SR EN 1997-1

Eurocod 7: Proiectarea geotehnic

Partea 1: Reguli generale

Eurocode 7: Geotechnical design– Part 1:

General rules

Eurocode 7: Calcul géotechnique – Partie 1:

Régles générales
EN 1990 Eurocod 0: Bazele proiectarii structurilor
EN 1991Eurocod 1:Ac iuni asupra structurilor
EN 1992Eurocod 2:Proiectarea structurilor de beton
EN 1993Eurocod 3:Proiectarea structurilor de o el
EN 1994 Eurocod 4:Proiectarea structurilor compozite de o el i beton
EN 1995Eurocod 5:Proiectarea structurilor de lemn
EN 1996Eurocod 6:Proiectarea structurilor de zid rie

EN 1997Eurocod 7:Proiectarea geotehnic SR EN 1997-1:2006

Anexa na ional la EN 1997-1 SR EN-1/NB007

EN 1998Eurocod 8:Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur

EN 1999Eurocod 9:Proiectarea structurilor de aluminiu
Sec iunea 2 Bazele proiect rii geotehnice
Cerin e de proiectare

Atunci când se definesc situa iile de proiectare i st rile limit , este indicat s se ia în considerare
urm torii factori:

— condi iile de amplasament cu privire la stabilitatea general i la mi c rile terenului;

— natura i m rimea structurii i elementelor ei, inclusiv orice cerin e speciale, ca de exemplu
durata de via ;
— condi iile referitoare la vecin t ile lucr rii (construc ii învecinate, trafic, diverse re ele,
vegeta ie, produse chimice periculoase);
— condi iile de teren;
— situa ia apei subterane;
— seismicitatea regional ;
— influen a mediului (hidrologie, ape de suprafa , subsiden , varia ii sezoniere de temperatur i
umiditate).
St rile limit pot ap rea separat în teren sau în structur sau simultan în teren i structur .

În practic , experien a arat deseori care tip de stare limit guverneaz proiectarea lucr rii, astfel
încât poate fi suficient un control pentru a verifica faptul c nu se ating alte st ri limit .

Ori de câte ori este posibil, este indicat s se verifice rezultatele calculului prin raport cu experien a
comparabil .

Pentru a stabili cerin ele proiect rii geotehnice, pot fi introduse trei categorii geotehnice (1,2, 3).

În mod normal, este necesar s se fac o clasificare preliminar a unei structuri într-una din
categoriile geotehnice înainte de cercetarea terenului de fundare. Este bine de a verifica i, dac este
cazul, de a schimba categoria geotehnic la fiecare etap a procesului de proiectare i de execu ie.

(12) Procedurile unei categorii superioare pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai
economic sau dac proiectantul le consider mai adecvate.

(13) Diferitele aspecte ale proiect rii unei lucr ri pot cere o abordare în categorii geotehnice diferite.
Nu este necesar s se trateze întregul proiect în concordan cu cea mai înalt dintre categorii.
(14) Categoria geotehnic 1 este indicat s includ doar lucr ri mici i relativ simple:

— pentru care se poate admite c cerin ele fundamentale sunt satisf cute pe baza experien ei i a
unor investiga ii geotehnice calitative;

— cu un risc neglijabil;

(16) Este indicat s se utilizeze procedurile categoriei geotehnice 1 doar dac nu se prev d excava ii
sub nivelul apei subterane sau dac experien a comparabil arat c o asemenea excava ie se poate
realiza f r dificult i.

(17) Categoria geotehnic 2 este indicat s cuprind tipurile clasice de lucr ri i de funda ii care nu
prezint un risc excep ional sau condi ii dificile de teren i de înc rcare.

(18) Este indicat ca proiectarea structurilor din categoria geotehnic 2 s se bazeze pe date
geotehnice cantitative i pe calcule care s asigure c cerin ele fundamentale sunt satisf cute.

(19) În cadrul categoriei geotehnice 2 pot fi utilizate proceduri de rutin pentru încerc rile pe teren i
în laborator i pentru proiectarea i execu ia lucr rilor.
NOT - În cele ce urmeaz sunt date exemple de lucr ri sau p r i de lucr ri care concord cu
categoria geotehnic 2:

— funda ii de suprafa

— funda ii pe radier;

— funda ii pe pilo i;

— ziduri de sprijin sau alte construc ii care sus in p mânt sau ap ;

— excava ii;

— pile i culee de poduri;

— rambleuri i terasamente;

— ancoraje i alte sisteme de tiran i;

— tuneluri în roci tari nefracturate i la care nu se impun condi ii speciale de impermeabilizare sau
de alt natur .
(20) Categoria geotehnic 3 este indicat s includ p r i de structuri care nu se încadreaz în
categoriile geotehnice 1 i 2.

În categoria geotehnic 3 se includ, de exemplu:

— lucr ri foarte mari sau ie ite din comun;

— lucr ri care implica riscuri anormale sau condi ii de teren sau înc rcare neobi nuite sau
excep ional de dificile;

— structuri în zone de seismicitate ridicat ;

— structuri situate pe amplasamente susceptibile de a- i pierde stabilitatea sau cu mi c ri de teren

permanente, care necesit investiga ii separate sau m suri speciale.
2.2 Situa ii de proiectare

(1)P Trebuie luate în considerare situa iile de proiectare pe termen scurt i pe termen lung.

(2) În proiectarea geotehnic este indicat ca prezentarea de detaliu a situa iilor de proiectare s
includ , dup caz:

— ac iunile, grup rile lor i ipotezele de înc rcare;

— exploat ri miniere, caverne sau alte construc ii subterane;

—cutremure;

—sensibilitatea la deforma ii a structurilor;

—efectul noii structuri asupra structurilor i re elelor existente i asupra mediului local.
2.3 Durabilitate

(1)P În etapa proiect rii geotehnice, trebuie evaluate condi iile de mediu interne i externe pentru a
se stabili importan a acestora din punctul de vedere al durabilit ii i a se putea adopta m suri de
protec ie sau de asigurare a unei rezisten e adecvate a materialelor.

(2) Pentru asigurarea prin proiectare a durabilit ii materialelor utilizate în teren, este indicat s fie
lua i în considerare urm torii factori:

a)pentru beton:

— agen i agresivi din apa subteran sau în teren sau în materialul de umplutur , ca de exemplu
acizii sau s rurile de sulfa i;

b)pentru o el:

— atacurile chimice, când elementele de fundare sunt îngropate într-un teren suficient de
permeabil încât s permit percolarea apei subterane i oxigenului;

— coroziunea pe suprafe ele pere ilor de palplan e expu i la apa liber , în special în zona nivelului
mediu al apelor;
c)pentru lemn:

— ciuperci i bacterii aerobe în prezen a oxigenului;

d)pentru textilele sintetice:

— efectele de îmb trânire datorate expunerii la razele ultraviolete sau degradarea de c tre ozon sau
efectele combinate ale temperaturii i eforturilor i efectele secundare datorate degrad rii chimice.
2.4 Proiectare geotehnic prin calcul

2.4.1 Generalit i

La proiectarea prin calcul intervin:

— ac iuni, care pot fi fie înc rc ri impuse fie deplas ri impuse, de exemplu datorate mi c rilor
terenului;

— propriet ile p mânturilor, rocilor sau altor materiale;

— date geometrice;

—valori limit ale deforma iilor, deschiderii fisurilor, vibra iilor etc.;

—modele de calcul;

(2) Este indicat s se admit c recunoa terea condi iilor de teren depinde de volumul i calitatea
cercet rii terenului. Aceast recunoa tere precum i controlul calit ii execu iei lucr rilor sunt mai
importante pentru satisfacerea cerin elor fundamentale decât precizia în modelele de calcul i în
coeficien ii par iali.
 (3)P Modelul de calcul trebuie s descrie comportarea presupus a terenului pentru starea limit
considerat .

(5) Modelul de calcul poate fi:

—un model analitic;

—un model semi-empiric;

—un model numeric;

(6) P Orice model trebuie fie s fie exact, fie s conduc la rezultate de partea siguran ei.

(7) Un model de calcul poate include simplific ri.

(8) Dac este necesar, rezultatele modelului pot fi modificate pentru a se asigura c proiectarea prin
calcul este fie exact , fie de partea siguran ei.

(10)P Dac în calcul se utilizeaz o rela ie empiric , trebuie stabilit cu claritate c aceasta este
relevant pentru condi iile de teren prevalente pe amplasament.
(11) St rile limit care implic formarea în teren a unui mecanism este indicat s fie verificate pe o
cale simpl prin folosirea unui model de calcul.

NOT - Multe modele de calcul se bazeaz pe ipoteza unei comport ri suficient de ductile a
sistemului "teren-structur ". Lipsa de ductilitate conduce, totu i, la o stare limit ultim
caracterizat printr-o cedare brusc .

(12) Metodele numerice pot fi adecvate dac sunt luate în considerare la starea limit
compatibilitatea deforma iilor sau interac iunea teren-structur .

13) Este indicat s se in seama de compatibilitatea deforma iilor la starea limit . O analiz
detaliat , care s in seama de rigiditatea relativ a structurii i a terenului, poate fi necesar în
cazurile în care s-ar putea produce o cedare combinat a elementelor structurii i a terenului.

Drept exemple se pot da funda iile pe radier, pilo ii sub sarcini laterale i pere ii de sus inere
flexibili.
(14) Pentru unele probleme, cum sunt cele puse de excava iile cu pere i de sus inere flexibili ancora i
sau prai ui i, m rimea i distribu ia presiunilor p mântului, for elor t ietoare i momentelor
încovoietoare interne depind în mare m sur de rigiditatea structurii, de rigiditatea i rezisten a
p mântului i de starea de tensiuni în teren.

(15) În asemenea probleme de interac iune teren-structur , este necesar ca în calcule s se utilizeze
rela ii efort-deforma ie pentru materialele structurii i pentru p mânt i st ri de tensiuni în teren care
s fie suficient de reprezentative spre a conduce, pentru starea limit considerat , la un rezultat aflat
de partea siguran ei.

2.4.2 Ac iuni

(1)P Defini ia ac iunilor trebuie luat din standardul EN 1990:2002. Când se justific , valorile
ac iunilor trebuie luate din standardul EN 1991.

(2)P Valorile ac iunilor geotehnice de utilizat trebuie alese. Acestea se determin înainte de a se face
calculul, dar pot fi modificate pe parcursul calculului.
NOT - Valorile ac iunilor geotehnice pot varia în cursul calculelor. În asemenea cazuri, pentru a se
putea începe calculul acestea se introduc, într-o prim aproximare, cu o valoare preliminar
cunoscut .

(3)P Orice interac iune teren-structur trebuie luat în considerare atunci când se determin ac iunile
care se adopt pentru proiectare.

(4) În proiectarea geotehnic , este necesar includerea ca ac iuni a urm toarelor for e, presiuni sau
deplas ri:

—greut ile p mânturilor, rocilor i apei;

—eforturile din teren;

—presiunea p mântului i presiunile apei subterane;

—presiunea apei libere, inclusiv presiunile valurilor;

—presiunea apei din pori;

—for e hidrodinamice;

—înc rc ri permanente i înc rc ri transmise de construc ii;

—suprasarcini;

—desc rcarea sau excavarea terenului;

— înc rc rile din trafic;

—mi c ri datorate curgerii sau alunec rii sau tas rii masivelor de p mânt;

—mi c ri datorate accelera iilor produse de cutremure, explozii, vibra ii i înc rc ri dinamice;

—efectele produse de temperatur , inclusiv ac iunea înghe ului;

—înc rcarea din ghea ;

—eforturi de precomprimare în ancoraje sau prai uri;

—frecarea negativ ;
(6)P Trebuie luat în considerare durata ac iunilor pentru a ine seama de efectele timpului asupra
propriet ilor p mântului, în special asupra caracteristicilor de drenare i compresibilitate ale
p mânturilor cu particule fine.

(7)P Trebuie identificate ac iunile care se aplic repetat i ac iunile de intensitate variabil pentru a
le avea în vedere în leg tur cu mi c rile continue, cu lichefierea p mânturilor, cu modificarea
rigidit ii i rezisten ei p mânturilor.

(8)P Trebuie identificate spre a li se da o aten ie special , ac iunile care produc un r spuns dinamic
în structur i în teren.

(9)P Trebuie identificate ac iunile în care for ele datorate p mântului i apei libere sunt
predominante, spre a li se acorda o aten ie special în leg tur cu deforma iile, fisurarea, varia iile
permeabilit ii i eroziunea.
2.4.3 Propriet ile p mânturilor

(1)P Propriet ile maselor de p mânt i de roc , cuantificate drept parametri geotehnici pentru
calculele de proiectare, trebuie ob inute pe baza rezultatelor încerc rilor (fie pe cale direct fie prin
corelare), pe cale teoretic , pe cale empiric sau pe baza altor date pertinente.

(2)P Valorile ob inute pe baza rezultatelor încerc rilor i a altor date trebuie interpretate de o
manier adecvat st rii limit considerate.

(3)P Trebuie s se in cont de diferen ele posibile între propriet ile terenului i parametrii
geotehnici ob inu i pe baza rezultatelor încerc rilor i cele care guverneaz comportarea structurii
geotehnice.

(4) Diferen ele la care se refer la 2.4.3(3)P, se pot datora urm torilor factori:

— mul i parametri geotehnici nu sunt veritabile constante, ci depind de nivelul de eforturi i de

modul de deformare;

— efectele de timp;
— efectul de sl bire indus de ac iunile dinamice;

— efectul de sl bire al apei de infiltra ie asupra rezisten ei p mântului sau a rocii;

— metoda de execu ie a structurii geotehnice;

— influen a metodei de execu ie asupra p mânturilor în umplutur sau p mânturilor îmbun t ite;

— efectul activit ilor de construc ie asupra propriet ilor terenului.

(5) Atunci când se stabilesc valorile parametrilor geotehnici, este indicat s fie avute în vedere
urm toarele aspecte:

—informa ii publicate i recunoscute privind utilizarea fiec rui tip de încercare în condi iile
respective de teren;
— valoarea fiec rui parametru geotehnic în compara ie cu datele pertinente publicate i cu
experien a local i general ;

— varia ia parametrilor geotehnici cu relevan pentru proiectare;

— rezultatele oric rei încerc ri pe teren la scar natural i m sur rilor întreprinse asupra
construc iilor din vecin tate;

— orice corelare între rezultatele a cel pu in dou tipuri de încerc ri;

— orice deteriorare important a propriet ilor terenului care s-ar putea produce pe durata de via
a structurii.

(6)P Trebuie aplica i coeficien i de calibrare, ori de câte ori este necesar, pentru convertirea
rezultatelor încerc rilor pe teren i în laborator executate conform standardului EN 1997-2 în valori
care s reprezinte pentru starea limit considerat comportarea p mânturilor i rocilor din teren, sau
pentru a ine seama de corela iile folosite spre a se ob ine valorile derivate din rezultatele
încerc rilor.
2.4.4 Date geometrice

(1)P Nivelul i panta suprafe ei terenului, nivelurile apei, nivelurile interfe elor între structuri,
nivelurile de excavare i dimensiunile structurii geotehnice trebuie tratate drept date geometrice.

2.4.5 Valori caracteristice

2.4.5.1 Valori caracteristice i valori reprezentative ale ac iunilor

(1)P Valorile caracteristice i valorile reprezentative ale ac iunilor trebuie stabilite în conformitate cu
standardul EN 1990:2002 i cu diferitele p r i ale standardului EN 1991.

2.4.5.2 Valori caracteristice ale parametrilor geotehnici

(1)P Alegerea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici trebuie s se bazeze pe rezultatele
m surate i pe valorile derivate din încerc rile pe teren i în laborator, completate prin experien a
comparabil .
(2)P Valoarea caracteristic a unui parametru geotehnic trebuie stabilit ca o estimare prudent a
valorii care influen eaz apari ia st rii limit .

(3)P Atunci când se estimeaz valorile lui c' i ϕ', trebuie avut în vedere r spândirea mai mare a
valorilor lui c' în compara ie cu tan ϕ'.

(4)P La alegerea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici trebuie avute în vedere
urm toarele puncte:

— existen a unor informa ii prealabile privitoare la geologie sau a altor informa ii, ca de exemplu
date din proiecte anterioare;

— variabilitatea valorilor m surate ale propriet ilor i alte informa ii pertinente, bazate de
exemplu pe cuno tin e existente;

— volumul investiga iilor întreprinse pe teren i în laborator;

— tipul i num rul de probe;

— extinderea zonei din teren care guverneaz , pentru starea limit considerat , comportarea
structurii geotehnice;

— capacitatea structurii geotehnice s transfere înc rc rile de la zonele slabe c tre zonele mai
rezistente din teren.

(5) Valorile caracteristice pot fi valori inferioare, care sunt mai mici decât valorile cele mai
probabile, sau valori superioare, care sunt mai mari.

(6) Pentru fiecare calcul trebuie utilizat gruparea cea mai defavorabil a valorilor inferioare i
superioare ale parametrilor independen i.

(7) Zona din teren care guverneaz comportarea structurii geotehnice la o stare limit este de obicei
mult mai mare decât o prob de laborator sau zona din teren afectat de o încercare în situ. În
consecin , valoarea parametrului care guverneaz starea limit este deseori valoarea medie a unui
ir de valori care acoper o suprafa sau un volum mai mare de teren. Este indicat ca valoarea
caracteristic s fie o estimare prudent a acestei valori medii.
(8) În cazul în care comportarea structurii geotehnice la starea limit considerat este guvernat de
cea mai sc zut sau cea mai înalt valoare a propriet ii terenului, este indicat ca valoarea
caracteristic s fie o estimare prudent a celei mai sc zute sau celei mai înalte valori din zona care
guverneaz comportarea.

(9) Atunci când se alege zona de teren care guverneaz comportarea structurii geotehnice la o stare
limit , este indicat s se considere c aceast stare limit poate depinde de comportarea structurii
care este suportat .
De exemplu, la starea limit de capacitate portant a unei cl diri cu funda ii izolate, dac cl direa
este incapabil s reziste la o cedare local , parametrul principal este indicat s fie rezisten a medie a
fiec rei zone de teren sub funda ia izolat . Dac , totu i, cl direa este suficient de rigid i de
rezistent , parametrul care guverneaz comportarea este indicat s fie stabilit la valoarea medie a
acestor valori medii pe ansamblul sau pe o parte a volumului de teren de sub cl dire.

(11) Atunci când se utilizeaz metode statistice, este indicat ca valoarea caracteristic s fie
determinat astfel încât probabilitatea calculat a unei valori mai defavorabile, care guverneaz
apari ia st rii limit considerate, s nu dep easc 5%.
(12)P Atunci când se utilizeaz valori intabelate în standarde ale unor valori caracteristice corelate
cu parametrii de recunoa tere a p mânturilor, valoarea caracteristic trebuie aleas ca o estimare
foarte prudent .

2.4.5.3 Valorile caracteristice ale datelor geometrice

(1)P Valorile caracteristice ale nivelurilor terenului, apei subterane i a apelor de suprafa trebuie s
fie valori m surate, nominale sau estimate ale nivelurilor superioare sau inferioare.

(2) Se recomand ca valorile caracteristice ale nivelurilor terenului i ale dimensiunilor structurilor
geotehnice s fie valorile nominale.
2.4.6 Valori de calcul
2.4.6.1 Valori de calcul ale ac iunilor
(2)P Valoarea de calcul a unei ac iuni (Fd) trebuie s fie estimat direct sau dedus pe baza valorii
reprezentative a ac iunii, folosindu-se urm toarea rela ie:
Fd = γF ⋅ Frep (2.1a)
cu
Frep = ψ ⋅ Fk. (2.1 b)
(3)P Valorile lui ψ trebuie luate din standardul EN 1990:2002.

(4)P În rela ia (2.1 a) trebuie utilizat coeficientul par ial γF pentru situa iile permanente sau variabile,
definite în anexa A.

NOTA 1 - Valorile coeficien ilor par iali pot fi stabilite în anexa na ional .

NOTA 2 - Valorile recomandate în Anexa A indic un nivel de asigurare corespunz tor pentru
proiecte curente.

(6)P Atunci când se consider presiunile apei din pori pentru st rile limit ale c ror consecin e sunt
severe (în general st rile limit ultime), valorile de calcul trebuie s reprezinte valorile cele mai
defavorabile care pot ap rea pe durata de via a construc iei.
Pentru st rile limit cu consecin e mai pu in severe (în general st ri limit de exploatare normal )
valorile de calcul trebuie s prezinte valorile cele mai defavorabile care pot ap rea în condi ii
normale.
(9) Este indicat s se in seama de urm toarele elemente, care pot influen a presiunile apei:

— nivelul apei de suprafa sau nivelul apei subterane;

— efectele favorabile sau nefavorabile ale drenajului natural sau artificial, în func ie de
între inerea acestuia în viitor;

— aportul de ap datorat ploilor, inunda iilor, ced rii re elelor de ap sau altor cauze;

— varia iile presiunilor apei datorate cre terii sau îndep rt rii vegeta iei.

(10) Este indicat s se in seama de nivelurile defavorabile ale apei care pot proveni din modific ri
ale debitelor apei pompate i din reducerea dren rii, ca urmare a colmat rii, înghe ului sau altor
cauze.

(11) Atât timp cât eficacitatea sistemului de drenaj nu poate fi demonstrat iar între inerea acestuia
nu poate fi asigurat , este indicat ca nivelul de calcul al apei subterane s fie luat drept nivelul
maxim posibil, care poate fi la suprafa a terenului.
2.4.6.2 Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici

(1)P Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici (Xd), trebuie stabilite fie pe baza valorilor
caracteristice, cu rela ia urm toare :

Xd = Xk / γM (2.2)

fie prin determinare direct .

(2)P În rela ia (2.2) trebuie folosit coeficientul de siguran par ialγM, pentru situa ii persistente sau
tranzitorii, definit în anexa A.

NOTA 1 - Valorile coeficien ilor par iali pot fi stabili i în anexa na ional .

NOTA 2 - Valorile recomandate în anexa A indic nivelul de siguran adecvat în proiectarea

curent .

(3) Atunci când valorile de calcul ale ac iunilor geotehnice sunt evaluate direct, valorile
coeficien ilor par iali indica i în anexa A este indicat s fie utilizate ca valori de referin pentru
definirea nivelului de siguran cerut.
2.4.6.4 Valorile de calcul ale propriet ilor materialelor structurilor

(1)P Valorile de calcul ale rezisten elor materialelor structurilor i rezisten ele de calcul ale
elementelor de structur trebuie calculate în conformitate cu prevederile standardelor de la EN 1992
pân la EN 1996 i EN 1999.

2.4.7 St ri limit ultime

Generalit i

(1)P Trebuie s se verifice faptul c nu sunt dep ite urm toarele st ri limit atunci când sunt
pertinente:

—pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerat ca un corp solid, în care rezisten ele
materialelor structurii i ale terenului nu aduc o contribu ie important la asigurarea rezisten ei
(EQU);

—cedare intern sau deforma ia excesiv a structurii sau elementelor de structur , cum sunt de
exemplu t lpile de funda ie, pilo ii sau pere ii de subsol, în care rezisten a materialelor structurii
contribuie semnificativ la asigurarea rezisten ei (STR);
—cedarea sau deforma ia excesiv a terenului, în care rezisten a p mânturilor sau a rocilor
contribuie în mod semnificativ la asigurarea rezisten ei (GEO);

—pierderea echilibrului structurii sau terenului provocat de subpresiunea apei (presiunea

arhimedic ), sau de alte ac iuni verticale(UPL);

—cedarea hidraulic a terenului, eroziunea intern i eroziunea regresiv în teren, sub efectul
gradien ilor hidraulici (HYD);

NOT - Starea limit GEO este deseori critic pentru determinarea dimensiunilor
elementelor structurale din funda ii sau lucr ri de sus inere i, uneori, critic i pentru
rezisten a elementelor de structur .
2.4.7.2 Verificarea echilibrului static

(1)P Atunci când se consider st ri limit ale echilibrului static sau ale deplas rii globale a structurii
sau terenului (EQU), trebuie s se verifice îndeplinirea condi iei:

Edst;d ≤ Estb;d + Td (2.4)

în care:

Edst;d = E{γF Frep ; Xk / γM ; ad }dst (2.4a)

Estb;d = E{γF Frep ; Xk / γM ; ad }stb (2.4b)

NOTA 1 - Echilibrul static EQU este relevant în special în proiectarea structural .

2.4.7.3 Verificarea rezisten ei pentru st rile limit ale structurii i ale terenului în situa iile
permanente i tranzitorii

2.4.7.3.1 Generalit i

(1)P Pentru st rile limit de cedare sau de deforma ie excesiv ale unui element de structur sau ale
terenului (STR i GEO), trebuie s se verifice îndeplinirea condi iei:

Ed ≤ Rd (2.5)

2.4.7.3.2 Valorile de calcul ale efectelor ac iunilor

(1)P Coeficien ii par iali ai ac iunilor pot fi aplica i fie asupra ac iunilor în ile (Frep), fie asupra
efectelor ac iunilor lor (E):

Ed = E{γF Frep; Xk/γM ; ad} (2.6a)

sau
Ed = γE E{Frep; Xk/γM ; ad}. (2.6b)
(2) În unele situa ii de proiectare, aplicarea coeficien ilor par iali asupra ac iunilor generate de
p mânt sau transmise prin p mânt (cum sunt presiunile p mântului sau ale apei) pot conduce la
valori de calcul nerezonabile sau chiar imposibile din punct de vedere fizic. În asemenea situa ii,
coeficien ii par iali pot fi aplica i direct asupra efectelor ac iunilor stabilite pe baza valorilor
reprezentative ale ac iunilor.
2.4.7.3.3 Valorile de calcul ale rezisten elor

(1) Coeficien ii par iali pot fi aplica i fie propriet ilor terenului (X) fie rezisten elor (R) fie la ambele
simultan, dup cum se arat în cele ce urmeaz :

Rd = R{γF Frep; Xk/γM; ad} (2.7a)

sau

Rd = R{γF Frep; Xk; ad}/γR (2.7b)

sau

Rd = R{γF Frep; Xk/γM; ad}/γR (2.7c)

2.4.7.3.4 Abord ri de calcul

2.4.7.3.4.1 Generalit i

(1)P Modul în care sunt utilizate rela iile (2.6) i (2.7) trebuie determinat prin alegerea uneia din cele
trei abord ri de calcul definite în cele ce urmeaz .

Coeficien ii par iali din anexa A, de utilizat în rela iile (2.6) i (2.7) sunt grupa i în seturile notate
A (pentru ac iuni sau efectele ac iunilor),

M (pentru parametrii p mântului) i

R (pentru rezisten e).

Ei sunt ale i în func ie de abordarea de calcul utilizat .

2.4.7.3.4.2 Abordarea de calcul 1

(1)P Cu excep ia calculului pilo ilor solicita i axial i al ancorajelor, trebuie s se verifice faptul c
nu se atinge nici o stare limit de rupere sau de deforma ie excesiv sub nici una dintre urm toarele
dou combina ii ale unor seturi de coeficien i par iali:

Gruparea 1: A1 “+” M1 “+” R1

Gruparea 2: A2 “+” M2 “+” R1

În care “+” înseamn : “de grupat cu”.

(2)P Pentru calculul pilo ilor solicita i axial i ai ancorajelor, trebuie verificat faptul c nu se atinge
nici o stare limit de rupere sau de deforma ie excesiv sub nici una dintre urm toarele combina ii de
seturi de coeficien i par iali:

Gruparea 1: A1 “+” M1 “+” R1

Gruparea 2: A2 “+” (M1 sau M2) “+” R4

2.4.7.3.4.3 Abordarea de calcul 2

(1)P Trebuie s se verifice faptul c nu se atinge nici o stare limit de rupere sau de deforma ie
excesiv sub urm toarea combina ie între seturile de coeficien i par iali:

Gruparea: A1 “+” M1 “+” R2

NOTA 1 - În aceast abordare de calcul, coeficien ii par iali sunt aplica i ac iunilor i asupra
rezisten elor terenului.

NOTA 2 - Atunci când aceast abordare se utilizeaz la calculul stabilit ii taluzurilor sau al
stabilit ii generale, efectul rezultant al ac iunilor pe suprafa a de cedare este multiplicat cu γE, iar
capacitatea de rezisten a la forfecare pe suprafa a de cedare este împ r it cu γR;e.
2.4.7.3.4.4 Abordarea de calcul 3

(1)P Trebuie s se verifice faptul c nu se atinge nici o stare limit de rupere sau deforma ie
excesiv , sub urm toarea combina ie între seturile de coeficien i par iali:

Gruparea: (A1* sau A2†) “+” M2 “+” R3

*asupra ac iunilor provenind de la structur

†
asupra ac iunilor geotehnice.
2.4.7.4 Procedur de verificare i coeficien i par iali sub ac iunea subpresiunii (UPL)

(1)P Verificarea fa a de o ridicare global provocat de subpresiunea apei (UPL) trebuie efectuat
pentru a determina dac valoarea de calcul a grup rii între ac iunile verticale permanente i variabile
destabilizatoare (Vdst;d) este inferioar sau egal cu suma valorii de calcul a ac iunilor permanente
verticale stabilizatoare (Gstb;d) i a valorii de calcul a oric rei alt rezisten e adi ionale la ridicare
(Rd):

Vdst,d ≤ Gstb;d + Rd (2.8)

în care:

Vdst,d = Gdst;d +Qdst;d

(2) Rezisten ele adi ionale la ridicare pot fi de asemenea tratate drept ac iune permanent vertical
stabilizatoare (Gstb;d).

(3)P În rela ia (2.8) trebuie utiliza i coeficien ii par iali pentru Gdst;d, Qdst;d, Gstb;d i Rd pentru situa ii
permanente sau tranzitorii, defini i în A.4(1)P i A.4(2)P.
2.4.7.5 Verificarea rezisten ei la ruperea hidraulic a terenului

(1)P Pentru starea limit de cedare prin ridicarea terenului sub ac iunea curentului ascendent de ap
(HYD), trebuie s se verifice, pentru orice coloan de p mânt pertinent , c valoarea de calcul a
presiunii totale destabilizatoare a apei din pori (udst;d ) la baza coloanei, sau valoarea de calcul a for ei
curentului (Sdst;d) în coloan , este inferioar sau egal cu tensiunea total vertical stabilizatoare
(σstb;d), la baza coloanei sau cu greutatea în stare submersat (G´stb;d) a aceleia i coloane:

udst;d ≤ σstb;d (2.9a)

Sdst;d ≤ G´stb;d (2.9b)

2.4.8 Starea limit de exploatare normal

(1)P Verificarea pentru st rile limit de exploatare, în teren sau într-o sec iune, element sau îmbinare
a structurii, trebuie fie s urm reasc îndeplinirea condi iei:

Ed ≤ Cd, (2.10)

(2) În mod normal este indicat s se dea valoarea 1.0 coeficien ilor par iali pentru st rile limit ale
exploat rii normale.
2.4.9 Valori limit ale deplas rilor funda iilor

(1)P Pentru proiectarea funda iilor, trebuie stabilite valori limit ale deplas rilor funda iilor.

(2)P Orice tasare diferen ial a funda iilor care provoac deforma ii în structur , trebuie limitat
pentru a se asigura c nu conduce la o stare limit în structura suportat de teren.

(3)P Alegerea valorilor de calcul pentru deplas rile limit trebuie s in seama de urm toarele:

—încrederea cu care poate fi definit valoarea acceptabil a deplas rii;

—apari ia i evolu ia în timp a mi c rilor terenului;

—tipul lucr rii;

—tipul funda iei;

—tipul materialului de construc ie;

—tipul terenului;
—modul de deformare;

—destina ia construc iei;

—necesitatea de a asigura c re elele de tot felul care p trund în structur nu au probleme.

(4)P La calculul tas rilor diferen iale trebuie lua i în considerare urm torii factori:

—apari ia i viteza tas rilor i mi c rilor terenului;

—varia ii aleatoare i sistematice ale propriet ilor p mânturilor;

—distribu ia înc rc rilor;

—metoda de construc ie (inclusiv secven ele de înc rcare);

—rigiditatea structurii în timpul i dup terminarea execu iei.

NOT - În absen a valorilor limit specificate pentru deforma iile structurii, se pot utiliza valorile
deforma iilor structurii de rezisten a construc iilor i ale deplas rilor funda iilor, indicate în anexa
H.

2.5 Proiectarea pe baz de m suri prescriptive

(1)P În situa iile de proiectare în care modelele de calcul nu sunt disponibile sau nu sunt necesare,
st rile limit pot fi evitate prin utilizarea unor m suri prescriptive. Acestea implic alegerea în
proiectare a unor solu ii clasice i în general conservatoare, precum i acordarea unei aten ii speciale
pentru specificarea i controlul materialelor, controlul calit ii execu iei, metodelor de protec ie i de
între inere.

(2)P Proiectarea pe baz de m suri prescriptive poate fi utilizat atunci când o experien
comparabil , elimin necesitatea unor calcule de dimensionare.
2.6 Înc rc ri de prob i încerc ri pe modele experimentale

(1)P Rezultatele înc rc rilor de prob sau încerc rilor asupra unor modele experimentale pot fi
utilizate pentru a justifica proiectarea unei lucr ri, cu condi ia s se ia în considerare urm toarele
aspecte:

—diferen ele între încercare i construc ia real din punctul de vedere al condi iilor de teren;

—efectele de timp, în special dac durata testului este mult mai mic decât durata înc rc rii
construc iei reale;

—efectele de scar , în special când se utilizeaz modele mici. Trebuie luat în considerare efectul
nivelurilor de efort precum i efectul m rimii particulelor de p mânt.

(2) Încerc rile se pot efectua asupra unui tronson din lucrarea real sau asupra unor modele la scar
natural sau redus .
2.7 Metoda observa ional

(1) Atunci când prognozarea comport rii geotehnice a unei lucr ri este dificil , poate fi potrivit s se
adopte metoda cunoscut sub numele de ”metoda observa ional ”, în care proiectul este revizuit pe
parcursul execu iei.

(2)P Trebuie îndeplinite urm toarele cerin e înainte de a începe execu ia:

— trebuie stabilite limitele în care comportarea se consider acceptabil ;

— trebuie estimat domeniul de comport ri posibile; trebuie s se arate c exist o probabilitate

acceptabil pentru comportarea real de a se situa în limite admisibile;

— trebuie elaborat un plan de monitorizare care s eviden ieze m sura în care comportarea real se
situeaz în limite acceptabile;

— timpii de r spuns ai instrumentelor i metodele de interpretare a rezultatelor trebuie s fie

suficient de rapide prin raport cu evolu ia posibil a sistemului;

— trebuie elaborat un plan de m suri de interven ie care s fie adoptate dac monitorizarea
eviden iaz o comportare în afara limitelor acceptabile.
2.8 Raport de proiectare geotehnic

(1)P Ipotezele, datele, metodele de calcul i rezultatele verific rilor privind siguran a i condi iile de
exploatare trebuie înregistrate în Raportul de proiectare geotehnic care cuprinde urm toarele
aspecte, cu trimitere la Raportul de cercetare a terenului:
— descriere a amplasamentului i vecin t ilor;

— descriere a condi iilor de teren;

— descriere a lucr rii propuse, inclusiv ac iunile;

— valorile de calcul ale propriet ilor p mânturilor;

— declara ii asupra gradului de adecvare al amplasamentului pentru construc ia care se propune i

asupra nivelului riscurilor acceptabile.

— calcule i desene aferente proiect rii geotehnice;

— recomand ri de proiectare pentru funda ii.

(5) În leg tur cu supravegherea i monitorizarea, Raportul de proiectare geotehnic trebuie s
indice:

—obiectul fiec rui set de observa ii i m sur ri;

—p r ile de lucrare care trebuie monitorizate i etapele la care se întreprind observa iile;

—frecven a cu care trebuie f cute m sur rile;

—modul în care urmeaz a fi evaluate rezultatele m sur rilor;

—domeniul de valori în care se a teapt s se situeze rezultatele m sur rilor;

—perioada de timp pe parcursul c reia monitorizarea trebuie s continue dup terminarea execu iei;

—unit ile responsabile pentru efectuarea m sur rilor i observa iilor, pentru interpretarea
rezultatelor ob inute i pentru între inerea instrumentelor.
Sec iunea 3 Date geotehnice

3.1 Generalit i

3.2 Cercetarea terenului de fundare

3.2.1 Generalit i

(1)P Cercetarea terenului de fundare trebuie s furnizeze date suficiente privitoare la condi iile de
teren i ale apei subterane pe amplasamentul construc iei i împrejurul acestuia, necesare pentru o
descriere adecvat a propriet ilor esen iale ale terenului i pentru o estimare fiabil a valorilor
caracteristice ale parametrilor terenului de utilizat în calcule.

(2)P Con inutul i volumul cercet rii terenului de fundare trebuie corelate cu faza de proiectare
pentru care se efectueaz cercetarea i cu categoria geotehnic .

(4) În cazul în care con inutul i volumul cercet rii terenului sunt corelate cu Categoria Geotehnic a
structurii, este necesar s se determine cât mai devreme pe parcursul proiect rii condi iile de teren
care pot influen a alegerea Categoriei Geotehnice.
3.2.2 Cercetarea preliminar a terenului

3.2.3 Cercetarea terenului de fundare în vederea proiect rii

(1)P Cercet rile de proiectare trebuie întreprinse:

— pentru a furniza informa iile necesare unei proiect ri corespunz toare a lucr rilor permanente i
temporare;

— pentru a furniza informa iile necesare în vederea stabilirii metodei de execu ie;

— pentru a identifica orice dificult i care ar putea s apar pe parcursul execu iei lucr rilor.
(4) Pentru a se asigura c cercetarea de proiectare a terenului acoper toate forma iunile de teren
relevante, trebuie acordat o aten ie deosebit urm toarelor aspecte geologice:

—profilul geologic;

—cavit i naturale sau f cute de om;

—degradarea rocilor, p mânturilor i materialelor de umplutur ;

—efecte hidrogeologice;

—faliile, rosturile i alte discontinuit i;

—masele de p mânt i de roc în stare de curgere;

—p mânturi i roci cu capacitate de contrac ie-umflare sau sensibile la ac iunea apei;

—prezen a de eurilor i a altor materiale artificiale .

(5)P Trebuie luat în considerare istoria amplasamentului i vecin t ilor.

(6)P Cercetarea terenului de fundare trebuie extins cel pu in pân la straturile care se consider a
prezenta importan pentru construc ia care se proiecteaz .

(7)P Nivelurile existente ale apei subterane trebuie stabilite prin cercetarea terenului de fundare.
Orice nivel al apelor de suprafa observat pe parcursul cercet rii terenului trebuie consemnat (a se
vedea standardul EN 1997-2).

(8) Este indicat s se stabileasc nivelurile extreme ale oric ror surse de ap care pot influen a
presiunile apei din pori.

(9)P Trebuie stabilite amplasarea i capacit ile tuturor pu urilor pentru coborârea general a
nivelului apei sau pentru pomparea apei, situate în vecin tatea amplasamentului.
3.3 Evaluarea parametrilor geotehnici

3.3.2 Caracterizarea tipului de p mânt

(5) Pe lâng inspectarea vizual , pot fi utilizate o serie de încerc ri pentru clasificarea, identificarea
i cuantificarea p mânturilor cum sunt:

—compozi ia granulometric ;

—greutatea volumic ;

—porozitatea;

—umiditatea;

—forma particulelor;

—rugozitatea suprafe ei particulelor;

—gradul de îndesare;
—limitele de plasticitate (Atterberg);

—umflarea;

—con inutul de carbona i;

—con inutul de materii organice;

3.3.6 Rezisten a la forfecare

(1)P La evaluarea rezisten ei la forfecare, trebuie s se in seama de influen a factorilor urm tori:
—nivelul eforturilor impuse asupra p mântului;
—anizotropia rezisten ei, îndeosebi în argilele cu plasticitate redus ;
—fisurile, în special la argilele vârtoase;
—efectele vitezei de deformare;
—deforma iile mari care pot ap rea în anumite situa ii de proiectare;
—suprafe e de lunecare preexistente;
—efectele de timp;
—sensitivitatea p mânturilor coezive;
—gradul de satura ie.

(4)P Valorile lui c' i ϕ' pot fi admise constante doar în domeniul de eforturi pentru care au
fost determinate.
3.3.9 Parametrii de permeabilitate i de consolidare ai p mânturilor i masivelor stâncoase
3.3.9.1 Parametri de permeabilitate i de consolidare ai p mânturilor

(1)P La evaluarea parametrilor de permeabilitate i de consolidare, trebuie avu i în vedere urm torii
factori:

—efectele eterogenit ii;

—efectele anizotropiei;

—efectele fisurilor i faliilor;

—efectele varia iilor de efort sub înc rcarea prev zut .

(2) M sur rile de permeabilitate efectuate asupra unor probe mici de laborator pot s nu fie
reprezentative pentru condi iile in situ. De aceea, este indicat ca, ori de câte ori este posibil,
încerc rile in-situ, care m soar propriet i medii ale unui volum mare de teren, s fie preferate.
Totu i, este indicat s fie luate în considerare eventualele schimb ri ale permeabilit ii atunci când
eforturile efective dep esc valoarea in-situ.
3.3.10 Parametri geotehnici din încerc ri pe teren
3.3.10.1 Încercare de penetrare cu con
(1)P La evaluarea valorilor rezisten ei pe con, a frec rii pe manta i, eventual, a presiunii în pori în
cursul penetr rii, trebuie avu i în vedere urm torii factori:

— alc tuirea de detaliu a conului i a mantalei;

— rezultatele pot fi interpretate de o manier fiabil doar când succesiunea de straturi este
cunoscut ; în multe situa ii, forajele sunt a adar necesare împreun cu probele de penetrare;

— efectele condi iilor apei subterane i ale presiunii geologice;

— în p mânturi neomogene pentru care se înregistreaz rezultate cu o larg fluctua ie, trebuie luate
în considerare valorile parametrilor de penetrare care reprezint zona din teren relevant pentru
construc ie;

— corel ri stabilite cu rezultatele altor încerc ri, cum sunt m sur ri ale greut ii volumice i alte
tipuri de încerc ri de penetrare.
3.3.10.2 Încercarea de penetrare standard i penetrare dinamic

(1)P La interpretarea num rului de lovituri trebuie considera i urm torii factori:

—tipul încerc rii;

—descrierea de detaliu a efectu rii încerc rii;

—condi iile apei subterane;

—influen a presiunii geologice;

—natura terenului, în special atunci când se întâlnesc bolov ni uri sau pietri uri grosiere.
3.3.10.3 Încercarea de forfecare cu palete (Vane test)

(1)P La evaluarea rezultatelor încerc rii, trebuie avute în vedere urm toarele elemente:

—detaliile metodei de încercare;

—dac s-a utilizat un dispozitiv cu palete standardizat;

—dac s-au efectuat m sur ri la diferite adâncimi, pentru a se ob ine un profil al rezisten elor
diferitelor straturi de p mânt;

—frecarea lateral asupra tijelor.

(2) Încercarea vane poate fi folosit pentru evaluarea rezisten ei la forfecare nedrenat , cu, a
p mânturilor coezive.

(3) Pentru a ob ine valori derivate ale lui cu, este indicat ca m sur rile s fie corectate printr-un
factor bazat pe experien a local în func ie de limita de curgere, de exemplu, de indicele de
plasticitate i de eforturile efective verticale.
3.3.10.5 Încercarea cu presiometrul

(1)P La estimarea valorilor presiunii limit i a modulului presiometric, trebuie avute în vedre
urm toarele aspecte:
—tipul de echipament;

—procedura folosit pentru instalarea presiometrului în teren.

(2) Este indicat s nu se utilizeze curbele rezultate din încercare care prezint un grad de remaniere
excesiv. În cazul în care în cursul încerc rii nu este atins presiunea limit , aceasta poate fi estimat
printr-o extrapolare rezonabil i asigur toare a curbei. La încerc rile în care s-a determinat doar
por iunea ini ial a curbei presiometrice, se pot utiliza corela ii generale sau, preferabil, corela ii
locale de pe acela i amplasament, pentru a se estima în mod acoperitor, pe baza modulului
presiometric, presiunea limit .
3.3.10.7 Încerc rile de compactare

(1)P La evaluarea capacit ii de compactare a unui material de umplutur , trebuie lua i în

considerare urm torii factori:

—tipul p mântului sau rocii;

—granulozitatea;

—forma granulelor;

—eterogenitatea materialului;

—gradul de satura ie sau umiditatea;

—tipul de utilaj de compactare care este utilizat.

(2) Atunci când, pentru a se controla pe teren calitatea compact rii, se utilizeaz m sur ri de teren
este indicat de a corela rezultatele încerc rilor de compactare in situ cu rezultatele încerc rilor de
laborator standardizate, spre a evalua gradul de compactare al unei umpluturi din p mânt sau
anrocamente.
3.4 Raportul de cercetare a terenului de fundare

3.4.1 Cerin e

(3) Raportul privind cercetarea terenului cuprinde, în mod normal:

— o prezentare a tuturor informa iilor geotehnice disponibile, care include caracteristici geologice
i date relevante privind lucrarea;

— o evaluare geotehnic a acestor informa ii, cu precizarea ipotezelor adoptate pentru

interpretarea rezultatelor încerc rilor.
3.4.2 Prezentarea informa iilor geotehnice

(1)P Prezentarea informa iilor geotehnice trebuie s cuprind :

—o enumerare faptic a tuturor lucr rilor de teren i de laborator;

—o documenta ie asupra metodelor folosite pentru efectuarea cercet rilor de teren i încerc rilor de
laborator.
(2) În plus, este indicat ca raportul faptic s cuprind urm toarele informa ii, dac sunt relevante:

—numele tuturor birourilor de consultan a i sub-contractan ilor;

—scopul i con inutul cercet rii terenului de fundare;

—datele între care s-au efectuat lucr rile de laborator i de teren;

—recunoa terea pe teren a zonei generale a lucr rii, cu men iuni speciale privind:

—prezen a apei subterane;

—comportarea lucr rilor învecinate;

—decopert ri în cariere i în gropi de împrumut;

—zone de instabilitate;

—dificult i în cursul excava iilor;

—istoricul amplasamentului;

—geologia amplasamentului, inclusiv falierea;

—date topografice;

—informa ii pe baza fotografiilor aeriene disponibile;

—experien a local în zona lucr rilor;

—informa ii asupra seismicit ii zonei;

—metode folosite pentru recoltarea, transportul i depozitarea probelor;

—tipurile de echipamente de teren utilizate;

—prezentarea tabelar a cantit ilor lucr rilor de teren i de laborator, prezentarea observa iilor
f cute pe teren de personalul de supraveghere în cursul investiga iilor prin sondaje i foraje;
—date asupra fluctua iilor în timp a nivelului apei subterane în foraje în timpul efectu rii lucr rilor
de cercetare a terenului i în piezometre dup încheierea acestor lucr ri;

—sinteza fi elor forajelor, care include fotografii ale carotelor, cu descrierea forma iunilor de
p mânturi i roci pe baza observa iilor f cute pe teren i a rezultatelor încerc rilor de laborator;

—apari ia sau posibilitatea de apari ie de radon;

—date asupra gelivit ii p mânturilor;

—gruparea i prezentarea în anexe a rezultatelor încerc rilor de teren i laborator.

3.4.3 Evaluarea informa iilor geotehnice

(1)P Evaluarea informa iei geotehnice trebuie sa includ , dup caz:

— o trecere în revista a lucr rilor pe teren i în laborator. Orice limitare a datelor (de exemplu
date eronate, irelevante, insuficiente, inexacte) trebuie semnalat i comentat . La interpretarea
rezultatelor încerc rilor, trebuie avute în vedere metodele de prelevare, transport i depozitare a
probelor. Rezultatele deosebit de nefavorabile ale încerc rilor trebuie s fie examinate cu grij
pentru a vedea dac sunt eronate sau dac exprim un fenomen real de care trebuie s se in
seama în proiectare;

— o trecere în revist a valorilor atribuite parametrilor geotehnici;

— propuneri pentru lucr ri suplimentare de laborator i de teren, dac se consider necesare, cu

justificarea necesit ii acestor lucr ri suplimentare. Asemenea propuneri trebuie înso ite de un
program detaliat pentru tipurile de investiga ii suplimentare de efectuat, cu indicarea problemelor
la care trebuie s se r spund .

(2) Pe lâng cele de mai sus, evaluarea datelor geotehnice trebuie s includ urm toarele aspecte,
dac se consider relevante:
— prezentarea tabelar i grafic a rezultatelor încerc rilor de teren i de laborator în corelare cu
cerin ele lucr rii, dac se consider necesar;

— adâncimea apei subterane i fluctua iile ei sezoniere;

— profilul (profilele) terenului, cu indicarea limitelor diferitelor forma iuni;

— descriere de detaliu a tuturor forma iunilor, inclusiv propriet ile lor fizice i caracteristicile de
compresibilitate i de rezisten ;

— gruparea i prezentarea domeniului de varia ie a valorilor derivate din datele geotehnice pentru
fiecare strat.
Sec iunea 6 Funda ii de suprafa

6.1 Generalit i

(1)P Prevederile din aceast sec iune se aplic funda iilor de suprafa , incluzând funda ii izolate,
t lpi continue i radiere.

(2) Unele din aceste prevederi se pot aplica unor funda ii de adâncime, precum chesoanele.

6.2 St ri limit

(1)P Trebuie luate în considerare urm toarele st ri limit i trebuie întocmit lista corespunz toare:

—pierderea stabilit ii generale;

—epuizarea capacit ii portante, cedarea prin poansonare;

—cedarea prin alunecare;

—cedarea combinat în teren i în structur ;

—cedarea structural datorat mi c rilor funda iei;

—tas ri excesive;

—ridicarea excesiv a terenului datorit umfl rii, înghe ului i altor cauze;

—vibra ii inacceptabile;

6.3 Ac iuni i situa ii de proiectare

(1)P Situa iile de proiectare trebuie alese în concordan cu principiile enun ate în 2.2.

(2) Este indicat ca la alegerea ac iunilor pentru calculele de st ri limit , s fie luate în considerare
ac iunile enumerate la 2.4.2(4).

(3) Atunci când rigiditatea structurii este important , este indicat s se efectueze un calcul al
interac iunii între structur i teren pentru a se determina repartizarea ac iunilor.
6.4 Considera ii referitoare la proiectare i execu ie

(1)P Atunci când se alege adâncimea de fundare a unei funda ii de suprafa , trebuie luate în
considerare urm toarele aspecte:

—atingerea unui strat cu capacitate portant adecvat ;

—adâncimea deasupra c reia contrac ia i ridicarea p mânturilor argiloase datorate varia iilor
climatice sezoniere sau copacilor i arbu tilor pot produce mi c ri apreciabile;

—adâncimea pân la care se pot produce degrad ri prin înghe ;

—nivelul apei subterane în teren i problemele care ar putea ap rea dac s p turile pentru funda ie
trebuie s coboare sub acest nivel;

—mi c ri posibile ale terenului i reduceri ale rezisten ei stratului portant provocate de curgerea
apei, de efectele climatice sau de lucr rile de execu ie;

—efectele excava iilor asupra funda iilor i cl dirilor învecinate;

—excava ii ulterioare prev zute pentru utilit i în apropierea funda iilor;

—temperaturi înalte sau joase transmise de cl dire;

— eventuale afuieri;

— efectele varia iilor de umiditate datorate unor perioade lungi de secet i perioadelor de ploaie
care le urmeaz , asupra propriet ilor p mânturilor structural instabile din zonele cu climat arid;

—prezen a de materiale solubile, ca de exemplu carbonat de calciu, gips i roci saline.

(2) Nu se produc degrad ri datorate înghe ului, dac :

—p mântul nu este sensibil la înghe ;

—cota de fundare se afl sub adâncimea de înghe ;

—ac iunea înghe ului este evitat prin izolarea p mântului.

(3) Pentru stabilirea m surilor de protec ie la înghe a funda iilor cl dirilor poate fi aplicat standardul
EN-ISO 13793.

(4)P Pe lâng îndeplinirea cerin elor privind comportarea, la stabilirea dimensiunilor funda iei
trebuie s se in seama de considera ii practice cum sunt economii la lucr rile de excava ie,
toleran e în execu ie, spa ii de lucru i dimensiunile peretelui sau stâlpului suportat de funda ie.

(5)P La proiectarea funda iei de suprafa , trebuie utilizat una din metodele urm toare:

— o metod direct , în care se efectueaz calcule separate pentru fiecare stare limit . La verificarea
la o anumit stare limit , calculul trebuie s modeleze cât mai bine cu putin mecanismul de
cedare prev zut. Pentru verificarea la o stare limit de exploatare normal , trebuie efectuat un
calcul de tas ri;

—o metod indirect bazat pe experien e comparabile i pe rezultatele încerc rilor pe teren sau în
laborator sau pe observa ii, aleas în corelare cu înc rc rile la starea limit de exploatare normal ,
astfel încât s fie satisf cute cerin ele pentru toate st rile limit pertinente;

—o metoda prescriptiv , cu utilizarea unei valori de referin a unei presiuni acceptate (a se vedea
articolul 2.5).
(6) Este indicat s se utilizeze modelele de calcul indicate în 6.5 i 6.6 pentru starea limit ultim i
pentru starea limit de exploatare normal a funda iilor de suprafa pe p mânturi. Este indicat ca la
proiectarea funda iilor de suprafa pe roci s se utilizeze presiunile acceptate date în 6.7.

6.5 Proiectarea la starea limit ultim

6.5.1 Stabilitatea general

(1)P Stabilitatea general , cu sau f r funda ii, trebuie verificat în particular în urm toarele situa ii;

—în apropiere sau pe un taluz, natural sau artificial;

—în apropierea unei excava ii sau a unei lucr ri de sus inere;

—în apropiere de un râu, canal, lac, rezervor sau de malul m rii;

—în apropierea unor exploat ri miniere sau a unor lucr ri îngropate.

(2)P Pentru asemenea situa ii trebuie s se demonstreze, conform cu principiile descrise în sec iunea
11, c pierderea de stabilitate a masivului de p mânt cuprinzând funda ia este suficient de pu in
probabil .

6.5.2 Capacitatea portant

6.5.2.1 Generalit i

(1)P Trebuie satisf cut urm toarea inegalitate pentru toate st rile limit :

Vd ≤ Rd (6.1)

(2)P Rd trebuie calculat conform cu 2.4.

(3)P Vd trebuie s includ greutatea proprie a funda iei, greutatea oric rui material de umplutur i
toate presiunile p mântului, fie favorabile, fie nefavorabile. Presiunile apei care nu se datoreaz
înc rc rilor transmise terenului de funda ie, trebuie incluse ca ac iuni.
6.5.2.2 Metoda analitic

(1) Este indicat s se utilizeze o metod analitic de calcul general recunoscut .

(2)P Evaluarea pe cale analitic a valorilor pe termen scurt i pe termen lung ale lui Rd trebuie luat
în considerare, cu prec dere în p mânturile fine.

(3)P Atunci când masivul de p mânt sau roc de sub o funda ie prezint o structur stratificat sau
discontinu bine definit , mecanismul de cedare presupus i parametrii de rezisten la forfecare i
de deformabilitate ale i trebuie s in seama de caracteristicile structurale ale terenului.

(4)P La determinarea capacit ii portante de calcul a unei funda ii a ezate pe un depozit puternic
stratificat, ale c ror propriet i difer foarte mult de la un strat la altul, trebuie determinate valorile
de calcul ale parametrilor terenului pentru fiecare strat.

(5) În cazul în care o forma iune tare se afl sub o forma iune mai slab , capacitatea de calcul poate
fi calculat cu utilizarea parametrilor de forfecare ai forma iunii mai pu in rezistente. Pentru situa ia
invers , este indicat s se verifice cedarea prin poansonare.
(6) Deseori, metodele analitice nu se pot aplica în situa iile de proiectare descrise la 6.5.2.2(3)P,
6.5.2.2(4)P i 6.5.2.2(5). Este indicat ca în aceste cazuri s se utilizeze metode numerice pentru a se
determina mecanismul de cedare cel mai defavorabil.

(7) Pot fi aplicate calculele de stabilitate general descrise în sec iunea 11.

6.5.2.3 Metoda semiempiric

(1) Este indicat s se utilizeze o metod semi-empiric general recunoscut .

NOT - Este recomandat metoda semi-empiric de determinare a capacit ii portante prin

utilizarea rezultatelor încerc rilor cu presiometrul, indicat cu titlu de exemplu în anexa E.
6.5.2.4 Metod prescriptiv cu utilizarea valorilor de presiuni acceptabile

(1) Este indicat s se utilizeze o metod prescriptiv recunoscut bazat pe valori ale unor presiuni
acceptabile.

NOT - Este recomandat folosirea metodei indicat cu titlu de exemplu în anexa G pentru
stabilirea unor presiuni acceptabile la fundarea pe roci. Atunci când se utilizeaz o asemenea
metod , este indicat ca evaluarea rezultatului calculului s se bazeze pe experien a comparabil .

6.5.3 Rezisten a la lunecare

(1)P Atunci când înc rcarea nu este normal pe talpa funda iei, funda iile trebuie verificate fa de
cedarea prin lunecarea pe talp .

(2)P Trebuie satisf cut inegalitatea urm toare:

Hd ≤ Rd + Rp;d (6.2)
 (3)P Hd trebuie s includ valoarea de calcul a oric rei presiuni active a p mântului asupra
funda iei.

(4)P Rd trebuie calculat conform cu 2.4.

(5) Este indicat ca valorile pentru Rd i Rp;d s fie corelate cu ordinul de m rime a mi c rii anticipate
pentru starea limit de înc rcare considerat . La deplas ri mari trebuie avut în vedere posibila
influen a comport rii dincolo de deplasarea de vârf. Este indicat ca valoarea aleas a lui Rp;d s
reflecte durata de via estimat a structurii.

(6)P In cazul funda iilor pe p mânturi argiloase aflate în zona mi c rilor sezoniere, trebuie s se ia în
calcul posibilitatea ca argila s se desprind , prin contrac ie,de fe ele verticale ale funda iilor.

(8)P In condi ii drenate, rezisten a de calcul la lunecare, Rd, trebuie calculat cu aplicarea
coeficien ilor par iali fie asupra propriet ilor p mântului, fie asupra rezisten elor terenului, dup
cum urmeaz :

Rd = V'd tan δd, (6.3a)

sau
Rd = (V’d tan δk) / R;h (6.3b)
NOT - În metodele de calcul în care se folosesc coeficien i par iali pentru efectele ac iunilor, în
rela ia (6.3b) coeficientul par ial pentru ac iuni ( F) se ia 1,0 iar V’d = V’k .

(9)P La stabilirea lui V'd trebuie s se in seama dac Hd i V'd sunt ac iuni dependente sau
independente.

(10) Unghiul de frecare de calcul δd poate fi admis egal cu valoarea de calcul a unghiului efectiv de
frecare intern la starea critic , ϕ'cv;d, la funda iile de beton turnate pe loc, i egal cu 2/3ϕ'cv;d la
funda ii prefabricate lise. Este indicat s se neglijeze coeziunea efectiv c'.

(11)P În condi ii nedrenate rezisten a de calcul la lunecare, Rd, trebuie calculat fie cu aplicarea
coeficien ilor par iali asupra propriet ilor p mântului, fie asupra rezisten elor p mântului dup cum
urmeaz :

Rd = Ac cu;d (6.4a)

sau

Rd = (Ac cu;k) / R;h (6.4b)

(12)P Dac este posibil ca apa sau aerul s ating interfa a dintre funda ie si un strat argilos
nedrenat, trebuie efectuat verificarea urm toare:

Rd ≤ 0,4 Vd (6.5)

(13)P Condi ia (6.5) poate fi ignorat doar dac formarea unui gol între funda ie i teren este
prevenit prin suc iune în zonele unde nu se manifest presiune de contact pozitiv .

6.5.4 Înc rc ri cu excentricit i mari

(1)P Trebuie luate m suri speciale de precau ie atunci când excentricitatea înc rc rii dep e te 1/3
din l imea funda iei dreptunghiulare sau 0.6 din raza unei funda ii circulare.

Asemenea m suri de precau ie includ:

—o verificare detaliat a valorilor de calcul ale ac iunilor în concordan cu 2.4.2;

— stabilirea pozi iei muchiei funda iei cu luarea în considerare a eventualele abateri pe parcursul
execu iei lucr rilor.

(2) Dac nu se iau m suri speciale pe parcursul execu iei lucr rilor, este indicat s se ia în
considerare toleran e de pân la 0,10 m.
6.5.5 Cedare structural datorit deplas rii funda iei

(1)P Trebuie luate în considerare deplas rile diferen iale verticale i orizontale ale funda iilor pentru
a se asigura c acestea nu conduc la o stare limit ultim în structur .

(2) Se poate adopta o presiune acceptabil (a se vedea 2.5) cu condi ia ca deplas rile s nu conduc
la o stare limit ultim în structur .

(3)P In p mânturile care se pot ridica, trebuie evaluat umflarea diferen ial poten ial , iar funda iile
i structura trebuie dimensionate astfel încât s reziste sau s fie adaptate pentru a o prelua.
6.6 Proiectarea la starea limit de exploatare normal

6.6.1 Generalit i

(1)P Trebuie luate în considerare deplas rile produse de ac iunile aspra funda iei, de felul celor
enumerate la 2.4.2(4).

(2)P La aprecierea m rimii deplas rilor funda iei, trebuie s se in seama de experien a
comparabil , definit la 1.5.2.2. Dac este necesar, trebuie efectuate de asemenea calcule privind
deplas rile funda iei.

(3)P În cazul argilelor moi, calculele de tasare trebuie întotdeauna efectuate.

(4) În cazul funda iilor de suprafa pe argile plastic-consistente i plastic-vârtoase în categoriile

geotehnice 2 i 3, este indicat în mod normal s se efectueze calculele deplas rilor verticale
(tas rilor). Metodele care pot fi utilizate pentru calculul tas rilor sub înc rc rile funda iilor sunt
indicate în 6.6.2.

(5)P Înc rc rile de calcul pentru starea limit de exploatare normal trebuie utilizate în calculul
deplas rilor funda iei care s fie comparate cu criteriile de exploatare.
 (6) Este indicat s nu se considere drept exacte calculele tas rilor. Acestea sunt o indica ie
aproximativ .

(7)P Deplas rile funda iilor trebuie considerate atât în termenii deplas rilor de ansamblu ale
funda iei cât i în termenii deplas rilor diferen iale ale unor p r i ale funda iei.

(8)P Efectul funda iei i umpluturilor vecine trebuie luate în considerare când se calculeaz cre terea
eforturilor în teren i influen a acesteia asupra deform rii terenului.

(9)P Trebuie evaluat intervalul de varia ii posibile ale rotirilor relative ale funda iei i comparat cu
valorile limit pertinente ale mi c rilor indicate în 2.4.9.
6.6.2 Tas ri

(1)P Calculele tas rilor trebuie s se refere atât la tasarea imediat cât i la tasarea pe termen lung.

(2) La calculul tas rilor în p mânturi saturate par ial sau total, este indicat s se considere trei
componente ale tas rii dup cum urmeaz :

—s0: tasarea imediat ; pentru p mânturile saturate, datorit deforma iei de lunecare sub volum
constant i pentru p mânturile par ial saturate datorit atât deforma iilor de lunecare cât i reducerii
de volum;
—s1: tasarea datorat consolid rii;

—s2: tasarea datorat curgerii lente.

(3) Pentru evaluarea tas rilor este indicat s se utilizeze metode general recunoscute.

NOT - Pentru evaluarea tas rilor s0 i s1, pot fi aplicate metodele date ca exemplu în anexa F.

(4) Este indicat s se acorde o aten ie deosebit unor p mânturi cum sunt p mânturile organice sau
argilele sensitive, la care tasarea se poate prelungi un timp nedefinit ca urmare a curgerii lente.
(5) Este indicat ca adâncimea pân la care s fie luate în considerare straturile compresibile de
p mânt s depind de adâncimea i forma funda iei, de varia ia în func ie de adâncime a modulului
de deforma ie i de distan ele dintre funda ii.

(6) In mod normal, aceast adâncime este indicat s fie aleas ca fiind adâncimea la care efortul
efectiv vertical, datorat înc rc rilor funda iei, devine egal cu 20 % din presiunea geologic efectiv .

(7) In multe cazuri, aceast adâncime poate fi de asemenea estimat aproximativ ca fiind egal cu 1
la 2 ori l imea funda iei, dar poate fi redus pentru radierele mai late, cu înc rc ri reduse.

NOT - Aceast abordare nu se aplic în cazul p mânturilor foarte moi.

(8)P Trebuie estimat orice tasare suplimentar produs prin auto-compactarea p mântului.

(9) Este indicat s se ia în considerare urm toarele:

— efectele posibile asupra umpluturilor i p mânturilor sensibile la umezire a greut ii proprii,

inunda iilor i vibra iilor;

—efectele varia iilor de eforturi în nisipurile friabile.

(10)P Trebuie s se adopte atât modele liniare cât i neliniare ale rigidit ii p mântului, dup caz.

(11)P La estimarea tas rilor diferen iale i rotirilor relative, trebuie luate în considerare atât
distribu ia înc rc rilor cât i variabilitatea posibil a terenului, pentru a se asigura c nu se atinge o
stare limit de exploatare normal .

(12) Tas rile diferen iale calculate f r luarea în considerare a rigidit ii structurii tind s fie
supraevaluate. Se poate utiliza un calcul bazat pe interac iunea teren-structur pentru a justifica
valori reduse ale tas rilor diferen iale.

(13) Este indicat s se ia în considerare o tasare diferen ial produs de variabilitatea terenului, cu
excep ia cazurilor când aceasta este împiedicat de rigiditatea structurii.

(14) In cazul funda iilor de suprafa pe teren natural, este indicat s se considere c o oarecare
tasare diferen ial ap rea în mod normal, chiar dac prin calcule se anticipeaz doar o tasare
uniform .

(15) Înclinarea unei funda ii înc rcate excentric este indicat s fie estimat pe baza unei distribu ii
liniare a presiunii i apoi calculat tasarea la col urile funda iei, cu utilizarea distribu iei presiunii
verticale în teren, sub fiecare col , i a metodelor de calcul ale tas rilor, descrise mai înainte.
(16) In cazul structurilor conven ionale fundate pe argile, este indicat de a se calcula raportul dintre
capacitatea portant a terenului corespunz toare rezisten ei ini iale nedrenate i presiunea aferent
înc rc rilor din exploatare (a se vedea 2.4.8(4)). În cazul în care acest raport este mai mic de 3, este
indicat s se efectueze întotdeauna calculele de tasare. Dac raportul este mai mic de 2, este indicat
s se in seama în calcul de efectele rigidit ii neliniare a terenului.

6.6.4 Calculul la vibra ii

(1)P Funda iile construc iilor supuse la vibra ii sau la înc rc ri vibratorii trebuie proiectate astfel
încât s se asigure c vibra iile nu produc tas ri i vibra ii excesive.

(2) Este indicat s se ia m suri de precau ie pentru a nu se produce rezonan a între frecven a
înc rc rilor pulsatorii i frecven a critic a sistemului funda ie-teren i pentru a se asigura fa de
apari ia lichefierii în teren.

(3)P Vibra iile produse de cutremure trebuie luate în considerare conform standardului EN 1998.
6.8 Proiectarea structural a funda iilor de suprafa
(1)P Cedarea structural a unei funda iile de suprafa trebuie evitat , în concordan cu 2.4.6.4.
(2) In cazul funda iilor rigide, se poate admite o distribu ie liniar a presiunii de contact. Se poate
utiliza un calcul mai detaliat al interac iunii teren-structur , pentru a justifica o proiectare mai
economic .
(3) In cazul funda iilor flexibile, distribu ia presiunii de contact se poate stabili prin modelarea
funda iei ca grind sau plac pe un mediu deformabil continuu sau pe o serie de resoarte cu
rezisten e i rigidit i corespunz toare.

(4)P Condi iile de exploatare a funda iilor continue i radierelor trebuie verificate admi ând o
înc rcare corespunz toare st rii limit de exploatare normal i o reparti ie a presiunii de contact în
concordan cu deforma iile funda iei i terenului.

(5) Pentru situa iile de proiectare în care asupra funda iilor continue sau radierelor ac ioneaz for e
concentrate, for ele t ietoare i momentele încovoietoare pot fi stabilite pe baza unui model al
reac iunii terenului, utilizând elasticitatea liniar . Modulii reac iunii terenului pot fi evalua i pe baza
unui calcul de tasare, cu o estimare adecvat a presiunii de contact. Modulii pot fi astfel ajusta i încât
presiunile de contact calculate s nu dep easc pe cele pentru care se poate admite o comportare
liniar .
(6) Este indicat ca tas rile totale i diferen iale ale structurii ca un tot, s se calculeze conform cu
6.6.2. In acest scop, modelele de calcul ale reac iunii terenului nu sunt de cele mai multe ori
adecvate. Metode mai exacte, cum sunt calculele cu elemente finite, este indicat s fie utilizate
atunci când interac iunea teren-structur are un rol predominant.

6.9 Preg tirea terenului la nivelul t lpii funda iei

(1)P Terenul la nivelul t lpii funda iei trebuie preg tit cu o grij deosebit . R d cinile, obstacolele i
pungile de p mânt moale trebuie îndep rtate f r a se deranja terenul. Toate g urile care rezult
trebuie umplute cu p mânt (sau cu alt material) pentru a se reproduce rigiditatea terenului netulburat.

(2) În cazul p mânturilor susceptibile la remaniere, cum sunt argilele, este indicat s se specifice
succesiunea excav rii pentru funda ia de suprafa , în vederea reducerii la minim a remanierii. În
general este suficient s se excaveze în tran e orizontale. Dac se urm re te controlul ridic rii
terenului, este indicat s se realizeze excavarea în tran ee alternate, cu turnarea betonului în fiecare
tran ee înainte de a se face excavarea tran eelor intermediare.
Sec iunea 7 Funda ii pe pilo i

7.1 Generalit i

(1)P Prevederile acestei sec iuni se refer la pilo ii purt tori pe vârf, la pilo i flotan i, la pilo i
solicita i la trac iune i la pilo i înc rca i transversal, pu i în oper prin batere, prin presare, prin
în urubare sau prin forare cu sau f r injectare.

(2) Este indicat ca prevederile acestor sec iuni s nu fie utilizate direct la proiectarea pilo ilor folosi i
pentru reducerea tas rilor, ca în cazul anumitor radiere pe pilo i.

(3)P La execu ia pilo ilor trebuie utilizate standardele urm toare:

—SR EN 1536:2002 pentru pilo i fora i,

—SR EN 12063:2003 pentru pere i din palplan e,

—SR EN 12699:2000 pentru pilo i de îndesare.

—SR EN 14199:2006 pentru micropiloti

7.2 St ri limit

(1)P Trebuie avute în vedere urm toarele st ri limit , dintre care trebuie întocmit o list a celor
pertinente:

—pierderea stabilit ii generale;

—epuizarea capacit ii portante a funda iei pe pilo i;

—ridicarea sau rezisten a la trac iune insuficient a funda iei pe pilo i;

—cedarea terenului datorit înc rc rii transversale a funda iei pe pilo i;

—cedarea structural a pilotului la compresiune, întindere, încovoiere, flambaj sau for t ietoare;

—cedarea combinat în teren i în funda ia pe pilo i;

—cedarea combinat în teren i în structur ;

—tasare excesiv ;
—ridicare excesiv ;

—deplasare lateral excesiv ;

—vibra ii inacceptabile.

7.3 Ac iuni i situa ii de proiectare

7.3.1 Generalit i

(1) Pentru calculul la st ri limit , trebuie luate în considerare ac iunile enumerate la 2.4.2(4).

(2) Pilo ii pot fi înc rca i axial i/sau transversal.

(3)P Situa iile de proiectare trebuie stabilite în concordan cu principiile enun ate la 2.2.

(4) O analiz a interac iunii între structur , funda ia pe pilo i i teren poate fi necesar pentru a se
demonstra c cerin ele referitoare la st rile limit sunt satisf cute.
7.3.2 Ac iuni datorate deplas rii terenului

7.3.2.1 Generalit i

(1)P Terenul în care sunt situa i pilo ii poate fi supus unor deplas ri produse de consolidare, de
ridicare, de înc rc ri adiacente, curgerea lent a p mântului, de alunec rii de teren sau de cutremure.
Trebuie luate în considerare aceste fenomene, întrucât pot afecta pilo ii prin inducerea coborârii lor
(frecare negativ ), prin ridicarea lor, prin solicit ri de întindere, înc rcare transversal i deplasare.

(2) Pentru asemenea situa ii, este indicat ca valorile de calcul ale rezisten ei i rigidit ii p mântului
în mi care s fie valorile superioare.

(3)P În proiectare trebuie s se adopte unul din urm toarele moduri de abordare:

— deplasarea terenului este tratat ca o ac iune. Se efectueaz apoi un calcul de interac iune pentru
a determina for ele, deplas rile i deforma iile în pilot;

— se introduce ca ac iune de calcul o limit superioar a for ei pe care terenul ar putea-o transmite
pilotului. Estimarea acestei for e trebuie s ia în considerare rezisten a p mântului i originea
înc rc rii, reprezentat de greutatea sau comprimarea p mântului în mi care sau prin intensitatea
ac iunilor care produc aceast perturbare.
7.3.2.2 For a de antrenare negativ

(1)P Atunci când se efectueaz calcule la starea limit ultim cu considerarea for ei de penetrare
datorat frec rii negative ca o for , valoarea ei trebuie s fie valoarea maxim care ar putea fi
generat de o tasare mare a p mântului prin raport cu pilotul.
(2) La calculul for elor maxime de frecare negativ este indicat s se in seama de rezisten a la
forfecare a p mântului în lungul suprafe ei laterale a pilotului, i de mi carea în jos a p mântului
datorat comprim rii sub greutatea proprie i oric rei suprasarcini în jurul pilotului.
(3) Pentru o grup de pilo i ,o limit superioar a for ei de penetrare datorat frec rii negative poate
fi calculat pe baza greut ii suprasarcinii care produce tasarea, cu luarea în considerare a oric ror
modific ri în presiunea apei din pori datorate coborârii nivelului apei subterane , consolid rii sau
baterii pilo ilor .
(4) Atunci când dup punerea în oper a pilotului se a teapt o tasare mic a terenului ,se poate
ob ine o proiectare economic cu considerarea tas rii terenului ca o ac iune i efectuarea unui calcul
de interac iune.

(5)P Valoarea de calcul a tas rii terenului trebuie s fie stabilit cu considerarea greut ilor unitare i
compresibilit ii materialelor în concordan cu 2.4.3.
(6) La calculele de interac iune este indicat s se in seama de deplasarea pilotului prin raport cu
terenul înconjur tor care se taseaz , de rezisten a la forfecare a p mântului în lungul suprafe ei
laterale a pilotului, de greutatea p mântului i de suprasarcina prev zut în jurul fiec rui pilot, care
sunt cauzele frec rii negative.

(7) În mod normal, nu este necesar ca frecarea negativ i înc rc rile temporare s fie considerate
simultan în grup rile de înc rcare.

7.3.2.3 Ridicarea

(1)P La analiza efectului ridic rii sau al for elor dirijate în sus, care pot fi generate în lungul
suprafe ei laterale a pilotului, mi carea terenului trebuie în general tratat drept o ac iune.

NOTA 1 - Ridicarea terenului pot rezulta dintr-o desc rcare, excavare, din ac iunea înghe ului sau
din baterea pilo ilor învecina i. Se poate ,de asemenea, datora cre terii umidit ii terenului din
îndep rtarea copacilor, din încetarea extragerii apei din pânzele acvifere, din împiedicarea evapor rii
(prin noi construc ii) i din accidente.

NOTA 2 - Ridicarea se poate produce in cursul execu iei, înainte de înc rcarea pilo ilor de c tre
lucrare i poate produce o deplasare inacceptabil sau o cedare structural a pilo ilor.
7.3.2.4 Înc rcare transversal

(1)P Ac iunile transversale produse de mi c rile terenului din jurul pilotului trebuie luate în
considerare.

(2) Este indicat s se ia în considerare urm toarea list a situa iilor de proiectare în care pot ap rea
înc rc ri transversale asupra unui pilot:

—suprasarcini de intensit i diferite pe laturile unei funda ii pe pilo i (de exemplu într-un rambleu
sau aproape de un rambleu);

—niveluri de excavare diferite pe laturile unei funda ii pe pilo i (de exemplu într-o excava ie sau în
apropierea unei excava ii);

—funda ie pe pilo i realizat într-un taluz aflat în mi care;

—pilo i înclina i într-un teren care se taseaz ;

—pilo i într-o zon seismic .

(3) În mod normal este indicat ca înc rcarea transversal s fie estimat pe baza interac iunii dintre
pilo ii trata i drept grinzi rigide sau flexibile i masivul de p mânt în mi care. Atunci când
deforma ia orizontal a straturilor de p mânt moale este mare iar pilo ii sunt la distan e mari unul de
altul, înc rcarea transversal asupra pilo ilor care rezult depinde în principal de rezisten a la
forfecare a straturilor de p mânt moale.
7.4 Metode de proiectare i considera ii privind proiectarea

7.4.1 Metode de proiectare

(1) P Proiectarea trebuie s se bazeze pe unul din urm toarele moduri de abordare :
—rezultatele unor înc rc ri sub sarcini statice, despre care s-a demonstrat, prin calcul sau pe alt
cale, c sunt compatibile cu experien a dobândit în situa ii comparabile;

—metode de calcul empirice sau teoretice a c ror validitate a fost confirmat de încerc ri sub sarcini
statice în situa ii comparabile ;

—rezultatele unor încerc ri sub sarcini dinamice a c ror validitate a fost demonstrat prin încerc ri
sub sarcin static în situa ii comparabile.
—comportarea observat a unei funda ii pe pilo i comparabile, cu condi ia ca acest mod de abordare
s fie sus inut de rezultatele investiga iilor pe amplasament i ale încerc rilor asupra terenului.

(2) Este indicat ca valorile de calcul pentru parametrii utiliza i în proiectare s fie în concordan
deplin cu sec iunea 3, dar rezultatele înc rc rilor de prob pot fi deasemenea luate în considerare la
alegerea valorilor acestor parametri.

(3) Încerc rile sub sarcini statice pot fi întreprinse asupra unor pilo i de prob , care sunt pu i în
oper pentru încerc ri înainte de finalizarea proiectului, sau asupra unor pilo i care r mân în
funda ie.

7.4.2 Considera ii privind proiectarea

(1)P Trebuie luate în considerare comportarea pilo ilor individuali i a grupelor de pilo i i
rigiditatea i rezisten a structurii care solidarizeaz pilo ii.

(2)P La alegerea metodelor de calcul i a valorilor parametrilor i la utilizarea rezultatelor

înc rc rilor, de prob trebuie luate în considerare durata i varia ia în timp a înc rc rii.
(3)P Trebuie luate în considerare, atât în calcule cât i la interpretarea rezultatelor înc rc rilor de
prob , suprasarcinile sau excava iile prev zute a se produce în viitor sau modific rile poten iale în
regimul apei subterane.
(4)P Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului i metoda de punere în oper ,
trebuie s in seama de:

— condi iile de teren pe amplasament, inclusiv prezen a efectiv sau posibil a unor obstacole în
teren;

— eforturile generate în pilo i în cursul punerii în oper ;

— efectul metodei i secven elor de punere în oper a pilo ilor, asupra pilo ilor care au fost deja
instala i i asupra lucr rilor sau re elelor învecinate;

— toleran ele în limitele c rora pilo ii pot fi pu i în oper ;

— efecte d un toare ale substan elor chimice din teren;

— posibilitatea de comunicare între diferite pânze de ap subteran ;

— manipularea i transportul pilo ilor;

— efectele punerii în oper a pilo ilor asupra structurilor învecinate.

(5) La luarea în considera ie a aspectelor enumerate mai sus, este indicat s se dea aten ie
urm torilor factori :

— interdistan a între pilo i în cadrul grupei de pilo i;

— deplasarea sau vibra ia lucr rilor învecinate ca urmare a instal rii pilo ilor;

— tipul de berbec sau de vibrator utilizat;

— eforturile dinamice în pilot în cursul baterii;

— la acele tipuri de pilo i fora i la care se folose te un fluid în interiorul g urii forate, necesitatea
de a men ine presiunea fluidului la un nivel care s asigure c gaura nu se pr bu e te i c nu se
produce cedarea hidraulic a bazei;
— cur irea bazei i uneori i a pere ilor, pentru îndep rtarea materialelor remaniate în special în
cazul utiliz rii bentonitei;

— instabilitatea local a g urii forate în cursul beton rii, care poate produce o incluziune de
p mânt în corpul pilotului;

— p trunderea p mântului sau apei în corpul pilo ilor executa i pe loc i eventuala degradare a
betonului proasp t datorat curgerii apei prin beton;

— efectul straturilor de nisip nesaturate din jurul pilotului, care extrag apa din beton;

— influen a întârzietoare a substan elor chimice din p mânt;

— compactarea p mântului ca urmare a baterii pilo ilor de îndesare ;

— deranjarea p mântului datorat for rii g urii la pilo ii fora i.

7.5 Înc rc ri de prob pe pilo i

7.5.1 Generalit i

(1)P Înc rc rile de prob pe pilo i trebuie întreprinse în urm toarele situa ii:

— atunci când se utilizeaz un tip de pilot sau o metod de punere în oper pentru care nu se
dispune de experien e comparabile;

— atunci când pilo ii nu au f cut obiectul unor încerc ri în condi ii de teren i de înc rcare
comparabile;

— atunci când pilo ii sunt supu i la o înc rcare pentru care teoria i experien a nu dau o încredere
suficient în proiectul întocmit. În acest caz înc rcarea de prob trebuie s asigure o înc rcare
similar cu cea anticipat ;

— atunci când observa iile efectuate pe parcursul punerii în oper arat o comportare a pilotului
care deviaz puternic i nefavorabil fa de comportarea anticipat pe baza cercet rii terenului sau
a experien ei i atunci când cercetarea suplimentar a terenului nu explic ra iunile acestei devieri.
(2) Înc rc rile de prob pe pilo i pot fi utilizate pentru :
— evaluarea oportunit ii folosirii metodei de execu ie;
— determinarea r spunsului sub înc rcare a unui pilot reprezentativ i a p mântului din jur, atât în
privin a tas rilor cât i în cea a înc rc rii limit ;
— formularea unei aprecieri asupra întregii funda ii pe pilo i .
(3) Atunci când înc rc rile de prob nu se pot executa datorit dificult ilor în modelarea varia iilor
înc rc rii (de ex. înc rcarea ciclic ) este indicat s se utilizeze valori de calcul foarte prudente pentru
propriet ile materialelor.

(4) P Dac se efectueaz o singur înc rcare de prob pe pilo i, ea trebuie s fie în mod normal
amplasat în zona unde se consider c apar cele mai nefavorabile condi ii de teren. Dac nu este
posibil, de acest lucru trebuie s se in seama când se stabile te valoarea caracteristic a capacit ii
portante.
(5) Dac înc rc rile de prob se efectueaz asupra a doi sau mai mul i pilo i, amplasamentele
înc rc rilor trebuie s fie reprezentative pentru amplasamentul funda iei pe pilo i iar unul din pilo ii
de prob trebuie amplasat acolo unde se consider c apar cele mai nefavorabile condi ii de teren.
(6)P Trebuie ca între instalarea pilotului de prob i începerea înc rc rii de prob s se lase un timp
adecvat pentru a se asigura c s-a atins rezisten a necesar a materialului pilotului iar presiunile apei
din pori au redobândit valorile lor ini iale.

(7) În unele cazuri poate fi necesar s se înregistreze presiunile apei din pori produse de instalarea
pilotului i disiparea lor ulterioar , spre a se putea lua o decizie corect privind începerea înc rc rii
de prob .
7.5.2 Înc rc ri statice de prob

7.5.2.1 Metoda de înc rcare

(1)P Metoda de înc rcare a pilotului1, îndeosebi în privin a num rului treptelor de înc rcare, a
duratei acestor trepte i a aplic rii ciclurilor de înc rcare, trebuie s fie astfel stabilit încât s se
poat trage concluzii asupra deforma iei, curgerii lente i revenirii funda iei pe pilo i pe baza
m sur rilor efectuate asupra pilotului. La pilo ii de prob , înc rcarea trebuie s fie astfel condus
încât s se trag , de asemenea, concluzii asupra înc rc rii ultime de cedare.

(2) Este indicat ca instrumentele pentru determinarea for elor, eforturilor sau deforma iilor i
deplas rilor s fie etalonate înaintea încerc rii.

(3) Este indicat ca direc ia de aplicare a for ei de compresiune sau trac iune s coincid cu axa
longitudinal a pilotului.

(4) Este indicat ca înc rc rile de prob pe pilo i în vederea proiect rii unei funda ii pe pilo i supus
la trac iune s fie conduse pân la rupere. Nu este indicat ca diagrama înc rcare-deplasare pentru
pilo ii supu i la trac iune s fie extrapolat .

1 A se vedea: ISSMFE Subcomitee on Field and Laboratory Testing, Axial Pile Loading Test, Suggested Method. ASTM Journal, June 1985, pp. 79-90.
7.5.2.2 Pilo ii de prob

(1)P Num rul de pilo i de prob necesar pentru verificarea proiectului trebuie ales pe baza
urm toarelor aspecte:

— condi iile de teren i variabilitatea acestora în cuprinsul amplasamentului;

— categoria geotehnic a lucr rii, dac este cazul;

— exemplele anterioare documentate asupra performan elor aceluia i tip de pilot în condi ii de
teren similare;

— num rul total i tipurile de pilo i în proiectul funda iei.

(2)P Condi iile de teren pe amplasamentul încerc rii trebuie cercetate în am nun ime. Adâncimea
forajelor sau a încerc rilor in situ trebuie s fie suficient pentru a cunoa te natura terenului atât în
jurul pilotului cât i sub vârful acestuia. Ea trebuie s includ toate straturile susceptibile de a
influen a în mod semnificativ comportarea pilotului.

(3)P Metoda utilizat pentru instalarea pilo ilor de prob trebuie sa fac obiectul unui raport detaliat
în conformitate cu 7.9.
7.5.2.3 Pilo ii care r mân în lucrare

(1)P Trebuie specificat c num rul încerc rilor efectuate pe pilo i care r mân în lucrare trebuie ales
pe baza observa iilor f cute pe parcursul execu iei pilo ilor.

(2)P Înc rcarea aplicat asupra pilo ilor de prob care r mân în lucrare trebuie s fie egal cel pu in
cu înc rcarea de calcul din proiectul funda iei.

7.5.3 Încerc ri în condi ii dinamice

(1) Rezultatele încerc rilor în condi ii dinamice2 pot fi utilizate pentru estimarea portan ei pilo ilor
supu i la compresiune, cu condi ia s se fi efectuat o cercetare corespunz toare a terenului iar
metoda s fi fost etalonat prin raport cu înc rc ri de prob statice asupra unui aceluia i tip de pilot,
de lungime i sec iune transversal similare i în condi ii de teren comparabile (a se vedea de la
7.6.2.4 pân la 7.6.2.6)

(2)P Dac se folose te mai mult decât un singur tip de încercare dinamic , rezultatele diferitelor
tipuri de încerc ri dinamice trebuie întotdeauna examinate împreun .

2 A se vedea: ASTM Designation D 4945, Standard Test Method for High-Strain Dynamic Testing of Piles
(3) Încerc rile în condi ii dinamice pot fi de asemenea utilizate ca indicatori ai omogenit ii pilo ilor
i pentru detectarea pilo ilor slabi.
7.5.4 Raportul asupra înc rc rii de prob

(1)P Trebuie specificat obliga ia de a se întocmi un raport asupra tuturor înc rc rilor de prob .
Acest raport trebuie s includ , dup caz, urm toarele informa ii:

—o descriere a amplasamentului;

— condi iile de teren, cu trimitere la lucr rile de cercetare a terenului de fundare;

— tipul pilotului;

— descrierea modului de instalare a pilo ilor i a oric ror probleme întâmpinate pe parcursul
lucr rilor;

— o descriere a dispozitivelor de înc rcare i de m surare a tas rilor i a sistemului de preluare a

reac iunii;

— documente de etalonare a dozelor de for , a preselor i manometrelor;

— înregistr ri ale instal rii pilo ilor de prob ;

— fotografii ale pilotului i ale amplasamentului încerc rii;

— rezultatele sub form numeric ale încerc rilor;

— diagrama tasare-timp pentru fiecare înc rcare aplicat , atunci când se folose te metoda
înc rc rii în trepte;

— diagrama înc rcare-tasare;

— motivele oric ror abateri fat de cerin ele men ionate mai înainte;
7.6 Pilo i supu i la solicit ri axiale

7.6.1 Generalit i

7.6.1.1 Calculul la st ri limit

(1)P Proiectul trebuie s demonstreze c urm toarele tipuri de st ri limit sunt suficient de
improbabile:

— st ri limit ultime de cedare prin epuizarea capacit ii portante la compresiune sau trac iune a
pilotului izolat;

— st ri limit ultime de cedare prin epuizarea capacit ii portante la compresiune sau trac iune a
funda iei pe pilo i ca un întreg;

— st ri limit ultime de cedare sau degradare sever a structurii produse de deplas ri absolute sau
diferen iale excesive ale funda iei pe pilo i;

— st ri limit de exploatare normal ale structurii produse de deplasarea pilo ilor.

(2) În mod normal, este indicat ca în proiectare s se considere o marj de siguran prin raport cu
rezisten a la epuizarea capacit ii portante, cedarea prin compresiune sau trac iune, care reprezint
starea la care pilo ii se deplaseaz nelimitat în teren, în jos sau în sus, cu o cre tere sau descre tere
neglijabil a rezisten ei (a se vedea 7.6.2 i 7.6.3).

(3) în cazul pilo ilor supu i la compresiune, este deseori dificil s se defineasc starea limit ultim
pe diagrama "înc rcare-tasare" care prezint o curbur continu . În aceste cazuri, este indicat s se
adopte drept criteriu de "cedare" o tasare a capului pilotului egal cu 10% din diametrul bazei
pilotului.

(4)P În cazul pilo ilor care sufer tas ri mari, st rile limit ultime pot ap rea în structurile pe care le
suport pilo ii înainte de mobilizarea integral a rezisten ei pilo ilor. În asemenea cazuri, trebuie s
se adopte pentru dimensionarea pilo ilor o estimare prudent a amplitudinii posibile a tas rilor.
7.6.1.2 Stabilitatea general

(1)P Cedarea datorit pierderii stabilit ii generale a funda iilor cu pilo i supu i la compresiune
trebuie examinat urm rindu-se indica iile de la sec iunea 11.

(2) Este indicat ca atunci când o instabilitate este posibil s fie luate în considerare atât suprafe e de
alunecare care s treac pe sub pilo i cât i suprafe e care s intersecteze pilo ii.

(3)P Cedarea prin ridicarea, datorit subpresiunii, a unui bloc de p mânt incluzând pilo ii, trebuie
verificat urm rindu-se indica iile de la 7.6.3.1 (4)P.

7.6.2 Capacitatea portant la compresiune

7.6.2.1 Generalit i

(1)P Pentru a demonstra c funda ia preia înc rcarea de calcul cu o marj de siguran
corespunz toare fa de cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune, trebuie
satisf cut urm toarea inegalitate pentru toate cazurile de înc rc ri i grup rile de înc rc ri aferente
st rii limit ultime:

Fc;d ≤ Rc;d (7.1)

(2) În principiu, este indicat ca Fc;d trebuie s cuprind greutatea proprie a pilotului iar Rc;d s includ
presiunea geologic a p mântului la baza funda iei. Totu i, aceste dou m rimi pot fi neglijate dac
aproximativ se anuleaz reciproc. Acestea nu pot fi omise când:

—frecarea negativ este important ;

—p mântul este foarte u or;

—pilotul se extinde deasupra suprafe ei terenului.

(3)P În cazul grupelor de pilo i trebuie luate în considerare dou mecanisme de cedare:

— cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor lua i individual;

— cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor i a p mântului aflat între
pilo i care ac ioneaz ca un bloc.

Capacitatea portant de calcul trebuie luat drept cea mai mic dintre valorile aferente.
(4) Capacitatea portant la compresiune a celor dou mecanisme a grupei de pilo i care ac ioneaz ca
un bloc poate fi calculat cu considerarea blocului ca un pilot unic de diametru mare.

(5)P Rigiditatea i rezisten a radierului care solidarizeaz pilo ii grupei trebuie luat în considerare
atunci când se determin valoarea de calcul a rezisten ei funda iei.

(6) Dac pilo ii suport o structur rigid , se poate beneficia de capacitatea structurii de a redistribui
înc rcarea între pilo i. Se produce o stare limit doar dac un num r important de pilo i cedeaz
împreun ; în consecin nu este necesar s se considere un mod de cedare care implic un singur
pilot.

(7) Dac pilo ii suport o structur flexibil , este indicat s se admit c apari ia unei st ri limit este
dictat de capacitatea portant a celui mai slab pilot.

(8) Este indicat s se dea o aten ie special ced rii posibile a pilo ilor de la marginea grupei datorit
înc rc rilor înclinate sau excentrice transmise de structura suportat de funda ie.
(9) Atunci când stratul portant în care se opresc pilo ii se afl deasupra unui strat de p mânt mai
slab, este indicat s fie luat în considerare efectul stratului slab asupra capacit ii portante la
compresiune a funda iei.
(10) P Atunci când se calculeaz rezisten a pe vârf a pilotului, trebuie luat în considerare rezisten a
unei zone de teren aflat deasupra i dedesubtul bazei pilotului.

NOT - Aceast zon se poate extinde pe câteva diametre deasupra i dedesubtul bazei pilotului.
Orice p mânt slab situat în aceast zon are o influen relativ mare asupra rezisten ei pe vârf a
pilotului.

(11) Este Indicat s se ia în considerare posibilitatea unei ced ri prin parnsonare atunci când stratul
slab se g se te la o adâncime sub baza pilotului mai mic decât de 4 ori diametrul bazei.

(12)P Atunci când diametrul bazei pilotului este mai mare decât diametrul pilotului, trebuie
examinate efectele defavorabile posibile ale acestei geometrii.

(13) În cazul pilo ilor tubulari deschi i la partea inferioar i al celor chesona i cu deschidere mai
mare de 500 mm în orice direc ie, introdu i prin batere i f r un dispozitiv interior care s provoace
formarea unui dop, este indicat s se limiteze rezisten a pe vârf la cea mai mic dintre urm toarele
valori:

—rezisten a la forfecare între dopul de p mânt i fa a interioar a pilotului;

—rezisten a pe vârf calculat prin utilizarea sec iunii transversale a bazei.
7.6.2.2 Capacitatea portant ultim la compresiune pe baza înc rc rilor statice de prob

(1)P Modul în care se efectueaz înc rc rile de prob trebuie s fie în concordan cu 7.5 i trebuie
specificat în Raportul de proiectare geotehnic .

(2)P Pilo ii de prob ce urmeaz a fi încerca i înainte de finalizarea proiectului trebuie executa i în
acela i mod ca i pilo ii care alc tuiesc funda ia i trebuie funda i în acela i strat.

(3) Dac diametrul pilotului de prob difer de cel al pilo ilor din lucrare este indicat ca, eventuala
diferen în comportarea pilo ilor de diametre diferite s fie avut în vedere la evaluarea capacit ii
portante la compresiune ce se adopt .

(4) În cazul unui pilot cu diametru foarte mare, adeseori este practic imposibil s se efectueze
înc rcarea de prob asupra unui pilot cu dimensiunea real . Pot fi acceptate înc rc ri de prob pe
pilo i cu diametru mai mic dac se îndeplinesc urm toarele condi ii:

— raportul între diametrul pilotului de prob /diametrul pilotului din lucrare trebuie s fie cel pu in
0,5;
— pilo ii de prob cu diametru mai mic s fie confec iona i i instala i în acela i mod ca i pilo ii
folosi i în funda ie;

— pilotul de prob s fie instrumentat, astfel încât rezisten ele pe baz i pe suprafa a lateral s
poat fi stabilite separat pe baza m sur rilor întreprinse.

Este indicat ca acest mod de abordare s fie folosit cu precau ie în cazul pilo ilor b tu i tubulari cu
baza deschis , datorit influen ei diametrului asupra mobiliz rii rezisten ei pe vârf a dopului de
p mânt format în interiorul pilotului.

(5)P În cazul unei funda ii pe pilo i supuse la frecare negativ , rezisten a pilotului la rupere sau
pentru o deplasare care s corespund criteriului de verificare la starea limit ultim , determinat pe
baza rezultatelor înc rc rii de prob , trebuie corectat . Corec ia trebuie realizat prin sc derea din
for ele m surate la capul pilotului a valorii m surate sau a valorii calculate celei mai nefavorabile
pentru for a datorat frec rii pozitive în stratul compresibil i în straturile de deasupra, unde se
mobilizeaz frecarea negativ .
(6) În cursul înc rc rii de prob a pilotului supus la frecare negativ , frecarea pozitiv care se
dezvolt pe întreaga lungime a pilotului este indicat s se ia conform 7.3.2.2(6). Înc rcarea totala
aplicat asupra pilotului de prob care r mâne în lucrare este indicat s fie mai mare decât suma
dintre înc rcarea exterioar de calcul plus de dou ori frecarea negativ .
(7)P Atunci când se stabile te valoarea caracteristic a capacit ii portante ultime la compresiune
Rc;k, pe baza valorilor Rc;m m surate în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i, trebuie luat o
marj de siguran care s in seama de variabilitatea terenului i de variabilitatea efectului modului
de instalare a pilotului.

(8)P În cazul structurilor care nu au capacitatea de a transfera înc rc rile de la pilo ii “moi” la pilo ii
“tari", trebuie verificat , ca o condi ie minim , urm toarea rela ie:

( Rc;m )med (Rc;m )min

Rc;k = Min ;
ξ1 ξ2 (7.2)

în care ξ1 i ξ2 sunt coeficien i de corelare care depind de num rul de pilo i încerca i i care se aplic
asupra valorii medii (Rc;m) med i, respectiv, minimale (Rc;m )min a lui Rc;m .

NOT - Valorile coeficien ilor de corelare pot fi stabilite în anexa na ional . Tabelul A.9 furnizeaz
valorile recomandate.

(9) În cazul structurilor care au o rigiditate i rezisten suficiente pentru a transfera înc rc rile de la
pilo ii “moi” la pilo ii ”tari”, valorile coeficien ilor ξ1 i ξ2 pot fi împ r ite la 1,1, cu condi ia ca ξ1 s
nu fie niciodat mai mic decât 1,0.
 (10)P La interpretarea înc rc rilor de prob pe pilo i, trebuie s se disting componentele
sistematice i aleatoare ale varia iilor terenului.

(11)P Trebuie verificate înregistr rile privind instalarea pilotului (pilo ilor) de prob i trebuie s se
in seama de orice abatere fat de condi iile normale de execu ie.

(12) Valoarea caracteristic a rezisten ei la compresiune a terenului Rc;k, poate fi dedus pe baza
valorilor caracteristice ale rezisten ei pe baz , Rb;k, i rezisten ei pe suprafa a lateral Rs;k, astfel încât:
Rc;k = Rb;k + Rs;k (7.3)

(13) Aceste componente pot fi stabilite direct pe baza rezultatelor înc rc rilor statice de prob , sau
estimate pe baza încerc rilor asupra terenului sau a încerc rilor la sarcini dinamice.

(14)P Capacitatea portant de calcul Rc;d trebuie s se determine fie din:

Rc;d = Rc;k/γt (7.4)

sau

Rc;d = Rb;k/γb + Rs;k/γs (7.5)

7.6.2.3 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza rezultatelor încerc rilor
asupra p mânturilor

(1)P Metodele pentru evaluarea capacit ii portante la compresiune a unei funda ii pe pilo i, pornind
de la rezultatele încerc rilor asupra p mânturilor, trebuie stabilite pe baza înc rc rilor de prob pe
pilo i i a experien ei comparabile în sensul definit la 1.5.2.2.

(2) Poate fi introdus un coeficient de model, dup cum se arat la art. 2.4.1.(9) pentru a asigura c
portan a astfel calculat ofer o siguran suficient .

(3)P Capacitatea portant de calcul, Rc;d, a unui pilot se ob ine cu rela ia:

Rc;d = Rb;d + Rs;d (7.6)

(4)P Pentru fiecare pilot, valorile Rb;d i Rs;d trebuie calculate dup cum urmeaz :

Rb;d = Rb;k/γb i Rs;d = Rs;k/γs (7.7)

NOT - Valorile coeficien ilor par iali pot fi stabilite în anexa na ional . În tabelele A.6, A.7 i A.8
sunt date valorile recomandate pentru situa iile permanente i temporare.
(5)P Valorile caracteristice ale Rb;k i Rs;k trebuie determinate fie cu rela ia:

Rb;cal + Rs;cal Rc;cal (Rc;cal )med ( Rc;cal )min

(
Rc;k = Rb;k + Rs;k = ) ξ
=
ξ
= Min
ξ3
;
ξ4

unde ξ3 i ξ4 sunt coeficien i de corelare care depind de num rul de num rul n de încerc ri i care se
aplic respectiv:

—asupra valorilor medii (Rc;cal )med = (Rb;cal + Rs;cal)med = (Rb;cal)med + (Rs;cal)med

— i asupra valorilor minime (Rc;cal )min = (Rb;cal + Rs;cal)min,

sau prin metoda descris la art. 7.6.2.3(8).

(6)P La interpretarea rezultatelor încerc rilor asupra terenului i a rezisten elor calculate trebuie
recunoscute componente sistematice i aleatoare ale varia iilor terenului.
(7) În cazul structurilor care au rigiditate i rezisten suficiente pentru a transfera înc rc rile de la
pilo ii “moi” la cei ”tari”, coeficien ii ξ3 i ξ4 pot fi împ r i i la 1,1, cu condi ia ca ξ3 s nu fie
niciodat mai mic decât 1,0.
(8) Valorile caracteristice pot fi ob ine pe baza rela iei:

Rb;k = Ab qb;k i Rs ;k = As;i ⋅ qs;i ; k (7.9)

i

în care qb;k i qs;i;k sunt valorile caracteristice ale rezisten ei pe vârf i ale frec rii pe suprafa a lateral
în diferitele straturi, ob inute pe baza valorilor parametrilor p mântului.

NOT - Dac se utilizeaz acest procedeu alternativ, poate fi necesar corectarea valorilor
coeficien ilor par iali γb i γs recomandate în anexa A printr-un coeficient de model mai mare decât
1,0. Valoarea coeficientului de model poate fi stabilit în anexa na ional .

(9)P Atunci când se utilizeaz abordarea de calcul 3, valorile caracteristice ale propriet ilor
terenului trebuie s fie determinate în concordan cu art. 2.4.5. Pentru a ob ine valorile de calcul
necesare la calculul capacit ii portante a pilotului, trebuie apoi aplica i coeficien ii par iali asupra
valorilor caracteristice.
(10) La evaluarea validit ii unui model bazat pe rezultatele încerc rilor asupra p mântului, trebuie
avute în vedere urm toarele aspecte:

— tipul p mântului, incluzând granulozitatea, mineralogia, gradul de angularitate, greutatea

volumic , preconsolidarea, compresibilitatea i permeabilitatea;

— modul de instalare a pilotului, incluzând metoda de forare sau de batere;

— lungimea, diametrul, materialul i forma pilotului i a bazei acestuia (de exemplu pilot cu baz
m rit );

— metoda de încercare a terenului.

7.6.2.4 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza încerc rilor de impact
dinamic

(1)P Pentru a putea utiliza o încercare pe pilot prin impact dinamic (lovitur de berbec), cu
m surarea deforma iei i accelera iei în func ie de timp în cursul impactului (a se vedea 7.5.3(1),
spre a se evalua rezisten a la compresiune a pilo ilor izola i supu i la compresiune, trebuie ca
validitatea rezultatului s fi fost demonstrat în prealabil prin înc rc ri de prob statice efectuate
asupra unui pilot de acela i tip, de aceia i lungime, cu aceia i sec iune i în condi ii de teren
similare.

(2) Atunci când se utilizeaz o încercare bazat pe înc rcarea dinamic prin impact, este indicat ca
rezisten a la penetrare a pilotului se fie m surat direct pe amplasament.

NOT - O înc rcare de prob de acest tip poate de asemenea s includ i un proces de analiz a
curbelor care reprezint undele de eforturi. Aceast procedur permite evaluarea cu aproxima ie a
rezisten ei pe suprafa a lateral i a rezisten ei pe vârf ale pilotului precum i simularea comport rii
acestuia în termenii rela iei înc rcare-tasare.

(3)P Energia de impact trebuie s fie destul de mare pentru a permite o interpretare corespunz toare
a portan ei pilotului la un nivel de deforma ii care s fie de asemenea destul de ridicat.
(4)P Valoarea de calcul a capacit ii portante a pilotului, Rc;d trebuie s se ob in cu rela ia:
Rc;d = Rc;k/γt (7.10)

în care

( Rc;m )med (Rc;m )min

Rc;k = Min ;
ξ5 ξ6 (7.11)

în care ξ5 i ξ6 sunt coeficien i de corelare care depind de num rul n al pilo ilor încerca i i se aplic
asupra valorii medii (Rc;m )med i, respectiv, minime (Rc;m )min a lui Rc;m.
7.6.2.5 Capacitatea portant ultim la compresiune a pilotului stabilite pe baza formulelor de
batere

(1)P Formulele de batere trebuie utilizate doar dac este cunoscut stratifica ia terenului.

(2)P Atunci când se utilizeaz formule de batere pentru evaluarea capacit ii portante ultime a
pilo ilor individuali ai funda iei, validitatea formulelor trebuie s fi fost demonstrat printr-un
exemplu anterior de comportarea acceptabil în înc rc ri statice de prob asupra unor pilo i de
acela i tip, de lungime i sec iuni similare i în condi ii de teren asem n toare.

(3)P În cazul pilo ilor purt tori pe vârf, b tu i într-un p mânt necoeziv, valoarea de calcul a
capacit ii portante la compresiune, Rc;d, trebuie evaluat cu aceea i procedur ca la 7.6.2.4.

(4) Atunci când se utilizeaz o formul de batere pentru a se verifica portan a la compresiune a unui
pilot, este indicat ca încercarea de batere a pilotului s se realizat pe cel pu in 5 pilo i suficient de
distan a i unul de cel lalt pentru a se putea stabili num rul necesar de lovituri la seriile finale de
lovituri.

(5) Este indicat s se înregistreze pentru fiecare pilot penetrarea vârfului pilotului la seriile finale de
lovituri.
7.6.3 Rezisten a la trac iune a terenului

7.6.3.1 Generalit i

(1)P Proiectarea pilo ilor supu i la trac iune trebuie s fie în concordan cu regulile de proiectare
date în 7.6.2, atunci când sunt aplicabile. În aceast sec iune se dau regulile de proiectare specifice
pentru funda iile la care unii pilo i lucreaz la trac iune.

(2)P Pentru a demonstra c funda ia preia înc rcarea de calcul cu o marj de siguran adecvat fa
de cedarea prin trac iune, trebuie îndeplinit urm toarea inegalitate pentru toate cazurile de înc rc ri
sau grup ri de înc rc ri la st ri limit ultime:

Ft;d ≤ Rt;d (7.12)

(3)P Pentru pilo ii de trac iune trebuie luate în considerare dou mecanisme de cedare:

—smulgerea pilo ilor din masivul de p mânt;

—ridicarea unui bloc de p mânt care con ine pilo ii.

(8)P Atunci când se evalueaz rezisten a la trac iune a unei grupe de pilo i, trebuie luat în
considerare efectul de grup care poate reduce eforturile verticale efective în teren i, în consecin ,
rezisten a pe suprafa a lateral a diferi ilor pilo i din cadrul grupei.

(9)P Trebuie luat în considerare efectul nefavorabil sever pe care îl au asupra rezisten ei la trac iune
înc rc rile ciclice i schimbarea semnului înc rc rii.

(10) Pentru a aprecia acest efect, este indicat s se utilizeze experien a comparabil bazat pe
înc rc ri de prob pe pilo i.
7.6.3.2 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza înc rc rilor de prob asupra pilo ilor

(1)P Înc rc rile de prob pe pilo i pentru determinarea rezisten ei ultime la trac iune, Rt, a pilotului
izolat, trebuie efectuate în concordan cu 7.5.1, 7.5.2 i 7.5.4, i cu luarea în considerare a 7.6.2.2.

(2)P Rezisten a la trac iune de calcul, Rt;d, se stabile te cu rela ia:

Rt;d = Rt;k/γs;t (7.13)

(3) În mod normal, atunci când pilo ii urmeaz a fi solicita i la trac iune, este indicat s se efectueze
încerc ri pe mai mult decât un pilot. În cazul unui num r mai mare de pilo i de trac iune este indicat
ca minimum 2 % s fac obiectul încerc rilor.

(4)P Trebuie verificate înregistr rile de la instalarea pilotului (pilo ilor), iar orice abatere fa de
condi iile normale de execu ie trebuie avut în vedere la interpretarea rezultatelor înc rc rilor de
prob .

(5)P Valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune a pilotului trebuie determinat cu rela ia:

( Rt;m )med ( Rt;m )min

Rt;k = Min ;
ξ1 ξ2 (7.14)

unde ξ1 i ξ2 sunt coeficien i de corelare care depind de num rul, n, al pilo ilor încerca i i se aplic
asupra valorii medii (Rt;m )med respectiv minime (Rt;m )min a rezisten ei la trac iune m surate.
7.6.3.3 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza încerc rilor asupra p mântului

(1)P Metodele pentru evaluarea rezisten ei la trac iune a unei funda ii pe pilo i pornind de la
rezultatele încerc rilor asupra p mântului trebuie s fi fost stabilite pe baza înc rc rilor de prob pe
pilo i i a experien ei comparabile în sensul definit la 1.5.2.2.

(2) Se poate introduce un coeficient de model, dup cum se arat la 2.4.1(9) pentru a asigura c
rezisten a la trac iune scontat asigur o siguran suficient .

(3)P Valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune a unui pilot trebuie stabilit cu rela ia:
Rt;d = Rt;k / γs;t (7.15)

în care:

Rt;k = Rs;k (7.16)

(4)P Valoarea caracteristic Rt;k, trebuie determinat fie cu rela ia:
( Rs;cal )med ( Rs;cal )min
Rt;k = Min ;
ξ3 ξ4 (7.17)

în care ξ3 i ξ4 sunt coeficien i de corelare care depind de num rul n al profilelor litologice i se
aplic asupra valorilor medii (Rs;cal )med i, respectiv minim ale lui Rs;cal

(6) Valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune se poate ob ine pe baza rela iei:
Rt;k = As;i ⋅ qs;i ;k (7.18)
i
unde qs;i;k sunt valoarile caracteristice ale frec rii pe suprafa a lateral în diferitele straturi, deduse
din valorile propriet ilor terenului.

(7)P Dac se utilizeaz Abordarea de calcul 3, valorile caracteristice ale parametrilor terenului
trebuie determinate în conformitate cu 2.4.5; asupra acestor valori caracteristice trebuie aplica i
coeficien ii par iali pentru a se ob ine valorile de calcul ale parametrilor terenului i valorile de
calcul ale rezisten ei pilotului.

(8) Este indicat ca evaluarea validit ii unui model bazat pe rezultatele încerc rilor asupra terenului
s fie în concordan cu 7.6.2.3(10).
7.6.4 Deplas ri verticale ale funda iilor pe pilo i (starea limit de exploatare normal pentru
structura suportat de pilo i)

7.6.4.1 Generalit i

(1)P Deplas rile verticale în condi iile st rii limit de exploatare normal trebuie estimate i
comparate cu cerin ele formulate la 2.4.8 i 2.4.9.

(2) Atunci când se calculeaz deplas rile verticale ale unei funda ii pe pilo i, este indicat s se in
seama de incertitudinile asociate cu modelul de calcul i cu determinarea propriet ilor
corespunz toare ale terenului. Ca urmare, este indicat de a nu trece cu vederea faptul c în
majoritatea cazurilor calculele nu pot furniza decât o estimare aproximativ a deplas rilor funda iei
pe pilo i.

NOT - Pentru pilo ii care p trund cu baza în p mânturi de îndesare medie i îndesate i pentru
pilo ii de trac iune, cerin ele de siguran ale proiect rii la st rile limit ultime sunt în mod normal
suficiente pentru a se evita o stare limit de exploatare normal în structura suportat de pilo i.
7.6.4.2 Funda ii pe pilo i supu i la compresiune

(1)P Apari ia în structura suportat a unei st ri limit de exploatare normal ca urmare a tas rilor
pilo ilor, trebuie verificat , cu luarea în considerare a for ei de frecare negativ , dac aceasta este
probabil .

NOT - Atunci când vârful pilo ilor se afl într-un strat de îndesare medie sau îndesat, a ezat peste
o roc sau un p mânt foarte tare, coeficien ii par iali pentru condi iile st rilor limit ultime sunt în
mod normal suficien i pentru a satisface condi iile st rilor limit de exploatare normal .

(2)P Evaluarea tas rilor trebuie s includ atât tasarea pilo ilor individuali cât i tasarea datorat
efectului de grup.

(3) Este indicat ca evaluarea tas rilor s includ i o estimare a tas rilor diferen iale care pot ap rea.

(4) Atunci când nu se dispune de rezultatele unor înc rc ri de prob pe pilo i pentru calculul de
interac iune între funda ia pe pilo i i suprastructur , este indicat s se evalueze rela ia înc rcare-
tasare a pilo ilor lua i individual, pe baza unor ipoteze empirice acoperitoare.
7.6.4.3 Funda ii pe pilo i supu i la trac iune

(1)P Evaluarea deplas rilor în sus trebuie efectuat în conformitate cu prevederile de la 7.6.4.2.

NOT - Este indicat s se acorde o aten ie special alungirii materialului pilotului.

(2)P Atunci când sunt impuse criterii foarte severe pentru starea limit de exploatare normal ,
trebuie efectuat o verificare separat pentru deplas rile în sus.

7.7 Pilo i solicita i transversal

7.7.1 Generalit i

(1)P Calculul pilo ilor supu i la înc rc ri transversale trebuie s fie în concordan cu regulile date la
paragrafele 7.4 i 7.5, atunci când sunt aplicabile. În cele ce urmeaz sunt date regulile de calcul
specifice pentru funda iile pe pilo i supuse la înc rc ri transversale.
(2)P Pentru a se demonstra c un pilot preia înc rcarea transversal de calcul cu o marj de siguran
adecvat fa de cedare, trebuie îndeplinit urm toarea inegalitate pentru toate cazurile de înc rcare
i grup rile de înc rcare la starea limit ultim :

Ftr;d ≤ Rtr;d (7.19)

(3) Este indicat s se ia în considerare unul din urm toarele mecanisme de cedare:

—în cazul pilo ilor scur i, rotirea sau translatarea ca un corp rigid;

—în cazul pilo ilor lungi i zvel i, cedarea prin încovoiere a pilotului înso it de o plastifiere local
i o deplasare a p mântului în apropierea capului pilotului.

(4)P Atunci când se estimeaz rezisten a pilo ilor înc rca i transversal, trebuie luat în considerare
efectul de grup.

(5) Este indicat s se considere c o înc rcare transversal aplicat unei grupe de pilo i poate
conduce la o combina ie de for e de compresiune i trac iune i de for e laterale în pilo ii individuali.

7.7.2 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i

(1)P Încerc rile pe pilo i sub înc rcare transversal trebuie efectuate în concordan cu 7.5.2.

(2) Spre deosebire de metoda de înc rcare de prob descris la 7.5, încerc rile asupra pilo ilor
solicita i transversal nu este necesar, în mod normal, s fie duse pân la starea de rupere. Este indicat
ca m rimea i nivelul la care se aplic înc rcarea de prob s le simuleze pe cele din proiect.
(3) P Atunci când se alege num rul pilo ilor pentru înc rcare i când se stabile te rezisten a
transversal de calcul pe baza rezultatelor înc rc rilor de prob , trebuie luat o marj de siguran
fa de variabilitatea terenului, în special pe primii câ iva metri de la partea superioar a pilotului.

(4) Este indicat s se verifice înregistr rile privind instalarea pilotului (pilo ilor) i s se in seama
de orice abatere fa de condi iile normale de execu ie, atunci când se interpreteaz rezultatele
înc rc rilor de prob pe pilo i izola i.
7.7.3 Rezisten a la înc rcare transversal dedus pe baza rezultatelor încerc rilor asupra
terenului i a parametrilor de rezisten ai pilotului

(1)P Rezisten a transversal a unui pilot sau a unei grupe de pilo i trebuie calculat cu utilizarea unui
set compatibil de efecte ale ac iunilor asupra structurilor, de reac iuni i de deplas ri ale terenului .

(2)P Calculul pilotului înc rcat transversal trebuie s ia în considerare posibilitatea unei ced ri
structurale a pilotului în teren, în conformitate cu 7.8.

(3) Calculul rezisten ei sub înc rcare transversal a unui pilot lung, zvelt poate fi efectuat folosind
teoria unei grinzi înc rcat la o extremitate i suportat de un mediu deformabil caracterizat printr-
un coeficient al reac iunii orizontale terenului.
(4)P La estimarea rezisten ei transversale a pilo ilor, trebuie s se ia în considerare gradul de
libertate la rotire al pilo ilor la leg tura acestora cu structura.

7.7.4 Deplasarea transversal

(1) P La evaluarea deplas rii transversale a p r ii superioare a unei funda ii pe pilo i trebuie s se
in seama de urm toarele :

— rigiditatea terenului i varia ia acesteia cu nivelul de deforma ii;

— rigiditatea la încovoiere a pilo ilor individuali;

— momentul de încastrare al pilo ilor la leg tura cu structura;

— efectul de grup;
— efectul înc rc rilor alternate sau ciclice.

2)P Este indicat ca analiza general a deplas rilor funda iei pe pilo i s se bazeze pe gradul asteptat
de libertate cinematic al mi c rii.
7.8 Proiectarea structural a pilo ilor

(1)P Pilo ii trebuie verifica i fa de cedarea structural în concordan cu 2.4.6.4.

(2)P Pilo ii trebuie astfel dimensiona i din punct de vedere structural încât s se poat adapta tuturor
situa iilor la care sunt supu i. Aceste situa ii includ:

— condi iile de utilizare a pilo ilor, de exemplu cele privitoare la coroziune;

— condi iile de instalare, de exemplu în terenuri nefavorabile cum sunt bolovanii sau suprafe ele
puternic înclinate ale rocii de baz ;

— al i factori care influen eaz p trunderea pilo ilor în teren, inclusiv calitatea dicontinuit ilor;

— la pilo i prefabrica i, condi iile transportului de la locul de confec ionare la amplasament i

condi iile de instalare.

(3)P Proiectarea structural trebuie s in seama de toleran ele în execu ie prescrise pentru tipul de
pilot, de componentele ac iunii i de comportarea funda iei.
(4)P Pilo ii zvel i care trec prin ap sau prin depozite groase de p mânt foarte moale trebuie
verifica i la flambaj.

(5) Verificare la flambaj nu este în mod normal necesar dac pilo ii sunt instala i într-un p mânt
care are o valoare reprezentativ a coeziunii nedrenate cu, de peste 10 kPa.