea dimensionala si calitativa a plaselor;
remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfcute);
prelucrarea propriu-zisa prin tieri, decupri, legri de bare suplimentare.
5.d.
Montarea armaturii se face n doua moduri:
- la sol cu introducerea ulterioara n cofraj, soluie ce permite realizarea cofrajului si

armaturii n paralel. Pe o platforma cu raza de aciune a mijlocului de ridicare se
realizeaz armatura (inferioara, superioara, distantieri , etc.) dup care cu un dispozitiv
cadru se ia si se monteaz n cofraj.
- montarea directa in cofraj plasa cu plasa care necesita nsemnarea cu creta a poziiei
plaselor pe cofraj, productivitatea muncii este mai sczuta dar se limiteaz posibilitatea
erorii. Plasele ancorate pe reazeme se monteaz prin tierea ultimei bare transversale si
introducerea prelungirii barelor longitudinale ntre etrierii reazemelor.
La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmrit ca:
ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mal mult de 5
% noduri nesudate;
aezarea plaselor sa se fac ntr-o succesiune care sa permit, bfara a stnjeni

montarea plaselor urmtoare;
nnadirile prin petrecere sa fie executate corect;

sa se asigure meninerea poziiei plaselor n timpul betonarii si asigurarea grosimii
stratului de acoperire cu beton.
6.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept
scop asigurarea proteciei armaturii contra eroziunii si buna conlucrare a acesteia cu
betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este
indicata n tabelul 2 :
Element
Grosimea minima a
stratului de acoperire (mm)
Placi cu grosimea : ^lOOmm

>100mm
10
15
Observaii
Grinzi cu nlimea : <50mm

>250mm
15
Daca nlimea <500mm si

diametrul armaturii <16mm,
grosimea minima =20mm
25
Stlpi
25 35
45 15
-fundaii cu strat de
egalizare la armaturile de la
fata inferioara fundaii,
stlpi,
Se poate menine acoperirea

normala, daca se executa o
tencuiala cu grosime de
minim 20mm, cu mortar
M100 sau alta protecie
similara
- grinzi in contact cu pmntul

-etrieri sau armaturi
transversale
din
carcase sudate
7.
Inlocuirea armaturilor se poate efectua, n cazul n care nu se dispune de
sortimentul si diametrele prevzute n proiect, cu respectarea urmtoarelor condiii:
adaptarea altor diametre, de acelai tip de otel cu cel nlocuit se va face astfel nct
aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5 % mai mare dect cel prevzut n
proiect, dar fara a schimba tipul de otel;
distantele minime si respectiv maxime rezultate ntre bare,
precum si diametrele minime adoptate trebuie sa ndeplineasc condiiile din NE

012-99;
nlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel dect cel

prevzut n proiect se va efectua pe baza datelor precizate de
proiectant.
8.
Executarea lucrrilor de armaturi pe timp friguros

In scopul continurii activitii de construcii pe perioada de timp
Friguros (15 noiembrie - 15 martie ) proiectul de organizare va fi completat de ctre

executant cu 30 de zile naintea nceperii acestei perioade, cu masuri menite sa fac
posibila continuarea lucrrilor.
n afara masurilor generale care se iau pe antier, pentru lucrrile de armatura se
vor avea n vedere urmtoarele masuri speciale:
depozitarea armaturilor se va face de preferina n spatii nchise, iar n cazul ca

acestea nu exista se vor proteja cu prelate, folii, astfel nct sa se evite cderea
zpezii sau formarea ghetii pe suprafaa barelor;
barele pe suprafaa crora s-a format gheata trebuie curate nainte de prelucrare
prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel
se procedeaz si n cazul armaturilor montate, dar numai cu puin timp naintea
turnrii betonului pentru a nu se forma din nou pojghia de gheata . Este interzisa
dezghearea cu ajutorul flcrii deoarece prin afumarea suprafeei otelului se
micoreaz aderenta la beton;
fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (n cazuri speciale si sub 0
C ) folosind dup posibiliti, spatii nchise;
la fundaiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu puin timp
nainte de turnare, deoarece n cazul unei eventuale ngheri, armatura ar mpiedica
operaiunea de dezgheare a fundului spturii;
poriunile de armaturi care rmn afara din beton dup turnarea acestuia se vor
izola cu grija prin nvelirea cu psl minerala, clti, etc, carton asfaltat , pentru a nu
se produce nghearea betonului care adera la ele;
n cazul n care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub
- 5 C dect cu nclzirea barelor de sudat la 40-50C.
nu se admite sudarea n locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare;
legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate n vederea montrii, se vor
curata de zpada sau gheata;
cablurile ( sufele ) pentru ridicare vor fi de asemenea curate de zpada sau gheata
si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara tronsoane sau
srme rupte. Legarea sarcinii se face numai de ctre oameni instruii n acest sens,
iar comanda de ridicare se va da numai de eful formaiei de lucru;
pentru asigurarea bunei funcionari a utilajelor de debitat -fasonat, acionate de
motoare electrice, se vor lua masuri de protejare a motoarelor mpotriva
intemperiilor. Se va verifica consistenta motoarelor n lagre, se va sufla cu aer sub

presiune la colector si bobinaj pentru eliminarea prafului sau umezelii.
Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit sa nu se programeze
executarea lucrrilor a cror protecie mpotriva ngheului este dificila sau costisitoare
(placi subiri n ncperi unde se asigura uor temperaturi necesare lucrului normal fasonri, asamblri de carcase, etc.) sau lucrri la elemente de construcii masive
executate n spatii care pot fi uor nchise (fundaii, etc).
9. Condiii de calitate, verificarea si recepia lucrrilor de armaturi

La terminarea montrii armaturii n fiecare element de construcie n care urmeaz
a se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minuioasa privind calitatea acestor
lucrri , deoarece ele constituie *LUCRARI ASCUNSE*, deci nu mai pot fi controlate
ulterior cu mijloace simple ,
Verificrile trebuie efectuate de ctre beneficiar ( diriginte de antier ), executant
(eful de lot ) si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrrii si anume:
numrul,
diametrul,
poziia
barelor
diferite
seciuni
transversale caracteristice elementului de structura;

distanta dintre etrier , diametrul acestora si modul lor de fixare;
lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi

nglobate n elemente care se toarn ulterior (musti);
lungimi de petrecere la nnadiri;

calitatea sudurilor;
numrul si calitatea legaturilor dintre bare; o dispozitivele de

poziiei armaturilor n cursul betonarii (capre, distantieri, etc);
meninere
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii;

poziia, modul de fixare si dimensiunile pieselor;
Aceste elemente se consemneaz cronologic n * REGISTRUL DE PROCESE
VERBALE PENTRU VERIFICAREA CUTAII LUCRRILOR CE DEVIN
ASCUNSE *
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrri ascunse ncheiate numai de eful de

lot. Nu se admite trecerea la o noua faza de execuie nainte de ncheierea procesului
verbal referitor la faza precedenta , daca aceasta devine ascunsa. Valabilitatea
procesului verbal de lucrri ascunse este de 7 zile; daca n acest timp nu s-au executat
betonarile, trebuie refcut procesul verbal.
n procesul verbal de lucrri ascunse ncheiat dup decofrarea elementului din
beton se va consemna si poziia mustilor.
Se interzice cu desvrire sa se execute iucrari care sa nglobeze sau sa ascund
defecte ale structurii de rezistenta sau care sa mpiedice accesul si reparaiile corecte ale
acestora. Registrul constituie un document oficial si ca atare se numeroteaz si se
parafeaz de ctre directorul ntreprinderii de execuie sau mputernicitul acestuia. Este
obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor si tersturilor
sunt interzise.
Registrul va fi vizat de ctre organele tehnice ale firmei executante si ale beneficiarului,
ale forurilor tutelare precum si de ctre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrri ascunse este de a consemna calitatea lucrrilor si
conformitatea lor cu proiectul si prescripiile tehnice n vigoare
(inclusiv abaterile admisibile ).
Remedierile defeciunilor sau ale abaterilor mai mari dect cele admisibile se vor efectua
numai cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.
3.3.4.
STANDARDE DE REFERINA
NE 012-99
Normativ pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat
C 56 - 89
Normativ pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor de
construcii.Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton .
STAS 438/1-80
3.3.
Otel beton laminat la cald .
BETOANE SIMPLE SI ARMATE
n acest capitol sunt prezentate pe mrci si elemente de construcii condiiile de

preparare si punere n opera a betonului.
3.4.1.MATERIALE SI PRODUSE
1.
Betonul marfa
Betonul livrat de staiile de betoane trebuie obligatoriu sa fie nsoit de fisa de

calitate. Sortimentele de beton ce se livreaz trebuie respectate, pentru fiecare marca,
urmtoarele caracteristici prevzute de norme: consistenta, mrimea maxima a
agregatelor, tipul de ciment utilizat.
2.
Ciment
Stabilirea cimentului s-a fcut innd seama de urmtoarele criterii:
marca betonului;
condiii de execuie;
condiii de exploatare.
3.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta ntre 2201-2500 kg/mc se

folosesc agregate grele provenite din sfrmarea naturala sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie sa provin din roci stabile, adic nealterate de aer, apa sau nghe.
4.
Apa
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa ndeplineasc urmtoarele

condiii:
sa fie limpede si fara miros;
sa aib reacie neutra, slab acida sau slab alcalina( maxim=10 ; minim=4 ) ;
sa nu conin deeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloza, de zahr,

glucoza, acid sulfuric, vopsele, cocseri, ateliere de galvanizare
3.4.2.
LIVRAREA, DEPOZITAREA, MANIPULAREA
Cimentul poate fi depozitat n saci sau vrac.Depozitarea cimentului ambalat n

saci trebuie sa se fac n ncperi nchise, fara umezeala, bine aerisite. Pstrarea
cimentului vrac se face n depozite de tip siloz.
Durata de depozitare nu va depasi 3 luni de la data fabricrii pentru cimenturile cu
ntrire normala si respectiv o luna n cazul cimenturilor cu ntrire rapida ( RIM ).
Cimentul depozitat un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat la lucrri de
beton si beton armat dect dup verificarea strii de conservare si a rezistentelor
mecanice.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate si folosite numai n domeniul corespunztor noii mrci.
nainte de folosirea cimentului se va face controlul calitii cimentului,
efectundu-se urmtoarele verificri:
constatarea existentei certificatului de calitate;
examinarea strii de conservare;
verificarea constantei de volum.
Aceste verificri se respecta lunar precum si n cazul evenimentelor accidentale
ca: umezire, amestecare cu corpuri strine .
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate si separat pe suporturi
compartimentate corespunztor evitrii amestecrii cu alte sorturi .
3.4.3.EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETONARE
1.
Preparare si transportul betonului
Preparare si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor precizrilor din

NE 012-99, cap.5 .
Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului 59 cm, respectiv
10-15 cm ) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 ( tasarea conului 1-4
cm) cu autobasculante cu bena amenajat corespunztor.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 cu autobasculanta cu condiia ca la
locui de descrcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi
transportoare, vagoneti, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etane pentru a nu permite pierderile laptelui de
ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie suprafaa libera de beton trebuie sa fie protejata astfel
nct sa evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se considera din momentul nceperii ncrcrii n mijlocul de
transport si sfritul descrcrii acesteia si nu poate depasi valorile de mai jos dect cnd
se utilizeaz aditivi ntrzietori.
Temperatura amestecului de
beton C
Durata
maxima
de transport(minute)
Ciment
40
- ntre 10 si 30 C
- sub 10 C
marca 35
60
90
Ciment
marca
30
60
In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce la 15 minute. Ori de cte ori

intervalul de timp dintre descrcarea si rencarcarea cu beton a mijloacelor de
transport depete o ora, precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate
cu jet de apa.
2.
Pregtirea turnrii betonului

nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica:
corespondenta cotelor cofrajelor, att n plan orizontal ct si n plan vertical cu cele

din proiect;
orizontalitatea si planeitatea cofrajelor;
existenta masurilor pentru meninerea formei cofrajelor si pentru
asigurarea etaneitii lor;
masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere;
dispoziia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numrul lor, cu cele
din proiect, solidarizarea armaturilor ntre ele (prin legare ,sudura , petrecere),
existenta n numr suficient a distantierilor;
instalarea conform planului proiectului a pieselor ce vor rmne
nglobate n beton sau care servesc pentru crearea de goluri . n cazul n care se
constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaz ca neasigurata rezistenta si
stabilitatea susinerilor se vor adopta masuri co respunzatoare.
nainte de a se ncepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de
eventualele corpuri strine, mortar rmas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta,

etc. si se va proceda la nchiderea ferestrelor de curire.
n urma efecturii verificrilor si masurilor menionate mai sus se va proceda la

consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Daca pn la
nceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situaia constatata
(ntreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o noua verificare si la ncheierea unui nou
proces verbal.
Suprafaa betonului turnat anterior si ntrit, care va veni n contact cu betonul
proaspt, va fi curat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghia superficiala de ciment
si de betonul slab compactat, ndepartndu-se apoi materialul prin splare cu jet de apa
sau cu aer comprimat.
Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidriile vor fi bine udate cu apa de mai multe
ori , cu 2 - 3 ore nainte si imediat naintea turnrii betonului iar apa rmasa n denivelri
va fi ndeprtata. Se vor verifica de asemenea suprafeele de zidrie pe care urmeaz a se
turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect si se va proceda la
curirea resturilor de mortar.
Daca se constata crpaturi ntre scndurile de cofraj care nu s-au nchis Ja udarea
acesteia, ele vor fi astupate.
nainte de turnarea betonului trebuie verificata funcionarea corecta a utilajelor de
transport si de compactare a betonului.
Se interzice nceperea betonarii nainte de efectuarea verificrilor si masurilor indicate.
3.4.4. REGULI GENERALE DE BETONARE
1.
Betonarea unei construcii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau eful punctului
de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si
meninerea poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor si armaturilor si va lua masuri
operative de remediere a oricror deficiente constatate. Att deficientele constatate ct si
masurile adoptate vor fi consemnate n condica de betoane.
2.
Betonul trebuie sa fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare. Punerea n lucrare se va face fara ntreruperi, iar daca acestea nu pot fi
evitate se vor crea rosturi de lucru.
3.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
la locul de punere n lucrare, descrcarea betonului se va face n

bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri;
daca betonul adus la locul de punere n opera prezint segregri,

se va proceda la descrcarea si reamestecarea lui pe o platforma
special amenajata, fara a se adaug ns apa;
nlimea de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5 m se va face
prin tuburi alctuite din tronsoane de forma tronconica; o betonul trebuie sa fie
rspndit uniform si n grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite ntinderea
betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5
m; se vor lua masuri pentru evitarea deformrii sau deplasrii armaturilor
fata de poziia prevzuta n proiect, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea
superioara a plcilor n consola; daca totui se vor produce asemenea defecte, ele se
vor corecta n timpul turnrii;
se va urmri cu atenie nglobarea completa n beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii n timpul vibrrii betonului si
nici aezarea pe armaturi a vibratorului;
n nodurile cu armaturi dese se va urmri cu toata atenia umplerea completa a

seciunii, prin ndesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, prin
vibrarea lui; n cazul ca aceste masuri nu sunt suficiente se vor crea posibiliti de
acces lateral al betonului prin spatii care sa permit ptrunderea vibratorului;
circulaia muncitorilor si utilajelor de transport n timpul betonarii se va face pe

puni speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulaia directa pe
armaturi sau pe cofraje;
n cazul turnrii unor betoane speciale (aparent, torcret, etc.) sau a unor elemente de
construcii diferite de cele indicate, se vor respecta prescripiile speciale sau
precizrile date prin proiect.
3.4.5. COMPACTAREA BETONULUI

1.
Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica n cazul imposibilitii
de continuare a compactrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, ntreruperi de curent
electric, etc. ), turnarea betonului se va continua pn la poziia corespunztoare unui
rest, compactnd manual betonul;
2.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile
tehnice si funcionale si pentru care se dispune de prescripii de utilizare si ntreinere;
3.
Personalul care efectueaz vibrarea betonului trebuie sa fie instruit n prealabil
asupra modului de utilizare , a procedeului pe care urmeaz sa l aplice ;
4.
n cazul plcilor suprafaa betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea
acetei operaii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare ;
5.
Alegerea tipului de vibrare (mrimea capului vibratorului, fora perturbatoare si
frecventa corespunztoare acestuia) se va face n funcie de dimensiunile elementelor si
de posibilitile de introducere a capului vibrator (butelie ) printre barele de armatura ;
6.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3
sa L4 ;
7.
Durata de vibrare optima , din punct de vedere tehnico-economic , se situeaz
ntre durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec n funcie de lucrabilitatea
betonului si tipul de vibrator utilizat.
8.
Prelungirea duratei de vibrare pn la 60 sec. , impusa de condiii locale , nu este
de natura a dauna calitii betonului. Semnele exterioare dup care se recunoate ca
vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmtoarele :
betonul nu se mai taseaza ;
suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa ;
nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului si se reduce diametrul lor.
9.
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este
de 1,4 x r , unde r este raza de aciune a vibratorului . n cazurile n care nu este posibila
respectarea acestei distante ( din cauza configuraiei armaturilor, a unor piese nglobate
sau din alte cauze ) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare ,
distanta ntre ele depind 2 x r.
10.
Grosimea stratului de beton supusa vibrrii se recomanda sa nu depeasc % din
lungimea capului vibrator ( butelia ) ; la compactarea unui nou strat butelia trebuie sa
ptrund 5...15 cm n stratul compactat anterior ;
11.
Vibrarea de suprafaa se va utiliza prin compactarea betonului din elementele de
construcie de suprafaa mare si grosimi de 3 .. 35 cm , domeniul de grosime optima fiind
de 8 .. 20 cm .
12.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaa se recomanda sa fie
L2 (tasare 1-4 cm ) ;
13.
Se recomanda ca durata vibrrii sa fie de 30-60 sec. Timpul optim de vibrare se
stabilete prin determinri de proba efectuate n opera Ia prima arja de beton ce se
compacteaz .
14.
Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1 - 1,35 mai
mare dect grosimea finala a stratului compactat, n funcie de lucrabilitatea betonului . n
cadru) determinrilor de proba prevzute la punctul anterior se stabilete si grosimea
stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului ;
15.
Distanta dintre doua poziii succesive de lucru ale plcilor si riglelor vibrante
trebuie sa fie astfel stabilita nct sa asigure acoperirea succesiva a ntregii suprafee de
beton compactat.
3.4.6. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE

1.
Pentru asigurarea condiiilor favorabile de ntrire si pentru reducerea
deformatiilor din contracie se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile
dup turnare protejnd suprafeele libere prin :
acoperirea cu materiale de protecie ;
stropirea periodica cu apa ;
aplicarea de pelicule de protecie .
2.
Acoperirea cu materiale de protecie se va face cu : prelate , rogojini , strat de
nisip , etc.Aceasta operaie se face de ndat ce betonul a cptat suficienta rezistenta
pentru ca materialul sa nu adere de suprafaa acoperita . Materialele de protecie vor fi
meninute permanent n stare umeda .
3.
Stropirea cu apa va ncepe dup 12 ore de la turnare n funcie de tipul de ciment
utilizat si temperatura mediului dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit
pentru ca prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta
la intervale de 2-6 ore , n asa fel nct suprafaa betonului sa se menin umeda. Se va
folosi apa care ndeplinete condiiile prevzute pentru apa de amestecarea betonului ,
care poate proveni din reeaua publica sau din alta sursa . n ultimul caz apa trebuie sa
ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790-84. Stropirea se va face prin
pulverizarea apei . n cazul n care temperatura mediului este mai mica dect 5 C nu se va
proceda la stropirea cu apa.
4.
Pe timpul ploios , suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau
folii de polietilena , att timp ct, prin cderea precipitaiilor , exista pericolul antrenrii
pastei de ciment.
5.
Betonul ce ar urma sa fie n contact cu apa curgtoare va fi protejat de aciunea
acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel puin 7 zile dup turnare sau prin
sisteme etane de protecie ( palplanse sau batardouri) .
3.4.7. EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Prevederi generale :
l.
n cazul lucrrilor executate pe timp friguros , se vor respecta prevederile din
Normativele C16-84 si NE 012-99 .
2.
Masurile specifice ce se adopta n perioada de timp friguros se vor stabili innd
seama de :
regimul termoclimatic real existent pe antier n timpul preparrii, transportul,

turnrii si protejrii betonului;
dimensiunile si masivitatea sau subirimea elementelor ce se

betoneaza;
gradul de expunere a lucrrilor ca suprafaa si durata - la
aciunea timpului friguros n cursul ntririi betonului ;
intensitatea prezumata a frigului n perioada respectiva .
3.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite
un control permanent si deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii
, delegatului CTC si al beneficiarului si , oricnd va fi nevoie , din partea proiectantului .
In procesele verbale de lucrri ascunse se vor meniona masurile adoptate pentru
protecia lucrrilor si constatrile privind eficienta acestora .
Lucrri executate monolit
4.
Cofrajele trebuie sa fie bine curate de zpada si gheata , Se recomanda ca
imediat naintea turnrii betonului sa se procedeze la curirea finala prin intermediul
unui jet de aer cald sau abur. n ceea ce privete susinerile cofrajelor se va acorda o
atenie deosebita rezemarii lor , lundu-se masurile corespunztoare , n funcie de
comportarea la nghe a terenurilor si anume :
pentru pmnturile stabile la nghe , rezemarea popilor se va face pe tlpi aezate
pe pmntul curat n prealabil de zpada , gheata si stratul vegetal, si nivelat;
pentru pmnturile nestabile precum si n cazul umpluturilor , popii se vor aeza pe
grinzi cu suprafaa mare de rezemare , pe fundaii existente , etc.
n funcie de condiiile de temperatura , suprafaa expusa si forma elementelor , se
va stabili tipul de cofraj , modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de
nclzire , precum si modul de rezemare a susinerilor.
5.
Depozitarea armaturilor se va face de preferina n spatii acoperite disponibile, n
lipsa unor asemenea spatii armaturile vor fi protejate astfel nct sa se evite cderea
zpezii sau formarea ghetii pe suprafaa barelor.
Barele acoperite cu gheata vor fi curate nainte de taiere si turnare, prin
ciocanire cu un ciocan de lemn. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi
pozitive folosind, dup caz , spatii nclzite. Dezghearea cu ajutorul flcrii este interzisa
.
6.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la
tratament termic n scopul accelerrii ntririi betonului,conform anexei IV. 1 din
Normativul NE 012-99 . Pentru betoane de marca B200 si B250, tipurile de ciment
indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz 35, SR 35 si SRA 35. Cimentul de tipul M30 poate fi
utilizat numai cu acordul proiectantului si numai justificat de imposibilitatea procurrii
unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din considerente tehnico-economice
temeinic fundamentate .
7.
Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti,
acceleratori sau antigel, n funcie de particularitile lucrrilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4. din
Normativul
8.
NE 012-99.
La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti
ct mai reduse de apa de amestec .
9.
Reeta de beton afiat la locul de preparare a betonului trebuie sa indice
urmtoarele :
temperatura apei la introducerea n amestec n funcie de temperatura agregatelor
n ziua preparrii betonului;
temperatura betonului la descrcarea din betoniera care trebuie sa fie cuprinsa ntre
+15 C si + 30 C .
10.
La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a
pierderilor de cldura ale betonului prin :
evitarea distantelor mari de transport, a staionarilor pe trasee si a transbordarilor
betonului ;
n cazul benelor si basculantelor , acestea vor fi acoperite cu prelate .
11.
naintea ncrcrii unei noi cantiti de beton , se va verifica daca n mijlocul de
transport utilizat nu exista gheata sau beton ngheat; acestea vor fi ndeprtate cu grija n
cazul ca exista , folosind un jet de apa calda ;
12.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica.
13.
Protejarea betonului dup turnare trebuie sa asigure acestuia temperatura de
minim +5 C pe toata perioada de ntrire necesara pn la atingerea rezistentei de minim
50 daN/cm2 , moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita
calitatea acestuia, n acest scop suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat
dup turnare prin acoperire cu prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante , etc. ,
astfel nct ntre ele si beton sa ramna un strat de aer staionar ( neventilat ) de 3...4 cm
grosime . Durata minima de meninere a proteciei pentru atingerea rezistentei de 50
daN/cm2 se numete * durata de prentarire * si este determinata de :
- tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C ;
- temperatura medie a betonului din lucrare . Durata de prentarire se poate aprecia cu
ajutorul tabelelor de mai jos.
14.
Decofrarea se poate face numai dup verificarea rezistentei pe probe de beton
pstrate n aceleai condiii ca si elementul n cauza si dup examinarea atenta a calitii
betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate , efectundu-se n acest scop unele
decofrari pariale, de proba .
3.4.8. DECOFRAREA
1.
Reguli generale
a.
La ndeprtarea elementelor de cofraj trebuie avut n vedere ca rezistenta
betonului sa fi atins valorile de mai jos (exprimate direct sau n procente fata de marca):
Elementul de cofraj ce
Deschiderea elementului de beton n m
se ndeprteaz___________L 6 m__________6ml_12m________L12m
1.Prile laterale
La atingerea
rezistentei
de minim
25
daN/cm2 astfel
ca fetele si muchiile elementului sa nu fie
deteriorate______________________________________________________
2.Fetele interioare cu
meninerea popilor de
50%
60%
60%
sigurana_______________________________________________________
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns prile de construcie se va face prin
ncercarea epruvetelor de control confecionate n acest scop si pstrarea n condiii
similare elementelor n cauza , conform prevederilor din STAS 1275-81 sau prin ncercri
nedistructive .
b.
n cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele :
desfurarea operaiei va fi supravegheata direct de ctre conductorul de lot.n cazul n

care se constata defecte de turnare ( goluri , zone de segregare , etc. ) care pot afecta
stabilitatea construciei , decofrarea se va sista pn la aplicarea masurilor de remediere
sau consolidare ;
susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona centrala a
deschiderii elementelor si continund simetric ctre reazeme ;
slbirea pieselor de fixare ( pene , vinciuri , etc. ) se va face treptat, fara ocuri ;
decofrarea se va face astfel nct sa se evite preluarea brusca de ctre elemente ce se
decofreaza , ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si
susinerilor .
c.
n cazul construciilor etajate avnd deschideri mai mari de 3 m , la
decofrare se vor las sau se vor monta popi de sigurana .

d.
Dup decofrarea oricrei parti de construcie se va proceda , de ctre
eful lotului, delegatul beneficiarului si eventual de ctre proiectant, la o examinare

amnunita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, ncheindu-se un proces
verbal de lucrri ascunse, n care se vor consemna calitatea lucrrilor precum si
eventualele defecte constatate si aprecierea importantei lor. Este interzisa efectuarea de
operaii de orice fel , naintea acestei examinri. In cazul n care se constata defecte
importante ( goluri , zone segregate sau necompactate, etc.) remedierea acestora se va
face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant si cu supravegherea beneficiarului.
Dup executarea acestor remedieri se va ntocmi procesul verbal de lucrri ascunse n
care se va meniona procedeul de remediere adoptat. La lucrrile la care se prevede
aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odat cu executarea
finisajului respectiv .
3.4.9.CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Controlul calitii lucrrilor se face n conformitate cu capitolul 10 din NE 012-99
din care se prezint mai jos un extras:
1. naintea nceperii betonarii se va verifica si daca sunt pregtite corespunztor
suprafeele de beton turnate anterior si cu care urmeaz sa vina n contact betonul nou,
respectiv daca :
- s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment;
- s-a ndeprtat zona de beton necompactat;
- suprafeele n cauza prezint rugozitatea necesara asigurrii unei bune legaturi
ntre betonul nou si vechi.
Constatrile acestor verificri se vor nscrie n procesul verbal de lucrri ascunse .
n cursul betonarii elementele de construcii se vor verifica daca:
datele nscrise n fisele de transport ale betonului corespund celor prevzute si nu sa depit durata de transport;
lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute ;

condiiile de turnare si compactare asigura evitarea oricror defecte;
se respecta frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de probe
se asigura meninerea poziiei armaturilor si a pieselor nglobate ;
se asigura meninerea dimensiunilor si formelor cofrajetor precum
si comportarea elementelor de susinere si sprijinire ;
se aplica masurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se vor consemna :
fisele de transport corespunztoare betonului pus n lucrare ;
ora nceperii si terminrii betonarii ;
temperatura mediului (n perioada de timp friguros ) ;
masurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii, etc. ).
n cazul n care conductorul de lot rspunde direct si de prepararea betonului,
acesta este obligat sa verifice n paralel calitatea cimentului si a agregatelor, precum si
modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatrile acestor verificri se
trec n condica de betoane.
La decofrarea oricrei parti de construcie se va verifica si consemna n procesul
verbal de lucrri ascunse :
aspectul elementelor, semnalndu-se daca se ntlnesc zone de beton

necorespunzatoare (necompactat, segregat, goluri, rosturi, etc. ) ;
dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor;

distantele dintre diferite elemente;
poziia elementelor verticale (stlpi, diafragme, perei n raport cu cele

corespunztoare situate la nivelul imediat inferior;
poziia golurilor de trecere ;
poziia armaturilor care urmeaz a fi nglobate n elementele ce se toarn ulterior ;

Calitatea betonului pus n lucrare se considera corespunztoare daca :
nu se constata defecte de turnare sau de compactare ( goluri , segregri, ntreruperi
de betoane, etc. ) ;
la ciocanire se nregistreaz un sunet corespunztor si uniform ;
calitatea betonului livrat este corespunztoare ;
rezultatele ncercrilor efectuate pe epruvete confecionate pe antier sau a celor

nedistructive sunt corespunztoare .
Rezultatele aprecierii calitii betonului pus n lucrare pentru fiecare parte de

structura , se consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar si executant.
Daca nu sunt ndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant masurile
ce se impun .
2.
Recepia structurii de rezistenta se efectueaz pe ntreaga construcie sau
pe parti de construcie (fundaii , tronson , scara , etc. ) n funcie de prevederile
programului privind controlul de calitate pe antier, stabilit de proiectant mpreuna cu
beneficiarul st executantul. Aceasta recepie are la baza examinarea directa efectuata de
cei trei factori pe parcursul execuiei.
Suplimentar se va verifica :
existenta si coninutul proceselor verbale de lucrri ascunse
precum si a proceselor verbale de verificare a calitii betoanelor
dup decofrare si de apreciere a calitii betonului pus n lucrare ;
constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre beneficiar,
proiectant, CTC sau alte organe de control ;
confirmarea prin proces verbal a executrii corecte a masurilor
prevzute n diferitele documente examinate ;
consemnrile din condica de betoane ;
dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel ;
dimensiunile diferitelor elemente n
raport cu prevederile
proiectului ;
comportarea la proba de inundare a teraselor;
respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele

utilizate, compoziia betonului , gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate,
etc.;
orice alta verificare se considera necesara.

Verificrile efectuate si constatrile rezultate la recepia structurii de rezistenta se
consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant si executant,
precizndu-se n concluzie daca structura n cauza se atesta sau se respinge.
n cazurile n care se constata deficiente n executarea structurii , se vor
stabili masurile de remediere , iar dup executarea acestora se va proceda la o noua
recepie .
Acoperirea elementelor structurii cu alte elemente (ziduri, tencuieli, protecii
finisaje, etc. ) este admisa numai n baza dispoziiei de antier data de beneficiar si
proiectant. Aceasta dispoziie se va da dup ncheierea recepiei structurii de rezistenta
sau, n cazuri justificate, dup ncheierea recepiei pariale a structurii de rezistenta .
Recepia pariala va consta din efectuarea tuturor verificrilor menionate cu
excepia examinrii rezistentei betonului la vrsta de 28 zile care se face la recepia
definitiva a structurii de rezistenta. n asemenea situaii proiectantul va preciza unele parti
de elemente asupra crora sa se poat efectua determinri ulterioare si care nu se vor
acoperi dect dup ncheierea recepiei definitive a structurii .
n cazul construciilor cu caracter deosebit n ceea ce privete alctui rea
constructiva sau tehnologia de execuie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect
se poate prevedea ca recepia structurii de rezistenta sa se fac prin ncercri in situ.
3.5. TEHNOLOGIA
DE
EXECUTARE A
BETON ARMAT.
ELEMENTELOR
3.5.1. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A CADRELOR
DIN
Execuia monolita a cadrelor de beton armat se folosete atunci cnd este necesara
realizarea unor noduri rigide la mbinarea intre staipi si rigle.
Tehnologia de execuie monolita a cadrelor din beton armat cuprinde urmtoarele lucrri:
armarea si cofrarea stlpilor, cofrarea si armarea riglelor, turnarea si compactarea
betonului in staipi si rigle si decofrarea.
1.
Cofrarea si armarea elementelor cadrului
Aceste lucrri sunt similare celor prin care se realizeaz flecare element in parte
(staipi si grinzi). O atenie deosebita trebuie acordata armrii nodurilor, precum si cofrarii
acestor zone.
Cofrarea i armarea stlpilor
La cofrarea stlpilor se folosesc att cofrajele demontabile alctuite din panouri,
juguri (caloti) si sprijiniri metalice de inventar, cat si cofrajui metalic pentru staipi cu
toate piesele necesare cofrarii mbinrii stalp-grinda.
Lungimea panourilor de cofraj se alege astfel incat sa se realizeze nlimea
stlpului pana sub grinda, reducandu-se la minimum volumul completrilor. La partea
inferioara a cofrajului se las o fereastra, pentru a se putea scoate din cofraj, nainte de
turnarea betonului, deseurile care s-au adunat in interior la baza stlpului. Fereastra este
prevzuta cu un capac care astupa golul in timpul turnrii betonului.
Lucrrile de armare a stlpilor constau in alctuirea carcaselor si legarea acestora
de armaturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenta. Carcasele se pot realiza fie
direct in cofraj, la poziia indicata in proiect, fie pe bancul de lucru si se monteaz ulterior
la poziie.
Asamblarea carcaselor pe bane este mai des utilizata, deoarece duce la creterea
productivitii si asigura o calitate superioara lucrrilor de armaturi.
nainte de montarea carcaselor se elimina deseurile de la baza stlpilor, se ndreapt
mustile de continuitate si se pun in poziia necesara pentru mbinare.
Dup montarea carcasei, barele ei verticale se imbina cu mustile lsate din
fundaie sau din stlpul etajului inferior, mbinarea se realizeaz prin legarea cu sarma
moale sau prin sudare.
Dup cofrarea stlpului, se asigura stabilitatea cofraj ului prin contravantuiri si
apoi se executa cofrajul riglei cadrului.
Cofrarea i armarea grinzilor

Pentru grinzi se pot folosi cofraje demontabile din panouri netipizate sau tipizate,
din scndura sau placaj.
Cofrajele demontabile netipizate sunt alctuite din trei panouri din scnduri
solidarizate cu chingi, reprezentnd partiie laterale si partea inferioara a cofrajului grinzii.
La partea inferioara, partiie laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund, iar la partea
superioara sunt prinse cu sipci dispuse transversal. Panoul de la partea inferioara are
limea egala cu limea grinzii si reazem pe popi de lemn care au la partea superioara o
scndura aezata pe muchie. La partea de jos, popii reazem prin intermediul unor pene
de tlpi de dulapi. Popii se aseaza in axa grinzilor si se solidarizeaz intre ei cu cleti sau
contravantuiri.
Cnd grinzile reazem pe stlpi , cofrajul grinzii intra in lcaul prevzut in
panourile cofrajului pentru stlpi. Cnd grinzile reazem pe ziduri portante, cofrajul se
executa pe lungimea corespunztoare distantei intre ziduri.
Cofrajele demontabile tipizate sunt alctuite din panouri de cofraj modulate,
completri si susineri obinuite sau de inventar. Panourile de fund au limea egala cu
limea grinzii, iar cele laterale au limea egala cu inaltimea grinzii pana sub placa
planseului plus limea panoului de fund.
Grinzile se pot arma direct in cofraj sau prin execuia carcaselor fa bancul de
lucru si montarea lor ulterioara in cofraj. Grinzile se pot arma direct in cofraj dup
montarea armaturii stlpilor, astfel:
- se nsemneaz cu creta sau cu creionul, pe marginea cofrajului, poziia indicata in
proiect pentru etrieri;
- se introduc etrierii in cofraj in dreptul semnelor; daca etrierii sunt nchii, latura lor
superioara se las deschisa pentru a se putea introduce barele longitudinale;
- se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii, se asaza la poziia din proiect
si se leag cu sarma de etrieri;
- se aseaza apoi barele ridicate, clreii si toate celelalte bare prevzute la poziia din
proiect, inchizandu-se etrierii si legandu-se cu sarma.
O atenie deosebita trebuie data respectrii poziiei armaturii in cofraj si pe
reazeme, precum si acoperirii cu beton, att pe fundul grinzii, cat si lateral.
Dup montarea carcasei de armatura a riglei, se executa armarea nodului prin
ndoirea si petrecerea barelor din stlpi si rigle.
La stlpii cadrelor etajate, barele longitudinale se nndesc prin petrecere sau prin
suduri in zona de deasupra nivelului fiecrui etaj. Mustile lsate din stlpii nivelului
inferior pentru mbinri trebuie sa depeasc nivelul superior al planseului cu 3d. Pe
poriunea ndoirii, etrierii se ndesesc, astfel ca distanta maxima intre ei sa nu depeasc
l0d. In cazul unui nod central armatura trece prin nod, asigurnd continuitatea riglei si In
acelai timp legtura monolita dintre stlpi si rigla.
2.
Turnarea si compactarea betonului
nainte de betonarea cadrelor, se efectueaz verificrile obinuite dinaintea

turnrii betonului la stlpi si grinzi, o atenie deosebita acordandu-se nodurilor cadrului,
zonelor cu armaturi nclinate si cu etrieri suplimentari.
Turnarea betonului trebuie executata concomitent din cete doua extremiti ale
cadrului, pentru a se evita deplasarea cofrajului datorita ncrcrii excentrice la turnarea
dntr-o singura parte.
Construciile cu structura din cadre de beton armat se betoneaza numai be baza
fisei tehnologice care indica pe faze ordinea de execuie a lucrrilor. Intre terminarea
betonarii stlpilor si nceperea betonarii riglei se las o pauza de 1-2 ore, pentru ca
betonul proaspt din stlpi sa aib timp sa se taseze.
Pentru vibrarea betonului turnat in cadre se folosesc vibratoare de cofraj si
vibratoare de interior si, acolo unde nu este posibila o vibrare corespunztoare, se iau
masuri suplimentare de compactare manuala. In stlpi, betonul se toarn continuu. In
cazuri deosebite se admite intreruperea betonarii cadrului in stlpi, sub rigla cadrului sau
sub nivelul vutelor.
La cadrele etajate, intreruperea se face la baza stlpului superior. Betonarea in
riglele cadrului se poate ntrerupe intre (1/4-1/5JL, (L fiind deschiderea riglei).
La reluarea betonarii, suprafaa rosturilor de lucru se curata cu grija de betonul
care nu a fost compactat si de pojghia de lapte de ciment. Durata ntreruperii betonerii la
rosturile de lucru nu poate depasi anumite limite, in funcie de natura cimentului utilizat
si de temperatura mediului exterior, fiind cuprinsa intre 4 si 10 ore.
Dup terminarea lucrrilor de turnare si compactare a betonului in cadre, se iau
masuri de protejare, asigurandu-se un mediu umed cel puin apte zile, prin stropirea cu
apa la intervale de 2-6 ore si acoperirea fetei riglelor cu rogojini sau cu folii din material
plastic.
3.
Decofrrea cadrelor turnate monolit
Ordinea de decofrare a elementelor cadrului este urmtoarea: intai se desfac

prile laterale ale cofrajului stlpilor si riglei, cnd betonul are rezistenta la compresiune
de minimum 25 daN/cm2, si apoi prile orizontale ale cofrajului riglei. La decofrare se
are in vedere ca sa nu se produc ocuri, sa nu se deterioreze att cofrajul (in vederea
refolosirii lui cu reparaii minime), cat si a elementului decofrat.
3.5.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A PLANSEELOR DIN BETON ARMAT
Tehnologia de execuie a planseetor din beton armat monolit cuprinde urmtoarele

lucrri: cofrare, armare, montare a pieselor si a elementelor de instalaii, turnare si
compactare a betonului, decofrare.
1.
Lucrri de cofrare
Cofrajele demontabile tipizate sunt alctuite din panouri si elemente de susinere

si solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, cleti etc). Panourile de cofraj se
dispun astfel incat sa acopere in totalitate suprafaa planseului sau sa se foloseasc un
numr minim de completri.
La cofrarea planseelor cu placi drepte se folosete si cofrajul din panouri metalice,
care asigura obinerea de suprafee plane si netede, in condiiile unui numr mare de
refolosiri.
Succesiunea operaiilor pentru cofrarea planseelor este: curirea si nivelarea
locului de montaj, trasarea poziiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor si a elementelor
componenete pe locurile trasate si susinerea lor provizorie, verificarea si definitivarea
poziiei lor, fixarea definitiva.
La planseele cu placi si grinzi dispuse dup o direcie, cofrarea este aceeai ca la
planseele cu placi drepte, cu particularitile de execuie a cofrajulu pentru grinzi,
prezentate la tehnologia de execuie a grinzilor din beton armat monolit. Cofrajul pentru
planseele cu grinzi principate si secundare se executa din panouri tipizate si netipizate. O
atenie deosebita trebuie acordata cofrarii interseciilor grinzilor, pentru a se folosi
minimum de completri sau de materiale ce nu se pot refolosi.
2.
Armarea planseelor
In cazul plcilor dublu armate, se monteaz intai barele de rezistenta, peste care se
aseaza si se leag cel de-al doilea rnd de bare de rezistenta.
O importanta deosebita la armarea plcilor o are acoperirea cu beton, precum si
meninerea armaturii la poziia din proiect. Aceasta se realizeaz cu ajutorul distantierilor.
Armatura din plansee se leag cu sarma de armatura din grinzi.
Centurile si grinzile
se armeaza cu bare independente sau cu plase sudate, in tehnologiile prezentate anterior.
Dup execuia armrii planseelor, se monteaz piesele si elementele de instalaii
nglobate, precum si tiparele pentru realizare golurilor si a traseelor instalaiilor realizate
ulterior betonarii planseelor.
3.

nainte de turnarea betonului in plansee, se executa operaiile pregtitoare:
- se verifica cofrajele din punctul de vedere ai dimensiunilor, calitii si stabilitii,

precum si a poziiei pieselor inglobate;
- se verifica armaturile din punctul de vedere al alctuirii constructive si al poziiei;
- se curata cofrajul si armaturile si se uda abundent cu 2-3 ore nainte de turnare (la
cofrajele din lemn);
- se asaza pe cofraje podinele de circulaie pentru muncitori, utilajele si materialele
necesare betonarii.
Se recomanda ca planseele sa se betoneze pe toata suprafaa lor, adic betonul
adus la locu de punere in opera sa se toarne odat in cofrajul plcilor si al centurilor sau
in cofrajul plcilor, grinzilor si sa se vibreze.
La planseele cu grinzi, se betoneaza grinzile in straturi continue si se vibreaz cu
pervibratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se continua cu betonarea plcilor pana la
nivelul superior marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafaa (placi
vibrante sau rigle vibrante).
O atenie deosebita se acorda betonarii interseciilor grinzilor sau zonelor de
rezemare a planseelor pe stlpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple
complet cofrajul, sa nu prezinte segregri sau goluri. A vnd in vedere volumul mare de
beton necesar execuiei monolite a planseelor, este indicata folosirea pompei de beton.
In timpul betonarii planseelor, muncitorii si utilajele folosite trebuie sa circule pe
podine si pe trasee special amenajate, care reazem pe cofraje; nu se admite circulaia pe
armaturi, care ar putea produce deformarea sau deplasarea lor, si nici crearea de
aglomerri de beton prin descrcarea lui intr-un singur loc.
Daca nu se poate asigura turnarea betonului in tot planseul, se admite ntreruperea
betonarii si crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt
prevzute in zonele de solicitri minime. Cnd grinzile se betoneaza separat, rostul de
lucru se las 3-5cm sub nivelul inferior al plcii sau vutei plcii. La placi, rostul de
lucru va fi paralel cu armaturile de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat in zona
cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschidere.
Durata maxima admisa a intreruperitor de betonare pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie sa depeasc momentul de
ncepere a prizei cimentului folosit. Cnd s-a produs o intrerupere mai mare, reluarea
turnrii este permisa dup pregtirea suprafeei rosturilor. Suprafaa rosturilor de lucru la
grinzi va fi perpendiculara pe axa lor, iar la placi perpendiculara pe suprafaa lor.
Suprafaa rostului se curata de betonul ce nu a fost bine compactat si de pojghia de lapte
de ciment, iar imediat, inalnte de turnarea betonului proaspt, va fi splata abundent cu
apa.
Dup terminarea betonarii planseelor, se iau masuri care sa asigure condiii
favorabile de ntrire si sa reduc deformatiile din contracii. Umiditatea betonului se
menine minimum 7 zile dup turnere, protejnd suprafeele libere prin acoperirea cu
materiale de protecie si stropirea cu apa, la intervale de 2-6 ore, dar dup 2-12 ore de la
turnare. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt se acoper cu prelate sau cu folii de
polietilena, pentru a evita splarea pastei de ciment. Daca temperatura aerului este sub
+5jC, betonul nu se mai stropete, ci se iau masuri de protejare contra ngheului.
4.
Decofrarea
Dup ce betonul s-a intarit, cofrajele se demonteaz prin desfacerea legaturilor si

ndeprtarea elementelor componente ale acestuia. La ptanseele cu grinzi, se decofreaza
intai panourile laterale grinzilor si pe urma prile orizontale ale cofrajului si plcilor, la
fel ca in cazul precedent.
Izolaia termica a planseelor din beton armat se realizeaz cu materiale elastice
(saltele de vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice-zgura, granulit,etc),
numai la partea superioara a planseului.
Termoizolatia amplasata la partea superioara a planseului de beton armat este

protejata cu o folie bitumata peste care se toarn o sapa din mortar, armata sau nearmata,
ca suport al pardoselii.
Izolarea fonica a planseelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea
acestora, masurile suplimentare de izolare fonica luandu-se la realizarea pardoselilor sau
la finisarea tavanului.
3.5.3. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A SCRILOR DIN BETON

ARMAT MONOLIT
Scrile din beton armat turnat monolit se pot executa odat cu planseele intre care
sunt prevzute sau dup execuia acestora. Execuia monolita a scrilor din beton armat
cuprinde urmtoarele lucrri: trasarea, cofrarea, armarea, turnarea si compactarea
betonului si decofrarea.
1.
Trasarea scrilor
In funcie de tipul scrii, se traseaz linia oblica care indica partea inferioara a
scrii, precum si intradosul treptelor. Pentru trasarea profilului treptelor se stabilesc
poziiile primei si ale ultimei trepte , verificnd ca distantele dintre ele sa corespunde cu
numrul si limea treptelor indicate in proiect. Apoi se traseaz linia oblica ce trece prin
vrfurile treptelor si o linie orizontala la nivelul plcii. Pe aceasta linie orizontala se
traseaz mprirea treptelor dup limea lor si cu firul cu plumbse mparte
corespunztor linia oblica.
Trasarea se materializeaz pe peretele care limiteaz scara si pe scndurile care
cofreaza golul scrii.
2.
Cofrarea scrilor
Scrile din beton armat turnat monolit se executa intr-o singura etapa . Cofrajul
trebuie executat conform proiectului, cu o precizie sporita, si se contravan tu ieste cu
deosebita grija. Cofrajul este asemntor cu cofrajul pentru placi, putnd fi realizat din
cherestea sau panouri din cofraj susinute cu elemente de inventar. Cofrajul pentru
contratreapta se realizeaz ca un tipar, reprezentnd negativul contratreptei, pentru a
permite operaiile de betonare si de finisare.
3.
Armarea scrilor
Scrile se armeaza dup regulile date pentru plcile si grinzile de beton armat. O
atenie deosebita se acorda legaturilor de continuitate a armaturilor din scara cu armatura
planseelor care le unete.
In cazul scrilor cu trepte independente ncastrate in perei, se va avea in vedere
ca armatura de rezistenta sa se menin, pe tot timpul betonarii, la partea superioara
(deoarece lucreaz ca nite grinzi in consola).
4.
Betonul se toarn pornind de la partea de jos a scrii si se compacteaz cu

pervibratoarele sau cu vibratoarele de cofraj. La scrile aezate pe o placa portanta,
betonul trebuie sa aib o consistenta vartoasa, pentru a nu curge pe panta cofrajului.
La scrile ncastrate in zidrie, betonul trebuie sa umple complet locaurile
prevzute in zid si sa fie bine compactat in aceste zone. La turnarea unei scri se admit
rosturi de lucru numai in lungul grinzilor de podest, cnd acestea nu se pot turna integral.
In unele cazuri se executa betonarea treptelor odat cu placa de beton armat, operaie care
este insa greoaie.
5.
Decofrarea
Ordinea de decofrare este urmtoarea: intai se decofreaza prile laterale

(contratreptele) si apoi prile orizontale sau nclinate. Pentru decofrarea prtilor laterale,
betonul trebuie sa aib rezistenta la compresiune minimum 25 daN/cm2, iar pentru
decofrarea prtilor orizontale sau nclinate de 50-70%, din marca, in funcie de mrimea
elementului cofrat.
3.5.4. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ACOPERIULUI TERASA DIN

BETON ARMAT MONOLIT
Acoperiurile realizate din beton armat monolit sunt plate, din ultimul planseu al
construciei care constituie si structura portanta a invelitorii. Un acoperi trebuie sa
satisfac condiii de izolare hidrofuga si termica. In acest scop, structura lui este alctuita
din urmtoarele straturi succesive cu rol bine determinat:
strat protecie pietri cu grosimea de 4 cm ;
mortar de poz cu grosimea de 2 cm ;
hidroizolaie 2c+3b cu grosimea de 0.4 cm ;
apa armat rabf cu grosimea de 5 cm ;
termoizolaie vat mineral rigid cu grosimea de 10 cm ;
barier de vapori folie polietilen ;
ap de egalizare cu grosimea de 2 cm ;
plac din beton armat monolit cu grosimea de 12 cm ;
tencuial mortar cu grosimea de 2 cm.
Tehnologia de execuie a stratului-suport (placa din beton armat) s-a prezentat
anterior.
1.
Tehnologia de executare a hidroizolaiei

Execuia hidroizolatiilor cuprinde urmtoarele lucrri:
verificarea si remedierea elementelor de construcie nainte de nceperea

hidroizolatiilor;
executarea amorsajului;
executarea straturilor de etansare prin vopsire;
executarea hidroizolatiei propriu-zise din foi bitumate;
executarea
strpungeri);
hidrozoiatei
la
puncte dificile
(rosturi,
guri
de scurgere,
executarea straturilor de protecie a hidroizolatiei.

a.
Verificarea si remedierea elementelor de construcie
nainte de nceperea hidroizolarii
Verificrile se refera la stratul-suport al hidroizolatiei care este apa suport. La
aceste verificri se urmrete daca au fost realizate pantele de 2%, daca este asigurata
planeitatea necesara si daca este respectata umiditatea suportului. Interseciile
suprafeelor (scafe, dolii, muchii, coame) se rotunjesc cu o raza de curbura de 3-5 cm.
Umiditatea stratului suport se controleaz cu ajutorul umidometrelor electrice sau
prin lipirea la cald a unor fasii din carton bitumat de 300X200 mm in diferite puncte ale
stratului suport. Daca la smulgerea fiilor (dup 1-2 ore de la lipire) desprinderea se
realizeaz in masa stratului de bitum folosit la lipire sau se sfasie cartonul bitumat,
nseamn ca suprafaa suport este corespunztoare din punctul de vedere al umiditii
maxime admise. De asemenea, se verifica poziia pieselor nglobate pentru scurgeri si
strpungeri, remediindu-se defectele constate. Suprafaa suport a hidroizolatiei se curata
foarte bine.
b.
Executarea amorsajului
Amorsajul se executa cu solutii bituminoase, prin vopsire si frecare energica, in

doua straturi succesive aplicate pe suprafaa suport perfect uscata. Fiecare strat se aplica
numai dup uscarea celui precedent. Consumul de soluie pentru ambele straturi este de
minimum 0.400l/m2.
Daca amorsarea se executa cu suspensie de bitum filerizat, suprafaa stratului
suport trebuie sa fie uscata. Amorsajui se executa in trei straturi succesive, dar numai
dup uscarea fiecruia dintre ele, consumul de suspensie fiind de minimum 0.500 kg/m2.
c.
Executarea straturilor bituminoase de etansare prin
vopsire
Soluia de bitum se aplica la rece, prin vopsire cu peria de par sau fibra, cu
gletuitorul de cauciuc sau cu o pensula groasa, in trei straturi succesive, dup uscarea
fiecrui strat. Consumul de soluie bituminoasa pentru fiecare strat este cuprins intre 1.5
si 2 l/m2.
d.
Executarea hidroizolatiei din straturi multiple
Aceasta hidroizolatie se executa dup ce stratul de amorsaj este uscat si

temperatura exterioara este de minimum +5C pe timp frumos si fara vnt.
Hidroizolatia cu straturi multiple din foi de carton bitumat se obine prin
executarea a cel puin doua straturi lipite de suprafta suport si intre ele si acoperite cu cu
straturi de masa bituminoasa.
Execuia se incepe prin derularea sulurilor de foi de carton bitumat, care trebuie sa
fie bine curate si ntinse un timp pentru ndreptarea si relaxarea lor.
Foile
se
croiesc la lungimea necesara, dup pozarea lor pe poriunea ce urmeaz a fi hidroizolata
si se ruleaz din nou in suluri strnse. Pentru lipire se deruleaz sulurile peste un strat de
mastic fierbinte, turnat din cancioc, in fata si pe toata lungimea solului. Petrecerile trebuie
sa aib 7-10 cm si se preseaz cu o spatula din lemn sau cu canciocul, pentru a elimina
excesul de mastic.
Procedeul este asemntor pentru toate straturile, avandu-se grija
sa se alterneze petrecerile prin lipirea de la nceput la marginea suprafeei a unei fasii cu
limea de 1/2, 1/3 sau 1/4 din limea foii, in funcie de numrul straturilor ce se
suprapun. Aplicarea materialelor in foi se incepe de la partea cea mai coborta a
suprafeei, consumul de mastic pentru fiecare strat fiind cuprins intre 2.5 si 2 l/m2.
La executarea hidro izolaii lor din foi de pnza bitumata si carton bltumat, intai
se alica pnza bitumata in straturi, dup care se aplica ultimul strat din carton bitumat. In
dreptul elementelor verticale ale terasei (aticuri, pereii courilor de ventilare si ai
courilor de fum), se realizeaz suprafaa de racordare pe care se lipesc fasii din pnza
bitumata (lata de 30-50 cm), nainte de executarea hidroizolatiei in cmp.
d.
Executarea hidroizoiatiei in puncte dificile
Punctele dificile aie hidroizolatiei sunt acelea unde hidroizolatia este strpuns de
diverse instalaii. In aceste zone, stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa aib o panta de
minimum 5% pe latime de 25 cm, daca punctele dificile sunt interioare. O atenie
deosebita trebuie acordata racordrii hidroizolatiei care vine in contact cu diversele piese
ale instalaiei.
Principala condiie pe care trebuie sa o ndeplineasc aceste zone este sa asigure
scurgerea apelor pluviale fara stagnri, de aceea se acorda o mare atenie executrii
straturilor de protecie a hidroizolatiei in aceste zone.
f.
Executarea straturilor de protecie a hidroizolatiei
Protecia hidroizolatiei la terase se executa pentru eliminarea efectelor negative

ale nsoririi si pentru crearea posibilitii de circulaie a oamenilor.
La terasele necirculabile, peste hidroizolatia protejata se aterne un strat de pietri
de 4 cm grosime, cu granufatia de 6-15 mm.
Cap.4 DOCUMENTAIA TEHNICO-ECONOMICA
Pentru avizarea, aprobarea i executarea lucrrii analizate n cadrul proiectului de

diplom este necesar s fie elaborat o documentaie tehnico-economic care s conin
detaliile necesare executrii efective a lucrrilor.
In partea economic a proiectului de execuie este inclus caicului cantitilor i al
preurilor lucrrilor ce urmeaz a fi executate.
Totalitatea pieselor scrise prin care se stabilesc aceste cantiti de lucrri i preul
lor poart denumirea de documentaie economic.
Se va elabora documentaia tehnico-economic necesar executrii categoriilor de
lucrri de construcii pentru urmtoarele obiecte de construcii ce fac parte din proiectul
Locuinta unifamiliala D+P+2E, amplasata in mun. Constanta.
realizarea structurii n cadre din beton armat
lucrri de arhitectura
Piesele scrise care formeaz documentaia economic sunt:

deviz general privind cheltuielile necesare realizrii obiectivului Bloc de locuinte
D+P+2E
devizul oferta al lucrrilor de rezistenta ;
devizul oferta al lucrrilor de arhitectura;
deviz analitic pentru lucrrile de rezistenta ;

deviz analitic pentru lucrrile de arhitectura;
lista cuprinznd consumuri de resurse materiale;
lista cuprinznd consumurile cu mna de lucru;
lista cuprinznd consumurile de ore de funcionare a utilajelor de construcii;
lista cuprinznd consumurile privind transporturile;
Formularul C5
Obiectivul:
Obiectul:
UNIFAMILIAL
0081 000000081
CARTIER LOCUINE
0002 2
LOCUIN
Lista cu cantitatile de lucrari

Deviz oferta CCTD18 TERASAMENTE I
CONSTRUCII
Categoria de lucrari: 0110

============================================================
=====
VAL MAT
= NR. SIMBOL ART.

=
=
CANTITATE
UM
PU MAT
D E N U M I R E
VAL MAN
PU MAN
=
=
VAL UTI
A R T I C O L
PU UTI
=
=
VAL TRA
PU TRA
=
= SPOR MAT MAN UTI

T O T A L =
GR./UA
GR.TOT.
============================================================
=====
001
TSC04F1
100 MC.
3.750
0.00
0
SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU
0.00
0
UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.2
52.00
195
0.00
0
0.000
0 Total=
195
002
TSC04B1
100 MC.
1.870
0.00
0
SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU
0
0.00
UMIDITATE NATURAL DESC.DEP.TER.CAT.2
46.40
87
0.00
0
0.000
0 Total=
87
003
TSD02B1
100 MC.
0.350
0.00
0
IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER.
0.00
0
CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65-80CP IN STRAT.
37.80
13
CU GROS.DE 21-30C
0.00
0
0.000
0 Total=
13
004
TSD05B1
100 MC.
0.270
0.00
0
COMPACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A
52.92
14
UMPL.IN STRAT.DE 20-30CM EXCLUSIV UDARE
330.05
89
STRAT DIN PAM.COEZI
0.00
0
0.000
103
Total manopera la UM:
8.82 ore.
0 Total=
005 RPCA01A1
M.C.
20.000
0.00
0
SAPATURA DE PAMINT IN SPATII LIMITATE
24.80
496
SUB 1,00 M LATIME SI 1,50 M ADINCIME CU
0.00
MALURI NESPRIJINIT
0.00
0
0
0.000
0 Total=
496
006
TRA01A05P
3.10 ore.
TONA
710.000
0.00
0
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU
0.00
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM
0.00
0
0
14.00
9940
0.000
0 Total=
9940
007
CA01D1
M.C.
7.000
0.56
4
TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3-
22.02
154
20CM GROSIMELA CONSTRUCTII CU H<35M
6.00
42
0.00
0
0.000
200
3.67 ore.
0 Total=
CCTD18 pag
2
============================================================
=====
007 2100957
M.C.
7.056
250.00
1764
BETON DE CIMENT B 200 STAS 3622
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
1764
008
CB10B1
MP.
70.000
10.41
COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI
7.80
DE UTILAJE,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 15MM
0.00
INCLUSIV SPIJI
0.00
729
546
0
0
0.003
1275
0 Total=
009
CA02C1
1.00 ore.
M.C.
40.000
0.28
11
TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII
22.62
CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO
11.25
905
450
A CONSTR CU GROS <30CM
0.00
0
0.000
0 Total=
1366
009 2100957
3.66 ore.
M.C.
33.264
250.00
8316
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
8316
010
CC01C1
KG
5850.000
0.92
5382
MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN
878
0.15
FUNDATII CONTI NUE,PLACI DE RADIERE,CU
0.00
DIST DIN MASE PLASTICE
0.00
0
0
0.000
0 Total=
6260
011
CZ0301E1
KG
0.02 ore.
5850.000
2.53
14800
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII
0.20
IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.PC
0.62
52 D=10- 16 MM
0.00
1170
3627
0
0.001
6 Total=
19598
012
CB12I1
0.03 ore.
MP.
235.800
6.55
COFRAJE PT BETON IN PERETI DIAFRAGME DIN
6.68
PANOURI LA CTII H<20M CU PLANSEE MONOLIT
0.00
PLACAJ DE 1
0.00
1544
1575
0
0
0.002
3120
0 Total=
013
CC02A1
0.88 ore.
KG
450.000
1.04
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D
0.38
<8MM IN PERETI DIAFRAGME CU DIST DIN
0.00
PLASTIC
0.00
468
171
0
0
0.000
639
0.05 ore.
0 Total=
CCTD18 pag
============================================================
=====
014
CC02B1
KG
132.000
1.04
137
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D
0.32
<12MM IN PE RETI DIAFRAGME CU DIST DIN
0.00
PLASTIC
0.00
42
0
0
0.000
0 Total=
180
015
CA02G1
0.04 ore.
M.C.
45.000
0.56
25
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H
21.56
970
<35M,IN PERETI SI DIAFRAGME CU GROS
7.50
<30CM
0.00
338
0
0.000
1333
3.49 ore.
0 Total=
015 2100957
M.C.
45.360
250.00
11340
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
11340
016
CB04C1
MP.
205.000
7.87
1613
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE DIN
6.48
SCINDURI LA CONSTRUCTII CU H20-35M LA
0.00
PLACI SI GRINZI
0.00
1328
0
0
0.002
0 Total=
2942
017
CA02J1
M.C.
0.84 ore.
28.000
0.84
24
19.18
537
<35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU
7.50
GROS.PLACII>10CM
0.00
210
0
0.000
0 Total=
771
017 2100957
3.06 ore.
M.C.
28.224
250.00
7056
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
7056
018
CB44A1
BUC.
150.000
0.15
22
SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT
3.24
PLACI,PREDALE TURN PLANSEE MONOL CU GR
0.00
SAU GR MONOL PL PREF
0.00
486
0
0
0.000
0 Total=
508
019
1467
CC02C1
KG
0.44 ore.
1438.000
1.02
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE
0.26
IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM
0.00
CU DIST DIN PLAS
0.00
374
0
0
0.000
1841
0.03 ore.
0 Total=
CCTD18 pag
============================================================
=====
020
CG18A1
MP.
205.000
0.00
0
PARDOSELI DIN BETON B100,DE 10CM
3.24
GROSIME,IN CIMP CONTINUU FARA
2.75
SCLIVISEALA
0.00
664
564
0
0.000
0 Total=
1228
020 2100933
0.48 ore.
M.C.
20.664
200.00
4133
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
4133
021
291
CC02F1
KG
831.000
0.35
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN PLASE CU
0.24
G=1-3KG/MPIN PERETI DIAFRAGME CU DIST
0.00
DIN PLASTIC
0.00
199
0
0
0.000
0 Total=
490
021 2002349
0.03 ore.
KG
831.000
2.50
2078
PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(54,8KG/
0.00
BUC) OL 37-1N
0.00
0
0
0.00
0
0.001
1 Total=
2078
022
CB13B1
MP.
54.000
10.11
546
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA
9.38
CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE,
0.00
CU PLACAJ DE 8MM
0.00
507
0
0
0.003
1052
0 Total=
023
CC02C1
1.23 ore.
KG
3425.000
1.02
3494
0.26
0.00
CU DIST DIN PLAS
0.00
890
0
0
0.000
0 Total=
4384
024
CA02J1
0.03 ore.
M.C.
64.000
0.84
54
19.18
1228
7.50
GROS.PLACII>10CM
0.00
480
0
0.000
0 Total=
1761
024 2100957
3.06 ore.
M.C.
64.512
250.00
16128
0
0.00
0.00
0
0.00
0
0.000
16128
0 Total=
CCTD18
============================================================
=====
025
CB13A1
MP.
496.000
7.15
3546
6.48
CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI,
0.00
CU PLACAJ DE 8MM
0.00
3214
0
0
0.002
1 Total=
6760
026
CZ0302A1
0.85 ore.
KG
366.000
2.53
926
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI
0.29
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE
0.44
CENTRALIZATE OB 37 D=6-
0.00
106
161
0
0.001
1193
0.04 ore.
0 Total=
027
CC02C1
KG
210.000
1.02
214
0.26
0.00
CU DIST DIN PLAS
0.00
55
0
0
0.000
0 Total=
269
028
CB44A1
0.03 ore.
BUC.
340.000
0.15
51
3.24
0.00
0.00
1102
0
0
0.000
0 Total=
1153
029
CD04B1
M.C.
0.44 ore.
15.000
436.28
ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M
102.02
6544
1530
M PT PROTECTIE HIDROIZOL.PERETI, CAL.1,
0
0.00
H<3M
0.00
0
1.317
20 Total=
8074
029 2101121
13.21 ore.
M.C.
3.375
75.00
253
MORTAR DE ZIDARIE M 10 NISIP S 1030
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
253
030
CH01C1
70.000
7.72
540
TREPTE BETON SIMPLU PLACATE CU PLACI
15.44
1081
MARMURA PT.TREPTE SLEFUITE PE O FATA SI
1.10
O MUCHIE
0.00
77
0
0.012
1698
2.07 ore.
1 Total=
030 2203644
72.100
5.17
373
CONTRATREPTE MARM.ALUN G=2CM L=11CM
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.007
373
1 Total=
CCTD18
============================================================
=====
030 2204076
72.100
10.86
783
GLAFURI MARM.LUSTR.C1 ALUN GROS.2CM
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.007
1 Total=
783
031
IZF01D1
MP.
115.000
0.60
AMORSAREA SUPR PT APLIC STRAT DIF VAPORI
0.37
CU EMULS BITUM STAS8877-72 1 STRAT SUPR
0.02
ORIZ VERTIC
0.00
69
43
2
0
0.000
0 Total=
114
032
69
IZF04A1
MP.
0.05 ore.
256.000
0.27
STRAT HIDROIZOLANT CALD CU MASTIC BITUM
0.32
TIP...PE SUPRAF ORIZ SAU INCLINATE PINA
0.35
LA 40%
0.00
82
90
0
0.002
1 Total=
241
032 2600036
0.04 ore.
KG
435.200
2.00
870
BITUM PT.MAT.+LUCR.HIDROIZOLATII TIP H
0.00
68/75 S7064
0.00
0
0
0.00
0
0.001
0 Total=
870
032 6101458
KG
1793.500
2.00
3587
@MASTIC BITUMINOS MATIZOL PENTRU
0.00
HIDROIZOLATII
0.00
0
0
0.00
0
0.001
3587
2 Total=
033
IZF10A1
MP.
495.000
0.40
198
STRAT TERMOIZOLANT LA TERASE ACOPER
1.29
PLANSEE CU PLACI...DE...MM PE 10MM STRAT
0.24
NISIP
0.00
639
119
0
0.000
0 Total=
955
033 2803406
0.16 ore.
M.C.
514.800
220.00
113256
PLACI TERMOIZ NEARM BCA GBN25/ 400
0.00
PALETS10833
0.00
0
0
0.00
0
0.416
214 Total=
113256
034
IZF23B1
MP.
123.000
3.13
385
STRAT PROTECTIE TERMOIZOL CU 1 STRAT
0.87
PINZA BIT TIP...SAU TESAT BIT TIP
0.10
107
12
TSA2000
0.00
0
0.003
0 Total=
504
034 2602060
MP.
0.11 ore.
3199.200
10.00
31992
TESATURA FIRE STICLA BIT.2F.NIS. TSA
0.00
2000 100CM S 10126
0.00
0
0
0.00
0
0.003
31992
10 Total=
CCTD18
============================================================
=====
035
CF01C1
MP.
1350.000
1.02
1377
TENCUIELI INTERIOARE,DRISCUITE,LA
7.74
STILPI,PERETI EXECUTATE MANUAL PE BETON,
0.50
CU MORTAR M10-T,DE 2CM
0.00
10449
675
0
0.003
4 Total=
12501
035 2101121
1.01 ore.
M.C.
24.300
75.00
1822
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
1822
036
CF06F1
MP.
648.000
1.05
680
TENCUIELI EXTERIOARE OBISNUITE,STROPITE
6545
10.10
PE PERETI DIN ZIDARIE,DE 2,5CM GROSIME
0.00
0
0.00
0
0.003
2 Total=
7225
036 2101121
1.30 ore.
M.C.
14.904
75.00
1118
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
1118
037
CG01D1
MP.
820.000
0.00
0
STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN
2.88
MORTAR DE CIMENT M100-T 3CM GROSIME
1.10
2362
902
0.00
0
0.000
3264
0.38 ore.
0 Total=
037 2101145
M.C.
25.420
75.00
1907
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
1907
038
CG02F1
MP.
384.000
2.87
1102
PARDOSELI DIN PARCHET,>10MP LIPIT CU
9.42
ARACET,PANOURI-MOZAIC DIN STEJAR
0.28
3617
108
0.00
0
0.001
0 Total=
4827
038 2940204
MP.
1.19 ore.
403.196
20.00
8064
PARCHETE FAG LMB.UL.P1,P3,P4 CL.3 ST.
0.00
17X200 X30-90MM
0.00
0
0
0.00
0
0.014
6 Total=
8064
039
CG11A1
MP.
436.000
7.50
3270
PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA
8.40
PATRATE SAU DREPTUNGHIULARE DE ACEIAS
1.10
CULOARE ASEZATE SIM
0.00
3662
480
0
0.014
7412
1.10 ore.
6 Total=
CCTD18
============================================================
=====
039 2422197
MP.
449.080
30.00
13472
PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB S 50X 50X 6
0.00
C1 LIPIT
0.00
0
0
0.00
0
0.018
8 Total=
13472
040
CH05A1
48.000
10.00
480
MINA CURENTA METALICA CONFECTIONATA DIN
5.39
TEAVA DREAPTA,CU D=1 1/4''
0.00
259
0
0.00
0
0.004
0 Total=
739
041
366
CK03E1
MP.
0.77 ore.
53.000
6.90
USI DIN LEMN SIMPLE INTERIOARE TIP CIL
9.51
INTR-UN CANAT PE CAPTUSELI
0.33
504
17
0.00
0
0.001
0 Total=
887
041 2928505
1.11 ore.
MP.
421.000
75.67
31857
USA INT LOC.1CAN.PL.CEL.PE TOC+CAPTUS
0.00
PLINE 2090X 784
0.00
0
0
0.00
0
0.026
11 Total=
31857
042
CK03H1
MP.
9.500
3.67
35
7.02
IN DOUA CANATURI PE TOC
0.33
67
3
0.00
0
0.000
105
0 Total=
042 2928684
0.88 ore.
MP.
9.500
75.44
717
USA INT LOC.2CAN.PL.CEL.PE TOC+CAPTUS
0.00
GEAM 2090X 884
0.00
0
0
0.00
0
0.032
0 Total=
717
043
CK14A1
MP.
12.000
0.00
0
USI METALICE DE ORICE FEL INCLUSIV
34.67
416
ACCESORIILE INTR-UN CANAT CU SUPRAFATA <
0.33
5 MP
0.00
4
0
0.000
0 Total=
420
043 6306602
KG
4.44 ore.
12.000
4.00
48
USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 1250/IX
0
0.00
PLINE 67 KG
0.00
0
0.00
0
0.001
0 Total=
48
043 6306418
KG
100.000
3.04
304
USA MET PROF.UM IASI STAS 6647-72 REZ.
0.00
FOC 101 KG
0.00
0
0
0.00
0
0.001
304
0 Total=
CCTD18
============================================================
=====
044
CK11A1
MP.
32.000
0.00
0
FERESTRE METALICE MONTATE MANUAL LA
30.72
983
CONSTRUCTII CUH<35 M CU SUPRAFATA
0.00
TOCULUI <3 MP
0.00
0
0
0.000
0 Total=
983
044 6307151
3.96 ore.
KG
32.000
3.43
110
FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.IASI
0.00
CAT.1250 G= 84,0KG
0.00
0
0
0.00
0
0.001
110
0 Total=
044 6307228
KG
42.000
4.40
185
FEREASTRA MET SIMP OCHI MOBIL IASI CAT.
0.00
2160 G= 47,8KG
0.00
0
0
0.00
0
0.001
0 Total=
185
Cheltuieli directe din articole:
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
8744.11
9940.00
TOTAL
295.652
380636.89
311996.82
49955.96
Din care:
Valoare aferenta utilaje termice
0.00
Valoare aferenta utilaje electrice =
8744.11
Detaliere transporturi:
-Articole TRA
9 940.00
Alte cheltuieli directe:
-CAS:
49955.96 +
8744.11 * 0.000 +
9940.00 * 0.000) * 0.19500 =

9 741.41
-SOMAJ:
(
49955.96 +
8744.11 * 0.000 +
9940.00 * 0.000) * 0.02500 =

1 248.90
-FOND DE RISC 1,3%
(
49955.96 +
8744.11 * 0.000 +
9940.00 * 0.000) * 0.01300 =

649.43
-SANATATE 7%
(
49955.96 +
8744.11 * 0.000 +
9940.00 * 0.000) * 0.07000 =

3 496.92
-CASA SOCIALA 0.5%
(
49955.96 +
8744.11 * 0.000 +
9940.00 * 0.000) * 0.00500 =

249.78
-FOND NATIONAL UNIC 0,75%
(
49955.96 +
8744.11 * 0.000 +
9940.00 * 0.000) * 0.00750 =

374.67
Total cheltuieli directe:
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
8744.11
9940.00
TOTAL
295.652
396398.00
311996.82
Cheltuieli indirecte:
65717.07
CCTD18
============================================================
=====
396398.00 * 0.1200 =
47 567.76
Profit:
443965.76 * 0.0500 =
22 198.29
TOTAL GENERAL DEVIZ:

466 164.04
466164.04 * 0.0500 =
23 308.20

489 472.25
TVA
92 999.73
489472.25 * 19.0% =
TOTAL cu TVA
582 471.97
PROIECTANT
(OFERTANT)
DEVIZIER
CONTRACTANT
SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V

(Tel:2109807)
Formularul C5
Obiectivul:
Obiectul:
UNIFAMILIAL
0081 000000081
CARTIER LOCUINE
0002 2
LOCUIN

Deviz oferta CCTD28 CONSTRUCTII
REZISTENTA

============================================================
=====
VAL MAT
= NR. SIMBOL ART.

=
=
CANTITATE
UM
PU MAT
VAL MAN
D E N U M I R E
PU MAN
=
=
VAL UTI
A R T I C O L
=
=
VAL TRA
PU UTI
PU TRA
= SPOR MAT MAN UTI

T O T A L =
GR./UA
GR.TOT.
============================================================
=====
001
CA01D1
M.C.
35.870
0.56
20
TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3-
22.02
790
20CM GROSIMELA CONSTRUCTII CU H<35M
215
6.00
0.00
0
0.000
0 Total=
1025
001 2100919
3.67 ore.
M.C.
36.157
180.00
6508
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
6508
002
CB10B1
MP.
134.210
10.41
COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI
7.80
DE UTILAJE,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 15MM
0.00
INCLUSIV SPIJI
0.00
1397
1047
0
0
0.003
2444
1.00 ore.
0 Total=
003
CA02C1
M.C.
197.690
0.28
55
TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII
22.62
CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO
11.25
4472
2224
A CONSTR CU GROS <30CM
0.00
0
0.000
0 Total=
6751
003 2100969
3.66 ore.
M.C.
199.272
275.00
54800
BETON DE CIMENT C 16/20 (B 250) STAS
0.00
3622
0.00
0
0
0.00
0
0.000
0 Total=
54800
004
CC01C1
KG
1600.000
0.92
1472
MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN
0.15
FUNDATII CONTI NUE,PLACI DE RADIERE,CU
0.00
DIST DIN MASE PLASTICE
0.00
240
0
0
0.000
1712
0.02 ore.
0 Total=
CCTD28
============================================================
=====
005
CZ0301E1
KG
1600.000
2.53
4048
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII
0.20
IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.PC
0.62
52 D=10- 16 MM
0.00
320
992
0
0.001
2 Total=
5360
006
CB12I1
MP.
0.03 ore.
1190.000
6.55
COFRAJE PT BETON IN PERETI DIAFRAGME DIN
6.68
PANOURI LA CTII H<20M CU PLANSEE MONOLIT
0.00
PLACAJ DE 1
0.00
7794
7949
0
0
0.002
2 Total=
15744
007
4113
CC02A1
KG
0.88 ore.
3955.000
1.04
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D
0.38
<8MM IN PERETI DIAFRAGME CU DIST DIN
0.00
PLASTIC
0.00
1503
0
0
0.000
0 Total=
5616
008
CC02B1
KG
0.05 ore.
3955.000
1.04
4113
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D
0.32
<12MM IN PE RETI DIAFRAGME CU DIST DIN
0.00
PLASTIC
0.00
1266
0
0
0.000
0 Total=
5379
009
CA02G1
M.C.
0.04 ore.
198.000
0.56
111
21.56
4269
<35M,IN PERETI SI DIAFRAGME CU GROS
7.50
<30CM
0.00
1485
0
0.000
0 Total=
5865
009 2100957
3.49 ore.
M.C.
199.584
250.00
49896
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
49896
010
CB04C1
MP.
413.000
7.87
3250
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE DIN
6.48
SCINDURI LA CONSTRUCTII CU H20-35M LA
0.00
PLACI SI GRINZI
0.00
2676
0
0
0.002
1 Total=
5927
011
49
CA02J1
M.C.
0.84 ore.
57.800
0.84
19.18
1109
7.50
GROS.PLACII>10CM
0.00
434
0
0.000
1591
3.06 ore.
0 Total=
CCTD28
============================================================
=====
011 2100957
M.C.
58.262
250.00
14566
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
14566
012
CB45C1
BUC.
60.000
0.04
2
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE
17.26
1036
EXTENSIBILE LA CTII CU H=20-35M GRINZILE
0.00
REZEMIND PE PERETI
0.00
0
0
0.000
0 Total=
1038
013
22
CB44A1
BUC.
2.18 ore.
150.000
0.15
3.24
0.00
0.00
486
0
0
0.000
0 Total=
508
014
CC02C1
0.44 ore.
KG
1210.000
1.02
1234
0.26
0.00
CU DIST DIN PLAS
0.00
315
0
0
0.000
0 Total=
1549
015
CG18A1
0.03 ore.
MP.
409.000
0.00
0
PARDOSELI DIN BETON B100,DE 10CM
3.24
GROSIME,IN CIMP CONTINUU FARA
2.75
SCLIVISEALA
0.00
1325
1125
0
0.000
0 Total=
2450
015 2100933
0.48 ore.
M.C.
41.227
200.00
8245
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
8245
016
CZ0302E1
KG
2355.000
2.53
5958
0.19
0.45
CENTRALIZATEPC 52 D=10-
0.00
447
1060
0
0.001
2 Total=
7465
017
286
CC02F1
KG
0.02 ore.
817.000
0.35
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN PLASE CU
0.24
G=1-3KG/MPIN PERETI DIAFRAGME CU DIST
0.00
DIN PLASTIC
0.00
196
0
0
0.000
482
0.03 ore.
0 Total=
CCTD28
============================================================
=====
017 2002349
KG
817.000
2.50
2042
PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(54,8KG/
0.00
BUC) OL 37-1N
0.00
0
0
0.00
0
0.001
1 Total=
2042
018
CZ0302XD1
KG
825.000
2.53
2087
CONFECTIONARE PLASE SUDATE IN ATELIERE
0.44
CENTRALIZATDIN OB 37 CU BARE DE D=4-5MM
0.75
363
619
0.00
0
0.001
1 Total=
3069
019
CB13B1
MP.
0.05 ore.
2772.000
10.11
28025
26001
9.38
CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE,
0.00
CU PLACAJ DE 8MM
0.00
0
0
0.003
8 Total=
54026
020
CC02C1
KG
1.23 ore.
40132.800
1.02
40935
0.26
0.00
CU DIST DIN PLAS
0.00
10435
0
0
0.000
0 Total=
51370
021
CA02J1
0.03 ore.
M.C.
481.000
0.84
404
19.18
9226
7.50
GROS.PLACII>10CM
0.00
3608
0
0.000
13237
0 Total=
021 2100957
3.06 ore.
M.C.
484.848
250.00
121212
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
121212
022
CB13A1
MP.
8880.000
7.15
63492
6.48
CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI,
0.00
CU PLACAJ DE 8MM
0.00
57542
0
0
0.002
18 Total=
121034
023
CZ0302A1
KG
0.85 ore.
53400.000
2.53
135102
15486
0.29
0.44
CENTRALIZATE OB 37 D=6-
0.00
23496
0
0.001
174084
0.04 ore.
53 Total=
CCTD28
============================================================
=====
024
CC02C1
KG
62587.230
1.02
63839
0.26
0.00
CU DIST DIN PLAS
0.00
16273
0
0
0.000
0 Total=
80112
025
CA02J1
M.C.
0.03 ore.
1150.000
0.84
966
19.18
22057
7.50
GROS.PLACII>10CM
0.00
8625
0
0.000
0 Total=
31648
025 2100969
318780
M.C.
3.06 ore.
1159.200
275.00
BETON DE CIMENT C 16/20 (B 250) STAS
0.00
3622
0.00
0
0
0.00
0
0.000
0 Total=
318780
026
CB45C1
BUC.
260.000
0.04
10
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE
17.26
4488
EXTENSIBILE LA CTII CU H=20-35M GRINZILE
0.00
REZEMIND PE PERETI
0.00
0
0
0.000
0 Total=
4498
027
CB44A1
BUC.
2.18 ore.
1650.000
0.15
248
3.24
0.00
0.00
5346
0
0
0.000
5594
0 Total=
028
CD07A1
0.44 ore.
M.C.
620.000
235.48
ZIDARIE DIN BLOCURI BCA LA CONSTR.H<35M,
23.78
145998
14744
20CM GROSIME, CU BLOCURI GBN 50/650 IN
0.00
VRAC
0.00
0
0
0.761
472 Total=
160741
028 2101171
3.28 ore.
M.C.
34.720
150.00
5208
MORTAR DE ZIDARIE M 50 S 1030
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
5208
029
CD08D1
M.C.
306.000
251.53
76968
ZIDARIE DIN BCA IN PERETI DESPART.LA
11671
38.14
CONSTR.H<35M, 10 CM GROS, ARMATI CU BL.
0.00
GBN 50/650 IN VR
0.00
0
0
0.775
88639
5.07 ore.
237 Total=
CCTD28
============================================================
=====
029 2101171
M.C.
17.136
150.00
2570
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
2570
030
CH01C1
1339.200
7.72
10339
TREPTE BETON SIMPLU PLACATE CU PLACI
15.44
20677
MARMURA PT.TREPTE SLEFUITE PE O FATA SI
1.10
O MUCHIE
0.00
1473
0
0.012
16 Total=
32489
030 2203644
2.07 ore.
6.262
5.17
32
CONTRATREPTE MARM.ALUN G=2CM L=11CM
0
0.00
0.00
0
0.00
0
0.007
0 Total=
32
030 2204076
6.262
10.86
68
GLAFURI MARM.LUSTR.C1 ALUN GROS.2CM
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.007
0 Total=
68
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
TOTAL
813.810
1475374.79
1186267.59
243752.59
45354.60
0.00
Din care:
0.00
45354.60
-CAS:
(
243752.59 +
45354.60 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.19500 =

47 531.76
-SOMAJ:
(
243752.59 +
45354.60 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.02500 =

6 093.81
-FOND DE RISC 1,3%
(
243752.59 +
45354.60 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.01300 =

3 168.78
-SANATATE 7%
(
243752.59 +
45354.60 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.07000 =

17 062.68
-CASA SOCIALA 0.5%
(
243752.59 +
45354.60 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00500 =

1 218.76
(
243752.59 +
45354.60 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00750 =

1 828.14
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
TOTAL
813.810
1552278.73
1186267.59
320656.54
45354.60
0.00
CCTD28
============================================================
=====
1552278.73 * 0.1200 =
186 273.44
Profit:
1738552.18 * 0.0500 =
86 927.61

1 825 479.79
1825479.79 * 0.0500 =
91 273.99

1 916 753.77
TVA
364 183.22
1916753.77 * 19.0% =
TOTAL cu TVA
2 280 936.99
PROIECTANT
(OFERTANT)
CONTRACTANT
DEVIZIER

(Tel:2109807)
Formularul C5
Obiectivul:
Obiectul:
UNIFAMILIAL
0081 000000081
CARTIER LOCUINE
0002 2
LOCUIN

Deviz oferta CCTD38 IZOLATII

============================================================
=====
= NR. SIMBOL ART.
VAL MAT =
=
CANTITATE
UM
PU MAT
D E N U M I R E
VAL MAN
PU MAN
=
=
A R T I C O L
VAL UTI
=
VAL TRA
PU UTI
=
PU TRA
=
= SPOR MAT MAN UTI

T O T A L =
GR./UA
GR.TOT.
============================================================
=====
001
IZF01D1
MP.
495.000
0.60
AMORSAREA SUPR PT APLIC STRAT DIF VAPORI
0.37
297
183
CU EMULS BITUM STAS8877-72 1 STRAT SUPR
0.02
ORIZ VERTIC
0.00
10
0
0.000
0 Total=
490
002
IZF04A1
0.05 ore.
MP.
1055.000
0.27
285
STRAT HIDROIZOLANT CALD CU MASTIC BITUM
0.32
TIP...PE SUPRAF ORIZ SAU INCLINATE PINA
0.35
LA 40%
0.00
338
369
0
0.002
2 Total=
992
002 6101458
0.04 ore.
KG
1793.500
2.00
3587
@MASTIC BITUMINOS MATIZOL PENTRU
0.00
HIDROIZOLATII
0.00
0
0
0.00
0
0.001
3587
2 Total=
003
IZF10A1
MP.
495.000
0.40
198
STRAT TERMOIZOLANT LA TERASE ACOPER
1.29
PLANSEE CU PLACI...DE...MM PE 10MM STRAT
0.24
NISIP
0.00
639
119
0
0.000
0 Total=
955
003 2803406
0.16 ore.
M.C.
514.800
220.00
113256
PLACI TERMOIZ NEARM BCA GBN25/ 400
0.00
PALETS10833
0.00
0
0
0.00
0
0.416
214 Total=
113256
004
IZF23B1
MP.
2480.000
3.13
7762
STRAT PROTECTIE TERMOIZOL CU 1 STRAT
0.87
PINZA BIT TIP...SAU TESAT BIT TIP
0.10
2158
248
TSA2000
0.00
0
0.003
10168
0.11 ore.
7 Total=
CCTD38
============================================================
=====
004 2602060
MP.
3199.200
10.00
31992
TESATURA FIRE STICLA BIT.2F.NIS. TSA
0.00
2000 100CM S 10126
0.00
0
0
0.00
0
0.003
10 Total=
31992

GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
3316.90
745.95
TRANSPORT
TOTAL
235.098
161440.10
157377.25
0.00
Din care:
0.00
745.95

-CAS:
(
3316.90 +
745.95 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.19500 =

646.80
-SOMAJ:
(
3316.90 +
745.95 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.02500 =

82.92
-FOND DE RISC 1,3%
(
3316.90 +
745.95 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.01300 =

43.12
-SANATATE 7%
(
3316.90 +
745.95 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.07000 =

232.18
-CASA SOCIALA 0.5%
(
3316.90 +
745.95 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00500 =

16.58
(
3316.90 +
745.95 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00750 =

24.88

GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
4363.38
745.95
TRANSPORT
TOTAL
235.098
162486.58
157377.25
0.00
162486.58 * 0.1200 =
19 498.39
Profit:
181984.97 * 0.0500 =
9 099.25

191 084.22
191084.22 * 0.0500 =
9 554.21

200 638.43
TVA
38 121.30
200638.43 * 19.0% =
TOTAL cu TVA
238 759.73
PROIECTANT
(OFERTANT)
DEVIZIER
CONTRACTANT
Formularul C5
Obiectivul:
Obiectul:
UNIFAMILIAL
0081 000000081
CARTIER LOCUINE
0002 2
LOCUIN

Deviz oferta CCTD48 FINISAJE

============================================================
=====
= NR. SIMBOL ART.
VAL MAT =
=
UM
D E N U M I R E
VAL MAN
PU MAT
PU MAN
=
=
A R T I C O L
VAL UTI
PU UTI
=
=
VAL TRA
CANTITATE
PU TRA
=
= SPOR MAT MAN UTI

T O T A L =
GR./UA
GR.TOT.
============================================================
=====
001
CF01C1
MP.
12200.000
1.02
12444
TENCUIELI INTERIOARE,DRISCUITE,LA
7.74
STILPI,PERETI EXECUTATE MANUAL PE BETON,
0.50
CU MORTAR M10-T,DE 2CM
0.00
94428
6100
0
0.003
37 Total=
112972
001 2101183
1.01 ore.
M.C.
219.600
170.00
37332
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
37332
002
2604
CF06F1
MP.
2480.000
1.05
TENCUIELI EXTERIOARE OBISNUITE,STROPITE
10.10
25048
PE PERETI DIN ZIDARIE,DE 2,5CM GROSIME
0.00
0
0.00
0
0.003
7 Total=
27652
002 2101183
1.30 ore.
M.C.
57.040
170.00
9697
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
0 Total=
9697
003
CG01D1
MP.
5950.000
0.00
0
STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN
2.88
MORTAR DE CIMENT M100-T 3CM GROSIME
1.10
17136
6545
0.00
0
0.000
23681
0 Total=
003 2101183
0.38 ore.
M.C.
184.450
170.00
31356
0.00
0
0.00
0
0.00
0
0.000
31356
0 Total=
CCTD48
============================================================
=====
004
CG02F1
MP.
3350.000
2.87
9614
PARDOSELI DIN PARCHET,>10MP LIPIT CU
9.42
ARACET,PANOURI-MOZAIC DIN STEJAR
0.28
31557
938
0.00
0
0.001
3 Total=
42110
004 2940204
MP.
1.19 ore.
3517.467
20.00
70349
PARCHETE FAG LMB.UL.P1,P3,P4 CL.3 ST.
0.00
17X200 X30-90MM
0.00
0
0
0.00
0
0.014
49 Total=
70349
005
12225
CG11A1
MP.
1630.000
7.50
PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA
8.40
PATRATE SAU DREPTUNGHIULARE DE ACEIAS
1.10
CULOARE ASEZATE SIM
0.00
13692
1793
0
0.014
23 Total=
27710
005 2422587
MP.
1.10 ore.
1678.900
30.94
PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB S 200X200X20
0.00
C1 VRAC
0.00
51945
0
0
0.00
0
0.047
79 Total=
51945
006
CH05A1
143.000
10.00
1430
MINA CURENTA METALICA CONFECTIONATA DIN
5.39
TEAVA DREAPTA,CU D=1 1/4''
0.00
771
0
0.00
0
0.004
2201
1 Total=
008
CK03E1
0.77 ore.
MP.
631.000
6.90
4354
9.51
INTR-UN CANAT PE CAPTUSELI
0.33
6001
208
0.00
0
0.001
1 Total=
10563
008 2933304
1.11 ore.
MP.
631.000
250.00
157750
USA RASIN EXT 1C F SLUM FOAIA CU TABLII
0.00
2090X 984 S5333
0.00
0
0
0.00
0
0.022
14 Total=
157750
009
CK03H1
MP.
9.000
3.67
33
63
7.02
IN DOUA CANATURI PE TOC
0.33
3
0.00
0
0.000
0 Total=
99
009 2933304
0.88 ore.
MP.
9.000
250.00
2250
USA RASIN EXT 1C F SLUM FOAIA CU TABLII
0.00
2090X 984 S5333
0.00
0
0
0.00
0
0.022
2250
0 Total=
CCTD48 pag
============================================================
=====
010
CK14A1
MP.
70.000
0.00
0
USI METALICE DE ORICE FEL INCLUSIV
34.67
2427
ACCESORIILE INTR-UN CANAT CU SUPRAFATA <
0.33
5 MP
0.00
23
0
0.000
0 Total=
2450
010 6306614
4.44 ore.
KG
70.000
2.75
192
USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 1250/IX
0.00
ETANSE 83 KG
0.00
0
0
0.00
0
0.001
192
0 Total=
011
CK25A1
BUC.
33.000
0.00
0
LUCRARI ACCESORII LA TIMPLARIE
10.62
350
DISPOZITIV AUTOMAT PENTRU INCHIDEREA
0.00
USILOR
0.00
0
0
0.000
0 Total=
350
011 6311310
1.70 ore.
BUC.
33.000
35.00
1155
DISPOZITIV AUT.INCHID.USI FRINARE HIDR.
0.00
257MM SMB763-257
0.00
0
0
0.00
0
0.002
0 Total=
1155
007
CK11A1
MP.
1609.100
0.00
0
FERESTRE METALICE MONTATE MANUAL LA
30.72
49432
CONSTRUCTII CUH<35 M CU SUPRAFATA
0.00
TOCULUI <3 MP
0.00
0
0
0.000
0 Total=
49432
007 6307216
KG
3.96 ore.
1609.100
4.00
6436
FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.IASI
0.00
CAT.2160 G= 33,0KG
0.00
0
0
0.00
0
0.001
2 Total=
6436
012
CM06S1
MP.
3218.080
2.25
7241
GEAMURI TERMOIZOLANTE,MASURI FIXE
4.61
TIMPLARIE METAL.CU CHIT SI BAGHETE
0.00
METALICE
0.00
14835
0
0
0.001
3 Total=
22076
012 2505975
311829
MP.
0.79 ore.
3282.409
95.00
GEAM IZOVIT CU CHIT DIN 2 FOI GEAM TRAS
0.00
3MM 0,16-0,30MP
0.00
0
0
0.00
0
0.018
59 Total=
311829
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
TOTAL
277.692
1001587.99
Din care:
730237.67
255740.02
15610.30
0.00
CCTD48 pag
============================================================
=====
0.00
15610.30
-CAS:
(
255740.02 +
15610.30 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.19500 =

49 869.30
-SOMAJ:
(
255740.02 +
15610.30 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.02500 =

6 393.50
-FOND DE RISC 1,3%
(
255740.02 +
15610.30 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.01300 =

3 324.62
-SANATATE 7%
(
255740.02 +
15610.30 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.07000 =

17 901.80
-CASA SOCIALA 0.5%
255740.02 +
15610.30 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00500 =

1 278.70
(
255740.02 +
15610.30 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00750 =

1 918.05
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
TOTAL
277.692
1082273.97
730237.67
336426.00
1082273.97 * 0.1200 =
129 872.87
Profit:
1212146.84 * 0.0500 =
60 607.34

1 272 754.18
1272754.18 * 0.0500 =
63 637.71
15610.30
0.00

1 336 391.89
TVA
253 914.46
1336391.89 * 19.0% =
TOTAL cu TVA
1 590 306.35
PROIECTANT
(OFERTANT)
CONTRACTANT
DEVIZIER

(Tel:2109807)
Formularul C5
Obiectivul:
Obiectul:
UNIFAMILIAL
0081 000000081
CARTIER LOCUINE
0002 2
LOCUIN

Deviz oferta CCTD58 TRANSPORT

============================================================
=====
= NR. SIMBOL ART.
VAL MAT =
=
CANTITATE
UM
PU MAT
D E N U M I R E
VAL MAN
PU MAN
=
=
A R T I C O L
VAL UTI
=
VAL TRA
PU UTI
=
PU TRA
=
= SPOR MAT MAN UTI

T O T A L =
GR./UA
GR.TOT.
============================================================
=====
001
TRA06A10
TONA
4807.000
0.00
0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-
0.00
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC
0.00
0.00
0.00
DIST. =10KM
14.00
67298.00
0.000
0 Total=
67298.00
002
TRA04A10
TONA
109.078
0.00
0.00
TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU
0.00
AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB
0.00
0.00
0.00
20T PE DIS.10 KM.*
14.00
1527.09
0.000
0 Total=
1527.09
003
TRA02A05
TONA
1259.850
0.00
0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,
0.00
SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE
0.00
0.00
0.00
DIST.= 5 KM.
17637.90
14.00
0.000
0 Total=
17637.90
004 MDTC5517005
BUC.
1.000
0.00
0.00
TRANSPORT UTILAJ 5 KM 90100043 SCHELA
0.00
METALICA AUTORIDICATOARE CU 2 CASTELE
0.78
0.00
0.78
0.00
0.00
0.000
0 Total=
0.78
005 MDTC4670005
BUC.
1.000
0.00
0.00
TRANSPORT UTILAJ 5KM 65122021 MACARA PE
0.00
SENILE TIP RDK 250,25 TF
1.38
0.00
1.38
0.00
0.00
0.000
0 Total=
1.38
006 MDTC5504005
BUC.
260.000
0.00
0.00
TRANSPORT UTILAJ 5 KM-90100008 GRINDA
0.00
METALICA EXTENSIBILA CU L=3-5M TIP GE-1
0.01
0.00
2.16
0.00
0.00
0.000
0 Total=
2.16
007 MDTC5552005
BUC.
260.000
0.00
0.00
TRANSPORT UTILAJ 5 KM-90100079 POP
0.00
METALIC TIP PE-3100
0.01
0.00
2.16
0.00
0.00
0.000
2.16
0 Total=
CCTD58 pag
============================================================
=====
008 MDTC1454005
BUC.
1.000
0.00
0.00
TRANSPORT UTILAJ 5KM 42000056 EXCAVATOR
0.00
PE SENILE MOT.APRIN.INT.ECHIP.MACARA
1.49
E10011,E1252(15,2
0.00
0.00
1.49
0.00
0.000
0 Total=
1.49
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
TOTAL
0.000
0.00
0.00
7.97
86462.99
86470.96
Din care:
0.00
7.97
Detaliere transporturi:
-Articole TRA
86 462.99
-CAS:
(
0.00 +
7.97 * 0.000 +
86462.99 * 0.000) * 0.19500 =

0.00
-SOMAJ:
(
0.00 +
7.97 * 0.000 +
86462.99 * 0.000) * 0.02500 =

0.00
GREUTATE
MATERIALE
MANOPERA
UTILAJ
TRANSPORT
TOTAL
0.000
0.00
0.00
86470.96
86470.96 * 0.1200 =
10 376.52
Profit:
96847.48 * 0.0500 =
4 842.37
7.97
86462.99

101 689.85
101689.85 * 0.0500 =
5 084.49

106 774.34
PROIECTANT
(OFERTANT)
CONTRACTANT
DEVIZIER

(Tel:2109807)
FORMULAR C6
Lista
consumurilor de resurse materiale
----------------------------------------
Lucrarea: CARTIER
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune
Obs: RON = Leu greu

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|Nr. | Denumirea resursei materiale
U.M. |Consumuri| Pret unitar |
Valoare
|Greutate|
|
Furnizor
|Crt.|
|cuprinse |(exclusiv TVA)|(exclusiv TVA)|
(tone) |
|
|in oferta|
|
|
-
RON
RON
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|
7
| 0
|
1
4
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|
1| 2000030 OTEL BETON PROFIL NETED OB37
| 1271.08|
2.500|
3177.70|
1.271|
|
|
|
|
|
TAS 438 D= 6MM

|
S|KG
|
|
|
2| 2000092 OTEL BETON PROFIL NETED OB37
| 54303.66|
2.500|
135759.15|
54.304|
|
|
|
|
|
TAS 438 D= 8MM

|
|
|
|
3| 2000573 OTEL BETON PROFIL PERIODIC
| 9903.05|
2.500|
24757.62|
9.903|
|
|
|
|
|
S 438
|
S|KG
|
D=16MM
|
PC 52|KG
|
|
|
4| 2002349 PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(5|KG
| 1648.00|
2.500|
4120.00|
|
1.648|
|
|
|
|
|
4,8KG/BUC)
|
OL 37-1N
|
|
|
|
5| 2005717 SIRMA TRASA NET BET ARM STNB D= |KG
|
833.25|
2.500|
2083.12|
|
0.833|
|
|
|
OL42
S 438/2
|
|
|
|
6| 2100206 CIMENT PORTLAND ALB TIP 1 75% ALB|KG
| 3099.00|
0.700|
2169.30|
|
3.130|
|
|
|
PA
|
25 SACI
7055
|
7| 2100385 CIMENT DE FURNAL CU ADAOSURI
| 20639.20|
0.400|
8255.68|
20.846|
|
|
|
25
SACI
|KG
|
1500
|
8| 2100402 CIMENT METALURGIC CU ADAOSURI
| 41625.65|
0.400|
16650.26|
42.042|
|
|
|
30
|
SACI
1500
|
|
|
|
|
|
TIP |
2
|
| 10| 2100880 FILER DE CALCAR

| 1200.61|
0.200|
240.12|
1.201|
|
|
|
9| 2100713 VAR PASTA PT CONSTRUCTII
M.C. |
24.08|
165.000|
3972.97|
| 33.710|
|
|
|KG
|
S 539
|
|
TIP 1
SACI |KG
|
|
| 11| 2100919 BETON DE CIMENT

B 50
M.C. |
36.16|
180.000|
6508.26|
| 78.822|
|
STAS
|
|
3622
|
|
|
| 12| 2100933 BETON DE CIMENT

B 100
M.C. |
61.89|
200.000|
12378.20|
| 140.493|
|
|
|
|
|
3622
|
STAS
|
|
13| 2100957 BETON DE CIMENT

B 200
921.11|
250.000|
230277.50|
STAS
M.C. |
|2256.720|
|
|
|
|
|
3622
|
|
|
| 14| 2100969 BETON DE CIMENT C 16/20

M.C. | 1358.47|
275.000|
373579.80|
|3409.765|
|
|
|
|
|
STAS
(B 250)|
3622
|
|
| 15| 2101121 MORTAR DE ZIDARIE M 10 NISIP

M.C. |
42.58|
75.000|
3193.43|
| 95.803|
|
|
|
|
|
S 1030
FORMULAR C6
Lista
---------------------------------------Lucrarea: CARTIER
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune

Valoare
|Greutate|
|
Furnizor
|Crt.|
(tone) |
|
|in oferta|
|
|
-
RON
RON
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|
7
| 0
|
1
4
|
|
2
|
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
| 16| 2101145 MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP
M.C. |
25.42|
75.000|
1906.50|
| 57.449|
|
|
|
|
|
M.C. |
| 125.492|
S 1030
|
|
|
17| 2101171 MORTAR DE ZIDARIE M 50

51.86|
150.000|
7778.40|
|
|
|
|
S 1030
|
|
|
| 18| 2101183 MORTAR DE ZIDARIE M 100

M.C. |
461.09|
170.000|
78385.30|
|1115.838|
|
|
|
|
|
S 1030
|
|
|
|
19| 2200147 PIETRIS CIURUIT SPALAT DE RIU

22.55|
30.000|
676.42|
M.C. |
| 36.076|
7-15 MM
|
|
|
|
|
| 20| 2200496 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI L|

M.C. |
116.75|
40.000|
4669.84|
| 157.607|
|
|
|
|
|
ACURI
|
0,0-1,0
MM
|
|
|
| 21| 2200513 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI L|

M.C. |
76.44|
40.000|
3057.68|
| 103.197|
|
|
|
|
|
0,0-3,0
MM
|
|
|
22| 2200525 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI L|

28.18|
40.000|
1127.36|
M.C. |
| 38.048|
|
|
|
ACURI
|
|
|
ACURI
|
0,0-7,0
| 23| 2200575 NISIP SORTAT

M.C. |
36.67|
40.000|
| 49.511|
MM
|
SPALAT DE RIU SI L|
1466.99|
|
|
|
|
|
ACURI
|
0,0-3,0
MM
|
|
|
| 24| 2203644 CONTRATREPTE

MARM.ALUN
|
78.36|
5.173|
405.35|
0.512|
|
|
|
|
|
G=2CM L=11CM
|
|
|
| 25| 2204076 GLAFURI MARM.LUSTR.C1 ALUN

|
78.36|
10.856|
850.70|
0.531|
|
|
|
GROS.2CM
|M
|
|M
|
|
| 26| 2300739 CARAM.PLINE M 50 CAL.1 C1 240X115|

BUC. | 1635.00|
1.000|
1635.00|
|
5.036|
|
|
|
|
|
X63
|
S457
| 27| 2300741 CARAM.PLINE M 50 CAL.1 C1 240X115|

BUC. | 4905.00|
1.000|
4905.00|
| 14.715|
|
|
|
|
|
X63
|
VRAC
S457
| 28| 2422197 PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB

|
449.08|
30.000|
13472.40|
7.886|
|
|
|
|
|
S
|
50X 50X 6 C1 LIPIT

|
| 29| 2422587 PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB

| 1678.90|
30.944|
51952.55|
78.573|
|
|MP.
|
|
|
|MP.
|
|
|
|
|
|
S 200X200X20 C1 VRAC
|
|
|
|
| 30| 2505975 GEAM IZOVIT CU CHIT DIN 2 FOI GEA|MP.

| 3282.41|
95.000|
311828.85|
|
59.346|
|
|
|
|
|
M TRAS 3MM 0,16-0,30MP

|
|
|
|
| 31| 2600036 BITUM PT.MAT.+LUCR.HIDROIZOLATII |KG

| 4209.55|
2.000|
8419.10|
|
4.631|
|
|
|
|
|
TIP H 68/75
|
S7064
|
|
|
FORMULAR C6
Lista
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune

Valoare
|Greutate|
|Crt.|
(tone) |
|
Furnizor
|
|
|
|in oferta|
|
|
-
RON
RON
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|
7
| 0
|
1
4
|
|
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
| 32| 2600347 EMULSIE DE BITUM CATIONICA CU RUP|KG
|
183.00|
2.000|
366.00|
|
0.201|
|
|
|
|
|
ERE LENTA
|
S8877
|
| 33| 2601626 CART BIT FARA STR ACOP (BLANC)

|
296.89|
10.000|
2968.95|
0.226|
|
|
|
|
|
I400 100CMX20M S 138

|
|
|
|
C|MP.
|
|
|
| 34| 2602060 TESATURA FIRE STICLA BIT.2F.NIS. |MP.

| 6398.40|
10.000|
63984.00|
|
18.299|
|
|
|
|
|
TSA 2000 100CM S 10126

|
|
| 35| 2800064 BLOC ZID NEARMAT BCA GBN50/ 650

M.C. |
905.91|
240.000|
217418.40|
| 706.610|
|
|
|
|
|
VRAC S10833
|
| 36| 2803406 PLACI TERMOIZ NEARM BCA

M.C. | 1029.60|
220.000|
226512.00|
| 428.314|
|
|
|
|
|
400
|
GBN25/ |
PALETS10833
|
|
|
37| 2901052 LEMN FOC RASINOASE DESEURI

2.04|
150.000|
305.41|
TONA |
|
2.036|
|
|
|
|
|
| 38| 2901167 MANELE

D=7-11CM L=2-6M
M.C. |
0.10|
440.000|
44.93|
|
0.061|
|
|
|
|
|
ASE
|
|
RASINO|
S.1040
|
|
| 39| 2903983 SCIND RASIN LUNGA

TIV CLS D
M.C. |
1.41|
440.000|
620.05|
|
0.705|
|
|
|
|
|
40| 2903995 SCIND RASIN LUNGA

TIV CLS D
8.28|
440.000|
3644.14|
M.C. |
|
4.141|
|
|
|
GR=24MM L=3,50M S 942

|
|
|
|
GR=24MM L=4,00M S 942

|
|
| 41| 2904004 SCIND RASIN LUNGA

TIV CLS D
M.C. |
1.53|
440.000|
673.20|
|
0.765|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
GR=24MM L=4,50M S 942

|
|
|
|
| 42| 2904406 DULAP RASINOS TIVIT CLASA A GR=48|

M.C. |
8.24|
440.000|
3627.41|
|
4.122|
|
|
|
|
|
MM LUNG=3,50M S 942
|
|
| 43| 2928335 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G

|
821.39|
66.000|
54211.74|
18.892|
|
|
|
|
|
PT PERETI
|
|
|
8MM |MP.
|
|
| 44| 2928347 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM |MP.

|
76.40|
66.000|
5042.09|
|
1.910|
|
|
|
|
|
PT PERETI
|
|
|
| 45| 2928361 PANOU COFRAJ ASTEREALA SCIND. RAS|MP.

|
46.35|
66.000|
3059.10|
|
0.695|
|
|
|
|
|
.SCURTE SUBSCURTE
|
|
|
|
| 46| 2928505 USA INT LOC.1CAN.PL.CEL.PE TOC+CA|MP.

|
421.00|
75.671|
31857.41|
|
10.946|
|
|
|
|
|
PTUS PLINE 2090X 784

|
|
|
|
| 47| 2928684 USA INT LOC.2CAN.PL.CEL.PE TOC+CA|MP.

|
9.50|
75.440|
716.68|
|
0.306|
|
|
|
PTUS GEAM
|
2090X 884
|
|
|
| 48| 2933304 USA RASIN EXT 1C F SLUM FOAIA CU |MP.

|
640.00|
250.000|
160000.00|
|
14.080|
|
|
|
TABLII 2090X 984 S5333

|
|
|
|
FORMULAR C6
Lista
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune

Valoare
|Greutate|
|
Furnizor
|Crt.|
(tone) |
|
|in oferta|
|
|
-
RON
RON
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|
7
| 0
|
1
4
|
|
2
|
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
| 49| 2934530 FOI DE USA SABLON DIN PAL
BUC. |
7.03|
150.000|
1053.75|
|
0.070|
|
|
|
|
|
CM. PT.RIGIDIZARE TOC

|
|
2,5|
|
|
| 50| 2940204 PARCHETE FAG LMB.UL.P1,P3,P4 CL.3|MP.

| 3920.66|
20.000|
78413.26|
|
53.321|
|
|
|
|
|
ST.17X200 X30-90MM
|
|
| 51| 2946765 PERVAZURI FAG

| 3528.63|
2.000|
7057.26|
1.694|
|
|
|
|
|
800
|
XX CLS.2
S 228/4
|
|
|
30 X 20 X |M
|
|
|
| 52| 2958990 LEMN DE FOC FOIOASE TARI L 1M LIV|KG

| 4006.34|
0.100|
400.63|
|
4.006|
|
|
|
|
|
RABIL DIN DEPOZIT

|
|
|
|
| 53| 3803128 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,12

| 1251.10|
80.000|
100087.86|
1.251|
|
|
|
32
OL|KG
|
S 889
| 54| 3803233 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 2,5

|
10.21|
80.000|
816.84|
0.010|
|
|
|
32
OL|KG
|
S 889
| 55| 5836492 SURUB CU CAP BOMBAT CRESTAT

BUC. | 3696.00|
0.300|
1108.80|
|
0.037|
|
|
|
|
|
60 F1 S 1451
|
|
|
56| 5838579 SURUB CU CAP PATRAT PT. LEMN

427.74|
0.130|
55.48|
BUC. |
|
0.038|
|
|
|
|
|
L 10
|
X 140 F1 S 1455
|
| 57| 5841021 PIULITE PATRATE

BUC. |
427.74|
0.400|
|
0.004|
|
|
|
|
|
GR. 6
|
|
|
OL34
|
|
M 10|
171.10|
926
|
| 58| 5883225 SAIBA PLATA PENTRU LEMN B

|
7.13|
3.868|
27.57|
0.008|
|
|
S 7565
|
|
|
M 11
|KG
|
|
|
| 59| 5886772 CUIE CU CAP CONIC

|
33.61|
9.000|
302.45|
0.039|
|
|
|
|
|
8 X 40
|
OL34
S 2111
|

|
76.53|
9.000|
688.82|
0.089|
|
|
|
|
|
0 X 60
|
|
|
X 70
|
OL34
1,|KG
|
|
|
TIP A
S 2111
|

|
304.34|
9.000|
2739.09|
0.353|
|
|
TIP A1
3,|KG
|
|
|
TIP A1
S 2111
|
3 |KG
|
|
|
| 62| 6001317 PIATRA DE SLEFUIT FORMA RINICHI |KG

|
176.15|
5.000|
880.75|
|
0.204|
|
|
|
|
|
H= 73 MM
|
|
|
| 63| 6101404 CHIT PTR. GEAMURI PE BAZA ULEI

| 1705.58|
4.000|
6822.33|
1.876|
|
|
|
|
|
C.351-1
|
NTR
6149-69
|
|
|KG
|
|
|
| 64| 6101458 @MASTIC BITUMINOS MATIZOL PENTRU |KG

| 3587.00|
2.000|
7174.00|
|
3.766|
|
|
|
|
|
HIDROIZOLATII
|
|
|
FORMULAR C6
Lista
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune

Valoare
|Greutate|
|
Furnizor
|Crt.|
(tone) |
|
|in oferta|
|
|
-
RON
RON
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|
7
| 0
|
1
4
|
|
2
|
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
| 65| 6109872 ARACET TIP E 50

(POLIACETAT DE |KG
| 2427.06|
1.379|
3347.89|
|
2.524|
|
|
|
|
|
VINIL.TIP E)
|
|
|
| 66| 6201084 ULEI EMULSIONABIL PT.DECOFRARE BE|KG

| 1734.00|
19.000|
32946.02|
|
2.011|
|
|
|
|
|
TOANE
|
S11382
|
|
|
| 67| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|

M.C. |
845.51|
2.800|
2367.43|
| 845.512|
|
|
|
BETOANE DELA RETEA

|
|
|
|
| 68| 6305701 MINA CURENTA SAU BARA PROT.DR.DIN|M

|
191.00|
10.000|
1910.00|
|
0.705|
|
|
|
PROFILE FORM.LA RECE

|
|
| 69| 6306418 USA MET PROF.UM IASI

|
100.00|
3.043|
304.33|
0.100|
|
|
|
|
|
REZ.FOC
|
101
|
STAS 6647-7|KG
|
KG
|
|
| 70| 6306602 USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 125|KG

|
12.00|
4.000|
48.00|
|
0.012|
|
|
|
|
|
0/IX PLINE
|
67
|
KG
|
|
| 71| 6306614 USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 125|KG

|
70.00|
2.752|
192.61|
|
0.070|
|
|
|
|
|
0/IX ETANSE
|
83
|
KG
|
|
| 72| 6307151 FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.I|KG

|
32.00|
3.432|
109.83|
|
0.032|
|
|
|
|
|
ASI CAT.1250 G= 84,0KG

|
|
|
|
| 73| 6307216 FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.I|KG

| 1609.10|
4.000|
6436.40|
|
1.609|
|
|
|
|
|

|
|
| 74| 6307228 FEREASTRA MET SIMP OCHI MOBIL

|
42.00|
4.404|
184.99|
0.042|
|
|
|
|
|

|
|
|
|
I|KG
|
|
|
| 75| 6311310 DISPOZITIV AUT.INCHID.USI FRINARE|

BUC. |
33.00|
35.003|
1155.09|
|
0.075|
|
|
|
|
|
HIDR.257MM SMB763-257
|
|
|
|
| 76| 6621492 BANDA POROASA DIN CAUCIUC PTR.ETA|KG

|
106.20|
3.864|
410.35|
|
0.106|
|
|
|
|
|
NSARE
|
|
|
| 77| 6719093 DISTANTIER DIN M.PLASTI.PT POZ.AR|

BUC. | 34680.35|
0.800|
27744.28|
|
0.347|
|
|
|
|
|
M.IN BETON PT GRINZI

|
|
|
|
78| 6719275 DIBLU PVC MARIMEA 3 NII-1030-75

BUC. | 3696.00|
0.100|
369.60|
|
0.037|
|
|
|
|
|
|
|
| 79| 6829070 CHINGI METALICE PT.COFRAJE LA STI|KG

|
226.08|
26.000|
5878.08|
|
0.226|
|
|
|
|
|
LPI DIN BETON

|
|
|
| 80| 7324699 HIRTIE DE ZIAR 50G/MP STAS

|
75.98|
1.000|
75.98|
0.076|
|
|
|
|
|
-70 IN SULURI
|
|
|
Pag.
|
|
FORMULAR C6
260|KG
|
| 81| 7343982 RUMEGUS DIN LEMN

|
103.30|
0.100|
10.33|
0.103|
|
|
|KG
|
|
Lista
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune

Valoare
|Greutate|
|
Furnizor
|Crt.|
(tone) |
|
|in oferta|
|
|
-
RON
RON
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|
7
| 0
|
1
4
|
|
2
|
|----|------------------------------------------|------|--------|--------------|--------------|----------------|-------|
|----|------------------------------------------|------|----
-----|--------------|--------------|----------------|-------|
|
|
|
10137.600|
RON
T O T A L
|
2386003.27|
|
|
|
|
|--------------|--------------|----------------|--------|
|
|
|
|
|
|
Euro
650616|
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ofertant
FORMULAR C7
mana de lucru
Lista consumurilor cu
----------------------------------Lucrarea: CARTIER
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune
Obs: RON = Leu greu

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|Nr. |
Denumirea meseriei
|Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)|
(om-ore)
|Crt.|
directa | -RON/ora-
RON
Procent
100%
|Consumuri
|
|cu manopera
|
|----|--------------------------------------------|--------------------|
------------|---------------------|--------------|
|
| 0
|
|
|----|--------------------------------------------|--------------------|
------------|---------------------|--------------|
|
1|
|
|
|
|
13681.651
2|
|
|
|
3|
|
|
|
4|
|
3764.189
|
|
6480.946
|
2156.114
102 BETONIST
6.000 |
22585.13
|
22585.13|
107 DULGHER CONSTRUCTII

8.000 |
109453.20
111 FIERAR BETON

8.000 |
|
51847.57
|
12505.46
|
|
51847.57|
|
114 GEAMGIU
5.800 |
|
109453.20|
|
|
12505.46|
|
|
524.024
5|
|
|
6|
|
|
|
7|
|
|
|
|
5861.064
|
4256.760
|
155.079
8|
|
|
|
18023.632
9|
|
|
|
|
62.000
10|
|
|
|
13359.817
11|
|
|
|
|
54.450
|
|
|
12|
|
|
122 IZOLATOR HIDROFUG

8.000 |
4192.19
|
4192.19|
|
126 MOZAICAR
8.000 |
|
46888.51
|
34054.08
|
144189.06
|
196 SAPATOR
8.000 |
|
|
|
144189.06|
|
|
496.00
|
|
1240.63|
|
134 ZIDAR
8.000 |
|
|
34054.08|
133 ZUGRAV VOPSITOR

8.000 |
1240.63
|
|
46888.51|
|
127 PARCHETAR
8.000 |
|
|
496.00|
|
|
199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII MON |

6.000 |
80158.90 |
80158.90|
TAJ
214 LACATUS CONSTRUCTII METALICE

6.255 |
340.56 |
|
|
|
340.56|
|
13|
|
|
|
14|
|
|
|
15|
|
|
|
16|
|
|
|
3902.351
|
935.447
|
267.687
|
375.802
|
268 MONTATOR C-TII METALICE

8.000 |
31218.81 |
|
601 TIMPLAR
9.000 |
|
31218.81|
|
8419.02
|
8419.02|
2214 LACATUS CONSTRUCTII METALICE

7.000 |
1873.81 |
|
2227 SUDOR ELECTRIC-B
8.000 |
3006.42
|
|
|
1873.81|
|
|
3006.42|
|
|
|----|--------------------------------------------|--------------------|
------------|---------------------|--------------|
FORMULAR C7
Lista consumurilor cu
mana de lucru
-----------------------------------
Lucrarea: CARTIER
LOCUINE
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune
Obs: RON = Leu greu
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|Nr. |
Denumirea meseriei
|Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)|
(om-ore)
|Crt.|
directa | -RON/ora|
|
|
RON
( 2 x 3 )
Procent
100%
|Consumuri
|
|cu manopera
|
|
|----|--------------------------------------------|--------------------|
------------|---------------------|--------------|
|
| 0
|
|
|----|--------------------------------------------|--------------------|
------------|---------------------|--------------|
|
73861.012
|
|
RON
T O T A L
|
552469.36
|
552469.36|
|
|
|--------------------|------------|---------------------|--------------|
|
Euro
|
|
150647
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lucrarea se incadreaza in grupa: IIA
Ofertant
FORMULAR C8
Lista consumurilor de ore de functionare a Utilajelor de constructii
-------------------------------------------------------------------Lucrarea: Locuinta unifamiliala
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune
Obs: RON = Leu greu
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|Nr. | Denumirea utilajului de constructii

Valoare (exclusiv TVA)|
|Crt.|
RON |
Consumuri
Tarif orar
|- ore de functionare -|- RON/ora functionare -|
(2x3)
|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|----------------------|
|0 |
|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|----------------------|
| 1| 3012 APARAT DE SUDURAPRIN PRESIUNE IN PUN |
25.000
|
433.12 |
|
CT.OTEL-BETON 70-12MM
17.325
|
|
| 2| 3502 EXCAVATOR PE SENILE CU O CUPA CU MOT |

40.000
|
281.77 |
|
OR TERMIC 0,71-1,25MC
7.044
| 3| 3553 BULDOZAR PE SENILE 65-80CP

13.23 |
0.294
45.000
| 4| 3716 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON ACTION |

15.000
|
18109.73 |
|
AT,ELECTRIC 0,9-1,5KW
1207.315
|
|
| 5| 4021 MAI MECANIC CU MOTOR TERMIC DE 6CP 1 |

35.000
|
89.11 |
|
50-200KGF
2.546
|
| 6| 4029 TOPITOR DE BITUM TRACTAT(EXCLUS.TRAC |

21.000
|
412.57 |
|
TORUL) PINA LA 500L
19.646
|
|
| 7| 4201 MAS.AUTOMATA DE TAIAT SI INDRET.OT.B |

38.000
|
3233.55 |
|
ET.ACT.EL. D=3-20MM 5-10
85.093
|
|
|
|
| 8| 4203 STANTA ELECTRICA DE TAIAT OTEL-BETON |

39.000
|
4379.14 |
|
,DIAM.PINA LA 40 MM
|
112.286
|
|
| 9| 4205 MASINA DE FASONAT OTEL-BETON D=PINA |

56.000
|
19805.20 |
|
LA 40MM 2,2KW
|
353.664
|
|
|
| 10| 6609 TROLIU ELECTRIC 3,1-5TF

2004.37 |
50.109
40.000
| 11| 6702 MACARA DE FEREASTRA 0,15TF

80.000
|
565.36 |
|
7.067
FORMULAR C8
Lista consumurilor de ore de functionare a Utilajelor de constructii
-------------------------------------------------------------------Lucrarea: Locuinta unifamiliala
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|Nr. | Denumirea utilajului de constructii

Valoare (exclusiv TVA)|
Consumuri
Tarif orar
|Crt.|
RON |
|- ore de functionare -|- RON/ora functionare -|
(2x3)
|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|----------------------|
|0 |
|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|----------------------|
|
|
| 12| 7301 BOB ELEVATOR MOBIL CU ELECTROMOTOR D |

55.000
|
20951.21 |
|
E 4,5 KW
|
|
|
|
MII LEI
|
|
| 13| 7905 CHELTUIELI PENTRU TRANSPORT UTILAJE- |

0.200
|
7.96 |
|
380.931
|
|
39.798
|
|
|
|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|----------------------|
| |
70286.31
T O TAL
2243.321
| RON
| |
|----------------------|-----------------------|-----------------------|
|
| Euro
19166
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ofertant
FORMULAR C9
Lista
consumurilor privind transporturile
-----------------------------------------
Lucrarea:
Locuinta unifamiliala
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune
Obs: RON = Leu greu

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|Nr. |
Tip de transport
rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |
Valoare(exclusiv TVA)|
|Elemente
|Crt.|
ce urmeaza a fi executate
|
|
|
-RON/tona-
RON
|
|
|-----------------------------------------|
|
|
|
|
km.
|
|
|
|
ore de
tone
|
|
transportate | parcursi | functionare
|
|
|
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
| 0
|
|
|
|
1
4
|
5
2
6
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
| 1. | Transport auto (total)

8508.180 |
|
|
96402.99
|
|
|
|
| din care,pe categorii

|
|
|
|
|
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
|
710.000 |
9940.00
| 1.001
|
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTU|

|
|
LUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASC|

|
|
ULANTA DIST.= 5 KM
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14.000
|
|
|
TRA01A05P
|
|
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
|
| 1.002
1259.850 |
17637.90
|
|
14.000
|
|
|
TRA02A05
|
|
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIA|

|
|
|
|
|
LELOR,SEMIFABRICATELOR CU AUT|
|
|
OCAMIONUL PE DIST.=
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5 KM.
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
|
109.078 |
1527.09
| 1.003
|
TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFA|

|
|
BR. CU AUTOREMORCHERE CU REMO|

|
|
RCI TREILER SUB 20T PE DIS.10|

|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
14.000
|
|
|
|
|
TRA04A10
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
|
4807.000 |
67298.00
| 1.004
TRA06A10
|
|
|
14.000
|
|
|
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONUL|

|
|
UI-MORTARULUI CU AUTOBETONIER|
|
|
A DE 5,5MC DIST.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
=10KM
|
|
|
|
|
|
|
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
| 2. | Transport pe cale ferata (total)
|
0.000 |
|
|
|
0.00
|
|
|
|
| din care,pe categorii

|
|
|
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
FORMULAR C9
Lista
consumurilor privind transporturile
----------------------------------------Lucrarea:
locuinta unifamiliala
DEVIZ: CCTDC8
Deviz reuniune
Obs: RON = Leu greu

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|Nr. |
Tip de transport
rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |
Valoare(exclusiv TVA)|
|Elemente
|Crt.|
ce urmeaza a fi executate
|
|
|
-RON/tona-
RON
|
|
|-----------------------------------------|
|
|
|
|
km.
|
|
ore de
tone
|
|
transportate | parcursi | functionare
|
|
|
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
| 0
|
|
|
|
1
4
|
5
2
6
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
|
|
| 3. | Alte transporturi (total)

|
|
|
|
|----|------------------------------------|--------------|---------|---------------|--------------|--------------------|
|
| T O T A L
|
8508.180 |
96402.99
RON
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|--------------|----------|---------------|--------------|--------------------|
|
|
|
|
|
|
|
Euro
26287
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ofertant
Cap.5 PROGRAMAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI

LUCRARILOR
Acest capitol cuprinde ealonarea calendaristic a lucrrilor, ordinea de

executare a acestora, timpul necesar fiecrei lucrri i perioada total necesar
executiei lucrrilor de construcii montaj pentru Locuinta Unifamiliala D+P+2E
din municipiul Constanta.
Execuia a fost structurat n 51 de activiti, aa cum se poate observa n
tabelul de mai jos, activiti ce cuprind totalitatea lucrrilor pe fiecare element i
etaj, pe rezisten i arhitectur, pe interior i exterior.
In urma realizrii prin metoda MPM de ealonare a lucrrilor, s-a
determinat o perioad de timp total de 161 zile lucrtoare, ceea ce din punct de
vedere calendaristic nseamn aproximativ un an.
Din graficul de for de munc reiese faptul c numrul maxim de
muncitori folosii n antier este 36.
In graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrrile ce au
sau ar trebui s aib loc pe antier.Acest grafic permite verificarea continu sau
periodic a lucrrilor de pe antier i compararea acestora cu graficul din proiect.
Menionez c toi angajaii au competena profesional pentru activitatea
pe care o desfoar, au minimum 3 ani de experien n domeniu, sunt persoane
responsabile, crora li se face instructajul de protecia muncii naintea fiecrei
faze determinate i nainte de trecerea la alt activitate.
Intre angajai i managementul de vrf exist o comunicare continu care
se face prin intermediul efilor de echip, a efului de antier i a directorilor,
astfel c, pentru motivarea personalului, managementul a ntreprins urmtoarele
practici :
Pentru nevoi fiziologice
-salariu adecvat care s permit un trai decent al salariatului i a familiei

acestuia ;
-condiii confortabile de munc, pe ct permite domeniul construciilor,

mai ales pentru personalul TESA ;
-mese gratuite pentru salariai constnd n amenajarea unei cantine pe
antier pe perioada celor 12 luni de activitate ;
-cazare gratuit pentru cei care au domiciliul la o distan de municipiul
Constanta de 30 km ;
-concedii de odihn tuturor salariaiilor societii;
-transport gratuit pentru cei care nu au domiciliul n Constanta afl la o
distan mai mic de 30 km de localitatea n care locuiesc.
Pentru nevoi de securitate

-salariul garantat, pltibil n dou rate lunare, cu trzieri de maxim o zi ;
-toi salariaii sunt angajai cu carte de munc, au asigurri medicale i li

se acord dreptul de asigurri sociale : pensii sau omaj, dup caz ;
-sigurana postului.
Pentru nevoi de apartenen

-permisiunea formrii unor grupuri informale ;
-ncurajarea relaiilor ntre angajai, mai ales dac acestea au efect benefic
asupra realizrii activitilor ;
-organizarea de mese festive, mai ales la recepia final a unei lucrri.
Pentru nevoi de stim
-posibiliti de promovare pentru toi salariaii, funcie de responsabilitatea

fiecruia i de realizri, de respectul de care se bucur printre angajai ;
-birouri separate pentru personalul TESA.
Pentru nevoi de autorealizare

-oportuniti de realizri ;
-anse de avansare ;
-ncurajarea creativitii.
Menionez c terminarea la timp, fr ntrzieri sau terminarea ntr-un

timp mai scurt a lucrrilor de execuie fa de ealonarea iniial atrage dup
sine recompensarea angajailor.
Lista activitilor programate i organizate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
SMz
SMn
TBe
CAt
Agf
Ct
Bt
MAS
Cs
Bs
Upf
12
Eps
13
14
15
MAr
Br
CApl
16
17
18
19
20
21
22
Cpl
MApl
Bp
MAp
Cp
Bp
CApp
23
24
Cpp
MApp
25
26
27
28
29
30
BApp
MAe1
Cae1
Be1
Ezp
Cape1
Sptur mecanizat
Sptur manual
Turnare beton eglizare fundaii
Confecionare armtur fundaie
Armare grind de fundare+ talp
Cofrare talp fundaie
Turnare talp grinzi de fundare
Armare perei + stlpi subsol
Cofrare perei + stlpi subsol
Betonare perei + stlpi subsol
Execuie umplutur pamnt grinda de
fundare
Realizare pat de piatr pentru placa de
pardoseal de la subsol
Mantare armur plac pardoseal subsol
Turnare plac pardoseal subsol
Confecionare armturi planeu peste
subsol, stlpi parter+ scara subsol
Cofrare planeu peste subsol+scar
Armare planeu peste subsol+scar
Betonare planeu peste subsol+scar
Armare stlpi parter
Cofrare stlpi parter
Turnare stlpi parter
Confecionare armtur planeu peste
parter, scar+stlpi etaj 1
Cofrare planeu peste parter + scar
Montare armtur planeu peste parter +
scara
Betonare planeu peste parter + scar
Montare armtur stlpi etaj 1
Cofrare stlpi etaj 1
Turnare stlpi etaj 1
Execuie zidrie parter
4
3
1
9
3
2
1
3
2
1
1
1
6
1
6
5
4
3
7
7
2
2
1
1
4
3
3
6
4
2
1
1
3
1
5
7
7
4
7
6
2
8
4
4
8
5
1
1
2
1
10
5
7
7
6
2
2
8
31
32
33
34
35
36
37
38
Cpe1
Mape1
Bpe1
MAe2
Cae2
Be2
Eze1
Cape2
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
Cpe2
MApe2
Bpe2
Eze2
EAc
TI
SP
Tm
TE
PRD
ZI
ZE
RL
etaj 1, scar + stlpi etaj 2

Cofrare planeu peste etaj1 + scar
Montare armtur peste etaj1+scar
Betonare planeu peste etaj 1 + scar
Montare stlpi etaj 2
Cofrare stlpi etaj 2
Betonare stlpi etaj 2
Execuie zidrie etaj 1
etaj 2
Cofrare planeu peste etaj 2
Montare armtur planeu etaj 2
Betonare planeu peste etaj 2
Execuie zidrie etaj 2
Execuie acoperi
Execuie tencuieli interioare
Turnare ap, montare perei gips-carton
Montare tmplrie
Execuie tencuieli exterioare
Execuie placri faian gresie
Execuie zugrveli interioare
Execuie zugrveli exterioare
Recepie lucrri
6
3
1
1
3
1
10
5
8
5
7
7
6
2
2
7
6
3
1
10
10
28
12
10
14
5
10
10
1
8
5
7
1
8
15
10
5
10
8
5
5
1
6. NORME DE SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII
1.Generaliti
1.1.
Personalul executant care i desfoar activitatea n cadrul unitilor de
construcii-montaj, nainte de nceperea instructajului de protecia muncii specifice
meseriei i lucrrilor ce le va executa, i se va prelua n mod obligatoriu i articolele
necesare din:
Norme republicane de protecia muncii elaborate i aprobate n comun pe data de
20.04.1975 de Ministerul Muncii (ord.34) i Ministerul Sntii (ord.60), precum
i completrile i modificrile aprobate la 02.11.1977 n comun de M.M. (ord. nr.

110) i M.S. (ord.nr.39).
Norme de protecie a muncii n activitatea de construcii montaj aprobate de
M.C.Ind. cu ord.nr. 1233/13 din 29 decembrie 1980.
1.2.
Normele de protecie a muncii n activitatea de construcii-montaj sunt obligatorii
pentru ntreg personalul muncitor din antiere, precum i pentru cel din alte uniti care
vin n antier n interes de serviciu sau interes personal.
Ele nu sunt limitative i vor fi completate, adaptate i mbuntite n funcie de
condiiile specifice, pentru evitarea producerii unor accidente de munc i evitarea
mbolnvirii profesionale.
Se vor respecta i toate prevederile din normativul P.S.I. precum i cele din
prescripiile tehnice pentru executarea lucrrilor de construcii-montaj, a cror
nerespectare ar putea duce la accidente de munc i mbolnviri profesionale.
n cazul n care n activitatea de producie apar operaiuni ce nu sunt cuprinse n
volumele de norme existente, conductorul subunitii respective are obligaia s
elaboreze norme locale corespunztoare pentru aceste operaiuni, care s se desfoare n
deplina securitate a muncii.
Dup redactare, normele locale respective vor fi aprobate de conductorul
organizaiei de construcii-montaj i numai dup aceea se va face obligatoriu instruirea
personalului muncitor.
2.
Norme comune
nainte de nceperea lucrului se vor verifica urmtoarele:
ntregul personal muncitor s aib fcut instructajul de protecie a muncii, astfel: cel
introductiv general i la locul de munc de cel puin 8 ore flecare precum i cel
periodic, care se va repeta la intervalul de cel mult o lun de zile.
Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construcii-montaj, s nu
fie bolnav, obosit sau sub influenta buturilor alcoolice i sa fie dotat cu
echipamentul de lucru i de protecie corespunztor lucrrilor ce le are de executat
(casc, centur de sigurana, mnui, ochelari de protecie, etc), conform
prevederilor n vigoare din "Normativul republican pentru acordarea echipamentelor
de protecie i a echipamentului de lucru".
Se interzice transportul prin purtat direct a greutilor mai mari de 50 kg. Se vor
respecta prevederile din "Normele republicane de protecie a muncii", privind
limitarea sarcinilor de ridicat i transportat, n funcie de vrsta i sexul personalului
muncitor.
Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de aciune a utilejelor de

ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol.
Pasarelele, scrile si platformele de lucru de langa utilajele de construcii si

lucrrile ce prezint pericol trebuie de asemenea sa fie mprejmuite si inute in stare
de curenie.
Pentru lucrri executate la inaltimi sub 5m se vor folosi schele simple iar pentru
inaltimi peste 5m se vor utiliza schelele conform indicaiilor din proiectele
tehnologice.
Schelele vor fi prevzute cu balustrade si scndura de bord si vor fi executate astfel

incat sa corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea
de schele improvizate si circulaia personalului muncitor sub schelele pe care se
lucreaz. Balustradele (parapetele) vor fi executate conform STAS 6131-79.
Personalul muncitor din antiere va putea fi utilizat numai la lucrrile si in zona de
lucru pentru care li s-a fcut instructajul de protecie a muncii corespunztor.
In toate locurile periculoase, att la locurile de lucru cat si acolo unde este circulaie
mare, se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile
att ziua cat si noaptea.
Gropile si puurile de foraj de pe teritoriul antierului se vor imprejmui.
Mainile si utilajele de construcii vor fi astfel instalete incat sa se asigure

stabilitatea si imposibilitatea unor deplasri necomandate.
Se interzice lsarea pe antier a mainilor si utilejelor de construcii, precum si a

mijloacelor de transport in poziii in care stabilitatea nu este asigurata sau n care e
posibila deplasarea lor necomandata.
Pentru a se evita posibilitatea de surpare a terenului din cauza greutii mainilor
si utilajelor de construcii, a mijloacelor de transport, precum si a materialelor grele
depozitate pe marginea gropilor se vor lua urmtoarele masuri:
a) circulaia mijloacelor de transport, amplasarea mainilor si utilajelor de construcii si
depozitarea materialelor nu este permisa intr-o zona egala cu de doua ori adncimea
gropii de fundaie;
b) pmntul rezultat din spaturile de fundaie se va evacua (daca nu este necesar la
umpluturi) sau se va ndeprta de marginea gropilor la o distanta de cel puin odat, o
data si jumtate adncimea spturii;
c) in funcie de natura terenului; de timpul cat se prevede ca spaturile sa ramana deschse
si de adncimea lor, vor fi luate masuri corespunztoare de consolidare.
Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor ncrcaturi se va

putea face cu luarea urmtoarelor masuri:
a)
legarea si fixarea ncrcaturilor se va face numai de personal muncitor instruit si
autorizat in acest scop si care va trebui sa cunoasc, sa aplice si sa urmreasc
respectarea:
regulile de verificare a organelor de legare pentru dispozitivele de prindere si

normele si instruciunile de exploatare a utilajelor si mainilor de ridicat;
codului de semnalizare, pentru a putea indica macaragiului manevrele care urmeaz

sa le execute, plasandu-se in locuri din care se poate vedea orice personal muncitor
situat in cmpul de aciune al mijlocului de ridicat; supravegherii si controlului
permanent alaspectului exterior al organelor de legare si dispozitivelor de prindere
cu care lucreaz, nscriind in registrul de supraveghere al mijlocului de ridicat,
constatrile cu privire la starea tehnica a acestora;
sarcinilor maxime inscrise pe fiecare dispozitiv de prindere si mijloc de ridicat;
utilizrii exclusive a organelor de legare si dispozitivelor de prindere inscrise in

evidenta locului de munca.
Totodat personalul muncitor care manipuleaz incarcaturi este obligat:
sa nu lege la crligul mijlocului de ridicat incarcaturi neaderente la sol;

sa nu foloseasc organe de legare sau dispozitive care prezint uzuri peste limitele
admise de dispoziiile in vigoare. In acest scop nu se vor folosi cabluri daca:
unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit) sau cablul prezint gtuiri, aplatizri,
etc;
sa execute corect legarea ncrcturii fara a ncrucia cablurile si
lanurile la introducerea in crlig; sa se asigure ca incarcatura este

echilibrata iar cablurile de legare sunt ntinse si aezate uniform, fara a
forma noduri, ochiuri si fara a fi expuse rsucirii;
sa nu echtibreze in crlig incarcatura;
sa execute legarea ncrcaturilor astfel incat acestea sa nu se poat
deplasa, aluneca sau roti, dup ce sunt ridicate iar legtura sa nu ias din
crlig;
sa nu lege in crligul macaralei incarcaturi, daca dispozitivul de prindere
nu este prevzut cu elemente de sigurana care sa mpiedice cderea
pieselor din incarcatura;
sa protejeze cablurile care vin in contact cu muchii ascuite prin aprtori de

protecie;
nainte de transportarea unei incarcaturi sa semnalizeze macaragiului efectuarea

unei ridicri de ncercare, pna la nlimea de l0 cm de sol,
pentru ca mijloacele de legare sa ajung in poziie intansa, verificnd in

acelai timp ca incarcatura sa fie echlibrata;
sa urmreasc transportarea pe orizontala a ncrcturii suspendate,
mergnd in urma acesteia si supraveghand ca incarcatura sa fie condusa la
inaltime si distanta laterala de cel puin 1 metru de obiectele nconjurtoare si sa nu
loveasc personalul muncitor; in scopul artat,
incarcatura va fi ghidat cu ajutorul a doua frnghii;
sa interzic circulaia pe sub incarcatura ridicata si sa ndeprteze alt
personal muncitor la o distanta corespunztoare;
sa nu efectueze balansarea ncrcaturilor;
la preluarea ncrcturii, dup legarea la dispozitiv si inainte de ridicare
sa se ndeprteze de langa incarcatura;
sa nu permit scoaterea legaturilor de sub incarcatura cu ajutorul
mijlocului de ridicat;
sa supravegheze incarcatura pana sa se asigure ca aceasta este coborta
si aezata corect;
sa nu prseasc locul de munca fara al incunostinta pe macaragiu;

sa se ndeprteze in timpul ridicrii ncrcturii de locul respectiv cu o
distanta care sa-l asigure mpotriva accidentrii prin desprinderea acesteia
din crligul mijlocului de ridicat;
sa nu stea pe traseul pe care se transporta incarcatura;
sa evite ridicarea brusca a ncrcturii, precum si executarea simultana a
ridicrii si rotirii sau plecrii mijlocului de ridicat din poziia de repaus;
dup terminarea lucrului, sa depoziteze organele de legare si dispozitivele
de manipulare care le-au fost date in primire, in locuri uscat ferite de
umezeala, de ageni corozivi si de posibiliti de deteriorare;
cablurile se pstreaz agate in locuri ferite de interpehi.
b)
n timpul operaiunilor de manipulare, transport si montaj a incarcaturilor se mai
interzice:
staionarea personalului muncitor strin de aceste operaiuni aproape de
incarcatura ce se manipuleaz;
-
introducerea cu mana a reazemelor si a pieselor de cablaj la formarea stivelor;
prinderea cu mana a dispozitivului de agare a crligului mijlocului de ridicat;
ridicarea incarcaturilor la o distanta mai mare dacat raza de aciune a mijlocului

de ridicat;
-
circulaia mijloacelor de ridicat pe senile sau pneuri cu incarcatura in crlig;
staionarea si circulaia personalului muncitor pe ncrcaturi, in mijloacele de

transport;
-
staionarea personalului muncitor pe ncrcaturile ce se ridica;
manevrarea incarcaturilor pentru aducerea lor in poziie necesara, cu mana;
staionarea sub incarcaturi neasezate in poziia definitiva;
desprinderea ncrcturii din crligul mijlocului de ridicat, inainte de aezarea

definitiva a ncrcturii.
daca in timpul transportului se defecteaz utilajul sau una din prinderi cedeaz,
elementul va fi cobort; daca acest lucru nu este posibil, pana la nlturarea defeciunii
locul de sub incarcatura va fi mprejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru
interzicerea ptrunderii personalului muncitor in zona respectiva. De asemenea, se vor
pune indicatoare de avertizare. Aceste masuri vor fi ndeprtate numai dup reintrarea in
normal.
Primirea incarcaturilor pe construcie se va face de personalul muncitor, numai
dup oprirea completa a mijloacelor de ridicat.
-
Personalul muncitor va sta pe schele speciale sau pe planseu.
Se interzice aplecarea personalului muncitor in afara construciei pentru a

desprinde elementele din crligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face
cu crlige de tragere sau frnghii ajuttoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu
echipament de protecie pentru lucru la nlime si locuri periculoase.
Ridicarea ncrcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite poziia oblica a
dispozitivelor de prindere si nici trrea ncrcaturilor cu mijlocul de ridicat.
Se interzice executarea lucrrilor a inaltime in perioade de timp
nefavorabil-vant puternic peste llm/s, ninsori, polei, in locurile de lucru cu vizibilitate
redusa, etc.
Toate utitejele si mainile de construcie acionate cu motoare electrice, vor fi
obligatoriu legate de pamant, conform prescripiilor tehnice privind executarea
acestei operaiuni. Mecanicii de utilaje si maini de construcii rspund pentru
verificarea permanenta a legturii acestora la pamant.
Se interzice executarea oricrei reparaii sau lucrri de ntreinere la utilajele si
mainile acionate cu motoare electrice, nainte de a fi oprite si deconectate de la reea.
Nu este permis a se executa in exterior lucrri de sudura la temperaturi interzise
de prescripiile tehnice pentru asemenea lucrri.
-
Se vor respecta prevederile caietului de sarcini atatsat in volumul II D.D.E.
Executarea unor lucrri, ca montri de prefabricate, turnri de betoane etc, pe

timp de noapte se poate face cu luarea unor masuri ca:
-iluminat corespunztor, care sa asigure o vizibilitate perfecta pe ntreaga
suprafaa a zonei de lucru;
dotarea personalului ce lucreaz ca mijloace de ridicat cu echipament de

protecie reflectorizant;
crligul mijlocului de ridicat si cablurile de legtura vor fi de asemenea vopsite in
culori reflectorizante;
la orice micare a mijlocului de ridicat se va aciona dispozitivul de
semnalizare acustica;
mijlocul de ridicat va fi prevzut cu lumini de semnalizare;
zonele de lucru vor putea fi iluminate local cu lmpi portabile;
locurile de depozitare a materialelor si elementelor de construcii ce se
manipuleaz vor fi iluminate separat;
caile de acces vor fi iluminate corespunztor;
personalul muncitor va avea aviz medical ca este apt pentru lucrul de noapte si la
lumina artificiala.
Masurile enumerate nu sunt limitative si pot fi completate in funcie de condiiile
locale.
In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de
protecie specific (casca de protecie, centuri de sigurana ochelari de protecie) si pe care
e obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si pana la prsirea teritoriului antierului.
La executarea lucrrile la inaltime sau in alte zone periculoase personalul
muncitor va fi prevzut, cu centuri de sigurana legate de puncte fixe ale cldirii, precum
si cu truse, geni, ladite sau cutii pentru pstrarea sculelor, uneltelor si unor piese
mrunte.
Personalul muncitor nu va putea intra in lucru fara a avea viza medicala, fcuta
tinand seama de condiiile in care va lucra, si fara a i se face instructajul obligator si cel
specific de protecia muncii, conform cap.XX, art.606-620 din "Normele republicane de
protecie a muncii" ediia 1975.
Accesul in construcii si la locurile de munca se face exclusiv pe scri definitive
sau pe scri mobile, conform celor prevzute in voi.III art.2.
Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza:
tensiunea de 25V in cazul in care se lucreaz in condiii normale;

tensiunea de 12V in cazul in care se lucreaz in locuri cu umezeala excesiva, pe
mase metalice sau in locurile cu degajri de aburi si emanaii de gaze.
Utilajele, mecanismele si aparatele electrice sau fixe utilizate la executarea
diferitelor lucrri trebuie obligatoriu legate la instalaia de punere la pamant, a crei
rezistenta va fi de cel mult 4 ohmi.
Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, att la sol cat si la inaltime,
vor fi strnse si depozitate in locuri special amenajate Se interzice aruncarea lor de la
inaltime.
Proiectele de execuie, caietele de sarcini, precum si masurile de protecie a
muncii se vor prelua nainte de ncperea lucrrilor cu intreg personalul muncitor (sef de
lot, sef de punct de lucru, maitri, sef de echipa si ceilali oameni ai muncii din formaiile
de lucru) si numai dup nsuirea lor se poate trece la nceperea lucrrilor.
Se interzice lucrul in tablourile de comanda electrica si la prile componente ale
instalaiei electrice fara intreruperea circuitelor de alimentare.
La executarea lucrrilor de constructii-montaj se vor folosi de regula dispozitivele
si elementele de protecia muncii tipizate, cuprinse in Catalogul elaborat de Institutul de
Proiectare pentru Construcii Industriale, proiect nr.7271/1980 cu completrile ce se vor
face in viitor.
3. Msuri de tehnic a securitii muncii, de prevenire i stingere a

incendiilor i de lucru pe timp friguros n cazul executrii betonului
armat monolit
a.
La confecionarea cofrajelor
Unitile specializate de execuie a cofrajelor sa fie bine ventlete, pentru a se

evita mbolnvirile profesionale datorita prafului de lemn si gazelor produse de lucrrile
de sudura.
Utilajele si instalaiile din dotarea unitilor de prefabricare a cofrajelor trebuie sa
fie dotate cu toate dispozitivele de protecie a muncii si de prevenire si stingere a
incendiilor. La toate locurile de munca se afieaz tblie avertizoare si de interdicie
specifice operaiilor ce se executa.
Sculele si uneltele de mana trebuie confecionate numai din materiale

corespunztoare.
Subansamblurile de cofraj care se monteaz la inaltime trebuie sa fie bine
rigidizate, pentru a putea fi manipulate mecanizat fara pericole.
b.
La confecionarea armturilor
In unitile de confecionare a armaturilor, utilajele trebuie amplasate in

concordanta cu fluxul tehnologic de fabricaie, respectandu-se spatiile de circulaie.
Organele de lucru active ale mainilor se protejeaz cu dispozitive de sigurana,
iar locurile periculoase se imprejmuiesc cu balustrade si panouri de protecie pe care sunt
amplasate semne indicatoare si avertizoare corespunztoare.
Toate mainile acionate electric se leag la pamant, iar muncitorii se echipeaz cu
manusi si nclminte electroizolanta.
Praful metalic si rugina rezultate din procesul de preluare se ndeprteaz numai
cu perii si maturi.
Sudorii trebuie sa fie echipai obligatoriu cu ochelari si masca de protecie.
c.
La lucrrile de betonare
Exploatarea si ntreinerea utilajelor din cadrul unitilor de preparare a betonului

trebuie sa fie in conformitate cu normele specifice de protecie a muncii si de prevenire si
stingere a incendiilor.
Accesul muncitorilor sub utilajele in funciune este interzis. De asemenea, nu se
permite accesul muncitorilor in buncare si silozuri de agregate, care se nclzesc pe timp
friguros cu ajutorul aburului, dect dup rcirea completa a acestora.
La nceputul fiecrui schimb se verifica starea tehnica a utilajelor cu care se
transporta betonul. Cnd betonul se transporta prin conducte, acestea se ncearc la
presiunea de 30 bar imediat dup montare. Conductele trebuie sa se termine la captul de
evacuare a betonului cu un distrugtor de energie.
Cablurile de alimentare cu energie electrica a utilajelor de compactat si finisat
trebuie sa fie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stlpi sau capre. Este obligatoriu
sa se alimenteze vibratoarele la tensiunea maxima de 24 V.
Instalaiile de nclzire a betonului turnat pe timp friguros se verifica din punctul

de vedere al etaneitii, al siguranei de exploatare, al poziiei surselor de cldura in
raport cu materialele sau elementele inflamabile etc.
4. Msuri de tehnic a securitii muncii i de lucru pe timp friguros n

cazul tehnologiei de execuie a fundaiilor
Principala cauza a accidentelor consta in surparea malurilor spaturilor provocata

de:
spaturi cu taluzuri insuficient de stabile;
nerespectarea principatelor dimensiuni ale excavatiilor si a limitelor de adncime

prescrisa pe norme;
spaturi sub un mal unde s-a creat un ieind in consola sau au aprut bolovani
izolai care pot cdea;
lipsa sprijinirilor sau sprijiniri necorespunzatoare (insuficiente, realizate din

materiale necorespunzatoare) sau demontarea incorecta a acestora;
neluarea masurilor de ndeprtare a apelor de suprafaa din vecintate sau a celor

subterane;
dezghearea brusca a pmntului in care s-a executat in timpul iernii spaturi cu

perei verticali nesprijiniti si care s-au meninut att timp cat temperatura a fost sub
OjC.
lovirea in timpul spturii a unor cabluri electrice sau conducte subterane sub
presiune;
coborrea sau circulaia pe piesele sprijinirilor;

folosirea unor scule defecte, lipsa de atenie la manevrarea utilajelor de spat si de
transportat;
folosirea explozivilor de ctre persoane neautorizate;
nefolosirea echipamentului de protecie
Sparea pe cale manuala a pmntului in galerii este interzisa.
Terenurile supraumidificate, nisipoase sau cele constituite din loess nu se sapa

fara sa fie sprijinite. Sprijinirea spaturilor pentru fundaii si a anurilor se executa cu
elemente de inventar conform normelor in vigoare. Demontarea
si
indepartarea
sprijinirilor din gropile de fundaie se executa de jos in sus, pe msura executrii
umpluturii sau a fundaiei.
La executarea mecanizata a spaturilor este interzis accesul oamenilor deasupra
frontului de lucru, in limitele taluzului natural si in raza de aciune a utilajelor. Unghiul
de nclinaie a sgeii excavatorului nu se schimba, in timp ce cupa se ncarc sau cnd
cupa este sub sarcina. Trecerea excavatorului pe sub linii electrice sub tensiune este
interzisa daca spaiul liber este mai mic de 2m..
nainte de a se ncepe turnarea betonului in fundaii, se controleaz starea si
rezistenta sprijinirilor si, in funcie de starea pereilor spturii, se stabilete daca acesta
se toarn direct in snt sau sunt necesare cofraje sau alte masuri speciale.
La executarea lucrrilor de izolaii, trebuie respectate o serie de masuri specifice:
cazanele de bitum trebuie amplasate la o distanta de 50m de depozite sau construcii
din lemn, iar fiecare topitor trebuie dotat cu un pichet de incendiu;
cazanele se umplu cel mult 3/4 din capacitatea lor si sunt prevzute cu capacitatea
etane;
bitumul topit se scoate din cazan cu canciocul cu coada lunga si se transporta in
recipiente cu capac;
muncitorii care lucreaz cu bitm topit vor purta cizme si manusi de cauciuc.
5. Msuri de tehnic a securitii muncii, de prevenire i stingere a

incendiilor i de lucru pe timp friguros n cazul tehnologiei de executare
a structurilor din beton armat monolit
In afara de masurile prezentate la punctul 3, la executarea structurilor din beton

armat monolit se vor respecta si masurile prezentate in continuare.
La lucrrile de cofraje
nainte de montarea cofrajului, se curata bine locul de aezare a acestuia, apoi,
inainte de turnarea betonului, se asigura stabilitatea si buna solidarizare a prtilor lui
componente. Montarea cofrajelor la inaltime trebuie fcuta de pe podine de lucru, aezate
pe schele de susinere, interioare sau cu console. Podinele trebuie sa aib limea minima
de 0,7m, sa fie mprejmuite cu balustrade de 1,00 m inaltime si cu scndura de margine

de minimum 0,25 m latime. Cnd se executa cofraj nclinat, podinele de lucru de pe care
se monteaz trebuie construite in trepte cu iatimea de cel puin 1,80 m, prin aezarea
corespunztoare a solidarizrilor.
Materialele, panourile si piesele confecionate se
depoziteaz astfel incat sa nu se produc aglomerri. Susinerile si cofrajul trebuie
demontate numai cu respectarea stricta a succesiunii operaiilor indicate in proiectul de
execuie si cu luarea masurilor de prevenire a cderii elementelor de cofraj.
Depozitarea materialelor si a elementelor de cofraj demontate, pe podinele de
lucru, este interzisa.
Construciile la care turnarea betonului se executa in cofraje alunectoare trebuie
sa fie mprejmuite la o distanta de 1/10 din nlimea acestora, iar circulaia in zona
mprejmuita este interzisa. Trecerile si locurile de lucru din aceasta zona se protejeaz
acoperindu-le cu panouri si cu ngrdiri laterale.
Starea cofrajului glisant, a mprejmuirilor, a podinelor si a scrilor se controleaz
zilnic, defectele constatate trebuind sa fie remediate imediat. La fiecare mutare a
cofrajului, toate obiectele nelegate de acesta trebuie ndeprtate. Golurile din podina de
lucru trebuie sa fie acoperite cu o plasa metalica sau cu un grtar de lemn cu ochiuri de
cel mult 7X7 cm.
Materialele nu se depoziteaz intr-un singur loc pe platforma superioara si in
cantiti mai mari de 100...150 kg, iar platforma inferioara se tine in permanenta libera.
Pstrarea de recipiente, bidoane etc. cu lichide inflamabile pe platformele cofrajului este
interzisa. Cofrajul trebuie sa fie dotat cu stingatoare de incendiu, iar antierul trebuie sa
aib instalaii de apa pentru stingerea incendiului.
In timpul ridicrii cofrajului glisant, vor fi admii pe platformele de lucru numai
muncitorii special instruii si cu avizul medical pentru lucru la inaltime.
Demontarea instalaiei de iluminat este permisa numai in timpul zilei, iar
subansamblurile se demonteaz folosind macarale si respectnd succesiunea indicata in
proiect.
La lucrrile de cofraje, care in general se executa la inaltime, toi muncitorii
trebuie sa foloseasc in mod obligatoriu centuri de sigurana, bine prinse de partite fixe
ale construciei, casca de protecie si accesoriile necesare. La toate punctele de lucru se
afieaz tblie avertizoare, indicatoare si de interdicie, specifice lucrrilor ce se executa.
La confecionarea armturilor
Descolacirea si indreptarea otelului pentru armaturi trebuie executate pe un teren
de lucru separat si mprejmuit. Barele mai scurte de 30 cm nu se tin cu mana la tierea cu
stana acionat cu motor, iar ndoirea manuala a armaturilor de otel trebuie executata cu
chei speciale, in buna stare, care se verifica zilnic, nainte de nceperea lucrului.
Circulaia pe armaturile carcaselor sudate este interzisa.
Utilajele acionate cu motoare electrice sau cele care conin transformarea statice
(mainile de sudat armaturi) se verifica, nainte de punerea lor in funciune, daca au
legtura la pamant si daca componentele instalaiei electrice si cablul de alimentare cu
energie electrica sunt corespunztoare.
La maina de ndreptat otel-beton, capetele barelor se fixeaz in mecanismul de
tragere si ndreptare numai dup oprirea motorului, pornirea fiind precedat de acoperirea
mecanismului cu aprtoare de protecie. La mainile de tiat si indoit plase sudate,
manipularea si fixarea lor in dispozitivele de prindere se executa numai in timpul opririi
mainii. Praful metalic si rugina care rezulta in urma prelucrrii si fasonrii armaturilor se
ndeprteaz numai cu perii si maturi, evitandu-se tergerea lor cu mana libera.
Muncitorii care lucreaz in sectoarele de sudura sau la mainile acionate electric
trebuie sa fie echipai corespunztor cu: ochelari, masca de protecie, manusi si
nclminte electroizolante; lucrul se efectueaz pe covoare electroizolante, iar zona se
protejeaz cu paravane protectoare si tblie avertizoare.
La lucrrile de betonare
Accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis. La betonierele acionate
electric se impune legarea de pamant a tuturor instalaiilor electrice si folosirea cofretelor
metalice capsulate coninnd intrerupatoare si elemente de sigurana.
Betonierele se monteaz pe platforme bine consolidate, toate elementele in
micare (lanuri, roti, curele) fiind protejate cu aprtoare de tabla. Curirea tobelor
betonierelor, ntreinerea sau repararea lor este permisa numai dup oprirea mainii si
deconectarea ei de la sursa de curent electric.
Coborrea muncitorilor in buncare si silozuri de agregate, care se nclzesc pe
timp friguros cu ajutorul aburului, nu se permite dect dup completa rcire a acestora. In
timpul funcionarii instalaiilor de nclzire, sunt interzise operaiile de ungere, curire si
reparaiile accidentale. In cazul utilizrii adaosurilor la prepararea betonului, se iau
masuri pentru prevenirea producerii de arsuri. Muncitorii care conduc utilajele de
preparare a betoanelor se echipeaz cu cizme de cauciuc si sunt supui periodic, la 6 luni,
unui control medical.
Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a

fi corespunztoare la nceputul fiecrui schimb. Circulaia pe cofraje, pentru transportul
betonului dup montarea armaturii, are loc pe podine speciale de inventar, aezate pe
capre. Schelele si eafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aib o podina
continua, cu limea de cel puin 1,2 m,mprejmuita cu balustrade si cu scnduri rebord.
n cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia urmtoarele masuri:
- dup montarea instalaiei, conducta se ncearc la o presiune hidraulica de cel puin
30bar;
- nainte de introducerea betonului pe conducte se verifica mbinrile si racordrile
tronsoanelor conductei;
- in timpul curirii conductei, muncitorii se ndeprteaz la cel puin 10 m, iar in fata
orificiului de evacuare se monteaz o aprtoare nclinat.
nainte de nceperea turnrii betonului se controleaz modul de fixare si de
consolidare a cofrajului si rezistenta schelei de susinere a podinelor de lucru.
In cazul turnrii betonului de la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele trebuie
mprejmuite cu balustrade, iar la betonarea suprafeelor cu o inclinare mai mare de 30,
betonistii trebuie sa aib centuri de sigurana legate prin frnghii de elementele de
rezistenta ale construciei.
La compactarea betonului cu vibratoare electrice, carcasa vibratorului trebuie
legata la pamant, iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si
amplasate pe stlpi sau pe capre. Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea
vibratoarelor este de 24 V, locul de munca fiind foarte periculos datorita umiditii mari.
In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod obligatoriu manusi si cizme de cauciuc
dielectrice.
Dup frecventa vibraiilor transmise prin arborele flexibil sau mner depete
valorile admisibile sau nivelul de zgomot depete valoarea de 80 dB, nu se lucreaz cu
vibratorul.
La betonarea pe timp friguros trebuie luate masuri suplimentare, si anume:
se verifica etaneitatea si se probeaz, conform normelor tehnice, instalaia
de distribuire a aburului, pentru a se evita accidentarea muncitorilor cu abur sau prin
atingerea conductelor;
se incalzesc ncperile provizoriu pentru executarea lucrrilor si se prevd cu

ventilatoare;
se izoleaz sobele si burlanele din tabla in locurile unde se pot apropia oamenii;
se curata de zpada si gheata si se presar cu nisip sau zgura caile de acces pentru
oameni, podinele de lucru, caile de rulare si drumurile.
La toate punctele de lucru care se incalzesc trebuie sa existe stingatoare de
incendiu sau sursa de apa.
La executarea izolaiilor termice i hidrofuge aferente

Cazanele cu bitum se amplaseaz la o distanta de cel puin 50m de construciile
din lemn sau de depozite, flecare cazan fiind dotat cu un pichet de incendiu. Cazanele nu
se umplu dect cel mult 3/4 din capacitatea lor, fiind prevzute cu capace etane. Bitumul
topit se scoate din cazan numai cu canciocul cu coada lunga st se transporta in recipiente
cu capac. Muncitorii trebuie sa poarte cizme si manusi de cauciuc pe timpul lucrului cu
bitum topit.
Zona de ridicare pe obiect a recipientelor cu bitm topit se imprej mu teste,
montandu-se si indicatoarele de avertizare corespunztoare. Se interzice diluarea
masticului de bitum topit cu substane pe baza de petrol, acestea fiind inflamabile.
La lucrrile cu vata de sticla muncitorii trebuie sa poarte, in mod obligatoriu,
manusi de cauciuc, masti si ochelari de protecie.
Scufele si uneltele folosite la tierea si montarea materialelor termoizolante
trebuie sa fie numai acelea indicate pentru fiecare operaie in parte si sa nu prezinte
defecte.
1. Bibliografie de specialitate
ndrumtor pentru calculul i alctuirea elementelor structurale din beton armat

Radu Agent Editura Tehnic 1992;
Construcii civile Marusciac Dumitru Institutul Politehnic, Cluj Napoca, 1986;
Manual pentru calculul construciilor Caracostea A. Editura Tehnic 1977;
Fundaii i procedee de fundare Manoliu I. Editura Didactic i Pedagogic 1977;
Fundaii Punescu M. Editura Didactic i Pedagogic 1983;
Fundaii i procedee de fundare Lehr Hugo Editura Didactic i Pedagogic;
Proprietile i tehnologia betoanelor Ion Ionescu, Traian Ispas Editura Tehnic
1997;
Tehnologia i mecanizarea lucrrilor de construci icivile i industriale Ioan

Bardescu Editura Didactic i Pedagogic 1985;
Organizarea i conducerea activitii de construcii Florin Dobrescu, Mircea

Bejenariu Editura Didactic i Pedagogic 1983;
Eficiena economic a investiiilor Florea Staicu, Dumitru Prvu Editura

Didactic i Pedagogic 1995;
Eficiena Investiiilor Militaru Constantin, Melnic Lucia-Camelia Editura Bren

2002;
Managementul produciei de construcii Radu Curteanu Editura Sylvi 1997;
Managementul investiilor Romanu C., Vasilescu L. Editura Mrgritar1997;
Norme specifice de protecie a muncii Editura Medical 1982;
2. Prescripii legale (normative, legi)
Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social

culturale, agrozootehnice i industriale P 100 2006;
Normativ pentru alctuirea, calculul i executarea lucrrilor de zidrie P 2- 1985;

Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat NP 007 97;
Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat NE 012 99;
Normativ privind armarea, cofrarea i betonarea elementelor din beton armat C
140 83;
Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor
construciilor civile i industriale C 169 88;
Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
C 29 95;
Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la

construcii P 10 86;
Instruciuni tehnice pentru proiectarea i folosirea armturii cu plase sudate a

elementelor de beton P 59 86;
Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat C 140 86;
Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din
placaj pentru cofraje C 11 74;
Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea pereilor i acoperiurilor din
elemente din beton celular autoclavizat P 104 94;
Instruciuni tehnice privind proiectarea grinzilor din oel cu seciune plin P 108
80;
Instruciuni tehnice pentru prinderea i montajul tablelor metalice profilate la

executarea nvelitorilor i pereilor C 172 88;
Normativ pentru proiectare i executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri C

107 82;
Normativ pentru proiectare i executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase
la lucrrile de construcii C 112 86;
Instruciuni tehnice privind executarea placajelor din plci din faian majolic i
plci ceramice smluite aplicate pe perei prin lipire cu paste subiri C 223 86;
Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor C 35 82;
Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii C 3 76;
Legea nr. 10 / 28 ianuarie 1985 privind calitatea n construcii;
Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii MLPAT 9/N/1993;
Norme generale de protecia muncii, elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale i Ministerul Snti, Ediia 1996;

Proiect D+p+2e

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect D+p+2e

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA PROGRAM

a proiectului de diplom al absolventului

Tema proiectului de diplom: LOCUINTA UNIFAMILIALA D+P+2E CU

2. Termenul final de predare: 20 iunie 2008

Cap.1. Memoriu tehnico-economic justificativ

Obiectiv. Scopul proiectului

Informaii geotehnice i geologice

Informaii climatice (zpad, vnt, adncime de nghe etc.)

Clasa de importan a construciei

Soluie constructiv (structur de rezisten)

Analiz (evaluare) economic

Cap.2. Breviar de calcule:

evaluarea incarcarilor, dimensionarea fundatiei, determinarea

Cap.3. Caiet de sarcini, coninnd descrierea tehnologiei de execuie

Terasamente, cofraje, armare, betonare si finisari.

Cap.4. Documentaia tehnico-economic, elaborat pentru : terasamnete si

Cap.5. Programarea i organizarea execuiei lucrrilor pentru lucrarea:

Cap.6. Msuri specifice de S.S.M. i P.S.I. referitoare la urmtoarele

Bibliografie (minimal obligatorie)

1. Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton

Plan de ncadrare n zon (sc. 1: 10 000 1: 1 000)

Plan general de situaie (sc. 1: 2 000 1: 100)

Vederi n plan, vederi laterale, profile longitudinale, profile transversale,

Detalii de execuie, referitoare la: cofraje-armare, pentru principalele

PLAN GENERAL DE SITUAIE

PLAN ETAJ 1 + PLAN ETAJ 2

PLAN SECTIUNE TRANSVERSALA + SECTIUNE LONGITUDINALA

PLAN FATADA PRINCIPALA + LATERALA

PLAN COFRAJ-ARMARE DIAFRAGME

PLAN COFRAJ PLACA +5,75 M

PLAN ARMARE PLACA +5,75 M

PLAN COFRAJ ARMARE STALPI

PLAN COFRAJ ARMARE GRINZI

MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC JUSTIFICATIV

Prezenta documentaie a fost ntocmit pentru determinarea conditiilor in care din

Constructia proiectata se afla in cartierul Tomis II al municipiului Constanta pe strada

strada Aleea Margaretei;

proprietate privata Dumitrescu Bogdan

proprietate privata Rusu Alexandru

proprietate privata Sofron Octavian.

INFORMATII GEOTEHNICE SI GEOLOGICE

stratul superficial cu grosime de cca. 30 cm este format din umplutura cu pamant

umplutura neomogena care a fost strabatuta de 2,60-2,80 m de la cota C.T.N formata

umplutura din pamanturi argiloase sub umplutura neomegena, cu grosimea de 0,200,30 m.

A fost strabatut de foraje pana la o adancime de 5,20 m. Datorita faptului ca se

3.3 Nivelul hidrostatic

In timpul forarii se pune in evidenta la adancimea de -2,60-2,80 m, prin strapungerea

Functie de acestea, de stratificatia terenului si mai ales de cota nivelului apei

Cldirea este situata in zona seismica E cu coeficientul de protecie

Clasa de importanta a constructiei

Construcia se ncadreaz in clasa a III a de importanta conform normativului

- in betonul de legalizare :..........................C 4/5

Pereii subsolului (adpostului de protecie civila) au grosimea de 25 cm. Pereii

Sistemul de fundare este reprezentat de o solutie de fundare directa, cu o retea

Terenul de fundaie. Adncimi de inghet.(G20)

STAS 3300/l;2-85 Teren de fundare.

Normativ pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat (IV).

Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat (I)

STAS 10109/1-82 Construcii industriale, civile si agrozootehnice. Lucrri de zidrie.

grup sanitar S=4,17 mp

Centrala termica S=12,22 mp

Living+loc de luat masa S=49.50 mp

2 balcoane cu 9,36 respectiv 5 mp