Granitul de Vinta

Raport de Cercetare
Grant: Potentialul de resurse metalifere al unitatilor carpatice din Romania

Autor: Prof.dr. Gheorghe C. Popescu
Universitatea: Bucuresti
I. POTENTIALUL DE RESURSE METALIFERE AL PROVINCIEI METALOGENETICE A

CARPATILOR ORIENTALI
1. CONTEXTUL GEOLOGIC
1.1. Evolutia geologica a Carpatilor Orientali
Intinsi de la izvoarele Nistrului si Tisei (pana la Valea Buzaului cu o orientare NV SE, apoi pana
la Valea Dambovitei dispusi pe directie E V) Carpatii Orientali au drept caracteristica principala
marea dezvoltare a vulcanitelor neogene si a flisului Daca marii extinderi a vulcanitelor ii corespunde
si cea mai mare dezvoltare spatiala si cantitativa a resurselor metalifere, in zona flisului se constata o
activitate si consecinte metalogenetice foarte scazute.
Carpatii Orientali si-au inceput evolutia prin aparitia unui rift independent de rifturile celorlalte
segmente carpatice in zona de jonctiune dintre structurile hercinice transilvane si cele de vorland
(marginea placii eurasiatice).
O prima etapa de evolutie este faza de extensie, desfasurata pe parcursul Triasicului si
Jurasicului. Departarea placilor rezultate in urma aparitiei riftului determina nasterea unei zone
geosinclinale.
O a doua etapa o constituie faza de compresiune, desfasurata de la inceputul Cretacicului pana
in Sarmatianul inferior. Consecinta compresiunii o constituie formarea Dacidelor (cele timpurii in faza
austrica, cele tarzii in faza subhercinica) si Moldavidelor (timpurii si tarzii, in fazele stirica si respectiv
moldavica).
Ultima etapa evolutiva a Carpatilor Orientali o constituie prabusirea unor sectoare ale sale, in
urma carora au luat nastere depresiuni posttectonice intramontane, precum si punerea in loc a
vulcanitelor neogene.
Aparitia, evolutia si manifestarea fenomenelor metalogenetice sunt in stransa legatura cu
aceasta evolutie geologica.
1.2. Structura geologica
Aranjamentul structural actual al Carpatilor Orientali oglindeste fidel evolutia lor geologica. Ca
urmare, incepand de la vest si continuand catre est, se deosebesc cinci zone :
zona vulcanitelor neogene;
zona klippelor jurasice si a flisului transcarpatic;
zona cristalino mezozoica (central - carpatica);
zona flisului carpatic;
zona de molasa (Depresiunea Pericarpatica).
Activitatea metalogenetica s-a manifestat si consecintele ei s-au materializat si pastrat, in
ordinea descresterii intensitatii si importantei economice, in zona vulcanitelor neogene, zona cristalino
mezozoica si, la un nivel foarte scazut, in zona flisului carpatic. Numai aceste zone vor fi prezentate,
succint, in continuare.
1.2.1. Zona cristalino - mezozoica
Situata in partea centrala a Carpatilor Orientali, zona cristalino mezozoica are o mare
extindere (de la granita de nord a tarii pana la Valea Dambovitei) si cantoneaza acumulari si
zacaminte metalifere importante atat ca numar cat si ca potential de resurse.
In istoria evolutiei sale geologice se deosebesc doua etape evolutive : prealpina (cand s-au
format sisturile din componenta fundamentului cristalin) si alpina (preaustrica si postaustrica, cand s-a
format invelisul alpin).
Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218
1/23
Structura care a luat nastere este impartita in trei compartimente : nordic (moldav), median
(Persani) si sudic (Leaota, Bucegi, Piatra Mare).
A. Fundamentul cristalin
S-a format si a evoluat prealpin, in orogenezele prebaikaliana, baikaliana si hercinica.
In compartimentul nordic are o mare extindere, de la granita de nord a tarii pana in zona Ciuc, pe
aproape 240 km. Spre est vine in contact cu zona flisului iar spre vest formeaza promontoriile Bistrei,
Vaser si Rodna, despartite de depresiunile Ruscovei (primele doua) si Borsa (a doua si a treia).
In celelalte compartimente apare pe spatii mult mai restranse, in insula de la Garbova (cel
median) si in culmea Leaota (sudic).
In ansamblul fundamentului cristalin se disting sisturi cristaline si magmatite. In cadrul primelor
se deosebesc trei grupe de entitati litologice :
sisturi cristaline mezometamorfice;
sisturi cristaline epimetamorfice;
sisturi cristaline ankimetamorfice.
a. Sisturile cristaline
Au rezultat in urma orogenezelor prebaikaliana, baikaliana si hercinica si sunt constituite din trei
grupe de entitati litologice :
sisturi cristaline mezometamorfice;
sisturi cristaline epimetamorfice;
sisturi cristaline ankimetamorfice.
a1. Sisturile cristaline mezometamorfice
Au rezultat in urma orogenezei prebaikaliene si se intalnesc in promontoriile Bistra si Vaser,
precum si in muntii Bistritei, Rarau, Haghimas, Persani (Garbova).
Din punct de vedere petrografic se disting : seria de Haghimas - Rarau Bretila si seria de
Rebra Barnar.
Prima serie cuprinde un complex inferior (micasisturi, gnaise si amfibolite) si unul superior
(micasisturi, paragnaise), ambele strabatute de intruziuni (granitoide).
Seria de Rebra Barnar este alcatuita din trei complexe litologice distincte :
- complexul inferior, care contine micasisturi, sisturi amfibolice si sisturi sericito cloritoase;
- complexul mediu, reprezentat printr-o formatiune carbonatica (calcare si dolomite
cristaline, cu intercalatii de micasisturi si sisturi sericitoase) cu important rol metalogenetic;
- complexul inferior, constand in sisturi grafitoase si sisturi cuartitice.
a2. Sisturile cristaline epimetamorfice
S-au format in urma orogenezei baikaliene si afloreaza in toate cele trei compartimente, unde
poarta denumiri diferite : seria de Tulghes (compartimentul nordic), seria de Garbova (median), seria
de Leaota (sudic).
Seria de Tulghes are trei complexe : inferior (calcare, sisturi sericitoase, cuartite, sisturi
grafitoase), mediu (cuartite grafitoase, calcare, cuartite cu mangan) si superior (sisturi cuartitice
grafitoase, sisturi sericito grafitoase cu sulfuri).
Seria de Garbova se intalneste doar in masivul cu acelasi nume din Muntii Persani si este
constituita din metagrauwake, sisturi sericito cloritoase si filite.
Seria de Leaota are o aparitie exclusiva in Muntii Leaota si este alcatuita din amfibolite si sisturi
sericitice.
a3. Sisturile cristaline ankimetamorfice
Au luat nastere in orogeneza hercinica. Prezinta varsta Carbonifer - Permiana si se intalnesc
doar in compartimentul nordic (Rodna, Bistrita). In cadrul lor se deosebesc mai multe serii.
Seria de Repedea a fost descrisa in Muntii Rodnei . Prezinta urmatoarele cinci complexe :
vulcanogen bazal (sisturi verzi, sisturi sericito grafitoase, uneori calcare), detritogen grafitos
inferior (sisturi sericito grafitoase cu intercalatii de cuartite negre, metaconglomerate si sisturi verzi),
vulcanogen mediu (metatufuri, metabazite), detritogen grafitos superior (metaconglomerate, cuartite
2/23
negre, sisturi grafitoase, sisturi cloritoase, calcare, etc.), vulcanogen superior (metatufuri bazice, sisturi
sericito cloritoase, metatufuri acide).
In anticlinalul Bretila, imbracand sisturile cristaline mezometamorfice, se intalneste seria de
Rusaia. Este constituita din dolomite, calcare, metaconglomerate, sisturi sericitoase.
In regiunea Iacobeni Vatra Dornei apare seria de Argestru (brecii, conglomerate, depozite
argiloase, etc.). Se mai cunosc seriile de Tibau si de Maramures (ambele datate Carbonifer inferior),
de Izvorul Muresului, de Damuc, etc.
b. Magmatitele
Se considera ca sunt magmatite prebaikaliene unele corpuri intrusive (granitoide) aflate in
sisturile cristaline mezometamorfice, din Muntii Rodnei si Muntii Haghimas.
Desi sisturile epimetamorfice se intalnesc in toate compartimentele, ele contin magmatite
baikaliene (granite si filoane granitice) doar in cel sudic, in seria de Leaota (de exemplu la Albesti).
In sisturile cristaline ale seriei de Tulghes sunt incluse sienitele alcaline de la Ditrau, considerate
a fi hercinice.
B. Invelisul alpin
Etapa evolutiei alpine a zonei cristalino mezozoice s-a concretizat in aparitia unui invelis
sedimentar, impartit in preaustric (cu formatiuni geologice de varsta Triasic inferior Cretacic inferior,
impartite in suitele bucovinica si transilvana) si postaustric (sau posttectonic, cu formatiuni ce au luat
nastere in intervalul Cretacic superior Miocen, cand zona s-a comportat rigid).
Cu cele doua componente ale sale, preaustrica si posttectonica se intalnesc in toate cele trei
compartimente
1.2.2. Zona vulcanitelor neogene
Incepand probabil din Paleogen si pana in Cuaternar inferior, insa cu manifestare maxima in
Neogen, la contactul Carpatilor Orientali cu Depresiunea Transilvaniei s-a produs o intensa activitate
magmatica (vulcanica si intrusiva). Se considera ca a fost rezultatul subducerii spre vest a unor
fragmente de crusta oceanica precum si a crustei terestre.
S-au pus in loc roci intermediare, in principal andezite, de compozitie calco alcalina, local si
roci acide, evoluandu-se in final catre roci bazice.
Zona se separa in trei sectoare cu caracteristici bine individualizate : nordic, mijlociu si sudic.
A. Sectorul nordic
Cuprinde arealul muntilor Oas si Gutai. Rocile magmatice acopera intinse suprafete, din
marginea Depresiunii Panonice pana in marginea Depresiunii Sighetului. Ele sunt rodul activitatii
vulcanice intermitente desfasurate din Badenian pana in Cuaternar inferior, pe parcursul a trei cicluri.
Ciclul Badenian are un caracter predominant exploziv si a condus la formarea de lave riolitice si
riodacitice. Piroclastitele alterneaza cu depozite sedimentare badeniene in cadrul unor formatiuni
vulcanogen sedimenrare.
Ciclul Sarmatian Pliocen inferior s-a manifestat printr-o intensa activitate efuziva (piroclastite,
lave andezitice si dacitice) si prin faze de metalogeneza. Intr-o prima faza a vulcanismului (Sarmatian
inferior si mediu) iau nastere andezitele de Seini si andezitele de Sindileu.
A doua faza genereaza dacitele de Ilba, Firiza, Ulmoasa, Danesti, apoi andezitele de Piscuiatu, Colbu,
Suior si Highis. Ultima faza (Pontian) este responsabila de punerea in loc a andezitelor de Jereapan,
Firiza, Breze.
Ciclul Pliocen mediu Cuaternar inferior a dat nastere andezitelor de Mara, Sapanta, Ilba, Gutai
si Pleasca, nemanifestandu-se metalogenetic.
B. Sectorul mijlociu
Este constituit deobicei din corpuri intrusive aflate in sisturi cristaline sau in formatiunile
sedimentare paleogene. Lipsesc total piroclastitele iar curgerile de lave sunt rare.
Sectorul acopera suprafata muntilor Tibles, Rodna, Toroiaga si Bargau. Atrage atentia in special
corpul Toroiaga, de care este legata o faza de mineralizare responsabila de formarea sulfurilor
complexe din zona Baia Borsa.
3/23
C. Sectorul sudic
Cuprinde arealul muntilor Calimani, Gurghiu si Harghita, in care sunt prezente numeroase
acumulari metalifere, precum si o parte din Muntii Persani.
In principiu, peste formatiunile fundamentului (cristalinul sau depozitele mezozoice de flis ale
Carpatilor Oriientali, formatiunile mio pliocene ale Depresiunii Transilvaniei) s-au depus produsele
unui vulcanism manifestat in doua etape. Prima, cu caracter exploziv, a determinat aparitia unei
formatiuni vulcanogen sedimentare. A doua a generat suprastructurile vulcanice constituite din
curgeri de lave si piroclastitele lor.
In afara de numeroase edificii vulcanice in sectorul sudic se intalnesc si o multitudine de curpuri
intrusive.
1.2.3.
Zona flisului carpatic
Alcatueste o banda continua in lungul Carpatilor Orientali, de la Valea Sucevei (in nord)
La Valea Dambovitei (in sud).
Este marginita la vest de zona cristalino mezozoica, de care se desparte prin linia central
arpatica si la est de zona de molasa, de care este separata prin intermediul liniei tectonice externe.
Semnificatia si importanta sa metalogenetica este redusa, daca consideram sarurile substante
nemetalifere, in sens clasic (desi ele sunt si surse de metale, sodiul si potasiu obtinandu-se prin
electroliza sarurilor lor topite).
Structural si stratigrafic se disting doua subzone, fiecare cu unitatile sale tectonice :
Subzona flisului intern, cu doua unitati tectonice :
- unitatea de Ceahlau;
- unitatea de Teleajan;
* Subzona flisului extern, cu trei unitati :
- unitatea de Audia;
- unitatea de Tarcau;
- unitatea de Vrancea.
Spatial ele se succed de la vest la est, fiecare unitate incalecand peste cea de la estul ei, iar
temporar de la miscarile austrice la cele moldavice.
A Subzona flisului intern
Prezinta o structura in panze, ce s-a realizat din faza austrica pana in faza subhercinica. Este
prinsa la vest sub zona cristalino mezozoica si incaleca la est, marginita de linia tectonica interna,
peste subzona flisului extern.
Cuprinde depozite tithonian coniaciene, cu caracter predominant detritic, acumulate intr-un
mediu marin normal, fata de flisul extern, unde mediul era euxinic.
In zona sudica (intre Teleajan si Dambovita) se intalneste, transgresiv peste flis, un invelis
posttectonic.
B. Subzona flisului extern
Prezinta aceeasi structura ca si subzona flisului intern, cele trei unitati ale sale fiind panze de
sariaj suprapuse, de la vest spre est. A luat nastere ca urmare a miscarilor derulate din faza
subhercinica pana in faza moldavica. Suporta subzona flisului intern si incaleca, de-a lungul liniei
tectonice externe, peste zona de molasa.
Cuprinde depozite acumulate in intervalul Valanginian Helvetian, inainte de individualizarea sa
ca unitate tectonica. Intereseaza metalogenetic formatiunea sisturilor negre,depusa in mediu euxinic,
de varsta hauterivian albiana si in special complexul bazal sferosideritic (continand concretiuni
sferoidale sau lentile de siderit), alcatuit din sisturi argiloase negre, bituminoase, argilite si gresii
calcaroase.
In zona sudica , ca si in cazul flisului intern, se intalneste un invelis posttectonic depus in
intervalul Helvetian Moetian.
4/23
2. PROCESE METALOGENETICE
2.1. Metalogeneza ciclului sedimentar magmatic din Proterozoic mediu
Urmele acestei activitati sunt evidentiate in formatiunea carbonatica a seriei de Rebra Barnar,
din fundamentul cristalin al zonei cristalino mezozoice. Este vorba de o mineralizatie de plumb si
zinc, stratiforma, singenetica, magmatica, de tip Mississippi Valley, metamorfozata regional in faciesul
amfibolitelor cu almandin (Guset, Curatel, Valea Blaznei).
2.2. Metalogeneza ciclului sedimentar magmatic Proterozoic superior Cambrian
S-a manifestat printr-o intensa activitate hidrotermal sedimentara la nivelul seriei de Tulghes.
S-au format, in primul rand, in Muntii Bistritei, probabil in Cambrian, acumulari de mangan (de
fapt mangan si fier), predominant carbonatice, de tip Iacobeni, ulterior metamorfozate. Ele se intalnesc
la nivelul si in legatura cu cuartitele negre din complexul mediu al seriei de Tulghes.
Se pot enumera in acest sens acumularile : Dadu Carlibaba, Oita, Tolovanu, Iacobeni, Cosna,
Brosteni, Saru Dornei, Dealul Rusului, Dealul Boambei si Borca.
Tot la nivelul cuartitelor negre din complexul mediu al seriei de Tulghes trbuie amintit zacamantul
hidrotermal sedimentar, metamorfozat, de baritina, zinc si pirita, de la Holdita Brosteni (Muntii
Bistritei).
Au luat nastere, in al treilea rand, acumulari si zacaminte de minereuri singenetice, astazi
metamorfozate, continand pirita si sulfuri de cupru, plumb, zinc, de tipul Kuroko s.l., in legatura cu
vulcanismul riolitic Cambrian din complexul superior al seriei de Tulghes.
Ele sunt cunoscute si localizate la Novat Novicior, Baia Borsa Gura Baii, Baia Borsa
Burloaia, Baia Borsa Dealul Bucatii, Izvorul Ursului, Fundu Moldovei, Prasca, Valea Putnei,
Giumalau, Colbu, Basca Izvorul Giumalau, Fagu, Crucea, Lesu Ursului, Lesu Ursului - Valea
Lesului, Lesu Ursului Valea Ursului, Lesu Ursului Isipoaia, Holdita Brosteni, Medias, Balan, Fagu
Cetatii.
Toate aceste minereuri singenetice au fost supuse unui metamorfism regional, probabil
caledonian timpuriu, in faciesul sisturilor verzi, local fiind afectate si de metamorfismul hercinic si de
tectogeneza alpina.
2.3. Metalogeneza ciclului hercinic
In legatura cu seria de Bretila, in Muntii Bistritei , este semnalata o mineralizatie hidrotermal
sedimentara,metamorfozata, de fier. Ea se gaseste la Rusaia si consta in lentile si diseminari de
hematit, magnetit, cuart, ankerit.
Concentratii singenetice de pirita si sulfuri, se pare fara importanta economica, se cunosc la
Izvorul Cepii, in Muntii Rodnei. Mineralizatia, constand din pirita, blenda, galena, caslcit si cuart, rodul
unei activitati hidrotermal sedimentare, formeaza strate si lentile concordante, a fost metamorfozata
regional in faciesul sisturilor verzi.
Tot acestei metalogeneze i se atribuie mineralizatiile filoniene, metamorfozate, de carbonati de
fier si sulfuri (fier, cupru, plumb, zinc) din Muntii Rodnei (Canal Tibau) si Bistritei (Fluturica Carlibaba).
Minereul, care se gaseste sub forma de lentile, budine, corpuri neregulate si diseminari, este
pozitionat la nivelul seriei se Tulghes.
2.4. Metalogeneza ciclului alpin
Este cea mai intensa si complexa metalogeneza, fiind responsabila de formarea si acumularea
celui mai mare numar de metale.
In Muntii Giurgeu, se constata existenta unor mineralizatii hidrotermale de molibden, legata de
masivul alcalin de la Ditrau. La Aurora Ditrau , in sienite cataclazate, apar filoane cu molibdenit,
fluorina, pirita, blenda si galena. La Jolotca Ditrau, in complexul rocilor dioritice hornblenditice,
cantonate se gasesc filoane si impregnatii cu pirita, blenda, galena, calcopirita, pirotina, molibdenit,
xenotim, etc.
Cea mai mare importanta o au mineralizatiile asociate magmatitelor neogene, in marea lor
majoritate hidrotermale.
Acumularile aurifere se regasesc in Muntii Oas (Bixad, Camarzana), Muntii Gutai (Sasar, Racsa,
Borzas, Valea Rosie) si in Muntii Calimani (Stanceni).
5/23
Acumulari aurifer polimetalice s-au format in Muntii Gutai (Ilba Handal, Cicarlau, Dealul
Crucii,Baia Sprie, Suior).
Acumulari polimetalice cu caracter aurifer au luat nastere in Muntii Oas (Ghezuri, Socea
Batarci, Penigher), Muntii Gutai (Valea Baii Nord, Valea Colbului, Nistru, Limpedea, Tyuzosa, Baita,
Wilhelm, Herja, Baia Sprie, Baia Sprie Est, Cavnic Boldut, Cavnic Roata, Strambu Baiut,
Jereapan, Baiut, Strambu, Varatec), Muntii Tibles (Tibles), Muntii Maramures (Toroiaga) si Muntii
Calimani (Colibita).
Acumulari polimetalice apar in Muntii Gutai (Strambu - Baiut), Muntii Rodnei (Izvoru Rosu, Valea
Vinului, Cobasel) si in Muntii Tibles (Cisma, Coasta Ursului).
Mineralizatii de mercur s-au format in Muntii Oas (Camarzana) si Muntii Harghita (Cocoizas,
Santimbru).
Tot in legatura cu ciclul alpin sunt semnalate numeroase mineralizatii de fier in Muntii Calimani
(Negoiul Romanesc), Muntii Ciuc (Madaras - Ciuc), Muntii Harghita (Vlahita, Tambuc, Lueta, Lazu
Varghis, Chirui, Paraul Lanii) si in Bazinul Baraolt (Filia, Herculian).
Acumulari de cupru tip porphyry (Cu, Au , Mo) se cunosc in Muntii Gurghiu (Sumuleu - Gurghiu)
si Harghita (Ostoros, Madaras - Harghita).
2.
RESURSELE CARPATILOR ORIENTALI
Din cele trei subprovincii metalogenetice ale Carpatilor Orientali au fost identificate si cuantificate
resurse de minereuri metalifere doar in subprovinciile cristalino mezozoica si cea asociata
magmatismului neogen.
In subprovincia metalogenetica asociata flisului acumularile de sferosiderite si lentile sideritice
existente n-au facut pana in prezent obiectul unor cuantificari de resurse. De asemenea, nu au fost
luate in considerare sarurile (de sodiu, de potasiu, de bariu), cu resurse uneori considerabile (mai
ales cele de sare gema), deoarece din ele nu se extrag metalele continute, fiind considerate substante
nemetalifere.
Notiunea de resursa identificata este folosita in acceptiunea americana (Bureau of Mines) a
termenului. In sensun noii clasificari internationale (ONU), de curand introdusa oficial si in Romania,
resursele redate in cele ce urmeaza se refera la resursele identificate, resursele valorificabile si
rezervele exploatabile, la un loc.
Au fost luate in considerare minereurile de fier, minereurile de mangan, de fier si mangan,
polimetalice, cuprifere, pirita, auro argentifere, aluminifere, de mercur, de molibden, de titan si
nisipurile grele. Cantitatea totala de minereuri cuantificata este de aproximativ 0,5 miliarde tone.
2.1. RESURSELE MINEREURILOR DE FIER
Minereurile continand fier ca element principal sunt oficial (conform clasificarii ANRM) impartite
in minereuri de fier si minereuri de fier cu continut scazut.
Din prima categorie (avand continuturi de 18 33 % Fe) fac parte acumularile Rodna Valea
Vinului, Bodvai, Lueta, Madaras, Delnita (inclusiv sectorul central) si Negoiul Romanesc. Ca minereu
cu continut scazut (aproximativ 14 % Fe) este considerat cel de la Jolotca (hornblendite).
Impreuna, cele doua tipuri de minereuri totalizeaza in jur de 55 milioane tone, reprezentand 10
% din cantitatea totala de minereuri a provinciei metalogenetice a Carpatilor Orientali.
2.2. RESURSELE MINEREURILOR DE MANGAN
Minereurile de mangan sunt oxidice, carbonatice si rar carbonatice si silicatice. Ele sunt
cantonate in acumulari si zacaminte de mici dimensiuni, precum : Caprarie, Colacu, Colacu Orata,
Dealul Rusului, Drancani, Filimon Sarbu, Nepomuceni, Orata Botus, Pui Suharzel, Sarisor
Paraul Rosu, Sihastrie, Ulmi, Argestrut, Arsita, Dadu Carlibaba, Oita, Tolovan, Mandrileni, Tolovan
Tiganea.
Resursele de minereuri sunt sub 7 milioane tone, constituind 1,2 % din totalul resurselor de
minereuri identificate in Carpatii Orientali.
6/23
2.3. RESURSELE MINEREURILOR DE FIER SI MANGAN

Acest tip de minereuri au cele doua metale din componenta in proportii aproape egale. Au fost
cuantificate doar la Razoare, atat in perimetrul actualei exploatari cat si in cel in care s-a efectuat
explorarea.
Resursele cuantificate sunt aproape 20 milioane tone de minereu si reprezinta 3,5 % din
cantitatea totala de minereuri a provinciei metalogenetice a Carpatilor Orientali.
2.4. RESURSELE DE MINEREURI POLIMETALICE
Minereurile polimetalice din Carpatii Orientali contin plumb si zinc ori plumb, zinc si cupru. Ele au
fost identificate in cele mai numeroase zone din intreaga provincie metalogenetica. Dintre acestea, in
peste 8o de obiective au fost cuantificate resurse.
Resursele identificate de minereuri polimetalice, existente in subprovincia cristalino mezozoica
si subprovincia asociata magmatismului neogen depasesc 160 milioane tone. Ele reprezinta aproape
30 % din cantitatea de resurse cuantificate la nivelul provinciei metalogenetice a Carpatilor Orientali.
2.5. RESURSELE DE MINEREURI CUPRIFERE
Minereurile cuprifere din Carparii Orientali sunt de doua feluri : minereu de cupru si minereu de
pirita cuprifera.
Minereul de cupru reprezinta 89 % din intreaga resursa identificata de minereu cuprifer. El se
gaseste la : Anies Bazdaga, Balan, in trei perimetre din zona Fagu Cetatii, in trei perimetre din zona
Baia Borsa, Baita, in patru perimetre din zona Ilba, Nistru, in trei perimetre din zona Viseu, Faraoane
Iacobeni, Fundu Moldovei, Izvorul Ursului, in noua perimetre din zona Lesu Ursului, Mestecanis,
Pojorata Izvorul Giumalaului, in trei perimetre din zona Valea Putnei, Baiut Cisma, Dealul Negru
Humboldt, Rosia, Manaila si Gura Baii Macarlau.
Pirita cuprifera a fost intalnita si cuantificata la Anies si in trei perimetre din zona Lesu Ursului.
Resursele cuantificate de minereuri cuprifere sunt comparabile cu resursele minereurilor de fier si
sunt in jur de 60 milioane tone.
2.6. RESURSELE DE ROCI ALUMINIFERE
Singura resursa alumunifera a Provinciei metalogenetice a Carpatilor Orientali este cea de
sienite nefelinice de la Ditrau. Resursele identificate depasesc 130 milioane tone si reprezinta aproape
24 % din cantitatea de resurse de minereuri determinate la nivelul provinciei metalogenetice a
Carpatilor Orientali.
2.7. RESURSELE DE MINEREURI AURIFERE SI AURO ARGENTIFERE
In cuantificarea acestor minereuri, din cauza caracterului secret al datelor, probabil nu au fost
luate in considerare chiar toate cantitatile si acumularile existente, in care au fost cercetate si
determinate resurse. Estimarile efectuate nu sunt insa departe de realitate intrucat eventualele alte
acumulari existente, in relatie genetica cu magmatismul neogen, nu contin resurse substantiale.
Resursele existente de minereuri aurifere reprezinta probabil sub 3 % din resursele de minereuri
cuantificate la nivelul provinciei metalogenetice a Carpatilor Orientali.
2.8. RESURSELE DE MINEREU CU TITAN SI NISIPURI CU MINERALE GRELE
Minereul cu titan (roca ultrabazica cu titan) se gaseste identificat si cuantificat doar la Jolotca, in
judetul Harghita. Pe langa titan minereul mai contine fier si pentoxid de fosfor. Resursa cuantificata
depaseste 35 milioane tone de minereu.
Nisipurile cu minerale grele se gasesc intr-unul din perimetrele zonei Ditrau. Contine ilmenit,
zircon, titanit si magnetit. Resursele existente, cuantificate, nu ating 50 milioane tone de nisip.
2.9. RESURSE DE ALTE MINEREURI
In afara de minereurile amintite exista si alte tipuri pentru care au fost cuantificate resurse, dar
acestea au o semnificatie cantitativa neglijabila.
7/23
Pirita a fost cercetata si cuantificata la Rodna, in perimetrele Valea Vinului, Izvorul Rosu Valea
Vinului, Valea Vinului Zapp si Cobasel. Resursele ating abia 3 milioane tone.
Minereu de mercur, aproximat la aproape 4 milioane tone se gaseste la Santimbru Ciumani iar
cel de molibden, in cantitati duble este semnalat si cercetat la Jolotca. In afara de molibden minereul
contine si pamanturi rare.
II. POTENTIALUL DE RESURSE METALIFERE AL PROVINCIEI METALOGENETICE A

CARPATILOR MERIDIONALI
CONTEXTUL GEOLOGIC
1. Evolutia geologica a Carpatilor Meridionali
Cu o orientare generala E-V, Carpatii Meridionali se intind (in acceptiunea geologica, cea
geografica diferind substantial) de la Valea Dambovitei, in est, pana la Dunare si marginea Depresiunii
Panonice, in vest. Prezinta la nord Depresiunea Transilvaniei si culoarul Muresului iar spre sud se
margineste cu Platforma Valaha.
In timpurile prealpine, inca din Proterozoic inferior, au existat doua arii de sedimentare care au
avut o evolutie diferita, prima spre vest si nord-vest (denumita domeniul getic) iar a doua spre est si
sud-est (cunoscuta ca fiind domeniul danubian). Cele doua domenii, de fapt geosinclinale in care se
desfasurau procese de sedimentare, erau despartite in timpurile prebaikaliene printr-un prag, denumit
cordiliera getica. In arealul lor s-au format sisturi cristaline mezometamorfice, cu un grad de
metamorfism ceva mai avansat in domeniul getic, unde sunt puse in loc si granitoide. In domeniul
danubian se cunosc amfibolite, rezultatul metamorfozarii produselor unui magmatism bazic initial.
In Proterozoic superior se reia sedimentarea in ambele domenii iar in urma fazei baikaliene iau
nastere sisturi cristaline epimetamorfice. In domeniul danubian s-au pus in loc granitoide (granite,
granodiorite, diorite).
In Paleozoic deosebirile si evolutiile celor doua domenii, care redevin geosinclinale la inceputul
acestei ere, sunt tot mai accentuate. Domeniul danubian isi incheie evolutia in urma orogenezei
caledoniene iar depozitele acumulate se transforma in sisturi cristaline ankimetamorfice, incadrate in
seria de Tulisa. Magmatismul initial conduce aici la formarea de serpentinite si gabrouri. Domeniul
getic continua sa evolueze pana in Carbonifer, cand (dupa ce a functionat in orogeneza caledoniana si
in prima parte a orogenezei hercinice) in urma fazei sudete isi incheie activitatea. Iau nastere sisturi
cristaline epimetamorfice si se pune in loc granitoidul de la Sichevita.
Incepand din Triasic, in domeniul getic si din Jurasic, in domeniul danubian, se instaleaza
geosinclinalul alpin. Cele doua domenii continua sa fie separate, ca si in etapele anterioare cand au
functionat tot ca geosinclinale, de cordiliera getica. Cordiliera se accentueaza treptat, datorita
miscarilor precursoare fazei austrice, iar in estul ei ia nastere fosa de Severin (unde se acumuleaza
depozite de flis).
In faza austrica, cristalinul getic (impreuna cu invelisul sau sedimentar) este impins peste fosa de
Severin iar celelalte fose ale domeniului danubian sunt cutate si capata tendinta de incalecare spre
est. Ulterior sedimentarea continua cu depunerea depozitelor din Cretacicul superior.
In faza laramica, sariajul domeniului getic continua cu si mai mare intensitate, acoperind si restul
foselor domeniului danubian. In final ia nastere Panza Getica, care sta peste Autohtonul Danubian
prin intermediul Panzei de Severin, care a servit drept lubrefiant de alunecare. Tot in faza laramica,
urmare a ridicarii zonei muntoase (masivele cristaline cu invelisul lor sedimentar), s-a format in fata
acesteia o depresiune premontana care a functionat ca arie de sedimentare in Paleogen si Neogen.
Denumita Depresiunea Getica (sau zona de molasa), ea se uneste spre est si nord-est cu
Depresiunea Moldo-Valaha, impreuna cu care alcatueste Depresiunea Pericarpatica.
Apoi, in zona Carpatilor Meridionali nu s-au mai produs decat efecte rupturale, ce au condus la
aparitia unor bazine posttectonice in Paleogen (Lovistei, Petrosani, Hateg) si in Neogen, dupa faza
stirica (Caransebes, Mehadia, Bozovici, Sichevita, Culoarul Dunarii, Bahna, Balta, Baia de Arama),
precum si efecte de eroziune, care au inlaturat in unele portiuni Panza Getica.
8/23

Aranjamentul structural actual al Carpatilor Meridionali oglindeste fidel si este o consecinta a
evolutiei lor geologice. In cuprinsul acestui segment carpatic, mai putin important din punct de vedere
al potentialului metalifer decat celelalte doua segmente, se deosebesc urmatoarele unitati structurale :
Autohtonul Danubian;
Panza Getica;
Panza de Severin;
Depresiunea Getica;
Depresiuni intramontane.
Activitatea metalogenetica s-a manifestat si consecintele ei s-au materializat si pastrat, in ordinea
descresterii intensitatii si importantei economice, in Panza Getica, Autohtonul Danubian si, la un nivel
foarte scazut, in Panza de Severin. Numai aceste zone vor fi prezentate, succint, in continuare.
1.2.1. Panza Getica
Acopera cea mai mare suprafata din Carpatii Meridionali si cuprinde cele mai multe masive
(Fagaras, Cozia, Lotru, Cibin, Sebes, Poiana Rusca, Dognecea, Semenic, Locvei) care inconjoara
autohtonul din trei parti, delimitandu-l ca o semifereastra, la care se adauga unele petice de acoperire
(Muntii Godeanu, Platoul Mehedinti, peticul Bahna si mici petice pe Valea Cernei).
S-a individualizat in urma fazei laramice si cuprinde masive cristaline prealpine, un invelis
sedimentar prealpin si alpin, corpuri magmatice (banatite).
A. Masivele cristaline prealpine
Cuprind formatiuni care au luat nastere pe parcursul evolutiei in trei cicluri tectonomagmatice:prebaikalian, baikalian, hercinic.
a.Ciclul prebaikalian
Cuprinde formatiuni de geosinclinal metamoefozate in facies de mezozona, intr-un ciclu
prebaikalian (probabil daslandian). Au rezultat sisturi cristaline mezometamorfice, la care se adauga,
subordonat, sisturi epimetamorfice formate datorita retromorfismului in orogenezele ulterioare, precum
si o serie de magmatite.
In masivul Fagaras, cu o structura de monoclin, se gaseste seria de Cumpana. Este constituita
din patru complexe petrografice: gnaise cu feldspat potasic (in baza), paragnaise si micasisturi, sisturi
verzi (sisturi cristaline mezometamorfice retromorfozate), micasisturi filitoase.
In muntii Lotru, Cibin si Sebes apar sisturi cristaline mezometamorfice din seria de Sebes-Lotru,
impartite in patru complexe petrografice: gnaise cu cordierit si sillimanit (la partea inferioara),
amfibolite si gnaise cuarto-feldspatice, gnaise feldspatice, micasisturi cu granati, staurolit si disten. In
unele zone (Muntii Sebes) sisturile sunt puternic retromorfozate si prezinta intruziuni de migmatite si
filoane de pegmatite.
In Muntii Poiana Rusca exista sisturi cristaline mezometamorfice si epimetamorfice, despartite de
falia Cincis-Vadu Dobrii-Ruschita-Tincova, primele, aflate in compartimentul sudic, incaleca peste
celalalte. Impreuna formeaza patru complexe petrografice: paragnaise cu biotit, micasisturi cu
almandin, sisturi muscovito-cloritice, filite sericito-cuartitice.
Muntii Semenicului cuprind doua serii, cea de Sebes-Lotru la partea inferioara, peste care
urmeaza seria de Minis. Prima serie este compusa din cinci complexe, care, enumerate din baza catre
partea superioara, se prezinta astfel: paragnaise cu sillimanit si roci carbonatice, paragnaise si gnaise
cuarto-feldspatice, cuartite, micasisturi, amfibolite si formatiuni manganifere. Seria de Minis cuprinde
sisturi epimetamorfice care apartin aceluiasi ciclu tectono-magmatic cu seria anterioara dar
metamorfozate mai slab. Se intalnesc in continuitate de sedimentare: micasisturi, sisturi amfibolice,
cuartite grafitoase.
Sisturi cristaline formate in ciclul prebaikalian mai apar in petice de acoperire precum Godeanu,
Bahna si zonele Portile de Fier-Mehedinti, Valea Cernei, Valea Cernei, sudul Muntilor Valcan (Valari).
Magmatitele prebaikaliene au fost puse in loc sub forma unor corpuri de granitoide, in general cu
dimensiuni reduse. Se pot cita in Muntii Semenic corpurile Poneasca si Buchin iar in sudul Muntilor
Poiana Rusca corpul Criva.
b. Ciclul baikalian
Incepe in Proterozoicul superior, dupa o faza de peneplenizare, prin regenerarea domeniului
getic. S-au acumulat formatiuni vulcano-sedimentare, metamorfozate ulterior regional in faciesul
sisturilor verzi si transformate in sisturi cristaline epimetamorfice. Astazi se intalnesc pe arii restranse
in muntii Lotru-Cibin-Sebes si Semenic sau formeaza in intregime muntii Locvei si Dognecei.
In muntii Lotru-Cibin-Sebes s-au descris trei complexe (enumerate din baza catre partea
superioara) litostratigrafice (de Sibisel, de Cisnadioara, de Rasinari), acelas numar de complexe dar
9/23
cu alcatuire diferita (migmatitic, detritogen-vulcanogen bazic, detritogen-vulcanogen acid) fiind

identificate si in Muntii Semenic.
Muntii Locva cuprind in partea lor vestica seria de Lescovita, alcatuita din complexele sisturilor
tufogene-magmatogene bazice, sisturilor terigene, sisturilor cu stilpnomelan. In partea estica se
distinge seria de Locva, compusa dintr-un complex al gnaiselor inferioare si unul al sisturilor
porfiroblastice cu albit.
In partea de vest a Muntilor Dognecea apare seria gnaisica micafera iar in cea estica seria
sisturilor verzi.
In ciclul tectono-magmatic baikalian magmatismul s-a manifestat cu o mica intensitate si pe
areale restranse. Au luat nastere corpuri magmatice de dimensiuni reduse in muntii Fagaras (Basca
Fierului), Lotru si Sebes.
c. Ciclul hercinic
A inceput in Paleozoic inferior, cand, pe structurile baikaliene peneplenizate a luat nastere un nou
geosinclinal si s-a incheiat in Carbonifer, odata cu diastrofismul din faza sudeta. Au luat nastere sisturi
cristaline epimetamorfice ce se intalnesc doar in Muntii Poiana Rusca, la nord de falia Cincis-Vadu
Dobrii-Ruschita-Tincova.
Prezinta o grosime de peste 10 km si cuprinde in baza seria de Batrana, apoi seria de Govajdia
(complexul sisturilor cuartitice sericito-cloritoase si complexul sisturilor grafitoase), seria de Ghelar si
seria de Pades (complexul sisturilor sericito-cloritoase si dolomitelor, complexul sisturilor sericitocloritoase supradolomitic, complexul sisturilor cloritoase si metatufurilor acide).
In acest ciclu a luat nastere si granitoidul de la Sichevita, dovada singulara a magmatismului
hercinic.
B. Invelisul sedimentar
Desi consolidat in faza sudeta si supus peneplenizarii, domeniul getic va prezenta local si zone
de acumulare in care se depun depozite continentale cu carbuni. Iau nastere astfel formatiuni
sedimentare de varsta Carbonifer superior si Permian inferior, ce constituie invelisul sedimentar
prealpin al Panzei Getice.
Inceputul orogenezei alpine transforma domeniul getic intr-un nou geosinclinal, in care se depun
formatiuni sedimentare. Ulterior, eroziunea va indeparta cea mai mare parte a acestor formatiuni, ele
pastrandu-se numai in cateva zone mai coborate ce au functionat ca fose sau pe marginea unor
depresiuni posttectonice care datorita afundarii au scapat de eroziune.Aceste formatiuni constituie
invelisul sedimentar alpin al Panzei Getice si se gaseste in urmatoarele zone: Resita-Moldova Noua,
Dognecea, Sopot, Vanturarita, Rusca Montana, marginea depresiunilor intramontane (Petrosani,
Hateg, Lovistei) si in petice restranse din nordul Carpatilor Meridionali.
C. Magmatismul banatitic
La sfarsitul cretacicului si inceputul paleogenului, in arealul domeniului getic a avut loc o intensa
activitate magmatica care a atins paroxismul in faza laramica si a fost insotit si de o importanta
activitate metalogenetica..
Au luat nastere atat corpuri plutonice sau subvulcanice (granite, granodiorite, diorite cuartifere
sau piroxenice) cat si corpuri efuzive (riolite, dacite, andezite, rar roci bazice si slab alcaline, cu
piroclastitele lor) denumite banatite.
Corpurile banatitice afloreaza de-a lungul a trei aliniamente, unul vestic (Moldova Noua-OravitaOcna de Fier-Bocsa-Nadrag), unul central (Berzasca-Poiana Rusca) si al treilea estic, in Muntii
Semenicului, la sud de Teregova.
1.2.2. Autohtonul Danubian
Apare descoperit de eroziune de sub Panza Getica, intr-o structura denumita semifereastra
Parang-Retezat-Almaj. Autohtonul cuprinde muntii Parang, Valcan, Retezat, Tarcu, Almaj, platoul
Mehedinti si o parte din Muntii Cernei.
Este constituit din masive cristaline prealpine si dintr-un invelis sedimentar prealpin si alpin.
A. Masivele cristaline prealpine
Cuprind sisturi cristaline de-a lungul a trei cicluri tectono-magmatice: prebaikalian (sisturi
mezometamorfice), baikalian (sisturi epimetamorfice) si caledonian (sisturi ankimetamorfice).
a. Ciclul prebaikalian
Activ in Proterozoic mediu, ciclul a dat nastere sisturilor cristaline mezometamorfice ce apar in
sectorul nordic al Autohtonului Danubian, precum si in Muntii Almaj.
10/23
In sectorul nordic, respectiv in muntii Retezat si Tarcu, se gaseste seria de Rof, constituita din
sissturi cuartitice cu biotit, cuartite cu granati, cuartite feldspatice care alterneaza cu amfibolite si
gnaise.
In Muntii Almajului sisturile cristaline afloreaza pe zone orientate nord-sud si alcatuesc, aliniate de
la vest la est seriile de Ielova, de Poiana Mraconia si de Neamtu.
In acest ciclu s-a manifestat si un magmatism bazic initial dar produsele sale au fost
metamorfozate si transformate in amfibolite.
b. Ciclul baikalian
Desfasurat in Proterozoic superior-Cambrian Inferior, ciclul este responsabil de formarea de sisturi
cristaline epimetamorfice care se gasesc in muntii Parang, Valcan si Retezat.
Au fost identificate seria de Lainici-Paius (cu un complex cuartitic la partea inferioara, acoperit de
un complex sistos, amfibolitic) si seria de Valcan (cu un orizont inferior metaconglomeratic si unul
superior sericito-cloritos).
In ciclul baikalian s-au pus in loc intruziuni de granitoide sin si tardecinematice, care la contactul
cu sisturile cristaline epimetamorfice au produs fenomene de migmatizare si de contact.
Corpurile plutonice sunt gazduite in structuri anticlinale, concordant cu directia sisturilor cristaline
gazda si sunt constituite din granite, granodiorite, diorite. Se gasesc dispuse pe urmatoarele patru
aliniamente cu o orientare aproximativa NE-SV: Tarcu, Retezat-Cherbelezu, Parang-Valcan-Ogradena,
Nedeiu-Susita-Tismana.
c. Ciclul caledonian
Desfasurat in Paleozoicul inferior ciclul caledonian este responsabil de formarea sisturilor
cristaline ankimetamorfice incadrate in seria de Tulisa, raspandita in muntii Parang, Valcan si Retezat.
Ca rezultat al unui magmatism bazic initial au luat nastere corpurile magmatice din Muntii Parang
(serpentinite)si Muntii Almaj (serpentinitele de la Tisovita, gabrourile de la Iuti si Plavisevita).
B. Invelisul sedimentar
Ca si in cazul Panzei Getice, eroziunea a indepartat cea mai mare parte a depozitelor
sedimentare acumulate, ramanand doar formatiunile depuse in zone care au functionat ca fose in
Paleozoic si Mezozoic. Se distinge un invelis sedimentar prealpin (paleozoic) si unul alpin (jurasic si
cretacic).
Invelisul sedimentar se intalneste astazi in zonele Svinita-Svinecea (prealpin si alpin), Presacina
(prealpin si alpin), Cerna-Jiu (prealpin si alpin), Cosustea (alpin). Neandeplinind un rol metalogenetic,
ele nu se vor aborda.
1.2.3. Panza de Severin
Se gaseste pa platoul Mehedinti, sub forma unei sub forma unei fasii alungite NE-SV, suportand
peticele de acoperire Bahna si Mehedinti. Cuprinde depozite sedimentare in facies tipic de flis, de
varsta Tithonic superior-Aptian. Datorita marii lor asemanari cu formatiunile din geosinclinalul vecin,
estic, ele au fost denumite si Strate de Sinaia.
Panza de Severin a luat nastere in faza laramica (dupa ce anterior, in faza austrica domeniul
getic acoperise fosa de Severin), cand Panza Getica, in deplasarea sa peste Autohtonul Danubian
antreneaza in miscare si sedimentarul fosei de Severin.
Demn de semnalat este si prezenta ofiolitelor (setpentine, gabrouri, diabaze) in baza Panzei de
Severin, cu rol metalogenetic (mineralizatiile de la Baia de Arama).
2.1. Metalogeneza ciclului sedimentar magmatic din Proterozoic mediu
Urmele acestei activitati sunt evidentiate in formatiunea carbonatica, mineralizata, din partea
superioara a secventei carpiene (cf.datelor IGR). Este vorba de o mineralizatie de plumb si zinc,
stratiforma, singenetica, magmatica, de tip Mississippi Valley, existenta in Muntii Fagaras (Porumbacu,
Capra, Dejani, Arpas, ).
In partea mediana a secventei, cantonate in formatiuni micafere, se cunosc acumulari stratiforme
cu minereuri de mangan, localizate in Muntii Semenic (Delinesti) si Sebes (Pravat-Batrana).
In partea inferioara a secventei carpiene, asociate amfibolitelor, sunt evidentiate lentile cu
minereu de fier oxidic in Muntii Poiana Rusca (Boutari, Valea Fierului).
Metaultrabazite cu minerale de nichel se gasesc in Muntii Sebes (Titianu-Dl.Negru) Muntii
Capatanii (Urdele) si in Muntii Fagaras (Poiana Marului).
11/23
Atat minereurile singenetice, stratiforme cat si cele magmatice au fost metamorfozate regional in
faciesul amfibolitelor cu almandin iar ulterior au fost din nou afectate de un metamorfism repetat in
orogenezele caledonoana, hercinica si alpina. In aceste reluari se distinf si unele semnificatii
metalogenetice, cum ar fi cele legate de fenomenele de retromorfism care au determinat concentrarea
aurului in filoane de cuart metamorfic in Muntii Capatanii (Valea lui Stan).
2.2. Metalogeneza ciclului sedimentar magmatic Proterozoic superior Cambrian
Metalogeneza acestui ciclu s-a manifestat doar in Panza Getica, pe un areal restrans la cel al
Muntilor Poiana Rusca. Este vorba de formarea concentratiilor stratiforme hidrotermal-sedimentare de
zinc si pirita, ulterior metamorfozate, de la Boita Hateg si Silvas, cantonate in formatiunea vulcanosedimentara bazica..
Poate cel mai important aspect legat de activitatea metalogenetica a acestui ciclu este cel al
formarii mineralizatiilor de fier din Muntii Poiana Rusca (Nadejdie, Teliuc Est, Teliuc, Ghelar, Ghelar
Est, Ghelar Central, Vadu Dobrei, Paraul cu Raci), de tip Teliuc-Ghelar. Acestor mineralizatii sideritice,
hidrotermal-sedimentare, metamorfozate, le sunt atribuite o varsta devoniana. Sunt cantonate in
sisturile cristaline epimetamorfice ale seriei de Ghelar
In Muntii Poiana Rusca, cu afiliatie genetica fata de vulcanismul bazic devonian, se intalnesc si
mineralizatii hematitice si magnetitice constituind acumulari hidrotermal-sedimentare metamorfozate
de tip Lahn-Dill, in general cu importanta scazuta. Ele sunt evidentiate tot in seria de Ghelar
(formatiunea de Iazuri), fiind localizate la Iazuri, Dambul Pascului, Batrana si Tomesti.
Tot in Muntii Poiana Rusca, in seria de Pades, apar si mineralizatii afiliate metariolitelor
carbonifere inferioare, unele plumbo-zincifere (Muncelul Mic, Muncelul Mic-Copilet, Muncelul Mic
Central, Muncelul Mic-Berceanu, Muncelul Mic-Saliste), hidrotermale, metamorfozate, altele (Vetel)
polimetalice (Cu, Zn, Pb), hidrotermale si hidrotermal-sedimentare, metamorfozate.
In Autohtonul Danubian, se cunosc acumulari lichid magmatice de cromite (Goletu Mare,
Plavisevita, Puskarschi) legate de ultrabazitele serpentinizate paleozoice din Muntii Almajului.
Dintre toate procesele metalogenetice care au avut loc in ciclul alpin se detaseaza, prin
intensitate, numar de acumulari valorificabile si ca diversitate a tipurilor compozitionale de minereu,
metalogeneza banatitica. In arealul Carpatilor Meridionali ea se caracterizeaza prin formarea de
acumulari pirometasomatice si hidrotermal-metasomatice.
Activitatea pirometasomatica s-a manifestat in Muntii Dognecea (Ocna de Fier), la contactul
dintre roci carbonatice tithonic-neocomiene si granodiorite laramice, in scarnela formate intalnindu-se
corpuri neregulate, cuiburi, benzi si impregnatii cu o mineralizatie avand un caracter predominant
ferifer (Fe, Pb, Zn, Cu).
Activitatea hidrotermal-metasomatica a avut caractere polimetalice, cuprifere, si plumbo zincifere.
Caracterul polimetalic se intalneste la zacamantul Dognecea, de varsta paleocena. Aici, scarnele
formate la contactul rocilor carbonatice urgoniene cu magmatitele laramice (granodiorite) contin
acumulari de plumb, zinc, cupru si subordonat fier.
Mineralizatiile cuprifere (+Mo) au format acumulari importante in Muntii Almajului si Locvei. In
Muntii Almajului se cunosc concentratiile de la Oravita (Cu, Mo), Ciclova (Cu, Mo, W) si Sasca
Montana (Cu; Pb, Zn + Au, Ag) iar in Muntii Locvei acumularile Moldova Noua-Suvarov (Cu; Pb, Zn +
Au, Ag) si Varad (Cu; Pb, Zn + Au, Ag).
Cu caracter plumbo zincifer se prezinta zacamantul Ruschita, din poiana Rusca, de varsta
paleocena, cu aspect de volbura, cantonat in seria devoniana de Ghelar.
O nota aparte o prezinta concentratiile cupro-piritoase de la Baia de Arama (Marasesti, Cauna,
Ponoare), de tip Cipru, cantonate in Platoul Mehedinti (Panza de Severin). Minereul (pirita, calcopirita,
pirotina, blanda, galena), prezent sub forma de lentile-strate, impregnatii si filonase, este gazduita in
rocile ofiolitice formate in urma manifestarii magmatismului jurasic legat de expansiunea oceanica.
Tipice pentru metalogeneza banatitica sunt zacamintele porphyry-copper (Cu + Mo, Pb, Zn)
formate in Banat, la Moldova Noua (Muntii Locva), Valea Nasovat-Lilieci (Muntii Almajului) si
Lapusnicul Mare (Muntii Semenic).
12/23
Cu o importanta cantitativa deosebita sunt unele acumulari metalifere asociate ciclului sedimentar
alpin. Semnalam, in acest sens concentratiile de minerale grele (Ti, Zr + Fe, Au) existente in
depozitele nisipoase ale Depresiunii Getice (Boboesti, Tigveni, Glogova, Ohaba-Pestenuta si OhabaCainiceni), in depozitele cuaternare existente peste cristalinul Muntilor Fagaras (perimetrul Sebes OltCibin-Talmaciu-Sibiu) sau in aluviunile recente ale unor rauri din Banat si Poiana Rusca.
Tot asociate ciclului sedimentar alpin dar cu o importanta mult redusa sunt acumularile de bauxita
reziduala, silicioasa, de la Ohaba Ponor-Pui (Muntii Poiana Rusca).
Exista si acumulari aflate in estul Muntilor Fagaras pentru care legatura dintre mineralizatii si
sursa generatoare (magmatitele prealpine) nu poate fi precizata, fiind incerta. Se cunosc astfel
acumularile polimetalice de la Vulcanita-Gherdana (Pb, Zn+ Au,Ag), Barsa Fierului (Pb, Zn + Au, Ag,
pirita), Nimaia (Pb, Zn + Au, Ag) si acumularea nichelifera de la Poiana Marului.
3. RESURSELE CARPATILOR MERIDIONALI
Stabilirea potentialului metalifer al Carpatilor Meridionali pleaca de la cunoasterea resurselor
identificate din fiecare acumulare (acolo unde acestea au fost cuantificate) si insumarea lor pe tipuri
de minereuri, unitati geostructurale si metalogenetice.
termenului. In sensun noii clasificari internationale (ONU), de curand introdusa oficial si in Romania,
Au fost luate in considerare minereurile de fier, minereurile de fier si mangan, minereurile
polimetalice, minereurile cuprifere, minereurile de cupru cu continut scazut, minereurile de aluminiu,
minereurile aurifere, minereurile de molibden, minereurile de wolfram, minereurile de niobiu si tantal,
minereurile de titan si zircon din nisipurile grele. Cantitatea totala de minereuri cuantificata este de
aproximativ 2,6 miliarde tone.
3.1. RESURSELE MINEREURILOR DE FIER
Minereurile continand fier ca element principal sunt oficial (conform clasificarii ANRM) impartite
In Carpatii Meridionali au fost evidentiate si cuantificate doar minereuri din prima categorie. Ele
se gasesc in acumulari de mici dimensiuni, de la ordinul a cateva zeci (Ruschita-Paraul Negrii, Valea
Fierului) de mii sau sute de mii (Poiana Inorii, Poiana Locsii, Strei) de tone la cateva milioane (Ocna
de Fier, Ocna de Fier halzi, Ruschita-Paraul cu Raci, Ruschita-Varful Boului, Ruschita-Varful Boul si
Paraul Lupului, Valea Iardosita-Toplet, Vadu Dobrii, Ghelari, Nadastie Ocolis, Teliuc).
Resursele de minereu continand fier reprezinta 1,5 % din totalul resurselor de minereuri metalifere
identificate ale Carpatilor Meridionali.
Acest tip de minereuri are cele doua metale din componenta in proportii comparabile. Au fost
cuantificate resurse in judetele Hunedoara (Muntii Sebes) si Caras-Severin (Bania-Culmea Varset,
Delinesti, Globu Rau).
Resursele cuantificate, de sute de mii sau cateva milioane de tone in fiecare acumulare, sunt de
aproape 60 milioane tone de minereu si reprezinta 2,3 % din cantitatea totala de minereuri a provinciei
metalogenetice a Carpatilor Meridionali.
Minereurile polimetalice din provincia metalogenetica a Carpatilor Meridionali contin plumb si
zinc ori plumb, zinc si cupru. Ele au fost identificate in cele mai numeroase acumulari din judetele
Arges (Buda, Valsan-Paraul Cheii), Brasov (Valea Barsei-Nimaia), Caras-Severin (Dognecea, Moldova
Noua-Baies, Ocna de Fier, Ruschita, Varnita, Boita Hateg, Boita Hateg-Meltes, Boita Hateg-Plesu,
Muncel, Muncel Central, Muncel-Valea Salistei).
Resursele identificate de minereuri polimetalice depasesc 23 milioane tone, reprezintand insa
doar 0,9 % din cantitatea de resurse cuantificate la nivelul provinciei metalogenetice a Carpatilor
Meridionali.
Minereurile cuprifere existente in Carparii Meridionali sunt de trei feluri : minereu de cupru,
minereu de pirita cuprifera si minereu de cupru cu continut scazut.
13/23
Minereul de cupru reprezinta 25,4 % din intreaga resursa identificata de minereu cuprifer. El se
gaseste in 23 de acumulari, deobicei de ordinul a sute de mii de tone, dispuse pe teritoriul judetelor
Caras-Severin, Hunedoara si Mehedinti. Constituie exceptii zacamintele Moldova Noua- Garana,
Moldova Noua-Valea Mare, Moldova Noua-Valea Mare Vest si Sasca Montana.
Pirita cuprifera a fost intalnita si cuantificata (645.000 t) doar la Patars-Lipova, in judetul Arad.
Cele mai importante cantitativ (74,5 %) dintre minereurile cuprifere sunt cele cu continut scazut in
cupru, existente in judetele Arad (Patars-Lipova) si Caras-Severin (Lapusnic-Bozovici, Moldova NouaGarana, Moldova Noua-Suvorov NV, Moldova Noua-Banatite).
Resursele cuantificate de minereuri cuprifere, in jur de 561 milioane tone, sunt pe locul doi ca
importanta cantitativa (21,7 %) si pe primul loc ca importanta economica actuala in provincia
metalogenetica a Carpatilor Meridionali.
3.5. RESURSELE DE MINEREURI CONTINAND ALUMINIU
Minereurile aluminifere ale Carpatilor Meridionali (12,1 % din totalul minereurilor metalifere ale
provinciei metalogenetice) sunt reprezentate prin bauxita si sisturi pirofilitice. Bauxita, cu un continut
ridicat de silice, se gaseste in cantitati reduse (6,3 mil. tone) la Ohaba Ponor, unde s-a format in
legatura cu un episod continental la nivelul Aptian superior-Albian.
Sisturile pirofilitice, mult mai importante cantitativ (aproape 307 mil. tone), s-au format prin
transformarea slab metamorfica a unor depozite probabil liasice inferioare. Ele se gasesc la ViezuroiuSud (Muntii Valcan), in formatiunea de Schela.
3.6. RESURSELE DE MINEREURI AURIFERE, DE MOLIBDEN, DE WOLFRAM,
DE NIOBIU SI TANTAL
Luate impreuna, resursele acestor minereuri reprezinta doar 0,6 % din totalul resurselor de
minereuri metalifere existente la nivelul provinciei metalogenetice a Carpatilor Meridionali.
Minereul aurifer (Au + Ag) se intalneste la Valiug si Valiug-Crainic (Muntii Semenic). Mineralizatia
este de varsta proterozoica, tip Valea lui Stan, remobilizata de magmatitele laramice. Cantitatea de
minereu este de aproximativ 3 mil. tone.
Minereul de molibden (0,3 %) apare in Muntii Semenic, la Mraconia (Mo, W, Cu) si in Muntii
Locvei, la Moldova Noua-Suvorov NV (Mo, Cu), in legatura cu zacaminte de tip porphyry copper.
Minereul de wolfram (0,05 %) se gaseste doar in acumularea Mraconia iar cel de niobiu si tantal
(0,2 %) a fost cuantificat numai in judetul Hunedoara (Gradistea de Munte).
3.7. RESURSELE DE MINEREU CU TITAN SI ZIRCON
Minereul, de fapt nisipul cu minerale grele (Ti, Zr + Fe, Au), prezinta cea mai mare importanta
cantitativa (60,9 %) dintre toate tipurile de minereuri cuantificate in arealul provinciei metalogenetice a
Carpatilor Meridionali.
Din cele 1,576 miliarde tone de resurse identificate, 1,487 miliarde tone se gasesc in legatura cu
depozitele nisipoase ale Depresiunii Getice, pe teritoriul judetelor Arges (Tigveni), Gorj (Boboesti,
Glogova) si Mehedinti (Ohaba-Pestenuta si Ohaba-Cainiceni). 89 mil. tone apar in judetul Sibiu,
cantonate in depozitele cuaternare existente peste cristalinul Muntilor Fagaras (perimetrul Sebes OltCibin-Talmaciu-Sibiu).
III. POTENTIALUL DE RESURSE METALIFERE AL PROVINCIEI METALOGENETICE A

MUNTILOR APUSENI
1. CONTEXTUL GEOLOGIC
1.1. Evolutia geologica a Muntilor Apuseni
In raport cu celelalte doua unitati carpatice, Muntii Apuseni constituie un arc intern care inchide
spre vest Depresiunea Transilvaniei si totodata unitatea cea mai mica a Carpatilor romanesti. Se
invecineaza la vest cu Depresiunea Panonica, printr-o linie extrem de sinuasa si discutabila iar la est
cu Depresiunea Transilvaniei, printr-o linie clara, intrucat muntii se termina abrupt spre depresiuni
14/23
Limita nordica, desi foarte sinuoasa, ca si cea vestica, este usor de trasat, muntii Plopis si Mezes
terminandu-se brusc spre Depresiunea Simleu; cea sudica este cea mai transanta, reprezentata de
Culoarul Muresului.
Muntii Apuseni se prezinta ca o masa muntoasa, compacta, lobata, cu golfuri periferice, care
cuprind in interior un relief extrem de variat. Ei sunt rezultatul evolutiei teritoriului in mai multe cicluri
tectonice, terminand cu cel alpin.
In ultimul ciclu, evolutia incepe cu aparitia unui rift in Triasic, pe structuri mai vechi, hercinice, care
s-a extins si a dat un geosinclinal care a evoluat cocncomitent cu celelalte din tinuturile carpatice, dar
separat. In est era despartit de geosinclinalul Carpatilor Orientali prin intermediul Masivului median
transilvan iar spre vest se invecina cu Masivul median panonic.
Geosinclinalul Muntilor Apuseni s-a extins pana la sfarsitul Jurasicului, cand, in actualul spatiu al
Apusenilor nordici au luat nastere depozite indeosebi carbonatice. Ulterior, incepand cu cretacicul,
debuteaza faza de compresiune si se formeaza depozite sinorogene, intalnite astazi in zona
Apusenilor sudici, deformari plicative si rupturale, in lungul carora a iesit la su;prafata si s-a manifestat
un magmatism ofiolitic initial.
Intre Cretacicului inferior si superior, in faza austrica, au luat nastere panze de sariaj iar la
sfarsitul Cretacicului, in faza laramica, se finalizeaza actuala structura a Muntilor Apuseni. Ulterior, au
mai avut loc doar miscari rupturale iar eroziunea a inlaturat o parte din formatiunile depuse.
In structura geologic actual se deosebesc dou unitai structurale majore net diferite ca
procese de sedimentare, ca timp de formare, ca procese tectogenetice i rol pe care l-au jucat in
evoluia de ansamblu a Carpailor: Apusenii de Nord i Apusenii de Sud.
1.2.1. Apusenii nordici
In cadrul acestei uniti structurale majore sunt incluse masivele Gilu Muntele Mare, Bihor,
Pdurea Craiului, Codru Moma i Zarand (Highi - Drocea).
Se deosebesc in componena lor masive cristaline, inveliul sedimentar prealpin, magmatite
laramice i un inveli posttectonic.
A. Masivele cristaline
In cadrul masivelor cristaline se intlnesc att isturi cristaline ct i masive granitoide aparinnd
la trei cicluri tectono magmatice : prebaikalian, baikalian, hercinic.
a. Ciclul prebaikalian
Cuprinde isturi cristaline mezometamorfice, rezultate in urma metamerfozrii unui material
sedimentar i magmatic, in facies amfibolitic. Tipice sunt cele cunoscute sub denumirea de cristalinul
de Gilu Muntele Mare, din munii cu acelai nume, alctuite din patru serii: de Some, de
Mdrzeti, de Baia de Arie i de Arada.
Seria de Some este i cea mai veche. Este constituit din paragnaise i micaisturi cu biotit,
cuarite i amfibolite. Prezint o foarte mare rspndire, mai extins dect toate celelelte serii luate
impreun. Se intlnete in Masivul Gilu, crestele Munilor Plopiului i Mezeului, intre Munii
Vldeasa i Pdurea Craiului.
Seria de Mdrzeti se gsete in estul Munilor Zarand. Este alctuit din paragnaise, amfibolite,
cuarite, calcare cristaline i serpentinite. Virsta ei este precambrian.
Seria de Baia de Arie formeaz pintenul cu acelai nume i este constituit din filite cu biotit i
granai, paragnaise, amfibolite i marmure.
Seria de Arada apare in masivul Gilu Muntele Mare. Aici, la partea superioar a isturilor
mezometamorfice se gsesc isturi cristaline retromorfozate, reprezentate prin isturi filitoase cu
granai i biotit. Determinrile de virst pe baza sporilor identificai arat intervalul Precambrian
terminal Cambrian inferior.
Orogeneza prebaikalian a fost insoit i de manifestarea unui magmatism plutonic, care a
condus la formarea unor granitoide.
Seria de Mdrzeti este strpuns de mici intruziuni de granitoide cu caracter sinorogen,
concordante cu isturile cristaline. Sunt constituite din granite i granodiorite cu biotit i muscovit, la
rindul lor strbtute de granite pegmatoide i de pegmatite cu microclin roz sau cu turmalin. In jurul
15/23
granitoidelor, care reprezint probabil nite apofize ale unui pluton sinorogen situat in profunzime, se
dezvolt migmatite arteritice.
Sisturile cristaline ale seriei Baia de Arie sunt strbtute de granitele de Vina, care formeaz un
corp neregulat, de aproape 3 km diamertu. Filoane de pegmatite strbat att masivul granitic ct i
isturile cristaline inconjurtoare.
Granitul de Muntele Mare strpunge isturile cristaline ale seriei de Some i constituie un corp
avnd forma literei L, de aproape 50 km lungime i o lime maxim de 10 km. Este cea mai mare
intruziune magmatic din cristalinul Munilor Apuseni. Se prezint ca o intruziune concordant in
arniera unei cute, probabil un phacolit, metamorfozind la contact isturile mezometamorfice, mai
puin pe cele epimetamorfice.
b. Ciclul baikalian
Formaiunile geologice (isturi epimetamorfice) care au luat natere in acest ciclu au o dezvoltare
tipic in Munii Bihor, fapt pentru care sunt denumite i criatalinul de Bihor.
In cuprinsul lor se deosebesc trei serii: de Bistra, de Biharia, de Muncel.
Seria de Bistra este cea mai veche i se intlnete la sud i sud-vestul Masivului Gilu Muntele
Mare. Ea vine in contact, prin intermediul unei discordane metamorfice, cu isturile cristaline
mezometamorfice. Este constituit din isturi cu sericit i clorit dar cuprinde i nivele de amfibolite,
porfiroide, cuarite.
Seria de Biharia se dezvolt din Munii Biharia pn la est de Munii Gilu i sub forma unei fii
in Munii Codru Moma. Este constituit din isturi cloritoase i epidotice, gnaise, amfibolite.
Seria de Muncel se gsete la sud de Munii Biharia, in lungul Vii Arieului Mic pn la
Cmpeni, in lungul Arieului (intre Bistra i Lupa) iar o a doua fie afloreaz mai la nord, intre
Certeje i Valea Lupii. In cuprinsul ei se intlnesc isturi predominant filitoase (isturi sericitoase,
cloritoase, grafitoase, amfibolitice, gnaise, etc.).
Activitii magmatice plutonice, sincinematice, baikaliene ii sunt atribuite corpurile intrusive din
baza seriei de Biharia, cunoscute ca intruziunile de Codru. Sunt constituite din granite, granodiorite,
diorite cuarifere, injectate in isturile cristaline, pe care le metamorfozeaz la contact.
c. Ciclul hercinic
Formaiunile cristaline ce au luat natere in acest ciclu sunt reprezentate prin isturi cristaline slab
metamorfozate (ankimetamorfice), care pstreaz caracteristicile structurale i texturale primare,
strbtute de granitoide. Se gsesc in Munii Highi Drocea i in sudul Munilor Bihorului.
Sisturile cristaline sunt cunoscute sub denumirea de seria de Piueni. Cuprind trei
complexe:detritogen inferior (metaconglomerate, metagresii, isturi sericitoase, isturi cloritoase),
complexul ofiolitic metamorfozat (metabazalte, metagabrouri, metadiorite, metatufuri), detritogen
superior (predominant filitos: isturi sericitoase, isturi cloritoase).
Vrsta seriei de Piueni, stabilit pe baze palinologice, este Carbonifer inferior.
Activitatea magmatic hercinic este responsabil de punerea in loc a unor corpuri intrusive in
Munii Highi Drocea. Astfel, in timpul micrilor orogenice hercinice se manifest un magmatism
sinorogen cu caracter acid, urmat de un magmatism tardeorogen, cu caracter alcalin i se incheie cu
apariia de roci filoniene formate din porfire granitice i sienitice.
Reprezentative pentru granitoidele sinorogene de Highi sunt corpurile sub form de stockuri
(apofize ale unui mare pluton, situat in adncime), situate in partea de sud a Munilor Highi.
Intruziunile tardeorogene sunt rspndite in special in Munii Drocea, unde plutonul principal emite
numeroase apofize, mai important fiind stockul de la Brzava (diorite, sienite, granite).
B. Inveliul sedimentar
Pe parcursul i in aria de manifestare a ciclului hercinic se delimitau in mod sigur dou domenii
de sedimentare. In partea nord-estic exista domeniul de Bihor iar in cea sud-vestic, desprite de un
prag ridicat, domeniul de Codru. Este posibil i existena unui al treilea domeniu, cel de Biharia.
In urma manifestrii fazei austrice, cele dou zone (poate trei) au ajuns in relaii tectonice i au
luat natere autohtonul de Bihor i pnzele de Codru i de Biharia.
a. Autohtonul de Bihor
Este alctuit din formaiunile metamorfice i sedimentare ale domeniului de Bihor. Se delimiteaz
la nord de linia tectonic ce pleac de la Oradea, merge la sud de Munii Pdurea Craiului,
traverseaz Munii Bihor i ajunge in sudul Masivului Gilu Muntele Mare.
16/23
Autohtonul de Bihor se intinde pe teritoriul urmtorilor muni: Pdurea Craiului, Bihor, Gilu,
Muntele Mare. Inveliul su sedimentar cuprinde depozite cu vrste incepnd cu Permianul i
terminnd cu Albianul.
Permianul este reprezentat prin brecii i conglomerate roii, formate pe seama isturilor cristaline
din constituia fundamentului. Se intlnete in Munii Pdurea Craiului i in partea vestic a Munilor
Bihor.
Din Triasic se regsesc in Autohtonul de Bihor epocile inferioar i medie. Depozitele Triasicului
inferior sunt reprezentate iniial prin formaiuni psefito psamitice, apoi prin cele calcaroase
(dolomitele inferioare i calcarele vermiculate cu Costatoria Costata).
Depozitele coraspunztoare Triasicului mediu sunt calcare organogene i dolomitele superioare.
Ele conin ca fosile Diplopora, Giroporella perforata, Eucrinus Cassianus, etc.
Jurasicul este prezent prin toate cele trei epoci ale sale. Dup faza Kimeric veche, care a
determinat lipsa formaiunilor triasic superioare, sedimentarea in Autohtonul de Bihor se reia i se
depun depozite jurasice inferioare psefito psamitice, intr-un facies asemntor cu cel de Gresten,
fr crbuni, cu Arietites buklandi, calcare i marnocalcare cu Amaltheus margaritaceus, marne i
marnocalcare cu Hildoceras bifrons, i Grammoceras thouarsense.
Jurasicul mediu este format numai din depozite carbonatice. Succesiunea incepe cu calcare i
marnocalcare coninnd Ludwigia murchinsoni i Leioceras oparinum, continu cu marnocalcare,
calcare oolitice i spatice roii avnd Stephanouras humphresianum i se termin prin calcare cu
Oppelia aspidoides i Macrocephalites macrocephalus.
Jurasicul superior este tot calcaros, prezentnd ca fosile Nerinea, Diceras, Perisphinctes
plicatilis. La sfritul su se produce o exondare a teritoriului, care ine pn in Valanginian, timp in
care bauxitele din Munii Pdurea Craiului.
Dup Valanginian, in Hauterivian se incepe sedimentarea depozitelor cretacice inferioare cu
depunerea calcarelor negre de ap dulce, cu Characee, apoi a calcarelor marine, albe, masive,
denumite calcarele cu Pachiodonte inferioare. Urmeaz marne cu Neohibolites aptiensis i calcare cu
Pachiodonte superioare, coninnd Requenia ammonia i Toucazia carinata
Sedimentarea cretacic inferioar se termin cu depozite detritice, avnd Orbitolina concava,
Globotruncana lapparenti, etc., datorit manifestrii fazei austrice, in urma creia se formeaz
Pnzele de Codru.
b. Pnzele de Codru
In faza austric, domeniul de sedimentare Codru s-a comportat labil i a ariat peste domeniul
autohtonului de Bihor, cu o comportare rigid. Au luat natere pnzele de Codru, la sud de linia
tectonic Oradea sudul Munilor Pdurea Craiului sudul Munilor Bihor, Gilu i Muntele Mare.
Se regsesc pe teritoriul Munilor Pdurea Craiului, Bihorului, Gilului, Muntelui Mare,Codru
Moma, Highi i Drocea. Spre sud vine in contact cu Apusenii de Sud dar aceast limit este acoperit
de depozitele post tectonice. Sunt considerate pnze de forfecare independente, in numr de opt:
pnza de Vlani, pnza de Fini-Ferice-Grda, pnza de Dieva, pnza de Arieeni, pnza de Moma,
pnza de Vacu, pnza de Urmt i pnza de Vetre. .
Formaiunile sedimentare ale pnzelor de Codru au variaii litofaciale, ceea ce presupune c
depunerea lor a avut loc in fose separate de praguri. S-au format depozite permiene, triasice, jurasice
i cretacice.
Permianul corespunde etapei de incheiere a evoluiei geosinclinalului hercinic. Cuprinde depozite
grosiere, de molas, precum i produsele unui vulcanism subsecvent, imprite in patru complexe.
Primul este complexul conglomeratelor laminate, care st peste isturi cristaline slab
metamorfozate. Este stbtut de filoane cuaritice i riolitice.
Urmeaz complexul gresiilor vermiculate, constituit din gresii violacei i isturi argiloase roii,
complexul feldspatic i complexul cuaritic (cuarite i isturi argiloase).
In Triasic incepe sedimentarea alpin, desfurat in trei zone (fose): Codru (sud-vestul Munilor
Codru - Moma), Torcia (centrul Munilor Codru - Moma) i Moma Arieeni (sudul Munilor Codru
Moma, pe Valea Arieului). Triasicul inferior este predominant detritic i conine Costatoria costata.
Triasicul mediu este carbonatic i conTine ca fosile Diplopora subtilis i Daonella lommelii. Triasicul
superior conine formaiuni carbonatice cu Megaphillites jarbas, apoi isturi argiloase i calcare negre
cu Rhaetina gregaria i Rhaetavicola contorta.
Jurasicul este prezent numai prin dou epoci: Liasic i Malm. Liasicul din zona Codru este in
continuitate de sedimentare peste Rhetian i const in marnele i calcarele roii de Moneasa
(marmur). A urmat o perioad de exondare in timpul Doggerului, apoi in Malm s-au depus depozite
flioide tithonic neocomiene cu Punctaptychus punctatus, Calpionella alpina, Calpionella elliptica, i
altele.
17/23
c. Pnzele de Biharia
Intreg ansamblul de uniti tectonice care se suprapune peste Pnzele de Codru este cunoscut
sub denumirea de sistemul pnzelor de Biharia. In ordinea ascendent a suprapunerii lor se disting:
pnza de Highi Poiana, pnza de Biharia, pnza de Muncel Lupa, pnza de Baia de Arie.
Ele sunt constituie numai din isturi cristaline i prezint trei digitaii: Biharia (in sudul Munilor
Bihariei), Muncelu (tot in sudul Munilor Bihariei, format din isturile cristaline de Muncelu) i Baia de
Arie (isturile cristaline din pintenul Baia de Arie, precum i la vest de Cmpeni).
C. Inveliul posttectonic
Dup faza austric, cnd a avut loc ariajul Pnzelor de Codru, sedimentarea s-a reluat cu
depunerea unui inveli posttectonic, att peste autohton ct i pesre pnzele existente.
Fiind indeprtat de eroziune sau acoperit de magmatitele laramice, inveliul posttectonic are o
rspndire restrns, intlnindu-se in depresiunea Roia, zona Vldeasa (izvorul Someului Cald),
grabenul. Remei i depresiunea Borod. Este format indeosebi din formaiuni detritice.
D. Magmatitele laramice
In Apusenii Nordici, se intlnesc corpuri eruptive laramice similare cu cele banatitice din Carpaii
Meridionali. Ele sunt localizate pe sisteme de fracturi care au afectat att bazinele cretacic superioare
ct i fundamentul cristalin cu cuvertura sa paleozoic i mezozoic. Masa principal a acestor
magmatite se gsete in bazinele cretacice care inconjoar Masivul Gilului.
Evoluia magmatismului a fost de la intermediar spre acid, deosebindu-se urmtoarele faze:
andezitic (varietatea cu amfiboli i piroxeni); reprezint primele veniri de lave care au
generat curpurile din jurul Munii Vldeasa, la nord (Viag-Valea Drganului), in sud-est
(Vrful Crligate Valea Rchiele) i in vest;
dacitic, cu roci (dacite de Viag, de Lunca, de Poieni) care stau peste andezite, in centrul
Munilor Vldeasa;
riolitic, care cuprinde brecii, curgeri, piroclastite i ignimbrite, rspndite in cea mai mare
parte din Munii Vldeasa;
corpuri abisice i hipoabisice, reprezentate prin diorite, granodiorite i granite; se gsesc in
vestul Munilor Bihor, la Budureasa i Pietroasa, precum i in Munii Vldeasa.
1.2.2. Apusenii sudici
Sunt cuprini intre Pnza de Codru, la nord-vest i Valea Mureului, la sud. Din punct de vedere
geografic se suprapun peste Munii Metaliferi i Trascu. Pe acest areal a inceput s funcioneze mai
trziu (in Jurasic mediu) dect in Apusenii Nordici, geosinclinalul Mureului.
Caracteristica principal a Apusenilor Sudici este marea dezvoltare a ofiolitelor.
A. Masivele cristaline
Sisturile cristaline sunt rezultatul evoluiei a dou cicluri tectono-magmatice: prebaikalian i
hercinic.
Ciclului prebaikalian (daslandian) ii aparin isturi cristaline mezometamorfice, similare celor din
seria Baia de Arie. ii Trascu. Apar in nordul Munilor Trascu, traversnd Valea Arieului, precum i
in sudul lor, la izvoarele Geoagiului. Sisturile cristaline sunt reprezentate prin micaisturi cu cuar, biotit
i muscovit, prin amfibolite, calcare cristaline i dolomite.
Ciclului hercinic ii sunt atribuite isturile cristaline epimetamorfice de pe Valea Mureului (insula
Rapolt) si din estul Munilor Trascu. Sunt alctuite din isturi cloritoase, isturi grafitoase i calcare
cristaline cu entroce de crinoide.
B. Inveliul sedimentar
Ofiolitele, larg rspndite astzi in Munii Metaliferi, au jucat rol de fund oceanic, peste care s-au
depus formaiunile sedimentare intlnitein estul Apusenilor Sudici (Munii Trascu), in vestul acestora
(Munii Drocea), in nordul (zona Bucium - Abrud) i sudul (zona Deva - Zam) lor.
18/23
Dei sedimentarea a inceput mult mai devreme in geosinclinalul Mureului, cele mai vechi
depozite evideniate sunt de vrst oxfordian (calcare silicioase denumite Stratele de Soimu Buceava).
Kimmeridgianul se gsete in Munii Trascu, fiind reprezentat prin calcare noduloase roii i
calcare noduloase ce trec la calcare in plci, cu Sowerbiceras tortisulcatum.
Tithonic Neocomianul cuprinde dou faciesuri. Unul este pelagic, denumit Strate cu Aptichus,
constituit din marne i marno-calcare cu Duvalia dilatata, Calpionella elliptica, Calpionella alpina i
Tintinopsella carpatica. Cellalt, recifal, este prezent in zonele marginale sau ca blocuri insedimentate
in fliul cretacic. In bazinul Vii Ampoiului se depun Stratele de Fene inferioare
In Barremian Apian caracterul de fli este mai pregnant. In zona Munilor Trascului se depun
Stratele de Fene superioare, in zona Deva Zam se sedimenteaz Stratele de Cbeti iar in zona
Buciumului se acumuleaz Stratele de Valea Dosului.
In Albian marea se restrnge in zona Bucium Abrud (wildflis formnd Stratele de Valea
Morgaului la partea inferioar i tratele de Prul Izvorului, la cea superioar) i zona Trascului (in
vest Stratele de Ponor iar in sud-est Stratele de Ponor).
Din Vraconian Coniacian dateaz Stratele de Rmei (conglomerate, argile) din nord-estul
Munilor Trascu ca i Stratele de Forndia (depozite grosiere) i Stratele de Cherghe (marne
grezoase) din zona Deva Zam. Peste ultimele dou stau Stratele de Deva.
Pe cursul inferior al Vii Ampoiului si in insula de isturi cristaline Rapolt stau Stratele de
Boblna, acoperite de Stratele de Geoagiu. Apoi sedimentarea se intrerupe in Apusenii Sudici, datorit
fazei subhercinice.
C. Inveliul posttectonic
Dup faza subhercinic sedimentarea se reia, acumulndu-se depozite cu caracter de inveli
posttectonic, de vrst Santonian Maastrichtian.
Cea mai mare dezvoltare o au formaiunile sedimentare din zona Abrud, in facies detritic, ce trec
lateral la facies de Gosau, cu Hippurites sulcatus, Inocerami, etc.
In zona izvoarelor Ampoiului i in insula Rapolt, peste Stratele de Geoagiu stau Stratele de
Boze, grezo-marnoase.
D. Magmatitele ofiolitice
Dup apariia geosinclinalului Mureului, s-a manifestat un magmatism iniial, pe sisteme de
fracturi profunde migrnd ctre suprafa lav bazic. Rocile formate, ofiolite, se intind astzi pe o
lungime de 190 km, o lime de aproximativ 45 km i o grosime ce atinge 3 km.
Au fost distinse trei faze de manifestare a magmatismului: Jurasic mediu, Tithonic Neocomian,
Barremian Apian.
Prima faz, care probabil s-a manifestat chiar i mai devreme, inc din Jurasic inferior, se
caracterizeaz prin curgeri submarine de bazalte i formarea unor corpuri intrusive de gabrouri. Rar
au luat natere i produse piroclastice
Corpurile intrusive formate din peridotite se intlnesc la Roia Nou iar celeconstituite din
gabrouri la Alma Slite, Czneti Ciungani, Almel, Cuia, Julia.
In Tithanic Neocomian s-a manifestat faza a doua, cu un caracter predominant efuziv, mai ales
piroclastitic. Produsele activitii vulcanice (indeosebi bazalte, andezite, dacite, riolite) sunt dispuse in
lungul unor fracturi, delimitnd dou aliniamente, nordic i sudic.
Pe rama nordic a ariei geosinclinale din Munii Drocea s-au format aparate vulcanice la Troa,
Prneti i Lalein iar pe cea sudic la Cprioara, Ilteu, Zam, Tmeti i Vora. In Munii Trascu se
cunosc zona Bedeleu Remei i cea dintre Ampio i Arie.
Faza a doua se incheie in vestul Apusenilor de Sud (Munii Drocea) dar continu in extremitatea
estic cu faza a treia, in timpul Barremian Apianului. Activitatea vulcanic rencepe cu magme
bazice (bazalte i spilite), concomitent cu punerea in loc a unor filoane.
E. Magmatitele laramice
Numite i banatite, magmatitele laramice constituie materializarea unui magmatism subsecvent
timpuriu. Au fost puse in loc de-a lungul a dou aliniamente principale orientate nord est sud vest, in
timpul Paleogenului.
19/23
Aliniamentul vestic este reprezentat de corpurile intrusive de la Svrin i Czneti, aflate in

estul Munilor Drocea. Cel estic, paralel cu primul, este marcat de corpurile intrusive de la Mgureaua
Vaei i Cerbia. Corpurile, care strpung ofiolitele, sunt constituite din granite, granodiorite i diorite.
F. Depresiuni intramontane
Dup faza laramic, Apusenii Sudici (ca de altfel i Apusenii Nordici) nu au mai suferit deformri
plicative ci doar rupturale. Astfel, unele zone s-au afundat de-a lungul fracturilor i au luat natere,
incepnd cu Badenianul, bazine intramontane in care s-au depus depozite in facies de molas,
provenite prin erodarea prilor mai ridicate.
Cele trei bazine, care s-au umplut treptat cu depozite grosiere, rar cu pelite coninnd crbuni,
sunt Brad Scrmb, Zlatna Alma i Roia Montan.
G. Vulcanite neogene
Ultima etap a magmatismului alpin din Munii Apuseni evolueaz intr-un stadiu subsecvent tardiv
printr-o activitate vulcanic desfurat pe parcursul a trei cicluri.
Vulcanismul debuteaz in Badenianul inferior, in bazinele Zlatna Alma i Brad Scrmb. Au
rezultat bazalte, andezite cuarifere, dacite i riolite sub forma unor curgeri de lave sau produse
piroclastice, dnd aparate vulcanice sau corpuri subvulcanice.
In primul ciclu de erupie, desfurat in Badenianul superior, se depun riolite, andezite i tufuri
riodacitice sudate. Au fost evideniate dou faze ale ciclului, cea a erupiilor riolitice i riodacitice de
Bia i faza erupiilor andezitice de Faa Bii.
Al doilea ciclu dureaz din Badenianul superior pn in Pliocenul inferior i este insoit de o
activitate metalogenetic. A avut un caracter predominant efuziv dar a generat i numeroase corpuri
subvulcanice. Produsele care s-au format pot fi grupate in trei faze : faza erupiilor andezitice de
Cinel i a dacitelor de Roia Montan, faza erupiilor andezitice de Barza i Scrmb i faza
erupiilor de andezite i andezite cuarifere de Cetra.
Ciclul al treilea, Pliocen superior, este cel mai slab dezvoltat i de scurt durat. Reprezint
ultimul act de desfurare a magmatogenezei subsecvente.
Vulcanismul s-a localizat spre periferia nordic i sudic a anului Muntilor Metaliferi. Ca urmare,
produsele activitii vulcanice apar bine reprezentate in zona Roia Montan Bucium Baia de Arie
i mai sporadic in zona Vii Mureului ( Bretia, Mgura Srbi) i regiunea Groi Bulza Fintoiag.
Prezint o slab intensitate i extindere. Acestui ciclu ii aparin mineralizaiile cuprifere de natur
hidrotermal care apar in Munii Highi, la Soimu, in legtur cu granitoidele din pnza de Highi
Poiana.
Aici, granitele argilizate sunt impregnate sau strbtute de filoane cu o mineralizaie de
calcopirit, glauconit, cobaltin, bismut, blend, cubanit, tennantit i apatit. Importana lor economic
este redus..
Orogeneza alpin, a creat condiii deosebit de favorabile, de natur endogen sau exogen,
pentru acumularea substanelor minerale metalifere.
In legtur cu magmatitele ofiolitice din Munii Metaliferi exist concentraii locale interesante.
Astfel, se cunosc mineralizaiile lichid magmatice de fier-titan-vanadiu de la Czneti Ciungani i
Alma Slite i de nichel de la Ciungani. Ele sunt asociate corpurilor gabbroice din prima etap,
tholeitic, de evoluie a magmatismului ofiolitic.
Vulcanitele bazaltice din aceeai etap au generat acumulri vulcanogene de tip Cyprus la Ptr
(cupru), Corbeti (pirit) i Roia Nou (pirit), unele parial regenerate magmatic ca la Almel
(cupru). Au mai generat si mineralizaii hidrotermale preponderent filoniene, precum cele de la
Czneti Valea Caprei (cupru, pirit) i Czneti Valea Sasului (plumb, zinc + aur i argint).
Mineralizaii similare tipului genetic Kuroko (vulcanogen-sedimentare, de plumb, zinc + aur i
argint) sunt cunoscute i la Vora, asociate genetic de vulcanismul calco-alcalin de arc insular, din
20/23
ultima sa etap de evoluie. Corpurile tabulare prezint mineralizaie masiv, de blend, galen,
calcopirit, pirit, tetraedrit i bornit iar impregnaiile mai au, pe lng mineralele menionate, minerale
secundare (calcozin, covelin, digenit, marcasit). Este posibil ca aceeasi afiliaie genetic s
prezinte i mineralizaiile cuprifere (cupru + plumb, zinc) de temperatur ridicat, de la Valea Lung.
Se cunosc i concentraii de molibden de la Svrin (molibden, cupru, pirit) i Cerbia
(molibden, pirit), localizate in granitoide de vrst cretacic inferioar.
Metalogeneza banatitic este responsabil de formarea unor mineralizaii intlnite frecvent in
spaiul Munilor Apuseni. Ea a generat, in primul rnd, acumulri pirometasomatice cu caracter ferifer,
precum Masca Bisoara i Cacova Bioara.
In aceast metalogenez au mai luat natere acumulri hidrotermal-metasomatice polimetalice,
precum cele de la Lia Bioara (cupru, zinc, plumb + argint) sau complexe, ca i cele de la Bia
Bihor (plumb, zinc, cupru; molibden + bismut, wolfram).
In Munii Bihor se gsesc i mineralizaii filoniene. Astfel, in sudul lor exist mineralizaii cu
compoziie complex la Brusturi Luncoara (cupru, plumb, zinc), Rul Mic (plumb, zinc, cupru + aur,
argint), Sipot Dibari (plumb, zinc + aur, argint i plumb, zinc; cupru + aur, argint), Gruiul Dumii
(plumb, zinc, cupru; cupru, pirit), izvorul Bihorului (plumb, zinc + cupru) i Valea Mare (plumb, zinc +
cupru). In nordul Munilor Bihor exist mineralizaii filoniene la Juleti Valea Fagului (plumb, zinc,
cupru + aur, argint).
Mineralizaiile asociate magmatitelor neogene sunt deobicei hidrotermale, cele mai multe cu
forme filoniene i frecvent ca stockwerk (Coranda Hondol, Boca - Scrmb). Rar se intlnesc i
corpuri metasomatice in calcare cristaline (Baia de Arie - Ambru) sau in formaiuni pelitice (Larga)..
Caracteristica pregnant a Munilor Metaliferi este mineralizaia aurifer i de telururi aurifere.
Cea aurifer este bine cunoscut la Cinel (aur, argint), Musariu (aur, argint), Corabia (aur, argint) i
Roia Montan (aur, argint). Acumulrile de telururi aurifere sunt semnalate la Scrmb (aur, argint,
telur; plumb, zinc), Faa Bii (aur, argint, telur + plumb, zinc, cupru) i Vlcoi (aur, argint + telur,
plumb, zinc, cupru).
Multe acumulri au un caracter mixt, aurifer polimetalic, fie datorit compoziiei minereului
continut, precum la Baia de Arie Afini (aur, argint + plumb, zinc, cupru) sau Baia de Arie Ambru
(plumb, zinc + cupru + aur, argint) fie impus de zonarea mineralizaiilor, ca la Bia Crciuneti (aur,
argint; plumb, zinc; cupru), Larga (pirit aurifer, plumb, zinc + aur, argint, cupru), Muncceasca
Stnija (aur, argint + plumb, zinc, pirit aurifer), Caraci Mgura Tebii (aur, argint; plumb, zinc),
Breaza (aur, argint + plumb, zinc, cupru), etc
In Munii Metaliferi sunt foarte frecvente acumulrile de minereuri polimetalice: Mgura Tebei
(plumb, zinc + aur, argint), Troia (plumb, zinc, aur, argint), Birtin (plumb, zinc + aur, argint), Metean
(plumb, zinc + aur, argint), Baba (plumb, zinc + aur, argint), etc.
Mineralizaii de mercur au fost cercetate i uneori exploatate la Izvorul Ampoiului, Vltori i
Bbuia.
Ciclul sedimentar alpin a generat acumulri de bauxit in Munii Pdurea Craiului (Remei,
Meziad, Lunca Sprie, Vida, Dmbu Letii, Raco Sud, Rosia Albioara, Sclavul Ple, Mgura
Lazuranilor, Gugu Zece Hotare, Bratca Sectura, Cornet - V.Poeni, Clea, Ponia, Poeni) i in
Munii Bihor (Piatra Galbeni, Valea Seac, Izvorul Someului Cald).
Acumularea de bauxit autohton de la Sohodol Cmpeni s-a format pe calcarele cristaline
precambriene ale unitii de Baia de Arie, intr-o epoc antesantonian.
Concentraii de minerale grele, coninnd titan, zircon, fier, aur, s-au depus in Pliocen, Coaternar
i actual in aluviunile de pe cursurile unor ruri din Munii Apuseni.
3. RESURSELE MUNTILOR APUSENI
Stabilirea potentialului metalifer al Munilor Apuseni pleaca de la cunoasterea resurselor
identificate din fiecare acumulare (acolo unde acestea au fost cuantificate) si insumarea lor pe tipuri
de minereuri, unitati geostructurale si metalogenetice.
termenului. In sensul noii clasificari internationale (ONU), de curand introdus oficial si in Romania,
Au fost luate in considerare minereurile de fier, minereurile de fier si mangan, minereurile de fier
cu coninut sczut, minereurile polimetalice, minereurile cuprifere (minereuri de cupru, minereuri de
cupru cu continut scazut, pirita cuprifer), pirita, minereurile de aluminiu, minereurile auro-argentifere,
minereurile de bismut, minereurile de molibden, minereurile de wolfram, minereurile de niobiu si tantal,
21/23
minereurile de mercur. Cantitatea totala de minereuri cuantificata este de aproximativ 2,7 miliarde
tone.
3.1. RESURSELE MINEREURILOR CONTINAND FIER
Minereurile continand fier, ca element principal, sunt oficial (conform clasificarii ANRM) impartite
In Munii Apuseni au fost evidentiate si cuantificate minereuri din ambele categorii. Ele se gasesc
in proporii comparabile, 63,1 mil. t pentru minereuri de fier si 56,7 mil. t in cazul minereurilor de fier cu
continut scazut.
Minereurile de fier sunt identificate la Cpu Nord, Cpu Cionca, Cpu Satra i Vlaha
Savadisla. Acumulrile sunt de mici dimensiuni, notabil fiind cea de la Cpu Nord, de aproape 41
mil.t. minereu.
Minereurile de fier cu coninut sczut se cunosc doar in judeul Hunedoara, la Alma Slite i
Ciungani Czneti (cu dou acumulri, una in relaie cu beerbakite, alta in gabbrouri).
Resursele de minereu coninnd fier reprezint 4,4 % din totalul resurselor de minereuri
metalifere identificate ale Munilor Apuseni.
Resursele acestui tip de minereu, care prezint cele dou metale in proporii comparabile, au
fost cuantificate doar in judeul Arad, la Moneasa. Resursele totale de aici se ridic la 17,2 mil. t de
minereu.
Resursele cuantificate ale minereurilor de fier i mangan reprezint doar 0,6 % din cantitatea
totala de minereuri a provinciei metalogenetice a Munilor Apuseni.
Minereurile polimetalice din provincia metalogenetic a Munilor Apuseni au fost identificate in
cele mai numeroase acumulri cu resurse cuantificate, comparativ cu celelalte tipuri de minereuri. Ele
se gsesc in judetele Alba (Baia de Arie, Larga, Muncceasca, Hane), Arad (Rul Mic, Brusturi),
Bihor (Avram Iancu, Bucea Corniel, Budureasa, Giuleti Valea Fagului, Izvorul Bihorului, Poiana
Valea Mare, Valea Leucii Valea Vacii, Valea Drgoeti Valea Aleului, Bia Bihor), Cluj (Cacova
Ierii, Masca Bioara, Masca, Scrind Rchiele, Valea Iara Valea Lia) i Hunedoara (Bia
Crciuneti, Barza Luparia, Birtin, Boca Scrmb, Dealu Mare, Homorod Vora, Hondol
Biaga, Scrmb, Hondol Coranda,Vora).
Resursele identificate de minereuri polimetalice totalizeaz 45,4 mil.tone, reprezentnd ins
doar 1,6 % din cantitatea de resurse cuantificate la nivelul provinciei metalogenetice a Munilor
Apuseni.
Ca i in Carparii Meridionali, minereurile cuprifere existente in Munii Apuseni sunt de trei feluri :
minereu de cupru, minereu de pirita cuprifera si minereu de cupru cu continut scazut.
Minereul de cupru reprezint 32,8 % din intreaga resurs identificat de minereu cuprifer. El se
gsete in 11 acumulri din judeele Alba (Bucium Izbita, Hane, Lupa, Roia Poeni sub cota de
550 m), Arad (Soimu Highi, Zimbru), Bihor (Avram Iancu, Bia Bihor) i Hunedoara (Almel,
Czneti, Valea Morii Nou).
Se remarc, fiind de mari dimensiuni (617 mil.t), zcmntul Roia Poeni (sub cota de 550 m) i
in mai mic msur Valea Morii Nou (68,9 mil. t). Restul, cu excepia acumulrii Lupa (1,7 mil. t),
prezint cantiti de minereu cuprinse intre zeci i sute de mii de tone.
Pirita cuprifera a fost intalnita si cuantificata (cu puin sub un milion de tone) doar la Scrind
-Rchiele, in judetul Cluj. Ea reprezint doar 0,05 % din totalul minereurilor cuprifere.
Cele mai importante cantitativ (67,2 %) dintre minereurile cuprifere sunt cele cu continut scazut in
cupru, existente in judetele Alba (Bucium Tarnia, Roia Poieni), Arad (Ptr-Lipova) i Hunedoara
(Rovina).
Resursele cuantificate de minereuri cuprifere, in jur de 2104,3 milioane tone, sunt pe locul inti
ca importanta cantitativa (76,6 %) si economica actuala in provincia metalogenetica a Munilor
Apuseni.
22/23
3.5. RESURSELE DE MINEREURI CONTINAND ALUMINIU

Minereurile aluminifere ale Munilor Apuseni (0,25 % din totalul minereurilor metalifere ale
provinciei metalogenetice) au o pondere cantitativ foarte redus i sunt reprezentate prin bauxit.
Bauxita, cu un continut sczut de silice, este in curs de epuizare i se gsete in judeele Alba
(Sohodol Cmpeni), Bihor (Bratca Sectura Pdurea Craiului, Cornet, Lunca Sprie Pdurea
Craiului, Meziad, Ponia Poieni Clacea Fica Vrciorog, Remei, Roia Albioara, Zece
Hotare, Ana Vad, Atileu, Bratca, Cornet, Lunca Sprie, Mgura, Roia Albioara, Vrciorog) i Cluj
(Izvorul Someului Cald).
Unele lentile de bauxit se gsesc la suprafaa terenului sau la mic adncime, putnd fi
exploatate in carier, iar altele, aflate mai in adncime pot fi extrase prin prin mine subterane.
3.6. RESURSELE DE MINEREURI AURIFERE SI AURO-ARGENTIFERE
Resursele acestor minereuri reprezint 16,2 % din totalul resurselor de minereuri metalifere
existente la nivelul provinciei metalogenetice a Munilor Apuseni. Ele se gsesc in judeele Alba (Baia
de Arie, Roia Montan, Hane, Vulcoi Corabia, Mgura Mcieul Faerag, Breaza, Bucium
Rodu, Bucium Izbicioara) i Hunedoara (Barza, Scrmb, Zlatna, Bia Crciuneti, Caraci,
Hondol Carol, Cinel i Draica).
Cel mai important zcmnt din aceast provincie metalogenetic i cel mai mare din Europa
este cel de la Roia Montan. Aici, firma Gabriel Resources a delimitat resurse msurate i indicate de
352,3 mil.t minereu, cu un coninut mediu de 1,3 g/t Au i 6,0 g/t Ag. Dac se adaug i resursele
presupuse, cantitatea total de minereu cuantificat de aceast firm este de 400,41 mil.t. Impreun
cu resursele cuantificate in celelalte zcminte, resursele din Munii Apuseni se ridic la 444,3 mil.t.
3.7. RESURSELE DE MOLIBDEN
Minereul de molibden (0,04 % din totalul minereului din provincia metalogenetic a Munilor
Apuseni) apare in judeele Arad (la Svrin) i Bihor (Bia Bihor). La Svrin mineralizaia de pirit,
molibdenit, calcopirit, blend, galen i cuar apare sub form filonian i totalizeaz aproximativ 300
mii tone.
La Bia Bihor, alturi de alte tipuri de mineralizaii, apare mineralizaia de molibden bismut i
wolfram, sub form de corpuri de substitie (rar filoane) prezentnd o compoziie mineralogic de tipul
molibdenit, bismutin, scheelit, sulfosruri de bismut. Resursele de minereu se ridic la peste 800mii t.
3.8 ALTE RESURSE METALIFERE
Minereurile de wolfram (0,001 % din totalul minereului din provincia metalogenetic a Munilor
Apuseni) i de bismut (0,002 %) apar in mici cantiti doar in zcmntul Bia Bihor.
Minereul de mercur apare sub form de resurse cuantificate numai in judeul Alba, la Bbuia i
Izvorul Ampoiului. Resursele sunt de 4,3 mil. t i reprezint 0,15 % din totalul rezervelor de minereu
care se gsesc evideniate in Munii Apuseni.
23/23

Granitul de Vinta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Granitul de Vinta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Cercetare

Grant: Potentialul de resurse metalifere al unitatilor carpatice din Romania

I. POTENTIALUL DE RESURSE METALIFERE AL PROVINCIEI METALOGENETICE A

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Zona flisului carpatic

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

RESURSELE CARPATILOR ORIENTALI

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

2.3. RESURSELE MINEREURILOR DE FIER SI MANGAN

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

II. POTENTIALUL DE RESURSE METALIFERE AL PROVINCIEI METALOGENETICE A

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

1.2. Structura geologica

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

cu alcatuire diferita (migmatitic, detritogen-vulcanogen bazic, detritogen-vulcanogen acid) fiind

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

III. POTENTIALUL DE RESURSE METALIFERE AL PROVINCIEI METALOGENETICE A

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Aliniamentul vestic este reprezentat de corpurile intrusive de la Svrin i Czneti, aflate in

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

3.5. RESURSELE DE MINEREURI CONTINAND ALUMINIU

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie - Numar Special 2005 - ISSN- 1582-1218

S-ar putea să vă placă și