Normative Constructii (/)

Home (/) LUCRARI DE FUNDATII SI TERASAMENTE (/categorii/lucrari-de-fundatii-si-terasamente)

LUCRARILOR DE FUNDATII (/categorii/lucrarilor-de-fundatii)

(/normative/Assets/)INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI

EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR FUNDATE PE PĂMÂNTURI CU UMFLĂRI ŞI
CONTRACŢII MARI (PUCM)

Indicativ P 70-79
Înlocuiesc P 70-73

Cuprins
* GENERALITĂŢI
* CERCETAREA TERENULUI
* ELEMENTE PENTRU ESTIMAREA DEPLASĂRILOR PRODUSE DE PĂMÂNTURILE CU UMFLĂRI ŞI
CONTRACŢII MARI
* MĂSURI LA PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR
* MĂSURI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FUNDAŢII EXECUTATE PE PUCM

(/normative/Assets/)1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la proiectarea şi executarea construcţiilor civile, industriale,
agrozootehnice şi construcţii provizorii, cu fundaţii direct pe pământuri cu umflări şi contracţii mari (PUCM).

1.2. Problemele şi soluţiile referitoare la proiectarea şi realizarea construcţiilor pe PUCM trebuie tratate diferenţiat,
în funcţie de regimul de înălţime al acestora, modul de încărcare şi echipare, condiţii de exploatare etc.

1.3. Construcţiile care adăpostesc procese tehnologice ce pot avea pierderi mari de apă sau cu surse termice
importante de căldură sau de frig, fundate pe PUCM, nu fac obiectul prezentelor instrucţiuni. Măsurile
constructive ce se adoptă în aceste situaţii sunt variate şi se stabilesc de către proiectant, de la caz la caz.

1.4. Definirea şi identificarea PUCM se face conform prevederilor din STAS 9262-73 ,,Teren de fundare.
Identificarea pământurilor contractile" şi STAS 1913/12-73 ,,Terenul de fundare. Determinarea caracteristicilor
pământurilor contractile".

1.5. Pământurile cu umflături şi contracţii mari, întâlnite în literatura de specialitate şi sub denumirea de pământuri
contractile sau expansive, sunt - în sensul prezentelor instrucţiuni tehnice - pământuri argiloase care prezintă
variaţii sezoniere de volum însemnate, ca urmare a variaţiilor de umiditate, ce pot conduce la degradări ale
fundaţiilor şi construcţiilor având adâncime mică de fundare.
Producerea unor variaţii însemnate de volum a pământurilor este condiţionată de:

- existenţa în zona de suprafaţă a unor argile active, susceptibile de umflări şi contracţii mari;

- producerea unor variaţii importante de umiditate ca urmare a condiţiilor climatice sau a altor cauze (surse
puternice de umezire sau uscare, evapo-transpiraţia vegetaţiei etc.).

1.6. Se menţionează că în cazul construcţiilor fundate la adâncimi mai mari de 2 m şi care nu sunt de categoria
celor de la pct. 1.3. de regulă nu se produc variaţii de volum ale terenului de fundare PUCM de natură să
influenţeze construcţiile respective.

[top]

(/normative/Assets/)2. CERCETAREA TERENULUI

2.1. La proiectarea construcţiilor fundate pe PUCM studiile geotehnice se vor efectua conform standardelor în
vigoare.

- STAS 1242/1-73 - ,,Terenul de fundare. Principii de cercetare geologică-tehnică şi geotehnică a terenului de

fundare";

- STAS 1242/3-76 - ,,Cercetări prin sondaje deschise, executate în pământuri";

- STAS 1917-73 - ,,Terenul de fundare. Caracteristici fizice şi mecanice ale pământurilor";

- STAS 9262-73 - ,,Terenul de fundare. Identificarea pământurilor contractile";

- STAS 1913/12-73 - ,,Terenul de fundare. Determinarea caracteristicilor pământurilor contractile" precum şi

conform prescripţiilor de mai jos.

2.2. Lucrările pentru prospectarea şi exploatarea terenului de fundare se vor executa fără adaos de apă, pentru a
nu se modifica regimul hidric al terenului.

2.3. Aprecierea potenţialului de contracţie-umflare a pământurilor care alcătuiesc terenul de fundare se va face
conform STAS 9262-73 pe baza rezultatelor încercărilor de laborator efectuate conform STAS 1913/12-73 şi a
indicaţiilor din nota de prezentare.

Informaţii preliminare privind activitatea pământului se pot obţine folosind graficele din figura 4 şi 5 din nota de
prezentare.

Se recomandă stabilirea presiunii de umflare corespunzătoare umidităţii iniţiale a pământului activ de la cota de
fundare. De asemenea, pentru estimarea deplasărilor probabile ale fundaţiei, este necesară stabilirea relaţiei
dintre presiunea totală, la diverse adâncimi şi umflarea specifică produsă prin inundare (fig. 7 şi 8 din nota de
prezentare).

2.4. Studiul geotehnic va cuprinde indicaţii privind comportarea construcţiilor din vecinătatea amplasamentului
cercetat, caracterizarea pământurilor cu ajutorul diagramei de alcătuire (fig. 4 din nota de prezentare) şi a
digramei de stare cu curba de contracţie (fig. 5 din nota de prezentare) şi indicarea punctelor corespunzătoare
stării naturale, indicele de contracţie umflare (ICU) şi alte date care să permită prognozarea tendinţei de variaţie a
volumului cu umiditatea (contracţie sau umflare), adâncimea zonei afectate de variaţiile de volum.

Stabilirea zonei afectate se face în lipsa altor date prin majorarea cu 1 m a adâncimii până la care pătrund fisurile
vizibile.
Un criteriu utilizat pentru aflarea adâncimii zonei stabile este de a stabili limita sub care în tot timpul

anului.

[top]

(/normative/Assets/)3. ELEMENTE PENTRU ESTIMAREA DEPLASĂRILOR PRODUSE DE

PĂMÂNTURILE CU UMFLĂRI ŞI CONTRACŢII MARI

3.1. Stabilirea corectă a condiţiilor de fundare şi a măsurilor constructive trebuie să se bazeze pe cunoaşterea
corespunzătoare a caracteristicilor de contracţie umflare ale terenului şi pe estimarea corectă a deplasărilor pe
care terenul le produce asupra fundaţiilor.

Deplasările estimate ale fundaţiilor, vor fi comparate cu deplasările admisibile pentru fiecare tip de structură,
conform STAS 3300-77.

3.2. Ridicarea, Su, a tălpii fundaţiei, produsă ca urmare a umflării terenului, prin umezirea lui se poate estima
printr-un calcul de însumare a efectelor stratelor elementare, utilizând rezultatele încercării edometrice duble.

Metoda încercării edometrice duble constă în încărcarea a două probe, recoltate la acelaşi nivel şi la o mică
distanţă una de alta; probele sunt supuse încărcării clasice de consolidare în edometru, prima, în condiţiile
menţinerii umidităţii naturale din teren, cea de a doua, în condiţiile inundării complete.

Operaţia de inundare este efectuată sub o presiune verticală redusă (aproximativ 0,02 daN/cm2), deoarece în
această presiune redusă se produce închiderea fisurilor, iar apa poate pătrunde cu uşurinţă în proba de pământ.

Curba e - log p, corespunzătoare probei neinundate, se translatează pe verticală astfel, încât să coincidă cu
curba probei inundate pe ramura primară (fig. 1 (/normative/Assets/htmlfig/p70_79_f1.htm)).

Variaţia indicelui porilor, De, obţinută atunci când se trece de la indicele porilor corespunzător presiunii litografice
de pe curba probei neinundate, la indicele porilor corespunzător presiunii date de sarcina litografică, suprasarcina
şi secţiunea de echilibru, de pe curba probei neinundate este utilizată pentru estimarea umflării suprafeţei
terenului:

unde: DHi - reprezintă grosimea stratului elementar de argilă având indicele porilor iniţial eo, pentru care umflarea
estimată este De.

n - numărul de straturi în care se împarte zona activă de umflare Hn

Hn - se ia egală cu minim 3 m de la cota terenului

eui- umflarea specifică a stratului i.

3.3. Valoarea Sc a tasării fundaţiei, ca rezultat a contracţiei terenului, prin pierderea umidităţii, se poate determina
cu formula:

unde: DHi - grosimea stratului elementar i;

eci - contracţia specifică a stratului i;

 mc - coeficientul de lucru al terenului, se ia egal cu 1,3;

n - numărul de straturi în care este împărţită zona activă de contracţie Hc, a terenului de fundare.

Limita inferioară a zonei de contracţie, se determină experimental, sau se poate lua egal cu 3 m în cazul
terenurilor cu suprafaţa neacoperită.

Contracţia specifică eci se obţine prin raportarea reducerii înălţimii probei de pământ, supusă uscării în edometru
sub diverse presiuni, la înălţimea iniţială a probei.

[top]

(/normative/Assets/)4. MĂSURI LA PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR

Adâncimea de fundare

4.1. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de nivelul hidrostatic, distingându-se următoarele
cazuri:

- cazul I, când nivelul hidrostatic subteran este la adâncime mai mare de 10 m;

- cazul II, când nivelul hidrostatic subteran este la adâncimea mai mică de 2 m;

- cazul III, când nivelul hidrostatic subteran este la adâncimea intermediară (între 2 şi 10 m).

În cazul II, în care nivelul hidrostatic subteran se menţine constant la adâncime mai mică de 2 m, pământul la o
cotă de fundare sub 1,40 m nu mai poate prezenta variaţii de volum, întrucât umiditatea lui se menţine constantă.

4.2. Pentru orice fel de construcţie cu caracter definitiv, ce face obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice, adâncime
minimă de fundare D - se recomandă a fi:

D = 2,00 m, şi nu mai mică de 1,50 m, pentru terenurile de fundare din cazurile I şi III;

D = 1,50 m, pentru terenurile de fundare din cazul II (conform condiţiilor hidrogeologice, pct. 4.1.).

4.3. În cazul în care sub adâncimea de fundare aleasă conform recomandărilor de la pct. 4.2. se află pământuri
contractile de natură organică (ex.: cu conţinut ridicat de humus), proiectantul va analiza dacă nu este justificat
tehnic şi economic depăşirea parţială sau totală a acestor straturi. Deasemeni când este justificat tehnic şi
economic adâncimea de fundare se va alege în sau cât mai aprope de orizontul C al solului bogat în calcar, care
este practic stabil la variaţii de volum. În studiul geotehnic pentru proiectare trebuie să se precizeze poziţia
orizontului C.

4.4. În caz că proiectantul stabileşte, pentru unele părţi ale construcţiei, fundarea la adâncimi diferite, se vor
prevedea rosturi de tasare, căutându-se totodată ca diferenţele de adâncimi între fundaţiile alăturate să fie cât
mai mici (până la 0,50 m).

Gradarea măsurilor ce se adoptă

4.5. Măsurile ce se adoptă la proiectarea construcţiilor fundate pe PUCM (tabelul 1), se aleg în funcţie de
adâncimea de fundare stabilită, de importanţa şi destinaţia construcţiei, de caracteristicile de contracţie-umflare
ale terenului de fundare şi de elementele de la pct. 3.

Tabelul 1

Metode pentru fundarea clădirilor pe terenuri constituite din

PUCM
 1. Menţinerea unor condiţii stabile de umiditate prin
membrane impermeabile pe trotuare, inundarea prealabilă.

2. Controlul sau prevenirea variaţiilor de volum prin: mărirea

presiunilor pe teren, spaţii de expansiune.

3. Monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizări sau

centuri.

4. Îmbunătăţirea pământurilor prin stabilizare, injectare sau

înlocuire.

5. Fundarea în adâncime sub zona afectată de variaţiile de

volum.

În acest sens, măsurile din prezentele instrucţiuni tehnice sunt gradate pentru următoarele cazuri:

a/ fundarea construcţiilor la adâncimea minimă indicată la pct. 4.2. (2, 00 m pentru cazurile I, III şi 1,50 m pentru
cazul II);

b/ fundarea la o adâncime mai mică decât cea prevăzută la pct. 4.2. (măsuri constructive speciale).

4.6. Alegerea măsurilor constructive speciale (pct. 4.5.b) se face de proiectant având în vedere potenţialul de
contracţie umflare al pământului şi capacitatea portantă a terenului, pe baza următoarelor criterii:

- importanţa, mărimea şi structura de rezistenţă a construcţiei;

- nivelul hidrostatic subteran al amplasamentului (pct. 4.1.);

- grosimea şi potenţialul de contracţie-umflare (pct. 2.3.) a pământurilor care alcătuiesc terenul de fundare;

- variaţia umidităţii pământului de fundare, în perioada execuţiei şi exploatării construcţiei (pct. 5.8 din nota de
prezentare);

- gradul de asigurare admis al construcţiei (grad I sau II).

4.7. Din punct de vedere al gradului de asigurare împotriva degradărilor, construcţiile se pot realiza:

- cu asigurare de gradul I, când prin măsurile ce se iau se urmăreşte ca toate elementele componente şi
construcţia în ansamblul ei să poată prelua eforturile suplimentare (forţele transversale, momente încovoietoare şi
de răsucire), provenite din tasări - ridicări sau împungeri rezultate din contracţia sau umflarea terenului fără a
periclita structura de rezistenţă, a împiedica exploatarea construcţiei şi a pune în pericol vieţi omeneşti;

- cu asigurare de gradul II, când măsurile ce se iau au drept scop limitarea degradărilor, astfel încât acestea să nu
pună în pericol vieţi omeneşti, construcţia poate fi eventual, scoasă temporar din funcţiune, necesitând cheltuieli
de reparaţie.

4.8. Se recomandă ca proiectantul să folosească experienţa locală referitoare la comportarea construcţiilor

existente fundate pe terenul activ respectiv, pentru toate obiectivele ce urmează a se realiza în continuare.

Măsuri constructive în cazul fundaţiilor la o adâncime minimă indicată

4.9. În cazul fundării la adâncimea minimă indicată la punctul 4.5.a. şi pentru construcţii fără condiţii speciale de
exploatare, pentru prevenirea degradărilor sunt suficiente de regulă următoarele măsuri:

a) Secţionarea clădirii şi fundaţiei în tronsoane de maximum 30 m, prin rosturi de tasare.

 b) Conductele purtătoare de apă ce intră şi ies din clădiri vor fi prevăzute cu racorduri elastice şi etanşe la
traversarea zidurilor sau fundaţiilor.

Este indicat ca în interiorul clădirilor, conductele să fie montate aparent, în subsol, respectiv în primul nivel în
cazul construcţiilor fără subsol, astfel încât să fie accesibile pentru controlul ce trebuie efectuat periodic şi
reparaţii care trebuiesc efectuate imediat cum se depistează neetanşeitatea.

c) Se recomandă trotuare etanşe în jurul clădirilor, trotuarul din jurul construcţiilor va avea lăţimea minimă de 1,00
m; se va aşeza pe un strat de pământ stabilizat, în grosime de 20 cm, prevăzut cu pantă de 5% spre exterior. El
trebuie să fie etanş, putând fi confecţionat din asfalt turnat sau din dale din piatră sau beton, rostuite cu mortar de
ciment sau mastic bituminos. Etanşeitatea în timp necesită o bună comportare a stratului de pământ stabilizat,
conform prevederilor de la pct. 5.5.

Pentru construcţiile dezvoltate în suprafaţă (de exemplu unele clădiri agrozootehnice), trotuarul se păstrează
numai în zonele circulabile, în rest, construcţiile se încadrează cu un strat de pământ stabilizat, în grosime de
20...30 cm şi o lăţime de circa 1,5 m, menţinându-se panta transversală de 5% spre exterior.

d) Evacuarea apelor superficiale şi amenajarea suprafeţei terenului înconjurător, cu pante de scurgere spre
exterior.

Evacuarea apelor de pe acoperiş trebuie făcută prin burlane la rigole impermeabile, special prevăzute în acest
scop, cu debuşee asigurate şi preferabil direct în reţeaua de canalizare.

Prin măsurile de sistematizare verticală trebuie să se evite stagnarea apelor superficiale la distanţe mai mici de
10 m în jurul fiecărei construcţii.

Se recomandă evitarea plantării sau menţinerii de arbori ornamentali, pomi fructiferi, arbuşti sau plante perene în
apropierea construcţiilor, cu un spaţiu între clădire şi copac de cca. 3-5 m în funcţie de importanţa construcţiei,
natura arborilor şi potenţialul de construcţie umflare al terenului.

După intensitatea fenomenelor de asecare diferitele specii de arbori pot fi considerate ca fiind:

- foarte periculoase: plopul, arinul, salcâmul, salcia, ulmul;

- periculoase: arţarul, mesteacănul, frasinul, fagul, stejarul şi tufanul;

- puţin periculoase: laricele, bradul, pinul.

Existenţa unor grădini interioare, prevăzute de obicei cu bazine de apă sau fântâni ţâşnitoare constituie un risc
important în cazul PUCM.

Dezrădăcinarea copacilor se va face într-o perioadă umedă (primăvara sau toamna), umplerea golurilor
efectuându-se imediat, cu pământ local sau preferabil stabilizat, bine compactat, conform indicaţiilor de la pct.
5.5., 5.7.

Trebuie avut în vedere că efectele existenţei vegetaţiei se manifestă uneori după un timp îndelungat (6-12 ani),
determinat de dezvoltarea arborilor.

Existenţa arborilor conduce în general la tasări diferenţiate, maxime în imediata vecinătate a trunchiului. Uneori s-
au semnalat şi deplasări pe orizontală până la 5 cm.

Procesele pot fi accelerate sau întârziate, funcţie de perioadele mai secetoase sau mai umede.

În afară de efectul de asecare arborii pot provoca tasări sau deplasări

pe orizontală datorită împingerilor datorate măririi prin creştere a diametrului trunchiului sau rădăcinilor.

e) Anexele clădirilor (scări, terase etc.) vor fi fundate de regulă la aceeaşi adâncime cu construcţiile respective,
pentru a se evita degradarea lor.
 În funcţie de tendinţele şi posibilităţile de deformare a terenului prin contracţie sau umflare, se va studia fie
legarea rigidă a anexelor de construcţii, fie separarea lor completă şi tratarea independentă.

f) Urmărirea comportării şi mişcării construcţiilor (deplasări, înclinări), se va efectua conform prevederilor şi după
metodele din:

- STAS 2745-69 ,,Terenul de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice".

- C. 61-74 ,,Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor civile şi industriale prin metode
topografice", cu următoarele completări:

Proiectantul este obligat să includă în documentaţia tehnică şi economică a proiectului de execuţie urmărirea
comportării mişcărilor construcţiilor, inclusiv felul, numărul şi poziţia reperelor respective, la toate obiectivele la
care s-au stabilit măsuri constructive speciale (pct. 4.10), pentru celelalte construcţii procedându-se conform
reglementărilor tehnice susmenţionate.

În timpul execuţiei construcţiei, sarcina efectuării măsurătorilor revine constructorului, iar după darea în
exploatare ea revine beneficiarului de dotaţie.

Este indicat ca întreaga acţiune a urmăririi mişcărilor construcţiilor să fie preluată de la început de către o unitate
topografică de specialitate, prin grija beneficiarului sau a proiectantului general.

Măsuri constructive în cazul fundării la o adâncime cuprinsă în zona de variaţie sezonieră a umidităţii

4.10. În cazul fundării la o adâncime mai mică decât cea prevăzută la pct. 4.2. în special pe PUCM cu
contractilitate foarte mare sau mare (STAS 9262/73) pe lângă măsurile de la pct. 4.9, sunt necesare unele măsuri
constructive speciale ce se stabilesc de proiectant (pct. 4.6.) în vederea asigurării rezistenţei, stabilităţii şi
exploatării normale a tuturor construcţiilor fundate pe PUCM. Aceste măsuri constructive speciale sunt
următoarele:

a) Reducerea umflării terenului prin mărirea presiunii efective pe talpa fundaţiei, până la o valoare cel puţin egală
cu presiunea de umflare, stabilită conform STAS 1913/12-73, care însă nu va depăşi capacitatea portantă a
terenului, stabilită conform STAS 8316-77 ,,Terenul de fundare. Principii fundamentale de calcul".

Presiunea orizontală de umflare, care în cazul argilelor supraconsolidate poate fi chiar mai mare decât presiunea
verticală de umflare, se manifestă prin împingeri asupra feţelor laterale ale fundaţiilor şi pereţilor exteriori sau
asupra lucrărilor de susţinere.

În cazul lucrărilor de susţinere de tipul zidurilor de sprijin uşoare, este interzis să se utilizeze ca material de
umplutură în spatele lucrării, argile cu umflături şi contracţii mari, deoarece în urma compactării pământului,
presiunea orizontală de umflare capătă valori mai mari decât presiunea verticală de umflare.

Împingerea laterală dată de acest tip de material are valori variabile de la zero în timpul perioadei de uscăciune,
la valori maxime care pot depăşi împingerea din greutatea proprie şi suprasarcina, în perioada de umezeală. Unii
autori recomandă în astfel de cazuri luarea în considerare a unor coeficienţi de împingere activă de 0,8 ÷ 1,0.

În unele cazuri, pentru a se scoate umplutura de sub efectul variaţiilor de umiditate se pot folosi folii de material
impermeabil dispuse pe suprafaţa taluzului săpăturii şi la o mică adâncime sub suprafaţa terenului.

b) Prevederea unor structuri sau a unor măsuri constructive (tabel 2) care să permită preluarea împingerilor sau
deplasărilor neuniforme cauzate de umezire, respectiv uscarea terenului de fundare:

- Centuri de beton armat, continue pe întreaga lungime a pereţilor exteriori şi interiori, portanţi sau autoportanţi,
amplasaţi la fiecare nivel al construcţiei, inclusiv la nivelul soclului.

La clădirile numai parter, de formă în plan apropiată de pătrat centura superioară poate fi înlocuită cu armarea
zidăriei la colţuri, pe 1,50...2,00 m lungime pe fiecare latură, care să depăşească în orice caz golurile uşilor şi
ferestrelor.
Centurile se armează de regulă simetric, având minimum 4 f 12 pentru oţel OB 37. Pentru centuri cu lăţimea mai
mare de 32 cm, sunt necesare minimum 6 f 12.

Calculul se va efectua pe baza sensului predominant al deformaţiei terenului - în funcţie de condiţiile din
momentul executării fundaţiei (anotimp ploios sau secetos). Efectele deformărilor neuniforme vor fi considerate
acţiuni temporare, de lungă durată.

- Proiectarea unor construcţii puţin sensibile la deformarea neuniformă a terenului de fundare, în cazurile în care
este necesar o asigurare de gradul I (pct. 4.6.).

În acest sens se pot proiecta fie construcţii cu structură foarte rigidă (care să poată prelua în bune condiţii
eforturile suplimentare ce apar în suprastructură), fie construcţii flexibile (care să se adapteze la deformaţiile
specifice ale terenului). Structura trebuie proiectată astfel încât să asigure rigiditatea, respectiv flexibilitatea
construcţiei atât în plan vertical cât şi în plan orizontal.

- Îmbinările elementelor de rezistenţă din beton armat prefabricat trebuie proiectate şi realizate cu luarea în
considerare a efectelor deformării neuniforme a terenului.

Calculele se vor efectua pe baza celor mai defavorabile ipoteze privitoare la contracţia sau umflarea terenului,
funcţie de condiţiile de umiditate rezultate din studiile geotehnice şi din momentul execuţiei fundaţiei. Efectele
defavorabile neuniforme vor fi considerate acţiuni temporare de lungă durată.

Se va verifica compatibilitatea dintre deformaţiile (în ambele sensuri) ale terenului activ şi deformaţiile admisibile
ale structurilor prefabricate (conform STAS 3300-77).

4.11. Adoptarea unor sisteme indirecte de fundare, care să depăşească straturile de pământuri contractile:

Pentru a se evita executarea unor volume mari de săpătură şi betoane în fundaţii (de exemplu la unele construcţii
agrozootehnice dezvoltate pe suprafeţe mari), este indicată înlocuirea fundaţiilor continue cu fundaţii izolate, pe
care reazimă construcţia prin intermediul unor grinzi de fundare. Se evită astfel deschiderea unui front mai mare
de contact cu atmosfera care modifică apreciabil umiditatea pământului activ din săpătură. Trebuie prevăzut un
spaţiu între suprafaţa terenului şi talpa grinzii de fundaţie egal cu valoarea posibilă a umflării pământului (circa 10-
15 cm) care să se umple cu nisip grăunţos, împiedicându-se totodată accesul direct al apei, respectiv asigurându-
se evacuarea ei.

4.12. Subsolurile, rezervoarele, precum şi alte construcţii subterane fundate pe PUCM cu potenţial de contracţie-
umflare, vor putea fi hidroizolate în cuvă, de la nivelul terenului natural şi în acest caz trebuie calculate la
suprapresiune deoarece apa acumulată în fisurile terenului provenite din contracţie, după o perioadă secetoasă,
creează presiuni hidrostatice echivalente cu pânzele de acumulare sezonieră.

Tabelul 2

METODE CONSTRUCTIVE PENTRU A ACOMODA STRUCTURA LA MIŞCĂRILE DIFERENŢIALE ALE

TERENULUI

L /H = 1-1/4 L /H=2-1/2
Construcţie Metode constructive
Tasarea sau mişcarea totală (cm)

0-0,5 0-1 normală -

0,5-1,0 1-5 rigidă Tălpi mici şi adânci.

Dale şi grinzi monolitizate cu
structura.
Rosturi verticale în ziduri.
 1,0-5,0 5-10 flexibile Rosturi între unităţile
structurale.
Dale şi grinzi armate la
încovoiere sau articulate.
Structură metalică reticulară

>5 >10 independentă Grinzi-centuri separate de

teren.
Piloţi de diametru mic.
Rezemare în 3 puncte

L, H - lungimea respectiv înălţimea construcţiei.

Măsuri constructive în cazul lucrărilor de drumuri, căi ferate fundate pe PUCM

4.13. La lucrările de drumuri şi căi ferate problemele ce se pun în cazul PUCM sunt cele legate de:

- stabilitatea taluzelor şi

- capacitatea portantă a platformei.

La taluze degradarea are loc de obicei prin formarea unor cruste crăpate care se desprind progresiv şi afectează
zone din ce în ce mai profunde.

Sunt frecvente de asemenea ruperi de picior sau de adâncime atunci când apa se infiltrează prin fisuri de
contracţie sau când argila de la baza taluzului devine saturată ca urmare a unui drenaj deficient. În cazul când
argila absoarbe apă sau este supusă efectului unor cicluri de uscare-umezire rezistenţa la tăiere scade foarte
mult, până la valori de ordinul N/cm2. În astfel de cazuri taluzele de echilibru ajung să aibă înclinări de 5o şi 10o.
La aceste valori se ajunge dacă în calculele de stabilitate se contează chiar pe rezistenţa reziduală, care în cazul
argilelor active poate fi chiar 0,3 sau chiar 0,1 din rezistenţa de vârf.

În unele cazuri taluze iniţial stabile se degradează după câteva luni sau câţiva ani, probabil ca urmare a atingerii
unei noi situaţii de echilibru a presiunilor interstiţiale, care prin descărcare au avut la început valori negative.
Adesea procesul se accelerează ca urmare a efectului unor ploi puternice.

De fapt ruperea trebuie atribuită unei proiectări bazată pe valori prea optimiste pentru rezistenţa la tăiere şi ca
urmare a amorsării unei căderi progresive.

4.14. Tratarea obişnuită constă în îmbunătăţirea condiţiilor de drenaj atât la piciorul cât şi la partea superioară a
taluzului, în protecţia suprafeţei împotriva eroziunii şi a pătrunderii apei prin infiltraţie în fisuri prin înierbare,
aşternerea unor materiale granulare (textile neţesute) sau torcretarea şi adoptarea unor pante dulci ale taluzelor
de ordinul a 1/3 la 1/4. Tratările menţionate trebuiesc realizate imediat după taluzare pentru că altfel apariţia
fisurilor poate conduce la formarea unei cuşe de blocuri de argilă instabile şi refractare la tratări ulterioare.

4.15. În ceea ce priveşte drumul propriu-zis, acesta se comportă ca orice construcţie foarte uşoară la care
greutatea ei proprie nu compensează presiunea de umflare dezvoltată de pământul argilos.

Ca şi la clădiri situaţia din timpul construcţiei condiţionează comportarea definitivă.

Dacă îmbrăcămintea este impermeabilă şi construcţia a avut loc la sfârşitul verii când secţiunea pământului este
ridicată, are loc ulterior un proces de migraţie a apei din zonele învecinate mai umede spre zona centrală până la
atingerea unei noi stări de echilibru. Creşterea umidităţii în zona centrală conduce la umflarea pământului şi la
apariţia de fisuri caracteristice longitudinale.

4.16. Pentru proiectare este necesar să se dispună de următoarele date:

- evaluarea profilului de umiditate a terenului;

 - prognoza distribuţiei de echilibru a umidităţii după construirea şoselei şi a variaţiilor de volum aferente;

- determinarea volumului specific V (densităţii r) şi umidităţii optime wopt;

- modulul de deformaţie (M) şi indicele de capacitate portantă (ICP), corespunzători stării de regim a terenului.

4.17. Pentru a micşora tendinţa de umflare a terenului se poate recurge la înlocuirea argilei pe 0,6-0,8 m cu
pământ mai puţin activ sau cu pământ stabilizat şi la repararea periodică (6-7 ani) a îmbrăcăminţii. În general
trebuie avut în vedere că măsurile suplimentare necesare pentru diminuarea efectelor argilelor active conduc la
costuri suplimentare (20 ÷ 40%).

Tot pentru diminuarea efectelor umflărilor şi contracţilor se preferă îmbrăcăminţile flexibile care pot fi reparate mai
uşor.

4.18. O altă măsură eficientă este construirea în etape, între care se lasă un timp suficient pentru stabilizarea
condiţiilor de umiditate.

4.19. O problemă esenţială este dirijarea apelor de suprafaţă şi drenarea platformei pentru a evita stagnarea apei
şi umflările aferente.

4.20. În general se recomandă evitarea folosirii pământurilor contractile la realizarea rambleelor. Atunci când nu
se dispune de alte materiale se poate recurge la îmbunătăţirea pământurilor în special prin stabilizarea cu var. În
tot cazul compactarea pământurilor contractile trebuie realizată la umidităţi cât mai mari apropiate de umiditatea
de echilibru diminuându-se în felul acesta variaţiile de volum aferente modificărilor de umiditate.

Pentru orientare în fig. 2 (/normative/Assets/htmlfig/p70_79_f2.htm) se arată gradul de compactare necesar în

funcţie de condiţiile climatice şi indicele de plasticitate a pământurilor Ip. Condiţiile cele mai defavorabile din grafic
corespund unor zone climatice cu perioade de secetă mai mari ca 3 luni. Trebuie menţionat însă că aceste
recomandări se referă la rambleele pe care se realizează grinzile sau tălpile clădirilor şi nu sunt aplicabile pentru
drumuri cu trafic greu.

Măsuri constructive pentru lucrări hidrotehnice executate pe PUCM

4.21. Datorită excesului de apă pământurile argiloase foarte active manifestă în general fenomene de umflare.

Cauzele principale ale degradărilor sunt:

- infiltraţiile de apă prin rosturile şi fisurile îmbrăcăminţilor;

- ruperea taluzelor ca urmare a infiltraţiei apei prin fisurile de contracţie;

- deformaţii prin contracţie la uscare atunci când canalul nu are apă.

4.21. Printre măsurile uzuale sunt:

- înlocuirea unui strat de 0,50-0,80 m cu material granular inert;

- prevederea de îmbrăcăminţi asfaltice sau folii impermeabile din material sintetic;

- saturarea terenului înainte de executarea lucrării;

- protecţia zonelor marginale.

4.22. În orice caz este indicată executarea rapidă a îmbrăcăminţii imediat după săpare, fără a lăsa ca să se
ajungă la condiţii de uscare.

4.23. La rezervoarele de apă din beton simplu micile fisuri sau permeabilitatea betonului poate să permită
umezirea terenului şi deci împingeri asupra pereţilor sau dalelor.
 Pentru a evita acest fapt în pământurile argiloase active structurile vor trebui armate şi separate de terenul
înconjurător prin stare din material granular prevăzând condiţii de drenare sau de impermeabilizare.

[top]

(/normative/Assets/)5. MĂSURI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE

FUNDAŢII EXECUTATE PE PUCM

5.1. Înainte de începerea săpăturilor la fundaţii, este absolut necesar ca suprafaţa terenului să fie curăţată şi
nivelată, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite stagnarea apelor din precipitaţii şi scurgerea lor
în săpăturile de fundaţie; aceste lucrări se vor prevedea în proiect, ca lucrări de bază.

5.2. Toate lucrările ciclului zero se vor efectua pe tronsoane, fără întreruperi şi în timp cât mai scurt, pentru a se
evita variaţiile importante de umiditate a pământului activ, în timpul execuţiei.

5.3. Ultimul strat de pământ, de circa 30 cm grosime, din săpăturile de fundaţie trebuie excavat pe porţiuni
eşalonate în timp - pe măsura posibilităţilor de execuţie a fundaţiilor în ziua respectivă - şi imediat înainte de
turnarea betonului de fundaţie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaţiile de umiditate.

În cazul în care nivelul de fundare al construcţiei se află în zone de variaţie sezonieră a umidităţii pământului,
executantul este obligat să solicite prezenţa proiectantului înainte de începerea turnării betonului în fundaţii,
pentru a verifica măsura în care ipotezele luate în considerare în proiectare corespund cu situaţia reală de pe
teren.

5.4. Dacă totuşi se produc crăpături pe suprafaţa terenului la cota de fundare, înainte de turnarea betonului se va
proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dacă crăpăturile sunt mici) fie cu pământ stabilizat (realizat
conform pct. 5.6.) şi apoi la compactarea suprafeţei de fundare (conform pct. 5.6.) precedată de o uşoară stropire
a pământului, pentru a se realiza umiditatea optimă de echilibru stabilită conform punctului 8 din Nota de
prezentare.

Aceste operaţii necesită multă atenţie şi trebuie urmate imediat de turnarea betonului în fundaţie.

Măsurile prescrise la acest punct se vor aplica şi înainte de realizarea umpluturilor sub pardoseli (pct. 5.5.).

5.5. Umpluturile sub pardoseli se vor executa fie din pământuri lipsite de potenţial de contracţie-umflare - dacă se
dispune de un astfel de material în zonă - fie din PUCM stabilizate (conform punctului 5.6.); în toate cazurile,
umpluturile vor fi bine compactate, în straturi de 15...20 cm grosime, fiind interzisă utilizarea în acest scop a
materialelor drenante.

Soluţia de realizare a umpluturilor va fi, în mod obligatoriu menţionată în proiectul de execuţie.

Pentru controlul realizării umpluturilor de orice fel, se va proceda conform STAS 1913/13-73, aceste lucrări fiind
prevăzute în proiect ca lucrări de bază.

5.6. Stabilizarea PUCM, folosit la umpluturi, care se realizează în scopul de a se reduce umflarea relativă a
pământului sub limita care-l face insensibil la variaţiile de umiditate UL< 90%, se poate efectua fie prin metode
chimice, fie prin degresare cu nisip.

Pentru stabilizarea prin metode chimice, se recomandă utilizarea prafului de var nestins, în proporţie de 3...6%
(din greutatea pământului uscat), procentul stabilindu-se prin încercări, fiind în funcţie de natura şi umiditatea
naturală a pământuuli activ respectiv. Stabilizarea prin degresare cu nisip necesită un procent de 20...40% nisip
grăunţos care deasemenea se stabileşte prin încercări.

Încercările pentru stabilirea proporţiilor optime de praf de var nestins sau de nisip grăunţos constă din efectuarea
în laborator a unor amestecuri de probă din PUCM ce urmează a fi stabilizat, cărora li se determină umflarea
relativă (conform STAS 1913/12-73) şi diagrama Proctor (conform STAS 1913/13-73). Pe baza acestor încercări
 de laborator, proiectantul va stabili valorile umidităţii optime wopt şi a vlumului specific (densităţii aparente) în
stare uscată necesare a fi realizate de executant pe şantier, menţionând aceste valori în proiect, odată cu
procentele de praf nestins, respectiv de nisip grăunţos.

Operaţia propriu-zisă de stabilizarea a PUCM constă din amestecarea cât mai omogenă a pământului respectiv
cu praful de var nestins sau cu nisipul grăunţos, în proporţiile şi la umidităţile rezultate din încercări, şi prescrise
de proiectant. Punerea în operă a pământurilor stabilizate se face în straturi orizontale de 15...20 cm grosime
afânată, bine compactate conform prevederilor de la pct. 5.5.

În toate cazurile, pentru asigurarea calităţii lucrărilor, toate operaţiunile trebuie realizate într-un timp cât mai scurt
inclusiv compactarea pământului stabilizat pus în operă, pentru ca umiditatea materialului să nu se modifice cu
mai mult de 2% faţă de umiditatea prescrisă în proiect.

5.7. La executarea lucrărilor de terasamente şi fundaţii se vor respecta următoarele reglementări în vigoare:

- Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinul nr.
34/1970 şi 60/1975.

- Norme de protecţia muncii în construcţii-montaje, aprobate de Ministerul Construcţiilor Industriale cu ordinul nr.
7/N/1970.

Tabelul 1. (/normative/Assets/htmlfig/p70_79_tabel1.htm)

Tabelul 2. (/normative/Assets/htmlfig/p70_79_tabel2.htm)

Tabelul 3. (/normative/Assets/htmlfig/p70_79_tabel3.htm)

[top]

LUCRARILOR DE BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT (/categorii/lucrarilor-de-beton-beton-armat-si-

beton-precomprimat)

CALCULUL CONSTRUCTIILOR SI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE (/categorii/calculul-constructiilor-si-

elementelor-de-constructie)

CLADIRILOR DE LOCUIT SI SOCIAL-CULTURALE (/categorii/cladirilor-de-locuit-si-social-culturale)

CONSTRUCTII DIN MATERIAL LEMNOS , COFRAJE, SCHELE SI INVELITORI (/categorii/constructii-din-material-

lemnos-cofraje-schele-si-invelitori)

CONSTRUCTIILOR METALICE (/categorii/constructiilor-metalice)

DRUMURI SI PODURI (/categorii/drumuri-si-poduri)

LUCRARI DE FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE (/categorii/lucrari-de-finisaje-interioare-si-exterioare)

LUCRARILOR DE IZOLATII (/categorii/lucrarilor-de-izolatii)

CERINTELE STABILITE PRIN LEGEA NR. 10/1995 (/categorii/cerintele-stabilite-prin-legea-nr-10-1995)

VERIFICAREA CALITĂŢII , RECEPŢIA LUCRĂRILOR, SIGURANTA LA FOC SI PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR

(/categorii/verificarea-calitatii-receptia-lucrarilor-siguranta-la-foc-si-protectia-constructiilor)

LUCRARI DE FUNDATII SI TERASAMENTE (/categorii/lucrari-de-fundatii-si-terasamente)

LUCRARILOR DE FUNDATII (/categorii/lucrarilor-de-fundatii)

LUCRARILOR DE TERASAMENTE (/categorii/lucrarilor-de-terasamente)

 LUCRARILOR GEODEZICE, TOPOGRAFICE, FOTOMETRICE SI CADASTRALE (/categorii/lucrarilor-geodezice-
topografice-fotometrice-si-cadastrale)

Home (/) Politica de confidentialitate (/pagini/politica-de-confidentialitate) Termeni & Conditii (/pagini/termeni-

conditii) Preturi Normative Constructii (/pagini/preturi-normative-constructii) Contact Us (/pagini/contact-us)

© Normative Constructii 2019