Bendel Szabolcs

Ing.geo IV
Cuprins
Localizare
Introducere
Elemente geologice generale
Stratigrafia cuaternarului
Limita Pliocen Cuaternar
Bibliografia
Localizare
Introducere
Regiunea studiata corespunde vestului Campiei
Olteniei si unei portiuni extinse din podisul Getic,
fiind limitata la vest si sud de Dunare si la est de Jiu.
Limita de nord se plaseaza in lungul liniei ce leaga
localitatile Drobeta-Turnu Severin, Balota, Strehaia si
Filiasi.
Elemente geologice generale
Platforma Moesica are urmatoarele limite: la nord-
fruntea Panzei Supragetice, la vest- Carpatii
Meridionali, iar la sud- Balcanii.
In est si nord-est, faliile Peceneaga-Camena si
Trotusului o separa de Promontoriul Orogenului
Nord-Dobrogean, respectiv de Platforma Scitica.
 Falia Intramoesica (pozitia oarecum paralel cu raul
Mostistea) divide platforma in doua compartimente cu
evolutie termo tectonica diferita.
Fundamentul compartimentului dintre faliile
Intramoesica si Capidava-Ovidiu a fost defintivat in
Precambrian, iar al celui dintre faliile Capidava-Ovidiu
si Peceneaga-Camena, in Cambrian (Ionesi, 1994).
 Portiunea de platforma situata la vest de Falia
Intramoesica este epihercinica, avand o cuvertura
afectata de deformari hercinice insotite de magmatism
(Sandulescu, 1984).Daca se are in vedere varsta
eruptiilor din Permian-Triasic, portiunea de vest poate
fi mai tanara.
In cuvertura sedimentara a Platformei Moesice sunt
prezente patru megasecvente:
Prima depusa in Paleozoic de circa 5,5 km grosime, a doua
in Permian-Triasic de circa 5 km, a treilea in Liasic-
Cretacic superior de circa 3,5 km, iar cea din urma, in
Miocen mediu-Holocen, cu grosimi pana la 2km.
In vecinatatea vestica a platformei, afloreaza formatiuni
apartinand panzelor Supragetica, Getica si de
Severin.Primele doua au roci mezo- si epimetamorfice
si o cuvertura sedimentara permian- cretacic
medie.Panza de Severin reprezinta marturia unei fose
geosinclinale, deschisa in Jurasic pana in Cretacic
mediu.
 Stratigrafia Cuaternarului
Limitele oficiale ale Cuaternarului. Cuaternarul ca
sistem este impartit in doua serii: Pleistocen, cu
limitele 1,79 si respectiv 0,01 milioane ani, si Holocenul
avand limita inferioara la 0,01 milioane ani.
Pleistocenul are, in cazul depozitelor continentale, trei
etaje: Pleistocen inferior, Pleistocen mediu si
Pleistocen superior.
Corespondentele acestor etaje in cazul depozitelor
marine sunt Calabrianul pentru Pleistocen inferior,
Ionianul pentru Pleistocen mediu si Tyrhenianului
pentru Pleistocen superior .
Limiata Pliocen-Cuaternar
Villafranchianul si Saint Prestianul din Bazinul
Dacic.
Villafranchianul ( echivalentul continental al
Calabrianului) a fost apreciat ca fiind etajul in care,
datorita racirii, alaturi de Zygolophodon borsodi si
Anancus arvernensis apar genurile Leptobos, Elephas
si Equus.
Anancus arvernensis

Leptobos
Zygolophodon borsodi

Equus
 Lucrand in sudul Piemontului Getic, Sabba Stefanescu
(1897) a separat in stiva terenurilor levantine pe baza
asociatiilor de moluste, trei orizonturi: argilos cu
Rugunio lenticularis, nisipos cu Potomida
procumbens si argilo-nisipos cu Bogatschevia
stefanescui.Doua decenii mai tarziu Ionescu-Argetoaia
identifica, deasupa orizontului argilo-nisipos, un
orizont constituit din pietrisuri, nisipuri si
bolovanisuri.
 Criteriile actuale de trasare a limitei Pliocen-
Pleistocen in Bazinul Dacic
Studiul micromamiferelor fosile din depozite
romanian-pleistocene a fost una din pasiunile
cercetatorilor paleobiologi din Institutul de Speologie
Emil Racovita.Pe baza acelor lucrari s-a definit
criteriul conform caruia, in Bazinul Dacic, depozitele
romanian superioare contin Mimomys livenzovicus
Alexandrova, Mimomys pliocaenicus, iar cele
pleistocen inferioare contin Borsodia lagurodontoides,
Kislangia rex etc.
 Kislangia rex

Borsodia lagurodontoides
 Depozite deluvial-proluviale. Datorita despaduririi
masive a PiemontuluiGetic, argilele deluvial-proluviale
sunt afectate de alunecari si, ca atare, prezinta
frecvente deschideri.Nu au stratificatie, prezentand
portiuni cu argile siltice, si portiuni cu argile nisipoase.
Compozitie: domina argila silto-nisipoasa ,cu 40-45%
argila, 20-35% silt si 20-35 % nisip.
Grosimile depozitelor deluvial-proluviale difere
substantial.
 Depozite eoliene. Date generale: depozitele eoliene
s-au acumulat pe suprafete plane, in climat de stepa si
antistepa, in conditiile altararii intervalelor reci si
temperate.
Depozitele eoliene din regiunea studiata in
portiunile invecinate Dunarii si Jiului cu roci medii-
grosiere la suprafata si cu apa subterana la adancime,
prin deflatie, s-au format dune si nisipuri, iar in cele
departate, roci prafoase eoliene.
 Evolutia paleogeografica in intervalul Romanian
superior-Pleistocen inferior. Dunarea a aluvionat
intens si a lasat pe marginile Podisului Getic pana la
cateva zeci de metri grosime, pietrisuri si
nisipuri.Timp de un milion si jumatate de ani, intre 2,5
Ma si 1,0 Ma, Danarea a aluvionat liber pe o suprafata
larga si in acelasi timp, foarte lunga.
Enciu si Craciun (1994) realizata pe baza cartarilor
proprii si a datelor de foraj din Campia Olteniei, indica
o extensiune N-S a Subformatiunii inferioare de
Dunare pe circa 50 km latime.Pe un fond climatic ceva
mai sarac comparativ cu cel din Romanian mediu.
Bibliografia
Petru Enciu-Pliocenul si Cuaternarul sin vestul
bazinului Dacic
Sandulescu Mircea- Geotectonica Romaniei